Ministerul Educației și Cercetăriial Republicii Moldova

Activitate sincronă
Modulul 1:

VIZIUNE ŞI STRATEGII
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

Elaborat în cadrul proiectului

„Reforma educației din Moldova” (MERP),
finanțat de Banca Mondială.
Structura modulului
1.1 Sesiunea sincronă la început de modul – G-Meet;
1.2 Studiul individual și activitatea practică - G-Classroom;

1.3 Sesiunea sincronă la final de modul – G-Meet;

 Ord .MECC
nr.1124 din 20 Ce reprezintă STANDARDELE ?
iulie 2018.

Standardele de competență profesională ale cadrelor de conducere din învățământul general reprezintă
un sistem de criterii și norme referitoare la nivelul de calitate, care se dorește a fi atins pe domeniul
managerial în sistemul de învățământ general și constituie o parte componentă a ansamblului de
documente normative. Metodologia de evaluare a cadrelor de
conducere aprobată prin ord.581 din
23.06.2020

Obiectivele evaluării cadrelor de conducere

 Obiectivele Modulului 1. Viziune și strategii
Dezvoltarea competențelor de:
abordare sistemică a conceptului de Dezvoltare a instituției
educaționale;
Elaborare a viziunii și formulării misiunii instituției școlare în
baza analizei holistice a variabilelor, ce influențează evoluția
instituției educaționale;
autoevaluare a performanței instituției și de analiză a
condițiilor interne și externe;
identificare a strategiilor de dezvoltare a școlii în
corespundere cu prioritățile de inovare progresivă a instituției
educaționale;
operare cu indicatorii de performanță în planificarea
strategică;
analiză multidimensională a proceselor specifice etapei de
implementare a planului strategic;
identificare a strategiilor optime pentru o implicare activă a
 Strategia de dezvoltare a instituției de
învățământ este principalul document
de politici a școlii.
Ea stabilește obiectivele și sarcinile pe un
termen în vederea dezvoltării
instituției educaționale și definește
orientările și direcțiile prioritare de
dezvoltare a acesteia.
 Conceptul Strategiei de Dezvoltare a Educației

abordează componenta „monitorizare și evaluare” din

perspectiva a două demersuri metodologice:

al doilea – ține de aspectul procesual: monitorizarea

primul – ține de evaluarea documentului prin metoda în timp real a implementării Strategiei de dezvoltare
expertizei în baza unui ansamblu de indicatori și și asigurarea implicării structurilor abilitate, a
descriptori;
comunități, partenerilor și beneficiarilor.

La nivel metodologic,
Programul de Dezvoltare Strategică va
respecta:

- principiul abordării realiste a sistemului de educație și a oportunităților de dezvoltare a acestuia;

- principiul continuității reformelor și al îmbunătățirii continue a sistemului de educație în plan
prospectiv;
- principiul abordării integraliste – sinergia problemelor și acțiunilor de dezvoltare a sectorului
educațional raportată la unitatea componentelor sistemului de educație;
- principiul pronosticării scenariilor de dezvoltare a învățământului și reconsiderarea scenariului
aplicat în raport cu schimbarea factorilor determinanți pe plan internațional și cel național (pandemii,
crize politice, crize economice, crize sociale etc.);
 Scopul unui Program de Dezvoltare
Strategică:
-Determinarea direcțiilor strategice de acțiune necesare
pentru soluționarea problemelor și atingerea obiectivelor de
dezvoltare în domeniul educației;
- Previziunea schimbărilor care vor interveni datorită
implementării strategiei;
- Precizarea resurselor necesare și a impactului
principalelor acțiuni propuse.
Deci:
- Scopul planificării rezultă în atingerea unei dezvoltări
durabile a sistemului educaţional şi la indicatori de
performanţă .
 Important!
Pentru fiecare domeniu este precizat standardul de
atins/ realizat.
Indicatorul, în contextul standardelor profesionale
pentru cadrele de conducere, indică acțiunea,
contextul, mijlocul și finalitatea ce urmează a fi
atinsă de către cadrul de conducere în contextul
atingerii standardului.
Fiecare indicator este caracterizat/descris calitativ
prin intermediul descriptorilor.
Descriptorii reliefează traseul managerial oportun
pentru a atinge indicatorul.
Standardele de competență profesională a cadrelor de
conducere includ domeniile:

Domeniul 1: VIZIUNE ȘI STRATEGII;

Domeniul II: Curriculum;
Domeniul II: Resurse umane;
Domeniul II: Resurse financiare și materiale;
Domeniul V:Structuri și proceduri;
Domeniul VI:Comunitate și parteneriate.
 Structura standardului, indicatorii şi descriptorii
Domeniului Viziune și Strategii
Standard:1.Cadrul de conducere gestionează procesul de elaborare și
implementare a proiectelor de dezvoltare a instituției de învățământ general în
vederea promovării politicii educaționale naționale și locale
Cadrul de conducere gestionează procesul de elaborare și implementare a proiectelor
de dezvoltare a instituției de învățământ
general în vederea
Indicatorul 1.1. promovării politicii educaționale
Indicatorulnaționale
1.2. și locale
Indicatorul 1.3.
.Organizează procesul de elaborare Conduce procesul de Coordonează procesul de
.
participativă a proiectelor de dezvoltare a implementare a evaluare a gradului de realizare
instituției de învățământ general în baza obiectivelor strategice.
evaluării holistice a mediului intern și
a obiectivelor strategice
extern. proiectate.
Descriptorul 1.2.1.
Monitorizează Descriptorul 1.2.2. Descriptorul 1.3.1.
Descriptorul 1.1.1. Descriptorul 1.1.2 Coordonează
Implică personalul Identifică continuu Implică elevii, părinții,
performanțele eforturile cadrelor
didactic, elevii, prioritățile didactice, cadrele didactice și
părinții și partenerii obținute în procesul
strategice care
de dezvoltare și părinților, partenerii în evaluarea
în procesul de asigură atingerea
ajustează planurile partenerilor și gradului de realizare a
elaborare a performanțelor în elevilor în procesul
proiectului de operaționale la obiectivelor strategice.
activitatea de realizare a
dezvoltare a copiilor/elevilor și a obiectivele strategice
obiectivelor
instituției de cadrelor didactice. strategice.
învățământ general.
Descriptorul 1.3.2
Descriptorul 1.2.3 Informează comunitatea
Descriptorul 1.1.3. Asigură Documentează sistematic educațională și partenerii
concordanță dintre viziunea, progresul în atingerea despre gradul de realizare a
misiunea și obiectivele strategice ale obiectivelor strategice
rezultatelor planificate, practicile
școlii și a politicilor educaționale
de succes și modalitățile de
naționale și locale
abordare a problemelor.
Acțiuni orientative ale conducătorului , în contextul indicatorilor
Indicatorul 1.1.
Organizează procesul de elaborare
participativă a proiectelor de dezvoltare
a instituției de învățământ general în
baza evaluării holistice a mediului intern
și extern.
Implică cadrele didactice, elevii,
părinții și partenerii în procesul de
elaborare a viziunii și misiunii școlii.
Identifică prioritățile strategice care
asigură atingerea performanțelor în
activitatea elevilor și a cadrelor
didactice.
Asigură concordanță dintre viziunea,
misiunea și obiectivele strategice ale
școlii și politica educațională
națională.
Creează mediul stimulativ pentru
generarea și încorporarea ideilor de
optimizare a procesului de realizare a
obiectivelor strategice.
Implică în dezbateri și sesiuni de
elaborare a PDS părinții,
reprezentanți ai societății civile, etc.
Indicatorul 1.2. Conduce procesul de
implementare a obiectivelor strategice.
Asigură repartizarea către cadrele
didactice a sarcinilor pentru realizarea
obiectivelor strategice.
Monitorizează continuu performanțele
obținute în procesul de dezvoltare și
ajustează planurile operaționale la
obiectivele strategice.
Include în planul anual de activitate
indicatorii de monitorizare relevanți
pentru obiectivele strategice, perioada și
modalitatea de colectare a datelor pe
fiecare indicator
Coordonează eforturile cadrelor didactice,
părinților, partenerilor și elevilor în
procesul de realizare a obiectivelor
strategice
Elaborează și îmbunătățește continuu
sistemul de colectare și analiză
permanentă a datelor privind progresele
obținute în realizarea priorităților
strategice.
Indicatorul 1.3.
Coordonează procesul de evaluare a
gradului de realizare a obiectivelor
strategice proiectate.
Informează comunitatea școlară despre
indicatorii principali de evaluare a
realizării obiectivelor strategice.
Implică cadrele didactice în cercetarea
factorilor determinanți ai succeselor și
eșecurilor.
Coordonează activitatea grupului de
lucru ce evaluează periodic gradul de
realizare a obiectivelor strategice .
Elaborează rapoarte cu referire la
evaluarea gradului de realizare a PDS,
evidențiind punctele tari/ slabe, dar și
riscurile instituției.
Asigură participarea cadrelor didactice,
elevilor, părinților, partenerilor la
discutarea și aprobarea rapoartelor
elaborate
 Inițierea procesului de planificare strategică al instituţiei de
învăţământ presupune :
un punct de plecare spre o anumită ţintă;
rezolvarea unei probleme identificate sau schimbarea unei situaţii
problematice;
existenţa unor resurse;
existenţa unor scopuri care trebuie să fie posibil de îndeplinit;
o soluţie specifică la o problemă specifică, într-un anumit context;
un început şi un final bine definit;
implicarea unor variate abilităţi de planificare şi implementare, diverşi
parteneri sau susţinători, precum şi a unui număr de activităţi, evenimente şi
sarcini;
existenţa unei echipe coezive ce ţinteşte spre binele sistemului de învăţămînt;
o serie de riscuri şi elemente de incertitudine;
existenţa unor obiective măsurabile care pot fi evaluate, astfel putîndu-se
aprecia dacă s-a făcut ce s-a propus, la calitatea dorită;
un ciclu de viaţă determinat, compus din mai multe etape obligatorii. denumite
astfel: identificarea, analiza şi formularea, pregătirea, evaluarea preliminară,
angajarea finanţării, implementarea, monitorizarea şi evaluarea finală a
rezultatelor. Punct de vedere
 Din experiența Dumneavoastră:
Care dintre etapele de planificare strategică vi
se pare cea mai dificilă şi de ce?
etapa de autoevaluare şi reflecţie,
etapa de planificare,
etapa de implementare

!
 1. Ce este un Plan de Dezvoltare Strategică a instituției
educaționale?

2. Etapele procesului de dezvoltare a instituţiei de învăţământ

Etapa de autoevaluare şi reflecţie
1.elaborarea viziunii şi misiunii
2. autoevaluarea performanţei
3. analiza condiţiilor interne şi externe

PROCESUL DE
Etapa de implementare DEZVOLTARE Etapa de planificare
A INSTITUŢIEI
7. implementare EDUCAŢIONALE 4 . formularea priorităţilor
5. elaborarea strategiilor
8. monitorizare şi colectare de
6. elaborarea indicatorilor
informaţii
9. ajustare şi corectare
 1. ETAPA DE REFLECŢIE ŞI AUTOEVALUARE

Prima etapă a procesului de dezvoltare continuă o

constituie desfăşurarea următoarelor activităţi:
Crearea viziunii şi formularea misiunii instituţiei educaţionale
Autoevaluarea performanţei instituţiei educaţionale
Analiza condiţiilor interne şi externe

Crearea viziunii şi Autoevaluarea Analiza

formularea misiunii performanţei
instituţiei condiţiilor interne şi
instituţiei
educaţionale externe
educaţionale
Crearea viziunii şi formularea misiunii
instituţiei educaţionale
Viziunea creată nu va fi una generală sau
abstractă, ci va fi centrată pe categorii concrete
cum ar fi, spre exemplu:
performanţele elevilor;
personalul – corpul didactic şi managerial;
resurse financiare şi materiale ale instituţiei;
echipamentul de care dispune instituţia educaţională
sediul instituţiei;
relaţiile cu comunitatea;
relaţiile cu autorităţile educaţionale şi alte organizaţii (la nivel
local, raional, naţional şi internaţional);
altele (în funcţie de specificul instituţiei şi localităţii).
 Viziunea
Viziunea reprezintă aspiraţia instituţiei de învăţământ către viitor
pe termen lung şi este exprimată concis, uşor de înţeles de către
personal şi public, într-o scurtă propoziţie .

pe termen scurt
1.contribuie la mobilizarea resurselor necesare realizării scopurilor de
lungă durată ale instituţiei educaţionale (ce vor fi formulate ulterior);
2.sporeşte coeziunea persoanelor şi grupurilor interesate pentru
realizarea viziunii formulate;
3.contribuie la exprimarea diverselor puncte de vedere ;
4.contribuie la generarea de soluţii alternative la problemele existente;
pe termen lung
1.formează capacităţi durabile de dezvoltare continuă a instituţiei;
2.sporeşte prestaţia profesională a corpului didactic şi managerial;
3.contribuie la colaborarea continuă dintre instituţia educaţională şi
comunitate;
4.sporeşte, în ultimă instanţă, performanţele elevilor.
 Misiunea
Misiunea reprezintă o succesiune de enunţuri , raţiunea de a fi,
motivul fundamental pentru care există organizaţia şcolară.
Misiunea se enunţă sub formă de angajament și reiese din
viziunea enunțată.
Misiunea şcolii, care va fi afişată în şcoală, trebuie cunoscută şi
asumată atat de şcoală cât şi de comunitate.
Din misiune derivă toate celelalte elemente ale proiectului strategic
de dezvoltare (scopuri, opţiuni strategice etc.), precum şi
planificarea paşilor concreţi prin care sunt realizate scopurile
proiectului.
Misiunea se referă la funcţionarea instituţiei educaţionale, precum
şi la acele beneficii pe care le produce şcoala, prin serviciile pe care
le oferă, pentru comunitate, la nivel local şi pentru societate - la
nivel naţional.
 Un posibil model de formulare a misiunii instituţiei
educaţionale ar putea fi centrat pe următoarele elemente:
Identitatea instituţiei sau altfel răspunsul la întrebarea:
CINE îşi propune să realizeze ceva?
Concepţia şi filosofia organizaţiei, sau răspunsul la întrebarea:
CUM ne propunem să realizăm? Prin ce metode?
Scopurile fundamentale, sau răspunsul la întrebarea
CE ne propunem să realizăm?
Interesele fundamentale
PENTRU CINE vom realiza aceste scopuri?
 Autoevaluarea performanței
Crearea viziunii şi formularea Autoevaluarea performanţei
misiunii instituţiei educaţionale instituţiei educaţionale

Agenda procesului de autoevaluare include:

•Care sunt succesele noastre?
•Care sunt dificultăţile majore pe care le întâmpinăm?
•Care sunt oportunităţile de dezvoltare?

Analiza performanţelor actuale ale şcolii

solicită a oferi un răspuns la întrebarea :
“Unde suntem acum în raport cu viziunea?”
Analiza barierelor majore
cu care se confruntă şcoala sau a factorilor ce duc la o performanţa ,,slabă,,
Întrebarea la care se va căuta răspuns aici este
“Ce ne împiedică se realizăm o performanţă mai bună?”
Analiza SWOT
În ultimul timp, cea mai frecvent utilizată metodă pentru diagnoză şi pentru
analiza nevoilor educaţionale şi de formare (de la “Strengths” – “Weaknesses” –
“Opportunities” –“Threats”, cuvinte în limba engleză care se traduc prin
“Puncte tari”, “Puncte slabe”, “Oportunităţi” şi “Ameninţări”).
Punctele tari şi slabe se referă la “mediul intern”, asupra căruia
putem interveni. De exemplu:
- dacă analiza se referă la elevi, punctele tari şi slabe se referă la
elevi: competenţe şi abilităţi deţinute sau nu, atitudini,
comportamente etc.;
- dacă este vorba de cadrele didactice, aici abordăm: nivelul de
calificare, aptitudinile şi atitudinile, formarea continuă etc.
- dacă este vorba de şcoală, punctele tari şi slăbe se referă la şcoală în
ansamblu - începând cu dotarea, resursele umane existente,
resursele comunitare şi terminând cu cultura organizațională şi
atitudini dominante.
Oportunităţile şi ameninţările se referă la “mediul extern”,
care, de regulă, mai puțin depind de posibilităţilor noastre de
intervenţie. Aceşti factori pot favoriza sau, dimpotrivă, stânjeni
realizarea obiectivelor propuse.
De exemplu:
• în cazul elevilor, oportunităţile şi ameninţările se referă la factorii care
ţin de elevi şi asupra cărora şcoala nu are control: mediul de
provenienţă, distanţa până la şcoală, nivelul de educaţie şi resursele
economice ale familiei etc.;
• în cazul cadrelor didactice, putem avea în vedere dacă fac naveta sau
nu, posibilităţile de pregătire oferite, participarea la proiecte
internaţionale / cu finanţare externă etc.
• în cazul şcolii, oportunităţile şi ameninţările se referă la ceea ce
comunitatea, sistemul şcolar şi societatea în ansamblu oferă (sau nu)
unităţii şcolare: resurse materiale şi umane care port fi obţinute sau nu
(de la DITS , de la MECC), nivelul de educaţie şi potenţialul
economic al familiilor elevilor, nivelul economic al comunităţii, etc .
La nivel strategic, analiza SWOT capătă valenţe sporite, dacă punem într-o matrice
cele patru componente, după cum se poate observa în tabelul de mai jos.
Importante sunt:
• Resursele strategice, pe care le obţinem, asociind punctele tari cu oportunităţile ,
privind aspectul respectiv.
• Ţintele strategice, pe care le identificăm, analizând modul în care punctele slabe
se pot combina, în mod nefericit, cu ameninţări.
Puncte tari Puncte slabe
Oportunități Resurse strategice
Amenințări Ținte strategice
Analiza SWOT orientează elaborarea strategiei, proiectelor şi planurilor de
dezvoltare şi de îmbunătăţire a calităţii, pe baza:
• punctelor tari – care trebuie folosite;
• slabe – care trebuie înlăturate, compensate sau atenuate;
• oportunităţilor – care trebuie valorificate;
• ameninţărilor – care trebuie evitate. n tie!
A t e
 Etapa de planificare
În baza analizei performanţei de până acum, dar şi în baza identificării a ceea ce doreşte să fie
instituţia educaţională, urmează elaborarea planului strategic de dezvoltare, care se va contura
într-un document numit planul de dezvoltare a instituţiei.

Formularea priorităţilor Elaborarea Elaborarea

de dezvoltare strategiilor de indicatorilor de
dezvoltare performanţă
2.1. FORMULAREA PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE

Elaborarea priorităţilor va constitui primul pas decisiv spre realizarea misiunii şi viziunii
formulate anterior. Priorităţile reprezintă direcţiile majore de activitate ale instituţiei
educaţionale pentru următorii ani asupra cărora se va decide. În mod firesc, priorităţile vor
fi orientate spre păstrarea şi menţinerea succeselor şcolii şi diminuarea proceselor şi
rezultatelor nedorite

•Formularea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung (3-5 ani).

• Acestea vor viza soluţionarea problemelor complexe cu care se confruntă instituţia educaţională şi vor fi
centrate pe menţinerea şi dezvoltarea elementelor care pe parcursul analizei efectuate anterior au fost

considerate ca fiind pozitive / reuşite / de succes şi pe ameliorarea ariilor problematice ;

•Formularea obiectivelor pe termen scurt (1 an).Acestea vor rezulta din obiectivele pe termen lung şi vor
viza ţinte concrete şi realizabile.
 :
Etapa de implementare implică
Formularea Elaborarea
priorităţilor strategiilor
de dezvoltare de dezvoltare

Implementarea Monitorizare, ajustare,

corectare a
strategiilor
strategiilor
de dezvoltare
de dezvoltare
 Sugestii metodologice pentru elaborarea programului de dezvoltare.
Părțile componente ale unui program de dezvoltare strategică
I.Introducere
II. Analiza situaţiei actuale: acces, relevanţă, calitate
-pașaportul instituției;
Devine mai accesibilă elaborarea
-analiza PESTE
raportului de activitate conform
Analiza stării sistemului educațional raional - indicatori de bază;
metodologiei de evaluare a
Analiza factorilor contextelor și tendințelor în cadrul educațional (analiza SWOT)
instituțiilor de învățământ general
Structurarea și prioritizarea problemelor pe componente ale sistemului de învățământ
III.Acțiuni și orientări strategice
Viziune strategică a dezvoltării instituției educaționale;
Misiunea instituției;
Obiectiv general al dezvoltării învățământului la nivel de raion.
IV.Componentele sistemului de învățământ-programe de dezvoltare a domeniilor:
a)Domeniul RESURSE UMANE
b) Domeniul CURRICULUM
c) Domeniul INFRASTRUCTURA ȘI REȚEAUA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT
d) Domeniul RELAȚII CU COMUNITATEA
În instituțiile educaționale PDS (inclusiv Planul anual de activitate) se pot include
componentele :
Dimensiune I. SĂNĂTATE, SIGURANȚĂ, PROTECȚIE
Dimensiune II. PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Dimensiune III. INCLUZIUNE EDUCAȚIONALĂ Proiectate conform domeniilor:
Dimensiune IV. EFICIENȚĂ EDUCAȚIONALĂ • Management
• Capacitatea instituțională
Dimensiune V. EDUCAȚIE SENSIBILĂ LA GEN
• Curriculum/ proces educațional

V Etapele şi termenul de implementare.

VI. Costuri de implementare.
VII. responsabili de implementare.
VIII.Riscuri de implementare a programului..
IX.Managementul implementării programului.
X. Monitorizare, evaluare, raportare
 ELABORAREA INTRODUCERII

Introducerea reprezintă partea în care:

se defineşte în termeni clari Programul de Dezvoltare;
se argumentează actualitatea, necesitatea şi oportunitatea
programului;
se prezintă conceptul/viziunea grupului de lucru asupra
dezvoltării învăţămîntului la nivel local;
se prezintă cadrul normativ în baza căruia a fost elaborat
programul, domeniile şi funcţiile lui;
se indică beneficiarii Programului.
 Ce indicăm în compartimentul Cadrul normativ şi
de politici educaţionale?
În acest compartiment se precizează:
- esenţa politicii educaţionale din R.Moldova;
- direcţiile strategice de dezvoltare a învăţământului în R.Moldova precizate în
documentele de politici educaţionale;
- valorile promovate în învăţământ la nivel naţional;
- principalele acte legislative şi normative, ce reglementează activitatea în cadrul
sistemului de învăţământ pe toate dimensiunile şi domeniile sale de activitate.
Acestea urmează a fi prezentate pe 2 nivele: naţional, raional (Codul educaţiei
nr. 152 din 17 iulie 2014;
- Strategia de dezvoltare a învăţământului „Educaţia – 2020”;
-Strategia intersectorială de dezvoltare,
-Codul Muncii al Republicii Moldova,
-Strategia de dezvoltare a raionului/comunităţii locale etc.).
Paşaportul conţine o descriere funcţională a sistemului educaţional din diverse aspecte:
poziţia geografică, condiţii naturale şi de mediu;
structura administrativ-teritorială (mărimea oraşelor şi satelor);
P
activităţile economice de bază; A
Ș
organigrama instituţiei de învăţământ; A
tipologia instituţiilor de învăţământ; P
O
resurse umane: R
T
elevi (numărul total al elevilor în raion, repartizarea lor pe nivele (învăţământ
U
preşcolar, primar, gimnazial, liceal), L
evoluţia numărului de copii în ultimii 5,10 ani etc.,
procentul elevilor care avansează spre niveluri superioare de învăţământ, rata abandonului şcolar);
cadre didactice şi manageriale (număr total, gradul de acoperire a disciplinelor de studii cu resurse
umane, rata fluctuaţiei, calitatea personalului (experienţa, nivelul de calificare, grade didactice
etc.); cadre auxiliare;
• resurse curriculare;
• resurse financiare;
• resurse material-tehnice, logistice şi informaţionale (infrastructura, spaţiul şcolar şi
starea clădirilor; nivelul de dotare al şcolilor cu resurse educaţionale (manuale, material
didactic, echipamente, tehnologii informaţionale avansate);
• alte informaţii relevante
 Sugestii pentru analiza factorilor şi a tendinţelor externe (analiza PESTE)
Analiza PESTE creează Sugestii pentru
oportunităţi naliza factorilor şi a
a şi soluţionare a diferitor probleme ale
de stabilire
învăţămîntului apărute în urma influenţei economice, politice, sociale, demografice, tehnologice,
ecologice etc. şi valorificarea oportunităţilor
(P)Politicul se referă la politicile şi strategiile educaţionale existente la nivel naţional, raional şi modul
în care acestea favorizează atingerea prevederilor generale ale programului, modul în care alte
programe şi instituţii, care deţin putere în comunitate, pot fi implicate în realizarea programului de
dezvoltare.
(E)Economicul se referă la resursele existente: ce ramuri economice sînt în localitate şi ce resurse pot
oferi ele sistemului educaţional etc.
(S)Socialul se referă la existenţa şi modul în care sînt abordate problemele sociale, precum şi poziţia
diferitelor grupuri de interes faţă de problematica educaţiei. De exemplu: nivelul şomajului; nivelul
sărăciei; nivelul şi structura delincvenţei; familii temporar dezintegrate, dacă este educaţia văzută
sau nu ca un mijloc de promovare socială.
(T)Tehnologicul se referă la nivelul tehnologic accesibil educaţiei. De exemplu: dacă există alte resurse
pentru educaţia şi formarea la distanţă (accesul la Internet); cîte instituţii au clase de calculatoare şi
cîte dintre acestea sînt conectate la Internet; dacă există suficiente spaţii de formare utilate cu
mijloacele de învăţare necesară; în cazul comunităţilor rurale, dacă în zonă există sau nu televiziune
prin cablu (există localităţi cu programe proprii care pot fi folosite şi în scopuri educaţionale); cîte
posturi sînt recepţionate în zonă.
(E)Ecologicul se referă la modul în care programul poate afecta mediul sau dacă
mediul poate afecta realizarea programului. De exemplu, activitatea unei întreprinderi
din localitate care poate afecta sănătatea elevilor, a populaţiei în general.
 Scopul principal al Analizei SWOT este de a consolida poziţia şi
a creşte competitivitatea prin concentrarea şi alocarea optimă a
mijloacelor disponibile pentru implementarea măsurilor de
dezvoltare prin optica raportului cost-beneficiu.
recomandări:
* SWOT trebuie să identifice avantajele comparative.
* SWOT trebuie să fie clară şi realistă.
* SWOT trebuie să fie scurtă şi direcţionată.
* Fiecare dintre cei patru (4) factori ale SWOT să conţină
aproximativ 10 -15 subiecte.
* Toţi cei patru (4) factori ale SWOT trebuie să fie analizaţi
transversal / încrucişat (matricea).
* Rezultatele SWOT trebuie să fie susţinute de dovezi,
prezentate în baza de date a programului de dezvoltare.
Concluzie: În baza rezultatelor obţinute în urma analizei situaţiei
actuale în învăţămînt prin intermediul metodelor PESTE şi SWOT se
formulează, se structurează şi se prioritizează problemele.
 Structurarea şi prioritizarea problemelor la nivel
de sistem şi pe componente constituente

Problemele se structurează în câteva categorii:

a) Probleme generale pentru întreg sistemul de învăţământ la

nivel local.
b) Problemele specifice pentru diferite componente ale
sistemului de învăţământ la nivel local:
∙ Resurse;
∙ Curriculum,
∙ etc
 Problemele generale, de regulă, ţin de implementarea
politicilor educaţionale naţionale şi de promovare a politicilor
educaţionale locale.

Notă: Problemele identificate pot fi structurate şi după alte criterii.

Prioritizarea problemelor se efectuează după numărul de apariţie a problemei
şi a viziunii experţilor.
Probleme posibile:
∙ lipsa cadrelor didactice pentru anumite discipline de studiu;
∙ lipsa condiţiilor organizaţionale şi a personalului didactic calificat pentru
realizarea incluziunii educaţionale;
∙ număr de elevi în descreştere;
∙ migrarea familiilor tinere cu copii peste hotare;
∙ infrastructura neadecvată etc.

După ce efectuarea unei analize SWOT a dus la identificarea exactă a

problemelor şi identificarea unor puncte de acţiune, definirea obiectivelor capătă
o importanţă majoră pentru că în funcţie de acestea se stabilesc strategiile şi
metodele viitoare care vor fi folosite.
 ACŢIUNI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE

SCOPURILE STRATEGICE reprezintă finalităţi pe termen

lung, pe care instituţia de învăţământ caută să le realizeze ca
urmare a existenţei şi activităţii sale.
Cerinţe pentru formularea scopurilor strategice:
formulare clară; acceptate de către toţi factorii interesaţi;
realiste; orientate spre acţiune.
Scopurile strategice sunt stabilite pentru o perioadă de 3–5 ani,
ele urmând a fi transformate în programe şi activităţi
concrete.
Deci, nu este recomandabil formularea unui număr mai
mare de 4-6 de scopuri strategice
 Obiectivul general
se formulează obiectivul general al dezvoltării învăţământului la nivel local, obiectivele
specifice, activităţi/acţiuni, indicatori de performanţă şi rezultatele scontate

Cum formulăm obiectivul general al dezvoltării

învăţământului?
Precizăm că obiectivul general exprimă viziunea/conceptul
Programului cu referire la dezvoltarea învăţământului din
perspectiva accesului, relevanţei, calităţii (Educatia-2020)
Obiectivul general prezintă viziunea pe care actorii implicaţi în
elaborarea şi realizarea programului o au despre direcţia de dezvoltare
a sistemului raional/municipal de învăţământ.
Formula obiectivului general trebuie să ofere răspuns la aşteptările
statului, societăţii faţă de educaţie şi la problemele pe care sistemul
educaţional raional/municipal le întâmpină în procesul de
satisfacere a acestor aşteptări.
 Obiectivul general răspunde la întrebarea:
Ce vrem să obţinem?
El este mai greu măsurabil, indică mai curând direcţia pe care îşi propune
să o urmeze programul şi perspectiva pe care ar putea să o deschidă acesta.
Obiectivul general este împărţit în două, trei obiective specifice, formulate astfel
încât rezolvarea lor să conducă la realizarea obiectivului general.

Obiectivul general:
∙ reprezintă starea ideală care se proiectează în viitor;
∙ este rezultatul sinergetic al muncii tuturor actorilor educaţionali şi
comunitari,
∙ este acceptat şi generează idei şi atitudini novatoare;
∙ răspunde nevoilor prezente şi viitoare ale beneficiarilor etc.

Dezvoltarea sistemului educaţional raional/municipal din

perspectiva accesului, relevanţei, calităţii prin valorificarea
particularităţilor şi necesităţilor social-economice,
demografice şi educaţionale locale.
 Obiectivele trebuie definite în termeni concreți, cu rezultate
aşteptate şi formulate în aşa fel încât să fie posibilă măsurarea /
evaluarea atingerii lor
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie specifice – deci să fie rezultatele
activităţii respective şi nu ale altei activităţi sau ale funcţionării generale a unităţii
şcolare.
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie măsurabile, evaluabile – deci
palpabile, vizibile (de exemplu, nu trebuie să se refere la procese mentale cum ar fi
înţelegerea sau cunoaşterea).
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie abordabile, posibil de atins, nu
fanteziste.
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie relevante, să aibă valoare pentru grupul
ţintă, pentru unitatea şcolară în ansamblu, pentru educaţie în general.
• Rezultatele aşteptate trebuie să fie obţinuite într-un timp precis
stabilit.
Această modalitate de definire a obiectivelor se numeşte “SMART”
(“smart”, care înseamnă “isteţ sau inteligent” în limba engleză,
este un acronim al cuvintelor “specific”, „măsurabil”,
„abordabil”, “relevant”, timp”)
 Componentele sistemului de învățământ-programe de
dezvoltare a domeniilor
Urmează operaţionalizarea strategiei de dezvoltare pe
componente:
componenta: resurse umane;
componenta:curriculum;
componenta: resurse financiare și materiale
componenta: management
componenta: comunitate și parteneriat
Pentru fiecare componentă se deduc: obiectivele
specifice, activităţile/acţiunile, termeni de
realizare şi indicatorii de performanţă.
 Programele operaționale pot fi elaborate pe
dimensiunile indicate
Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general din
perspectiva școlii prietenoase copilului, aprobate prin
Ordinul Ministrului Educației nr. 970 din 11.10.2013
Dimensiune I. SĂNĂTATE, SIGURANȚĂ, PROTECȚIE
Dimensiune II. PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Dimensiune III. INCLUZIUNE EDUCAȚIONALĂ
Dimensiune IV. EFICIENȚĂ EDUCAȚIONALĂ
Dimensiune V. EDUCAȚIE SENSIBILĂ LA GEN
 Există câteva tipuri de indicatori de performanță:
✔ Indicatorii de rezultat reflectă gradul de atingere a scopului şi a
obiectivelor, schimbările realizate prin intermediul Programului (ponderea
elevilor care au susținut examenul de BAC; gradul de încadrare a copiilor în
vârstă de până la 16 ani în învăţământul general) şi caracterizează calitatea
implementării acestuia.
✔ Indicatorii de produs rezultă direct din activităţile prevăzute de Program
şi indică cantitatea bunurilor produse/serviciilor (număr de centre de excelență
create, număr de elevi); de regulă, sunt utilizaţi la evaluarea necesităţilor de
finanţare şi pentru determinarea resurselor necesare; produsele sunt
măsurabile, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

✔ Indicatorii de eficiență caracterizează eficienţa Programului şi exprimă relaţia dintre

bunurile produse, serviciile prestate şi resursele utilizate pentru producerea sau
prestarea lor (rata cadru didactic/elevi, cheltuieli medii pentru pregătirea unui elev); de
regulă, indicatorii de eficienţă exprimă cantitatea medie a resurselor consumate (timp,
cost) pentru obţinerea unei unităţi de produs sau rezultat.
 DEZVOLTAREA INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
planificare şi implementare
Activităţi/
Obiectivele specifice
acţiuni
Exemplu:
Extinderea accesului la 1) Dezvoltarea şi modernizarea
educaţia timpurie de reţelei de instituţii pentru
asigurarea accesului tuturor
calitate, astfel încît să copiilor la educaţia de calitate
fie asigurată sporirea prin renovarea şi construcţia
instituţiilor preşcolare în
ratei de înrolare în funcţie de necesităţile locale.
educaţia preşcolară a 2) Diversificarea serviciilor de
copiilor de 3-6 ani de la educaţie timpurie pentru a
răspunde mai bine necesităţilor
____%, în 2014, pînă la individuale ale copilului şi
____%, în 2020, şi a celor locale.
copiilor de 6-7 ani – de 3) Abordarea sistemică a
serviciilor de educaţie timpurie
la ____%, în 2014, prin promovarea colaborării
până la _____%, în dintre educaţie, ocrotirea
sănătăţii şi asistenţa socială
2020
prin oferirea de servicii
integrate.
model de plan de acţiuni utilizat în planificările strategice
Rezultatele preconizate
Exemplu:
Instituţii preşcolare deschise
(Se poate de indicat pentru
fiecare an în parte)
Instituţii preşcolare
reabilitate/renovate (Se poate
de indicat pentru fiecare an
în parte)
Copii de 3-6 ani înrolaţi în
educaţia preşcolară (Se poate
de indicat pentru fiecare an
în parte)
Copii de 6-7 ani înrolaţi în
educaţia preşcolară (Se poate
de indicat pentru fiecare an
în parte)
Termeni de Indicatori de
realizare performanţă
2016-2020 Indicatori de produs:
1) Numărul de instituţii
preşcolare
deschise/reabilitate
Indicatori de rezultat:
1) Rata de înrolare în
educaţia preşcolară a
copiilor de 3-6 ani
2) Rata de înrolare în
educaţia preşcolară a
copiilor de 6-7 ani
Indicatori de eficienţă:
1) Rata cadru
didactic/copii
2) Cheltuieli medii
pentru educaţia şi
întreţinerea unui copil
în instituţia preşcolară
 3.2. COMPONENTELE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT- PROGRAME DE DEZVOLTARE
a) DOMENIUL RESURSE UMANE
ȚINTA STRATEGICĂ: ÎMBUNĂTĂŢIREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR ÎN EDUCAŢIE,DEZVOLTAREA,
SPRIJINIREA ŞI MOTIVAREA CADRELOR DIDCATICE PENTRU ASIGURAREA EDUCAŢIEI DE CALITATE

Obiectiv general pe domeniu:-Asigurarea cu cadre didactice și manageriale profesioniste, capabile să presteze servicii educaționale de calitate și
să gestioneze eficient instituţiile de învățământ; -Modernizarea procesului de instruire şi de evaluarea nevoilor de formare reale, axate pe formarea de
competenţe profesionale necesare asigurării unui proces educaţional de calitate.
Rezultat scontat pe domeniu: Funcționalitateaunui procesului de instruire şi de evaluarea nevoilor de formare reale, axate pe formarea de
competenţe profesionale necesare asigurării unui proces educaţional de calitate; Mărirea ratei de cadre didactice calificate în sistemul educațional;Cadre
manageriale selectate în bază de concurs; Creșterea ratei cadrelor didactice interesate de dezvoltare profesională, deținători de grade didactice UNU ( cu
25%) și SUPERIOR(creștere cu 15%).Creşterea numărului cadrelor didactice care utilizează învăţarea centrată pe elev .
nr Obiectiv specifice: Activități /acțiuni: Termeni de realizare și costuri: Indicator de performanță: Costuri
2015 2016 2017 2018 2019 2020 În
total:
1 1.Monitorizarea procesului de dezvoltare 256,5 302,0 330,0 360,0 400,0 450,0 Indicatori de produs: 2098,5
Promovarea profesională obligatorie a cadrelor didactice și -Număr sporit ( cu 10%
managerială : anual) de cadre didactice
/dezvoltarea implicate în activități de
a) Seminare , cursuri de perfecționare;
managementulu b) la nivel de instituție în cadrul Comisiilor
formare continuă;
-Număr în creștere de cadre
i educațional metodice, a Ședințelor de Consilii Metodice și
didactice tinere încadrate
participativ. Profesorale; angajate în sistemul
c) la nivel de DÎTS în cadrul întrunirilor metodice, a educațional raional;
Asigurarea meselor rotunde, a conferințelor , seminarelor, -Programe de activitate
sistemului traininguri, prezentări, organizate de Centrul elaborate în comun cu
Metodic . universitățile pedagogice , ce
educațional
au scopul promovării profesiei
raional cu cadre 2.Activități de dezvoltare profesională 2,5 3,2 4,0 4,5 5,2 6,0 didactice;
25,4

didactice și promovate de Centrul Metodic : Seminare , -personal didactic calificat ,

traininguri de promovare a tehnologiilor angajat ca urmare a
manageriale reorganizării ,
didactice de predare.
calificate; - Număr de manageri
calificați, orientați spre
eficiciența gestionarii
bugetare;
 ETAPELE ŞI TERMENII DE IMPLEMENTARE
Etapele şi termenii de implementare se stabilesc în dependenţă de următoarele:
a) complexitatea şi durata realizării obiectivelor propuse;
b) prioritatea obiectului specific;
c) timpul alocat/prevăzut pentru realizarea întregului Program;
d) condiţii şi resurse disponibile pentru realizarea Programului;
e) posibilitatea de a proiecta realizarea obiectivelor pe anii de studii.

COSTURI DE IMPLEMENTARE

Pentru a fi implementat orice program urmează să precizeze resursele, care trebuie să

fie precizate, analizate şi evaluate în mod realist. Una dintre cele mai importante resurse
este resursa financiară. Aceasta ar putea fi o combinare a finanţării de stat, raionale, prin
contribuţiile donatorilor şi iniţiativele public-private etc. Resursele trebuie să fie bine
planificate şi coordonate în relaţie cu dinamica planului de implementare. Costurile de
implementare se propun pe dimensiunile:
 MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

Implementarea este faza în care obiectivele sunt cunoscute, planificarea realizată

şi programul în curs de derulare. Planul operaţional de activitate trebuie gândit de
către grupul de lucru ca un sistem coerent, privind dezvoltarea sistemului educaţional
local. În alegerea subprogramelor, cel mai important considerent trebuie să fie
iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente în vederea atingerii obiectivelor
stabilite.

Putem identifica patru mari tipuri de activităţi manageriale în procesul de

implementare:
managementul financiar,
managementul resurselor umane şi al activităţilor,
relaţia cu organul decizional suprem, cu finanţatorul/finanţatorii,
relaţia cu beneficiarii.
După cum se observă, primele două activităţi manageriale ţin mai ales de activităţile
manageriale propriu-zise, în timp ce ultimele două ţin mai ales de activităţile de
marketing din cadrul proiectului.
 ETAPE, TERMENE ȘI RESPONSABILI DE IMPLEMENTARE
Dom 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Responsabili
Ținte strategice Obiective generale Obiective specifice de implementare
eniu
Dinamica rezultatelor
l
implementării:

1. Asigurarea sistemului Cu Cu 10% 10% 10% 10% DITS

RE Îmbunătățirea 1.Promovarea și
10% 10% Managerii
SU dezvoltarea educațional raional cu
managementului cadre didactice și
educaționali

RS resurselor în managementui
manageriale calificate;
E educațional 2.Aplicarea corectă a 100 100 100 100 100 100% DITS
educație, Managerii
UM participativ.Asigurarea cu strategiilor de evaluare % % % % %
dezvoltarea , educaționali
AN cadre didactice și utilizate în procesul de
E sprijinirea și manageriale selecţie a cadrelor
motivarea profesioniste, capabile să didactice, în vederea
angajării , promovării în
cadrelor didactice presteze servicii
carieră, sau pentru
pentru asigurarea educaționale de calitate și stimularea dezvoltării
educației de să gestioneze eficient profesionale
3. Promovarea interesului 15% 20% 25% 30% 40% 45% DITS
calitate instituţiile de învățământ;
Managerii
2.Modernizarea pentru dezvoltare
educaționali
profesională, în scopul
procesului de instruire şi
asigurării unui proces
de evaluarea nevoilor de educațional de calitate;
formare reale, axate pe
4.Monitorizarea 10% 15% 20% 25% 30% 40% DITS
formarea de competenţe Managerii
impactului activităților de
profesionale necesare educaționali
formare continuă
asigurării unui proces
educaţional de calitate.
 MONITORIZARE, EVALUARE, RAPORTARE

Monitorizarea implică colectarea sistematică şi analiza datelor privind

indicatorii de performanţă, pentru a furniza informaţii despre progresul în
realizarea obiectivelor Programului şi valorificarea resurselor alocate acestuia.
Datele sunt colectate din surse interne şi externe, luându-se în considerare
accesibilitatea şi veridicitatea surselor de colectare a datelor şi costurile optimale
pentru colectarea şi procesarea lor.

Pentru o monitorizare optimă a programului vor fi desfăşurate

următoarele activităţi:
∙ organizarea unor şedinţe periodice ale echipei de proiect;
∙ urmărirea de către managerul de proiect a unor aspecte privind derularea;
∙ folosirea informaţiilor din surse externe;
∙ compararea, în permanenţă, a planului cu ceea ce se întîmplă în realitate;
∙ monitorizarea şi controlul bugetului;
∙ folosirea informaţiilor obţinute în procesul de monitorizare;
∙ redactarea rapoartelor de performanţă.
 Raportul de monitorizare trebuie să identifice cel
puţin următoarele aspecte:

a) remanierile care au survenit în urma implementării;

b)modificarea situaţiei grupurilor-ţintă vizate de
document, atât pe parcursul implementării, cât şi la
finalizarea acesteia;
c) impactul în urma implementării (educaţional, social,
economic etc.);
d) costurile implementării;
e) gradul de respectare de către responsabilii pentru
implementare a termenelor, costurilor şi conţinutului
acţiunilor din cadrul planului de implementare;
f) motivele neexecutării sau executării parţiale.
 În procesul de evaluare a rezultatelor se au în vedere următorii
parametri:
* eficienţa - se calculează de cele mai multe ori ca raport între efect şi efort;
* eficacitatea - se compară rezultatele efectiv obţinute cu rezultatele preconizate;
* economicitatea - se analizează costurile efectuate comparativ cu costurile planificate;
* participarea aşteptată din partea beneficiarilor, eventuale alte participări din partea
unor factori implicaţi;
* grupul ţintă - se compară grupul ţintă propus (ca număr şi structură) cu grupul efectiv
implicat în program;
* disponibilitatea - se analizează aspecte legate de calitatea serviciilor oferite în cadrul
programului;
* gradul de cunoaştere - procentul celor care au cunoscut programul şi obiectivele
acestuia şi cei care ar fi trebuit să le cunoască;
* gradul de implicare - măsura în care s-au implicat în desfăşurarea programului factorii
interesaţi în realizarea acestuia;
* suficienţa - resursele utilizate pentru realizarea programului comparativ cu cele care
ar fi fost efectiv necesare.