Perspectiva curriculară este definită în termeni de sarcini şi activităţi furnizate

copiilor şi de condiţii create în clasă. Această perspectivă subliniază faptul că aceşti copii
(copiii cu nevoi speciale) pot apărea în orice clasă. Astfel, perspectiva încorporează ideea
că orice copil poate întâmpina dificultăţi în şcoală. Dificultăţile în şcoală ţin de normalul
procesului de învăţare şi nu indică în mod special că este ceva în neregulă cu copilul.
Asemenea dificultăţi pot indica anumite modalităţi de ameliorare a procesului de
predare-învăţare, deoarece ele provin din unele decizii, sarcini, resurse oferite de
profesori, insuficient adaptate nevoilor copilului. Aceste ameliorări conduc la condiţii mai
bune de învăţare pentru toţi elevii, printr-o implicare mai consistentă a cadrelor didactice.
Sprijinul necesar trebuie să existe pentru profesorii care încearcă să-şi dezvolte practica
iar aceştia trebuie să colaboreze cu factorii care pot deveni puncte de sprijin (profesionişti
din domeniul psihopedagogiei, părinţi etc.).
        Elevii pot trece prin perioade dificile în viața lor socială sau familială sau pot avea
parte de experiențe școlare negative care îi pot deturna de la parcursul normal.
Identificarea în stadiu incipient a dificultăților de învățare, a stresului socio-emoțional sau
a pierderii interesului este esențială – înainte ca acestea să se manifeste prin absenteism
sau comportament inadecvat. Școlile trebuie să stabilească un sistem de alertă și
monitorizare timpurie în colaborare cu familia. Identificarea și monitorizarea eficientă nu
ar trebui să fie văzute ca un proces birocratic și disciplinar care nu face decât să
înregistreze și să răspundă la incidente de tipul absenteismului sau al comportamentului
inadecvat, ci mai curând ca un sistem de sprijin (de avertizare). Elevii trebuie să știe că ei
contează și că nevoile lor sunt ascultate.
        Chiar dacă monitorizarea prezenței la școală și a progresului în procesul de învățare
rămân esențiale, este necesară și adoptarea unei perspective mai ample asupra situației
particulare a unui elev. Identificarea timpurie ar trebui să se bazeze pe o viziune
cuprinzătoare asupra individului care include, de asemenea, factori de ordin social,
familial și emoțional. O atenție deosebită ar trebui acordată impactului evenimentelor
critice ale vieții (inclusiv evenimente traumatizante) asupra dezvoltării personale a unui
tânăr.
        Monitorizarea reprezintă menținerea unei evidențe a gamei largi de aspecte, inclusiv
bunăstarea socio-emoțională a elevului, sentimentul de apartenență la școală, procesele
de învățare, nivelurile de reușită, prezența la școală, comportamentul și alte informații
relevante. Deși sunt mai dificil de monitorizat, aceste procese cognitive și emoționale pot
furniza în timp util indicii asupra scăderii nivelului de interes față de școală, înainte ca
această constatare să fie externalizată ca absenteism și comportament inadecvat. Nu
toate aceste aspecte trebuie să fie înregistrate în mod formal, dar ele pot fi utile pentru
identificarea schimbărilor care pot indica factori ce împiedică un elev în dezvoltarea și  în
succesele școlare obținute. Indicatorii mai puțin evidenți ai stresului socio-emoțional sunt
cel mai bine identificați de profesori și de personalul auxiliar atunci când aceștia au
relații individuale cu elevii caracterizate prin încredere și afecțiune și când colaborează
atent cu familia elevului.
La nivelul şcolii, implementarea curriculumului presupune mai multe tipuri de activităţi
manageriale:
 • Planificarea implementării curriculumului atât la nivelul instituţiei de învăţământ
(planificarea strategică), cât şi la nivelul structurilor instituţionale (catedre, comisii
metodice, administraţie etc.) şi al personalului (planificarea operaţională); elaborarea
planului anual operaţional al şcolii, a planurilor catedrelor şi comisiilor metodice, pla-
nificările calendaristice ale cadrelor didactice etc.;
• Organizarea activităţii din şcoală în vederea implementării curriculumului (fixarea
normelor didactice, repartizarea personalului didactic pe clase, constituirea catedrelor, a
comisiilor metodice, a unor colective cu caracter permanent sau temporar pentru
soluţionarea diferitelor probleme ale implementării noului curriculum, numirea
diriginţilor, repartizarea elevilor pe clase, alcătuirea orarului şi a graficului de utilizare a
laboratoarelor, atelierelor, cabinetelor şi sălilor specializate, a sălilor şi a terenurilor de
sport, organizarea sistemului informatic şi a subsistemului informatic al acestuia etc.;
• Coordonarea acţiunilor de implementare a curriculumului (stabilirea modalităţilor de
comunicare operativă între toţi factorii implicaţi în implementarea curriculumului,
desfăşurarea unor şedinţe de analiză şi de luare a unor decizii operative etc.);
• Antrenarea personalului unităţii şcolare în acţiunile de implementare a curriculumului
şcolar;
• Evaluarea desfăşurării acţiunilor de implementare a curriculumului şcolar
 

ORGANIZAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICUMULUI LA

NIVELUL ȘCOLII

   Implementarea unui curriculum semnifică, în primul rând, monitorizarea aplicării

proiectului curricular respectiv, urmărirea indicatorilor cantitativi şi calitativi care vor fi
supuse evaluării pe care le-a avut în vedere.

    Monitorizarea implementării curriculumului școlar urmărirea sistematică și continuă a

modului în care sistemul și procesul de învățământ se comportă în raportul cu modificările
propuse. 

monitorizare administrativă, care se referă la urmărirea/supravegherea respectării dispoziţiilor

legale referitoare la planul de învăţămînt, curriculum, manual, organizarea şi desfăşurarea
procesului educaţional etc.;
monitorizare formativă,  axată pe monitorizarea procesului de învăţare: spre
exemplu, administrarea periodică a testelor criteriale care vizează esenţa unui program de
studii, permite identificarea problemelor, a dificultatilor în derularea acestuia etc.;
monitorizarea/pilotajul randamentului școlar, care se realizează, în general, cu ajutorul testelor
normative; au rolul de a informa, în plan comparativ, cu privire la ceea ce „produc” școlile și
clasele. .

 monitorizarea unui curriculum ar trebui să stabilească în această măsurare următoarelor

cerinţe/exigente

coerenţa;
calitate;
echitate.
monitorizarea formelor persoanelor și grupurilor în vederea realizării sarcinilor de dezvoltare
curriculară și a dezvoltării personale a celor implicați; 

prevederea elementelor de flexibilitate care fac posibilă modificarea pe parcurs (dacă situația
o cere);
combaterea rezistenței la schimbare prin înlăturarea barierelor;
obținerea sprijinului efectiv al persoanelor și factorilor implicați;
Toate elementele pot fi integrate în următoarea schemă:
Obiective operaționale, resurse, termene precise
Flexibilitate și modificarea
Comunicare, participare, motivare
Combaterea rezistenţei la schimbare

IMPLEMENTARE

Formarea şi dezvoltarea personalului

Sprijin din exterior/de la superiori

. Implementarea unui proiect curricular

   • în momentul determinării scopurilor, trebuie să se evalueze: - valorile culturale; -

aşteptările forţelor sociale; - randamentul şcolar actual; - evaluarea nevoilor de educație; • în
momentul planificării: - controlul adecvării obiectivelor, - selectarea adecvată a
conținuturilor, strategiilor didactice, - adecvării manualelor școlare; • în timpul prestării: -

observarea reacțiilor profesorilor și elevilor

studiul rezultatelor elevilor

controlul calității programului în condiții diferite.

implementării curriculumului, trebuie să includă și următorii parametri de

analiză:

Are curriculumul proiectat relevanță pentru cei care să învețe, adică este perceput de elevi ca
fiind adecvat nevoilor lor actuale și de perspectivă de formare?
Are curriculumul implementat flexibilitate, adică permite apariţia şi manifestarea diferenţelor
individuale de învăţare?
Are curriculumul implementat continuitate, adică asigură trecerea optimă de la o treaptă de
învăţămînt la alta?
În concluzie, implementarea oricărui curriculum nou, modificat sau schimbat, solicită o
monitorizare atentă, elaborarea unui program de acțiuni coerente în acest scop și o
metodologie clară de realizare a procesului de monitorizare a implementării
curriculumului. Dimensiunile și criteriile după care poate fi monitorizat procesul de
implementare a unui curriculum sunt multiple, iar monitorizarea propriu-zisă presupune nu
doar criterii, ci și elaborarea instrumentelor de lucru, cu ajutorul cărora să fie colectate date și
informații utile privind calitatea curriculumului implementat.

 
Nota maximă: -
PermalinkRăspunde

Re: ORGANIZAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICUMULUI LA

NIVELUL ȘCOLII
de către Alexandra Mocanu- miercuri, 27 iulie 2022, 08:32
 
O prezentare interesantă, dar așteptăm si o descriere sintetică a două activități implementate în
ultimii trei ani de școala proprie prin care este oferit sprijin în învățare elevilor în risc (copii
din familii dezavantajate socio-economic, copii cu CES etc.). Vor fi oferite detalii cu privire
la grupul țintă vizat, activitățile propriu-zise, resurse utilizate, modalități de implicare a
echipei de profesori din școală și a altor actori din comunitate (părinți, autorități locale,
ONGuri etc.). De asemenea, vor fi descrise, pe scurt, rezultatele obținute până în prezent, cu
accent pe valoarea adăugată a intervențiilor din perspectiva achizițiilor/rezultatelor învățării.
Sunt explicitate și modalitățile prin care aceste rezultate au fost documentate.

 
PermalinkArată părinteRăspunde

Re: ORGANIZAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICUMULUI LA

NIVELUL ȘCOLII

 
INTEGRAREA COPIILOR CU CES ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ

    Alternativă a învățământului special, educația integrată permite acordarea serviciilor de

sprijin pentru copii cu posibilități reale de recuperare și reintegrare, care altădată ar fi fost
orientați către școala specială.
Problematica integrării copiilor cu CES în învăţământul de masă aduce în discuţie conceptul
de egalitate a şanselor. Prin egalitatea şanselor se înţelege acel proces prin care diversele
sisteme ale societăţii şi mediului sunt puse la dispoziţia tuturor, în particular a persoanelor cu
handicap.
Existenţa copiilor cu CES a pus în faţa învăţământului probleme dintre cele mai diverse, de la
forme de organizare a activităţii, metodologia didactică, strategiile de evaluare, strategiile de
predare/învăţare, modalităţi de diferenţiere a activităţii şi/sau a conţinuturilor învăţării, etc
până la complexa problemă a segregării sau/şi integrării acestor copii în învăţământul de
masă.
La nivelul scolii noastre avem din ce in ce mai multi elevi cu cerinte educationale speciale
care necesita ajutor de specialitate din partea consilierilor scolari, metode diferite de predare
si tratament diferentiat din partea cadrelor didactice , precum si sprijin din partea familiei din
care provin.
    Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebuie să acționăm asupra diferitelor nivele de
dezvoltare a personalității lor, și anume: la nivel biologic, la nivel psihic, la nivel social.
Scopurile principale ale relației dintre școală, familie și comunitate, în vederea integrării
copiilor cu  nevoi speciale sunt:
-informarea și sensibilizarea comunității locale cu privire la posibilitatea recuperării, educației
chiar și pentru copiii cu abandon școlar,
-sporirea conștientizării din partea comunității școlare a necesității implicării în transformarea
școlii într-o școală integrativă,
-schimbarea mentalității și atitudinii opiniei publice față de copiii cu nevoi speciale,
-dezvoltarea unei relații de cooperare în domeniul educației, implicată în procesul de integrare
-implicarea părinților din clasă în vederea reacționării mai rapide la probleme și acordarea
sprijinului suplimentar copiilor cu nevoi speciale, 
-elaborarea programelor școlare de informarea și pregătire a comunității locale pentru
educația incluzivă, prin acesta înțelegând adaptarea școlii la cerințele speciale ale fiecărui
copil, indiferent de problemele acestuia, și nu a copilului la cerințele școll, găsirea unor
strategii didactice adecvate, a unor metode și tehnici de lucru specifice: planificare, instruire,
evaluare.
Primul copil diagnosticat cu CES, înregistrat la nivelul unității scolare, a fost în 2017,
și a reprezentat o mare responsabilitate, în condițiile în care nu aveam experiență practică. Am
început să ne documentăm, să gândim strategii pe care mai apoi să le implementăm iar
evoluția copilului a fost peste așteptări.  
Clasa: a V-a
Diagnostic : P. T. - Sindrom Down , C.A.  - Autism
Identificarea problemei:
Caz 1 Elevul P.T. are dificultăți de înțelegere, concentrare, citire, scriere și vorbire.
Caz 2 Elevul C.A. are dificultăți de înțelegere, concentrare, citire, scriere și vorbire.
Elevul PT nu se poate concentra la activități mai mult de 15 minute.
Elevul CA nu se poate concentra la activități mai mult de 5 minute.
Unitatea noastră are cabinet de consiliere dar nu și profesori de sprijin pentru asemenea
cazuri.
Obiectivele planului de actiune :
- Identificarea unor activități care să-l determine să fie atent la ore.
- Formare de competențe în privința aspectelor cronologice evenimentelor istorice pentru
evoluția societății umane
Activitati propuse ;
- Realizarea de axe cronologice                                       
 - Interpretare de texte
- Comparatii între evenimente istorice                             
Metode si mijloace de realizare: Manualul digital, Atlas istoric, Harta României, Harta
Europei, planse, filme documentare, prezentari prezi, PPT
Monitorizarea progresului elevului se realizează prin evaluare orală, evaluare scrisă și
porofoliu
Activitati de control comportamental: 15 minute in timpul fiecarei  ore de curs  elevul
poate lua pauză, merge la toaletă, relaxa.
Activitati de consiliere: de cate ori este nevoie  de catre profesorul consilier
Rezultate:
 - atitudine pozitivă faţă de şcoală,
- cooperare în cadrul colectivităţii,
- comunicare interpersonală
-  dorinţa de a-şi spune şi argumenta părerile
-  acceptare şi respect faţă de sine şi faţa de ceilalţi
Prin metode interactive de grup cum ar fi:
- învăţarea prin cooperare
-  învăţarea prin descoperire
- problematizare,
- jocuri de rol
Resurse : manual digital, fise de lucru,
 
Strategii educaționale
 - Curriculum adaptat la toate disciplinele
- Colaborarea cu profesorul itinerant si de sprijin