.

15. Managementul sistemului de invatamant si al institutiilor scolare.

Managementul schimbarilor in invatamant
1. Conceptul de management educational.
2. Principiile, functiile si continutul managementului educational.
3. Nivelurile ale conducerii invatamantului - sistem si institutie.
4. Directorul de scoala ca manager scolar: personalitate, stiluri, eficienta.
5. Profesorul, factor de decizie.
6. Elemente de reforma in domeniul managementului educational din Romania.
1. Conceptul de management educational
Managementul educational (pedagogic) = activitate psihosociala de conducere superioara a
unui sistem de invatamant.
Aceasta activitate trebuie sa abordeze eficient:
- problemele globale - functionalitatea sociala de ansamblu a sistemului de invatamant;
- problemele de pilotaj - valorificarea optima a resusrselor sistemului de invatamant;
- problemele strategice - inovarea continua a sostemului de invatamant.
Elaborarea conceptului de managemenet pedagogic presupune respectarea a 2 conditii
metodologice:
- prelucrarea informatiei de la alte stiinte socio-umane care analizeaza activitatea de
management;
- managementul scolar este un cadru de lucru didactic care pune in functiune programul
managerial, conduce personalul didactitc si administrativ in scopul sustinerii eficientei
procesului instructiv-educativ.
2. Principiile, functiile si continutul managementului educational
Activitatea manageriala este orientata de mai multe principii:
a. principiul eficientei activitatii manageriale, realizat pe baza aplicarii metodelor de
informare si elaborare a deciziilor, de activizare a personalului in stabilirea deciziilor, de
stimulare a initiativei si a muncii operative de conducere, prin obiectiile precise de indrumare
si control, administrativ bugetare;
b. principiul conducerii participative si al unitatii de actiune a tuturor factorilor care
coopereaza la realizarea obiectivelor manageriale, pe baza cunoasterii temeinice a unitatii
scolare;

c. principiul organizarii si programarii rationale a tuturor activitatilor manageriale, in functie

de obiective;
d. principiul conducerii dinamice, pe baza unui stil eficient si al respectarii unor norme de
conduita: responsabilitate, prestigiu, autoritate, ordine, disciplina, motivatie, stimulente
morale si financiare, satisfactii profesionale etc.
e. principiul inovarii permanente a metodelor si tehnicilor manageriale, a metodelor de
predare-invatare-evaluare, de cercetare stiintifico-metodica si de inovare a invatamantului.
Functiile managementului scolar sunt: prevederea, decizia, organizarea, comanda
(comunicarea deciziei), coordonarea si controlul.
Metode manageriale
- metode de informare si elaborare a deciziilor. In acest scop, managerul scolar utilizeaza
metoda observatiei, studiul documentelor scolare, asistente la lectii, referate, analize,
dezbateri, dari de seama, consfatuiri etc.
- metode de activizare in scopul participarii personalului didactic la procesul managerial:
explicatia, convorbirea, convingerea, observatia critica si autocritica, exemplul, sugestia,
indemnul, lauda, aprobarea, dezaprobarea etc.
- metode de stimulare a initiativei si a creativitatii: brainstorming-ul, dezbaterea libera,
analogia, fuzionarea mai multor idei etc.
- metode operative se refera la conducerea prin obiective precise, la procesele
administrative si bugetare.
Valorificarea experientei de conducere exercitata la diferenta nivelului ale sistemului si ale
procedurii de invatare, in calitate de profesor de specialist, profesor-diriginte,
profesormetodist, profesor-consilier, profesor-cercetator, profesor-director, profesor-inspector
etc.
Conducerea manageriala a sistemului invatamantului solicita prezenta cadrului didactic, care
este sustinuta social, din punct de vedere epistemic si etic:
- epistemic (ce tine de cunoastere) - cadrul didactic are calitatea de factor de decizie, implicat
in proiectarea si realizarea unui ciclu managerial complet, bazat pe informare, evaluare si
comunicare a rezolvarii;
- etic - prezenta cadrului didactic in functie de conducere este determinata de experienta
acumulata de acesta in cadrul programului de invatamant.
Cadrele didactice reprezinta o resursa manageriala inepuizabila valorificata la scara sociala a
sistemului si programului de invatamant.
Conducerea stiintifica, superioara a sistemului de invatamant se organizeaza pe 3 nivele:

- nivel global MECT;

- nivel teritorial ISJ;
- nivel local unitati de invatamant de diferite tipuri (gradinite, scoli primare, scoli generale,
scoli profesionale, scoli speciale, licee, grupuri scolare etc.).
Practica managementului pedagogic solicita valorificarea experientei de conducere, exercitata
de cadrele didactice la diferite nivele ale sistemului si ale programelor de invatamant:
a. educatoar, invatator, profesor - conducere activitati didactice la nivelul unui colectiv;
b. profesor-diriginte - conducere activitati educative la nivelul clasei;
c. profesor-logoped - conducere procese de dezvoltare a limbajului copiilor;
d. profesor-metodist - conducere activitate metodica la nivel judetean (CCD) si la nivel
interscolar;
e. profesor-director - conducere activitati de inspectie scolara de diferite tipuri, proiectate si
realizate la nivel national (MECT) si judetean (ISJ);
f. profesor-cercetator;
g. profesor-demnitar in MECT, comisii de specialitate - conducere globala a sistemului de
invatamant conform liniei de politica educationala elaborata si sustinuta la nivel
macrostructural.
Tehnica elaborarii deciziei are urmatoarele etape:
stabilirea problemei de rezolvat;
culegerea informatiei;
analiza informatiei;
elaborarea deciziei;
comunicarea deciziei;
aplicarea deciziei;
evaluarea eficientei acesteia.
Comunicarea in cadrul managementului scolar este o forma de comunicare interumana, care
contine 3 elemente:
a. emitatorul (managerul scolar) - trebuie sa transmita un mesaj inteligibil, sa prefere
explicatii, demonstratii, argumente, sa acorde libertate de gandire si de actiune receptorului,
sa foloseasca feed-back-ul pentru a se convinge daca este inteles;
b. canalul de transmisie (comunicarea verbala, scrisa, nonverbala sau combinata);
c. receptorul - percepe, selecteaza, interpreteaza, adopta o anumita atitudine.
3. Niveluri ale conducerii invatamantului - sistem si institutie.

click pe imagine

4. Directorul de scoala ca manager scolar: personalitate, stiluri, eficienta

Stilul managerial este ecuatia personala pe care managerul o pune in joc in aplicarea
principiilor, in prezentarea obiectivelor, in luarea deciziilor, in prevenirea si rezolvarea
conflictelor.
Tipuri de stiluri:
stilul democrat;
stilul autoritar-excesiv;

 stilul liberal-permisiv.
a. competente necesare in proiectarea activitatii de conducere:
cunoasterea problemelor unititii scolare;
adoptarea principiilor si metodelor de management la specificul scolii;
utilizarea eficienta a resurselor umane si materiale.
b. competente in elaborarea deciziilor:
aplicarea tehnicii elaborarii deciziilor;
comunicarea, aplicarea si evaluarea deciziilor;
cooperarea cu factorii implicati in conducere;
prevenirea si evitarea deciziilor incorecte.
c. competente necesare controlului si indrumarii:
stabilirea prioritatilor;
programarea operatiunilor, a asistentelor la lectii;
cooperarea cu sefii de catedre si de comisii metodice;
realizarea competenta a indrumarii.
d. competente profesionale
performante psiho-pedagogice si metodice;
performante manageriale (aptitudini);
capactiatea de inovare si a daptare la sisteme noi.
e. trasaturi de personalitate si calitati morale
temperament echilibrat, fermitate, hotarare;
responsabilitate sociala, spirit de dreptate, tact in relatiile cu personalul din subordine;
comportament civilizat, amabilitate, generozitate, incredere in oameni etc.
5. Profesorul, factor de decizie
Profesorul reprezinta autoritatea publica, ca reprezentant al statului, transmitator de
cunostinte si educator, evaluator al elevilor, partenerul parintilor in sarcina educativa,
membru al colectivului scolii, coleg.
Profesia de educator este - fara indoiala incarcata de tensiune. Pentru a putea raspunde
atator cerinte, el trbuie sa aibp cunostinta misiunii sale, are obligatia de a observa si evalua,
disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instuire.
6. Elemente de reforma in domeniul managementului educational din Romania
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/15-managementul-sistemuluide.html

management educationalFunctiile

managementului

educational
Functiile managementului se structureaza si se identifica pornind de la ciclicitatea
procesului managerial, care incepe cu definirea scopului, continua cu stabilirea sarcinilor si se
termina cu indeplinirea lor.1[1]
Stabilirea functiilor managementului educational in raport cu specificul educatiei si
institutiei scolare permit clasificarea lor astfel :2[2]
1)

Previziunea (planificarea) reprezinta ansamblul actiunilor si deciziilor prin

care

se

stabilesc

obiectivele

fundamentale,

componentele

sale,

resursele

ce

trebuie

mobilizate si
modalitatile de realizare ale acestora. Planificarea se refera la procesele globale si specifice
prin
care sunt determinate obiectivele scolii, componentele 242d39c politicilor educationale,
resursele, strategiile de orientare pentru managerii educationali si evaluarea realizarii
obiectivelor proiectate la nivelul intregii oraganizatii scolare.3[3] Ioan Boboc identifica mai
multe subetape ale planificarii : analiza planurilor educationale manageriale anterioare,
diagnoza starii existente, controlul organizarii planurilor, evaluarea si feedback-ul.
In raport cu orizontul perioadei la care se refera previziunea, putem distingem trei tipuri de
activitati previzionale:
a) Prognoza este previziunea pe termen lung (10 ani), ce se caracterizeaza in studii de
prognoza, pe baza carora se adopta deciziile strategice la nivel ierarhic superior. Ea are un
caracter orientativ si un grad mare de generalizare, urmarind sesizarea unor caracteristici de
evolutie ale fenomenelor socio-educationale.
1[1] Erno Domokos, 2000, Management. Baze teoretice si practice, p. 16.
2[2] Florica Ortan, 2003, Op. cit., p. 32-34.
3[3] Ioan Boboc, 2002, Psihologia organizarii scolare si managementul
educational, p. 238.

b) Planificarea desemneaza previziunea pe termene medii si scurte (de la cativa ani pana la
un semestru sau chiar mai putin), al carei produs este planul. Structura planului cuprinde:
obiective, activitati, responsabilitati, termene, modalitati de control si evaluare.
c) Programarea, care se refera la perioade foarte scurte (decada, saptamana), descriind foarte
amanuntit actiunile ce vor fi intreprinse, precum si mijloacele si resursele utilizate pentru
realizarea planului.
Previziunea (planificarea) trebuie privita in stransa interdependenta de celelalte functii
ale managementului, succesul ei depinzand de implementarea, organizarea si evaluarea
optima a procesului managerial din clasa de elevi.
2) Organizarea, ca functie a managementului, desemneaza ansamblul actiunilor prin
care se asigura continutul instrumental al planificarii (organon = instrument; a organiza = a
creea instrumente in lb. greaca), precum si utilizarea rationala si eficienta a resurselor
procesului educational (umane, materiale, didactice, financiare si informationale).
Organizarea are drept scop functionarea optima a procesului instructiv-educativ si a institutiei
scolare in ansamblu. Ea se aplica in trei domenii distincte:
- organizarea activitatilor didactice si a functiilor de conducere;
- organizarea admnistrativa si stilul de organizare in luarea deciziilor;
- munca in echipa.
Organizarea intervine mai ales atunci cand activitatea nu se poate desfasura
potrivit
regulamentelor de organizare si functionare, avand un caracter inedit.
3) Motivarea antrenarea se realizeaza prin comanda si prin motivare si consta in
capacitatea managerului de a-i convinge, de a transmite o anumita conceptie, de a-i determina
pe subordonati sa participe activ, responsabil si creator la indeplinirea sarcinilor ce le revin.
Motivarea reprezinta fundamentul antrenarii, interesele personale ale membrilor interferand
cu cele ale organizatiei, acestia fiind astfel cointeresati sa contribuie la realizarea eficienta a
obiectivelor derivate ce le revin.
Pentru ca procesul antrenarii sa fie eficient este necesar ca motivarea subordonatilor sa
fie realizata:
a) gradual satisfacerea in mod succesiv a intereselor personale, dar in stransa concordanta
cu eficienta activitatii sale;
b) diferentiat, tinandu-se cont de interesele personale sau de grup;
c) complex, prin combinarea alternativa a stimulentelor moral spirituale cu cele materiale, in
functie de situatia concreta.

4) Comanda consta in comunicarea unui ordin din partea directorilor de scoala si de

respectarea acelui ordin din partea unuia sau mai multor subordonati. Intotdeauna, comanda
este legata de o decizie si de sarcinile ce decurg din aceasta.4[4]
5) Coordonarea si motivarea personalului reprezinta un ansamblu de interactiuni
prin care se realizeaza legatura dintre structura organizatorica, tehnologia, obiectivele si
resursele umane ale unei scoli, precum si armonizarea deciziilor si actiunilor unitatilor
structurale, in vederea realizarii obiectivelor stabilite. Coordonarea se realizeaza prin
instruirea periodica a subordonatilor, prin motivarea personalului, pentru ca acestia sa
reactioneze optim la comanda si la actul de conducere propriu-zis. O buna coordonare
necesita existenta unui flux informational capabil sa transmita rapid si nedistorsionat la toate
si intre toate unitatile structurii organizatorice.
La nivelul scolii, coordonarea efectuata de director, se realizeaza si se dezvolta, in principal,
prin:
a) instruire vizeaza pregatirea si perfectionarea managerilor din invatamant, prin
cursuri complete pentru pregatirea viitorilor manageri sau de durata variabila, pentru
managerii scolari in exercitiul functiei de coordonator;
b) motivarea personalului de a realiza obiectivele organizatiei. Ea vizeaza calitatea
vietii in organizatie, obtinerea de beneficii pe baza de performante, realizarea unei cariere
profesionale
pe baza de merit.
c) conducerea propriu-zisa.
Motivarea si instruirea personalului didactic sunt principalele instrumente manageriale
care eficientizeaza coordonarea in scoala.
6)

Evaluarea si controlul au drept scop verificarea ritmica a indeplinirii

sarcinilor,

remedierea operativa a disfunctiilor si promovarea experientei pozitive. Pentru ca evaluarea

sa fie corecta, sunt necesare standarde aplicate cu consecventa, care sa poata fi masurate. O
evaluare corecta se bazeaza pe indicatori obiectivi.5[5]
Controlul reprezinta actiuni inopinante sau periodice prin intermediul carora
conducerea interna, organele tutelare sau alte organisme specializate urmaresc rezultatele
procesului, identificand nivelul de performanta, modul in care sunt indeplinite obiectivele
4[4] Florica Ortan, 2003, Op. cit., p. 34.
5[5] Florica Ortan, 2003, Op. cit., p. 34.

fundamentale si cele derivate de catre fiecare unitate structurala implicata in procesul

educational.
Controlul trebuie efectuat in mod gradat, putand lua urmatoarele forme:
a) control preventiv, realizat cu scopul de a preveni posibilele deficiente, erorile
posibile si previzibile;
b) controlul de indrumare, care are drept scop remedierea unor deficiente constatate;
c) controlul coercitiv, care asigura corectarea abaterilor de la traseul initial centrat pe
obiective - in cazul sistemelor sociale.
Functiile, caracteristicile, rolurile si cerintele controlului
Indiferent de nivelul la care se exercita, functiile controlului pot fi considerate
urmatoarele:
a) Functia de supraveghere a functionarii sistemului, subsistemelor, institutiei sau
procesului de invatamant;
b) Functia de conexiune inversa (informativa) ofera managerului informatii despre
modul de receptare a dispozitiilor transmise subordonatilor;
c) Functia preventiva de prevenire a eventualelor situatii de criza educationala;
d) Functia de corectare si perfectionare.
Tipuri de control. Controlul poate fi:
a) curent (operativ), se efectueaza zilnic, de fiecare manager in domeniul de care
raspunde;
b) periodic;
c) simplu (tematic), axat numai pe un obiectiv, verificandu-se numai una sau cateva
laturi ale activitatii.
d) complex (frontal, general) cand este axat pe mai multe obiective, fiind
supuse
controlului toate domeniile si compartimentele dintr-o institutie de invatamant.
Evaluarea - din perspectiva manageriala, evaluarea reprezinta ansamblul metodelor,
procedeelor si tehnicilor cu ajutorul carora se stabileste masura in care scopurile si
obiectivele dintr-o etapa manageriala data au fost atinse. Evaluarea poate fi atat cantitativa
(masurarea), cat si calitativa (aprecierea valorica).
Ca functie a managementului, evaluarea vizeaza urmatoarele doua operatii principale,
carora li se subordoneaza toate celelalte actiuni.

Ioan Toca identifica cinci functii ale managementului educational, dintre care patru
sunt identice cu cele discutate si de Ioan Boboc. Diferenta intervine in momentul in care in
locul functiei de comanda, Ioan Toca propune functia de motivare/antrenare, prin care
intelege
ansamblul proceselor prin care sunt cointeresati angajatii institutiei sa contribuie la
realizarea eficienta a obiectivelor derivate ce le revin6[6]
Serban Iosifescu considera ca abordarile situationale definesc functiile manageriale
pe doua dimensiuni esentiale: sarcina si umana7[7]. Astfel, identifica trei functii: de
comunicare, de motivare, de participare.
Incercand o sintetizare a unor activitati educationale conexe,unii autori identifica doar
trei functii manageriale:
1) functia de planificare-organizare a sistemului de invatamant ;
2) functia de orientare metodologica a procesului de invatamant ;
3) functia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant ;8[8]
7) Decizia este un proces rational de alegere a unei linii de conduita, a unei
modalitati de actiune din mai multe alternative posibile, pentru a atinge obiectivele propuse.
Decizia este o problema de optiune, dar si de competenta manageriala, fiind socotita ca un
moment cheie in orice activitate de conducere.
Clasificarea deciziilor. Deciziile adoptate de manageri in institutiile de invatamant pot
fi clasificate dupa diferite criterii:
1. Dupa nivelul de elaborare a deciziilor, continutul acestora si orizontul de timp,
exista:
a) decizia strategica care jaloneaza activitatea scolii pe termen lung, dar fara a intra
in detalii (decizii de politica scolara);
6[6] Ioan Toca, 2002, Management educational,p.23.
7[7] Serban Iosifescu, 2001, Management educational pentru institutiile de
invatamant, p. 39.
8[8] Sorin Cristea, 2003, Op. cit., p. 29.

b) decizia tactica are drept scop punerea in aplicare a deciziei strategice intr-o
etapa
determinata (de regula 1an), vizand actul educational din clasa;
c) decizia operativa are drept scop solutionarea problemelor curente, avand adesea
un caracter repetitiv.
2. Dupa numarul decidentilor:
a) decizie individuala (unipersonala), pentru solutionarea unor probleme curente;
b) decizie colectiva (de grup, colegiala), cand este vorba de solutionarea unor
probleme mai dificile, mai complexe.
3. Dupa volumul de informatii si gradul lor de certitudine:
a) decizii programate (de rutina), care se adopta pe baza unor algoritmi cunoscuti si
care nu implica un volum mare de informatii si un timp indelungat pentru pregatire. Se refera
la situatii destul de uzuale, obisnuite, chiar repetitive;
b) decizii semiprogramate, care se adopta in situatii mai neobisnuite, bazandu-se pe un
volum mai mic de informatii si pe cautarea de solutii carora trebuie sa li se acorde a priori un
anumit credit. Aceste decizii se bazeaza pe elemente, in principiu, programabile, dar care in
acea situatie nu pot fi programate (decizie in caz de avarie etc.);
c) decizii neprogramate (creatoare) se refera la situatii noi cu care decidentul nu s-a
mai confruntat si care cer solutii originale si de ansamblu.
Managerul scolar isi va subordona intreaga activitate nevoii de a educa si de a forma
tineri in acord cu optiunile lor si cu interesele societatii. Notele esentiale ale unui
management educational rational, eficient si pragmatic ar fi urmatoarele :
-

capacitatea de a asigura functionarea optima a institutiei scolare privita ca sistem

educational ;

realizarea unei eficiente

scolare

prin

stimularea

initiativelor, organizarea

coerenta a
activitatilor si satisfacerea motivata a optiunilor;
-

asigurarea uni mediu participativ in organizarea, desfasurarea si evaluarea

procesului didactic;

adaptarea continutului procesului didactic factorilor noi care intervin, precum si

dinamicii sociale;

considerarea elevului drept subiect activ al educatiei;

luarea deciziilor in timp util si aplicarea lor cu fermitate si responsabilitate.

http://www.stiucum.com/management/management-educational/Functiilemanagementului-educa14237.php