REPERE TEORETICE PENTRU

MODULUL 2 - CURRICULUM

CURRICULUM ȘI MANAGEMENT CURRICULAR

În sens larg, conceptul de curriculum desemnează ansamblul proceselor educative și al
experiențelor de învățare prin care trece elevul/-a pe durata parcursului său școlar. Altfel spus,
curriculumul desemnează totalitatea experiențelor de învățare la care elevul/-a este expus în
perioada școlarizării, fie că este vorba despre curriculumul obligatoriu, cel la decizia școlii, de
activitatea extracurriculară sau chiar de ceea ce elevul/-a învață, formal și informal, ca urmare a
frecventării școlii. Un loc aparte în acest sens revine ”curriculumului ascuns” 1.

În sens larg, managementul curriculumului se adresează întregii problematici a teoriei și

dezvoltării curriculumului. La nivelul școlii însă, sintagma desemnează aspectele administrative ale
elaborării, implementării și evaluării ofertei curriculare a școlii, precum și rolul organismelor de
conducere ale școlii din această perspectivă. În cele ce urmează ne vom referi exclusiv la cel de-al
doilea sens al conceptului.

De reținut!

Practic, managementul curriculumului se referă la modalitatea în care sînt organizate și utilizate

resursele (umane, materiale, financiare, de timp etc.) existente la nivelul școlii pentru atingerea
obiectivelor procesului educativ, așa cum sînt ele descrise în documentele școlare de tip
reglator (Codul Educației, planuri-cadru, curriculum național, norme metodologice, manuale
școlare, ghiduri etc.). În contextul actual, în egală măsură a devenit importantă capacitatea
conducerii școlii de a atrage și administra eficient resursele oferite de comunitatea locală, de
alte organizații.

1 “Curriculumul ascuns” conține și definește condițiile culturale ale dezvoltării personale prin
determinarea rolurilor de gen, sarcinilor, și așteptările personale și sociale faţă de sexe, și afectează în mare
măsură succesul sau eșecul sarcinilor sociale realizate. Genul este un element important al curriculum-ului
ascuns. Curriculum-ul ascuns poate re-fortifica rolurile tradiționale de gen, în special prin
menținerea/reproducerea stereotipurilor patriarhale.

18
ELABORAREA PROIECTULUI CURRICULAR AL ȘCOLII
Aplicarea planurilor–cadru în instituțiile de învățămînt și transformarea lor în scheme orare
presupune o succesiune de operații manageriale, vizînd interacțiunile dintre școală, elevii/-ele,
părinți (mama și tata), autoritățile locale, etc.

Primul pas îl reprezintă elaborarea unui proiect curricular, proiect prin care se stabilesc
profilurile și specializările pe care dorește să le ofere sau să le dezvolte instituția. Acest proiect este
cel care individualizează școala în raport cu ofertele educaționale ale altor școli și este parte
integrantă a proiectului de dezvoltare a școlii.

Definirea ofertei curriculare se pornește de la două elemente de referință:

1. Cerințele specifice ale planului–cadru și curriculei diferitelor discipline de studii referitoare la

trunchiul comun (acea parte a curriculumului obligatorie pentru toate școlile din sistemul de
învățămînt).

Planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal este document normativ și prezintă
o componentă esențială a Curriculumului național. Alături de celelalte componente ale
Curriculumului național, Planul-cadru asigură cadrul educațional necesar pentru formarea
personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care demonstrează
independență de opinie și acțiune, responsabilitate, deschidere pentru dialogul intercultural, în
contextul valorilor naționale și internaționale. Planul-cadru asigură pentru elev/-ă oportunități
de formare și dezvoltare a unui sistem de competențe suficiente pentru a accede la următoarele
niveluri de învățămînt.

Planul-cadru este aprobat prin ordinul Ministrului educației, este obligatoriu pentru toate
instituțiile de învățămînt general și reglementează organizarea procesului educațional pentru
anul de studii în învățămîntul primar, gimnazial și liceal.

2. Obiectivele proiectului de dezvoltare a școlii care determină oferta educațională în zona

curricumului la decizia școlii (CDȘ) și a activităților extracurriculare.

În luna mai, părinții (mama și tata), reprezentanții/-tele legali/-le ai elevilor/-elor din

învățămîntul primar și elevii/-ele din clasele învățămîntului gimnazial și liceal își vor exprima,
în baza cererii în scris, opțiunile pentru studierea disciplinelor opționale în anul viitor de
studii. Elevii/-ele din clasa a X-a pot face opțiunea în baza cererii de înmatriculare în
învățământul liceal. Componenta opțională a Planului-cadru de învățământ, stabilită în baza
cererii elevilor/-elor, se aprobă de către Consiliul profesoral al instituției, în luna august.

Fiecare elev/-ă, cu excepția elevilor/-elor din clasele sau instituțiile cu profil și cele bilingve,
studiază, în mod obligatoriu, cel puțin o disciplină opțională. Odată exprimată opțiunea pentru o
anumită disciplină, frecventarea ei și realizarea prevederilor curriculare devin obligatorii.

Disciplinele opționale pot fi realizate în clase sau în grupe a câte cel puțin 12 elevi (fete și băieți) în
localitățile rurale și, cel puțin, cîte 15 elevi (fete și băieți) în localitățile urbane. În cazul în care
grupa este constituită din elevii (fete și băieți) unei singure clase, orele opționale se înregistrează în
catalogul clasei respective. Dacă grupa include elevi (fete și băieți) din două sau mai multe clase,
orele se înscriu într-un registru/catalog special de evidență.

Orele opționale se tarifează similar orelor din trunchiul comun. Orele opționale nu pot fi utilizate
pentru extindere la disciplinele obligatorii.

28
La disciplinele opționale în ciclurile gimnazial și liceal, evaluarea se realizează ca și la disciplinele
de studii obligatorii. Nu se acordă notă la disciplina opțională Religia. În clasele primare nu se
notează activitatea elevilor/-elor la disciplinele opționale și la disciplinele din trunchiul comun
Educația moral-spirituală.

Instituția de învățământ va include disciplina opțională studiată și notele obținute în catalogul clasei
sau în registru/catalogul special, destinat pentru înregistrarea disciplinelor opționale și în dosarul
personal al elevului/-ei. La înregistrarea disciplinelor opționale în catalog se va respecta
Instrucțiunea privind completarea catalogului școlar, aprobată prin ordinul Ministrului educației. În
cazul transferului elevului/-ei în altă instituție de învățămînt, în certificatul cu situația academică
eliberat, se vor include și disciplinele opționale studiate, numărul de ore, rezultatele (notele)
elevului/-ei la respectivele discipline.

Proiectul curricular trebuie să descrie principalele opțiuni legate de implementarea acestuia, cu

referire directă la calitatea resurselor umane și materiale implicate, la modalitățile prin care acestea
pot să fie mobilizate pentru atingerea finalităților proiectului de dezvoltare a școlii. De asemenea,
proiectul curricular va explica opțiunile legate de organizarea procesului de învățare (principalele
abordări didactice), modul pînă la care se ține seama de opțiunile elevilor/-elor și de interesele
comunității locale.

Este necesar ca școala să se consulte cu factorii interesați de pe plan local și să analizeze împreună
cu aceștia oferta sa educațională. Propunerea nu este ca acești factori interesați să dicteze
curriculum-ul la decizia școlii: acesta rămâne una dintre responsabilitățile profesionale ale școlii.
Totuși, se acreditează ideea că acest curriculum la decizia școlii va fi mai bun, dacă se iau în
considerare punctele de vedere ale tuturor factorilor interesați de la nivel local. Acest proces poate
include într-un mod eficient:

A. Luarea în considerare a nevoilor viitoare ale angajatorilor locali. Se recomandă

organizarea de discuții cu angajatorii/-oarele locali/-e. După cum se întâmplă adesea, nu este
ușor să desfășori discuții semnificative cu angajatorii/-oarele. Acest lucru este și mai dificil în
zonele rurale unde există puțini agenți/-te economici/-e mari sau aceștia chiar lipsesc. În orice
caz, evaluarea punctelor de vedere ale angajatorilor este un element esențial în identificarea
nevoilor pieței locale de muncă de care depinde un număr mare de absolvenți (fete și băieți)
după ce termină școala.

Exemplu de metodă: dacă școala organizează un eveniment legat de carieră, toți

angajatorii (bărbați și femei) locali ar trebui să fie invitați, iar această
oportunitate trebuie folosită pentru a afla opiniile acestora în legătură cu ce ar
trebuie să învețe elevii/-ele. Sindicatele, acolo unde există, pot fi, de asemenea,
implicate cu folos în acest proces.

Angajatorii locali (bărbați și femei) pot fi invitați la școală să vorbească cu elevii /-ele despre
ceea ce așteaptă de la noii lor angajați/-te.

B. Identificarea așteptărilor comunității locale față de școală. Dacă este dificil să se

definească nevoile și așteptările angajatorilor/-oarelor, definirea comunității locale și a
nevoilor acesteia este și mai dificilă. Există însă instituții/organizații care pot fi consultate,
cum ar fi administrațiile locale, bisericile, cluburile sportive sau organizațiile voluntare.

Exemplu de metodă: elevii/-ele mai mari pot schița și apoi aplica o anchetă pe
bază de chestionar în comunitatea locală privind modul în care aceasta ar dori
ca elevii/-ele să fie pregătiți pentru viața de adult în comunitatea respectivă (a se
consulta în acest sens setul de politici și strategii de dezvoltare a unor
parteneriate ale școlii cu comunitatea locală publicat în cadrul proiectului).

38
C. Consultarea cu părinții (mama și tata). Părinții au așteptări legitime privind educația
copiilor (fete și băieți) lor și opiniile lor legate de nevoile elevilor/-elor trebuie să fie
ascultate.

Exemplu de metodă: organizați întâlniri cu părinții (mama și tata) pentru a

discuta despre progresul elevilor/-elor și folosiți ocazia pentru a prezenta
conținuturile curriculum-ului actual și orice goluri/ lipsuri identificate de
părinți (mama și tata).

D. Implicarea elevilor/-elor. Elevii (fete și băieți) sînt potențialii beneficiari ai unui curriculum
modern care este relevant pentru nevoile vieții lor viitoare. Acestea/aceștia trebuie încurajați
să analizeze ce tip de învățare le va satisface nevoile viitoare, atît cele individuale, cât și cele
de grup.
Exemplu de metodă: invitați-i pe cei/-celea care au terminat școala de curând
(un an de experiență după terminarea școlii) pentru a- și povesti experiențele și
a identifica ce ar fi putut face școala pentru a-i pregăti mai bine.

E. Informarea Consiliului de Administrație. Deoarece școala are contacte cu unii dintre

reprezentanții/-tele comunității locale prin intermediul consiliului său de administrație, acesta
poate funcționa ca un valoros element de rezonanță în cadrul procesului care ne interesează.

Exemplu de metodă: includeți problematica curriculum -ului ca un element

specific pe ordinea de zi la ședința consiliului de administrație sau organizați o
întâlnire specială în acest sens. Începeți cu o prezentare făcută de director/-
oare sau de o altă persoană cu funcție de conducere.

După prezentare, poate urma o discuție în legătură cu ce ar trebui să acopere curriculum-ul la

decizia școlii. În funcție de numărul de persoane participante la întâlnire și timpul disponibil,
membrii (bărbați și femei) Consiliului de administrație pot fi împărțiți în grupuri care să se ocupe
de anumite competențe. Fiecare grup va avea nevoie de un reprezentant/-ă al conducerii școlii care
să le explice celor din afara problematica curriculum -ului existent.

Consultarea cu grupurile menționate anterior are mai puține șanse de succes dacă școala nu a
elaborat deja o agendă de lucru pentru un posibil curriculum școlar. Dacă pur și simplu le dăm
persoanelor (bărbați și femei) din afara școlii o coală de hîrtie pe care să scrie idei folositoare
despre curriculum, acțiunea probabil că li s-ar părea dificilă. Pe de altă parte, dacă școala a luat deja
toate măsurile privind propriul curriculum la decizia școlii, atunci orice consultare poate părea o
ipocrizie. Așadar, trebuie stabilit un echilibru între consultarea factorilor interesați și
demersurile proprii școlii. Se recomandă în acest sens să se organizeze consultații productive în
etapa de planificare a elaborării curriculum-ului la decizia școlii, cînd opiniile și ideile din afara
școlii pot fi încă luate în considerare, înainte de luarea deciziilor finale. Merită să ne amintim că cei
care sînt consultați pot juca un rol și în implementarea eficientă a curriculum-ului, ca, de exemplu,
furnizorii/-oarele de locuri de practică, instituțiile/persoanele (bărbați și femei) care pot oferi sprijin
pentru proiectele realizate de elevi/-e etc.

De reținut!

Elaborarea proiectului curricular (PC):

● PC trebuie elaborat în funcție de finalitățile sistemului de învățămînt, dar și de misiunea
și de țintele strategice specifice școlii;
● PC trebuie să reflecte rezultatul negocierilor cu autoritățile locale, cu elevii/-ele și cu
părinții (mama și tata), cu alte persoane (bărbați și femei) de importanță locală; nevoile
pieței muncii și interesele agenților/-telor economici/-e sînt alte elemente care, luate în
considerare, pot asigura integrarea optimă a absolvenților/-etelor pe piața muncii;
proiectul curricular nu trebuie să reflecte voința conducerii școlii;

48
 ● PC cuprinde o prezentare a disciplinelor trunchiului comun dar, mai cu seamă, a
disciplinelor opționale și activităților extracurriculare;
● PC face referiri la modalitățile de implementare a ofertei curriculare;
● PC este rezultatul negocierii cu toți factorii interesați în definirea unei oferte
educaționale de calitate;
● PC trebuie să fie realist, fezabil.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII ȘI DEZVOLTĂRII

CURRICULUMULUI ȘCOLAR
Implementarea unui curriculum semnifică, în primul rînd, monitorizarea aplicării proiectului
curricular respectiv, urmărirea indicatorilor cantitativi și calitativi care vor fi supuși evaluării pe
parcursul derulării și la finalul acestuia (Management educațional, MEC, 2001, coord. Serban
Iosifescu, pag. 276).
După S. Iosifescu, implementarea unui proiect curricular cuprinde:
● monitorizarea obiectivelor specifice nivelului respectiv și a resurselor;
● monitorizarea comunicării, participării și a motivării persoanelor (bărbați și femei, fete și
băieți) implicate;
● monitorizarea formării persoanelor (bărbați și femei, fete și băieți și grupurilor în vederea
realizării sarcinilor de dezvoltare curriculară și a dezvoltării personale a celor implicați;
● prevederea elementelor de flexibilitate care fac posibilă modificarea pe parcurs (dacă
situația o cere);
● combaterea rezistenței la schimbare prin înlăturarea barierelor;
● obținerea sprijinului efectiv al persoanelor (bărbați și femei, fete și băieți și factorilor
implicați;

Toate aceste elemente pot fi integrate în următoarea schemă (S. Iosifescu)

Obiective operaționale, Flexibilitate şi

resurse, termene precise modificabilitate

Comunicare, participare, Combaterea rezistenţei la

motivare IMPLEMENTARE schimbare

Formarea şi dezvoltarea Sprijin din

personalului
exterior / de la
superiori

Figura 1. Implementarea unui proiect curricular

Din perspectiva educației centrate pe cel ce învață, criteriile, după care ar putea fi proiectată
procedura de monitorizare a implementării curriculumului, trebuie să includă și următorii
parametri de analiză:
● Are curriculumul proiectat relevanță pentru cei care învață, adică este perceput de elevi/-e
ca fiind adecvat nevoilor lor actuale și de perspectivă de formare?

58
 ● Are curriculumul implementat flexibilitate, adică permite apariția și manifestarea
diferențelor individuale de învățare?
● Are curriculumul implementat continuitate, adică asigură trecerea optimă de la o treaptă de
învățământ la alta?
● Sînt unitățile de învățămînt încurajate să dezvolte porțiuni de curriculum adecvate nevoilor
și caracteristicilor populației școlare proprii?

Credem că, pentru a-i pregăti pe elevi/-ele pentru viața de adult și pentru cea în cîmpul muncii,
este nevoie de metodologii de învățare care să le ofere elevilor/-elor un mai mare control și
responsabilitate în legătură cu propria învățare, deoarece trăim într-o perioadă de schimbări
rapide. Enumerăm printre schimbările pe care trebuie să le ia în considerare curriculum-ul
următoarele:
● schimbările în ceea ce privește specificul pieței muncii;
● schimbări în societate;
● impactul tehnologiei;
● nouă înțelegere a modului în care învață oamenii;
● nevoia pentru o mai mare personalizare și inovare;
● creșterea dimensiunii internaționale a vieții și a pieței muncii.
Aceasta este o listă de schimbări pe care le putem identifica în momentul de față. Totuși, vor apărea
mult mai multe pe care nu le putem întrevedea încă. Pregătirea elevilor/-elor pentru această lume
schimbătoare și imprevizibilă reprezintă o responsabilitate covârșitoare și o provocare
considerabilă. Abilitatea elevilor/-elor de a face față acestei lumi nu va fi garantată prin memorarea
unui corp fix de cunoștințe tradiționale, ci va depinde de abilitatea de a învăța și aplica permanent
noi abilități, pentru a se adapta cerințelor variabile ale vieții de adult și a celei de angajat.

Așadar, să-i învețe pe elevi (băieți și fete) cum să învețe este prioritatea unui curriculum modern,
iar curriculum-ul școlii trebuie să-i formeze pe elevi (băieți și fete), oferindu-le această competență
vitală. A învăța cum să înveți implică ideea că modul în care învață elevii/-ele este cel puțin la fel
de important ca ceea ce învață. Deoarece curriculum-ul de trunchi comun nu dezvoltă toate
abilitățile de învățare dezirabile, curriculum-ul la decizia școlii trebuie să încerce să dezvolte o
gamă mai largă de abilități de învățare ale elevilor/-elor, prin intermediul procesului de
implementare și totodată pe baza conținuturilor implementate.

Școlii i se cere astfel să regândească acele părți ale curriculum-ului asupra cărora are puterea de a
hotărî din punctul de vedere al elevului/-ei și al modului în care acesta își sporește abilitatea de a
învăța.

Această abordare a învățării este să ajute la formarea unor elevi/-e care:

● au ținte clare de învățare;
● dispun de un repertoriu lărgit de strategii de învățare și știu când să le folosească;
● folosesc eficient resursele de învățare;
● își cunosc punctele tari și pe cele slabe în calitate de persoane care învață;
● înțeleg procesul de învățare;
● au o atitudine corespunzătoare față de sentimentele trăite atunci cînd învață;
● preiau responsabilitatea propriei lor învățări și
● planifică, monitorizează, evaluează și își adaptează procesele de învățare.
Monitorizarea este măsurarea sistematică și continuă a progresului în implementarea
curriculumului. Este un instrument de management de bază și universal pentru a identifica punctele
tari și slabe în planul de implementare. Are ca scop să ajute pe toți cei implicați să facă decizii
potrivite și la timp, decizii care vor contribui la creșterea calității și la succesul planului. In general
procesul de monitorizare utilizează o largă varietate de tehnici și metode și se aplică

68
managementului de resurse, de rezultate, a procesului de implementare și a progresului planului de
activități, respectiv a modului în care acestea sînt realizate.

Tipul informaților necesare pentru monitorizarea planului se pot grupa în cinci categorii mai largi:
1. Rezultate ale activităților și a ieșirilor/efectelor procesului
2. Intrările de resurse
3. Progresul planului față de obiective și planurile operaționale
4. Modul în care planul este manageriat și modul de lucru
5. Schimbări în cadrul grupurilor țintă

Monitorizarea se poate realiza la 2 niveluri distincte :

Monitorizarea Procesului – Aceasta urmărește modul în care sînt utilizate resursele,

progresul activităților și modul în care acestea sînt realizate. Presupune :
● Revizuirea și planificarea implementării în mod permanent
● Evaluarea modului în care sînt realizate activitățile față de planificare
● Identificarea și soluționarea problemelor
● Construcție în zona punctelor tari
● Analiza metodelor utilizate în implementare și dacă acestea sînt cele mai bune alternative
în atingerea obiectivelor.

Monitorizarea Impactului - Care urmărește progresul realizat în atingerea indicatorilor de

performanță și a impactului pe care planul îl are asupra elevilor. Presupune :
● Progresul spre atingerea obiectivelor care este măsurat continuu
● Modificarea de activități ca răspuns la schimbările condițiilor de implementare fără a
● afecta atingerea obiectivelor inițiale
● Poate identifica nevoia de a schimba unele obiective
● Poate identifica nevoia de continuare a unor cercetări
● Poate verifica anumite presupuneri-supoziții de implementare stabilite inițial
Procedura de monitorizare a implementării curriculumului se proiectează pe o anumită durată de
timp și realizează în următoarea succesiune logică:
● stabilirea obiectului și a aspectelor acestuia ce vor fi supuse monitorizării;
● determinarea modelului de monitorizare, a criteriilor și indicatorilor ce vor fi urmăriți;
● selectarea și pregătirea calitativă a monitorilor (persoanelor (bărbați și femei) care vor
monitoriza);
● precizarea metodologiei de lucru (cum se va realiza monitorizarea, ce metode, instrumente
vor fi utilizate în procesul de monitorizare);
● colectarea de informații și date, analiza și interpretarea lor;
● formularea de concluzii și recomandări.
Proiectarea unei acțiuni de monitorizare presupune respectarea tuturor acestor etape, mai ales,
pregătirea bună a persoanelor (bărbați și femei) care se vor ocupa de monitorizare, iar eficiența
unui proces de monitorizare depinde de calitatea informațiilor culese, care, la rândul lor,
influențează calitatea deciziei ce urmează a fi luată. Principalele metode aplicate în cadrul
procesului de monitorizare a implementării curriculumului școlar vor fi: observarea, interviul,
chestionarea, analiza, sinteza.

Instrumentele de bază utilizate în cadrul procesului de monitorizare a implementării curriculumului

școlar modernizat ar putea fi:
● Plan de acțiuni privind monitorizarea procesului de implementarea curriculumului școlar
modernizat;
● Fișa de lucru privind implementarea curriculumului școlar la nivel instituțional.

78
 ● Chestionare de evaluare a percepției managerilor școlari și cadrelor didactice (bărbați și
femei) vizavi de curriculumul școlar implementat. În Anexa 1 este prezentat un exemplu
de asemenea chestionar.

Managementul procesului de monitorizare a curriculumului se realizează prin acțiunile de:

● stabilire a actorilor implicați în procesul de monitorizare a implementării curriculumului;
● elaborare a Planului de acțiuni privind monitorizarea procesului de implementare a
curriculumului;
● proiectare a Metodologiei și a Instrumentarului de monitorizare a procesului de
implementare a curriculumului;
● validare a Metodologiei și a Instrumentarului, instruire a monitorilor;
● realizare de către monitori a procesului de monitorizare a implementării curriculumului
dezvoltat
● culegerea de informații;
● prelucrare și interpretare a datelor și a informațiilor obținute din procesul de monitorizare;
● analiză și sinteză a datelor, formulare de concluzii și recomandări;
● implementare a metodologiei de monitorizare la nivel instituțional.

În rândurile de mai jos, prezentăm exemple concrete organizate la nivel de școala pentru
monitorizarea implementării Curriculumului școlar:

La nivel instituțional:
● Prezentarea generală a curricula pe discipline de studii la Consiliul pedagogic al instituției
de învățămînt.
● Elaborarea planului de acțiuni privind implementarea curricula pe discipline de studii.
● Organizarea studierii curricula modernizate sau a celor noi din perspectiva inovațiilor
curriculare.
● Organizarea seminarelor de formare continuă la nivel instituțional privind implementarea
curriculară.
● Organizarea discuțiilor cu elevii privind noile abordări curriculare.
● Organizarea discuțiilor cu părinții privind noile abordări curriculare.
● Organizarea formării continue profesionale la nivel instituțional și monitorizarea
autoformării profesionale a cadrelor didactice.
● Monitorizarea implementării curricula la nivel instituțional.
● Organizarea schimbului de experiență în implementarea curricula pe discipline de studii.
● Proiectarea curricula la decizia școlii.

La nivelul cadrelor didactice:

● Participarea în activitățile/ acțiunile instituționale privind implementarea curricula pe
discipline de studii.
● Analiza documentelor curriculare din perspectiva schimbărilor/inovațiilor.
● Compararea schimbărilor în curricula pe discipline de studii cu conținutul manualelor în
scopul stabilirii potențialului ultimelor privind formarea de competențe prevăzute de
curricula și introducerea modificărilor în proiectarea didactică.
● Proiectarea/stabilirea modalităților de implementare a inovațiilor curriculare: identificarea
problemei legate de inovația respectivă; stabilirea variantelor alternative în rezolvarea
acesteia; luarea deciziei; realizarea deciziei și evaluarea eficienței deciziei luate
● Realizarea învățării centrate pe competențe.
● Realizarea învățământului centrat pe elev.
● Stabilește nevoile de formare continuă din perspectiva implementării curricula
modernizate.
● Monitorizarea permanentă a procesului de implementare a curricula pe discipline de studii.

Cunoașterea Curriculumului Național de către profesori, părinți, elevi (în limitele rolurilor lor) va
favoriza: încrederea reciprocă, identificarea problemelor și nevoilor fiecăruia, viziunea comună,

88
proiectarea acțiunilor în comun, promovarea valorilor comune, căutarea noilor oportunități de
îmbunătățire a calității învățămîntului, dezvoltarea parteneriatelor etc.

În acest context, părinții vor putea afla răspunsuri la întrebările:

● De ce s-au modificat Planurile de învățămînt? De ce s-a micșorat numărul de discipline de
studii obligatorii și s-a mărit numărul de discipline de studii opționale? Cum se pot implica
în procesul de elaborare a curricula la decizia școlii?
● Ce finalități propune Curriculumul Național pentru fiecare treaptă și disciplină de studii?
Ce trebuie să poată face elevul după studierea unei sau altei discipline de studii? Cum vor
fi evaluați elevii după fiecare treaptă și ciclu de învățământ?
● În ce măsură Curriculumul Educațional va asigura orientarea profesională/ ghidarea în
carieră a elevilor? Cum pot participa părinții în ghidarea carierei copiilor lor?
● Cum vor fi respectate interesele și opțiunile copiilor? Care sunt drepturile, dar și obligațiile
elevilor?
● Cum pot contribui realmente părinții la constituirea unui mediu școlar eficient? etc.

Elevii vor putea afla răspunsuri la întrebările:

● Cum să-și construiască traseul de învățare – traseul curricular?
● Cum să aleagă disciplinele opționale?
● Ce înseamnă a învăța să înveți?
● Cum să participe în regim real la stabilirea finalităților de învățare și la identificarea
instrumentelor de învățare?
● Cum să învețe cu plăcere și ce înseamnă „școala prietenoasă copilului”?

DISCIPLINELE OPȚIONALE – COMPONENTĂ FLEXIBILĂ A

PLANULUI CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Disciplinele opționale reprezintă componenta flexibilă a Planului-cadru de învățământ, care
contribuie la dezvoltarea unor competențe transversale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
propune o listă orientativă de discipline opționale, pentru care au fost elaborate și aprobate
curricula. Lista respectivă poate fi accesată pe site-ul ministerului www. mecc.gov.md. Lista este
completată cu alte discipline opționale, odată cu aprobarea curricula pentru acestea la Consiliul
Național pentru Curriculum.

Administrația instituției de învățămînt va analiza domeniile de interes ale elevilor, capacitățile

instituționale (pregătirea cadrelor didactice, materialele didactice disponibile etc.) și va decide
asupra ofertei privind orele opționale pentru anul școlar următor, aceasta fiind prezentată, în mod
obligatoriu, elevilor pentru alegere.

PROIECTAREA CURRICULA PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ

Un aspect important al Curriculumului Național îl reprezintă curriculumul pentru disciplinele
opționale, inclusiv cele stabilite de componenta locală. Curriculumul pentru disciplinele opționale
reprezintă documentul normativ principal și instrumentul didactic ce descrie condițiile învățării și
performanțele de atins la disciplinele opționale exprimate în competențe, conținuturi și activități de
învățare și evaluare.
Disciplina opțională este o disciplină de învățământ propusă la alegere elevilor, diferită de cele
existente în trunchiul curricular comun, care are drept scop aprofundarea, extinderea, integrarea și
inovarea cunoștințelor elevului din unul sau mai multe domenii. Curriculumul la disciplina
opțională este elaborat de cadrele didactice, specialiști în domeniu, este discutat la consiliile
instituțiilor acreditate și aprobat de către minister.

98
TIPOLOGIA CURSURILOR OPȚIONALE
Delimitarea cursurilor opționale se realizează în funcție de criterii multiple:

1.Timp / Perioadă:
● Opțional pentru un an de studii. Exemplu: Produsele chimice și securitatea personală. (cl. a
VIII-a).
● Opțional pentru mai mulți ani de studiu (2,3 ani). Exemplu: Matematica distractivă (clasele
a V-VI-a).
● Opțional pentru o treaptă de instruire (primară, gimnazială, liceală). Exemplu: Matematica
în cotidian (clasele I-IV-a).
● Opțional pentru toate treptele de instruire din instituția respectivă (specificul instituției)
Exemplu: Robotica.

2.Domeniul vizat:
● Opțional monodisciplinar / la nivelul disciplinei. Formarea competențelor specifice la o
disciplină neprevăzută în Planul-cadru sau pentru o anumită clasă/profil.
● Opțional la nivelul unei arii curriculare. Competențele specifice derivă din competențele
generale, implicând cel puțin două discipline dintr-o arie.
● Opțional la nivelul mai multor arii curriculare. Implică minim două discipline din arii
curriculare diferite.

3.Aspectul de conținut
Propunerile de cursuri opționale trebuie să aibă în obiectiv atât nevoile elevilor/-elor, cît și
recomandările curriculare.

Opționalul de aprofundare: Derivat din oricare disciplină studiată în trunchiul

comun/curriculumul diferențiat, urmînd aprofundarea competențelor specifice disciplinei prin noi
unități de conținuturi. Aceleași competențe specifice, dar noi conținuturi.

Opționalul de extindere: Derivat din oricare dintre disciplinele studiate din trunchiul
comun/curriculumul diferențiat, urmărind extinderea competențelor generale ale disciplinei prin
dezvoltarea competențelor specifice noi și prin suplimentarea cunoștințelor noi.

Opționalul inovativ: Introduce un obiect de studiu în afara celor prevăzute în trunchiul

comun/curriculumul diferențiat, pentru un anumit profil, o anumită specializare.

Opționalul integrat Introduce o nouă disciplină de studiu, structurată în jurul unei teme
integratoare: pentru o arie curriculară, pentru mai multe arii curriculare.

4.Aspectul local/regional
● Opțional axat pe subiecte de importanță locală. Exemplu: Meșteșuguri populare în
localitate.
● Opțional axat pe subiecte de importanță raională/regională. Exemplu: Folclorul în regiune.

CONSTRUIREA CURSURILOR OPȚIONALE PE ARII

CURRICULARE
Propunând cursuri opționale pe arii curriculare, direcția liceului sau conducerea catedrei de profil
va desfășura un studiu despre interesele elevilor/-elor (interviu, masă rotundă, discuție liberă,
anchetă, focus-grup) și va determina ofertele profesorilor. Acolo unde acestea se vor întâlni, e
cazul să se formuleze teme și titluri de opționale. Este firesc ca opționalele să corespundă profilului

108
ales de elevi/-e, dar la fel de normal este ca elevii/-ele de la profilul real să se bucure de un opțional
în domeniul artelor, iar cei de la arte – de o aprofundare în posibilitățile informaticii.

Proiectarea curriculumului pentru disciplina opțională trebuie să fie ordonată și în funcție de

următoarele cerințe:
● asigurarea continuității la nivelul claselor și a ciclurilor;
● actualitatea informațiilor predate și adaptarea lor la nivelul de vârstă a elevilor, centrarea pe
elev;
● centrarea pe aspectul formativ;
● corelația transdisciplinară – interdisciplinară, în particular, corelația cross-curriculară;
● delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a elevilor la cursul opțional și
profilarea posibilităților în învățare și de obținere a noi performanțe;
● centrarea clară a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale
● competențe specifice preconizate în cadrul cursului opțional.

PRINCIPIILE DE EVALUARE INCLUD:

● Transparență: ce și cum trebuie evaluat pentru ca procesul sa fie clar pentru elev/-ă, dar și
pentru evaluator/-oare. Este necesar să se prezinte criteriile de performanță care trebuie
cunoscute și înțelese de elev/-ă, dar și de evaluator/-oare;
● Obiectivitate și corectitudine: evaluarea are legătură cu demonstrarea competențelor
deținute, și nu cu elevul/-ei implicat/-e. Evaluatorul/-oare trebuie să se concentreze pe ceea
ce elevul/-a este capabil/-ă să facă cu ocazia evaluării, și nu pe performanță sau
comportamentul anterioare;
● Consecință: toți/toate candidații/-tele sînt supuși aceleiași evaluări. De exemplu, în
modulul cursului opțional „Educație economică” , toți/toate elevii/-ele sînt evaluați printr-
un interviu;
● Corectitudine: evaluarea trebuie să asigure faptul că doi elevi (băieți și fete) care au aceeași
performanță obțin același rezultat;
● Verificare: pentru a asigura corectitudinea, evaluarea nu trebuie să depindă de capriciul
unei persoane.

PROIECTAREA UNUI CURS OPȚIONAL

Aplicații

• Curricula opționale
a. Ați încercat să dezvoltați un curs opțional valorizînd condițiile condițiile specifice
(geografice, economice, sociale) zonei în care vă desfășurați activitatea? Exemplificați.
b. Care considerați că sînt principalele achiziții (cunoștințe, abilități, competențe) obținute de
elevii/-ele care au parcurs aceste opționale?

• Proiectați, împreună cu alți participanți/-te, un curriculum opțional integrat care să vizeze

educația pentru mediu în școala dumneavoastră din perspectiva abordării transdisciplinare. Va
trebui să parcurgeți următorul „drum”:

NR. INTREBAREA REZULTATUL

1. CE facem? Tema opționalului și descrierea ei
2. DE CE / CU CE REZULTATE facem? Rezultate așteptate (obiective, competențe,
valori, atitudini)

118
 3. CU CINE facem? Echipa multidisciplinară de proiect,
responsabil/-ă, participanți/-tele
4. CUM facem? Activitățile, experiențele de învățare
5. CÎND și UNDE facem? Durata opționalului, locații
6. CARE SÎNT REZULTATELE? Evaluarea

STRUCTURA UNUI CURRICULUM OPȚIONAL

Curriculumul pentru disciplinele opționale, fiind parte componentă a Curriculumului Național,
trebuie să aibă o structură similară cu cea a Curriculumului disciplinar.
1. Preliminarii
2. Concepția curriculumului
3. Administrarea disciplinei
4. Unități de învățare
5. Competențe versus unități de competențe/pre-achiziții
6. Unități de conținuturi
7. Strategii didactice/activități de învățare
8. Strategii de evaluare
9. Bibliografie

EVALUAREA NOILOR PROIECTE DE MANUALE ȘCOLARE

Manualele școlare reprezintă documentele curriculare operaționale necesare elevilor de la toate
nivelurile și treptele școlare în acțiunea de învățare eficientă, în context formal (școlar) și
nonformal (extrașcolar, în afara programelor organizate în cadrul clasei și al școlii).
În perspectiva paradigmei curriculumului, manualele școlare reflectă obiectivele/competențele
specifice aflate la baza curricula, operaționalizate la nivelul unor sarcini de învățare concrete,
propuse elevilor pentru facilitarea învățării în clasă și în afara clasei (și a școlii).

Manualul școlar, fiind documentul în care se obiectivează conținutul unei discipline de studii,
solicită, pentru elaborare, respectarea mai multor cerințe:
• științifice (structură logică, inteligibilitate, coerență, abordare interdisciplinară,
corectitudine etc.);
• psihopedagogice (accesibilitate și sistematizare, activism cognitiv al elevului, claritate,
stimularea gândirii creatoare și a învățării prin descoperire, stimularea muncii independente
etc.);
• estetice (copertă, ilustrații, colorit, tehnoredactare etc.);
• igienice (calitatea hârtiei, formatul, vizibilitatea textului etc.);
• economice (cost, rezistență la deteriorare etc.).

Orice manual modern trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, la fiecare temă pe care o detaliază:
• Finalitățile urmărite, enunțate pe înțelesul elevului.
• Activitățile de învățare conexe finalităților.
• Informațiile utile realizării sarcinilor de învățare într-o formă cît mai clară și sugestivă
(însoțite de ilustrații, scheme etc.).
• Activitățile de învățare suplimentare pentru aprofundarea studiului (audio, video etc.).
• Surse suplimentare pentru aprofundarea studiului.
• Exerciții de autoevaluare și probe sumative de evaluare.

128
Manualele digitale reprezintă o abordare nouă în implementarea tehnologiilor informației și a
comunicațiilor în procesul de predare-învățare-evaluare. Ele îmbogățesc procesul educațional cu
activități multimedia interactive. Manualul digital cuprinde integral conținutul manualului tipărit,
avînd în plus (sau în locul ilustrațiilor de pe hîrtie) elemente specifice precum: exerciții interactive,
jocuri educaționale, animații, filme și simulări care, prin utilizare, aduc un plus de profit
cognitiv/formativ.

Metodologia de evaluare a manualelor, atât tradiționale, cât și a celor digitale, pe lîngă

transpunerea prevederilor curriculare, va avea la bază principiile moderne de asigurare a calității
manualelor și a materialelor didactice:
● relevanță, prin centrarea pe elevi și adecvarea la contextul de învățare și necesitățile reale;
● transparență și claritate a finalităților urmărite, a etapizării progresului, a expunerii materiei
și a abordării metodologice;
● coerență și fiabilitate, prin unitate și armonizare internă, acuratețe științifică, factuală,
textuală și metodologică, aplicabilitate practică;
● atractivitate, prin interactivitate, diversitate, expunere și ilustrare prietenoasă pentru
utilizator;
● flexibilitate, prin sprijinirea individualizării învățării și a adaptabilității la diferite stiluri de
învățare; − caracter deschis și integrator, prin dezvoltare cognitivă, integrarea cunoștințelor
anterioare și oferirea posibilităților pentru extinderea și transferul învățării în afara sălii de
clasă;
● participare prin asigurarea de opțiuni diverse, implicare activă a celui ce învață, facilitarea
de parteneriate pentru învățare;
● socializare, prin dezvoltarea abilităților sociale și a promovării educației interculturale.

Suplimentar, la evaluarea manualelor digitale, se va ține cont de specificul elementelor multimedia

interactive:
● utilitatea didactică a elementelor multimedia interactive;
● corectitudinea științifică a elementelor multimedia interactive;
● gradul de adaptare a conținuturilor elementelor multimedia interactive la categoria de vîrstă
specificată;
● gradul de corelare al conținuturilor elementelor multimedia interactive cu conținuturile
statice, de bază;
● prezența și calitatea sistemului de asistență pentru elementele multimedia interactive din
cadrul manualului digital;
● completitudinea și ergonomica instrumentelor de navigare;
● calitatea instrumentelor de marcare a textului; − designul elementelor multimedia
interactive: calitatea realizării imaginilor statice, gama coloristică, dimensiunile și
rezoluția, calitatea secvențelor video, calitatea secvențelor sonore.

138
ANEXA 1:
CHESTIONAR PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI
MANAGERILOR ȘCOLARI (BĂRBAȚI ȘI FEMEI) VIZAVI DE
CURRICULUMUL IMPLEMENTAT2
Stimați profesori!
Vă rugăm să răspundeți la întrebările din chestionarul de mai jos (prin încercuirea variantei
selectate), care are ca obiectiv identificarea opiniei Dumneavoastră referitor la procesul de
implementare a curriculumului modernizat.
Menționăm că nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Orice răspuns va ajuta la conturarea
unei percepții de ansamblu privind implementarea curriculumului centrat pe competențe
Vă mulțumim anticipat!

1. S-a discutat curriculumul centrat pe competențe în instituția dv.?

1. da 2. de multe ori 3. o singură dată 4. nu

2. Considerați că este necesar să avem și curriculum la decizia școlii?

1. da 2. nu

3. Baza tehnico-materială a școlii asigură realizarea curriculumului centrat pe competențe?

1. în complex 2. parțial 3. satisfăcător 4. nu asigură

4. Aveți condițiile necesare pentru implementarea curriculumului?

1. da 2. nu

5. Dacă nu, enumerați care condiții lipsesc:

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

6. Au fost organizate în școală ședințe cu referire la implementarea curriculumului?

1. o dată 2. de 2-3 ori 3. de mai multe ori 4. niciodată

7. Ați urmat cursuri de formare pentru implementarea curriculumului centrat pe

competențe?
1. la Institutul de Științe 2. la alte instituții 3. la nivel de raion 4. nu am urmat
ale Educației

8. Au fost organizate în școală seminare de formare pentru implementarea curriculumului

modernizat?
1. da 2. nu

9. Cum apreciați nivelul de pregătire profesională personală pentru implementarea

curriculumului modernizat?
1. înalt 2. mediu 3. satisfăcător 4. scăzut

10. Este asigurat curriculumul centrat pe competențe cu manuale adecvate?

1. da 2. nu

2 Sursă: Monitorizarea procesului de implementare a Curriculumului școlar, Ministerul Educației,

Institutul de Științe ale Educației, UNICEF 2011

148
11. Este necesară modernizarea manualelor școlare în viziunea formării competențelor?
1. da 2. nu

12. Manualele actuale asigură calitatea implementării curriculumului?

1. da 2. nu

13. Instituțiile sînt asigurate cu echipament pentru realizarea curriculumului la disciplinele

reale?
1. da 2. nu

14. Sînteți asigurați cu acte normative (planuri, regulamente etc.) pentru implementarea
curriculumului?
1. da 2. nu

15. Curricula implementată ia în considerație nevoile locale (localității, raionului)?

1. da 2. nu

16. Este nevoie de o structură expres la nivel de școală, raion pentru monitorizarea
implementării curriculumului?
1. da 2. nu

17. Descrieți cum monitorizați dv. implementarea curriculumului la nivel de școala?

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

18. Se implică actorii locali (primăria, comunitatea etc.) la dezvoltarea și implementarea

curriculumului?
1. da 2. nu

19. În ce măsură se implică ONG-urile la dezvoltarea și implementarea curriculumului?

1. înaltă 2. medie 3. satisfăcătoare 4. scăzută

20. În ce măsură se implică părinții la dezvoltarea și implementarea curriculumului?

1. înaltă 2. medie 3. satisfăcătoare 4. scăzută

21. În procesul implementării curriculumului este monitorizată mai frecvent activitatea

profesorului?
1. da 2. nu

22. În procesul implementării curriculumului este monitorizată activitatea elevilor mai puțin
decît a profesorului?
1. da 2. nu

23. Observați schimbări în managementul curriculumului la nivel de școală?

1. da 2. nu

24. Dacă da, atunci enumerați schimbările propuse în management:

158
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
25. Se promovează, la nivel de școală, managementul participativ?
1. da 2. nu

26. Se încurajează, la nivel de școală, asigurarea calității implementării curriculumului?

1. da 2. nu

27. Dacă da, enumerați acțiunile:

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

28. În activitatea dv. de implementare a curriculumului modernizat (inclusiv curriculum

edițiile 2018, 2019) au apărut alte roluri?
1. da 2. nu

29. Dacă da, enumerați care sînt rolurile noi:

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

30. În ce măsură stimulați inovația în procesul implementării curriculumului?

1. înaltă 2. medie 3. satisfăcătoare 4. scăzută

31. Ați primit asistență pentru optimizarea propriilor planuri de dezvoltare școlară?
1. da 2. nu

32. Elaborați proiecte de activitate pentru implementarea curriculumului?

1. da 2. nu

33. Întîlniți dificultăți în elaborarea proiectelor de implementare în legătură cu:

1. metodele de 2. metodele de instruire 3. condițiile de 4. nivelul de formare
evaluare implementare personală

34. Ce probleme întîlniți în procesul de implementare și monitorizare a curriculumului școlar

la nivel de instituție, raion?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

35. Susțineți concepția curriculumului axat pe formarea de competențe?

1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu susțin

36. Sistemul de competențe-cheie/transversale asigură formarea unei personalități capabile

să se adapteze la cerințele în schimbare ale vieții?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu asigură

168
37. Sistemul de competențe transdisciplinare asigură formarea unei personalități capabile să
se adapteze la cerințele în schimbare ale vieții?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu asigură

38. În ce măsură competențele specifice la disciplina DVS contribuie la formarea

competențele-cheie/transversale?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu contribuie

39. În ce măsură Vă satisfac Ghidurile de implementare a curriculumului pentru treapta :

a) învățământ primar
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu mă satisfac

b) învățământ gimnazial
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu mă satisfac

c) învățământ liceal
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu mă satisfac

40. În ce măsură manualele actuale asigură realizarea unui învățământ de calitate la

disciplina DVS?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu asigură

41. În ce măsură ar trebui completat suportul didactic și cu ce pentru a asigura

implementarea calitativă a curriculumului la disciplina DVS?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu asigură

42. Sistemul actual de evaluare finală la nivel de stat a rezultatelor școlare contribuie optimal
la formarea competențelor?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu contribuie

43. În ce măsură susțineți ideea ca documentele de certificare finală a rezultatelor școlare să

reprezinte situația reală a absolventului gimnaziului sau liceului, utilizând oricare dintre
notele 1-10?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu susțin

44. Sistemul educațional actual din Republica Moldova contribuie optimal la realizarea
prevederilor din perspectiva formării competențelor?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu contribuie

45. Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului va contribui la o schimbare

calitativă a situației în învățămîntul din Republica Moldova?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu contribuie

46. Numărul de discipline școlare din Planul-cadru de învățământ la etapa actuală afectează
calitatea formării competențelor?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu afectează

47. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice contribuie la implementarea

calitativă a curriculumului centrat pe competențe?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu contribuie

48. Statul este apt să asigure financiar realizarea prevederilor curriculumului ?

178
 1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu este apt

49. În ce măsură persistă riscul că implementarea curriculumului centrat pe competențe în

practica educațională nu va fi una de succes ?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu există astfel de risc

50. Situația politică din Republica Moldova afectează implementarea curriculumului în

practica educațională?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu afectează

51. În ce măsură Vă considerați pregătiți pentru implementarea calitativă a curriculumului

centrat pe competențe la disciplina Dvs.?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu sînt pregătit

52. Aveți nevoie de o „Fișă” în care ar fi descriși pașii implementării și monitorizării

curriculumului?
1. da 2. nu

53. Ce trebuie de întreprins pentru eficientizarea implementării curriculumului centrat pe

competențe?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

188
ANEXA 2
CHESTIONAR DE EVALUARE A PERCEPȚIEI CADRELOR
DIDACTICE (BĂRBAȚI ȘI FEMEI) VIZAVI DE CURRICULUMUL
ȘCOLAR IMPLEMENTAT
Instituția de învățămînt:

Data:

Clasa:

Disciplina predată:

1. Există, în școală, suficient suport didactic pentru implementarea Curriculumului la disciplina

dumneavoastră?
□ Suficient
□ Insuficient

2. Cât de mult faceți trimitere, în predare, la cunoștințe și aplicații din discipline din aceiași arie
curriculară ?
□ La fiecare oră de curs
□ La mai mult de jumătate din orele predate
□ La mai puțin de jumătate din orele predate
□ Foarte rar / Niciodată

3. În ce măsură considerați că aspectele menționate în continuare influențează pozitiv învățarea la

elevi în clasă?
Foarte Puțin Fără
Impor-
impor- Potrivit impor- impor-
tant
tant tant tanță
3.1. Claritatea și complexitatea explicațiilor
profesorilor
3.2. Calitatea suporturilor didactice pentru
implementarea Curriculumului
3.3. Oferirea oportunităților pentru învățarea
participativă
3.4. Deținerea de către elevi a unor tehnici de
învățare (luarea notițelor, realizarea hărților
conceptuale etc.)
3.5. Cooperarea cu alți profesori în realizarea
activităților de bază
3.6. Valorificarea rezultatelor învățării dobândite
de elevi în alte contexte decît cele școlare
3.7. Implicarea în predare și învățare a TIC
3.8. Promovarea respectului valorilor naționale și
ale minorităților etnice, sau de altă natură în
activitățile curriculare și extracurriculare
3.9. Participarea elevilor la soluționarea
problemelor la nivel de clasă și la nivel de școală
3.10. Implicarea echitabilă a elevilor (indiferent de
gen, etnie, limba maternă etc.) în activitățile de
învățare
3.11. Măsurile de ameliorare și de prevenire a

198
 surmenajului și de profilaxie a stresului
psihosomatic al elevilor pe parcursul procesului
educațional
3.12. Crearea de posibilități pentru manifestare a
potențialului creativ al elevului

4. Ați consultat, elevii și părinții, în privința alegerii disciplinelor opționale din acest an școlar?
□ Da, și elevii și părinții
□ Da, numai elevii,
□ Da, numai părinții
□ Nu

5. Care sînt instituțiile și persoane din comunitate cu care școala a colaborat în ultimul an în
realizarea activităților curriculare și extracurriculare și cum s-a materializat această colaborare?

În
organi-
În
În zarea Au
desfășur
pregăti- lor, asistat
area lor,
rea inclusiv la
(fiind
activități procura- activită
actorii
-lor rea re- ți
acestora)
surselor
necesare
Instituții din comunitate
5.1. Autoritatea publică locală de nivel 1 (consiliu local
/ primărie)
5.2. Autoritatea publică locală de nivel 2 (consiliul
raional / președintele consiliului raional)
5.3. Agenți economici din comunitate
5.4. Poliția de ordine publică
5.5. Autoritatea de sănătate publică
5.6. Autoritatea pentru situații de urgență
5.7. Alte instituții, anume....................
Persoane din comunitate (inclusiv experți)
5.8. Elevi
5.9. Părinți
5.10. Psihopedagogi
5.11. Alte persoane din comunitate,
anume.....................

6. Specificați principalele 3 dificultăți pe care le întâmpinați în implementarea Curriculumului la

disciplina Dvs:

:...................................
:...................................
:...................................

208
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Repere conceptuale privind elaborarea curriculumului la disciplinele opţionale / Ion Achiri,

Svetlana Nastas, Ion Botgros; coord.: Lilia Pogolşa, Ion Achiri. – Acad. de Ştiinţe a
Moldovei, Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017
2. Anca Nedelcu, Eugen Palade, Constantin Șerban Iosifescu., Management instituțional și
management de proiect - București: Educația 2000+, 2009 ;
3. Baciu S., Managementul instituției școlare. Ghid de formare profesională a cadrelor
didactice, Chișinau, Știința, 2007;
4. Codul Educației al Republicii Moldova, Nr. 152 din  17.07.2014, cu modificările
ulterioare;
5. Cadrul de referință al Curriculumului Național, 2017
6. Iosifescu Ș., Elemente de management strategic și proiectare, Editura Humanitas,
București, 2000 ;
7. Planului-cadru de învățămînt pentru ciclul primar, gimnazial și liceal, 2020-2021 ;
8. Pogolșa Lilia, Guțu Vladimir, Monitorizarea implementării curriculumului școlar,
Învățarea pentru experiență https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Monitorizarea
%20implementarii%20curriculumului%20scolar.pdf
9. Pogolșa Lilia, Bucun Nicolae, Guțu Vladimir etc. Monitorizarea procesului de
implementare a Curriculumului școlar, Chișinău, 2011
10. Standarde de competență profesională ale cadrelor manageriale din învățămîntul general;
11. Standarde de calitate ale instituțiilor de învățămînt general și instrumente de evaluare
aferente acestora, Chisinău, 2015 ;
12. Suport de curs „Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu”, ME, proiectul
Educație de calitate în mediul rural din Moldova.

218