Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare:

Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com

Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com
Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com
Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1
Pagina tehnică

2
Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT
PRIMAR /

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ /

Despre evaluare la MATEMATICĂ /
Despre evaluare la ŞTIINŢE /
Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE /
Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ /

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare /

MATEMATICĂ Probe de evaluare /
ŞTIINŢE Probe de evaluare /
ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare /
EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare /

Fişă de evaluare psihopedagogică /

3
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT
PRIMAR

1. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA SŞ ANSAĂ ” PENTRU ÎÎNVAĂ TŞ AĂMAÎ NTUL PRÎMAR

Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a
Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551.01.02 „Acces la
educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de
adolescenţi, tineri sau adulţi care, deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar, îşi doreau
continuarea educaţiei obligatorii.
Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se
aplică pe baza OMEdC nr.5160 din 06.10.2005 pe baza următoarelor documente:
 Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A
doua şansă” pentru învăţământul primar;
 Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar;
 Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară
pentru opţionalul „Limba Romani”;
 Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele:
o Limba şi Literatura Română
o Matematică
o Educaţie Civică
o Cunoaşterea Mediului
o Ştiinţă
o Istorie-Geografie
o Limba Engleză
o Limba Romani.
În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există
solicitări în acest sens, Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor
şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet, care să cuprindă alături de documente
legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului, de cele curriculare şi de
strategii didactice adecvate grupului ţintă, un ghid privind derularea evaluării în cadrul
Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar.
Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare
caracteristicile grupului ţintă, definit prin intermediul vârstei (adolescenţi, tineri, adulţi), a
grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului
geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a
componenţilor.
În acelaşi timp, în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a
pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă:
 tind să fie orientaţi spre sine, autonomi; au nevoie de libertatea de a se conduce în mod
independent;
 dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în
procesul de învăţare, incluzând activităţi înrudite, responsabilităţi de familie, instruirea la
care au participat anterior în mod formal;
 sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri;

4
  adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei, a cunoştinţelor sau
abilităţilor acumulate; au o învăţare centrată pe viaţă, pe rezolvare sarcini sau de
probleme, opus centrării pe discipline de studiu;
 sunt motivaţi intrinsec să înveţe, în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora
motivaţia este de multe ori extrinsecă;
 au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare.
Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt
organizate programe educaţionale pentru adulţi, care se regăsesc în cadrul Programului „A doua
şansă” pentru învăţământul primar:
 Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare, rolul
lor fiind de multe ori, acela de facilitator. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de
perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul
lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. În acest context, cadrele
didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a
prezentărilor făcute.
 Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi,
pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. Conectarea
dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează
întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a
cursanţilor.
 Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală, adulţii ştiu ce scop au de atins.
Din această perspectivă, ei apreciază un program educaţional bine organizat, cu
elemente clar structurate, iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă
în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. Astfel, ierarhia scopurilor şi
a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se
produce în introducerea fiecărui curs, cu sprijinul cadrelor didactice.
 Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul, cadrele
didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată, sau sunt capabile să le
dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. Astfel, conceptele
predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor, iar această importată
caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice
în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere.
 Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de
experienţe pe care o aduc în clasă. Aceşti adulţi trebuie trataţi ca egali în experienţe, iar
cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei.
Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează
motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi
modalitatea în care se recreează viaţa lor.
În aceste condiţii, învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii:
 Îşi asumă un rol activ în planificarea, monitorizarea şi evaluarea propriului proces de
educaţie.
 Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la
experienţe noi.
 Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale
ulterioare.
Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea, cât şi
curriculumul propuse:

5
 Rezultate aşteptate
 Împărtăşirea
responsabilităţii pentru
obiectivele de învăţare
prin implicarea
cursanţilor în stabilirea
nivelului de achiziţii la
debutul şi pe parcursul
derulării programului.
 Negociere continuă şi
deschidere către
procesul de renegociere
prin posibilitatea
selectării conţinuturilor
învăţate în funcţie de
interese şi specificul
local, precum şi prin
flexibilitatea formei de
organizare a programului
şi duratei acestuia.
 Deschidere către
schimbare prin
intermediul stilului
didactic promovat, al
participării cursanţilor la
propria educaţie, prin
conţinuturile şi strategiile
didactice utilizate,
compatibile cu un
învăţământ modern.
 Valorizarea procesului
prin importanţa acordată
nu numai achiziţiilor de
ordin academic, dar şi a
celor care ţin de
interacţiune, relaţionare.
 Motivaţie intrinsecă
Proces
 Integrarea proceselor de
gândire cu învăţarea prin
accentul pe dezvoltarea
operaţiilor fundamentale ale
gândirii în procesele de învăţare:
analiza, sinteza, comparaţia,
generalizarea, abstractizarea,
concretizarea.
 Centrare pe rezolvare de
probleme în detrimentul
orientării spre conţinuturi prin
existenţa în cadrul
curriculumului a preocupării de
a propune spre soluţionare
situaţii autentice de viaţă.
 Insistă pe respect reciproc şi
egalitate în învăţare prin
elaborarea unor materiale de
învăţare adecvate adulţilor,
folosirea unor metode şi
strategii de învăţare specifice.
 Incorporează, promovează
dialogul şi deschiderea prin
intermediul proiectelor de grup,
a practicării metodelor de
învăţare prin cooperare, prin
ascultarea şi valorizarea
opiniilor.
 Recunoaşte valoarea
experienţei şi contribuie la
procesul de învăţare prin , prin
valorizarea experienţelor
personale în contextul clasei.
 Include proiecte şi sau învăţare
activă
6
Conţinuturi
 Aplicarea celor învăţate
în contexte/situaţii
practice prin intermediul
exerciţiilor, temelor,
proiectelor propuse, în
cadrul tuturor
disciplinelor predate.
 Curriculum centrat pe
situaţii, probleme
pentru autenticitatea
conţinuturilor şi
asigurarea unei implicări
plenare a cursanţilor, în
condiţiile interesului
imediat.
 Folosirea unor surse
multiple şi diverse de
informaţie, de la
participarea comunităţii
la utilizarea mass media,
la valorizarea
experienţelor de
învăţare a celorlalţi
colegi.
 Formate variate de
lecţii (activităţi tematice,
învăţare bazată pe
proiect, jurnal, interviu
cu persoane resursă,
filme didactice,
utilizarea muzicii, sarcini
rezolvate cu ajutorul
computerului…), de
grupare a cursanţilor, de
organizare a
programului.
2. METODOLOGÎA PRÎVÎND ORGANÎZAREA PROCESULUÎ DE ÎÎNVAĂ TŞAĂMAÎ NT ÎÎN
CADRUL PROGRAMULUÎ „A DOUA SŞ ANSAĂ ” PENTRU ÎÎNVAĂ TŞ AĂMAÎ NT PRÎMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu
referire la:
 evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se
evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care
înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi
importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare);
 evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea
la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite);
 certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate).
Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în
următoarele articole:
„IV Evaluarea iniţială
Articolul 12
(1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi
care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I.
(2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi
scrise.
(3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar
achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică.
(4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor
corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele
corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A
doua şansă pentru învăţământul primar”.
(5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a
studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile
anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor
anterioare de studiu.
(6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase
primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie
(re)înscris;
(7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin
probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A
doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat.
(8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului
şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în
programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de
evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13.
(9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în
unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile;
(10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit
(de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie
pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă
grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.
Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare
şi este alcătuită din:
- inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ;
directorul şcolii;

7
 - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare;
- doi învăţători.
- profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua
şansă pentru învăţământul primar”.
V Evaluarea curentă
Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea
curentă se face folosind calificative.
(2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite
de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii,
indiferent de forma de învăţământ parcursă.
(3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza
standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul. Ele sunt stabilite de
învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru
învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele
finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli
până la sfârşitul lunii octombrie 2005.
(4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în
semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare
modul.
(5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul
„suficient”.
VI Certificare
Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de
promovare a modulului”.
(2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a
nivelului”
(3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se
eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar.
(3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au
aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

8
3. PRÎNCÎPÎÎ ALE EVALUAĂ RÎÎ CURSANTŞ ÎLOR DÎN CADRUL PROGRAMULUÎ „A DOUA SŞ ANSAĂ ”
PENTRU ÎÎNVAĂ TŞ AĂMAÎ NTUL PRÎMAR
Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în
condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării, a standardelor curriculare, a
instruirii, a pregătirii cadrelor didactice, precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi, comunităţi, şcoli sau
guverne.
Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile
care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii, cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi
sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar.
Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului
ţintă, format din adolescenţi, tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare, sau au
abandonat înainte de încheierea studiilor. În aceste condiţii, construirea stimei de sine a cursanţilor
reprezintă punctul de rezistenţă al programului, alături de respectarea şi instruirea directă, apropiată. De
asemenea, principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru
învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare:
 Învăţarea este un proces activ.
 Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces.
 Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare.
Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru
învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori:
 respectarea cunoştinţelor anterioare;
 descoperire nu receptare;
 surse bogate şi variate;
 autonomie
 demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii;
 mentorat;
 autoreflectare;
 respectarea stilurilor variate de învăţare.
Astfel, sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale:
1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor;
Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul.
Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt
următoarele:
- identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc;
- identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor, a intereselor lor de
cunoaştere;
- stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu.
Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot
planifica o învăţare individualizată.
Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi:
- interviu/discuţii individuale;
- probe scrise;
- probe orale;
- probe practice.
Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada
derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat, demonstrarea respectului pentru
cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului.
2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare;
În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor
următoare:
- identificarea punctelor tari, a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi
variate de dezvoltare a acestora;

9
 - identificarea punctelor slabe, a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul
fiecărui cursant în parte; acest proces se derulează într-o manieră constructivă, cu centrare
pe activităţile care trebuie promovate, iniţiate şi nu pe individ, recomandând în acelaşi timp
soluţii concrete de recuperare;
- ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere
cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie.
În cazul evaluării formative, în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate
precum:
a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia, prezentarea, conversaţia euristică,
dezbaterea, brainstorming, conversaţia cu oponent, masa rotundă, panel)
b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv, investigaţia, interviul)
c) metode care se centrează pe activităţi reale, practice (activităţi practice, studii de caz, joc de rol,
rezolvarea de probleme, realizarea portofoliilor)
d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise, chestionare, liste de verificare)
3) certificarea şi continuarea studiilor.
Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor
în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de
masă dacă vârsta candidatului o permite.
Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul
modului (probă de tip individuală, orală, scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum:
- realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării
acestuia;
- realizarea unei evaluări sumative integratoare, care cuprinde alături de rezultate probei de
modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui
cursant în parte.

Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare

– evaluare
Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-
învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. Vorbim astfel de realizarea unei
evaluări integrate a deprinderilor, abilităţilor, competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea
izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. De asemenea, activarea capacităţii de
aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a
cunoştinţelor. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea
metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate
de învăţare (în cadrul evaluării formative), dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de
studiu).

Creşterea ponderii evaluării autentice

Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în
acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise, alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor
multiple şi diverse ale cursanţilor, un numai ale celor tradiţional academice, de tip logico-matematic şi
lingvistic. Pornind de la aceste premise, evaluarea autentică subliniază faptul că:
- procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi;
evaluarea formativă poate avea loc atât în sala de clasă, cât şi într-o excursie de studiu, într-
un atelier sau la biblioteca şcolii;
- procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi
înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate;
- procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme, astfel încât ei îşi
extind, re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte
noi şi diferite;
- cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare, dar şi în cadrul
procesului de evaluare, datorită instrumentelor variate folosite, ca de exemplu: metode de
învăţare în cooperare, învăţare prin intermediul proiectelor de grup.
10
 Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor
Sistemul de evaluare practicat, inclusiv evaluarea continuă din clasă, este proiectat în scopul
îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă
aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte.
Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele
acesteia sunt benefice. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi
insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare, în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe
aspecte precum:
- identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite;
- identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor;
- explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi
argumentarea acestora;
- identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu,
toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării.
Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii
Sistemul de evaluare incluzând instrumente, politici, practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii.
Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de
moment şi de perspectivă ale acestora.. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual
al cursanţilor.
Colaborare profesională
Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de
evaluare. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării, folosesc în mod
corect o varietate de metode corespunzătoare, colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare
profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. Programul “A doua şansă-pentru
învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice
şi cursanţi. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări, cursanţii devin
mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază..
Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari, simpli şi la intervale de timp
anunţate
Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat
sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi.
Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu, obişnuit, atât obiectivele, cât şi
metodele şi rezultatele evaluării. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt
capabili să realizeze, ce este nevoie să mai înveţe să facă, şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita
îmbunătăţirea situaţiei. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de
obiective de învăţare agreate. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum
ar fi: organizarea sesiunilor de examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte
rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele
educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare.
Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp
Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este
supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea
sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai
important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea
sistemului de evaluare practicat se referă la:
 măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predare-învăţare;
 măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate;
 măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi
oferă acestora feedback suficient privind progresul;
 măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare
a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluaă rii

11
 Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la
disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie
însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor.
Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de
ieşire.
Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le
stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a
cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să
le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în
concordanţă cu aceste standarde.

12
Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Caâ nd evaluaă m?

a) La îânceputul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate
propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se
propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) ÎÎn cadrul corpului modulului

Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative,
proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de
evaluare eficientă, ca de exemplu:
 Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate
individual sau pe grupe.
 Teste de cunoştinţe
 Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de
comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu
sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.)
 Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care
presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se
realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii.
 Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual
de instruire şi formare.
Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece
ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune
verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română
corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”.
Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar
ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului
(numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi
temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluaă m?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de
evaluare.
Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în
cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe
cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să
permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii
ale acordării calificativelor la ciclul primar.

13
3. Formele evaluaă rii

Evaluarea prin probe orale

Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic
stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În
procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică.
Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-
elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie
centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât
dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de
înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului.
De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în
faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o
atitudine prietenoasă.
Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în
general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii:
 Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus.
 Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată.
 Structurarea mesajului.
 Eşalonarea logică a argumentelor.
 Coerenţa exprimării orale.
 Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării,
acordurile gramaticale).
 Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală)
Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte:
a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea
acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale.
Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele
pentru fiecare modul.
b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din
tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel.
În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o
opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea :
 Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte,
sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate
 Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping;
aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.
 Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.
 Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă /
non-violenţă etc.
 Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.
c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel)
În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute,
dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor.
Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare
a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se
face pe baza descriptorilor de performanţă concepuţi pentru fiecare probă. Învăţătorii examinatori au
obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. Numărul acestora trebuie să fie cu cel
puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor

Evaluarea prin probe scrise

14
 Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile, să găsească soluţiile,
să lucreze independent, în ritm propriu.
Calitatea probelor depinde de natura, conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de
performanţă specifice fiecărui modul.
Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea
informaţiilor, cunoştinţelor, dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi.
De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi, semi-obiectivi, dar şi
subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele, să le interpreteze, să le aplice în
contexte noi, să-şi exprime opinia.
Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze:
 desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date;
 activizarea vocabularului;
 respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie;
 scrierea imaginativă;
 cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV).
Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect, tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această
fişă. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi.
Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza
descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice.

Evaluarea prin probe practice

Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. Probele practice răspund unui deziderat al
pedagogiei moderne, şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. Evaluarea prin probe practice
vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de
către aceştia, a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile, în anumite situaţii sau activităţi materiale
concrete similare celor din viaţa cotidiană.
Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat
pe o evaluare practică (educaţie tehnologică, educaţie plastică, educaţiei muzicală, educaţie fizică), ea este
posibil de realizat şi la limba română. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul
unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse,
scrierea unui bilet, scrisori, cereri; selectarea unor informaţii din ziare, reviste, citirea unor instrucţiuni
pentru realizarea unor produse etc.
Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor
scrise şi orale, pe baza descriptorilor de performanţă.
Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele
didactice. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot
solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor.
Evaluarea pe baza portofoliului
În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare, cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la
examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta.
Este recomandat ca portofoliu să cuprindă:
 fise de evaluare curentă;
 „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului;
 teme pentru acasă;
 rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui
modul;
 proiecte
Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică,
după tipul acestora etc.)
Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. Suportul acestuia va fi selectat din
portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat, un referat, proiect tematic, proiect, o temă scrisă efectuată
acasă. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el, după criterii
precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite, gradul de interes, originalitatea, noutatea, caracterul

15
practic-aplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor
cursantului. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu.
În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului:
 să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării;
 ce activităţi de documentare a desfăşurat; dacă a studiat o bibliografie ;
 dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane;
 după ce criteriu au selectat materialul informativ;
 logica după care a organizat materialul;
 va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat;
 va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării.
Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. Cerinţele vor fi
centrate pe standardele de performanţă, vor viza conţinuturi esenţiale, vor fi formulate corespunzător
nivelului de înţelegere al cursantului.
Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma:
 Ce reprezintă această lucrare?
 Când a fost realizată?
 Ce materiale ai utilizat?
 Ce cunoştinţe ai folosit?
 Ce probleme ai întâmpinat?
 Cui ai cerut sprijinul?
 Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare?
 De ce ai ales să foloseşti...?
 Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc.
Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin, va solicita lămuriri, justificări,
exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al
cursantului, va acorda timp suficient de gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta.
Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-
se descriptori de performanţă.
Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de
obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru
“A Doua Şansă”, corespunzătoare fiecărui modul.
În listele de verificare, deprinderile vizate, vor fi evaluate în termeni de frecvenţă:
deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent,
care vor fi convertite apoi în calificativele:
insuficient ▪ suficient ▪ bine, ▪ foarte bine.

ObservatŞii generale
Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori, în timpul derulării examenelor, trebuie să asigure
o atmosferă calmă, lipsită de tensiune. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor
testelor, cadrele didactice supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora, acest lucru urmând a fi
luat în calcul în acordarea calificativului final.

16
Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV
Introducere
1.Caâ nd evaluaă m ?

La îânceputul modulului - Evaluarea initŞialaă

ÎÎn conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru
învăţământul primar, cursantŞii care din anumite motive au îântrerupt sŞ coala solicitaă îânscrierea la
nivelul al ÎÎ-lea, respectiv al ÎÎÎ-lea si al ÎV-lea, vor sustŞine o probaă de evaluare initŞialaă ( prognosticaă , test
de nivel), la matematicaă pentru a demonstra performantŞele prevaă zute de standardele de evaluare
specifice nivelului Î, al ÎÎ-lea, respectiv al ÎÎÎ-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba initŞialaă , testul
elaborat pentru evaluarea la finele modulului Î, respectiv al ÎÎ-lea sŞ i al ÎÎÎ-lea .
Scopul evaluaă rii initŞiale este de a stabili dacaă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul
corespunde nivelului pentru care acesta opteazaă , dar si pentru stabilirea unor directŞii de actŞiune pe
mai departe si anume:
 Elaborarea unor programe de progres, dar sŞ i a unora compensatorii îân cazul
rezultatelor slabe
 ÎÎmbunaă taă tŞirea performantŞelor celor evaluatŞi initŞial
 Formarea unor deprinderi de autoevaluare
Specificitatea persoanelor care se îânscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul
primar, impune pregaă tirea atentaă a momentului de evaluare, pregaă tire ce vizeazaă cadrul îân care are loc
activitatea, atmosfera, modul de relatŞionare cu aceste persoane, maniera îân care îântŞelegem saă -i
sprijinim pentru a afla caâ t mai mult despre achizitŞiile matematice pe care le detŞin.
Primul contact cu evaluatorii are o îânsemnaă tate afectivaă specialaă . El poate redesŞ tepta amintiri
favorizante sau dimpotrivaă . Un cuvaâ nt bun, o atitudine deschisaă care saă evidentŞieze respectul pentru
om, asŞ teptaă ri legate de capacitatea lui de a reusŞ i pot crea starea de minim confort psihic pentru
cursant.
Este important ca evaluatorii saă detŞinaă informatŞii certe despre clasele pe care cursantŞii le-au parcurs,
dacaă au mai frecventat sŞ coala. Foarte importantaă este identificarea barierelor care au dus la
îântreruperea frecventaă rii sŞ colii. Toate aceste informatŞii se pot culege din discutŞii cu persoana
respectivaă , dar sŞ i din alte surse. O convorbire directŞionataă caă tre obtŞinerea de informatŞii despre
deprinderile de calcul , de orientare îân spatŞiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei Î, poate
viza:vaâ rsta actualaă ,caâ tŞi au trecut de caâ nd a fost la sŞ coalaă , ce maâ naă folosesŞ te la scris, caâ tŞi ani mai are
paâ naă la majorat sau caâ tŞi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autenticaă probaă oralaă de matematicaă
realizataă cu maă iestrie pe un fond nestresant îân care i se daă cursantului ocazia saă vorbeascaă despre sine
folosind sŞ i limbajul matematicii.
Din experientŞa altor îânvaă tŞaători care au pilotat programul, s-a putut constata tendintŞa cursantŞilor de a o
lua de la capăt, datoritaă unor dificultaă tŞi de autoevaluare a cunosŞ tintŞelor pe care le detŞin sau din dorintŞa
de a fi îâmpreunaă cu anumitŞi cursantŞi. Este important saă se obtŞinaă date relevante despre achizitŞiile
cursantului deoarece, uneori, se manifestaă o asimetrie îân ceea ce privesŞ te nivelul de formare a unor
deprinderi. Astfel, unii cursantŞi care au mai frecventat clasa Î, cunosc cifrele, reusŞ esc saă numere, saă
precizeze care numaă r este mai mare dintre douaă numere date, dar poate, nu reusŞ esc saă precizeze
aspecte legate de aspectul zecimal sŞ i pozitŞional. AltŞi cursantŞi rezolvaă probleme legate de viatŞa practicaă
îân care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de gaă sire a solutŞiei, dar nu fac distinctŞia
îântre anumite figuri geometrice. Este momentul îân care evaluatorul analizeazaă si decide dacaă achizitŞiile
empirice ale cursantului pot sprijini îânvaă tŞarea îân nivelul urmaă tor.

17
Este posibil ca vocabularul cursantului, îân general sŞ i vocabularul matematic îân special, saă constituie o
barieraă îân rezolvarea sarcinilor din proba scrisaă . Sunt inconveniente ce pot fi depaă sŞ ite dacaă suntem
atentŞi la anumite aspecte cum sunt:
 Foaia de lucru saă fie bine tipaă ritaă ;
 Sarcinile de lucru saă fie citite clar.
 Anumite formulaă ri saă fie explicate, faă raă a îântŞelege prin aceasta sprijinirea excesivaă îân
rezolvare.
ÎÎn fatŞa foii de haâ rtie, cei mai multŞi oameni au emotŞii sŞ i nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru
a-i ajuta saă le depaă sŞ eascaă . Pentru multŞi cursantŞi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar
putea ca ritmul de scriere saă fie lent, aspectul nu tocmai îângrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmaă resŞ te
prin proba de matematicaă . Se pot da indicatŞii referitoare la modul îân care se rezolvaă o anumitaă
operatŞie: cu sprijin îân obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat
dacaă un cursant se orienteazaă mai greu îân paginaă . Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea sŞ i acest
aspect trebuie explicat.
Rolul îânvaă tŞaătorului este acum de facilitator interesat îân obtŞinerea unor informatŞii relevante despre
deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare sŞ i nu neapaă rat de supraveghetor îântr-o clasaă îân
care se sustŞine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finalaă

Scopul evaluaă rii finale este de a stabili dacaă achizitŞiile matematice ale cursantŞilor sunt cel putŞin la nivel
minimal. Pe baza maă suraă rii sŞ i aprecierii acestor achizitŞii cursantul este considerat promovat si se poate
îânscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoasŞ te performantŞele sŞ i progresele cursantŞilor.
Este o activitate ce implicaă responsabilitate deoarece certificarea trebuie saă aibaă acoperire îân ceea ce
cursantul dovedesŞ te caă a îânvaă tŞat. Am optat pentru alcaă tuirea unor probe cu itemi ce acoperaă mare
parte din contŞinuturi îân cazul probelor scrise. Anumite contŞinuturi se preteazaă la probe practice, sau
orale. Date relevante despre competentŞele dobaâ ndite de cursant se obtŞin din evaluarea proiectelor si
din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la
promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluaă m ?
Prin probele de evaluare initŞiale se evalueazaă competentŞele de bazaă descrise prin standardele de
evaluare, necesare îânscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat.
Prin probele de evaluare finale se evalueazaă competentŞele de bazaă descrise prin standardele de
evaluare necesare promovaă rii îân nivelul urmaă tor. Probele de evaluare aplicate au îân vedere cunosŞ tintŞe,
priceperi, deprinderi, aptitudini, dar sŞ i maă sura îân care sŞ tiu cursantŞii saă aplice îân viatŞa realaă cele
îânvaă tŞate, progresele cursantŞilor, traă saă turile de personalitate sŞ i conduita cursantŞilor.

3.Formele evaluaă rii

Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt
portofoliul, proiectul investigatŞia, concepute corespunzaă tor standardelor de evaluare cuprinse îân
programa de îânvaă tŞaămaâ nt.
Înstrumentele sŞ i forma de evaluare sunt stabilite de îânvaă tŞaători sŞ i vor fi anuntŞate îâncaă de la îânceputul
cursului. Probele se sustŞin îân sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administratŞie al fiecaă rei sŞ coli.
Se recomandaă ca evaluarea pentru intrarea îân modul saă se facaă prin probe orale sau prin probe scrise
deoarece nu exista conditŞiile obiective pentru a folosi metodele alternative.
Pentru evaluarea finalaă , cursantŞii care frecventeazaă modulul, care beneficiazaă de îândrumarea cadrelor
didactice sŞ i care au fost instruitŞi cu privire la posibilitatea de a-sŞ i organiza îân etape materialele de
îânvaă tŞare,vor fi evaluatŞi si pe baza portofoliului , a proiectului sŞ i prin probe practice. Este cunoscut
faptul caă cei mai multŞi dintre cursantŞi au deja abilitatŞi de rezolvare practicaă a unor situatŞii – problemaă
din viatŞa curentaă , iar privilegierea doar a evaluaă rii scrise i –ar putea dezavantaja.

18
Evaluarea prin probe orale
Se va realiza pe bazaă de probe concepute astfel îâncaâ t saă existe cu cel putŞin trei teste mai mult
decaâ t numaă rul candidatŞilor, fiecare contŞinaâ nd 3-5 itemi elaboratŞi îân functŞie de obiectivele de referintŞaă.
Evaluarea se va concretiza îântr-o conversatŞie examinatorie prin care evaluatorul apreciazaă selectiv,
volumul sŞ i calitatea cunosŞ tintŞelor, priceperilor sŞ i deprinderilor cursantŞilor precum sŞ i capacitatea
acestora de a opera cu notŞiunile.
Sarcinile vor fi formulate corespunzaă tor contŞinuturilor îânvaă tŞaării prevaă zute îân programaă . Timpul
destinat rezolvaă rii sarcinilor de caă tre fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Aprecierea raă spunsurilor
se va face prin calificative, pe baza descriptorilor de performantŞaă.
Evaluatorul va interveni cu îântrebaă ri de sprijin, va solicita laă muriri, justificaă ri, exemple concrete
privind contŞinutul evaluat. Va formula cerintŞele corespunzaă tor nivelului de îântŞelegere al cursantului, va
acorda timp suficient de gaâ ndire, va avea o atitudine apreciativaă fatŞaă de raă spunsurile corecte ale
cursantului, va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Rolul saă u va fi de facilitator îântre sarcinile
propuse spre rezolvare sŞ i cursantul evaluat ca individualitate.
ÎÎn acordarea calificativului evaluatorul va tŞine seama sŞ i de alte aspecte cum sunt:
exactitatea, coerentŞa sŞ i caracterul sŞ tiintŞific al informatŞiilor;
abilitatea de a utiliza îân comunicare terminologia matematicaă specificaă ;
abilitatea de a transfera notŞiunile matematice teoretice la situatŞii problemaă practice sau de a
rezolva îân manieraă personalaă , anumite sarcini matematice;
capacitatea de a exemplifica, a justifica sŞ i argumenta raă spunsurile pe care le-a formulat;

Evaluarea prin probe scrise şi practice

CursantŞii vor primi totŞi acelasŞ i subiect, tipaă rit pe fisŞ e individuale sŞ i vor rezolva cerintŞele direct pe
aceastaă fisŞ aă. Timpul destinat evaluaă rii va fi de o oraă . Proba contŞine itemi elaboratŞi îân conformitate cu
standardele de evaluare sŞ i au un contŞinut informatŞional corespunzaă tor programei. Probele de
evaluare pot fi construite în diferite moduri:
Probe simple, cuprinzaâ nd un numaă r mic de itemi, urmaă rind realizarea a 2-3 standarde;îân acest caz
este necesaraă administrarea unui numaă r mai mare de probe pentru acoperirea integralaă a
standardelor de performantŞaă;
Probe de sintezaă (pe sistemul examen), cuprinzaâ nd un numaă r mare de itemi combinatŞi astfel îâncaâ t
saă acopere aproape integral standardele;
Probe mixte, combinaâ nd 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un numaă r mare de itemi.
Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la usŞ or la greu sŞ i pe orizontală, îân interiorul
aceluiasŞ i standard, prevaă zaâ nd sarcini pe trei niveluri, conform descriptorilor de performantŞaă.
Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri:
1.Se apreciazaă separat raă spunsul la fiecare item, pe baza descriptorilor de performantŞaă
corespunzaă tori competentŞei evaluate, atunci caâ nd se urmaă resŞ te stabilirea nivelului de performantŞaă
pentru un anumit standard sau
2.Se apreciazaă global rezultatul obtŞinut la test.
Se poate îântaâ mpla ca unii cursantŞi saă nu îântŞeleagaă cerintŞele, saă nu fie capabili saă redea corect sŞ i
coerent achizitŞiile matematice pe care le detŞin, din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de
citit si scris(îân special la nivelul Î, dar sŞ i la alte niveluri).
ÎÎn consecintŞaă, evaluatorul va citi textul, va explica unii termeni, va folosi un vocabular
adecvat, accesibil.

19
 Itemii probelor de evaluare
acoperă toate standardele de evaluare.

Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la

greu.

In cadrul aceluiaşi item există

ierarhizarea pe cele trei niveluri de
performanţă.

Unele standarde sunt evaluate prin

probe practice, orale sau prin proiect.

Criteriile pentru acordarea

calificativelor

Corelatiile dintre obiectivele-

cadru, standardele de evaluare şi itemi.

20
Scări de clasificare
Scaă rile de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizeazaă aspecte
comportamentale, cum sunt (standarde pentru nivelul Î):
Folosirea propriei experientŞe pentru dobaâ ndirea unei culturi a efortului, pentru realizare personalaă (orar,
planuri, grile de autoevaluare)
Participarea la lucrul îân grup, respectaâ nd paă rerile diferite
Stabilirea unor scopuri de îânvaă tŞare a matematicii sŞ i motivarea pentru reusŞ itaă

Delimiteazaă datele importante dintr-o problemaă de cele de Dese Un Rare

detaliu sau nerelevante ori eori ori
Utilizeazaă instrumentele potrivite îân efectuarea maă suraă torilor
Îdentificaă ipotezele care vor fi verificate
Efectueazaă operatŞii succesive prezentate printr-un instructaj
verbal sau scris
Colecteazaă date sŞ i le îânregistreazaă cu ajutorul tabelelor
Înterpreteazaă relatŞiile dintre informatŞiile date efectuate
Formuleazaă îântrebaă ri pentru a-sŞ i laă muri eventualele aspecte
neîântŞelese
Participaă la activitaă tŞi de grup
ÎÎntocmesŞ te fisŞ e, grafice, notitŞe pe baza documentatŞiei
ÎÎsŞi folosesŞ te experientŞa proprie pentru a rezolva situatŞii -
problemaă

21
 Evaluare pe baza portofoliului personal
Caracteristicile unui portofoliu bun:
a) este sistematic: o culegere de lucraă ri, note sŞ i observatŞii legate de îânvaă tŞare;
b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii sŞ i optŞionale selectate de cursant
sŞ i/sau de profesor din cele mai relevante realizaă ri personale cum sunt:
 lucraă rile pe care le-a faă cut cursantul individual sau îân grup;
 liste, retŞete, articole din ziare, pliante, tabele;
 fisŞ e individuale de lucru, probleme rezolvate;
 proiecte tematice;
 rapoarte scrise de realizare a proiectelor;
 temele de casaă ;
 teste sŞ i lucraă ri la final de unitate de îânvaă tŞare;
 observatŞii pe baza unor recomandaă ri date de îânvaă tŞaător;
 fotografii care reflectaă activitatea desfaă sŞ urataă de cursant, individual sau îân cooperare cu
altŞi colegi;
 autoevaluaă ri scrise ale cursantului sau realizate pe bazaă de interviu;
 liste de control sŞ i de verificare , scale de apreciere, scaă ri de clasificare.
c) permite contextualizarea: oferaă o bazaă pentru analiza criticaă a rezultatelor , demonstreazaă
corelarea dintre experientŞaă, îânvaă tŞare sŞ i evaluare.
Examinatorul realizeazaă un interviu, trecaâ nd îân revistaă lucraă rile anexate, analizaâ nd
atitudinea cursantului fatŞaă de munca depusaă sŞ i ajutaâ ndu-l saă se concentreze asupra aspectelor care
trebuie îâmbunaă taă tŞite ,saă arate originalitatea, noutatea, utilitatea unui anumit material. ÎÎntrebaă rile
vizeazaă : scopul realizaă rii,importantŞa lucraă rii, aplicabilitatea unor cunosŞ tintŞe matematice.
Evaluarea portofoliului se realizeazaă multicriterial.
De exemplu, criteriul conformitaă tŞii teoriei cu practica se completeazaă cu cel al inovatŞiei sŞ i
originalitaă tŞii. Fiecare produs cuprins îân portofoliu se evalueazaă cantitativ (numaă rul de pagini), dar sŞ i
calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte etc. Evaluarea
portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltaă rii personalitaă tŞii, a capacitaă tŞii de
autoevaluare sŞ i a competentŞelor de intercomunicare.
Se va formula o apreciere holistică sŞ i se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere sŞ i
indicilor stabilitŞi.

Criterii de apreciere sŞ i indici Fo B Sufic Observ

arte ine ient atŞii
bine
Prezentare:evolutŞia fatŞaă de prima prezentare a
portofoliului; dacaă este complet; aspectul;
Lucrări practice:adecvate la scop;eficientŞa modului de
lucru;rezultatul lucraă rilor practice; îândeplinirea sarcinii
individuale îân situatŞia activitaă tŞilor de grup
Reflecţii ale cursantului îân diferite etape ale realizaă rii
portofoliului :asupra propriei munci; despre lucrul îân echipaă ;
asŞ teptaă rile fatŞaă de activitatea desfaă sŞ urataă ;
Derularea îân timp: punerea îân ordine a materialelor
Autoevaluarea activitaă tŞii desfaă sŞ urate:concordantŞa scop-
rezultat;progresul faă cut;calificativul pe care crede cursantul
caă îâl meritaă
Alte materiale: calitatea acestora;adecvarea la tema
propusaă ;
relevantŞa pentru obtŞinerea aprecierilor

22
Evaluarea proiectului
Evaluarea are douaă dimensiuni importante:
Una vizeazaă procesul, ce a mers bine, ce nu a mers bine sŞ i de ce; ce maă suri se pot lua pentru a se
evita îân viitor unele situatŞii nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, îân viitor, a
factorilor de blocaj, de evidentŞiere a punctelor forte ale modului de lucru.
A doua dimensiune a evaluaă rii vizeazaă produsul, ceea ce au acumulat cursantŞii îân termeni de
capacitaă tŞi, deprinderi, abilitaă tŞi, cunosŞ tintŞe.

Criterii generale de evaluare a proiectelor

Î Calitatea proiectului
Validitatea – maă sura îân care este adecvat temei, dacaă este coerent,dacaă are legaă turaă cu tema
propusaă
Completitudinea – abordarea completaă a temei, dacaă au fost faă cute legaă turi îântre date,
competentŞele sŞ i abilitaă tŞile teoretice sŞ i practice;
Elaborarea şi structurarea – cunosŞ tintŞele sŞ i deprinderile cursantului , logica îân argumentarea
ideilor, coerentŞa internaă , corectitudinea ipotezelor sŞ i a concluziilor.
Calitatea materialului - se raporteazaă relevantŞa contŞinutului sŞ tiintŞific, la semnificatŞia sŞ i
acuratetŞea datelor colectate.
Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate, maă sura îân care cursantul este inventiv,
original.
II Calitatea activităţii
Raportarea la tema proiectului – modul îân care a raă spuns temei, maă sura îân care a îântŞeles
sarcina pe care a avut-o de realizat sŞ i maă sura îân care ceea ce a faă cut este relevant pentru abordarea
temei.
Realizarea sarcinilor – nivelul de performantŞaă la care se plaseazaă realizarea diferitelor paă rtŞi
componente ale proiectelor, valorizarea competentŞelor sŞ i abilitaă tŞilor îân realizarea proiectului.
Documentarea – identificarea datelor necesare, selectarea informatŞiei relevante, capacitatea de
adaptare la solicitaă rile temei.
Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îâl dovedesŞ te îân
momentul prezentaă rii , enumerarea problemelor vizate de contŞinutul tematic, aprecieri personale îân
sustŞinerea punctelor de vedere sŞ i a opiniilor.
Creativitatea – amprenta efortului cursantului.
Calitatea rezultatelor - gradul de utilitate a proiectului sŞ i a activitaă tŞilor desfaă sŞ urate de cel care l-
a realizat.

23
 Pentru evaluarea proiectelor la matematicaă am realizat o grila adaptataă cum e cea de mai jos.
Foarte bine Bine Suficient
Problema este clar Problema dataă Nu sunt incluse
ContŞinutul evidentŞiataă . Sunt este tratataă superficial. aspecte suficiente
prezentate multe elemente privind problema
care sustŞin tema. dataă .
Analiza sŞ i Au fost identificate Majoritatea calculelor Multe calcule
evaluarea solutŞii clare pentru sunt corecte, dar nu au gresŞ ite, faă raă
rezolvarea legaă turaă cu tema legaă turaă
problemelor. cu tema.
Sunt scrise clar
calculele.
Calitatea Calculele sunt corecte. PutŞine erori de Scris necitetŞ . Multe
Scrisul este clar. calcul. Se îântŞelege gresŞ eli de calcul.
prezentaă rii scrisul.
scrise

Împactul Posterul este ordonat, Posterul este aspectuos. Posterul este

vizual ilustratŞiile, culorile îâl S-a îâncercat dezordonat. Nu este
îânfrumusetŞeazaă . îânfrumusetŞarea faă cut nici un efort sau
aspectelor sunt faă cute prea putŞine
vizuale prin folosirea pentru îânfrumusetŞarea
culorilor, simbolurilor, a acestuia.
imaginilor.

24
 PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE

Pentru a asigura coerentŞaă evaluaă rii sunt utile matricele de evaluare, cum este cea exemplificataă mai jos,
pentru nivelul Î.
1.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii
Capacitaă tiŞ evaluate Înstrumente de evaluare
activitate t prob probaă prob proie
independentaă emaă aă practicaă oralaă aă scrisaă ct
îân clasaă
1. ÎÎntŞelegerea √ √ √ √
sistemului pozitŞional de
formare a numerelor
2. Compararea sŞ i √ √ √ √
ordonarea numerelor
naturale
3. CunoasŞ terea √ √ √ √
procedurilor de calcul
4. RecunoasŞ terea √ √
formelor plane sŞ i spatŞiale
5. Efectuarea de √ √ √
maă suraă tori sŞ i utilizarea
unitaă tiŞ lor de maă suraă

2. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de

probleme
Înstrumente de evaluare
activitate temaă probaă prob activitate
Capacitaă tiŞ evaluate independentaă oralaă aă scrisaă îân echipaă
îân clasaă
1. Explorarea unor √ √ √ √
modalitaă tiŞ de a
descompune numerele
2. Efectuarea de √ √ √
estimaă ri
3. Rezolvarea de √ √ √
probleme
4. Compunerea de √ √
probleme
5. Folosirea unor √ √
modalitaă tiŞ de organizare a
datelor

25
 3.Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic
Înstrumente de evaluare
Capacitaă tiŞ evaluate activitate prob prob pro observarea
ÎÎn echipaă aă oralaă aă scrisaă iect comportamentului
comunicativ
1.ÎÎntŞelegerea √ √ √ √
semnificatŞiei globale sŞ i
a informatŞiilor de
detaliu din enuntŞul
unei probleme
2.Construire de √ √ √ √
enuntŞuri logice vizaâ nd
rezolvarea de exercitŞii
sŞ i probleme

26
Evaluarea la Istorie-Geografie

1. Caâ nd evaluaă m?
a) La final de modul
Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar”
cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit.
Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli.
Se va opta, în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii, de numărul de cursanţi înscrişi, de
frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri, precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele
didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe
orale, scrise, practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. Pentru cursanţii care au parcurs
lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare
pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi
preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. Se pot aplica probele practice, dacă în
activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare, s-au făcut vizite, excursii s-a pus
accent pe lucrul cu harta.
Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”.
b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi
cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare, probe practice,
conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu
nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. Se poate contura astfel şi forma
de evaluare de final.
c) Pe parcursul modului
Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru
a oferi feed-back. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. Cadrul didactic va regla
demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare
individuală sau pe grupe, lucrările de investigare proprie sau de grup, studii de caz, obiecte confecţionate
sau machete. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere, grilele de observaţie a activităţii cursantului,
listele de verificare, rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc.) întocmite în această etapă a activităţii
didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. În privinţa
acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă
la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta.

2. Ce evaluaă m
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de
evaluare.

3. Formele evaluaă rii

Probele de examinare orală.
În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor.
Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient, cu 2 mai mult decât
pentru anteriorul: bine, cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine.
Din punct de vedere calitativ, se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de
sprijin pentru orientarea cursantului. Pentru sprijin susţinut: suficient, sprijin minim: bine, fără sprijin: foarte
bine.
Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei
care pot să desemneze: ocupaţii, căi de transport, unităţi mari de relief, etnii din România, documente
personale, izvoare istorice ş.a..
Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii
ale oamenilor, forme de relief, denumiri ale acestora, evenimente istorice din zonă, personalităţi. Poate fi de

27
alegere din mai multe variante date, de completare, de punere în corespondenţă, de apreciere a valorii de
adevăr.
Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat,
de a argumenta afirmaţii / situaţii, de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de
examinator. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice,
importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate, legătura dintre relieful
comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori, apariţia unor ocupaţii
noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului, descoperirea unor resurse
naturale, construirii unor căi de comunicaţii etc.
Probele scrise conţin 5 itemi. Evaluarea se face în termeni cantitativi.
Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de
dificultate diferită. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni:
marcarea unor vecinătăţi, transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după
semnele convenţionale), a numelor unor oraşe, porturi, staţiuni de pe malul mării, aprecierea valorii de
adevăr al unor enunţuri date despre floră, faună, căi de comunicaţie, climă, completare a enunţurilor cu
noţiuni date, punere în corespondenţă etc. Celălalt solicită completarea unei hărţi, a unor enunţuri,
prezentarea unei personalităţi, a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul.
Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare, relief,
vecini, căi de transport, istoric, cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. Unul se rezolvă
prin localizare pe hartă, enumerare de elemente, exemple. Celălalt, de dificultate sporită, necesită scurte
descrieri, povestiri, interpretări.
Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale.
Probele practice conţin trei itemi.
Pot cuprinde sarcini precum:
 aşezarea unor piese de machetă,
 orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat,
 întocmirea unui plan după o machetă dată,
 îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief,
 ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să
conţină datele esenţiale,
 trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan,
 poziţionarea pe hartă a unor obiective,
 marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice,
 confecţionarea mulajelor formelor de relief,
 realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii,
 realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc.
Evaluarea pe bază de portofoliu
Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi
instrumentele de evaluare de la evaluările curente. În examinare se va acorda un calificativ global şi un
calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. Selecţia poate fi
realizată atât de cadrul didactic examinator, cât şi de cursant.
Produsele finite prezentate pot fi: colecţii, arborele genealogic al cursantului, istoria familiei, planuri ale
locuinţei, şcolii sau clasei, schiţa traseului de acasă la şcoală, studii realizate pe teren pentru învăţarea
conceptelor de relief, floră şi faună, descrieri ale clădirilor, căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de
transport din comunitate etc. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii.
În prezentare, cursantul:
 va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării;
 va specifica în ce etapă a studiat bibliografia;
 ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren;
 care este forma de înregistrare a datelor obţinute;
 ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii;
 în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor;
 după ce criteriu au selectat materialul informativ;

28
  va interpreta datele culese;
 logica după care a organizat materialul;
 va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat;
 va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării.
Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate, caracterul ştiinţific
şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare.

29
Evaluarea la Educaţie civică
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul
primar, la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute, cel puţin la nivel
minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate
înscrie la un nivel superior.
Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă orală de evaluare
prognostică, pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa
curentă.
Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin
standarde, pentru a certifica achiziţiile cursanţilor, dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele
acestora. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care
cursantul optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume:
 Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de
progres;
 Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial;
 Formarea unor deprinderi de autoevaluare.

2. Ce evaluaă m?
Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă
necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi,
deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele
cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.
Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice, nivelul unor deprinderi
civice, anumite operaţii ale gândirii.

3. Formele evaluaă rii

Evaluarea se poate realiza prin probe orale, practice sau prin metode alternative, cum sunt portofoliul,
proiectul, investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de
învăţământ.
Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă”
şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de
consiliul de administraţie al fiecărei şcoli.
Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de
scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative.
Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor
didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de
învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice.
Indiferent de tipul probei, se construiesc situaţii pe care să le judece, să aprecieze cine a procedat corect
şi de ce, cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze.

Evaluarea prin probe orale şi practice

Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor, fiecare
conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă.
Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul
apreciază selectiv, volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor, precum şi capacitatea
acestora de a opera cu informaţiile.
Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. Timpul destinat
rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Aprecierea răspunsurilor se va face prin
calificative, pe baza descriptorilor de performanţă.

30
 Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin, va solicita lămuriri,
justificări, exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de
înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient de gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de
răspunsurile corecte ale cursantului, va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Rolul său va fi de
facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate.
Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare.
Ca proba practică, am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul
personal, caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate, prezentarea unor instituţii din comunitate.
În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt:
 capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici;
 capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva
în manieră personală, pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă;
 capacitatea de a exemplifica, a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat;
Întrebări de S1. Utilizarea
reflecţie corectă a limbajului
din sfera valorilor
civice
Text suport
Criteriile pentru
acordarea
calificativelor
Rolurile în
cadrul grupului

Itemii probei
de evaluare
S2.Analiza si evaluarea unor S4.Manifestarea unei atitudini
situaţii după model si independent, constructive referitoare la activitatea
referitoare la respectarea unor grupului în care trăiesc
drepturi

31
 Scări de clasificare

Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale.

Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. Dese Un Rare

ori eori ori
Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii .
Analizează propriul comportament.
Interpretează relaţiile dintre membrii grupului.
Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte
neînţelese
Participă la activităţi de grup
Asociază situaţiile simulate cu cele reale
Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi
Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii - problemă

Evaluare pe baza portofoliului personal

Caracteristicile unui portofoliu bun:

a) este sistematic: o culegere de lucrări, note şi observaţii legate de învăţare;
b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau
de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt:
 fotografii, liste, reţete, articole din ziare, pliante, tabele;
 proiecte tematice;
 temele de zi;
 teste şi lucrări la final de unitate de învăţare;
 observaţii pe baza unor ghiduri;
 fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant, individual sau în cooperare cu alţi
colegi;
 reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează;
 autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu;
 liste de control şi de verificare, scale de apreciere, scări de clasificare.
c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor , demonstrează corelarea
dintre experienţă, învăţare şi evaluare;
d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. De exemplu, criteriul conformităţii teoriei cu
practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu se
evaluează cantitativ (numărul de pagini), dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau
colectiv, elementele noi, punctele forte etc. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut
asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de
intercomunicare.
Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. Examinatorul
va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării.
Pot fi selectate: o lucrare scrisă, un afiş, un poster, un proiect tematic, o fişă de observaţie.
În prezentare, cursantul va fi sprijinit să arate scopul, importanţa lucrării, materialele folosite,
aplicabilitatea unor cunoştinţe, originalitatea, noutatea.
Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă, vor viza conţinuturile esenţiale, vor fi formulate
corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. Se va formula o apreciere holistică, globală şi se va
stabili un calificativ.

32
 Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi.

Criterii de apreciere şi indici Calificative Obs

Foar Bine Sufi ervaţii
te bine cient
Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului;
dacă este complet; aspectul;
Lucrări practice:adecvate la scop;eficienţa modului de lucru;
rezultatul lucrărilor practice; îndeplinirea sarcinii individuale în
situaţia activităţilor de grup
Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării
portofoliului: asupra propriei munci; despre lucrul în echipă;
aşteptările faţă de activitatea desfăşurată;
Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor
Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-
rezultat; progresul făcut;calificativul pe care crede cursantul că îl
merită.
Alte materiale: calitatea acestora; adecvarea la tema
propusă;
relevanţa pentru obţinerea aprecierilor

Proiectul ca metodă alternativă de evaluare

Evaluarea proiectului:
Evaluarea are două dimensiuni importante:
 Una vizează ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se evita
în viitor unele situaţii nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a
factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru.
 A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi,
deprinderi, abilităţi, cunoştinţe.
Criterii generale de evaluare a proiectelor:
I Calitatea proiectului
a. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul, prin modul de concepere este adecvat
temei, dacă este coerent, acoperă tema propusă, este logic şi argumentat.
b. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei, modul în care au fost făcute
legături între informaţii, competenţele şi abilităţile teoretice şi practice
c. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor, coerenţa
internă.
d. Calitatea materialului utilizat - se observă relevanţa pentru tema proiectului, la semnificaţia
şi acurateţea datelor colectate.
e. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate , măsura în care cursantul este
original,inventiv.
II Calitatea activităţii cursantului
a. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-
o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei.
b. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în
realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului.
c. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante, capacitatea de adaptare la
solicitările temei.
d. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului,nivelul de comunicare
pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării.
e. Greşelile - identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent.

33
 f. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului.
g. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat.

Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.

Calificativ
Foarte bine Bine Suficient
Conţinutul Problema este clar
Problema civică este tratată
Nu sunt incluse aspecte
evidenţiată. superficial. suficiente
Exista privind problema dată.
Sunt prezentate multe
elemente
care susţin tema.

Analiza Au
şi fost identificate soluţii Majoritatea punctelor de vedere
Multe păreri nu au legătura cu
evaluarea bune sunt susţinute, dar unele nutema. au
pentru rezolvarea situaţiei
legătură
şi cu tema
sunt puternic motivate.

Calitatea Informaţiile sunt corecte. Puţine erori de exprimare. Scris neciteţ.

prezentării Exprimarea este clară. Se înţelege ideea. Multe greşeli de .

Impactul Posterul este ordonat, Posterul este aspectuos. Posterul este dezordonat.
vizual ilustraţiile, culorile îl S-a încercat Nu este făcut nici un efort
înfrumuseţează. înfrumuseţarea aspectelor sau sunt făcute prea puţine
vizuale prin folosirea pentru înfrumuseţarea
culorilor, simbolurilor, acestuia.
a
imaginilor.

34
Limba şi literatura română

Probe de evaluare

35
În atenţia cadrelor didactice!
 Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate;

 Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi, la alegere, probă
orală, probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. Alegerea probei se va realiza în urma
negocierii cu cursanţii.

 Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi
conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. În
cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să
vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru
nivelurile 2, 3 şi 4);

 Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a

cerinţelor probelor de evaluare;

 Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de
mână nu este conţinut obligatoriu);

 Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii);

 În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm, abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi;

 Exprimaţi-vă într-un limbaj literar, folosind un vocabular accesibil cursanţilor;

 Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor.
În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu
sprijin.

 Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi.

36
 Nivelul I Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la

televizor. [...] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea?

2. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor?
Motivează răspunsul.

3. Citeşte:

Azi se anunţă ploi.

Eu am uitat umbrela acasă.
Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.
…………………………………………………………………………………………………

37
 Nivelul I Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15 - 20 min.

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la

televizor. [...] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea?

2. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor?
Motivează răspunsul.

3. Citeşte:

Azi se anunţă vreme călduroasă.

Este necesar să consumaţi multe lichide.
Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.

38
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Pentru itemul 1 examinatorul va alege , în funcţie de anotimp, va citi clar, rar textul de mai jos,
accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale.
Text suport 1 Text suport 2

Astăzi vremea va fi răcoroasă. Vremea va fi călduroasă. Dimineaţă

Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6
grade, iar la amiază de cel mult 11 grade.
Spre seară, în zonele de câmpie vor cădea
ploi.
În zonele de munte va fi ceaţă, iar
precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă.
vor fi 17 – 18 grade. La prânz mercurul
termometrelor va înregistra până la 32 de
grade. Cerul va fi senin. În ţară nu se vor
înregistra precipitaţii.

După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu
le este familiar. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Formulaţi întrebări prin care să vă
asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi.

Descriptori de performanţaă
Ite
m Suficient
1 Înţelege semnificaţia
globală a unui mesaj oral,
după ascultarea repetată a
acestuia.
Calificativ
Bine Foarte bine
Înţelege semnificaţia Înţelege cu rapiditate
globală a unui mesaj semnificaţia globală a unui
audiat, după lămuriri mesaj audiat.
suplimentare din partea
învăţătorului.

2 Formulează enunţuri Formulează enunţuri Formulează cu uşurinţă

logice potrivite situaţiei
date, cu mici erori de
exprimare, cu sprijin din
partea învăţătorului.
3 Citeşte enunţuri în ritm
lent, cu mici erori,
enunţurile date.
logice, potrivite situaţiei
date, cu mici erori de
exprimare.
Citeşte în ritm lent,
corect, cu voce tare,
enunţurile date.
enunţuri logice, corecte din
punct de vedere
gramatical, potrivite
situaţiei date.
Citeşte cu uşurinţă,
corect, cu voce tare, în ritm
propriu vorbirii enunţurile
date.

39
 Finalul modulului II Numele şi prenumele cursantului
sau intrare în modulul III Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul
ascultat.

2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către

Timişoara. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Nu
uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti.

3. Citeşte.

Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum

păsările.
Leonardo da Vinci, marele artist şi inventator, a fost obsedat de
ideea de a zbura. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor
maşinării zburătoare imaginate de el. Au trecut însă 400 de ani până
când s-a aflat secretul zborului.
 Finalul modulului II Numele şi prenumele cursantului
sau intrare în modulul III Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul
ascultat.

2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către

Constanţa. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Nu
uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti.

3. Citeşte.

Inventator român, Traian Vuia a studiat la Budapesta, în Ungaria,

dar şi în Franţa la Paris. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel
şi aripi de pânză de in, asemenea celor de liliac. Aparatul de zbor avea
motor, o elice, iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de
maşină. La 18 martie 1906, în Franţa, Vuia a efectuat cu acest avion
primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale
aparatului.
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând prin intonaţie
informaţiile esenţiale. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care
împiedică înţelegerea textului. Dacă există astfel de situaţii, explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea
textului.

Text suport 1:
Din această luna s-a deschis în oraşul
Arad o nouă agenţie de transporturi aeriene.
Preţurile sunt foarte avantajoase, atât pentru
cursele interne, cât şi pentru cele
internaţionale.
În perioada 15 ianuarie - 30 februarie
pasagerii vor beneficia de o reducere de 15%
din costul biletului.
Bilete se pot cumpăra direct de la agenţie
sau se pot face rezervări prin telefon, în limita
locurilor disponibile.
Vă recomandăm să vă procuraţi din timp
bilete.
La itemul 2, pentru sprijinirea cursantului, puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să
vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete.
Text suport 2:
Din această lună s-a deschis în oraşul Cluj
o nouă agenţie de transporturi aeriene.
Preţurile sunt foarte avantajoase, mai ales
pentru cursele interne, dar şi pentru destinaţii
ca: Spania, Cipru, Grecia.
În perioada sărbătorilor de iarnă pasagerii
vor beneficia de o reducere de 15% din costul
biletului.
Bilete se pot cumpăra numai de la agenţia
de bilete din Strada dr. Popa nr. 5.
Vă recomandăm să vă procuraţi din timp
bilete!

Descriptori de performanţaă
I Calificativ
tem Suficient
1 Prezintă în enunţuri
logice, cu mici erori de
exprimare, cu sprijinul
întrebărilor, conţinutul
fragmentului audiat.
2 Oferă informaţii
esenţiale, (formule de salut,
de prezentare), corecte,
potrivite situaţiei date, cu
sprijinul învăţătorului.
3 Citeşte enunţurile date
în ritm lent, cu mici erori,
reluând cuvinte mai puţin
uzuale.
Bine
Prezintă în enunţuri
logice, fără erori de acord,
cu sprijinul întrebărilor
cadrului didactic,
conţinutul global al
fragmentului audiat.
Oferă informaţii
esenţiale, complete
(formule de salut, de
prezentare), coerente,
corecte din punct de
vedere gramatical,
potrivite situaţiei date, cu
sprijinul învăţătorului.
Citeşte enunţurile date
în ritm lent, corect.
Foarte bine
Prezintă în enunţuri
logice, coerente, corecte
din punct de vedere
gramatical conţinutul
global a fragmentului
audiat.
Oferă informaţii
esenţiale, complete
(formule de salut, de
prezentare) coerente,
corecte din punct de
vedere gramatical, potrivite
situaţiei date.
Citeşte enunţurile date
cu uşurinţă, corect, în ritm
propriu vorbirii.
 Finalul modulului III Numele şi prenumele cursantului
sau intrare modul IV Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie următorul text. [...] Spune cât mai multe informaţii pe
care le-ai reţinut din textul ascultat.

2. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu.

Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. Nu uita să te
prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului.

3. Citeşte:

Din cauza secetei, vegetaţia este atât de uscată, încât au fost de

ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc.
Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe, dar şi două
parcuri naţionale, pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Majoritatea
focarelor au fost stinse, însă pot izbucni din nou. Ce vor face oamenii
dacă în scurt timp nu va ploua serios?
 Finalul modulului III Numele şi prenumele cursantului
sau intrare modul IV Timp de lucru: 15 - 20 min

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie următorul text. [...] Spune cât mai multe informaţii pe
care le-ai reţinut din textul ascultat.

2. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost

martorul unui accident. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic.
Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul.

3. Citeşte:

Un bebeluş de cinci luni, cu grave probleme respiratorii, a fost

preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti.
Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o
intervenţie chirurgicală. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15
minute. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol.
Va fi externat în următoarele două zile.
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând prin intonaţie
informaţiile esenţiale. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care
împiedică înţelegerea textului. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea
textului.

Text suport 1: Text suport 1:

Numărul incendiilor a crescut în
primele luni ale acestui an comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai
multe incendii s-au produs în judeţele
Prahova, Braşov şi în municipiul Bucureşti. Ele
au fost cauzate de coşuri de fum defecte sau
necurăţate, instalaţii electrice sau de încălzire
defecte sau improvizate ,fumatul neglijent,
dar şi de jocul copiilor cu focul.
Prin intervenţia pompierilor şi salvării
au fost salvate numeroase persoane.
Populaţia este sfătuită să verifice instalaţiile
electrice să supravegheze atent copiii şi să nu
lase la îndemâna lor surse de foc, să cureţe şi
să verifice sobele.
În septembrie 1990 a început
experimentarea unui sistem de urgenţă ce
funcţionează şi în alte ţări europene. Acesta
avea la bază transportul unui echipaj medical
cu dotarea necesară la locul unde se află
pacientul în stare gravă. Echipajul era condus
de un medic pregătit în domeniul anesteziei şi
a acordării primului ajutor. Transportul
pacientului se făcea cu o maşină foarte bine
echipată.
Conducătorii ambulanţei SMURD erau
studenţi la facultatea de medicină, medici sau
voluntari ai Crucii Roşii. Denumirea SMURD
provine de la prescurtarea Serviciului Mobil de
Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. Acest
serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere
care fac posibilă salvarea mai multor vieţi.

Descriptori de performanţaă
Ite Calificativ
m Suficient Bine Foarte bine
1 Prezintă în enunţuri Prezintă în enunţuri logice, Prezintă în enunţuri logice,
logice, cu mici erori de fără erori de acord, cu sprijinul coerente, corecte din punct de
exprimare, cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic, vedere gramatical informaţii
întrebărilor, informaţii esenţiale şi de esenţiale şi de detaliu din
informaţiile esenţiale detaliu din fragmentul audiat. fragmentului audiat.
din fragmentul audiat.
2 Oferă informaţii Oferă informaţii esenţiale, Oferă informaţii esenţiale,
esenţiale, complete complete (formule de salut, de complete (formule de salut, de
(formule de salut, de prezentare), coerente, corecte prezentare) coerente, corecte
prezentare), coerente, din punct de vedere din punct de vedere gramatical,
potrivite situaţiei date, gramatical, potrivite situaţiei potrivite situaţiei date, însoţind
cu sprijinul cadrului date, cu sprijinul învăţătorului. exprimarea de elemente de
didactic. comunicare nonverbală
corespunzătoare.
3 Citeşte în ritm lent, Citeşte în ritm lent, corect, Citeşte cu uşurinţă, corect,
cu mici erori textul dat. coerent textul dat. coerent, în ritm propriu vorbirii
textul dat.
 Finalul modulului IV Numele şi prenumele cursantului
Timp de lucru: 25 – 30 min.

Probă orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie textul . Răspunde apoi la întrebări

 Care este titlul textului?
 Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie?
 Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce?

2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească

proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”.

3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos:

Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi

alergă la cei trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi
mărturie că eu
nu-s vinovat cu nimic!
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse:
- Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg
prunele. Doar nu vrei să se scuture toate.
Cel de-al doilea bun prieten spuse repede:
- Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie?
Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt
judecător veneam bucuros.
 Finalul modulului IV Numele şi prenumele cursantului
Timp de lucru: 25 – 30 min.

Probă orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie textul. Răspunde apoi la întrebări:

 Care sunt personajele textului?
 Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit?
 Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător?

2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească

proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”.

3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos:

Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi

alergă la cei trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi
mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic!
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse:
- Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg
prunele. Doar nu vrei să se scuture toate.
Cel de-al doilea bun prieten spuse repede:
- Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie?
Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt
judecător veneam bucuros.
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de
rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta.

Adevăratul prieten
Un om avea trei prieteni. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi, iar pe-al treilea
mai puţin. Şi cu toate acestea, cel de-al treilea prieten îl iubea şi-i era credincios şi devotat. Să vedeţi
cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa.
Într-o zi, judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie, spunând că s-
a făcut vinovat de o mare greşeală. Deşi el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi alergă la cei
trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat
cu nimic. Mă cunoaşteţi de mult timp. Voi ştiţi toată viaţa mea.
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse:
- Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să se
scuture toate.
Cel de-al doilea bun prieten spuse repede:
- Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Doar nu vrei să
mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt judecător veneam bucuros.
Numai cel de-al treilea, acela pe care nu-l iubea aşa de mult, se arătă gata să meargă la
judecător. Într-adevăr, el plecă cu dânsul, intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa
vorbe frumoase despre cinstea, buna purtare şi dreptatea prietenului său, încât judecătorul nu a mai
avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul, după ce-i spuse vorbe de laudă.
De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii.

La itemul 2, când cursanţii povestesc, evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora.
Dacă este nevoie, în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine
precară, sprijiniţi cursanţii oferindu-le sugestii sau întrebări ajutătoare.
Descriptori de performanţaă
I Calificativ
tem
Suficient
1 a) Desprinde informatŞii
esentŞiale sŞ i de detaliu
dintr-un text audiat,
solicitaâ nd repetarea
lecturaă rii sŞ i cu sprijinul
unor îântrebaă ri ale
examinatorului.
b) Formuleazaă cele trei
raă spunsuri la îântrebaă ri sub
forma unor enuntŞuri
simple corecte din punct de
vedere al contŞinutului , cu
2-3 gresŞ eli de acord sau
topicaă .
2 Relateazaă , cu ajutorul
unor îântrebaă ri de sprijin, o
îântaâ mplare traă itaă sau auzitaă
potrivitaă temei propuse,
exprimaâ ndu-se logic, cu 2-
4 gresŞ eli.
3 CitesŞ te îân ritm lent, cu
mici erori textul dat.
Bine
a) Desprinde
informatŞii esentŞiale si de
detaliu dintr-un text
audiat, solicitaâ nd
repetarea unor fragmente
din textul suport.
b) Formuleazaă
raă spunsurile sub forma
unor enuntŞuri, corecte si
complete din punct de
vedere al contŞinutului, cu
1-2 gresŞ eli de acord sau
topicaă .
Relateazaă o
îântaâ mplare traă itaă sau
auzitaă potrivitaă temei
propuse, exprimaâ ndu-se
logic, cu 1-2 gresŞ eli de
exprimare
CitesŞ te îân ritm lent,
corect, coerent textul dat.
Foarte bine
a) Desprinde cu usŞ urintŞaă
informatŞii esentŞiale si de
detaliu dintr-un text audiat o
singuraă dataă .
b) Formuleazaă cele trei
raă spunsuri sub forma unor
enuntŞuri elaborate, corecte si
complete din punct de vedere
al contŞinutului sŞ i faă raă erori de
acord sau topicaă .
Relateazaă cu usŞ urintŞaă o
îântaâ mplare traă itaă sau auzitaă
potrivitaă temei propuse,
exprimaâ ndu-se logic, cursiv,
corect din punct de vedere
gramatical.
CitesŞ te corect, coerent sŞ i
expresiv textul.
Nivelul I Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

PROBĂ SCRISĂ
1. Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.

maşină mâini ceas tren carte telefon televizor

2. Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii.

eraţi în gară.
Tinerii eram în gară.
Trenul era în gară.
Eu erau în gară.
Tu şi Ana erai în gară.
3. Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite.
 Dimineaţa mă trezesc la ora ..................... .
 ...................................... este prietenul meu.
 Eu stau în localitatea ................................. .
4. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din
ilustraţie.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Acest lucru se va reflecta în acordarea
calificativelor. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul
la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica.

Descriptori de performanţaă
Itemul
Suficient
I1 Realizează corect
corespondenţa imagine-
cuvânt pentru patru dintre
situaţiile date;
I2 Realizează corect
corespondenţă în două
dintre situaţii, respectând
acordul dintre subiect şi
predicat.
I3 Completează corect
două enunţuri, respectând
ortografierea cuvintelor şi
scrierea cu majusculă.
I4 Formulează un enunţ
logic cu cel mult două
greşeli de ortografie.
Calificativ
Bine
Realizează corect
corespondenţa imagine-
cuvânt pentru cinci dintre
situaţiile date;
Realizează corect
corespondenţă în trei
dintre situaţii, respectând
acordul dintre subiect şi
predicat.
Completează corect
cele trei enunţuri, cu o
eroare de ortografiere sau
de utilizare a majusculei.
Formulează un enunţ
corect din punct de vedere
gramatical, cu o eroare de
ortografie.
Foarte bine
Realizează corect
corespondenţa imagine-
cuvânt pentru toate cele
şase situaţii date;
Realizează corect
corespondenţă în cele
patru situaţii, respectând
acordul dintre subiect şi
predicat.
Completează corect
cele trei enunţuri,
respectând ortografierea
cuvintelor şi regulile scrierii
cu majusculă.
Formulează un enunţ
corespunzător imaginii,
corect din punct de vedere
gramatical, respectând
regulile de ortografie.
 Nivelul II Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Probă scrisă
1. Citeşte:

Societate Comercială angajează vânzători, croitori şi muncitori

necalificaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Persoanele
interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina
numărul 5, de luni până vineri, între orele 13:00-15:00.
Anunţul este valabil până la 1 noiembrie.
Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit.
Sediul societăţii comerciale este în Strada ...................................
numărul 5. Anunţul se adresează persoanelor cu
vârste .............................................. ani. Se fac angajări pentru
următoarele meserii: ............................., .....................
şi ...................................... .

2. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles

asemănător cu cel dat.
persoană – vietate, om, bărbat;
meserie – pricepere, talent, profesie;
vârstă – copilărie, etate, tinereţe.
angajat – salariat, căsătorit, muncitor.
anunţ – ştire, ziar, bucurie.

3. Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o

propoziţie prin care:
a) dai o informaţie despre starea vremii;

_____________________________________
b) întrebi preţul unui produs;

______________________________________
c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten.

______________________________________
…………………………………………………………………………………………………..
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea
enunţurilor, dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. Este importantă
logica enunţurilor, scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul, semnul
întrebării, semnul exclamării).

Descriptori de performanţaă
Item
Suficient
1 Completează patru
spaţii lacunare cu
informaţiile corecte
desprinse din textul citit,
cu cel mult două erori
ortografice.
2 Identifică în mod
corect trei sinonime ale
cuvintelor date.
3 Formulează propoziţii
enunţiative, interogative şi
exclamative simple, cu cel
mult trei erori de ortografie
şi/sau de punctuaţie.
Calificativ
Bine
Completează cele cinci
spaţii lacunare cu
informaţiile corecte
desprinse din textul citit,
cu o eroare ortografică.
Identifică în mod
corect patru sinonime ale
cuvintelor date.
Formulează propoziţii
enunţiative, interogative şi
exclamative elaborate,
respectând cerinţele date,
cu cel mult două erori de
ortografie şi/sau de
punctuaţie.
Foarte bine
Completează cele cinci
spaţii lacunare cu
informaţiile corecte
desprinse din textul citit,
respectând regulile
ortografice.
Identifică în mod corect
cele cinci sinonime ale
cuvintelor date.
Formulează propoziţii
enunţiative, interogative şi
exclamative elaborate,
respectând cerinţele date,
logica exprimării şi regulile
de ortografie şi punctuaţie.
Nivelul III Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Probă scrisă
Citeşte textul următor:
Sărbători la Căciulata

După un an greu de muncă m-am hotărât ca, împreună cu familia,

să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata.
Pe data de 24 decembrie, cu bagajele făcute, ne-am urcat în tren.
Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi, am văzut că nu era nicio
maşină parcată. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie
mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. Nimeni nu se
aştepta să venim, aşa că şi restaurantul hotelului era închis.
Până la urmă am fost cazaţi. Camera era foarte curată şi foarte
călduroasă. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai
zgomotoşi, alţii mai liniştiţi.
În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne
odihnim, să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o
excursie până la Sibiu.
De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea
de a ne petrece sărbătorile în această staţiune.

1. Marchează cu X varianta corectă.

a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi:
sărbătorile de iarnă la: □ în camping
□ Sinaia; □ la hotel
□ Căciulata; □ la vilă
□ Călimăneşti. d) Au vizitat mănăstirile:
b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu
□ maşina; □ Turnu şi Cozia;
□ trenul; □ Cozia şi Călimăneşti.
□ autocarul.

2. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date:

 închis –
 curată -
 mare -
 călduroasă -
 liniştiţi -
 3. Selectează din textul citit şi scrie:
a) trei substantive
comune:________________________________________
b) trei substantive
proprii:__________________________________________
c) trei verbe:__________________________________________________
4. Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane
dragi, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

..................................................................................................................................................
....
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Dacă este cazul, pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special
celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului, verbului şi adjectivului.
Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii.

Descriptori de performanţaă
Ite
m
Suficient
I1 Alege corect două
dintre variantele de
răspuns.
I2 Scrie antonime pentru
patru dintre cuvintele date,
cu 3-4 erori de ortografie
sau de formă (schimbarea
genului sau numărului faţă
de cuvintele date
I3 Scrie cu 1-2 erori de
ortografie cel puţin cinci
cuvinte care să satisfacă
cerinţele precizate
I4 Scrie o felicitare
succintă potrivită situaţiei
propuse, cu 2-3 erori de
structură, ortografie,
punctuaţie şi/sau aşezare
în pagină
Calificativ
Bine
Alege corect trei dintre
variantele de răspuns
Scrie antonime ale
celor cinci cuvintelor date,
cu 1-2 erori de ortografie
sau de formă (schimbarea
genului sau numărului faţă
de cuvintele date)
Scrie cu 1-2 erori de
ortografie şase-şapte
cuvinte care să satisfacă
cerinţele precizate
Scrie o felicitare
succintă potrivită situaţiei
propuse, respectând
normele de structură ale
acesteia, cu 1-2 greşeli de
ortografie, punctuaţie
şi/sau aşezare în pagină
Foarte bine
Alege corect cele patru
variante de răspuns
Scrie antonime pentru
cele cinci cuvinte date,
păstrând în forma acestora
genul şi numărul cuvintelor
date
Scrie fără erori de
ortografie cel puţin opt
cuvinte care să satisfacă
cerinţele precizate
Scrie o felicitare
elaborată potrivită situaţiei
propuse, respectând
normele de structură ale
acesteia, cu 1-2 greşeli de
ortografie, punctuaţie
şi/sau aşezare în pagină.
 Nivelul IV Numele şi prenumele elevului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Probaă scrisaă
Citeşte textul:
O văd ca prin vis. Înaltă, uscăţivă, cu părul alb, creţ, cu ochii
căprui, cu gura strânsă.
Îi sărutam mâna. Ea mă săruta pe frunte.
Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii. Ea îţi înfigea
furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă
culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia la
urechi. Mă uitam la cer printre frunzele dudului. Niciunul dintre noi nu
ştiam cum trece timpul.

1. Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text:

a. Care era înfăţişarea bunicii?
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….........................................................
..................................…

b. Unde mergeau bunica şi nepotul?

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………….
…………………………..........................................................................................
......

c. Cum îşi petreceau ei timpul sub dud?

……………………………………………………………..
………………………………………………………………....…………..
………………………............................................................................................
..……..

2. Formulează enunţuri în care cuvintele: părul, cer şi noi să aibă alt înţeles
decât cel pe care îl au în text.
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………..
………………………………………………………….……………………….
…………………………………………………………..……………………….

3. Identifică în textul citit şase adjective. Scrie-le pe spaţiile punctate.

.......................................... ..................................
 .......................................... ..................................
.......................................... ..................................

4. Încercuieşte varianta corectă:

 La / L-a ora opt a sunat telefonul.
 S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii.
 I-a / Ia o pâine!
 Cum sau / s-au întâmplat lucrurile?
 S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei.

5. Scrie un scurt text, din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o
persoană dragă ţie (un prieten, un membru al familiei, un coleg etc.). Dă
textului un titlu potrivit.
……………………………………………………………………………………………………………………
…...……………………………………………..
…………………………………..……..……………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice
Descriptori de performanţaă
Ite
m Suficient
1 Formulează cele trei
răspunsuri la întrebări sub
forma unor enunţuri
simple corecte din punct
de vedere al conţinutului,
cu 3-4 greşeli de scriere
şi/sau punctuaţie
2 Construieşte în scris
propoziţii logice în care a
schimbat sensul a cel puţin
două dintre cuvinte date,
scriind lizibil cu 2-3 erori de
scriere şi/sau punctuaţie,
ori de schimbare a formei
cuvintelor.
3 Identifică patru
adjective din text.
4 Încercuieşte trei
variante corecte de scriere
a cuvintelor.
5 Redactează textul
folosind cinci sau mai
multe enunţuri simple
clare, cu 1-2 erori de
înlănţuire logică; scrie
lizibil, cu 4-5 erori de
scriere, punctuaţie, de
despărţire în silabe la
capătul rândului sau de
folosire a alineatelor. titlul
reflectă conţinutul textului
realizat.
Calificativ
Bine
Formulează cele trei
răspunsuri la întrebări sub
forma unor enunţuri,
corecte si complete din
punct de vedere al
conţinutului , cu 1-2 greşeli
de scriere şi/sau
punctuaţie.
Construieşte în scris
propoziţii logice în care a
schimbat sensul celor trei
cuvinte date, scriind lizibil
cu 1- 2 erori de scriere
şi/sau punctuaţie, ori de
schimbare a formei
cuvintelor.
Identifică cinci
adjective în text .
Încercuieşte patru
variante corecte de scriere
a cuvintelor
Redactează textul
folosind mai mult de cinci
enunţuri, clare, logic
înlănţuite ; scrie lizibil, cu
2-3 erori de scriere,
punctuaţie, de despărţire
în silabe la capătul rândului
sau de folosire a
alineatelor; titlul este
semnificativ. pentru textul
realizat.
Foarte bine
Formulează
răspunsurile la întrebări
sub forma unor enunţuri
elaborate, corecte si
complete din punct de
vedere al conţinutului, fără
abateri de la ortografie şi
punctuaţie.
Construieşte în scris
propoziţii logice în care a
schimbat sensul şi păstrând
forma celor trei cuvinte
date, scriind lizibil fără
abateri de la regulile de
ortografie şi punctuaţie.
Identifică şase
adjective în text.
Încercuieşte cele cinci
variante corecte de scriere
a cuvintelor.
Redactează textul
folosind mai mult de cinci
enunţuri elaborate, clare,
logic înlănţuite; scrie lizibil
cu 1-2 încălcări ale regulilor
de ortografie, punctuaţie,
de despărţire în silabe la
capătul rândului sau de
folosire a alineatelor. titlul
este semnificativ pentru
textul realizat.
Nivelul I Numele şi prenumele cursantului ....................
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
1. Completează casetele cu literele care lipsesc.

Omletă de primăvară
Se t□acă 2 fire de c□apă verde, 2 – 3 felii de □uncă, 1-2 felii de
caş□aval.
Se bat 5 – 6 o□ă. Amestecaţi-le cu caşcavalul, şunca şi ceapa.
Adăugaţi □ărar tocat.
Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe
a□bele părţi.

2. Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei.

.......................................... .......................................
........................................... .......................................
........................................... ........................................

......................................................................................................................................................
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice.
Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o
scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. Se poate preciza că în viaţa de zi cu
zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături, de invitaţi la un anumit eveniment, de
activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc.). De asemenea, se pot ivi situaţii în care un anumit
text scris să fie pătat, rupt, fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere,
cuvinte sau chiar propoziţii.
Suplimentar, pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire
conştientă, puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei
culinare. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală, solicitându-le
verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item
cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită
evaluarea.

Descriptori de performanţaă
Ite
m Suficient
1 Completează corect
cele 7-8 litere în cuvinte
2 Identifică 5 ingrediente
şi scrie cuvinte
corespunzătoare cu 1-2
erori de ortografie
Calificativ
Bine Foarte bine
Completează corect Completează corect
cele 9-10 litere în cuvinte cele 11 litere în cuvinte
Identifică cele şase Identifică cele şase
ingrediente şi scrie cuvinte ingrediente şi scrie cuvinte
corespunzătoare cu 1-2 corespunzătoare fără erori
erori de ortografie. de ortografie.
Nivelul II Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
1. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Din greşeală cineva l-a rupt. Decupează
bucăţile şi josul paginii. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a
reconstitui biletul.

2. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut
prin lipire.

3. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet.

să mergem împreună. ai Am aflat Dani oraşului.

la marginea
Să-mi spui se deschide ştrandul
timp că Verişoara ta,
el, săptămâna
când de Cristina
viitoare
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Materiale necesare: foarfece, lipici, fişa de lucru a cursantului.
Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece, lipici şi fişa de lucru. Precizaţi cursanţilor că
trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să
respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet.
Dacă este nevoie, pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul
2, puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul
de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit.
Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de
comunicare (telefon, e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete,
scrisori, telegrame etc. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu.

Descriptori de performanţaă
I Calificativ
tem Suficient
1 Reconstituie biletul cu
sprijin din partea
învăţătorului respectând în
asamblare aşezarea în
pagină a unui bilet.
2 Identifică destinatarul şi
expeditorul biletului cu
ajutorul unor întrebări
suplimentare formulate de
cadrul didactic;
Scrie biletul sub forma
unui enunţ, adaptând
conţinutul la scopul precizat
cu respectând normele
structurale ale unui bilet;
Scrie lizibil cu cel mult 2
greşeli de ortografie,
punctuaţie sau de aşezare
în pagină.
I Prezintă succint o
3 situaţie sugerată,
argumentând cu sprijinul
întrebărilor formulate de
învăţător necesitarea ori
utilitatea folosirii biletului.
Revine la logica
exprimării cu intervenţia
învăţătorului. Se exprimă
fără dezacorduri între
subiect şi predicat.
Bine
Reconstituie biletul
corect, independent, după
solicitarea unor explicaţii
suplimentare, respectând în
asamblare spaţiul dintre
cuvinte şi aşezarea în
pagină a unui bilet.
Solicită învăţătorului
confirmarea corectitudinii
identificării expeditorului şi
destinatarului biletului;
Scrie biletul într-o
formă clară şi corectă,
adaptând conţinutul la
scopul precizat şi
respectând normele
structurale ale unui bilet;
Scrie lizibil 2-3 greşeli
de ortografie, punctuaţie
sau de aşezare în pagină.
Prezintă situaţie
adecvată, argumentând cu
sprijinul întrebărilor
formulate de învăţător
necesitarea ori utilitatea
folosirii biletului.
Se exprimă logic, relativ
cursiv, cu mici erori de
exprimare.
Foarte bine
Reconstituie biletul
corect, independent, cu
precizie şi uşurinţă
respectând în asamblare
spaţiul dintre cuvinte şi
aşezarea în pagină a unui
bilet.
Identifică uşor
expeditorul şi destinatarul
biletului;
Scrie biletul într-o
formă clară, precisă şi
corectă, adaptând
conţinutul la scopul precizat
şi respectând normele
structurale ale unui bilet;
Scrie lizibil cu cel mult 2
greşeli de ortografie,
punctuaţie sau de aşezare
în pagină.
Prezintă o situaţie
adecvată , argumentând
necesitarea ori utilitatea
folosirii biletului.
Se exprimă logic, cursiv,
corect, fără dezacorduri
gramaticale.
 Nivelul III Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i
se potriveşte.

Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Faţă

rotundă.
Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea
stângă. Are mustaţă.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă plină, rotundă. Păr

cărunt, bogat, ondulat pieptănat pe spate.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă rotundă. Păr cărunt,

bogat, pieptănat pe spate. Are mustaţă.

Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30

şi 40 de ani. Slăbuţ, cu faţă prelungă. Păr tuns scurt, frunte
înaltă, mustaţă subţire.

2. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret

nu l-ai folosit. Foloseşte cel puţin trei adjective. Subliniază-le.
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice
Materiale necesare: fişa de lucru, foarfece, lipici
Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot
interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. Le
puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care
urmează să te întâlneşti, întocmirea unui portret robot etc. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai
sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective.
Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici,
Aurel Vlaicu, Alexandru Vlahuţă, C.A Rosetti, Mihail Sadoveanu.
Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat
personalităţi).
Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de
examen. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are
persoana din portret, forma feţei, a sprâncenelor, culoarea părului, pieptănătură etc.

Descriptori de performanţaă
Ite
m Suficient
1 Pune corect în
corespondenţă două dintre
descrieri cu portretele.
2 Realizează portretul
precizând 1 – 2 aspecte
esenţiale, însă nu permite
recunoaşterea
personajului.
Utilizează 2 – 3
adjective, dar recunoaşte
doar unul.
În scriere are 3 greşeli.
Calificativ
Bine
Pune corect în
corespondenţă trei dintre
descrieri cu portretele
Realizează portretul în
concordanţă cu imaginea,
precizând cel puţin două
aspecte ale înfăţişării.
Descrierea nu conţine
elemente eronate.
Utilizează 2 – 3
adjective şi recunoaşte
două dintre ele.
În scriere are 1 -2
greşeli.
Foarte bine
Pune corect în
corespondenţă cele patru
descrieri cu portretele.
Realizează portretul în
concordanţă cu imaginea,
precizând cel puţin trei
aspecte ale înfăţişării.
Descrierea permite
recunoaşterea.
Foloseşte trei adjective
şi le subliniază.
Respectă normele
ortografice şi de
punctuaţie.
 Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului ............
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică
1. Caută în publicaţia primită:
 titlul unui articol despre sport;
 reclamă;
 un anunţ de vânzare a unei locuinţe.
Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă.
2. Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în
imaginile date. Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă
vacanţele în acest loc.

............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
................................................................................................
ÎnstructŞiuni pentru cadrele didactice:
Materiale necesare: ziare, reviste care să conţină articole despre sport, reclame şi anunţuri.
Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire
a imaginilor suport. Formulaţi întrebări de sprijin. Sugeraţi-le că:
 vila trebuie să porte un nume;
 trebuie precizată locaţia în care se află;
 serviciile care le sunt oferite turiştilor;
 preţuri practicate etc.
Ca variantă la această sarcină de lucru, puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze
un afiş publicitar.
În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci, markere, creioane colorate,
coli A3.

Descriptori de performanţaă
Ite
m Suficient
1 Se orientează greoi, cu
multe reveniri, în paginile
ziarului şi găseşte cu
sprijinul învăţătorului, titlul
articolului, anunţul şi
reclama care satisfac
cerinţele precizate.
Calificativ
Bine
Se orientează greoi, cu
multe reveniri, în paginile
ziarului şi identifică
independent, în titlul
articolului, anunţul şi
reclama care satisfac
cerinţele precizate.
Foarte bine
Se orientează cu
uşurinţă în paginile ziarului
şi identifică rapid,
independent, în ziarul
primit titlul articolului,
anunţul şi reclama care
satisfac cerinţele precizate.

2 Redactează textul Redactează textul Redactează textul, sub

prezentând în enunţuri
simple 3-4 caracteristici
esenţiale şi/sau de detaliu
surprinse în ilustraţiile
date.
Scrie cu 3-4 abateri de
la normele de ortografie,
punctuaţie şi/sau de
structură.
prezentând în enunţuri
dezvoltate 3-4 caracteristici
esenţiale şi/sau de detaliu
surprinse în ilustraţii.
Scrie lizibil, cu 1-2
abateri de la normele de
ortografie, punctuaţie
şi/sau de structură.
forma unor enunţuri
elaborate, prezentând 5-6
caracteristici esenţiale şi de
detaliu surprinse în
ilustraţii.
Scrie lizibil, respectând
regulile de ortografie,
punctuaţie şi normele de
înlănţuire logică a
enunţurilor în cadrul
textului.
 Evaluarea pe baza portofoliu cursantului
Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul
cursantului.
În ghidurile pentru cursanţi, precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune
pentru proiecte ale cursanţilor, pentru fiecare modul. De exemplu:
 Modulul 1 – Reţete culinare; Cine sunt eu;
 Modulul 2 – Agenda telefonică personală; Versuri ale cântecelor îndrăgite;
 Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată; Locul în care trăiesc;
 Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele; O personalitate îndrăgită.
Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus
de către cadrul didactic examinator. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi
prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru, ce materiale a folosit, ce informaţii a
reţinut în urma realizării proiectului, ce a învăţat nou, când crede că va mai fi pus în situaţia de a
realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite
doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20
de minute.
Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module.
Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă
cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. Cadrele didactice
examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi, de sarcinile de
lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului, de criteriile de evaluare care au fost stabilite la
momentul când acestea au fost propuse). În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine
seama de:
 Întinderea, complexitatea proiectului;
 Autenticitatea, relevanţa informaţiilor;
 Concordanţa conţinutului cu tema;
 Bibliografie (dacă este cazul);
 Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic);
 Forma redactării (limbaj folosit, ortografie, punctuaţie, aşezare în pagină);
 Susţinerea proiectului.

Indici Une Frec Per

ori vent manent
A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales
A selectat informaţii relevante, corecte şi complete
A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului
A prezentat informaţiile într-o manieră personală, originală;
A utilizat surse diferite de documentare
A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare
Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară, îngrijită
Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului;
Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări
formulate în legătură cu proiectul realizat
Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi
 Indici Une Frec Per
ori vent manent
organizarea informaţiilor în proiect
Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare
În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere
gramatical.

Grilaă de evaluare a portofoliului personal al cursantului

La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Acesta oferă informaţii despre
întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Examinatorii pot evalua portofoliul în
sine, paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt
realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe
parcursul modulului.

Indici Uneori Frecven Perman

t ent
Pentru fiecare unitate de învăţare există:
 Teste de evaluare;
 Teme independente realizate acasă;
 Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte.
Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu
învăţătorul.
Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis.
Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de
studiu.
Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare,
pentru limba română, în general.
Lucrările din portofoliu reflectă un progres.
Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de
examinator.
Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate
în legătură cu o lucrare din portofoliu
Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de
realizat la o lucrare din portofoliu precizată de examinator.
Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei.
Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare, motivând obţinerea
unui calificativ la un test de evaluare.
Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele
obţinute la finalul modulului.
În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere
gramatical.
 Matematică

Probe de evaluare
În atenţia cadrelor didactice!
Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă, orală,
practică şi evaluare complementară pe bază de proiect.
Se recomandă, ca încă de la începutul cursului, cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi
modalităţile prin care vor fi examinaţi.
În cazul examinării prin proba scrisă, fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil,
urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe.
Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg
cerinţele, identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc, au dificultăţi
de redactare a răspunsurilor. De asemenea, se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor
sarcini este abstract pentru cursanţi, cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete, să ofere
exemple apropiate experienţei lor de viaţă .
Notarea se va face pe baza grilei de evaluare, dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa
sprijinului acordat. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere, erorile de exprimare, topică,
grafie sau pentru estetica lucrării. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute, dar va fi permisă
depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere.
Pentru probele orale, comisia de evaluare va realiza bilete, astfel încât fiecare cursant va extrage un
bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor.
Este permisă schimbarea biletului, în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului
suficient. Examinatorul va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor, îl
va conduce pe cursant, prin întrebări suplimentare, către găsirea răspunsului, îi va reaminti situaţii în care a
utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. În caz de confuzii sau erori, cadrul didactic va interveni cu
explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile
corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte.
Comunicarea nonverbală, atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen.
Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă, situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu
instructaje, fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. Aceste probe solicită din partea
cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură, corpuri geometrice, imagini,
ilustraţii etc.
Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători, cursanţii să primească ,,paşii”, instructajul precum şi
fişele de înregistrare a datelor.
Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor, iar rezultatele obţinute
pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea
sarcinilor de lucru. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din
interiorul modulului, nu situaţii cu totul noi.
Centrarea pe experienţă, recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în
Programul,,A doua şansă”. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare, de măsurare, de
colectare de date, de orientare în spaţiu etc. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare
constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. Tema va fi din timp anunţată, iar periodic învăţătorul
se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul, îl va sprijini în realizare cu sfaturi, indicaţii.
La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului.
Înainte de perioada de examinare, cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze.
În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor.
Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare , cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa
grupului de colegi.

72
 Nivelul:I Probă scrisă
Numele si prenumele :…… Momentul evaluării : final de nivel I

Probă de evaluare
Data:
Timp de lucru:60 minute
1a. Numără obiectele. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte.
desen 31 desen 39
de mărgele cuie

……………………………………..
39; 24; 31; 89 ;

b. Încercuieşte figura care urmează, dintre cele desenate în partea dreaptă.

♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ ♠♥♣
c. Continuă cu încă trei numere fiecare şir:
12 , 14 , 16 , 18 , …, …, …; 30 , 27 , 24 , 21 , … , …, ….

2a. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor.

▀▀▀▀▀ ▀▀
▀
5+3=

17 – 5 =

b. Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect.

6+7=13 D 6+7=13
N D N
9-7= 4
11+6=18 D N 18-5= 3 N
23+5=29 D N 28-6=22 D N D
D N D N
40+20=60 60-50=20
c. Calculează:
4+6= 10 + 8 = 30 + 60 = 13 + 12 = 27 + 2 =
9–5= 10 - 6 = 40 - 20 = 19 – 12 = 35 - 2 =

73
 3. Încercuieşte:
a) pe cel mai scund; b) pe cel mai greu; c) pe cel mai lung.

4a..Sărbătoarea începe la ora:…. un ceas care indică ora 9

b) Ana a ajuns la ora 0 9:30, iar Iulia la ora 08:30. Cine a întârziat? ………………..
c) Cu câte minute?.........................................................................................................
5.Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o
soluţie.

8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar

Găseşte cel puţin o soluţie. Scrie pe spaţiul punctat
a)................................... b)...............................................c)...........

6.Rezolvă problemele.

a. Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări.

Erau 16 . Am mai adus 13 . Câte sunt acum?

16 + 13 16 – 13

b.În parcare erau 5 . Au plecat2 . Câte mai sunt?

c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Tata a săpat 25 de metri.

Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ?

74
75
 CorespondentŞa dintre:obiectivele-cadru, standardele pentru nivelul Î sŞ i contŞinutul probei.
Obiectiv cadru
1. CunoasŞ terea sŞ i utilizarea
unor concepte specifice
matematicii
2. Dezvoltarea capacitaă tŞii de
rezolvare a problemelor
3. Formarea sŞ i dezvoltarea
capacitaă tŞii de a comunica
utilizaâ nd limbajul matematic
Standard Îtemi
1. Scrierea sŞ i citirea numerelor naturale de la 0 la 1a.
100 îân contexte reale: liste, tabele, pretŞuri, informatŞii 1c
utile, monede, bancnote, ora, numere de telefon;
2.ÎÎntŞelegerea unor termeni specifici matematicii sŞ i 6a,b
rezolvarea unor probleme de tipul: „erau sŞ i mai vin”,
„erau sŞ i mai pleacaă ”, „adaug”, „scad”, „aflu caâ te sunt la
un loc”, „aflu caâ t a mai raă mas”.
3. Rezolvarea de adunaă ri sŞ i scaă deri faă raă trecere 2a, b, c.
peste ordin, îân concentrul 0 - 100 cu sprijin îân obiecte,
dar sŞ i faă raă sprijin, îân situatŞii de viatŞaă: cumpaă raă turi,
reduceri de pretŞuri, cresŞ teri de salariu, repartizarea
timpului, colectare de desŞ euri, anchete pe teme
diverse(proiecte);
4.RecunoasŞ terea dupaă proprietaă tŞi simple a -
unor forme plane sŞ i spatŞiale sŞ i utilizarea formelor
geometrice pentru realizarea unor lucraă ri practice
(proiecte, machete )
5.Utilizarea de reguli sŞ i corespondentŞe pentru 1b Î
formarea de sŞ iruri;
6.Realizarea de estimaă ri îân situatŞii practice; -
7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a 6c.
unei probleme cu numere de la 0 la 30;
8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic îân 5a, b, c.
rezolvarea unei probleme, sau a unei situatŞii –
problemaă cu date din viatŞa realaă , folosind numere de
la 0 la 30;
9. Efectuarea de maă suraă tori simple cu unitaă tiŞ de 3a, b, C.
maă suraă nestandard sŞ i exprimarea numericaă a
rezultatului maă suraă rii ;
10.Utilizarea unor instrumente de maă suraă 4 a, b, c.
pentru maă surarea sŞ i compararea timpului, a
masei, a lungimii sŞ i a capacitaă tŞii unor obiecte;
11.Exprimarea oralaă sŞ i scrisaă a modului de -
lucru îân rezolvarea de exercitŞii sŞ i probleme;
76
 Indicaţii:
1.Sarcinile probelor se citesc sŞ i se laă muresc eventualele neîântŞelegeri. 3.CursantŞii pot folosi desene
pentru a rezolva itemii.
2.Se precizeazaă timpul de lucru. 4.Se precizeazaă importantŞa evaluaă rii
pentru absolvirea nivelului.
Modul de apreciere prin calificative
Se apreciază global rezultatul obţinut la test, după cum urmează:
Suficient Bine Foarte bine

1a. Îdentifica corect cel 1, 2, 3.Rezolvaă corect si 1, 2, 3.Rezolvaă corect si

putŞin 2 numere
b. RecunoasŞ te figura care
continuaă sŞ irul
c. Completeazaă corect un
sŞ ir
2a.Scrie corect un rezultat
b. Completeazaă corect cel
putŞin 5 casete din 8.
c. Efectueazaă corect cel
putŞin 5 calcule din 8.
3.ÎÎncercuiesŞ te corect cel
putŞin doua imagini din 3.
4.Scrie cel putŞin douaă
raă spunsuri corecte din 3.
5.Gaă sesŞ te cel putŞin o
solutŞie din 3.
6.Rezolvaă corect problema
a sau b.
complet itemii 1,2,3 avaâ nd
una sau douaă gresŞ eli
datorate efortului de
concentrare. .
4.Rezolvaă corect a si b.
5.Gaă sesŞ te cel putŞin
2solutŞii din 3.
6.Rezolvaă corect
problemele a sŞ i b si daă cel
putŞin un raă spuns din cele
douaă solicitate.
complet itemii 1,2,3 si 4
avaâ nd una sau douaă gresŞ eli
datorate efortului de
concentrare.
5.Gaă sesŞ te 3 solutŞii.
6.Rezolvaă corect
problemele a , b sŞ i c faă caâ nd
o gresŞ ealaă datorataă
efortului de concentrare.

77
 Nivelul I Proba practică
Numele si prenumele : Momentul evaluării:finalul
…….......................
Probă de evaluare nivelului I

Data:
Timpul de lucru:20 de minute
1.Observă lungimea ferestrei, a mesei şi lungimea tablei de scris. Care este mai lungă? Dar mai
scurta ?
2 a. Folosind ca unitate de măsură această riglă , află lungimea tablei de scris. Notează
rezultatul pe o coală de hârtie. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle, lungimea obţinută).
b. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. Notează
rezultatul pe o coală de hârtie.
c. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. Spune ce
observi. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite.
3. Observă lungimea mesei, a ferestrei, a peretelui. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia?
Verifică folosind cotul tău.
Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă, alte obiecte potrivite sau palma,
cotul , talpa.
Indicaţii:
 Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare, iar ceilalţi lucrează în perechi sau
în grup, în spaţiul de învăţare (sala de curs, sala de sport, curte..).
 Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea
sistematică.
Acordarea calificativelor:
Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează:
Itemul Suficient Bine Foarte bine
1. Exprimă compararea Exprimă compararea Identifică pe o scală
măsurilor a două obiecte măsurilor a trei obiecte crescătoare sau
folosind termenii:mai lung, folosind termenii: cel mai descrescătoare, poziţia
mai scurt. lung, cel mai scurt. fiecăruia dintre obiectele
date care au fost ordonate
prin măsurare.
2. Efectuează măsurători Efectuează măsurători Exemplifica variaţia
nonstandard pentru nonstandard pentru măsurii unei mărimi la
lungime în condiţiile în care lungime, după ce a ales schimbarea unităţii de
se precizează de la început unitatea de măsură măsură.
mărimea care se măsoară şi adecvată mărimii.
unitatea de măsură folosită.
3. Estimează rezultatul Estimează rezultatul Estimează rezultatul
măsurării unei lungimi cu un măsurării unei lungimi cu măsurării unei lungimi cu
etalon dat, cu încercări şi un etalon dat, în condiţiile un etalon dat, în
verificări, în condiţiile în în care unitatea de condiţiile în care unitatea
care unitatea de măsură se măsură se cuprinde în de măsură se cuprinde în
cuprinde în lungimea dată lungimea dată de cel mult lungimea dată de cel
de cel mult 5 ori. 8 ori. mult 10 ori.

78
 Nivelul:I Probă orală
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de nivel I

Probă de evaluare
Data:
Timpul de lucru:20 de minute
1. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi.
2 a. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema.
b. Spune problema înlocuind numerele.
c. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers).
3.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară .
Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce
se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere.
Acordarea calificativului

Itemul Suficient Bine Foarte bine

1. Compune şi rezolvă Compune exerciţii de Compune exerciţii de
probleme care implica adunare şi scădere cu numere adunare şi scădere cu
operaţii de adunare cu mai mici decât 20,cu unele numere mai mici decât
numere mai mici decât greşeli de încadrare în 30,solicită unui coleg să le
10 concentrul 0-20 corectându-se, rezolve şi verifică
în urma atenţionării făcute de rezultatul.
învăţător
Identifica datele şi Precizează datele şi Redă pe scurt
2. întrebarea unei întrebarea problemei, la componentele esenţiale
probleme, după lămuriri solicitarea învăţătorului ale enunţului problemei
suplimentare

3 Formulează Formulează probleme noi Formulează probleme

probleme noi prin prin transformarea problemelor
modificarea datelor unei de scădere în probleme de
probleme fără a-i adunare si invers, cu păstrarea
schimba tematica si tematicii. modificarea datelor
modul de rezolvare. unei probleme fără a-i schimba
tematica si modul de rezolvare.
noi pornind de la o
tematica dată, pornind de
la o operaţie dată, pornind
de la expresii simbolice.
prin modificarea datelor
unei probleme fără a-i
schimba tematica si modul
de rezolvare.

79
 Nivelul:I Proiect
Nume şi prenume : Momentul evaluării : final de nivel I
…….....................
Data:……….
Timp pentru prezentare:10 minute
PROIECT
Cercetarea ziarelor
Ce vei face?
Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.
De ce vei face?
Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare.
Cum vei face?
Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de
matematică .Vei strânge datele într-o mapă, vei lipi imaginile decupate pe un carton.
Cum vei şti că ai reuşit?
Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul.
Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel, date despre
sport, zilele săptămânii, simboluri pentru vreme,date cu numere mai mici decât 100.

80
 Acordarea calificativului :
Niveluri
Suficient Bine F. bine
Conţinut Nu sunt incluse Sunt evidenţiate Nu sunt incluse
informaţii suficiente puţine informaţii. informaţii suficiente
pentru fiecare tip de Datele sunt pentru fiecare tip de
informaţii prevăzut. selectate la informaţii prevăzut.
întâmplare, nu au Sunt selectate
relevanţă pentru informaţii relevante
viaţa de zi cu zi. pentru fiecare tip de
material precizat.
Analiză si Nu sunt incluse Lista Au fost
evaluare informaţii suficiente materialelor este identificate toate
pentru fiecare tip de incompletă. tipurile de informaţii
material prevăzut. Explicaţiile sunt solicitate. Cursantul
Au fost sumare. explică importanţa
identificate datelor pentru viaţa
informaţii de zi cu zi.
nerelevante pentru
importanţa vieţii de
zi cu zi.
Prezentare Materialele sunt Materialele sunt Informaţiile sunt
aşezate la bine organizate. prezentate de la
întâmplare, iar cele mai importante
prezentarea este Prezentarea este către cele mai puţin
lapidară, lipsită de inteligibilă. importante.
coerenţa. Informaţiile sunt
bine organizate.
Descrierea este
clară si concisă.
Impactul Materialele sunt Materialele sunt Aşezarea
vizual dezordonate. Nu bine organizate si materialelor
există preocupare aspectuoase. dovedeşte o buna
pentru aspect. planificare

81
 Nivelul II Probă scrisă
Nume şi prenumele:...................... Momentul evaluării:final de nivel II

Probă de evaluare
Data:………………
Timp de lucru: 60 de minute

1. a) Scrie numaă rul reprezentat îân fiecare desen (observa explicatŞia).

100 10 1

b) Ordoneazaă crescaă tor numerele reprezentate mai sus.

c) Ordoneazaă descrescaă tor numerele:

132, 123, 321, 312, 103, 102

d) ÎÎncercuiesŞ te cifra zecilor pentru fiecare numaă r dat : 56, 55, 339, 396.
2 a. ÎÎnconjuraă raă spunsul corect:
61 – 7 = 49, 54, 57. 58 + 4 = 63, 71, 62. 59 + 34 = 95, 89, 93.

B. Calculeazaă (potŞi folosi materiale de sprijin).

100+ 33+ 178- 234-

34 321 32 103

…… ….. …… ……..

b. Calculeazaă sŞ i completeazaă casetele:

82
 50 +200 -30 + 25 -100

2. Coloreazaă figurile de mai jos asŞ a cum indicaă tabelul.

Figura geometrica culoarea Figura geometrica culoarea

paă trat rosŞ u triunghi albastru

dreptunghi verde cerc negru

4. Acum, Mara are 10 ani, Dan are 13 ani, Ana are 15 ani, iar Petre 11 ani. Scrie îân tabel:
a) peste caâ tŞi ani vor avea Mara sŞ i Dan 18 ani;
b) caâ tŞi ani vor avea Ana sŞ i Petre peste 10 ani.

Mara:10 Dan:13 ani

Ana:15 Petre:11
ani
ani ani
Peste….a Peste…ani.
peste10 peste10
ni.
ani ani
18 ani 18 ani
?ani… ?ani…
5.UnesŞ te cuvaâ ntul din coloana A care arataă ce se maă soaraă , cu unitatea de maă sura din
coloana B.
A B
kilogramul
timpul leul
lungimea litrul
masa corpurilor ora
capacitatea vaselor metrul

6.Scrie numaă rul potrivit, dupaă ce ai citit tabelul.

a)Marin are…..iepuri. d) Marin are mai multe oi decaâ t………….
b)Valeria are….porumbei. e) Cel mai mare numaă r de iepuri are…….
c) ÎonutŞ are…..oi. f) Marin are cu ….iepuri mai mult decaâ t Valeria.

Numele porumbei iepuri oi

Ionuţ 37 45 24
Marin 41 50 27
Valeria 26 30 32

7. Deseneazaă îâncaă 6 paă trate, dupaă ce ai gaă sit regula.

a) □■■□■■□■■□■■□■ ………………………………………………………
b) Ce culoare va avea paă tratul de pe locul 18?
□albaă ■ neagraă .

83
 Corelaţia dintre obiectivele – cadru, standarde şi conţinutul probei.

Obiectiv cadru Standard Itemi

1. Scrierea sŞ i citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 îân contexte
reale de viatŞaă (curiozitaă tiŞ , recorduri, adrese utile ,retŞete, orare functŞionale
1. CunoasŞ terea sŞ i etc.); 1a, d.
utilizarea unor
2. Folosirea corectaă a terminologiei matematice îânvaă tŞate îân b,c
concepte specifice
contexte variate, identificarea operatŞiei corespunzaă toare unor expresii 7.f.
matematicii
cum ar fi: „erau sŞ i mai vin”, „erau sŞ i mai pleacaă ”, „adaug”, „scad”, „cu n mai
mare decaâ t...” , „cu n mai mic decaâ t…”.
3. Rezolvarea de adunaă ri sŞ i scaă deri îân situatŞii autentice (cheltuieli,
repartizarea orelor pe domenii de activitate):
 cu sŞ i faă raă trecere peste ordin, îân concentrul 0 - 100 cu sprijin 2 a, b, c.
îân obiecte sŞ i faă raă sprijin;
 - faă raă trecere peste ordin îân concentrul 100 - 1000, cu sprijin
îân obiecte;
2. Dezvoltarea
4. RecunoasŞ terea sŞ i clasificarea dupaă proprietaă tŞi simple a unor
capacitaă tŞilor de
forme plane sŞ i spatŞiale îân mediul îânconjuraă tor sŞ i folosirea lor îân 3.
rezolvare a
realizarea de proiecte: machete, schitŞe, planuri, postere, tablouri, sŞ abloane;
problemelor
5. Utilizarea de reguli sŞ i corespondentŞe pentru formarea de
7 a, b. i
sŞ iruri;
probă
6. Realizarea de estimaă ri îân situatŞii practice;
practică
7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel
mult douaă operatŞii, folosind ca sprijin desene, imagini sau alte mijloace la 4.
îândemaâ naă ;
8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei
singure operatŞii sŞ i folosirea deprinderilor de calcul matematic îân Probă
rezolvarea unei probleme cu o singuraă operatŞie, sau a unei situatŞii – orală
problemaă cu date din viatŞa realaă ;
9. Utilizarea unitaă tŞilor de maă suraă neconventŞionale sŞ i
conventŞionale îân contexte variate pentru efectuarea de maă suraă tori
5.
simple sŞ i utilizarea rezultatelor maă suraă rilor îân viatŞa curentaă (calendar,
tabele, statistici, anchete, proiecte îân comunitate);
10. Utilizarea instrumentelor de maă suraă pentru maă surarea sŞ i
Probă
compararea timpului, a masei, a lungimii sŞ i a capacitaă tŞii unor
practică
obiecte;
11. Utilizarea unor modalitaă tŞi simple de organizare sŞ i clasificare
6. e
a datelor;

3. Formarea sŞ i
dezvoltarea
Probă
capacitaă tŞii de a 12. Exprimarea oralaă sŞ i scrisaă a modului de lucru îân rezolvarea de
orală
comunica utilizaâ nd exercitŞii sŞ i probleme;
limbajul matematic

84
 ÎndicatŞii :
a) Se citesc sarcinile .
b) La itemul 1, se explicaă semnificatŞia cuburilor.
c) La exercitŞiul 2 b, li se explicaă faptul ca pot folosi materiale de sprijin, dintre cele care s-au folosit
la predare.
d) La problema 4 , se explicaă asŞ ezarea datelor îân tabel.

Acordarea calificativelor
Se apreciazaă global rezultatul testului, dupaă cum urmeazaă :

suficient bine foarte bine

1. Rezolvaă corect sarcinile
a, d.
2. a. ÎÎnconjuraă cel putŞin un
rezultat corect dintre
cele trei date.
2 b. Rezolvaă corect o
adunare sŞ i o scaă dere.
3. Îdentificaă 7 figuri din
12 date.
4.Formuleazaă un raă spuns
corect.
5.RecunoasŞ te douaă
unitaă tŞi de maă sura.
6.Rezolvaă corect a, b, c.
1.Rezolvaă corect sarcinile a,c sŞ i 1.Rezolvaă corect sŞ i complet
d. sarcinile a, b c sŞ i d.
2a.ÎÎnconjuraă doua rezultate 2a.ÎÎnconjuraă toate rezultatele
corecte dintre cele trei date. corecte b. b. Rezolvaă corect patru
b. Rezolvaă corect trei operatŞii. operatŞii.
3.Îdentificaă zece figuri din 12 c. Scrie corect cel putŞin primele
date. trei rezultate.
4 .Formuleazaă trei raă spunsuri 3.Îdentificaă toate figurile
corecte. geometrice.
5.RecunoasŞ te trei unitaă tŞi de 4 .Formuleazaă patru raă spunsuri
maă sura. corecte.
6.Rezolvaă corect a, b, c. 5.RecunoasŞ te toate unitaă tŞile de
7.Rezolvaă corect punctul a. maă sura.
6.Rezolvaă corect a, b, c, d, e, f cu
o gresŞ eala datorataă efortului de
concentrare..
7.Rezolvaă corect punctul a si b.

85
 Nivelul II Probă practică
Nume şi prenume : ....................... Momentul evaluării :final de nivel II

Probă de evaluare
Data:
Timp de lucru: 25 de minute
1. ConstruiesŞ te figuri geometrice respectaâ nd indicatŞiile.
2. Completeazaă tabelul.
3. Aflaă numaă rul elementelor raă mase ;spune cum ai procedat.

Nr. total Figura Nr. de beţe Nr. de Nr. de Nr. de

de beţe geometrică pe fiecare figuri beţe folosite beţe
latură construite rămase
10 triunghi 1 3 9 1
20 triunghi 2
18 paă trat 2
20 paă trat 3
Material didactic : betŞe de la jocul Marocco, paie de aceeasŞ i lungime, betŞe de chibrituri de
chibrituri, scobitori, betŞisŞ oare, un tabel.
Indicaţii:
1ExplicatŞi modul de lucru(vezi prima linie).
2.ObservatŞi abilitaă tŞile practice concomitent cu deprinderile matematice.

Acordarea calificativelor:
Se apreciazaă global raă spunsul la test, dupaă cum urmeazaă :

Itemul Suficient Bine Foarte bine

1. ConstruiesŞ te ConstruiesŞ te ConstruiesŞ te
formele dupaă ce i-au partŞial corect corect sŞ i complet
fost reamintite de formele formele geometrice.
îânvaă tŞaător, prin multe geometrice.
îâncercaă ri..
2. Completeazaă Completeazaă Completeazaă
numaă rul de figuri rubricile cu una, corect si complet toate
construite. doua gresŞ eli rubricile tabelului.
datorate efortului
de concentrare.
Aflaă cu dificultate Aflaă numaă rul Aplicaă metode
3. numaă rul de elemente de elemente personale de calculare
raă mase, prin numaă rare. raă mase sŞ i prin a numaă rului de
numaă rare, dar si elemente raă mase sŞ i
prin calcul. reusŞ esŞ te saă explice
tehnica folositaă , prin
cuvinte proprii.

86
 Nivelul II Probă orală
Nume şi prenume :..................... Momentul evaluării : final de nivel II

Probă de evaluare
Data:…………………..
Timp de lucru :20 de minute

1a.Înconjură grupul cu mai multe obiecte .

b) Scrie caâ te obiecte are îân plus grupul îânconjurat. ………

c) Spune cum ai aflat.

2a.CitesŞ te numaă rul corect pentru fiecare caz.

63, 306, 36

92, 29, 209

35, 53, 305.

b) Spune care numaă r reprezentat este mai mare sŞ i care este mai mic.

87
 c) CitesŞ te numerele reprezentate îân ordine descrescaă toare.
3a. Scrie, apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3,6,9, folosite o singura dată.

b) Scrie cifra astfel îâncaâ t saă obtŞii afirmatŞii corecte:

65 este egal cu 659 ; 2 4 este mai mare decât 293; 348 este mai mic decât 34
;

c)Alege raă spunsul corect:

765 182 456 269

700 6 50 100 80 2 400 50 6 20 600 9

D N D N
D N D N

Acordarea calificativelor:
Se apreciazaă global raă spunsul la test, dupaă cum urmeazaă .

Itemul Suficient Bine Foarte bine

1. Rezolvaă corect 1a sŞ i
îâncerca saă afle raă spunsul la
1b.
2. a. CitesŞ te corect toate
numerele, dar identificaă un
singur numaă r dintre cele
reprezentate.
Rezolvaă corect a si b.
3. a. Scrie patru numere sŞ i
le citesŞ te cu dificultate.
b. Rezolvaă corect o
situatŞie.
c. Îdentificaă douaă
raă spunsuri corecte.
Rezolvaă corect 1a,b sŞ i
aflaă raă spunsul la c prin
numaă rarea obiectelor îân
plus.
Rezolvaă corect a si b.
a. Scrie cinci numere sŞ i
le citesŞ te doar cu o
gresŞ ealaă .
b. Rezolvaă corect douaă
situatŞii.
c. Îdentificaă trei
raă spunsuri corecte.
Rezolvaă corect 1a,b sŞ i
explicaă aflarea raă spunsului la
c prin efectuarea unei
operatŞii de adunare sau de
scaă dere
Rezolvaă corect si complet
itemul 2.
a. Scrie sŞ ase numere sŞ i le
citesŞ te corect.
b. Rezolvaă corect trei
situatŞii sŞ i explicaă de ce a
optat pentru un anumit
raă spuns.
c. Îdentificaă patru
raă spunsuri corecte.

88
 Nivelul II Evaluare complementară - proiectul
Nume şi prenume :........................ Momentul evaluării: final de nivel II
PROIECT
Dincolo de şcoală

Timp pentru prezentare: 10 minute Data prezentării:…...........................

Ce vei face?
Vei cerceta localitatea îân care traă iesŞ ti, vei face o hartaă , un desen al locurilor, vei afla date
despre colegii taă i.
De ce vei face?
Pentru a pune îân practicaă ceea ce îânvetŞi la sŞ coalaă .
Cum vei face?
Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi.
Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport

Vei face liste, tabele pentru a scrie datele aflate.

Vei face comparatŞii îântre maă suri. Vei face estimaă ri. Vei alcaă tui probleme cu datele culese.
Vei afla lucruri pe care le vei povesti îân clasaă . Vei putea saă ajutŞi la rezolvarea unor probleme
pentru comunitate. Vei face desene, vei face schitŞe, o hartaă a locurilor pe unde merg colegii
taă i,vei scrie pe haâ rtii pe care le potŞi lipi timbre pe un carton, vei face o ilustratŞie amuzantaă . Vei
asŞ eza toate lucraă rile îântr-o mapaă sŞ i o vei prezenta la sŞ coalaă la data stabilitaă pentru prezentare.
Cum vei şti că ai reuşit?
Vei aduce la sŞ coalaă mapa. ÎÎnvaă tŞaătorul/îânvaă tŞaătoarea, colegii îâtŞi va aprecia lucrarea si – tŞi vor
spune paă rerea lor.

89
 Acordarea calificativului :
Niveluri Suficient Bine F. bine
Conţinut Sunt incluse Sunt prezentate Sunt prezentate
probleme care nu au probleme, dar nu au probleme
legaă turaă cu tema relevantŞa pentru interesante,
viatŞa autenticaă . relevante pentru
Datele sunt selectate tema proiectului.
la îântaâ mplare,
problemele sunt
copiate din manual.
Analiză si Cursantul motiveazaă Lista problemelor Cursantul
evaluare evaziv importantŞa este incompletaă . motiveazaă evaziv
problemelor ExplicatŞiile sunt importantŞa
selectate. sumare faă raă a explica problemelor
anumite conexiuni.. selectate.
Au fost
identificate toate
tipurile de probleme
solicitate. Cursantul
explicaă importantŞa
datelor pentru viatŞa
de zi cu zi.
Prezentare Materialele sunt Materialele sunt ÎnformatŞiile sunt
asŞ ezate la îântaâ mplare, bine organizate. prezentate de la cele
iar prezentarea este mai importante caă tre
lapidaraă , lipsitaă de Prezentarea este cele mai putŞin
inteligibilaă , dar nu importante.
Nu sunt dovezi arata îântŞelegerea ÎnformatŞiile sunt
care atesta interes unor situatŞii bine organizate.
fataă de activitatea autentice. Descrierea este claraă
desfaă sŞ urataă . si concisaă . Exprimaă
opinii sŞ i le
argumenteazaă .
Impactul . Materialele sunt Materialele sunt AsŞ ezarea
vizual dezordonate. Nu bine organizate si materialelor
existaă preocupare aspectuoase. dovedesŞ te o bunaă
pentru aspect. planificare. Recurge
la scheme si tabele

90
 Nivelul:III
Nivelul: III Probă scrisă
Numele si prenumele ……
cursantului…… Momentul evaluării : final de nivel III

Probă de evaluare
Data:……………………. Timp de lucru: 60 minute

1a) Scrie încă trei numere: 20 565, 20 566, 20 567,…………..,………..,…………

b) Scrie vecinii numărului dat:……….2 010……………
c) Subliniază cifra miilor: 542 090, 506 090, 500 090.

2. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic.
a)10 379, 100 379, 1 379, 39 170;
b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 .
c) Dintre numerele:28 923; 31 034; 312 034; 39 476; 41 131; 3 034 taie pe cele
mai apropiate de 40 000. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000.
3. Rezolvă a) 169+ 234; 456- 167; 4x 5; 72: 8;
b) 2 023+4 512; 7 769-2 214 ; 200:10; 12x10

c) Rezolvă : (9x2)- (5x2)+15 =

4. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827.

b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P, apoi scrie operaţia
potrivită: 21 □ 3 =…
M
P

c. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3.

5 a. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi.
Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei potrivite. + – : x

b. Într-un parc s-au plantat 9 tei, cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât
tei. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari?
Înconjură operaţia, apoi scrie răspunsul.
Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌
Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌ 9 + 3 = … 9 x 3 = … 9 :3 =… 9 – 3=…

Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌
Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9 x 3 = … 9 :3 =… 9 – 3=…

91
 c. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci, cu 3 mai puţine lalele, iar petunii, de trei ori
mai puţine decât maci. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor.

6.Completează desenul pentru a obţine figura indicată.

a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi

7.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri:

A B C D E

Con…., Cilindru……, Cub……, Sferă……..

8. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. Înconjură
numerele pe care le crezi corecte.

a)Apă:12l, 12ml, 12cl. b) Tărâţe: 4 t, 4kg, 4g. c) Lucernă: 14t, 14kg, 14 mg

9. Observă în tabelul de mai jos. Completează potrivite.

a. Între 3-6 ani bea………………de lapte. c. Între ……. ani bea 500 de lapte.
b. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume.
3-6 6- 10- 15-20 face muncă persoan
ani 10 ani 14 ani ani fizică ă în vârstă
Lapte 60 60 500 500 400 400
(mililitri) 0 0
Legume(gra 10 10 150 170 200 150
me) 0 0

92
 Corelaţia dintre obiective–cadru, standarde şi itemi:
Obiectiv cadru
1. CunoasŞ terea sŞ i
utilizarea unor concepte naturale mai mici decaâ t 1 000000 îân situatŞii autentice;
specifice matematicii
2. Dezvoltarea
capacitaă tŞilor de
rezolvare a problemelor îânconjuraă tor (aplicatŞii: proiecte, machete);
3. Formarea sŞ i
dezvoltarea capacitaă tŞii de a
comunica utilizaâ nd limbajul
matematic
Standard Itemi
1. Scrierea, citirea, compararea sŞ i ordonarea numerelor 1b, c
2a, b
2. Folosirea corectaă a unor termeni specifici 4 a , b, c
matematicii îân rezolvarea unor probleme de tipul: erau sŞ i
mai vin, erau sŞ i mai pleacaă ; adaug, scad, „cu n mai mare
decaâ t ...” , „cu n mai mic decaâ t ...”, „sunt n obiecte pe x
raâ nduri”, „se dau îân mod egal n obiecte la y persoane;
3. Rezolvarea de adunaă ri sŞ i scaă deri : 3 a, b
- cu trecere peste ordin, îân concentrul 0 –1 00 cu sprijin îân
obiecte sŞ i faă raă sprijin, pentru a gaă si raă spuns la probleme
cotidiene;
- faă raă trecere peste ordin îân concentrul 0 - 10 000, cu sprijin
îân obiecte sŞ i desene
4. Efectuarea de operatŞii de îânmultŞire sŞ i îâmpaă rtŞire cu 3c
numere naturale de la 0 la 100, pornind de la situatŞii practice
(cumpaă raă turi, realizarea unor modele repetitive folosind
operatŞiile aritmetice îânvaă tŞate);
5. RecunoasŞ terea, reprezentarea sŞ i clasificarea dupaă 6, 7
proprietaă tŞi simple a unor forme plane sŞ i spatŞiale îân mediul
6. Utilizarea de reguli sŞ i corespondentŞe pentru 1a
formarea de sŞ iruri;
7. Realizarea de estimaă ri îân situatŞii practice; c
8.Utilizarea unor ratŞionamente aritmetice sŞ i a unor 5a b
strategii proprii de rezolvare a problemelor prin îâncercaă ri, cu
ajutorul desenelor, schemelor;
9. Compunerea de probleme care presupun efectuarea 5c
a cel mult douaă operatŞii de acelasŞ i ordin sau de ordine
diferite, folosirea deprinderilor de calcul matematic îân
rezolvarea unei probleme sau a unei situatŞii – problemaă cu
date din viatŞa realaă , cu cel mult doua operatŞii de acelasŞ i
ordin sau de ordine diferite;
10. Utilizarea unitaă tŞilor de maă suraă neconventŞionale sŞ i
conventŞionale îân contexte variate pentru efectuarea unor
maă suraă tori simple sŞ i realizarea de proiecte îân comunitate
(colectare de desŞ euri sŞ i îânregistrarea datelor);
11. Utilizarea instrumentelor de maă suraă pentru 8.
maă surarea sŞ i compararea timpului, a masei, a lungimii sŞ i a
capacitaă tŞii unor obiecte;
12. Utilizarea unor modalitaă tŞi simple de organizare sŞ i 9.
clasificare a datelor;
13. Exprimarea oralaă sŞ i scrisaă a modului de lucru îân
rezolvarea de exercitŞii sŞ i probleme.
93
 Acordarea calificativelor
Se apreciazaă global rezultatul testului, dupaă cum urmeazaă :
Suficient
1.Rezolvaă corect
sarcina a.
2.Rezolvaă corect si
complet a.
3. Rezolvaă corect o
adunare, o scaă dere, o
îânmultŞire, o îâmpaă rtŞire
dintre cele date la a sŞ i b.
4.Formuleazaă un
raă spuns corect.
5.Îdentificaă corect
semnul operatŞiei la a.
6 Deseneazaă o figura
geometrica dintre cele date.
7.RecunoasŞ te doua
corpuri.
8.Rezolvaă corect a sau b
sau c.
Notă: Proba acoperă toate standardele.
Bine
1.Rezolvaă corect
sarcina a si b..
2.Rezolvaă corect si
complet a si b.
3. Rezolvaă corect a sŞ i b
cu o gresŞ ealaă datorataă
efortului de concentrare.
4.Rezolva corect a si b.
5.Rezolva corect a si cel
putŞin o operatŞie de la b.
6 Deseneazaă douaă
figuri geometrice dintre
cele date.
7.RecunoasŞ te trei
corpuri.
8.Rezolvaă corect doua
sarcini.
9.Rezolva cel putŞin a.
94
foarte bine
1.Rezolvaă corect sŞ i
complet sarcinile a, b, c.
2.Rezolvaă corect si
complet a si b sŞ i identificaă
corect cel putŞin trei numere.
3. Rezolvaă corect a, b, c
cu o gresŞ ealaă datorataă
efortului de concentrare.
4.Rezolva corect a, b,c.
5.Rezolva corect a si b
si cel putŞin o operatŞie de la
c.
6 Deseneazaă trei figuri
geometrice.
7.RecunoasŞ te toate
corpurile.
8.Rezolvaă toate
sarcinile.
9.Rezolva corect si
complet sarcina.
 Nivelul: III Probă orală
Numele si prenumele............ Momentul evaluării: final de nivel III
cursantului……
PROIECT
În fiecare zi rezolv probleme
Ce vei face?
Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi .
De ce vei face?
Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări, scăderi,
înmulţiri, împărţiri .
Cum vei face?
Vei căuta în ziare, în reviste, anunţuri despre angajări ,despre locuri de muncă.
Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli.
Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări.
Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse.
Vei aşeza toate lucrările într-o mapă.
Cum vei şti că ai reuşit?
Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui.
Termenul de predare:Sfârşitul modulului

95
 Acordarea calificativului :
Niveluri Suficient Bine F. bine
Conţinut Nu sunt incluse Sunt prezentate Sunt prezentate probleme
probleme suficiente probleme, dar nu au interesante, relevante
pentru fiecare tip de relevantŞa pentru pentru fiecare operatŞie
operatŞii precizat. viatŞa autenticaă . aritmeticaă .
Datele sunt selectate
la îântaâ mplare,
problemele sunt
copiate din manual.
Analiză si Cursantul motiveazaă Lista problemelor Au fost identificate toate
evaluare evaziv importantŞa este incompletaă . tipurile de probleme
problemelor ExplicatŞiile sunt solicitate. Cursantul explicaă
selectate. sumare. importantŞa datelor pentru
viatŞa de zi cu zi.
Prezentare Materialele sunt Materialele sunt Materialele sunt asŞ ezate la
asŞ ezate la bine organizate. îântaâ mplare, iar prezentarea
îântaâ mplare, iar Prezentarea este este lapidaraă , lipsitaă de
prezentarea este inteligibilaă . CoerentŞa.
lapidaraă , lipsitaă de ÎnformatŞiile sunt
coerentŞa prezentate de la cele mai
importante caă tre cele mai
putŞin importante.
ÎnformatŞiile sunt bine
organizate.
Descrierea este claraă si
concisaă .

Impactul Materialele sunt Materialele sunt AsŞ ezarea materialelor

vizual dezordonate. Nu bine organizate si dovedesŞ te o buna
existaă preocupare aspectuoase. planificare.
pentru aspect.

96
 Probă de evaluare
Nivelul:III Probă practică
Numele si prenumele .......…… Momentul evaluării : final de nivel III

Data:….
Timp de lucru : 15 minute
Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice.
1. Observă corpurile.
a. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat, de triunghi, apoi pe cele care au feţe
dreptunghiulare .
b. Separă corpurile care se rostogolesc.
c. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele:

Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp
geometric.
2.Observă imaginea unei localităţii.
a. Numeşte obiecte în formă de cub.
b. Ce obiecte au formă de piramidă?
c. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea?

3.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric.

a. Numără vârfurile acestui cub. Câte sunt?
b. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină.
Construieşte un cub.
c. Construieşte o piramidă.
Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale
Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi;corpuri geometrice:cub,
sferă, paralelipiped dreptunghic, alte prisme, de dimensiuni diferite , imagini dintr-un oraş
(computer), plastilină, beţe de aceeaşi lungime.

97
 Acordarea calificativului:
Suficient Bine Foarte bine
1a.Identifică corect şi 1. 1a.Identifică corect 1Rezolvă corect şi
complet corpurile. şi complet corpurile şi complet a şi b,şi asociază
separă cilindrul şi sfera. corpurile cu amprentele lor
cu greşeală datorată
neatenţiei.
2. Reuşeşte cel puţin o 2. Identifică 2.Identifică toate
asociere obiect –corp majoritatea corpurilor corpurile geometrice şi face
geometric. geometrice. şi referire la alte aspecte
(estetica, de exemplu)

3. Identifică vârfurile şi 3. Construieşte unul 3.Construieşte ambele

încearcă să construiască un dintre corpurile corpuri geometrice şi
cub. geometrice şi-i descrie precizează câte muchii şi
cu câteva greşeli câte vârfuri au corpurile.
elementele.

98
Nivelul: III Probă orală
Numele si prenumele cursantului…… Momentul evaluării : final de nivel III

Probă de evaluare

Data:……
Timpul de lucru: 15 minute
1. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen
patru sute douăzeci şi trei ; trei sute douăzeci şi trei; patru sute treizeci şi trei.

b. două sute douăzeci şi trei; trei sute douăzeci şi şase; două sute douăzeci şi şase.

c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen.

108 118 105 185 180 150 158 115

2a.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503.
1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

b. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D N

A U
c. Formează un număr , la alegere, apoi citeşte-l.

3. Indică scrierile corecte pentru numerele:345, 789.

345 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 34 x 10 + 5

99
 789 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 78 x 10 + 9

Competenţe evaluate:
a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor;
b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000.

Suficient Bine Foarte bine

1. RecunoasŞ te corect 1. RecunoasŞ te corect 1.Rezolvaă corect sŞ i
un numaă r si îâncearcaă douaă numere. complet sarcinile a, b, c.
identificarea celorlalte. 2. Formeazaă douaă
2. Formeazaă cel putŞin numere si 2.Formeazaă toate
un numaă r folosind îâncearcaă numerele sŞ i explicaă
suportul intuitiv. explicarea formarea clasei miilor.
formaă rii
3. Gaă sesŞ te trei scrieri numaă rului o mie. 3.Gaă sesŞ te toate
corecte, cu sprijin acordat. 3. Gaă sesŞ te patru scrierile corecte, faă caâ nd o
scrieri corecte. gresŞ eala pe care o
autocorecteazaă .

100
 Nivelul:IV Probă scrisă
Nume si prenume :……............................. Momentul evaluării : final de nivel IV

Probă de evaluare
Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare:

712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479.
………………………………………………………………………………………………………
b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ………………………..........
c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au:
● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:……………………………..
● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:…………………………….
2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002;
9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât Află numărul de 4 ori mai mic decât
30 …………………………. 40 ………………………………..
Rezolvă: 46 x 4 = 819 : 9 = 126 x 6 = 328 : 8 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.

a) b) c)

101
 4.Completază lista pentru 20 de paltoane. A B

1 palton 20 de paltoane
stofă – 4 m stofă – … m
nasturi – 8 bucăţi nasturi – …
pânză – 2 m pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5…………………

a b d

c e

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea

unei grădini cum este cea alăturată. 240 m

Numărul de păsări
6.Completează.
Ferma Anul Anul Anul
a)Alba a avut în anul 2005……………
1995 2000 2005
păsări.
Olteni 23 21 563 20
b)………a avut în 2000, 6 005
456 876
păsări..
Alba 11 14 309 9
c)Numerele sunt descrescătoare la
202 000
ferma………………………………
Mureş 8 6 005 7
008 865

102
 Corelaţia dintre obiectivele-cadru, standarde şi itemi

Îtem
Obiectiv cadru Standard
ii
1.CunoasŞ terea sŞ i 1.Scrierea, citirea, compararea sŞ i ordonarea numerelor naturale 1a
utilizarea unor mai mici decaâ t 1 000000 îân situatŞii autentice (informatŞii utile, adrese, data b c.
concepte specifice nasŞterii, curiozitaă tiŞ , pretŞuri, anuntŞuri etc.);
matematicii
2.Folosirea corectaă a unor termeni specifici matematicii sŞ i aplicarea lor 2b
îân rezolvarea unor probleme de tipul: „erau sŞ i mai vin”, „erau sŞ i mai pleacaă ”,
„adaug”, „scad”, „cu n mai mare decaâ t ...”, „cu n mai mic decaâ t ...”, „sunt n obiecte
pe x raâ nduri”, „se dau îân mod egal n obiecte la y persoane”, „mai mare de n ori”,
„mai mic de n ori” ,(tabele de evidentŞaă, liste de prezentŞaă, proiecte etc.)
3.Utilizarea fractŞiilor pentru a exprima subdiviziuni ale îântregului 3a
îân contexte variate b c.
4.Efectuarea de operatŞii de adunare sŞ i scaă dere cu numere naturale 2 a.
mai mici sau egale cu 1 000000 sŞ i aplicarea acestora pentru a gaă si raă spuns
la situatŞii - problemaă (cumpaă raă turi, reduceri de pretŞuri, cresŞ teri / scaă deri de
salariu, etc.);
5.Efectuarea de operatŞii de îânmultŞire sŞ i îâmpaă rtŞire cu numere 2bc
naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operatŞiile aritmetice d.
îânvaă tŞate sŞ i aplicarea acestora îân contexte cunoscute (distribuirea caă rtŞilor de
joc, repartizarea, îân mod egal, a banilor obtŞinutŞi din vaâ nzarea unor desŞ euri,
estimarea sumei de îâncasat etc.)
Dezvoltarea 6.RecunoasŞ terea, reprezentarea sŞ i clasificarea dupaă proprietaă tŞi 5a
capacitaă tŞilor de simple a unor forme plane sŞ i spatŞiale sŞ i integrarea îân proiecte cum ar fi: b
rezolvare a casa mea, orasŞ ul / satul meu etc.
problemelor
7.Utilizarea de reguli sŞ i corespondentŞe pentru formarea de sŞ iruri; 1a.
8. Realizarea de estimaă ri îân situatŞii practice; -
9.Utilizarea unor ratŞionamente aritmetice sŞ i a unor strategii proprii 5 b.
de rezolvare a problemelor prin îâncercaă ri, cu ajutorul desenelor sŞ i a
schemelor;
10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult -
douaă operatŞii sŞ i folosirea deprinderilor de calcul matematic îân rezolvarea
unei probleme, sau a unei situatŞii – problemaă cu date din viatŞa realaă , cu cel
mult douaă operatŞii de acelasŞ i ordin sau de ordine diferite;
e 11. Utilizarea unitaă tŞilor de maă suraă neconventŞionale sŞ i 5b
conventŞionale îân contexte variate;
12. Utilizarea instrumentelor de maă suraă pentru maă surarea sŞ i -
compararea timpului, a masei, a lungimii sŞ i a capacitaă tŞii unor obiecte;
13. Utilizarea unor modalitaă tŞi simple de organizare sŞ i clasificare a 6a
datelor; b c.

103
 3. Formarea sŞ i 14. Exprimarea oralaă sŞ i scrisaă a modului de lucru îân rezolvarea de 4.
dezvoltarea capacitaă tŞii exercitŞii sŞ i probleme.
de a comunica
utilizaâ nd limbajul
matematic

104
 Se apreciază global rezultatul obţinut la test, după cum urmează.
Suficient
1a. Ordonează , cu o greşeală,
numerele.
b. Scrie corect două numere.
c. Identifică în mod corect două
numere.
2a.Rezolvă corect cel puţin 4
operaţii.
b. Rezolva corect o înmulţire şi o
împărţire.
3. Scrie o fracţie dintre cele trei
posibile.
4. Formulează corect un răspuns.
5a. Stabileşte corect toate
corelaţiile.
6. Completează a sau b.
Bine
1a.Ordonează corect toate
numerele.
b. Scrie corect trei numere.
c. Identifică în mod corect trei
numere.
2a.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii.
b. Rezolva corect înmulţirile şi
împărţirile cu o greşeală şi află fie
numărul mai mare, fie pe cel mai
mic.
c. Rezolvă corect trei operaţii.
3.Scrie două fracţii dintre cele trei
posibile.
4a.Formulează corect două
răspunsuri.
5a.Stabileşte corect toate corelaţiile
şi începe rezolvarea itemului b.
6.Completează corect două enunţuri.
105
Foarte bine
1a.Ordonează corect toate
numerele.
b. Scrie corect trei numere.
c. Identifică în mod corect toate
numerele.
2a.Rezolvă corect toate
operaţiile de adunare şi scădere.
b. Rezolva corect înmulţirile şi
împărţirile cu o greşeală şi află şi
numărul mai mare pe cel mai
mic.
c. Rezolvă corect cinci operaţii.
3.Scrie trei fracţii.
4a.Formulează corect trei
răspunsuri.
5a.Stabileşte corect toate
corelaţiile şi rezolvă itemul b.
6.Completează corect trei
enunţuri.
 Nivelul:IV Probă orală
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de nivel IV
..............................................................

Probă de evaluare
Data: …………..
Timp de lucru : 20 minute

1.Spune dacă enunţul este adevărat sau fals:

a. Acest număr are şase cifre: 321 456.
b. Cifra zecilor este 5.
c. Cifra 2 este cifra sutelor.
d. Numărul are 321 de mii.
2.Citeşte următoarele numere:
a) 1 234, 5 432, 4 567;
b) 12 345, 23 654, 67 897;
c) 6 087, 10 234, 130 098.
3. Alege răspunsul corect:
a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: 1 80 2

b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 23 63 7

c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart la: 10 2 4

d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere adunare înmulţire

4. Alege răspunsul corect

Un pepene ar putea cântări: 3 g, 3 kg, 3 t.
Un biberon ar putea avea: 250 l, 250 cl, 250 kl.
Un brad ar putea avea:2 m, 2 km, 2,cm.

106
 Îtemii vizeazaă
capacitaă tŞile:
1, 2.ÎÎntŞelegerea sŞ i
utilizarea sistemului
pozitŞional de formare a
numerelor naturale
3.CunoasŞ terea
procedurilor de calcul
cu numere naturale
4.Utilizarea
unitaă tŞilor de maă suraă
Suficient Bine Foarte bine
1.Precizeazaă 1.Precizeazaă 1.Precizeazaă
valoarea de adevaă r valoarea de adevaă r valoarea de adevaă r
pentru 2 propozitŞii; pentru 3 propozitŞii; pentru 4 propozitŞii;
2.CitesŞ te cel putŞin 2.CitesŞ te toate 2.CitesŞ te toate
7 numere scrise cu numerele scrise cu numerele scrise cu
cifre semnificative; cifre semnificative sŞ i 1 cifre semnificative sŞ i pe
numaă r care contŞine cele care contŞin cifra
cifra 0; 0;
3.Rezolvaă corect a 3.Rezolvaă corect a , 3.Rezolvaă corect si
si b. b si c. complet sarcinile de
lucru.
4. Îdentificaă corect 4. Îdentificaă corect 4. Îdentificaă corect
o maă suraă douaă maă suri toate maă surile.
dintre cele date. dintre cele date.
107
 Nivelul:IV Probă practică
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de nivel IV
..............................................................
Probă de evaluare
Data: …………..
Timp de lucru : 20 minute

1a.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta, o rigla de 30 cm,
metrul de croitorie, metrul tâmplarului.
b. Ce lungime crezi că are gardul?
c. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat.
d. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării.
2 a. Observă cele două pachet. Care crezi că e mai greu?
b. Convinge-te că ai apreciat bine. Ce poţi face?
c. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa?
d. Află cât cântăreşte fiecare pachet
3 a .Arată pe calendar ziua de astăzi.
b. Ce dată va fi peste o săptămână?
c. Găseşte în calendar ziua naşterii tale.
d. Observă programul de la primărie. În ce zile sunt audienţe? La ce oră?
Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare, un calendar, programul unei
instituţii din comunitate.
Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare.

Itemii vizează Suficient Bine Foarte bine

capacităţile:
1, 2. 1.Precizează 1.Precizează 1.Precizează
valoarea de adevăr valoarea de adevăr valoarea de adevăr
pentru 2 propoziţii; pentru 3 propoziţii; pentru 4 propoziţii;
2.Citeşte cel puţin 7 2.Citeşte toate 2.Citeşte toate
numere scrise cu cifre numerele scrise cu cifre numerele scrise cu cifre
3. semnificative; semnificative şi 1 număr semnificative şi pe cele
4. care conţine cifra 0; care conţin cifra 0;
3.Rezolvă corect a , 3.Rezolvă corect si
3.Rezolvă corect a si b si c. complet sarcinile de
b. lucru.
4. Identifică corect 4. Identifică corect
4. Identifică corect două măsuri toate măsurile.
o măsură dintre cele date.
dintre cele date.

108
 Nivelul:IV Probă practică
Numele si prenumele …… Momentul evaluării : final de nivel IV
..............................................................
PROIECT
O zi la poştă
Ce vei face?
Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac.
De ce vei face?
Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări, scăderi, înmulţiri,
împărţiri .
Cum vei face?
Vei culege date referitoare la :costul timbrelor,cântărirea pachetelor, legătura dintre preţ si masa
pachetului. Vei face liste, tabele. Vei face comparaţii între măsuri, costuri. Vei face estimări. Vei alcătui
probleme cu datele culese. Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă. Vei putea să ajuţi
la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei scrie pe hârtii, vei lipi timbre, plicuri, vederi şi bonuri
de casă pe un carton, vei face o ilustraţie amuzantă. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta
la şcoală la data stabilită pentru prezentare.
Cum vei şti că ai reuşit?
Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul/învăţătoarea, colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune
părerea lor.
Termenul de predare: Sfârşitul modulului

109
 Acordarea calificativului :
Niveluri Suficient Bine F. bine
Conţinut Sunt incluse probleme Sunt prezentate Sunt prezentate
care nu au legătură cu probleme, dar nu au probleme interesante,
tema. relevanţa pentru viaţa relevante pentru
autentică. Datele sunt fiecare operaţie
selectate la aritmetică.
întâmplare,
problemele sunt
copiate din manual.
Analiză si Cursantul motivează Lista problemelor este Au fost identificate
evaluare evaziv importanţa incompletă. toate tipurile de
problemelor probleme solicitate.
selectate. Explicaţiile sunt Cursantul explică
sumare fără a explica importanţa datelor
anumite conexiuni. pentru viaţa de zi cu zi.
Prezentare Materialele sunt Materialele sunt bine Informaţiile sunt bine
aşezate la întâmplare, organizate. organizate.
iar prezentarea este Prezentarea este Descrierea este clară
lapidară, lipsită de inteligibilă, dar nu si concisă. Exprimă
Coerenţa, nu exprimă arata înţelegerea unor opinii şi le
interes fată de situaţii autentice. argumentează.
activitatea
desfăşurată.

Impactul Materialele sunt Materialele sunt bine Aşezarea materialelor

vizual dezordonate. Nu organizate si dovedeşte o buna
există preocupare aspectuoase. planificare. Recurge la
pentru aspect. scheme si tabele.

110
Modalităţi de înregistrare a datelor
1. Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale

Nume şi Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice Dezvoltarea capacităţii de Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a
prenume matematicii explorare/investigare şi comunica utilizând limbajul ştiinţific
rezolvare de probleme
Numeraţie Calcule Geometrie Măsuri Fracţii Org. Înţelegere Probleme Exprimare Scriere Deprinderi Interes
datelor mesaj orală practice de
doc.

111
 2. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs

Data:
Clasa (nivelul):I
Învăţător:
Obiectul : Matematica
Modulul I
Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10
Număr de cursanţi înscrişi: …
Număr de cursanţi prezenţi:…

Itemii probei:
1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin,
2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin
3) problemă cu enunţ sintetic, alegerea operaţiei dintre două operaţii date, descoperirea si scrierea operaţiei.
Nr.crt. Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ
cursantului final

Calificativul F.b. B S I F.b. B S I F.b. B S I

1. ………… x x x S
2. ………… x x x B

112
 Clasa (nivelul): I
Data:…………
Obiectul:Matematica
Număr de elevi înscrişi: ...
Număr de elevi prezenti: ...

Calificativ pentru fiecare item Calificativ final

Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3

F.B. B S I F.B B S I F.B. B S I F.B. B S I

.

… … … … … … …
cursanţi
…% … … … …% …% …% … …% …%
% % % %

Măsuri ameliorative:
1. Cursantul.........: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 ;
2. Cursantul.........:
3. Cursantul.........:
4. Cursantul.........:

113
Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului

Probe de evaluare

114
 În atenţia cadrelor didactice!
Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV, fără să fi parcurs
modulele anterioare. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă, orală sau practică.
Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV, în perioada de examinare. În
funcţie de numărul cursanţilor, particularităţile şcolii, caracteristicile colectivului de cursanţi, precum şi de
particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă, orală, practică
sau alternativă (portofoliu). Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi
colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul.
Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. Este
necesar ca acestea să fie tipărite clar, cu caractere şi, eventual, imagini vizibile. Timpul alocat rezolvării va fi de
60 de minute. Corectarea se va face pe baza grilelor, iar aprecierea, prin calificative. Cadrul didactic va urmări
crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse, va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care
cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor, va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute
acestora, va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în
transpunerea în scris a unor informaţii, va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale, în cazul
testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Va prelungi timpul de
rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi.
În notarea lucrărilor, cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa, ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui
cursant. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris, abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie,
aspectul general al lucrării. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va
aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare.
La probele orale, cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru
a formula răspunsurile. Cadrul didactic va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare privind sarcinile,
va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui, apropiate de contextul sugerat de
sarcina de rezolvare. Va formula întrebări ajutătoare. Va permite schimbarea biletului, dacă sarcinile depăşesc în
mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin
acordat.
Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente, a
instructajelor după care se vor face experimentele, a fişelor, a tabelelor de înregistrare a datelor. Acest tip de
probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. Cadrul didactic va interveni cu
îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul, va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către
acesta a instructajului, va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi
concluziile, pentru a verbaliza experimentul efectuat, pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. Îi va
orienta atenţia către fenomenele care se produc, îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra
datele, îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. Durata acestei probe va fi de
15-30 de minute.
Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. De
aceea este necesar ca înainte de examinare, cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului,
să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări, să le prezinte care sunt criteriile după
care portofoliul va fi apreciat. În susţinerea de către candidat a lucrării, cadrul didactic va sugera acestuia
alegerea celor mai reuşite pagini, a celor care scot în evidenţă punctele tari, relevante, ale activităţii sale. Va
formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei, să realizeze
transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete, să prezinte
contribuţia proprie la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. Îl va
încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin
izbutite şi căile de îmbunătăţire.

115
 Nivelul III Numele şi prenumele elevului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare orală
1. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare:

Aerul este un corp:

a) solid ; b) lichid; c) gazos.

Aerul se află :
a) pretutindeni; b) numai în sol; c) numai în apă.

Aerul este un corp:

a) transparent ; b) alb; c) incolor

Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

Gazul care întreţine viaţa şi arderea este:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

Omul, plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

Plantele verzi produc:

a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.

2. Cum este vara aerul din pădure? De ce?

…………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
3. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului.
…………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………--

116
Descriptori de performanţaă
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
Selectarea Selectează corect 4 Selectează corect 5 Selectează toate
variantelor care exprimă variante din 7. din 7. variantele cu sprijin
proprietăţi ale aerului minim din parte
examinatorului
Argumentarea Enumeră incomplet Enumeră cu ajutorul În argumentare face
afirmaţiei prin caracteristicile aerului examinatorului toate referire la: prezenţa
specificarea din acest mediu şi cu caracteristicile aerului oxigenului, umiditate şi
proprietăţilor aerului din ajutorul examinatorului din acest mediu şi temperatură, absenţa
pădure şi prin stabilirea stabileşte relaţia dintre stabileşte fără ajutor prafului corelând aceste
dependenţei dintre prezenţa vegetaţiei şi relaţia dintre prezenţa proprietăţi ale aerului cu
acestea şi prezenţa calităţile aerului. vegetaţiei şi calităţile prezenţa vegetaţiei
vegetaţiei. aerului. abundente.
Prezentarea unor Identifică două Identifică 3 acţiuni Identifică trei acţiuni
acţiuni ale oamenilor acţiuni şi le prezintă poluante şi le prezintă poluante şi le prezintă
care produc poluarea acestora într-o formă complet cu ajutorul complet.
aerului. succintă. întrebărilor
examinatorului.

117
 Nivelul IV Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare orală
1. Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză:
 Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată
prin..............................
 Unitatea de măsură pentru temperatură este ................................ .
 Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ................................care
poate fi de...............................sau de ............................ .
 Pământul atrage corpurile datorită ............................................................ .
(forţe, temperatură, atracţie, gradul Celsius, cădere, atracţiei gravitaţionale,
respingere)
2. Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale
persoanelor reprezentate.

Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine.

Dă exemplu, pentru fiecare caz, de câte o activitate specifică perioadei de vârstă.

3. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------

118
Descriptori de performanţaă
Itemi Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Completarea Completarea corectă Completarea Completarea corectă a
enunţurilor eliptice cu a 3 spaţii punctate. corectă a 4 spaţii tuturor spaţiilor punctate.
noţiuni specifice punctate.
disciplinei
2 Prezentarea Ordonarea corectă a Ordonarea Ordonarea corectă,
stadiilor de dezvoltare a tuturor stadiilor. corectă şi denumirea denumirea stadiilor şi
omului stadiilor. prezentarea pentru fiecare
situaţie a unei activităţi.
3 Prezentarea Scurtă enumerare a 5 Enumerarea celor Enumerarea şi
practicilor care dăunează practici greşite. 5 practici greşite şi argumentarea independentă.
sănătăţii oamenilor. argumentarea cu
întrebări de sprijin.

119
 Nivelul III Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Evaluare scrisă
1. Citeşte cu atenţie textul următor:
Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate cele trei stări de agregare. Ea acoperă mai
mult de 70% din suprafaţa pământului. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe
gazoase şi substanţe solide.
Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. Fără apă,
plantele se ofilesc, animalele erbivore, fără hrană, mor şi ele. Animalele carnivore, fără hrană şi
adăpost, vor avea aceeaşi soartă. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură.

1. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri:

 Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece…………………….…………………….
 Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… …………………
 Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se
numeşte…………………….. …………………………………..
 Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte ……………
 Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la
………………..
2. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză:
(solidă, norii, lichidă, potabilă, condensare, ninsoare, mări şi oceane)
Pe Pământ, apa există în multe forme. Apă sărată există în…….. Apa
dulce, în stare ………., se găseşte în gheţari, zăpadă sau……….
Apa dulce, în stare………., se găseşte în ape curgătoare, stătătoare, ploi
sau în subsol.
În atmosferă, apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. sau fin
împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia.
Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ……….

3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. Dă exemplu de o formă de

adaptare a organismelor la acest mediu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------
4. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------

120
 Nivelul IV Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 60 min.

Evaluare scrisă
Citeşte următorul fragment:
Prin inspiraţie, oxigenul din aer ajunge în plămâni. Vasele de sânge transportă
oxigenul în corpul nostru. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt
folosite de organism, producem dioxid de carbon. Sângele îl transportă pe acesta în
plămâni de unde, prin expiraţie, este eliminat în aer.
Pentru a fi sănătoşi, trebuie să respirăm permanent aer curat, fără praf, fum şi
gaze, de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită.
1.Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator?
b) Ce este respiraţia?
c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie?
d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat?
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------
2. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea
aparatului respirator?
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------
3. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare:
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

4 .Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii:

ulei; sare; orez; lapte; apă; zahăr; boabe de fasole; cerneală; detergent praf;
detergent lichid.

121
 a. …………………………… d. ……………………………
b. …………………………… e. ……………………………
c. …………………………… f. ……………………………

5. Încercuieşte varianta corectă de răspuns:

Filtrarea are loc în prezenţa unui : foc; filtru; cristal.

Cristalizarea nu poate avea loc fără: un filtru; un magnet; sursă de

căldură.

Decantarea are loc într-un amestec : omogen; neomogen

122
Înstrument de evaluare finalaă scrisaă pentru Nivelul ÎÎÎ
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Completarea enunţurilor Completează Completea Completează corect toate
lacunare folosind informaţii din corect 3 din 5 ză corect 4 din enunţurile date.
text. enunţuri date. 5 enunţuri
date.
2. Completarea enunţurile Completează Completea Completează corect toate
lacunare cu noţiuni specifice corect 3 din 6 ză corect 4 din enunţurile date.
disciplinei. enunţuri date. 6 enunţuri
date.
3. Enumerarea unor Enumeră 4 Enumeră 5 Enumeră cele 5 vieţuitoare
vieţuitoare din mediu acvatic şi vieţuitoare. vieţuitoare. şi dă exemplu de formă de
precizarea unei forme de adaptare a organismelor la
adaptare la mediu. mediul acvatic.
4. Enumerarea măsurilor de Identifică 3 Identifică 4 Identifică 5 măsuri.
prevenire a poluării apei. măsuri. măsuri.

Înstrument de evaluare finalaă prin probaă scrisaă la Nivelul ÎV

Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Formularea de răspunsuri Formularea Formularea Formularea
la întrebări date pe baza răspunsurilor răspunsurilor răspunsurilor corecte la 4
desprinderii informaţiei corecte la 2 corecte la 3 întrebări.
ştiinţifice desprinse dintr-un text întrebări. întrebări.
2. Scrierea regulilor de Scrierea a 3 Scrierea a 4 Scrierea a 5 reguli
păstrare a sănătăţii aparatului reguli corecte. reguli corecte. corecte.
respirator.
3. Precizarea Pentru o Pentru 2 Pentru 3 vieţuitoare.
comportamentelor de adaptare vieţuitoare. vieţuitoare.
a vieţuitoarelor la mediu.
4. Gruparea în perechi a Identificarea a Identificarea a Identificarea a 5
substanţelor care pot forma o 5 posibilităţi. 6 posibilităţi. posibilităţi.
soluţie.
5 Identificarea situaţiilor în Identificare a 3 Identificare a 3 Identificare a 3 situaţii
care se pot separa substanţe din situaţii corecte. situaţii corecte. corecte.
amestecuri.
 Nivelul III Numele şi prenumele
Evaluare sumativă „Medii de viaţă” Timp de lucru: 60 min.

Evaluare scrisă

1. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală:

Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Vieţuitoarele sunt
vânate pentru blana lor, pentru carne, pentru pene. O parte din plante sunt folosite ca hrană
pentru oameni şi pentru animale.
Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Copacii reprezintă o bogăţie prin
produsele lor: fructe de pădure, lemn şi frunze uscate. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în
construcţii şi pentru încălzit. Rădăcinile arborilor fixează solul.
Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Ea este
un loc de odihnă şi tratament.

2. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate:

Grădina este mediu de viaţă natural Balta
Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea
Sera
Livada
Acvariul

3. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a
amenaja o grădină de legume:
Se seamănă sau se răsădesc legumele….
Se nivelează terenul şi se pun Se grăpează pământul pentru a
îngrăşăminte…. se mărunţi pământul….
Toamna sau primăvara se ară sau se sapă Se parcelează terenul….
pământul….
Se plivesc buruienile, se udă plantele….

4. Completează enunţurile:

În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ……….omului.

În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de
stejari şi fagi cresc plante mici precum:………………
În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări, precum: …………….
În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:…………………………………………….
Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………..
Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:
………………………………………………………………………………………
Descriptori de performanţaă
Itemi Calificativ
Suficient Bine Foarte bine

1. Identificarea în Identifică 4 din cele 6 Identifică 5 din Identifică toate resursele.

text a cuvintelor cheie: resurse. cele 6 resurse.
care, lemn, loc de odihnă
şi agrement)
2. Gruparea unor Recunoaşte pentru Recunoaşte Asociază corect toate
medii de viaţă fiecare tip mediu câte 2 pentru fiecare tip de cazurile dat cu tipul de
cazuri. mediu câte 3 cazuri. mediu.
3. Ordonarea Ordonarea corectă a Ordonarea Ordonarea corectă a
etapelor care trebuie 4 etape din 6. corectă a 5 etape din tuturor etapelor.
parcurse pentru a 6.
amenaja o grădină.
4. Completarea Completează corect 5 Completează Completează corect toate
enunţurilor cu informaţii din 8 spaţiile punctate. corect 6 din 8 spaţiile spaţiile punctate.
specifice disciplinei. punctate.
 Nivelul IV Numele şi prenumele
elevului
Evaluare sumativă- „Omul şi mediul înconjurător”
Timp de lucru: 60 min. ………………………………..
Evaluare scrisă
Citeşte următorul fragment
Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. Este un înveliş
impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire, tăiere, zgâriere, soare, frig,
precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. Este elastică, pe deasupra se
reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism.
Grosimea ei variază de la 0,5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa
piciorului. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile.
1. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări:
3. Ce proprietăţi are pielea?
4. Ce rol are pielea pentru organismul uman?
5. Ce sunt părul şi unghiile?
6. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului?
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
2.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------
3. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate:
 Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos.
 Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos.
 Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele
corpului sistemul reproducător.
 Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv.
 Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator.
 Creierul, măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător .
4. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism
următoarele roluri:
 Pompează sânge în întregul corp.
 Distruge toxinele din sânge.
 Filtrează sângele şi elimină prin urină
substanţele dăunătoare produse de organism.
Au rol principale în respiraţiei.
 Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV

Item Suficient Bine Foarte bine

1. Formularea de răspunsuri Formularea Formularea Formularea
la întrebări date pe baza răspunsurilor răspunsurilor răspunsurilor corecte la 4
desprinderii informaţiei corecte la 2 corecte la 3 întrebări.
ştiinţifice desprinse dintr-un text întrebări. întrebări.
2. Scrierea regulilor de Scrierea a 3 Scrierea a 4 Scrierea a 5 reguli
păstrare a sănătăţii aparatului reguli corecte. reguli corecte. corecte.
respirator.
3. Punerea în corespondenţă Obţinerea a 4 Obţinerea a 5 Obţinerea a 6 enunţuri
a unor fragmente de enunţuri enunţuri adevărate enunţuri adevărate adevărate privind sistemele
pentru a reconstitui informaţii privind sistemele privind sistemele corpului uman
adevărate privind sistemele corpului uman. corpului uman
organismului uman.
4. Completarea casetelor cu Completarea Completarea Completarea după
denumiri ale organelor interne. după după caracteristicile date a 4
caracteristicile date caracteristicile date denumiri corecte ale
a 2 denumiri a 3 denumiri organelor interne.
corecte ale corecte ale
organelor interne. organelor interne.
 Nivelul III Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 30 min.

Probă practică de evaluare

Varianta 1
Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă), un ecran, un pahar de
sticlă, o bucată de lemn, o oglindă
Instrucţiuni:
Luminează o pânză albă cu un bec.
Pune pe rând, între sursa de lumină şi ecran, următoarele obiecte:
a) un pahar de sticlă:
b) o bucată de lemn;
c) o oglindă.
Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce?
Completează tabelul:
Obiectul aşezat între sursa de lumină şi Efectul
ecran ...
a)
b)
c)
 Nivelul IV Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 30 minute

Probă practică de evaluare

Materiale: apă, nisip, sare, magnet, ace cu gămălie, bucăţele de hârtie, riglă de
plastic.
Instrucţiuni
1. Amestecă apă cu nisip. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru
separarea substanţelor.
2. Obţine o soluţie din apă cu sare. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot
separa aceste substanţe?
3. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. Separă substanţele din amestec.
4. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. Prin ce metode poţi separa
substanţele din amestec?
Completează tabelul:
Nr Substanţele din amestec Tipul Metoda de separare
. crt. amestecului
1
2
3
4
Înstrument de evaluare a probelor practice
În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de:
▪ realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor;
▪ identificarea fenomenelor care intervin;
▪ exprimarea relaţiilor dintre fenomene;
▪ colectarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale
▪ formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale.
Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
Sunt identificate cu ajutorul Sunt identificate independent, în Sunt identificate independent:
examinatorului: instrumentarul mare parte: instrumentarul utilizat, instrumentarul utilizat, succesiunea
utilizat, succesiunea etapelor succesiunea etapelor experimentului, etapelor experimentului,
experimentului, fenomenul propus fenomenul propus pentru observare fenomenul propus pentru
pentru observare. observare
Sunt prezentate doar o parte Sunt prezentate majoritatea Sunt prezentate majoritatea
din relaţiile care demonstrează un relaţiilor care demonstrează un relaţiilor care demonstrează un
fenomen. Majoritatea sunt desprinse fenomen, cu sprijin minim din partea fenomen, fără sprijin din partea
pe baza întrebărilor de sprijin examinatorului. examinatorului
formulate de examinator.
Colectarea datelor este Majoritatea datelor Toate datele experimentale
nesistematică. Insuficientă claritate a experimentale sunt colectate şi sunt colectate şi înregistrate cu
modului de înregistrare şi prezentare înregistrate cu precizie satisfăcătoare. precizie. Prezentarea lor este clară.
a datelor. Prelucrarea se face cu Prezentarea lor este clară. Prelucrarea Prelucrarea datelor se face uşor şi
ajutorul examinatorului datelor se poate face uşor. rapid.
Concluziile sunt formulate fără o Sunt formulate unele concluzii Prelucrarea datelor conduce la
rigoare ştiinţifică adecvată. Limbajul corecte, în termeni corespunzători, formularea unor concluzii clare.
ştiinţific utilizat este sărac, fără fără să fie acoperite însă toate Sunt schiţate posibile generalizări
precizie aspectele implicate în fenomen. sau aplicaţii practice ale
fenomenului studiat
Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru
aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare
Comportamentul Frecv
enţa
Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Dese Un Rare
ori eori ori
Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor
Identifică ipotezele care vor fi verificate
Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal
sau scris
Notează date, observaţii constatate în efectuarea experimentelor
Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate
Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor
Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei
variabile într-o situaţie dată
Asociază situaţiile experimentate cu cele reale
Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele
efectuate
Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi
Pornind de la ipoteze şi concluzii date, elaborează un demers
experimental
Grilaă de evaluare a portofoliului personal al cursantului
Criterii de apreciere şi indici Fo B Suficie Observ
arte ine nt aţii
bi
ne
1. PREZENTARE
- evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului;
- complexitatea şi varietatea produselor finite;
- estetica generală.
2. REZUMATE
- teste de evaluare continuă, rezolvări ale temelor propuse
de ghid; notiţe
- referate, articole din presă,
- studii de documentare pe teme date (însemnări personale
în urma unor observări, scheme, tabele, schiţe, fişe de
înregistrare, răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic
sau colegi, studii comparative)
3. LUCRĂRI PRACTICE
- adecvate la scop;
- eficienţa modului de lucru;
- rezultatul lucrărilor practice;
- îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de
grup
4. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE
REALIZĂRII PORTOFOLIULUI
- reflecţii asupra propriei munci;
- reflecţii despre lucrul în echipă;
- aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată;
(desprinse din chestionare)
5. CRONOLOGIE
- ordonarea cronologică a materialelor
(demonstrează preocuparea consecventă a cursantului)
6. AUTOEVALUARE
- autoevaluarea activităţii desfăşurate;
- concordanţa scop-rezultat;
- progresul făcut;
- calificativul pe care crede că îl merită.
7. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte,
afişe, fotografii, diplome de participare la activităţi
ecologice.
- calitatea acestora;
- adecvarea la tema propusă;
- relevanţa pentru creşterea aprecierilor
 Nivelul III Numele şi prenumele
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute
Probă de evaluare pe bază de portofoliu

Evaluarea unui proiect tematic

Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele
recomandate în ambele ghiduri ale cursantului, pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă, Cicluri evolutive
ale mamiferelor, păsărilor, insectelor, Omul şi mediul înconjurător ş.a.
În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de:
 analiza datelor relevante din observaţii directe, date şi lectură;
 completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare;
 identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin, propuse pentru studiu;
 identificarea evoluţiei fenomenelor observate;
 modul de prezentare în scris a proiectului realizat.

Suficient
Unele date de informare sunt
relativ corect citate şi selectate, fără a
fi cele mai relevante pentru scopul
propus. Analiza acestora este primară.
Este identificată o singură posibilă
sursă, foarte accesibilă. Nu sunt puse
în practică modalităţi specifice de
colectare a datelor suplimentare.
Fenomenele identificate se
menţin la nivelul comun, fără a se
stabili o relaţie între ele;
Observaţiile privind evoluţia
fenomenelor sunt formulate pe
termen scurt, indicând continuarea,
cu consecinţe neclare.
În prezentarea proiectului este
utilizat un limbaj sărac.
Calificativ
Bine
Majoritatea datelor sunt citite
corect, fără a demonstra însă real
discernământ în alegerea celor mai
semnificative. Sunt comparate datele
din aceeaşi categorie.
Sunt identificate mai multe
posibile surse de date suplimentare,
necesitând tehnici diferite de obţinere
şi colectare a lor. Adecvarea acestor
tehnici la surse este realizată parţial,
iar corectitudinea relativă.
Sunt identificate fenomene
principale care sunt corelate, precum
şi fenomene secundare aflate în
interdependenţă cu cele principale.
Se formulează atât o prognoză pe
termen scurt, cât şi una pe termen
mediu, dar insuficient fundamentate.
Este utilizat un limbaj ştiinţific
simplu, cu unele erori minore.
Foarte bine
Selectarea tuturor datelor
relevante este realizată corect şi
complet. Se face o clasificare a celor
mai semnificative date. Este
demonstrată utilizarea lor corectă.
Sunt clar identificate zonele în
care este nevoie de date
suplimentare, în vederea formulării
unor concluzii pertinente. Pentru
obţinerea acestor date sunt selectate
surse diverse şi credibile.
Sunt identificate fenomene ca
elemente componente ale unui
proces. Sunt identificate raporturi de
tip cauză-efect, dependenţă,
subordonare, interacţiune.
Sunt identificate şi posibile surse
de modificare pe termen scurt sau
mediu. Consecinţele posibile sunt
evidenţiate, sugerându-se şi
eventuale soluţii pentru o evoluţie
ascendentă, însoţite de explicaţii.
Limbajul ştiinţific şi literar este
corect. Bibliografia este menţionată,
alături de elementele fundamentale
ale textului. Prezentarea de ansamblu
este îngrijită şi clară.
Istorie ■ Geografie

Probe de evaluare
În atenţia cadrelor didactice!
Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. Există posibilitatea ca
în funcţie de particularităţile comunităţii, de numărul de cursanţi, de caracteristicilor grupului de cursanţi,
de specificul şcolii, precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor, să se opteze pentru una din
următoarele forme de evaluare: scrisă, orală, practică sau pe bază de portofoliu. Se recomandă, ca încă de la
începutul cursului, cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare.
În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă, fiecare cursant va primi subiectele tipărite
clar şi vizibil, urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Se recomandă ca intervenţie cadrelor
didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele, identifică în textele propuse pentru
comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc, au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. De asemenea
recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi, cadrul
didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete, să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a
cursanţilor. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare, dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa
sprijinului acordat. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere, erorile de exprimare, topică,
grafie sau pentru estetica lucrării. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute, dar va fi permisă
depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi.
Pentru probele orale, fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute
pentru formularea răspunsurilor. Este permisă schimbarea biletului, în cazul în care calitatea răspunsului nu
corespunde calificativului suficient. Examinatorul va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare
pentru lămurirea cerinţelor, îl va conduce pe cursant, prin întrebări suplimentare, către informaţiile
necesare formulării unor răspunsuri concrete, îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe
solicitate de itemi. În caz de confuzii sau erori, cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea
să aibă un caracter constructiv. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de
detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Va cultiva o atmosferă destinsă, pozitivă,
permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor, va
accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor.
Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă, situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu
instructaje, fie în afara clasei (curtea şcolii, muzeu, zone din localitate etc.). Aceste probe solicită din partea
cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi, machete, planuri, busole, albume, foarfeci, lipici etc.),
instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor
s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative, vizite la muzee, jocuri de rol, colecţii de imagini, desene,
planuri, confecţionare de machete etc.). Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent
sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi, defalcată pe sarcini individuale, caz în
care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit, comun (de exemplu un plan al satului
realizat din planuri individuale pe zone mici). Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor, nu
vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise.
Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a
cadrului didactic. Înainte de perioada examenelor, cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l
completeze. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. Se
recomandă ca înainte de examinare, cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările.
 Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 min.
Evaluare orală - Varianta 1

1. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe.

Locuitorii satelor se ocupă cu:…………………………………………………………
Locuitorii oraşelor se ocupă cu:……………………………………………………….

2. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală

bogăţii ale solului:………………………………………………………………………………………………
bogăţii ale subsolului:…………………………………………………………………………………………..

3. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu).
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
 Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare orală - Varianta 2

1. Enumeră căile de transport.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

2. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de:

activităţi industriale:……………………………………………………………………………………
activităţi agricole:……………………………………………………………………………………..
activităţi comerciale:………………………………………………………………………………….
activităţi turistice:……………………………………………………………………………………….

3. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment:
Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul
pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea
să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din această pricină , multă vreme a fost un
duşman de temut pentru romani.
(Dio Cassius - Istoria romană)
Descriptori de performanţaă
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Enumerarea unor Câte 3 noţiuni cu Câte 3 noţiuni fără Mai mult de 3
noţiuni care desemnează sprijinul întrebărilor sprijinul întrebărilor noţiuni fără sprijinul
ocupaţii/căi de suplimentare ale suplimentare ale întrebărilor
transport. examinatorului. examinatorului. examinatorului.
2 Exemplificarea Câte 3 elemente cu Câte 3elemente fără Mai mult de 3
resurselor/ocupaţiilor sprijinul întrebărilor sprijinul întrebărilor elemente fără sprijin prin
specifice comunităţii. examinatorului. examinatorului. întrebări.
3 Interpretarea Cu sprijin, în limbaj Fără sprijin, coerent Fără sprijin, coerent
informaţiilor dintr-un simplu, prin şi logic, prin exemple. şi logic, prin exemple şi
fragment de text. exemple/citare. argumente pe baza unor
cunoştinţe anterioare.
 Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute
Evaluare scrisă

1. Scrie în spaţiile libere numele

ţărilor învecinate ţării noastre.

a). Localizează pe harta alăturată provincia în care se află

localitatea ta.
b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti
trei nume de aşezări rurale: …………………………………
…………………………………………………………………
trei nume de aşezări urbane …………………………………
…………………………………………………………………

3. Prezintă, la alegere, un monument din localitatea ta.

Specifică:
- aşezarea monumentului în localitate, în funcţie de punctele
cardinale
…………………………………………………………………………………………………………
- semnificaţia lui;
…………………………………………………………………………………………………………
- istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte)
…………………………………………………………………………………………………………
- o scurtă descriere
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
4. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri:
România are o climă polară. La munte iernile sunt geroase iar verile
Clima temperată are patru anotimpuri. sunt mai răcoroase.
Precipitaţiile cresc cu înălţimea reliefului. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi
Temperatura scade cu înălţimea reliefului. precipitaţii reduse.
5. Citeşte următoarele fragmente:
a) Cu deschidere la Marea Neagră, cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în
mare şi aflat la intrarea în Europa, acest pământ a stârnit interesul multora.

b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită, pământul României se desfăşoară între graniţele ei,
în mulţi înalţi, podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse, care nu numai că încântă ochiul prin
frumuseţea lui, dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile
 (Istoria românilor, 1935)
Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare.
- ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Capacitaă tŞi evaluate
- orientarea pe hartă , precizarea statelor învecinate;
- descrierea unor obiective din mediul apropiat;
- observarea unor caracteristici ale vremii şi climei;
- desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice.

Barem de corectare
Item Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1. Completarea pe Completarea corectă Completarea Completarea corectă
harta a statelor vecine a 3 spaţii. corectă a 4 spaţii a 5 spaţii
2. Prezentarea unor Localizarea pe harta Localizarea pe hartă Rezolvarea integrală
informaţii despre provinciilor. şi specificarea a 4 a cerinţelor.
regiunea în care trăiesc aşezări.
3. Prezentarea unui Prezentarea Prezentarea Prezentarea
monument din localitate monumentului după monumentului după 3 monumentului după 4
2repere. repere. repere.
4.Stabilirea valorii de Stabilirea valorii de Stabilirea valorii de Stabilirea valorii de
adevăr a unor enunţuri. adevăr pentru 4 enunţuri. adevăr pentru 5 adevăr pentru 6
enunţuri. enunţuri.
5. Identificare în Identificarea unui Identificarea a două Identificarea a trei
fragmente a motivelor motiv. motive. motive.
(poziţia geografică,
frumuseţea, bogăţia)
pentru care pământul
românesc a fost râvnit
de alte popoare
 Nivelul IV Numele şi prenumele
elevului
Finalul modulului Timp de lucru: 60 minute

Evaluare scrisă
1.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi, Câmpia Română, Depresiunea
Transilvaniei, Câmpia de Vest, Dealurile Moldovei, Delta Dunării, Marea Neagră
Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief:

2. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Precizează:

a)ocupaţii, b)portul, c)credinţă, d)conducători, e)relaţiile cu vecinii

3. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri:

Populaţia cea mai numeroasă se găseşte în Vacile şi oile se cresc mai ales în zonele de
câmpii. munte şi deal.
Cei mai vechi locuitori ai României au fost Activităţile industriale se practică mai ales în
romanii. oraşele mari.
Marea majoritate a populaţiei României o Reşedinţa de judeţ este reprezentată de satul
formează românii. cel mai important.
Satele mici cu gospodării risipite se află la
câmpie.

4. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză:

Capitala României este municipiu…………, situat în Câmpia………………, pe cursul………………...
.Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ……….. (20 septembrie 1459).
Timp de două secole a fost capitala………………………., iar după unirea Principatelor Române,
capitala…………………………. .În vremea regelui ……………..oraşul s-a dezvoltat mult, devenind un mare
centru………., comercial., …………., bancar, ………. . La începutul secolului XX, datorită influenţei ……………,
Bucureştiul era numit „Micul …………”
(Română, Paris, cultural, Carol I, economic, engleze, franceze, Dâmboviţei; Ţării Româneşti, României,
industrial, Vlad Ţepeş)

5. Completează următoarele enunţuri:

Localitatea mea natală este …………………………..Numele judeţului în care se află această localitate
este …………………………..Judeţul se află în partea de ……..a României.
Descriptori de performanţaă
Itemi Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
1 1. Completarea denumirilor a Completarea denumirilor Completarea denumirilor
4 unităţi. a 5-6 unităţi a 7 unităţi
2 Precizarea a 2 caracteristici. Precizarea a 3-4 Precizarea a 5
caracteristici. caracteristici.
3 Aprecierea corectă a 4 Notarea corectă a 5 Notarea corectă a 6-7
afirmaţii afirmaţii. afirmaţii
4 Completarea corectă a 6-8 Completarea corectă a 8- Completarea corectă a 10
spaţii 10 spaţii. –13 spaţii
5 Completarea unei informaţii Completarea a 2 Completarea a 3
despre localitatea natală. informaţii. informaţii
 Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare prin probă practică

1. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. Precizează
câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat

2. Localizează pe hartă şi specifică:

- poziţia României în Europa (pe harta Europei)
- poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României); denumeşte
reşedinţa de judeţ
- judeţele învecinate(pe harta administrativă a României); precizează poziţia acestora după punctele
cardinale.

3. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi:

Alexandru Ioan Cuza Decebal Regele Ferdinand Mihai Viteazul

(1820-1873) (87 – 106) (1865 –1927) (1558-1601)

Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment
istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor.
 Materiale necesare: busolă, harta Europei, harta administrativă a României, foarfece, lipici.

Capacităţi evaluate Calificativ

Suficient Bine Foarte bine
Orientarea pe teren, Cunoaşte care sunt Cunoaşte punctele Cunoaşte punctele
folosind busola punctele cardinale, cardinale, determină cardinale, determină
utilizează busola şi le poziţia acestora poziţia acestora
determină cu ajutorul independent. independent, determină
examinatorului vecinătăţi
Orientarea pe hartă Localizează pe hartă Localizează pe hartă Localizează pe hartă
2 obiective, cu ajutorul 3 obiective fără ajutorul 3 obiective fără ajutorul
examinatorului examinatorului examinatorului şi
desprinde informaţii
pentru a răspunde
întrebărilor.
Ordonarea Ordonează Recunoaşte Recunoaşte
cronologică a unor portretele folosind ca personalităţile, personalităţile, rolul lor
evenimente repere anii. specificând rolul lor şi şi prezintă cel puţin un
ordonează portretele eveniment pentru una
folosind ca repere anii. dintre ele.
 Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului
Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute
Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor

Pliant de prezentare a localităţii

1 2 3 4
Numele localităţii:…. Formele de relief Apele Clima
Poziţionarea pe - enumerare; curgătoare; - caracteristici
harta României…….. - scurtă descriere; stătătoare; generale, după
Judeţul:………… - denumirea artificiale anotimpuri
Reşedinţa de judeţ: selectivă
…………………..

5 6
Vegetaţia şi fauna Populaţia şi aşezările
- specii omeneşti
reprezentative; - structura etnică;
- imagini (fotografii, - ocupaţii principale;
desene) - căi de comunicaţie;
- organizarea şi
administraţia (schiţă)
7 8
Trecutul Imagini (fotografii,
- fragmente narative desene)
proprii sau din surse - construcţii
documentare; vechi/recente;
- cronologii ale - obiective turistice,
evenimentelor

Instrucţiuni de aplicare a probei

În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii.
Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată, în etape, în
timpul lecţiilor şi finalizată acasă. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat.
Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. Cadrul didactic va marca în grila
de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.

Înstrument de evaluare
Criterii de evaluare Calificativ
Sufici Bine Foart
ent e bine
Prezenţa celor 8 componente ale pliantului
Organizarea materialului: caracterul logic, structurat)
Respectarea în structură a subtemelor
Caracterul ştiinţific al informaţiilor
Prezenţa informaţiilor esenţiale
Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din
bibliografie recomandată, a unor date istorice culese în urma
vizitelor la muzeu, bibliotecă, notiţe luate în timpul unor întâlniri cu
personalităţi ale comunităţii, vizite, excursii
Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului
(prezenţa unor fragmente narative proprii, a unor schiţe şi desene
personale)
Aspectul general (estetica, varietatea, echilibrul părţilor)
Susţinerea lucrării: corectitudine, claritate, coerenţă, putere de
argumentare în exprimare.
Educaţie civică

Probe de evaluare
 Nivel: IV Tipul evaluării: orală
Numele şi prenumele……………. Momentul evaluării: final de modul
Data: .............................................. Timp de lucru: .................................

Proba de evaluare
Studiu de caz

Notă:
1. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text. Spuneţi
cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie.
Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. Unii
dintre ei provin din familii cu un singur părinte, alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au
plecat să lucreze în alte ţări. Aceşti băieţi nu învaţă, lipsesc des de la şcoală, rămân repetenţi.
Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi. Şcoala are profesori bine
pregătiţi, calculatoare, săli de studiu şi multe cărţi.
Fetele nu sunt primite la această şcoală.
Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele, pentru că şcoala e bună, dar nu le e permis.
Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor.
Profesorii spun că şcoala este de folos, pentru că băieţii nu vor mai face probleme
comunităţii. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor.

2. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc.

3. Formaţi următoarele grupuri:

a) Judecătorii cazului;
b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor;
c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul);

4. Prezentaţi sarcinile de lucru :

Judecătorii cazului Părinţii nemulţumiţi şi Profesorii de la şcoala

avocatul (apărătorul) lor băieţilor şi avocatul
(apărătorul) lor
Ascultaţi cu mare atenţie Stabiliţi ce veţi spune Stabiliţi ce veţi spune ca să
cazul. contra scolii. vă apăraţi.
Ascultaţi-i pe părinţi şi pe Motivaţi. Motivaţi.
apărătorul lor. Apărătorul susţine cazul. Apărătorul susţine cazul.
Ascultaţi-i pe profesori şi
pe apărătorul lor.
Spuneţi ce decizie aţi luat.

5. Adresaţi următoarele întrebări :

 Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)?
 Care sunt părţile rele (neajunsurile) ?

148
 Calificativele se acordă global, după următoarele criterii :

Standarde de Calificative
evaluare Suficient Bine Foarte bine
Identificarea Argumente Argumentele sunt Dă exemple bune
termenilor civici în incomplete, incomplete, se fac care dovedesc o
situaţii de viaţa insuficiente, puţine referiri la cunoaştere a
comunitară neadaptate la caz. drepturi, norme, drepturilor, normelor,
îndatoriri. îndatoririlor.
Analiza si Combate puţine Combate un Combate toate
evaluarea unor situaţii sau nici un argument argument important argumentele
după model si important al părţii al părţii adverse. importante ale părţii
independent, adverse. adverse.
referitoare la
respectarea unor
drepturi
Manifestarea unei Stabileşte Foloseşte o Foloseşte aspecte
atitudini constructive beneficii/neajunsuri, exprimare imprecisă, ce au impact asupra
referitoare la dar nu sunt relevante puţine aspecte ce au judecătorilor.
activitatea grupului în pentru caz. impact asupra Stabileşte mai
care trăiesc judecătorilor multe
Stabileşte un beneficii/neajunsuri
beneficiu/neajuns relevante pentru caz.
relevant pentru caz.

149
Nivel: IV Tipul evaluării: complementară- proiect
Numele şi prenumele……………. Momentul evaluării: final de modul
Data prezentării: Timp pentru prezentarea proiectului: 10 min

Proiect tematic: Istoria familiei mele

Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă, termenul la
care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. Precizaţi cursanţilor că pot alege
anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un
calificativ mai bun.
Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte:
Ce vei face
Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale.
Proiectul va conţine :
 Cercetarea numelui familiei tale
 Harta, (arborele genealogic) familiei tale
 Prezentarea orală a istoriei familiei tale , în fata colegilor
Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Veţi fi notat după
conţinutul proiectului, după felul cum ştiţi să prezentaţi, după materialele pe care le folosiţi. Veţi
fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi.
Cum vei face
Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos.
Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie, o hartă a familiei,
medalii, reţete, etc.
1. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit
numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări?
2. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea
numelor?
3. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în
familia ta?
4. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria, religia, politica
familiei?
5. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii, bunicii sau alte rude? Există poveşti în
familie despre aceste relaţii?
6. Ce întâmplări au afectat familia voastră?
7. Sunt reţete în familie care au fost păstrate?
8. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc?
9. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum?

Cum vei şti că ai reuşit

Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va
spune aprecierea. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea.

150
 Ghidul de acordare a calificativului

Calificativ
Suficient Bine Foarte bine
Conţinut Puţine detalii, nici Doar câteva Spune poveşti şi
un efort de a fi detalii date. anecdote.
inventiv. Spune câteva Aduce informaţii
poveşti. şi este inventiv.
Încearcă să fie
inventiv.
Exprimarea Este monoton, Vorbeşte când Are enunţuri
mormăie, se uită în prea tare, când prea clare.
jos, vorbeşte prea încet, Are un ritm
repede, multe gesturi. Uneori cuvintele adecvat în vorbire.
nu sunt clare
Organizarea Nu face o Are o introducere, Are şi introducere
introducere, nu are o dar nu are o idee de şi o idee de final.
idee de final. final. Prezentarea este
Trece de la una la cursivă.
alta.
Mijloace vizuale Imagini mici, Face referire la Imaginile sunt
neclare; le arată, dar imagini şi încearcă să potrivit de mari.
nu face referire la ele. le introducă în Imaginile sunt
prezentare. plăcute.
Aspectul este
acceptabil.
Ascultarea Nu este atent, nu Este atent la Este atent la
se uită la vorbitor, majoritatea ceilalţi vorbitori.
distrage atenţia. vorbitorilor. Nu face gesturi
Uneori se uită în care distrag atenţia.
altă parte. Aplaudă.

151
 Nivel: IV Tipul evaluării: orală-interviul
Numele şi prenumele………………. Momentul evaluării: final de modul
Data …………….…………………… Timp: 10 minute

Interviu – Sunt cetăţean

Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii:

1. Participare la viaţa comunităţii:

a. Ce însemna să faci activităţi voluntare?
b. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune
altele.
 să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău;
 să faci curăţenie;
 să plantezi pomi;
 să ai grijă de copiii mici;
c. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde?
d. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate?
e. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea?
f. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce?

2. Relaţionarea în cadrul grupului:

a. Ce crezi că este un conflict?
b. De ce crezi că apar ele?
c. Lipsa de răbdare, lipsa de interes, altele...
d. Cum te simţi când ai un conflict?

3. Rolul instituţiilor:

Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce?

a. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează:
● primăriei; ● bisericii; ● primului ministru.

b. Un copil este dat dispărut. Familia se adresează :

● primăriei; ● preşedintelui ţării; ● bisericii.

c. Doi tineri se căsătoresc. Ei se duc la :

● primărie; ● biserică; ● primul ministru.

152
 Calificativele se acordă global, după următoarele criterii :

Standarde de Calificative
evaluare Suficient Bine Foarte bine
Utilizarea Participă la dialog Formulează Formulează
limbajului din sfera reuşind să formuleze răspunsuri la cinci răspunsuri coerente la
valorilor civice. răspunsuri la cel puţin întrebări şi manifestă toate întrebările.
trei întrebări. iniţiativă în
comunicare.
Analiza si Încearcă să Cunoaşte ce este Este convingător
evaluarea unor situaţii explice ce este un un conflict şi găseşte în găsirea cauzelor şi
după model si conflict prin situaţii şi posibile cauze. argumentează sumar
independent, trăite. rolul conflictelor.
referitoare la
respectarea unor
drepturi
Exersarea Recunoaşte cel Recunoaşte cel Recunoaşte toate
relaţionării în grupuri puţin o instituţie. puţin două instituţii. instituţiile.
mici

153
 Nivel: IV Tipul evaluării: orală
Numele şi prenumele……………. Momentul evaluării: final de modul
Data ……………. Timp: 10 minute

Probă de evaluare
1. a. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane.
b. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană.
c. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane.
2. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive.
3. Spune trei reguli care dovedesc respectul.

Standarde de Calificativ
evaluare Suficient Bine Foarte bine
Identificarea 1.a. Numeşte Precizează trei Dă exemple bune
termenilor civici două atribute însuşiri ale persoanei care dovedesc o
specifice unei şi încearcă să cunoaştere a
persoane cu sprijin motiveze de ce. atributelor persoanei.
acordat de învăţător. Găseşte explicaţii Este convingător
b. Încearcă să cu ajutorul sugestiilor în susţinerea
găsească explicaţii făcute de învăţător. argumentelor.
pentru a arăta că este
o persoană. Identifică trei Precizează trei
c. Identifică cel diferenţe şi le diferenţe şi le susţine
puţin două diferenţe motivează. argumentat.
şi le redă cu 2. Precizează un 2. Precizează
dificultate. avantaj şi un avantaje şi
2. Precizează un dezavantaj şi-l dezavantaje şi le
avantaj / dezavantaj motivează sumar. argumentează.
Cunoaşterea şi 3. Recunoaşte cu 3. Precizează 3. Exemplifică trei
respectarea normelor ajutorul imaginilor o două reguli cu reguli în situaţii
de comportare regulă. ajutorul învăţătorului. autentice de viaţă.

154
 Nivel: IV Tipul evaluării: practică
Numele şi prenumele……………. Momentul evaluării: final de modul
Data ……………. Timp pentru prezentare: 10 minute

Probă de evaluare
Despre mine

 Folosind hârtie colorată, decupaje din reviste şi lipici, alcătuieşte un poster sau un tablou
care să „vorbească” despre tine.
 Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în
care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi, defecte, reuşite, abilităţi, etc.
 Pe fiecare piesă, scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic, bun cântăreţ).
 Piesele se lipesc pe un carton, apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor.
 Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte:
1. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori?
2. Eşti mulţumit de tabloul tău?
3. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi?

Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru:

Acordarea calificativului :

Niveluri Calificativ
F. bine Bine Suficient
Conţinut Problema este clar Problema dată este Nu sunt incluse aspecte
evidenţiată. tratată superficial. suficiente privind problema
Sunt prezentate multe dată.
elemente care susţin tema.
Analiză Au fost identificate cele Au fost identificate date Sunt prezentate
şi evaluare mai relevante date despre despre care redau aspecte elemente sporadice despre
profilul cursantului. puţin semnificative despre profilul cursantului.
profilul cursantului.

Prezenta Prezentarea este clară. Puţine erori de Reuşeşte să prezinte

re Cursantul foloseşte exprimare. Prezentare puţine informaţii cu sprijin
umorul monotonă. acordat.
şi anecdotele.
Impactul Posterul este ordonat, Posterul este Posterul este
vizual ilustraţiile, culorile îl aspectuos. dezordonat.
înfrumuseţează. S-a încercat Nu este făcut nici un
înfrumuseţarea aspectelor efort sau sunt făcute prea
vizuale prin folosirea puţine pentru
culorilor, a simbolurilor, a înfrumuseţarea acestuia.
imaginilor.

155
 VIZA DIRECTORULUI
UNITĂŢII,
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1
a……………………………………….
(NUMELE ŞI PRENUMELE
CURSANTULUI)

I. DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA:

1)DATA PERSONALE:
A. Data şi locul naşterii:
………………………………………………………………………………..
B. Naţionalitatea……….………………………………………………………..
C. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit.
D. Religia…………………………………………………………………………
E. Adresa/
telefon…………………………………………………………………………………
………………..
F. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se
completează din fişa medicală)
………………………………………………………………………………….
2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI:
A. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie
B. Structura familiei: copii în întreţinere (nr….), tată, mamă, fraţi (nr.…), surori
(nr…), bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul, şi anume:
………………………………………………………………………………
C. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali:
TATA…………………………………………………………………………
……………………...…….
MAMA…………………………………………………………………………
………………………...
D. Profesia cursantului: …………………………………………………………….
E. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune, bune,
satisfăcătoare, nesatisfăcătoare
F. Apelativul cursantului :………………………………………………………
G. Climatul educativ:
a) relaţii intrafamiliale: favorabile, nefavorabile, organizate,
dezorganizate
b) influenţe extrafamiliale (vecini, prieteni, alte persoane, şi
anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil .NU
c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului :
Nu/ Da, şi anume :……………………..
d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. …...
………………………………………..
(numele, locul de desfăşurare)NU
…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………

II. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR:

1
Pentru a fi întocmită corect, se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate.

156
1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt, mediu,
scăzut.
2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în
ciclul primar):
Limba şi literatura română: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Limbă modernă: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Matematică: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Educaţie civică: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Istorie şi geografie: foarte bine, bine, suficient, insuficient
Discipline opţionale
a) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
b) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
c) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
d) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient,
insuficient
3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII:
A. Capacitatea de învăţare:
a) capacitatea de receptare: rapidă, medie, lentă
b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă, medie, lentă
c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă, medie, lentă
d) interesul pentru învăţare: pasionat, conştiincios, indiferent
B. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de:
a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale, calificative,
b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de
muncă plăcere, satisfacţie, orgoliu
4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV:
 respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi,
 înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor,
 participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului,
 se supune/nu se supune normelor grupului,
 acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului, îşi
 asumă/nu îşi asumă roluri, trece/nu trece de la un rol la altul,
 comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor
5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile:
întotdeauna, uneori (cele preferate, dacă se insistă)
6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil, greu
adaptabil, inadaptabil.

III. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI:

1)MOTRICITATE:
A. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune, bune, slabe
B. Ritmul mişcărilor: rapid, mediu, lent NU
2)CAPACITĂŢI COGNITIVE:
A) Percepţia:
a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună, bună, slabă

157
 b) spirit de observaţie: foarte bun, bun, slab
c) orientarea în spaţiu: foarte bună, bună, slabă
d) orientarea în timp: foarte bună, bună, slabă
B) Atenţia:
a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună, bună,
slabă), cu grupuri mici (foarte bună, bună, slabă), cu întreg colectivul
(foarte bună, bună, slabă)
b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori:
foarte bună, bună, slabă
c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună, bună,
slabă
C) Memoria:
a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă, medie, lentă
b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă, medie, scurtă
c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare, fidelă, cu dificultăţi
d) tipul predominant de memorare: senzorial, afectiv, cognitiv, acţional

D) Imaginaţia:
a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi
intelectuale, activităţi artistice, activităţi practice ;
b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale,
activităţi artistice, activităţi practice
E) Gândirea:
a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună, bună,
slabă), sinteza (foarte bună, bună, slabă), comparaţia (foarte bună,
bună, slabă), generalizarea (foarte bună, bună, slabă), clasificarea
(foarte bună, bună, slabă)
F) Limbajul:
a) volumul vocabularului: bogat, mediu, sărac
b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect, incorect), lexical (corect,
incorect), semantic(corect, incorect), gramatical (corect, incorect)
c) calitatea limbajului: coerent, incoerent, expresiv, inexpresiv
d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă, concisă /
redundantă, argumentată
G) Trăsături temperamentale:
a) mobilitate: rapidă, medie, lentă
b) stabilitatea conduitei: stabil, instabil, deschis, închis, comunicativ,
rezervat, sociabil, puţin sociabil, vesel, visător, interiorizat, mai mult
trist, hiperemotiv, excesiv de timid, emotiv, controlat, calm, uneori
nepăsător
c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv, lent/explosiv, reţinut/nestăpânit,
uneori brutal
d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică
e) altele, şi
anume…………………………………………………………………………
………………
H)Trăsături de caracter:
a) pozitive: sociabilitate, comunicativitate, spirit de prietenie, spirit
de colectiv, sinceritate, respect faţă de adult, politeţe, spirit de
ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguinţă, corectitudine,

158
 perseverenţă, independenţă, spirit de iniţiativă, disciplină,
modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj,
altele, şi anume……………………………………………………
b) negative: neglijenţă, dezordine, îngâmfare, lăudăroşenie, neîncredere
în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranţă, egoism, altele, şi
anume…………………………………………………………………...

IV. CONCLUZII:
1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII
CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU
GIMNAZIU………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………….
2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A
CURSANTULUI (măsuri, acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei)
…………………………………………………………………………………………………
……………………….
…………………………………………………………………………………………………
……………………….
…………………………………………………………………………………………………
……………………….

Cadru didactic……………………………………………………………….
(numele şi semnătura)
CLASA…………………………………….……………………………….
ŞCOALA…………………………………………………………………...
DATA………………………………..

159