Elaborarea strategiei curriculare la nivelul untății de învățământ 

are un
caracter anticipativ și valoare strategică definind concepții și orizonturi clare pentru
activitatea din cadrul instituției școlare. Este rodul analizei și reflecției
critice asupra situației de fapt, explorează și exploatează efectiv resursele existente pentru
atingerea obiectivelor propuse și satisfacerea nevoilor organizației.
O condiţie importantă în implementarea curriculumului şcolar este
pregătirea/formarea cadrelor didactice. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în
vederea formării competenţelor de implementare a curriculumului este un program
complex în obţinerea de schimbări conceptuale şi practice.
Transpunerea managerială a implementării curriculumului la nivelul instituției de
învățămînt poate fi efectuată prin acțiuni concrete, cele mai importante fiind listate în
descriptorii pe domeniul Curriculum. Managementul implementării curriculumului la
nivelul instituției de învățămînt presupune asigurarea dezvoltării continue prin
diversificarea ofertei curriculare la nivelul școlii și valorificarea potențialului fiecărui copil,
prin accesibilizarea și individualizarea traseelor curriculare, prin relevanță și calitate.
În urma analizei PDI-ului și Planului managerial din școala noastră, am observat
următoarele aspecte care vizează documentele strategice:
Relevanța:- Țintele strategice sunt relevante,.
Claritatea :-Documentele strategice din aria curriculumului sunt formulate concret.
Fundamentarea pe date:-Există o analiză de nevoi clară, documentată, realista.
Responsabilitățile:-Responsabilitățile sunt clar determinate, existând termene concrete
de realizare.
Resursele:-În privința resurselor umane, școala noastră dispune de un procent de 100%
cadre didactice care au grade didactice, 95% cadre didactice titulare, acest lucru
influențând gradul de implicare al personalului în creșterea calității actului educațional.
Implenentarea unei strategii curriculare, la nivelul unității
școlare concentrează atenția asupra finalităților educației, asigură coerență transpunerii
strategiei pe termen lung într-o serie de obiective pe termen scurt, favorizează
creșterea încrederii în capabilitațile și forțele proprii ,asigură dezvoltarea
personală și profesională, intarește parteneriatele din interiorul și exteriorul unitații
școlare, creează colectivului școlar posibilitatea  pro-acției și nu reacției la schimbare,
stimulează devoltarea ethosului școlar.
Înainte de a face orice demers,este necesar să avem în vedere finalitățile educației;
·       -concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului;
·       -posibilitatea transpunerii în practică cu ușurință a obiectivelor stabilite
·       -încurajarea muncii în echipa;
·       -asigurarea perfecționării și autoperfectionarii
·       -consolidarea colaborării cu familiile elevilor ,dar și cu comunitatea locală;
·       -cultivarea comportamentelor pozitive,care pot asigura succesul școlar ;
Proiectul de dezvoltare instituțională al școlii are caracter anticipativ și valoare strategică,
stabilindu-și cu precizie obiectivele și modalitățile de realizare ale acestora în funcție de
resursele de care dispune.
Proiectul școlii are de asemenea un caracter situațional, identificând situațiile concrete
de funcționare a școlii,dar și eventualele
piedici care pot impieta supra finalităților actului educațional și care,odată conștientizate 
pot deveni oportunități de dezvoltare și de asigurare a succesului școlar.
Planul de dezvoltare instituțională are două componente
-componentă strategică,vizând misiunea și țintele unității școlare
-componentă operațională,vizând activitățile concrete de realizare a misiunii și a țintelor
Țintele trebuie să atingă toate domeniile funcționale
-Curriculum
-Resurse materiale și financiare
-Resurse umane
-Relații sistemice și comunitare
Proiectul instituțional de dezvoltare al școlii este expresia unei autoanalize profunde,a
muncii în echipa și a reconsiderării rolului educației în contextul social actual,
dar și a dorinței continue de transgresare a propriilor limite,pentru realizarea misiunii
noastre.

Participarea și învățarea în cadrul școlilor nu numai că depinde de adaptarea copiilor la

activitățile școlare, dar școala însăși are responsabilitatea de a se adapta la condițiile copiilor.
Pentru a face față diversității modurilor de învățare și participare este necesara adaptarea
curriculară. Adaptările curriculare sunt una dintre strategiile pe care pedagogia le-a dezvoltat
pentru a reduce barierele în învățare și participarea copiilor. Astfel, o adaptare curriculară
constă, în termeni generali, în planificarea și realizarea modificărilor pertinente într-un
curriculum pentru a promova învățarea și participarea unuia sau a mai multor copii. Ajustările
curriculare pot fi necesare în cazul în care are un copil dificultăți în dobândirea de competente
la viteza cerută de o școală prin curriculumul oficial.
Transpunerea managerială a curriculumului implică identificarea reperelor care să îi
permită conducătorului şcolar să gestioneze procesul de implementare a curriculumului la
nivel de instituţie, pentru a atinge finalităţile prescrise în document, bazate pe confluenţa
verbelor: a şti, a şti să faci, a şti să fii, a şti să devii. Managerul are nevoie nu doar de repere,
ci și de sisteme de repere, constituite într-un cadru de referinţă, care să ofere destulă
informaţie pentru înţelegere, destule argumente pentru acceptare, descriere detaliată a aplicării
şi verificării calităţii managementului în procesul implementării.
Planul de dezvoltare strategică a instituţiei:
− reflectă politica educaţională iar prin dezvoltarea instituţiei de învăţămînt, asigură realizarea
acesteia;
− este un instrument de promovare a unui management bazat pe principiul culturii calităţii;
− este documentul care permite şi creează contexte concrete nu numai pentru buna funcţionare
a instituţiei de învăţămînt, dar, în mod prioritar, pentru dezvoltarea acesteia;
− creează condiţii de participare plenară în dezvoltarea instituţiei a tuturor actorilor interesaţi:
elevi, cadre manageriale și didactice, părinţi, agenţi economici etc. Implicarea lor devine
conştientă, iar obiectivele – comune şi importante pentru toţi. Creşte gradul de
responsabilitate pentru procesul de implementare şi pentru rezultat.
         Elaborarea și implementarea Strategiei de adaptare curriculară la nivel de școală aduc
laolaltă cadre didactice din școală, în vederea unor acțiuni comune, complementare, coerente
în acord cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, dar și cu strategia de dezvoltare
instituțională, cu scopul dezvoltării la elevi a competențelor specifice vizate de programele
școlare.
        Transpunerea managerială a implementării curriculumului la nivelul instituției de
învățămînt poate fi efectuată prin acțiuni concrete, cele mai importante fiind listate în
descriptorii pe domeniul Curriculum. Managementul implementării curriculumului la nivelul
instituției de învățămînt presupune asigurarea dezvoltării continue prin diversificarea ofertei
curriculare la nivelul școlii și valorificarea potențialului fiecărui copil, prin accesibilizarea și
individualizarea traseelor curriculare, prin relevanță și calitate.
        Standardele profesionale ale cadrelor de conducere din învățămîntul general nu doar
solicită echipei manageriale să asigure nivelul de bază, ci și să evidențieze aspectele de
valoare ale dezvoltării prin nivelul avansat și nivelul performant. Acțiunile de implementare a
Standardelor profesionale ale cadrelor manageriale vor cataliza schimbarea accentelor în
realizarea misiunii instituției de învățămînt, astfel încît analiza activității acesteia să includă
informații relevante pe indicatorii ce reflectă calitatea implementării curriculumului.

Documentele strategice ale unității de învățământ se realizează pornind de la o

analiză realistă asupra mediului intern, prin consultarea părților interesate, dar și asupra
mediului extern, în care activează instituția de învățământ.
Documentele manageriale (PDI-ului, Planului managerial ) oferă indicii clare
privind activitatea instituției, stabilind prioritățile de acțiune, pe baza cărora se poate
elabora planificarea resurselor umane și financiare.
Principalele criterii de analiză evidențiază cum se poate evita caracterul formal al
documentelor strategice :
·       relevanța-țintele, să fie direct legate de activitățile de învățare/competențele
elevilor/ rezultate;
·       claritatea- să fie clar formulat ce se urmărește în documentele strategice;
·       fundamentarea pe date- să fie realizată o analiză de nevoi pertinentă, care să fie
documentată pornind de la realitățile din școală;
·       responsabilitățile- trebuie corect identificate, dar și cunoscute,  asumate;
·       resursele- umane, materiale, financiare, de timp să fie bazate pe activitățile din PDI,
care să fie în mare măsură realiste.
Documentele strategice ale școlii au ca ținte:
1. Proiectarea și aplicarea documentelor curriculare în concordanţă cu resursele umane și
materiale din unitate.
2. Realizarea unor programe educaţionale care să satisfacă aşteptările beneficiarilor, dar
care să stimuleze și activitatea cadrelor didactice șiresponsabilizarea acestora
3.  Îmbunătăţirea metodelor de predare-învăţare-evaluare, prin încurajarea profesorilor în
dezvoltarea unor activități care să asigure şanse egale tuturor elevilor, prin atingerea
standardelor curriculare de performanţă;
4. Identificarea nevoilor educaționale  ale elevilor în vederea proiectării unui curriculum
centrat pe nevoile acestora prin monitorizarea  elevilor capabili de performanţă, dar și a
celor care necesită activități remediale.
5. Adaptarea managementului instituţional în scopul eficientizării activităților și al
conectării la propunerile şi nevoile exprimate de beneficiari.
            Planul managerial al comisiei de curriculum are o mare influență asupra planului
managerial al școlii.
            Planului managerial este realizat pe cele patru domenii funcționale, însă planul
managerial al comisiei de curriculum stabilește
·       acțiunile,
·       termenele
·       responsabilii pentru realizarea țintelor