Management și cultură organizațională

în învățământul preșcolar

Lucrare metodico-ştiinţifică
pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Maria Pescaru
Candidată,
Iuliana Turbatu (Năuiu)
Școală Gimnazială Nr.2, Caracal, Jud. Olt
Pitești
2023
 • Introducere
CUPRINSUL LUCRĂRII • Capitolul 1. Aspecte teoretice
 CAPITOLUL 2. Particularitățile proiectării, desfășurării și
evaluării activității educaționale din grădiniță
 CAPITOLUL 3. Construirea mediului educational în
grădiniță
 CAPITOLUL 4. Cercetare socio-pedagogică-Formarea de
atitudini, valori, norme la grupa mijlocie pentru realizarea
unei culturi organizaționale adecvate
4.1. Tipul cercetării
4.1.1. Dezvoltarea culturii organizaționale
4.2. Prezentarea cercetării pedagogice: „Formarea de
atitudini, valori, norme la grupa mijlocie pentru realizarea unei
culturi organizaționale adecvate”
4.3. Scopul cercetării
4.4. Obiectivele cercetării
4.4. Eșantionul de lucru
4.7. Aplicarea metodei observației
4.7.1 Etapa pre-test
4.7.2. Etapa experimentală
4.7.3. Etapa post-test
4.8. Culegerea, analiza și interpretarea datelor cercetării
• Concluzii
• Bibliografie; Anexe
INTRODUCERE Cercetarea de față prezintă un model
viabil de strategie managerială ce a dorit să
răspundă nevoilor societății actuale;
Acest model a pornit de la identificarea
nevoilor copiilor, consultării cu alte cadre didactice
și aplicarea unor noi concepte în materie de
predare și organizare a activităților instructiv-
educative. Se va puncta importana unei relații bune
dintre mediul ambiental și dascăl în atingerea
idealurilor educației în societate.
Având in vedere cele menționate mai sus,
dorim să demonstrăm că este o urgentă nevoie de
adaptare a modelelor educaționale de succes la
specificul educației care se aplică în instituțiile de
învățământ românești.
 ASPECTE TEORETICE
• Pentru a putea da un sens lucrării de față am pornit de la a explica semnificația termenilor,
mai exact termenul de management. Acesta poate avea mai multe semnificații, poate fi
știință, proces sau factor de decizie.
• Am reținut citatul sugestiv:
„ Managementul este arta și știința de a-i face pe alții să acționeze în așa fel încât să
se atingă obiectivele unei organizații, este procesul de statuare și îndeplinire a obiectivelor,
prin realizarea unor funcții de bază, specifice, în dirijarea și utilizarea resurselor umane,
materiale și financiare ale organizației.”
Criveanu. Ion, Popescu. Daniela, Criveanu. Maria Magdalena, MANAGEMENT - manual
universitar. Editura Universitaria , Craiova, 2018, p. 10
 Componentele și conținutul procesului de management
Cele cinci etape ale
procesului sunt:
1. Clarificarea viziunii;
2. Adunarea și analizarea
informațiilor;
3. Formularea strategiei;
4. Implementarea strategiei;
5. Evaluarea și controlul;
Pași pentru a începe procesul de planificare
strategică sunte
• Identificarea misiunii;
• Crearea unei viziuni despre viitor;
• Dezvoltarea valorilor de bază și a principiilor
directoare;
• Crearea de obiective pe termen lung și
obiective inteligente;
• Stabilirea unui parcurs de acțiune cu
termene;
• Construcția unui plan de comunicare;
• Stabilirea unui plan de implementare și
monitorizare.
Schema procesului de management strategic

Sursă: Mironov, S. Proiectarea sistemului de management

- Note de curs, Editura CEP USM, Chișinău, 2017, p. 19

Modele strategice
Există mai multe tipuri de modele strategice, iar
cele mai populare sunt:
1. Modelul SWOT - analizează punctele
tari, punctele slabe, oportunitățile si amenințările
ce privesc organizația.
2. Modelul Porter - analizează forțele care
influențează industria în care activează
organizația, inclusiv puterea furnizorilor, puterea
cumpărătorilor, amenințarea noilor intrați,
amenințarea substituenților și rivalitatea dintre
competitori.
Instrumente și metode aplicate
ale managementului
• Analiza SWOT (sau matricea SWOT) este o tehnică
simpla de planificare folosita in luarea unor decizii
bazate pe informatii clare,detaliate si bine
documentate.SWOT se bazeaza pe puncta forte,puncta
slabe,oportunitati si amenintari.
• Planificare strategică a grilei obiectivelor;
• Obiectivele sunt,,SMART,,daca sunt
specifice,masurabile, realizabile ,realiste si atinse in
timp .
• Planificare strategică de analiză competitive;
Aceasta presupune o strategie în care se regăsesc
concurenții majori și se cercetează produsele,
strategiile de vânzare și de marketing. Astfel, se pot
crea strategii de afaceri solide care se îmbunătățesc în
funcție de concurent.
• Grupul Focus;discutie de grup planificata in scopul
culegerii de date pentru dezvoltarea sau imbunatatirea
produselor sau serviciilor.
 Tipuri de cultură organizatională
TIP 1: CULTURA CLAN
Obiectivul principal: mentorat și lucru în echipă.
Motto: „Suntem cu toții în asta împreună.”
TIP 2: CULTURA ADHOCRAȚIEI
Obiectivul principal: asumarea de riscuri și inovație.
Motto: „Riscă să iei biscuitul”.
TIPUL 3: CULTURA DE PIAȚĂ
Obiectiv principal: concurență și creștere.
Motto: „Suntem în ea pentru a câștiga.”
TIPUL 4: CULTURA IERARHIEI
Obiectiv principal: Structură și stabilitate.
Motto: „Fă-o bine”.
Obiectivele generale ale învățământului preșcolar
1. Asigurarea dezvoltării fizice, psihice și emoționale
fără probleme la copii și dobândirea de obiceiuri pozitive;
2. Pregătirea copiilor pentru învăţământul primar;
3. Crearea unui mediu comun de educație și
dezvoltare pentru copiii care provin din familii și medii
defavorizate;
4. Asigurarea faptului că preșcolarii vorbesc limba
corect și fluent.
 Obiectivele specifice ale învățământului preșcolar

•
Conținuturile specifice ale activității preșcolarilor sunt împărțite în domenii de conținut după cum urmează:
• ) Limbă și comunicare
- se urmărește capacitatea de exprimare orală, înțelegerea și
•
c) Om și societate
utilizarea corectă a structurilor verbale - respectarea normelor comportamentale în societate și în relația cu
- exprimarea corectă din punct de vedere fonetic, sintactic și lexical ceilalți
- creativitate și expresivitatea orală - formarea unei atitudini pozitive
- capacitatea de înțelegere și transmitere a intențiilor, gândurilor - conturarea cooperării prosocial și proactive
• b) Știinte - abilități de acceptare și recunoaștere
- se urmărește capacitatea de a formula operații prematematice - însușirea unor elemente istorice, geografice specifice culturii române
- capacitatea de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură
- recunoașterea, construirea formelor geometrice d) Estetic și creativ
- curiozitatea fata de lumea înconjurătoare - deprinderea pentru realizarea unor desene, modelaje, picturi etc.
- dezvoltarea capacității de a formula strategii adecvate în diverse - stimularea creativității și expresivității
situații - receptarea lumii prin muzică
- dezvoltarea spiritului de observație
e) Psihomotric
• c) Om
- formarea deprinderilor motrice de bază
- deprinderi igienico-sanitare
Fig. 2. 4. Schema proiectării, pe teme anuale de studiu, a activităților tematice/pe domenii experiențiale

Sursa: Ministerul Educației, Curriculum pentru Educație Timpurie, 2019, pg. 25

 Metode folosite în educația preșcolară
• Observația ca metodă intuitivă, în special ca
observație ghidată
• Explicația ca metodă verbală, centrată pe
acțiunea profesorului,folosită ca metodă și ca
procedeu în orice demers explicative
• Demonstrația ca metodă de tip intuitiv ce
însoțește adesea explicația și determină
observarea directă a realității înconjurătoare
• Conversația ca metodă de tip verbal din
categoria celor interrogative
• Exercițiul ca metodă activă, bazat pe acțiunea
reală a copilului, facilitează respectarea tuturor
celorlalte principii didactice
• Jocul didactic ca metodă intervine asupra unei
secvențe specifice de antrenament ca o serie de
acțiuni și operații care sunt organizate în forma
specifică a jocului și în cadrul activităților;
• Didactica modernă înțelege metoda de predare ca un sistem omogen de
procedee, acțiuni și operații, structurat într-un grup de activități bine
corelate, în funcție de o serie de factori.
- Metoda Playway - copiii sunt cei mai fericiți când se joacă, iar jocul îl face
pe copil fericit și îl învață lecții importante, dezvoltându-i abilitățile motorii
și îmbunătățindu-i abilitățile mentale și cognitive..
- Metoda Reggio Emilia - se concentrează pe oferirea unui spațiu și
experiențe pentru a dezvolta abilitățile, încurajează copilul să-și creeze
propria relație cu societatea, creându-și un spațiu. Această metodă vede
copilul ca participând activ la ceea ce ar trebui predat, în loc să
primească doar câteva instrucțiuni aleatorii.
- Metoda Waldorf - concepută în Germania de Rudolf Stenier. se
concentrează pe dezvoltarea puterii imaginative a unui copil spunând
povești, creând artă din materialele disponibile, plimbându-se și făcând
activități distractive care vor ajuta la dezvoltarea cognitivă a copilului.
- Metoda Montessori - Această metodă a fost dezvoltată de medicul Maria
Montessori, pionieri ai educației moderne. Ea credea că este ușor să
modelezi mintea unui elev atunci când este încă mic și această predare se
concentrează pe dezvoltarea cumulativă a copilului, în principal urmând
cinci principii care sunt formulate pentru a îmbunătăți abilitățile
cognitive și sociale ale elevilor.
 CAPITOLUL 3. Construirea mediului educațional în grădiniță
Etape ale construirii mediului
educațional în grădiniță
- Analiza SWOT
- Amenajarea mediului
ambiant igienic
- Asigurarea unui spațiu de
lucru corespunzător, un
mediu vizual stimulant
- Stabilirea de reguli și rutine
zilnice
- Alegerea unui nume,
simboluri pentru indentitatea
grupei
• In activitatile pe care le/am desfasurat la grupa am incercat in
abordarea pe care am flosit/o sa ma focusez pe cultura
organizationala si sa conturez cat mai puternic comportamentul
copiilor cu valori precum.
• Respect: Copiii ar trebui să învețe să își respecte colegii, profesorii și
mediul înconjurător.
• Empatie: Copiii trebuie să înțeleagă că fiecare persoană are nevoi și
sentimente diferite și să învețe să îi înțeleagă și să îi susțină pe ceilalți.
• Colaborare: Copiii trebuie să învețe să lucreze împreună cu alți copii
și să împărtășească jucăriile și resursele.
• Curiozitate: Copiii trebuie să fie deschiși și interesați de lumea
înconjurătoare și să aibă dorința de a explora și descoperi lucruri noi.
• Creativitate: Copiii trebuie să aibă oportunitatea să își exprime liber
gândurile și ideile, să își dezvolte imaginația și să găsească soluții
neobișnuite la probleme.
• Responsabilitate: Copiii trebuie să învețe să își asume
responsabilitatea pentru propriile acțiuni și să înțeleagă consecințele
acestora.
 3.2. Dimensiunile managementului grupei de preșcolari

Managerierea grupului preșcolar, ca educator, cuprinde mai multe activități.

 In primul rand dezvoltarea și implementarea unui curriculum adecvat care să răspundă nevoilor și
intereselor copiilor, având în vedere programa elaborată de Ministerul Educației, ce se bazează
pe principii precum abordarea holistică, învățarea prin joacă, prin colaborare și centrată pe copil.
În acest sens, mai jos prezint obiectivele pe care și le propune planificarea pe care am făcut-o pentru Domeniul
Om și Societate care se regăsește pe larg în anexa 3.2. .
Obiective de referinţă:
· O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate
personală;
· O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de
joacă);
· O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi
cunoscute;
· O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea autocontrolului;
· O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de
relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
 EVALUARE SUMATIVĂ
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
❖ Colorează imaginile care ilustrează corect locul unde ar trebui să ne jucăm.
 3.3. Forme de organizare a activității grupei de preșcolari
1.Activitate cu forma de organizare
frontală
Domeniii experiențiale: Domeniul om și
societate
Categoria de activitate: Activitate practică
Tema anuală: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce
simţim? Tema proiectului: „Eu simt, eu creez, eu
exprim!” Tema săptămânii: „Mamă dragă, te
iubesc!”
Tema zilei: ”Mamă scumpă te iubesc, niciodată
nu vreau să te necăjesc!” Subiectul: ”Tablou
pentru mama”
Scopul: Formarea deprinderii de a lipi diferite
tipuri de hârtie pe o suprafață plană. Mijloc de
realizare: joc exerciţiu-lipire
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Obiective de referinţă:
· Să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei activități
practice;
· Să efectueze operații simple de lucru
cu materiale din natură și sintetice.
2. Activitate cu forma de organizare în grup
Tema anuală de studiu: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Tema săptămânii: „Magia sărbătorilor de iarnă”
Tema activității: „Renul şi Crăciunul” (activitate integrată)
Categorii de activităţi de învăţare:
· ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE
Domeniul Ştiinţe (DŞ): Activitate matematică- Joc didactic” Brăduţul ”
Domeniul Om şi Societate(DOS): Activitate practică-Lipire „ Coronite de Crăciun ”
Mijlocul de realizare: activitate integrată(DŞ+DOS), joc didactic, cu secvenţe de convorbire,
observare, tranziţie şi dactilopictură.
Comportamente urmărite pe parcursul derulării activităţii integrate:
A.1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență.
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice,
în conversații și povestiri creative.
D.2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului.
E.2.1. Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia.
E.2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor.
 CAPITOLUL 4. Cercetare socio-pedagogică-Formarea de atitudini, valori, norme la
grupa mijlocie pentru realizarea unei culturi organizaționale adecvate
4.1. Tipul cercetării
• Primele părți subliniază obiectivul principal
al lucrării, explorarea relației dintre copii,
grup și mediu în cadrul grădiniței.
• Introducerea subliniază importanța etapei
de grădiniță în dezvoltarea copilului și
nevoia de a crea un mediu sigur și
stimulativ care să promoveze dezvoltarea
socială, emoțională și cognitivă pozitivă.
• Capitolele următoare cuprind punctele
cheie din cercetare, subliniind faptul că
relația dintre copii, grup și mediu este
esențială în modelarea dezvoltării unui copil
în cadrul grădiniței.
• Am dorit să subliniem faptul că, prin crearea unui mediu
sigur și încurajator, promovând dinamica pozitivă de grup
și oferind oportunități de joacă, educatorii pot oferi o bază
pentru învățarea pe tot parcursul vieții și succes.
• Tema abordată se referă la eficiența sporită a jocului de
rol în dezvoltarea socio-emoțională a preșcolarilor.
• S-au formulat următoarele întrebări de la care s-a pornit
cercetarea:
- Cum influențează cultura organizațională
dezvoltarea socio-emoțională a preșcolarilor?
- Care sunt cele mai potrivite instrumente care să faciliteze
dezvoltarea socio-emoțională a acestora?
- - Cum se schimbă comportamentul copilului prin folosirea
culturii organizaționale?
 4.3 Prezentarea cercetării pedagogice: „Formarea de atitudini, valori, norme la grupa
mijlocie pentru realizarea unei culturi organizaționale adecvate”
Scopul cercetării
• a evidenția importanța utilizării culturii
organizaționale în grădiniță pentru
dezvoltarea abilităților sociale și emoționale,
precum și de a identifica strategiile didactice
care să valorifice aspectele educaționale și
formative ale acestei culturi.
• a demonstra contribuția aplicării culturii
organizaționale în activitățile desfășurate
pentru dezvoltarea socio-emoțională a
copiilor.
Aceste demersuri necesită o documentare și
informare adecvată din partea cadrelor
didactice.
Obiectivele cercetării
1. Determinarea modului în care cultura organizațională
desfăşurată în activităţile de dezvoltare personală influenţează
dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarilor care variază în timp;
2. Investigarea gradului în care cultura organizațională
contribuie la dezvoltarea sociabilităţii şi a emoţionalităţii
preşcolarilor;
3. Identificarea dificultăţilor comportamentale, socio-emoţionale
ale copiilor prin observarea comportamentului în timpul programului
din grădiniţă;
4. Identificarea, înregistrarea şi analiza specifică a obstacolelor
şi a erorilor specifice în învăţarea comportamentului socio-emoţional
al preşcolarilor;
5. Analiza strategiilor didactice (predare-învăţare-evaluare)
utilizate în instruirea preşcolarilor, din perspectiva problematicii
studiate.
 Ipoteza de cercetare
Ipoteza generală:
Prin implementarea
unui program educaţional bazat
pe valorificarea culturii
organizaționale în activităţile
didactice ,se contribuie la
dezvoltarea competenţelor
socio-emoţionale la preşcolari.
Ipoteze specifice:
1. Cultura organizatională în activităţile de dezvoltare
personală influenţează dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarilor
într-o manieră progresivă pe parcursul timpului.
2. Există o relație semnificativă între cultura organizatională și
dezvoltarea sociabilităţii şi emoţionalităţii preşcolarilor.
3. Prin observarea comportamentului în timpul programului din
grădiniţă, se pot identifica dificultăţile comportamentale și socio-
emoţionale ale copiilor.
4. Identificarea, înregistrarea și analiza obstacolelor și erorilor
specifice în învăţarea comportamentului socio-emoţional al
preşcolarilor, permite înțelegerea mai profundă a acestor dificultăți.
5. Analiza strategiilor didactice utilizate în instruirea
preşcolarilor relevă modul în care acestea contribuie la dezvoltarea
competenţelor socio-emoţionale în cadrul problematicii studiate.
Eșantionul de lucru
Cercetarea s-a efectuat în
perioada septembrie-aprilie
2022-2023, la GPP Nr.4 din
cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2
Caracal,
Am implicat 24 de copii cu
vârsta cuprinsă între 4 și 5 ani,
din grupa mijlocie Albinuțele
Vesele, dintre care 12 au fost
fete și 12 băieți . Participanții au
îndeplinit criteriile, pentru ca am
avut o diversitate de fete și băieți
având în vedere numărul egal
de 12 fete și 12 băieți.
Sistemul metodologic stabilit și utilizat în cadrul
acestei cercetări a inclus:
• metoda observaţiei - utilizată în scopul
cunoaşterii nemijlocite şi sistematice a multiplelor
aspecte ce privesc dezvoltarea socio-emoţională a
preșcolarilor, pornind de la premisa că aceasta
devine o variabilă dependentă în experimentul
efectuat.
• experimentul psihopedagogic - a permis
crearea și implementarea unui program educațional
bazat pe valorificarea culturii organizaționale în
activitățile didactice.
• metoda sociometrică - a fost utilizată pentru
a evalua influența culturii organizaționale asupra
sociabilității și dinamicii grupului în grădiniță.
 Aplicarea metodei observației
Etapele organizării cecercetării
În cadrul cercetării, s-au identificat Grupa Pre-test Etapa experimentală Post-test
două variabile importante: mijlocie

a) Variabila independentă: 24 Test inițial – fișă de Utilizarea jocurilor Test final – fișă de
observație didactice, poveștilor/ observație
utilizarea poveștilor cu rol educativ comportamentală povestirilor comportamentală
și a jocurilor în toate activitățile
desfășurate în grădiniță. Aceasta
reprezintă factorul de intervenție Etapa pre-test Etapa experimentala
asupra copiilor în vederea
dezvoltării socio-emoționale. Faza in cip ien ta 75% F a z a i n c i p i e n t a 12.5%

Faza in d ezv o ltare 62.5%

Faza in d ezv o ltare 25%

b) Variabila dependentă: Faza atin sa 25.0%

F a z a a t i n s a 0%
dezvoltarea socio-emoțională a
preșcolarilor. Aceasta măsoară
schimbările și progresul în
domeniul socio-emoțional ca Etapa post-test
rezultat al utilizării poveștilor și F a z a i n c i p i e n t a0%
jocurilor în activitățile grupei. Faza in d ezv o ltare 25%

Faza atin sa 75%

 Etapa experimentală - activități pe o perioadă de un an, concentrându-ne pe dezvoltarea competențelor socio-emoționale prin intermediul procesului de învățare.

"Explorarea și exprimarea emoțiilor prin

1.
3. "Explorăm și respectăm regulile împreună"
intermediul desenului„
 Competența specifică: Respectarea regulilor
 Competența specifică: Conștientizarea emoțiilor, exprimarea  Obiective:
emoțiilor și etichetarea corectă a emoțiilor.
• Să înțeleagă importanța regulilor în viața de zi cu zi.
 Obiective:
• Să identifice și să recunoască emoțiile trăite. • Să identifice și să înțeleagă comportamentele conforme
• Să exprime emoțiile prin intermediul desenului. regulilor.
• Să împărtășească experiențele și emoțiile cu colegii de grupă.
• Să dezvolte responsabilitatea și conștientizarea
2. "Explorarea emoțiilor cu ajutorul hărții emoțiilor„ consecințelor acțiunilor.
 Competența specifică: Conștientizarea emoțiilor, exprimarea
emoțiilor, etichetarea corectă a emoțiilor, reglarea emoțională.
4. "Jocul de rol în exersarea regulilor"
 Obiective:  Competența specifică: Respectarea regulilor
• Să identifice și să recunoască stările emoționale asociate cu diverse
 Obiective:
emoții (bucurie, furie, tristețe, teamă, surprindere, dezgust, mândrie,
rușine). • Să înțeleagă conținutul regulilor.
• Să găsească expresii verbale adecvate pentru a exprima o emoție
• Să pună în practică comportamentele conforme regulilor.
specifică.
• Să dezvolte strategii de reglare emoțională în diferite situații. • Să dezvolte conștientizarea consecințelor acțiunilor.
 Concluziile cercetării
• Verificarea ipotezei s-a realizat
prin implementarea unei
varietăți de activități și metode,
dintre care experimentul
didactic a fost cel mai des
utilizat.
• Activitățile selectate au facilitat
gruparea spontană a copiilor,
rezultând grupuri formate în
urma dorinței copiilor de a fi
împreună, cu o tensiune afectiv-
emoțională deosebită.
• Am putut observa modurile în
care se manifestă sociabilitatea
ca trăsătură de personalitate
care se dezvoltă în cadrul
grădiniței.
• Preșcolarul învață să devină sociabil, să participe împreună
cu ceilalți la îndeplinirea unor sarcini, să se grupeze inițial
sub conducerea cadrului didactic, iar apoi să se acomodeze
și să colaboreze treptat. Pe măsură ce experimentează
experiențe colective, preșcolarul învață să respecte regulile,
să stabilească relații bazate pe afinitate și să se dezvolte
astfel social și emoțional.
• Cercetarea confirmă ipoteza că grădinița, prin interacțiunea
cu preșcolarul, influențează dezvoltarea sa în ceea ce
privește cultura organizațională.
• Prin implementarea culturii organizaționale s-a evaluat
nivelul de cunoștințe al preșcolarilor în ceea ce privește
comportamentul moral-civic.
• Ca urmare a acestor activități desfășurate, consider că
toate obiectivele cercetării au fost îndeplinite
 Sugestii și recomandări
• Această lucrare oferă câteva sugestii de
activități care pot fi adaptate sau
îmbunătățite în funcție de creativitatea
fiecărei educatoare și de nevoile
individuale ale copiilor.
• Pe măsură ce experimentează experiențe
colective, preșcolarul învață să respecte
regulile, să stabilească relații bazate pe
afinitate și să se dezvolte astfel social și
emoțional
• Utilizarea culturii organizaționale în cadrul
activităților didactice desfășurate la
disciplina Educație pentru societate, duce
la dezvoltarea comportamentului moral-
civic al preșcolarilor.
• Este important să se pună accentul pe faptul că
dezvoltarea abilităților sociale și emoționale reprezintă
doar o parte a dezvoltării globale a copilului și trebuie
cultivate în mod sistematic prin activități special
organizate în acest scop.
• Este evidentă nevoia implementării unui program
educațional care să se bazeze pe lecturarea poveștilor
și povestirilor cu rol educativ și utilizarea jocului în
activitățile didactice pentru dezvoltarea culturii
organizaționale a copiilor.
• Recomand utilizarea extinsă a culturii organizaționale,
deoarece aceasta influențează în mod pozitiv
rezultatele copiilor.
Exemple de activități
Valorificarea textului ca motivaţie în desfăşurarea Jocurilor şi activităţilor didactice alese : (Singurica)
- Audierea poveștii
- Intrebări, metode şi procedee folosite în activitate:
- Joc de grup pentru ca fiecare grup să numească diferite cuvinte întâlnite în text: ”îmbujorată”,
”înnnegurat”, ”culori calde şi culori reci”, ”pline de viaţă”, ”se lumnină”, etc.
- “Brainstorming” pentru a afla soluţiile date de copii.
- Joc de masă, “Cuvinte cu sens opus”, Artă:”Pictură”- Flori magice”-(culori calde / reci), decupare şi
lipire realizarea pe echipe a 2 postere cu “flori magice” , ce va fi “trimis” Singuricăi să o bucure, să o
înveselească; Bibliotecă : “Intâmplări vesele în desene făcute chiar de copii/ poze hazlii din jocurile
copiilor în grădiniţă”, va fi făcut un album şi va fi trimis Singuricăi , Ştiinţă : “Flori , culori şi cifre
magice” – colorarea florilor in culorile din model, atâtea câte arată cifra de pe fiecare floare. Joc de
rol: “Shooting”, realizarea de poze în timpul dansului “Samba florilor” pentru albumul clasei, să
trimitem şi Singuricăi, să vă cunoască şi poate va dori să vină la noi la grădiniţă.
- - Evaluarea:, metoda “Turul galeriei” , câte un “raportor” spune ce a lucrat.
 Exemple de activități
 TEMA ANUALA DE STUDIU: “Când, cum şi de ce se întâmplă?
 ”TEMA SĂPTĂMÂNII: “În lumea minunată a insectelor”’
 TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidarea şi verificarea cunoştinţelor
 FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
 SCOPUL ACTIVITĂŢII:
• ·Aprofundarea cunoştinţelor si reprezentărilor despre caracteristicilor mediului înconjurător;
• ·Dezvoltarea capacităţii de exprimare si a vocabularului
• ·Dezvoltarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor referitoare la insecte, a priceperilor si deprinderilor dobândite anterior;
• ·Educarea abilităţii de a intra in relaţie cu ceilalţi, de a comunica si coopera, de a participa în spirit de fair-play la acţiunile
realizate individual şi în echipă.

 STRATEGII DIDACTICE:
• · Metode si procedee: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, demonstraţia, jocul, aprecieri verbale,
observarea spontană si dirijată.
• · Materiale didactice: imagini cu insecte, jetoane, ecusoane, serveţele, imagine cu o buburuză suparată.

 MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Curriculum pentru invăţămăntul preşcolar (3-6/7ani) 2018; Activitatea integrată din grădiniţă, Editura
Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008
 ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
• · - Salutul:”Bună dimineaţa, albinutelor!”
• · - Prezenţa copiilor
• · - Calendarul naturii
• · - Noutatea zilei
• · - Tranziţii: Cântec:”Bondarul”, “Luaţi seama bine”
• ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
· Intâlnirea de dimineaţă: “Gâze din curtea bunicilor”, joc: “Gândăceii şi florile”

• MIJLOC DE REALIZARE: convorbire

• OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
· Să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
· Să respecte regulile jocului;
· Să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg;
· Să numească zilele saptămănii, luna, anotimpul “citind”calendarul naturii;
· Să raspundă adecvat la comenzile motrice date.

• ETAPELE ACTIVITĂŢII:
· Gimnastica de inviorare;
· Salutul;
· Completarea calendarului naturii;
· Reactualizarea cunoştinţelor despre insectele invăţate si distribuirea ecusoanelor – albinuţe si fluturaşi.
TEMA: Primăvara
SUBTEMA: Păsări călătoare vin din depărtare

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educaţie pentru societate

SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: „De-a călătoria cu autobuzul”
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
❖ să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală;
❖ să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului;
❖ să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu normele prestabilite şi cunoscute.
SARCINA DIDACTICĂ:
❖ executarea corectă de către călător a tuturor acţiunilor implicate de călătoria cu mijloace de locomoţie în comun.
REGULILE JOCULUI: călătorii trebuie să se urce pe o anumită uşă (cea din spate) şi se coboară pe alta; călătorii pot călători
numai după ce şi-au cumpărat bilete de călătorie; în timpul călătoriei, atât personalul ce deserveşte mijlocul de locomoţie cât şi
călătorii trebuie să se poarte politicos şi disciplinat, să păstreze curăţenia.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1– să enumere diferite mijloace de locomoţie folosite de către călători;
O2– să folosească în timpul jocului, în situaţii create, formulele de politeţe potrivite;
O3– să respecte normele de comportare civilizată în autobuz;
O4– să dovedească cunoaşterea normelor de comportarea civilizată în autobuz, în situaţiile create în complicarea jocului.
Bibliografie

1. Burcă. Ana, Haheu-Munteanu, Eufrosinia. Aspecte psihopedagogice privind teoria inteligențelor multiple și instruirea personalizată a copiilor. Probleme ale științelor
socioumanistice și modernizării învățământului, 2020, 421-427.
2. Burcă. Ana, Cunoașterea preșcolarilor–condiție primordială pentru aplicarea teoriei inteligențelor multiple, Învățământul preșcolar. Învățământul primar, 2022, 24-30.
3. Bezede. Rima, Cultura organizaţională, Revista Didactica, revistă de teorie şi practică educaţională 110, no. 4-5, 2018, 8-12.
4. Bratu, Veronica, Rolul parteneriatului familie-grădiniţă în vederea creşterii eficienţei educaţiei, Familia–factor existențial de promovare a valorilor etern-umane, 2017.
p. 207-215.
5. Călin. Iuliana, Cultura organizaţională a şcolii–expresie a stilului de conducere eficient, Revistă de știinţe socioumane 46.3, 2020,111-118.
6. Chiciuc. Constantin, Teoria inteligențelor multiple: argumente și aplicații, Univers Pedagogic, 2021, 70.2: 14-22.
7. Criveanu. Ion, Popescu. Daniela, Criveanu. Maria Magdalena, MANAGEMENT - manual universitar. Editura Universitaria , Craiova, 2018, 10.
8. Duminică. Stella, Dascal. Angela, ”Valențele formative ale abordării integrate a curriculumului în Educația timpurie." Univers Pedagogic 54.2, 2017, 20-28.
9. Dumitrana, Magdalena, Construirea spaţiului educaţional–Componentă a managementului procesului educaţional, Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale
Educaţiei), 2008, 19.9: 55-59.
10. Isac. C, Dura. C, Strategii de Afaceri- Note de curs, Editura INFOPLUS, .Petrsoani, 2019, p. 28.
11. Jaliu. D , Management strategic, Editura Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, București, 2010, 43.
12. Gică. Oana Adriana, Procesul managementului strategic în întreprinderile mici şi mijlocii, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2015, 21.
13. Hudrea. Adrian, Studiul și analiza culturii organizaționale, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 16, no. 35, 2014, 29-39.
14. Marinescu, Valeriu. Literatura pentru copii Ghid teoretic și aplicativ destinat actualelor și viitoarelor cadre didactice din învățământul preșcolar și primar. Editura
Universității din București-Bucharest University Press, 2018.
15. Stiegelbauer, Laura-Rebeca, Păcurari, Andreea Elena, Administrarea clasei: Abordări moderne versus abordări tradiționale, LIBRI IMPRINT, 2017, 68.
16. Sterpu, Nina, Educația digitală a copiilor de 5-7 ani: configurări praxiologice, Cultura cercetării pedagogice: provocări şi tendinţe contemporane, 2021, p. 194-205.
17. Truică, Alexandra, Managementul grădiniței, Management educațional la nivel european, 2020. p. 109-110.