Seminar metodic cu cadrele manageriale

Cultura organizațională
 MOTTO:

NU MERGE PE UNDE TE DUCE

DRUMUL, MERGI PE UNDE NU
EXISTĂ DRUM ȘI LASĂ O URMĂ.
Ralph Waldo Emerson

EXPERIENȚELE NU SÂNT
CONSTITUITE DIN CEEA CE I SE
ÎNTÂMPLĂ UNEI PERSOANE, CI DIN
CE FACE CU CEEA CE I SE
ÎNTÂMPLĂ.
Aldous Huxley
Evocare
 Strategia de dezvoltare a instituției de
învățământ este principalul document de
politici a școlii. Ea stabilește obiectivele și
sarcinile pe termen mediu în vederea
dezvoltării instituției și definește orientările
și direcțiile prioritare de dezvoltare a
acesteia.
Scopul planificării rezultă în atingerea unei
dezvoltări durabile a sistemului educaţional
şi la performanţe maxime
Programul de dezvoltare a școlii are
următoarea structură
Partea strategică
• Viziunea instituției educaționale
• Misiunea instituției educaționale
• Analiza performanței/situației
actuale
• Prioritățile de dezvoltare pe
termen lung(strategice)
• Analiza condițiilor de ordin intern
și extern
• Obiectivele pe termen
lung,strategice
• Indicatori la nivel de obiective
strategice
• Strategiile de realizare
Partea operațională
• Obiectivele pe termen scurt,opera-
ționale (pentru anul următor)
• Indicatori la nivel de obiective pe
termen scurt (operaționale)
• Activitățile pentru anul viitor și
repartizarea lor în timp, cu
termene limită fixate
• Resursele necesare pentru
realizarea tuturor activităților
• Persoanele responsabile pentru
• Realizarea fiecărei activități
• Sursele de informare și verificare
din
CICLUL LUI DEMING
  1. Ce este un Plan de Dezvoltare Strategică a instituției
educaționale?

2. Etapele procesului de dezvoltare a instituţiei de învăţământ

Etapa de autoevaluare şi reflecţie

1 .elaborarea viziunii şi misiunii
2. autoevaluarea performanţei
3 . analiza condiţiilor interne şi externe

PROCESUL DE
Etapa de implementare DEZVOLTARE A Etapa de planificare
INSTITUŢIEI
EDUCAŢIONALE 4 . formularea priorităţilor
7. implementare
5. elaborarea strategiilor
8. monitorizare şi colectare de
6. elaborarea indicatorilor
informaţii
9. ajustare şi corectare
 1. ETAPA DE REFLECŢIE ŞI AUTOEVALUARE

 Prima etapă a procesului de dezvoltare continuă o constituie

desfăşurarea următoarelor activităţi:
 Crearea viziunii şi formularea misiunii instituţiei educaţionale
 Autoevaluarea performanţei instituţiei educaţionale
 Analiza condiţiilor interne şi externe
 

Crearea viziunii şi Autoevaluarea Analiza

formularea misiunii performanţei
instituţiei condiţiilor interne
instituţiei
educaţionale şi externe
educaţionale
Fotografie echipa elaborează misiunea,viziunea
în cadrul Atelierului de lucru
 MISIUNEA și VIZIUNEA INSTITUȚIEI

 Proces participativ de elaborare a misiunii:

Membrii echipei manageriale,cadrele
didactice,elevii,părinții,
Partenerii.
Aplicarea,de către membrii echipei de elaborare a PDS-ului, a
unui chestionar pentru angajați,elevi, parteneri.

Prezentarea exemplelor de chestionare

RĂSPUNSURILE
LOR !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
 MISIUNEA FORMULATĂ
 VIZIUNEA FORMULATĂ
 Misiunea
 Misiunea reprezintă o succesiune de enunţuri , raţiunea de a fi,
motivul fundamental pentru care există organizaţia şcolară.
 Misiunea se enunţă sub formă de angajament și reiese din
viziunea enunțată.
 Misiunea şcolii, care va fi afişată în şcoală, trebuie cunoscută şi
asumată atat de şcoală cât şi de comunitate.
 Din misiune derivă toate celelalte elemente ale proiectului
strategic de dezvoltare (scopuri, opţiuni strategice etc.), precum şi
planificarea paşilor concreţi prin care sunt realizate scopurile
proiectului.
 Misiunea se referă la funcţionarea instituţiei educaţionale, precum
şi la acele beneficii pe care le produce şcoala, prin serviciile pe
care le oferă, pentru comunitate, la nivel local şi pentru societate -
la nivel naţional.
 Un posibil model de formulare a misiunii instituţiei
educaţionale ar putea fi centrat pe următoarele elemente:
 Identitatea instituţiei sau altfel răspunsul la întrebarea:
CINE îşi propune să realizeze ceva?
 Concepţia şi filosofia organizaţiei, sau răspunsul la întrebarea:
CUM ne propunem să realizăm? Prin ce metode?
 Scopurile fundamentale, sau răspunsul la întrebarea

CE ne propunem să realizăm?
 Interesele fundamentale

PENTRU CINE vom realiza aceste scopuri?

 Crearea viziunii şi formularea misiunii
instituţiei educaţionale
Viziunea creată nu va fi una generală sau
abstractă, ci va fi centrată pe categorii concrete
cum ar fi, spre exemplu:
 performanţele elevilor;
 personalul – corpul didactic şi managerial;
 resurse financiare şi materiale ale instituţiei;
 echipamentul de care dispune instituţia educaţională
 sediul instituţiei;
 relaţiile cu comunitatea;
 relaţiile cu autorităţile educaţionale şi alte organizaţii (la nivel
local, raional, naţional şi internaţional);
 altele (în funcţie de specificul instituţiei şi localităţii).
 Viziunea
Viziunea reprezintă aspiraţia instituţiei de învăţământ către viitor pe
termen lung şi este exprimată concis, uşor de înţeles de către personal şi
public, într-o scurtă propoziţie .

pe termen scurt

1. contribuie la mobilizarea resurselor necesare realizării scopurilor de
lungă durată ale instituţiei educaţionale (ce vor fi formulate ulterior);
2. sporeşte coeziunea persoanelor şi grupurilor interesate pentru realizarea
viziunii formulate;
3. contribuie la exprimarea diverselor puncte de vedere ;
4. contribuie la generarea de soluţii alternative la problemele existente;
pe termen lung
1. formează capacităţi durabile de dezvoltare continuă a instituţiei;
2. sporeşte prestaţia profesională a corpului didactic şi managerial;
3. contribuie la colaborarea continuă dintre instituţia educaţională şi
comunitate;
4. sporeşte, în ultimă instanţă, performanţele elevilor.
 Inițierea procesului de planificare strategică al instituţiei de învăţământ presupune :

 un punct de plecare spre o anumită ţintă;

 rezolvarea unei probleme identificate sau schimbarea unei situaţii problematice;
 existenţa unor resurse;
 existenţa unor scopuri care trebuie să fie posibil de îndeplinit;
 o soluţie specifică la o problemă specifică, într-un anumit context;
 un început şi un final bine definit;
 implicarea unor variate abilităţi de planificare şi implementare, diverşi parteneri
sau susţinători, precum şi a unui număr de activităţi, evenimente şi sarcini;
 existenţa unei echipe coezive ce ţinteşte spre binele sistemului de învăţămînt;
 o serie de riscuri şi elemente de incertitudine;
 existenţa unor obiective măsurabile care pot fi evaluate, astfel putîndu-se aprecia
dacă s-a făcut ce s-a propus, la calitatea dorită;
 un ciclu de viaţă determinat, compus din mai multe etape obligatorii. denumite
astfel: identificarea, analiza şi formularea, pregătirea, evaluarea preliminară,
angajarea finanţării, implementarea, monitorizarea şi evaluarea finală a
rezultatelor.
Punct de vedere
 Autoevaluarea performanței
Crearea viziunii şi formularea Autoevaluarea performanţei
misiunii instituţiei educaţionale instituţiei educaţionale

Agenda procesului de autoevaluare include:

•Care sunt succesele noastre?
•Care sunt dificultăţile majore pe care le întâmpinăm?
•Care sunt oportunităţile de dezvoltare?

Analiza performanţelor actuale ale şcolii

solicită a oferi un răspuns la întrebarea :
“Unde suntem acum în raport cu viziunea?”
Analiza barierelor majore
cu care se confruntă şcoala sau a factorilor ce duc la o performanţa ,,slabă,,
Întrebarea la care se va căuta răspuns aici este
“Ce ne împiedică se realizăm o performanţă mai bună?”
Nota informativă este o componentă importantă a Planului de
dezvoltare strategică, deoarece oferă informa ții despre starea actuală a
instituției.
SERVICII ȘI
PRODUSE

PARTENERIAT RESURSE
E UMANE

PROMOVAREA
ELEVI
IMAGINII

MANAGEMEN
T BAZĂ
MATERIALĂ
STRATEGIC

MANAGEMEN
T RESURSE
OPERAȚIONA FINANCIARE
L
Rezultatele notei informative

M M

M MM
 2.Etapa de planificare
În baza analizei performanţei de până acum, dar şi în baza identificării a ceea ce doreşte să fie instituţia
educaţională, urmează elaborarea planului strategic de dezvoltare, care se va contura într-un
document numit planul de dezvoltare a instituţiei.

Formularea priorităţilor Elaborarea Elaborarea

de dezvoltare strategiilor de indicatorilor de
dezvoltare performanţă
2.1. FORMULAREA PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE

Elaborarea priorităţilor va constitui primul pas decisiv spre realizarea misiunii şi viziunii
formulate anterior. Priorităţile reprezintă direcţiile majore de activitate ale instituţiei
educaţionale pentru următorii ani asupra cărora se va decide. În mod firesc, priorităţile vor
fi orientate spre păstrarea şi menţinerea succeselor şcolii şi diminuarea proceselor şi
rezultatelor nedorite

•Formularea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung (3-5 ani).

• Acestea vor viza soluţionarea problemelor complexe cu care se confruntă instituţia educaţională şi vor fi
centrate pe menţinerea şi dezvoltarea elementelor care pe parcursul analizei efectuate anterior au fost

considerate ca fiind pozitive / reuşite / de succes şi pe ameliorarea ariilor problematice ;

•Formularea obiectivelor pe termen scurt (1 an).Acestea vor rezulta din obiectivele pe termen lung şi vor
viza ţinte concrete şi realizabile.
Enumerarea priorităților
 :
Etapa de implementare implică

Formularea Elaborarea
priorităţilor strategiilor
de dezvoltare de dezvoltare

Implementarea Monitorizare, ajustare,

corectare a
strategiilor
strategiilor
de dezvoltare
de dezvoltare
 Din experiența Dumneavoastră:
Care dintre etapele de planificare strategică vi
se pare cea mai dificilă şi de ce?
 etapa de autoevaluare şi reflecţie,
 etapa de planificare,
 etapa de implementare

!
 Sugestii metodologice pentru elaborarea programului de dezvoltare.
Părțile componente ale unui program de dezvoltare strategică
I.Introducere
II. Analiza situaţiei actuale: acces, relevanţă, calitate
-pașaportul instituției;
-analiza PESTE
Analiza stării sistemului educațional raional - indicatori de bază;
Analiza factorilor contextelor și tendințelor în cadrul educațional (analiza SWOT)
Structurarea și prioritizarea problemelor pe componente ale sistemului de învățământ
III.Acțiuni și orientări strategice
 Viziune strategică a dezvoltării instituției educaționale;
 Misiunea instituției;
 Obiectiv general al dezvoltării învățământului la nivel de raion.
IV.Componentele sistemului de învățământ-programe de dezvoltare a domeniilor:
a)Domeniul RESURSE UMANE
b) Domeniul CURRICULUM
c) Domeniul INFRASTRUCTURA ȘI REȚEAUA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT
d) Domeniul RELAȚII CU COMUNITATEA
V Etapele şi termenul de implementare.
VI. Costuri de implementare.
VII. responsabili de implementare.
 VIII.Riscuri de implementare a programului..
 IX.Managementul implementării programului.
 X. Monitorizare, evaluare, raportare
 ELABORAREA INTRODUCERII

Introducerea reprezintă partea în care:

 se defineşte în termeni clari Programul de Dezvoltare;
 se argumentează actualitatea, necesitatea şi oportunitatea
programului;
 se prezintă conceptul/viziunea grupului de lucru asupra
dezvoltării învăţămîntului la nivel local;
 se prezintă cadrul normativ în baza căruia a fost elaborat
programul, domeniile şi funcţiile lui;
 se indică beneficiarii Programului.
 Ce indicăm în compartimentul Cadrul normativ şi
de politici educaţionale?
În acest compartiment se precizează:
- esenţa politicii educaţionale din R.Moldova;
- direcţiile strategice de dezvoltare a învăţământului în R.Moldova precizate în
documentele de politici educaţionale;
- valorile promovate în învăţământ la nivel naţional;
- principalele acte legislative şi normative, ce reglementează activitatea în
cadrul sistemului de învăţământ pe toate dimensiunile şi domeniile sale de
activitate.
Acestea urmează a fi prezentate pe 2 nivele: naţional, raional (Codul educaţiei
nr. 152 din 17 iulie 2014;
- Strategia de dezvoltare a învăţământului „Educaţia – 2020”;
-Strategia intersectorială de dezvoltare,
-Codul Muncii al Republicii Moldova,
-Strategia de dezvoltare a raionului/comunităţii locale etc.).
Paşaportul conţine o descriere funcţională a sistemului educaţional din diverse aspecte:
 poziţia geografică, condiţii naturale şi de mediu;
 structura administrativ-teritorială (mărimea oraşelor şi satelor);
P
 activităţile economice de bază; A
Ș
 organigrama instituţiei de învăţământ; A
 tipologia instituţiilor de învăţământ; P
O
 resurse umane: R
T
 elevi (numărul total al elevilor în raion, repartizarea lor pe nivele (învăţământ
U
preşcolar, primar, gimnazial, liceal), L
 evoluţia numărului de copii în ultimii 5,10 ani etc.,
 procentul elevilor care avansează spre niveluri superioare de învăţământ, rata abandonului şcolar);
 cadre didactice şi manageriale (număr total, gradul de acoperire a disciplinelor de studii cu resurse
umane, rata fluctuaţiei, calitatea personalului (experienţa, nivelul de calificare, grade didactice
etc.); cadre auxiliare;
• resurse curriculare;
• resurse financiare;
• resurse material-tehnice, logistice şi informaţionale (infrastructura, spaţiul şcolar şi
starea clădirilor; nivelul de dotare al şcolilor cu resurse educaţionale (manuale, material
didactic, echipamente, tehnologii informaţionale avansate);
• alte informaţii relevante
  Sugestii pentru analiza factorilor şi a tendinţelor externe (analiza PESTE)
Analiza PESTE creează oportunităţi de stabilire şi soluţionare a diferitor probleme ale
învăţămîntului apărute Sugestii
în urma influenţei naliza factorilor şi a
pentrueconomice,
a politice, sociale, demografice, tehnologice,
ecologice etc. şi valorificarea oportunităţilor
(P)Politicul se referă la politicile şi strategiile educaţionale existente la nivel naţional, raional şi modul
în care acestea favorizează atingerea prevederilor generale ale programului, modul în care alte
programe şi instituţii, care deţin putere în comunitate, pot fi implicate în realizarea programului de
dezvoltare.
ARE
(E)Economicul se referă la resursele existente: ce ramuri economice sînt în localitate şi ce resurse pot
oferi ele sistemului educaţional etc.
(S)Socialul se referă la existenţa şi modul în care sînt abordate problemele sociale, precum şi poziţia
diferitelor grupuri de interes faţă de problematica educaţiei. De exemplu: nivelul şomajului; nivelul
sărăciei; nivelul şi structura delincvenţei; familii temporar dezintegrate, dacă este educaţia văzută sau
nu ca un mijloc de promovare socială.
(T)Tehnologicul se referă la nivelul tehnologic accesibil educaţiei. De exemplu: dacă există alte resurse
pentru educaţia şi formarea la distanţă (accesul la Internet); cîte instituţii au clase de calculatoare şi
cîte dintre acestea sînt conectate la Internet; dacă există suficiente spaţii de formare utilate cu
mijloacele de învăţare necesară; în cazul comunităţilor rurale, dacă în zonă există sau nu televiziune
prin cablu (există localităţi cu programe proprii care pot fi folosite şi în scopuri educaţionale); cîte
posturi sînt recepţionate în zonă.
(E)Ecologicul se referă la modul în care programul poate afecta mediul sau dacă mediul
poate afecta realizarea programului. De exemplu, activitatea unei întreprinderi din
localitate care poate afecta sănătatea elevilor, a populaţiei în general.
 Scopul principal al Analizei SWOT este de a consolida poziţia şi
a creşte competitivitatea prin concentrarea şi alocarea optimă a
mijloacelor disponibile pentru implementarea măsurilor de
dezvoltare prin optica raportului cost-beneficiu.
 recomandări:
* SWOT trebuie să identifice avantajele comparative.
* SWOT trebuie să fie clară şi realistă.
* SWOT trebuie să fie scurtă şi direcţionată.
* Fiecare dintre cei patru (4) factori ale SWOT să conţină
aproximativ 10 -15 subiecte.
* Toţi cei patru (4) factori ale SWOT trebuie să fie analizaţi
transversal / încrucişat (matricea).
* Rezultatele SWOT trebuie să fie susţinute de dovezi,
prezentate în baza de date a programului de dezvoltare.
 PUNCTELE FORTE PUNCTELE SLABE
Matricea SWOT
Lista punctelor forte Lista punctelor slabe
OPORTUNITĂŢI STRATEGII PF/O STRATEGII PS/O
Lista oportunităţilor Folosiţi punctele forte ca să Combateţi punctele slabe prin
beneficiaţi de oportunităţi beneficierea oportunităţilor
AMENINŢĂRI STRATEGII PF/A STRATEGII PS/A
Lista ameninţărilor Folosiţi punctele forte ca să Minimalizaţi punctele slabe şi
evitaţi ameninţările evitaţi ameninţările

Concluzie: În baza rezultatelor obţinute în urma analizei situaţiei

actuale în învăţămînt prin intermediul metodelor PESTE şi SWOT se
formulează, se structurează şi se prioritizează problemele.
 Structurarea şi prioritizarea problemelor la nivel
de sistem şi pe componente constituente

Problemele se structurează în câteva categorii:

a) Probleme generale pentru întreg sistemul de învăţământ la

nivel local.
b) Problemele specifice pentru diferite componente ale
sistemului de învăţământ la nivel local:
 Resurse;
 Curriculum, etc
 Problemele generale, de regulă, ţin de implementarea
politicilor educaţionale naţionale şi de promovare a politicilor
educaţionale locale.

Notă: Problemele identificate pot fi structurate şi după alte criterii.

Prioritizarea problemelor se efectuează după numărul de apariţie a problemei
şi a viziunii experţilor.
Probleme posibile:
 lipsa cadrelor didactice pentru anumite discipline de studiu;
 lipsa condiţiilor organizaţionale şi a personalului didactic calificat pentru
realizarea incluziunii educaţionale;
 număr de elevi în descreştere;
 migrarea familiilor tinere cu copii peste hotare;
 infrastructura neadecvată etc.

După ce efectuarea unei analize SWOT a dus la identificarea exactă a

problemelor şi identificarea unor puncte de acţiune, definirea obiectivelor capătă
o importanţă majoră pentru că în funcţie de acestea se stabilesc strategiile şi
metodele viitoare care vor fi folosite.
 ACŢIUNI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE

SCOPURILE STRATEGICE reprezintă finalităţi pe termen

lung, pe care instituţia de învăţământ caută să le realizeze ca
urmare a existenţei şi activităţii sale.
Cerinţe pentru formularea scopurilor strategice:
formulare clară; acceptate de către toţi factorii interesaţi;
realiste; orientate spre acţiune.
Scopurile strategice sunt stabilite pentru o perioadă de 3–5 ani,
ele urmând a fi transformate în programe şi activităţi
concrete.
Deci, nu este recomandabil formularea unui număr mai
mare de 4-6 de scopuri strategice
 Obiectivul general
se formulează obiectivul general al dezvoltării învăţământului la nivel local, obiectivele
specifice, activităţi/acţiuni, indicatori de performanţă şi rezultatele scontate

Cum formulăm obiectivul general al dezvoltării

învăţământului?
Precizăm că obiectivul general exprimă viziunea/conceptul
Programului cu referire la dezvoltarea învăţământului din
perspectiva accesului, relevanţei, calităţii (Educatia-2020)
Obiectivul general prezintă viziunea pe care actorii implicaţi în
elaborarea şi realizarea programului o au despre direcţia de dezvoltare
a sistemului raional/municipal de învăţământ.
Formula obiectivului general trebuie să ofere răspuns la aşteptările
statului, societăţii faţă de educaţie şi la problemele pe care sistemul
educaţional raional/municipal le întâmpină în procesul de
satisfacere a acestor aşteptări.
 Obiectivul general răspunde la întrebarea:
Ce vrem să obţinem?
El este mai greu măsurabil, indică mai curând direcţia pe care îşi propune
să o urmeze programul şi perspectiva pe care ar putea să o deschidă acesta.
Obiectivul general este împărţit în două, trei obiective specifice, formulate astfel
încât rezolvarea lor să conducă la realizarea obiectivului general.

Obiectivul general:
 reprezintă starea ideală care se proiectează în viitor;
 este rezultatul sinergetic al muncii tuturor actorilor educaţionali şi
comunitari,
 este acceptat şi generează idei şi atitudini novatoare;
 răspunde nevoilor prezente şi viitoare ale beneficiarilor etc.

Dezvoltarea sistemului educaţional raional/municipal din

perspectiva accesului, relevanţei, calităţii prin valorificarea
particularităţilor şi necesităţilor social-economice,
demografice şi educaţionale locale.
 Obiectivele trebuie definite în termeni concreți, cu rezultate aşteptate
şi formulate în aşa fel încât să fie posibilă măsurarea / evaluarea
atingerii lor
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie specifice – deci să fie rezultatele activităţii
respective şi nu ale altei activităţi sau ale funcţionării generale a unităţii şcolare.
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie măsurabile, evaluabile – deci
palpabile, vizibile (de exemplu, nu trebuie să se refere la procese mentale cum ar fi
înţelegerea sau cunoaşterea).
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie abordabile, posibil de atins, nu
fanteziste.
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie relevante, să aibă valoare pentru grupul
ţintă, pentru unitatea şcolară în ansamblu, pentru educaţie în general.
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie obţinuite într-un timp precis
stabilit.
Această modalitate de definire a obiectivelor se numeşte “SMART”
(“smart”, care înseamnă “isteţ sau inteligent” în limba engleză,
este un acronim al cuvintelor “specific”, „măsurabil”, „abordabil”,
“relevant”, timp”)
Componentele sistemului de învățământ-programe
de dezvoltare a domeniilor
Urmează operaţionalizarea strategiei de dezvoltare pe
componente:
componenta: resurse umane;
componenta:curriculum;
componenta: resurse financiare și materiale
componenta: management
componenta: comunitate și parteneriat
Pentru fiecare componentă se deduc: obiectivele
specifice, activităţile/acţiunile, termeni de
realizare şi indicatorii de performanţă.
 Există câteva tipuri de indicatori de performanță:
 Indicatorii de rezultat reflectă gradul de atingere a scopului şi a
obiectivelor, schimbările realizate prin intermediul Programului (ponderea
elevilor care au susținut examenul de BAC; gradul de încadrare a copiilor în
vârstă de până la 16 ani în învăţământul general) şi caracterizează calitatea
implementării acestuia.
 Indicatorii de produs rezultă direct din activităţile prevăzute de Program
şi indică cantitatea bunurilor produse/serviciilor (număr de centre de excelență
create, număr de elevi); de regulă, sunt utilizaţi la evaluarea necesităţilor de
finanţare şi pentru determinarea resurselor necesare; produsele sunt
măsurabile, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

 Indicatorii de eficiență caracterizează eficienţa Programului şi exprimă relaţia

dintre bunurile produse, serviciile prestate şi resursele utilizate pentru producerea sau
prestarea lor (rata cadru didactic/elevi, cheltuieli medii pentru pregătirea unui elev); de
regulă, indicatorii de eficienţă exprimă cantitatea medie a resurselor consumate (timp,
cost) pentru obţinerea unei unităţi de produs sau rezultat.
 DEZVOLTAREA INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
planificare şi implementare
Activităţi/
Obiectivele specifice
acţiuni
Exemplu:
Extinderea accesului la 1) Dezvoltarea şi modernizarea
educaţia timpurie de reţelei de instituţii pentru
asigurarea accesului tuturor
calitate, astfel încît să copiilor la educaţia de calitate
fie asigurată sporirea prin renovarea şi construcţia
instituţiilor preşcolare în
ratei de înrolare în
funcţie de necesităţile locale.
educaţia preşcolară a
2) Diversificarea serviciilor de
copiilor de 3-6 ani de educaţie timpurie pentru a
la ____%, în 2014, pînă răspunde mai bine necesităţilor
individuale ale copilului şi
la ____%, în 2020, şi a celor locale.
copiilor de 6-7 ani – de 3) Abordarea sistemică a
serviciilor de educaţie timpurie
la ____%, în 2014,
prin promovarea colaborării
până la _____%, în dintre educaţie, ocrotirea
2020 sănătăţii şi asistenţa socială
prin oferirea de servicii
integrate.
model de plan de acţiuni utilizat în planificările strategice
Rezultatele preconizate
Exemplu:
Instituţii preşcolare deschise
(Se poate de indicat pentru
fiecare an în parte)
Instituţii preşcolare
reabilitate/renovate (Se poate
de indicat pentru fiecare an
în parte)
Copii de 3-6 ani înrolaţi în
educaţia preşcolară (Se
poate de indicat pentru
fiecare an în parte)
Copii de 6-7 ani înrolaţi în
educaţia preşcolară (Se
poate de indicat pentru
fiecare an în parte)
Termeni de Indicatori de
realizare performanţă
2016-2020 Indicatori de produs:
1) Numărul de instituţii
preşcolare
deschise/reabilitate
Indicatori de rezultat:
1) Rata de înrolare în
educaţia preşcolară a
copiilor de 3-6 ani
2) Rata de înrolare în
educaţia preşcolară a
copiilor de 6-7 ani
Indicatori de eficienţă:
1) Rata cadru
didactic/copii
2) Cheltuieli medii
pentru educaţia şi
întreţinerea unui copil
în instituţia preşcolară
 3.2. COMPONENTELE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT- PROGRAME DE DEZVOLTARE
a) DOMENIUL RESURSE UMANE
ȚINTA STRATEGICĂ: ÎMBUNĂTĂŢIREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR ÎN EDUCAŢIE,DEZVOLTAREA,
SPRIJINIREA ŞI MOTIVAREA CADRELOR DIDCATICE PENTRU ASIGURAREA EDUCAŢIEI DE CALITATE

Obiectiv general pe domeniu:-Asigurarea cu cadre didactice și manageriale profesioniste, capabile să presteze servicii educaționale de calitate și
să gestioneze eficient instituţiile de învățământ; -Modernizarea procesului de instruire şi de evaluarea nevoilor de formare reale, axate pe formarea de
competenţe profesionale necesare asigurării unui proces educaţional de calitate.
Rezultat scontat pe domeniu: Funcționalitateaunui procesului de instruire şi de evaluarea nevoilor de formare reale, axate pe formarea de
competenţe profesionale necesare asigurării unui proces educaţional de calitate; Mărirea ratei de cadre didactice calificate în sistemul educațional;Cadre
manageriale selectate în bază de concurs; Creșterea ratei cadrelor didactice interesate de dezvoltare profesională, deținători de grade didactice UNU ( cu
25%) și SUPERIOR(creștere cu 15%).Creşterea numărului cadrelor didactice care utilizează învăţarea centrată pe elev .

nr Obiectiv specifice: Activități /acțiuni: Termeni de realizare și costuri: Indicator de performanță: Costuri
În
2015 2016 2017 2018 2019 2020
total:
1 1.Monitorizarea procesului de dezvoltare 256,5 302,0 330,0 360,0 400,0 450,0 Indicatori de produs: 2098,5
Promovarea profesională obligatorie a cadrelor didactice și -Număr sporit ( cu 10%
managerială : anual) de cadre didactice
/dezvoltarea implicate în activități de
a) Seminare , cursuri de perfecționare;
managementul b) la nivel de instituție în cadrul Comisiilor
formare continuă;
-Număr în creștere de cadre
ui educațional metodice, a Ședințelor de Consilii Metodice și didactice tinere încadrate
participativ. Profesorale; angajate în sistemul
Asigurarea c) la nivel de DÎTS în cadrul întrunirilor metodice, educațional raional;
a meselor rotunde, a conferințelor , seminarelor, -Programe de activitate
sistemului traininguri, prezentări, organizate de Centrul elaborate în comun cu
educațional Metodic . universitățile pedagogice , ce
au scopul promovării profesiei
raional cu
didactice;
cadre didactice 2.Activități de dezvoltare profesională 2,5 3,2 4,0 4,5 5,2 6,0 25,4
-personal didactic calificat ,
și manageriale promovate de Centrul Metodic : Seminare , angajat ca urmare a
traininguri de promovare a tehnologiilor reorganizării ,
calificate; - Număr de manageri
didactice de predare.
calificați, orientați spre
eficiciența gestionarii
bugetare;
 ETAPELE ŞI TERMENII DE IMPLEMENTARE
Etapele şi termenii de implementare se stabilesc în dependenţă de următoarele:
a) complexitatea şi durata realizării obiectivelor propuse;
b) prioritatea obiectului specific;
c) timpul alocat/prevăzut pentru realizarea întregului Program;
d) condiţii şi resurse disponibile pentru realizarea Programului;
e) posibilitatea de a proiecta realizarea obiectivelor pe anii de studii.

COSTURI DE IMPLEMENTARE

Pentru a fi implementat orice program urmează să precizeze resursele, care

trebuie să fie precizate, analizate şi evaluate în mod realist. Una dintre cele mai
importante resurse este resursa financiară. Aceasta ar putea fi o combinare a finanţării
de stat, raionale, prin contribuţiile donatorilor şi iniţiativele public-private etc.
Resursele trebuie să fie bine planificate şi coordonate în relaţie cu dinamica planului
de implementare. Costurile de implementare se propun pe dimensiunile:
 MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

Implementarea este faza în care obiectivele sunt cunoscute, planificarea realizată

şi programul în curs de derulare. Planul operaţional de activitate trebuie gândit de
către grupul de lucru ca un sistem coerent, privind dezvoltarea sistemului educaţional
local. În alegerea subprogramelor, cel mai important considerent trebuie să fie
iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente în vederea atingerii obiectivelor
stabilite.

Putem identifica patru mari tipuri de activităţi manageriale în procesul de

implementare:
 managementul financiar,
 managementul resurselor umane şi al activităţilor,
 relaţia cu organul decizional suprem, cu finanţatorul/finanţatorii,
 relaţia cu beneficiarii.
După cum se observă, primele două activităţi manageriale ţin mai ales de activităţile
manageriale propriu-zise, în timp ce ultimele două ţin mai ales de activităţile de
marketing din cadrul proiectului.
 ETAPE, TERMENE ȘI RESPONSABILI DE IMPLEMENTARE
Ținte strategice Obiective generale
Domeniul
Îmbunătățirea 1.Promovarea și
managementului dezvoltarea
managementui
resurselor în
educațional
educație, participativ.Asigurarea cu
dezvoltarea , cadre didactice și
sprijinirea și manageriale
motivarea profesioniste, capabile să
presteze servicii
cadrelor didactice
pentru asigurarea educaționale de calitate și
să gestioneze eficient
educației de
instituţiile de învățământ;
calitate 2.Modernizarea
procesului de instruire şi
de evaluarea nevoilor de
RESURSE UMANE
formare reale, axate pe
formarea de competenţe
profesionale necesare
asigurării unui proces
educaţional de calitate.
2015 2016 2017 2018 2019 2020 Responsabili
Obiective specifice de implementare
Dinamica rezultatelor
implementării:
1. Asigurarea sistemului Cu Cu 10% 10% 10% 10% DITS
Managerii
educațional raional cu 10% 10%
educaționali
cadre didactice și
manageriale calificate;
2.Aplicarea corectă a 100 100 100 100 100 100% DITS
% % % % % Managerii
strategiilor de evaluare
utilizate în procesul de
educaționali
selecţie a cadrelor
didactice, în vederea
angajării , promovării în
carieră, sau pentru
stimularea dezvoltării
profesionale
3. Promovarea interesului 15% 20% 25% 30% 40% 45% DITS
Managerii
pentru dezvoltare educaționali
profesională, în scopul
asigurării unui proces
educațional de calitate;
DITS
4.Monitorizarea 10% 15% 20% 25% 30% 40%
impactului activităților de
Managerii
educaționali
formare continuă
 MONITORIZARE, EVALUARE, RAPORTARE

Monitorizarea implică colectarea sistematică şi analiza datelor privind

indicatorii de performanţă, pentru a furniza informaţii despre progresul în
realizarea obiectivelor Programului şi valorificarea resurselor alocate acestuia.
Datele sunt colectate din surse interne şi externe, luându-se în considerare
accesibilitatea şi veridicitatea surselor de colectare a datelor şi costurile optimale
pentru colectarea şi procesarea lor.

Pentru o monitorizare optimă a programului vor fi desfăşurate

următoarele activităţi:
 organizarea unor şedinţe periodice ale echipei de proiect;
 urmărirea de către managerul de proiect a unor aspecte privind derularea;
 folosirea informaţiilor din surse externe;
 compararea, în permanenţă, a planului cu ceea ce se întîmplă în realitate;
 monitorizarea şi controlul bugetului;
 folosirea informaţiilor obţinute în procesul de monitorizare;
 redactarea rapoartelor de performanţă.
 Raportul de monitorizare trebuie să identifice cel
puţin următoarele aspecte:

a) remanierile care au survenit în urma

implementării;
b)modificarea situaţiei grupurilor-ţintă vizate de
document, atât pe parcursul implementării, cât şi la
finalizarea acesteia;
c) impactul în urma implementării (educaţional,
social, economic etc.);
d) costurile implementării;
e) gradul de respectare de către responsabilii pentru
implementare a termenelor, costurilor şi conţinutului
acţiunilor din cadrul planului de implementare;
f) motivele neexecutării sau executării parţiale.
 În procesul de evaluare a rezultatelor se au în vedere următorii
parametri:
* eficienţa - se calculează de cele mai multe ori ca raport între efect şi efort;
* eficacitatea - se compară rezultatele efectiv obţinute cu rezultatele preconizate;
* economicitatea - se analizează costurile efectuate comparativ cu costurile planificate;
* participarea aşteptată din partea beneficiarilor, eventuale alte participări din partea
unor factori implicaţi;
* grupul ţintă - se compară grupul ţintă propus (ca număr şi structură) cu grupul efectiv
implicat în program;
* disponibilitatea - se analizează aspecte legate de calitatea serviciilor oferite în cadrul
programului;
* gradul de cunoaştere - procentul celor care au cunoscut programul şi obiectivele
acestuia şi cei care ar fi trebuit să le cunoască;
* gradul de implicare - măsura în care s-au implicat în desfăşurarea programului factorii
interesaţi în realizarea acestuia;
* suficienţa - resursele utilizate pentru realizarea programului comparativ cu cele care
ar fi fost efectiv necesare.