Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
click pe imagine
stilul liberal-permisiv.
a. competente necesare in proiectarea activitatii de conducere:
cunoasterea problemelor unititii scolare;
adoptarea principiilor si metodelor de management la specificul scolii;
utilizarea eficienta a resurselor umane si materiale.
b. competente in elaborarea deciziilor:
aplicarea tehnicii elaborarii deciziilor;
comunicarea, aplicarea si evaluarea deciziilor;
cooperarea cu factorii implicati in conducere;
prevenirea si evitarea deciziilor incorecte.
c. competente necesare controlului si indrumarii:
stabilirea prioritatilor;
programarea operatiunilor, a asistentelor la lectii;
cooperarea cu sefii de catedre si de comisii metodice;
realizarea competenta a indrumarii.
d. competente profesionale
performante psiho-pedagogice si metodice;
performante manageriale (aptitudini);
capactiatea de inovare si a daptare la sisteme noi.
e. trasaturi de personalitate si calitati morale
temperament echilibrat, fermitate, hotarare;
responsabilitate sociala, spirit de dreptate, tact in relatiile cu personalul din subordine;
comportament civilizat, amabilitate, generozitate, incredere in oameni etc.
5. Profesorul, factor de decizie
Profesorul reprezinta autoritatea publica, ca reprezentant al statului, transmitator de
cunostinte si educator, evaluator al elevilor, partenerul parintilor in sarcina educativa,
membru al colectivului scolii, coleg.
Profesia de educator este - fara indoiala incarcata de tensiune. Pentru a putea raspunde
atator cerinte, el trbuie sa aibp cunostinta misiunii sale, are obligatia de a observa si evalua,
disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instuire.
6. Elemente de reforma in domeniul managementului educational din Romania
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/15-managementul-sistemuluide.html
management educationalFunctiile
managementului
educational
Functiile managementului se structureaza si se identifica pornind de la ciclicitatea
procesului managerial, care incepe cu definirea scopului, continua cu stabilirea sarcinilor si se
termina cu indeplinirea lor.1[1]
Stabilirea functiilor managementului educational in raport cu specificul educatiei si
institutiei scolare permit clasificarea lor astfel :2[2]
1)
se
stabilesc
obiectivele
fundamentale,
componentele
sale,
resursele
ce
trebuie
mobilizate si
modalitatile de realizare ale acestora. Planificarea se refera la procesele globale si specifice
prin
care sunt determinate obiectivele scolii, componentele 242d39c politicilor educationale,
resursele, strategiile de orientare pentru managerii educationali si evaluarea realizarii
obiectivelor proiectate la nivelul intregii oraganizatii scolare.3[3] Ioan Boboc identifica mai
multe subetape ale planificarii : analiza planurilor educationale manageriale anterioare,
diagnoza starii existente, controlul organizarii planurilor, evaluarea si feedback-ul.
In raport cu orizontul perioadei la care se refera previziunea, putem distingem trei tipuri de
activitati previzionale:
a) Prognoza este previziunea pe termen lung (10 ani), ce se caracterizeaza in studii de
prognoza, pe baza carora se adopta deciziile strategice la nivel ierarhic superior. Ea are un
caracter orientativ si un grad mare de generalizare, urmarind sesizarea unor caracteristici de
evolutie ale fenomenelor socio-educationale.
1[1] Erno Domokos, 2000, Management. Baze teoretice si practice, p. 16.
2[2] Florica Ortan, 2003, Op. cit., p. 32-34.
3[3] Ioan Boboc, 2002, Psihologia organizarii scolare si managementul
educational, p. 238.
b) Planificarea desemneaza previziunea pe termene medii si scurte (de la cativa ani pana la
un semestru sau chiar mai putin), al carei produs este planul. Structura planului cuprinde:
obiective, activitati, responsabilitati, termene, modalitati de control si evaluare.
c) Programarea, care se refera la perioade foarte scurte (decada, saptamana), descriind foarte
amanuntit actiunile ce vor fi intreprinse, precum si mijloacele si resursele utilizate pentru
realizarea planului.
Previziunea (planificarea) trebuie privita in stransa interdependenta de celelalte functii
ale managementului, succesul ei depinzand de implementarea, organizarea si evaluarea
optima a procesului managerial din clasa de elevi.
2) Organizarea, ca functie a managementului, desemneaza ansamblul actiunilor prin
care se asigura continutul instrumental al planificarii (organon = instrument; a organiza = a
creea instrumente in lb. greaca), precum si utilizarea rationala si eficienta a resurselor
procesului educational (umane, materiale, didactice, financiare si informationale).
Organizarea are drept scop functionarea optima a procesului instructiv-educativ si a institutiei
scolare in ansamblu. Ea se aplica in trei domenii distincte:
- organizarea activitatilor didactice si a functiilor de conducere;
- organizarea admnistrativa si stilul de organizare in luarea deciziilor;
- munca in echipa.
Organizarea intervine mai ales atunci cand activitatea nu se poate desfasura
potrivit
regulamentelor de organizare si functionare, avand un caracter inedit.
3) Motivarea antrenarea se realizeaza prin comanda si prin motivare si consta in
capacitatea managerului de a-i convinge, de a transmite o anumita conceptie, de a-i determina
pe subordonati sa participe activ, responsabil si creator la indeplinirea sarcinilor ce le revin.
Motivarea reprezinta fundamentul antrenarii, interesele personale ale membrilor interferand
cu cele ale organizatiei, acestia fiind astfel cointeresati sa contribuie la realizarea eficienta a
obiectivelor derivate ce le revin.
Pentru ca procesul antrenarii sa fie eficient este necesar ca motivarea subordonatilor sa
fie realizata:
a) gradual satisfacerea in mod succesiv a intereselor personale, dar in stransa concordanta
cu eficienta activitatii sale;
b) diferentiat, tinandu-se cont de interesele personale sau de grup;
c) complex, prin combinarea alternativa a stimulentelor moral spirituale cu cele materiale, in
functie de situatia concreta.
Ioan Toca identifica cinci functii ale managementului educational, dintre care patru
sunt identice cu cele discutate si de Ioan Boboc. Diferenta intervine in momentul in care in
locul functiei de comanda, Ioan Toca propune functia de motivare/antrenare, prin care
intelege
ansamblul proceselor prin care sunt cointeresati angajatii institutiei sa contribuie la
realizarea eficienta a obiectivelor derivate ce le revin6[6]
Serban Iosifescu considera ca abordarile situationale definesc functiile manageriale
pe doua dimensiuni esentiale: sarcina si umana7[7]. Astfel, identifica trei functii: de
comunicare, de motivare, de participare.
Incercand o sintetizare a unor activitati educationale conexe,unii autori identifica doar
trei functii manageriale:
1) functia de planificare-organizare a sistemului de invatamant ;
2) functia de orientare metodologica a procesului de invatamant ;
3) functia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant ;8[8]
7) Decizia este un proces rational de alegere a unei linii de conduita, a unei
modalitati de actiune din mai multe alternative posibile, pentru a atinge obiectivele propuse.
Decizia este o problema de optiune, dar si de competenta manageriala, fiind socotita ca un
moment cheie in orice activitate de conducere.
Clasificarea deciziilor. Deciziile adoptate de manageri in institutiile de invatamant pot
fi clasificate dupa diferite criterii:
1. Dupa nivelul de elaborare a deciziilor, continutul acestora si orizontul de timp,
exista:
a) decizia strategica care jaloneaza activitatea scolii pe termen lung, dar fara a intra
in detalii (decizii de politica scolara);
6[6] Ioan Toca, 2002, Management educational,p.23.
7[7] Serban Iosifescu, 2001, Management educational pentru institutiile de
invatamant, p. 39.
8[8] Sorin Cristea, 2003, Op. cit., p. 29.
b) decizia tactica are drept scop punerea in aplicare a deciziei strategice intr-o
etapa
determinata (de regula 1an), vizand actul educational din clasa;
c) decizia operativa are drept scop solutionarea problemelor curente, avand adesea
un caracter repetitiv.
2. Dupa numarul decidentilor:
a) decizie individuala (unipersonala), pentru solutionarea unor probleme curente;
b) decizie colectiva (de grup, colegiala), cand este vorba de solutionarea unor
probleme mai dificile, mai complexe.
3. Dupa volumul de informatii si gradul lor de certitudine:
a) decizii programate (de rutina), care se adopta pe baza unor algoritmi cunoscuti si
care nu implica un volum mare de informatii si un timp indelungat pentru pregatire. Se refera
la situatii destul de uzuale, obisnuite, chiar repetitive;
b) decizii semiprogramate, care se adopta in situatii mai neobisnuite, bazandu-se pe un
volum mai mic de informatii si pe cautarea de solutii carora trebuie sa li se acorde a priori un
anumit credit. Aceste decizii se bazeaza pe elemente, in principiu, programabile, dar care in
acea situatie nu pot fi programate (decizie in caz de avarie etc.);
c) decizii neprogramate (creatoare) se refera la situatii noi cu care decidentul nu s-a
mai confruntat si care cer solutii originale si de ansamblu.
Managerul scolar isi va subordona intreaga activitate nevoii de a educa si de a forma
tineri in acord cu optiunile lor si cu interesele societatii. Notele esentiale ale unui
management educational rational, eficient si pragmatic ar fi urmatoarele :
-
scolare
prin
stimularea
initiativelor, organizarea
coerenta a
activitatilor si satisfacerea motivata a optiunilor;
-
http://www.stiucum.com/management/management-educational/Functiilemanagementului-educa14237.php