Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

• Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii.10. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 .02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă. tineri. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă. tineri sau adulţi care. adulţi).2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului.5160 din 06. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani.01. În acelaşi timp. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar.

În acest context. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. adulţii ştiu ce scop au de atins. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere.tind să fie orientaţi spre sine. cu elemente clar structurate. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. autonomi. rolul lor fiind de multe ori. incluzând activităţi înrudite. Aceşti adulţi • 5 . a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. Astfel. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. au o învăţare centrată pe viaţă. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. opus centrării pe discipline de studiu. acela de facilitator. ei apreciază un program educaţional bine organizat. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. Din această perspectivă. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. Astfel. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. responsabilităţi de familie. instruirea la care au participat anterior în mod formal. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. pe rezolvare sarcini sau de probleme. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. cu sprijinul cadrelor didactice. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi.

concretizarea. proiectelor propuse. în condiţiile interesului imediat. În aceste condiţii. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. în cadrul tuturor disciplinelor predate. comparaţia. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi.trebuie trataţi ca egali în experienţe. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. la valorizarea experienţelor de 6 . abstractizarea. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. sinteza. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. • Incorporează. generalizarea. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. temelor. • Curriculum centrat pe situaţii. promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. a standardelor curriculare. . principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat.probe scrise. De asemenea. sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. • surse bogate şi variate. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. . Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. apropiată. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 . 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare.probe orale. a instruirii. construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. format din adolescenţi. şcoli sau guverne. a intereselor lor de cunoaştere. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. . comunităţi. Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. . • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. a pregătirii cadrelor didactice.stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. În aceste condiţii. Astfel. tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare. demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. alături de respectarea şi instruirea directă.probe practice.3. • respectarea stilurilor variate de învăţare. • descoperire nu receptare. sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii.identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. • autoreflectare.interviu/discuţii individuale. • mentorat.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. .

în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. masa rotundă.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. iniţiate şi nu pe individ. abilităţilor. conversaţia euristică. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative). rezolvarea de probleme. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: . dezbaterea.realizarea unei evaluări sumative integratoare. studii de caz. evaluarea autentică subliniază faptul că: . . conversaţia cu oponent. În cazul evaluării formative. investigaţia.identificarea punctelor slabe.realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. . De asemenea. cu centrare pe activităţile care trebuie promovate.identificarea punctelor tari. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. prezentarea. chestionare. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . . a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora. un numai ale celor tradiţional academice. orală. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). acest proces se derulează într-o manieră constructivă. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare. Pornind de la aceste premise. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. brainstorming. de tip logico-matematic şi lingvistic. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. joc de rol. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor. practice (activităţi practice.procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale.

Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. . . Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. . Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari. astfel încât ei îşi extind. practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. .identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. ce este nevoie să mai înveţe să facă. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare.procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei. învăţare prin intermediul proiectelor de grup. politici. datorită instrumentelor variate folosite.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme. cât şi metodele şi rezultatele evaluării. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . într-un atelier sau la biblioteca şcolii.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. cât şi într-o excursie de studiu. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat. . obişnuit. . inclusiv evaluarea continuă din clasă.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi.de clasă. atât obiectivele. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. dar şi în cadrul procesului de evaluare.. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 ..

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

16 . • scrierea imaginativă. ea este posibil de realizat şi la limba română. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. selectarea unor informaţii din ziare. cunoştinţelor.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. să-şi exprime opinia. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. scrisori. educaţiei muzicală. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. educaţie plastică. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. semi-obiectivi. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. cereri. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. să găsească soluţiile. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. să lucreze independent. să le aplice în contexte noi. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. pe baza descriptorilor de performanţă. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică. Calitatea probelor depinde de natura. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. să le interpreteze. • activizarea vocabularului. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. educaţie fizică). reviste. scrierea unui bilet. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. în ritm propriu. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare.

Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. vor viza conţinuturi esenţiale. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică.. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. proiect tematic. În listele de verificare. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. ▪ foarte bine. dacă a studiat o bibliografie . • ce activităţi de documentare a desfăşurat. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. cadrele didactice 17 . I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului.teme pentru acasă. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. exemple concrete privind conţinutul evaluat. noutatea. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. trebuie să asigure o atmosferă calmă. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. deprinderile vizate. o temă scrisă efectuată acasă. lipsită de tensiune. în timpul derulării examenelor. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. originalitatea. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent. va solicita lămuriri. după tipul acestora etc. • logica după care a organizat materialul. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. va acorda timp suficient de gândire.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. justificări. un referat.. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. corespunzătoare fiecărui modul. gradul de interes. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. proiect.

acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final. 18 .supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora.

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. În consecinţă. va folosi un vocabular adecvat. cuprinzând un număr mic de itemi. dar şi la alte niveluri). pe baza descriptorilor de performanţă. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. volumul şi calitatea cunoştinţelor. 22 . Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. prevăzând sarcini pe trei niveluri. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Probe mixte. în interiorul aceluiaşi standard. urmărind realizarea a 2-3 standarde. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. conform descriptorilor de performanţă. va acorda timp suficient de gândire. accesibil. justificări. exemple concrete privind conţinutul evaluat. capacitatea de a exemplifica. anumite sarcini matematice. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. Probe de sinteză(pe sistemul examen). atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică. va explica unii termeni.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. evaluatorul va citi textul. va solicita lămuriri. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv.

Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu. 23 . Unele standarde sunt evaluate prin probe practice. In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. standardele de evaluare şi itemi. orale sau prin proiect. Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare.

problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . pentru realizare personală (orar. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale. planuri. respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe. grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup. notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . grafice.

Lucrări practice:adecvate la scop. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor .importanţa lucrării. individual sau în cooperare cu alţi colegi. punctele forte etc. scări de clasificare. 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . • liste. Examinatorul realizează un interviu. învăţare şi evaluare. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite .rezultatul lucrărilor practice. dacă este complet. despre lucrul în echipă. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. Întrebările vizează: scopul realizării. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. aspectul. demonstrează corelarea dintre experienţă. • fişe individuale de lucru. pliante.progresul făcut. • liste de control şi de verificare . scale de apreciere. elementele noi. tabele. utilitatea unui anumit material. • temele de casă. articole din ziare. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. De exemplu. probleme rezolvate. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. note şi observaţii legate de învăţare. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. noutatea. trecând în revistă lucrările anexate.să arate originalitatea.eficienţa modului de lucru. • proiecte tematice. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat.adecvarea la tema propusă. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului.Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. reţete.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

capacitatea de adaptare la solicitările temei. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. original. Calitatea rezultatelor . Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. abilităţi. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. 27 . în viitor. valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. selectarea informaţiei relevante. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. cunoştinţe. Documentarea – identificarea datelor necesare.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. dacă este coerent.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. ce nu a mers bine şi de ce. corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. deprinderi. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. măsura în care cursantul este inventiv. Calitatea materialului . ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. logica în argumentarea ideilor.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. coerenţa internă. a factorilor de blocaj. ce a mers bine. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . dacă au fost făcute legături între date.

Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. simbolurilor. 28 . Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. calcul. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. greşite. ilustraţiile. calcul. suficiente elemente care susţin privind tema. a imaginilor. scrisul. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. Sunt scrise clar calculele. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Posterul este dezordonat. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. problema dată. culorile îl înfrumuseţează. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. a corecte. Posterul este aspectuos. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. legătură cu tema cu tema.

Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. pentru nivelul I. Compunerea de √ √ probleme 5. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. cum este cea exemplificată mai jos. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . Efectuarea de √ √ estimări 3. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. 1.PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare.

Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.3.

Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. Se pot aplica probele practice. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. scrise. lucrările de investigare proprie sau de grup. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. sprijin minim: bine. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. de numărul de cursanţi înscrişi.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. Probele se susţin în sesiuni speciale. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. fără sprijin: foarte bine. probe practice. grilele de observaţie a activităţii cursantului. 31 . Formele evaluării Probele de examinare orală. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. Pentru sprijin susţinut: suficient. listele de verificare. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. s-au făcut vizite. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. Din punct de vedere calitativ. studii de caz. Se va opta. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. 3. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. priceperile. obiecte confecţionate sau machete. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. 2.

• îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. Probele practice conţin trei itemi. izvoare istorice ş. Celălalt solicită completarea unei hărţi. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. relief. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. arborele genealogic al cursantului. schiţa traseului de acasă la şcoală. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. povestiri. completare a enunţurilor cu noţiuni date. cât şi de cursant. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. de punere în corespondenţă. necesită scurte descrieri. enumerare de elemente. faună. unităţi mari de relief. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. Celălalt. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. căi de transport. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. staţiuni de pe malul mării. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). Poate fi de alegere din mai multe variante date. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. descoperirea unor resurse naturale. şcolii sau clasei. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. climă. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. documente personale. de completare. de a argumenta afirmaţii / situaţii. a unor enunţuri. Evaluarea se face în termeni cantitativi. istoria familiei. exemple. vecini. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. personalităţi. forme de relief. a numelor unor oraşe. denumiri ale acestora. căi de comunicaţie.. • întocmirea unui plan după o machetă dată. 32 . • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. punere în corespondenţă etc. de dificultate sporită. interpretări. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. construirii unor căi de comunicaţii etc. istoric. Probele scrise conţin 5 itemi. de apreciere a valorii de adevăr. căi de transport. planuri ale locuinţei. evenimente istorice din zonă. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi. etnii din România. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. porturi. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. prezentarea unei personalităţi. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori.a. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii.

• ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. În prezentare. floră şi faună.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. 33 . • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. • va interpreta datele culese. descrieri ale clădirilor. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. • logica după care a organizat materialul.

trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. investigaţia. cel puţin la nivel minimal. 34 .vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. cursanţii care frecventează modulul. Probele se susţin în sesiuni speciale. 2. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. deprinderi. aptitudini. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. cum sunt portofoliul. practice sau prin metode alternative. 3. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. proiectul. nivelul unor deprinderi civice. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. a proiectului şi prin probe practice. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. se construiesc situaţii pe care să le judece. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. priceperi. Pentru evaluarea finală. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. anumite operaţii ale gândirii. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. progresele cursanţilor. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. Indiferent de tipul probei.

Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici. va solicita lămuriri. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. Întrebări de reflecţie S1. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Ca proba practică.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. referitoare la respectarea unor drepturi S4. va acorda timp suficient de gândire.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. exemple concrete privind conţinutul evaluat. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. prezentarea unor instituţii din comunitate. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală. • capacitatea de a exemplifica. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. justificări. pe baza descriptorilor de performanţă. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2.

Pot fi selectate: o lucrare scrisă. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. liste. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. Analizează propriul comportament. punctele forte etc. elementele noi. • observaţii pe baza unor ghiduri. vor viza conţinuturile esenţiale.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. scale de apreciere. un poster. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. cursantul va fi sprijinit să arate scopul. reţete. originalitatea. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. articole din ziare. noutatea. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. învăţare şi evaluare. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. • proiecte tematice. globală şi se va stabili un calificativ. o fişă de observaţie. pliante. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). scări de clasificare. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. aplicabilitatea unor cunoştinţe. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. Se va formula o apreciere holistică. De exemplu. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . importanţa lucrării. individual sau în cooperare cu alţi colegi. 36 Des eori Un eori Rar eori . materialele folosite. un afiş. un proiect tematic. Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. tabele. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . • temele de zi. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . demonstrează corelarea dintre experienţă. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. note şi observaţii legate de învăţare. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. • liste de control şi de verificare. În prezentare.

se observă relevanţa pentru tema proiectului. dacă este coerent. în viitor. d. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . cunoştinţe. II Calitatea activităţii cursantului a. abilităţi. Calitatea materialului utilizat . modul în care au fost făcute legături între informaţii. progresul făcut. a factorilor de blocaj. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. acoperă tema propusă. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . adecvarea la tema propusă.inventiv. ce nu a mers bine şi de ce. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. este logic şi argumentat. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. prin modul de concepere este adecvat temei. deprinderi. măsura în care cursantul este original. despre lucrul în echipă. Lucrări practice:adecvate la scop. Alte materiale: calitatea acestora. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. coerenţa internă. rezultatul lucrărilor practice. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei. aspectul.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. e. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. b. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. dacă este complet.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi.eficienţa modului de lucru. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a.

g. tratată superficial. Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. e. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante. Greşelile . înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. legătura dar cu tema. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. d. Impactul vizual Posterul este ordonat. Posterul este aspectuos. Exprimarea este clară. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. pentru a înfrumuseţarea imaginilor. nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. Multe greşeli de . prezentării corecte. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. Nu este înfrumuseţează. Se înţelege ideea. c. culorile îl S-a încercat dezordonat.Scris neciteţ.b. 38 . Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. acestuia.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. Posterul este ilustraţiile. capacitatea de adaptare la solicitările temei. simbolurilor. f.

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. la alegere. Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. probă orală. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. • • • • • • • • 40 . În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). 3 şi 4). Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul.În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi. folosind un vocabular accesibil cursanţilor. Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). Exprimaţi-vă într-un limbaj literar.

Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor.. ………………………………………………………………………………………………… 41 .] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. 3.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Citeşte: Azi se anunţă ploi. [. Eu am uitat umbrela acasă.. Ascultă cu atenţie următoarea ştire.

Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.. 3.. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.20 min. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. 42 . [.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Este necesar să consumaţi multe lichide.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2.

cu voce tare. cu mici erori de exprimare. Citeşte enunţuri în ritm lent. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. va citi clar. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. potrivite situaţiei date. corecte din punct de vedere gramatical. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. corect. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. Spre seară. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. în zonele de câmpie vor cădea ploi. rar textul de mai jos. Formulează enunţuri logice. cu voce tare. enunţurile date. 3 43 . după ascultarea repetată a acestuia. Vremea va fi călduroasă.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . iar la amiază de cel mult 11 grade. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. enunţurile date. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. cu mici erori. În zonele de munte va fi ceaţă. Citeşte în ritm lent. Citeşte cu uşurinţă. corect. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. Cerul va fi senin. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. cu mici erori de exprimare. cu sprijin din partea învăţătorului. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. potrivite situaţiei date. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. în funcţie de anotimp. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat.

.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului. marele artist şi inventator. a fost obsedat de ideea de a zbura. 2. Leonardo da Vinci. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. 3. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. Citeşte.

Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. . în Ungaria. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . La 18 martie 1906. dar şi în Franţa la Paris. asemenea celor de liliac. în Franţa. 3. Aparatul de zbor avea motor.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 2. Traian Vuia a studiat la Budapesta. iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. Citeşte. Inventator român. o elice.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in.

Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. mai ales pentru internaţionale. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. Grecia. Dacă există astfel de situaţii. Citeşte enunţurile date în ritm lent. de prezentare) coerente. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. La itemul 2. reluând cuvinte mai puţin uzuale.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. cu sprijinul întrebărilor. potrivite situaţiei date. conţinutul fragmentului audiat. corecte. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. cât şi pentru cele foarte avantajoase. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. conţinutul global al fragmentului audiat. corect. Oferă informaţii esenţiale. rar textul de mai jos. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. în limita locurilor Popa nr. coerente. (formule de salut. disponibile. 5. de 15% din costul biletului. Cipru. coerente. pentru sprijinirea cursantului.30 destinaţii ca: Spania. Oferă informaţii esenţiale. cu sprijinul învăţătorului. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. cursele interne. Preţurile sunt cursele interne. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. corect. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. cu mici erori. potrivite situaţiei date. de prezentare). Oferă informaţii esenţiale. în ritm propriu vorbirii. cu sprijinul învăţătorului. corecte din punct de vedere gramatical. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. complete (formule de salut. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . cu mici erori de exprimare. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. prin telefon. complete (formule de salut. corecte din punct de vedere gramatical. fără erori de acord. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. atât pentru transporturi aeriene. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. potrivite situaţiei date. corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. . de prezentare).

Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. Citeşte: Din cauza secetei. 2. Ascultă cu atenţie următorul text.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . dar şi două parcuri naţionale. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe.. pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Majoritatea focarelor au fost stinse. vegetaţia este atât de uscată. 3. [. însă pot izbucni din nou..] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.

Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Citeşte: Un bebeluş de cinci luni. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. 2. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. 3... Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul.20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Ascultă cu atenţie următorul text. . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic. cu grave probleme respiratorii. Va fi externat în următoarele două zile. a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. [.

Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. corecte din punct de vedere gramatical. copiilor cu focul. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. 2 Oferă informaţii esenţiale. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. lase la îndemâna lor surse de foc. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Acest cureţe şi să verifice sobele. complete (formule de salut. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. coerente. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. medici sau voluntari ai persoane. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. coerente. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Acesta avea la bază anului trecut. Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. cu sprijinul învăţătorului. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. de prezentare). informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. potrivite situaţiei date. să Reanimare şi Descarcerare.fumatul neglijent. cu sprijinul cadrului didactic. rar textul de mai jos. fără erori de acord. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. dar şi de jocul foarte bine echipată. cu sprijinul întrebărilor. de prezentare) coerente. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Oferă informaţii esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . coerente. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. potrivite situaţiei date. Oferă informaţii esenţiale. București. complete (formule de salut. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. complete (formule de salut. de prezentare). potrivite situaţiei date. cu mici erori de exprimare.

Citeşte în ritm lent. corect. corespunzătoare. coerent. în ritm propriu vorbirii textul dat. corect. cu mici erori textul dat. Citeşte cu uşurinţă. .3 Citeşte în ritm lent. coerent textul dat.

Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1. Dacă era alt judecător veneam bucuros. 3. Ascultă cu atenţie textul .Nici eu nu pot veni. . dragul meu. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. . Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă.Aş veni. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. zise el. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: .Iubiţi prieteni. Doar nu vrei să se scuture toate. cel dintâi prieten răspunse: .Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui.

Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Dacă era alt judecător veneam bucuros.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Ascultă cu atenţie textul. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău.Nici eu nu pot veni. cel dintâi prieten răspunse: . Doar nu vrei să se scuture toate. dragul meu. 3. zise el.Iubiţi prieteni. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.Aş veni. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . . Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat.

judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. . Dacă era alt judecător veneam bucuros. iar pe-al treilea mai puţin. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. Într-o zi. Şi cu toate acestea. el plecă cu dânsul. La itemul 2. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. cel dintâi prieten răspunse: .Aş veni. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. La această rugăminte a lui. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. buna purtare şi dreptatea prietenului său.Iubiţi prieteni. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. dragul meu. Dacă este nevoie. Deşi el se ştia că este nevinovat. . Doar nu vrei să se scuture toate. Voi ştiţi toată viaţa mea. când cursanţii povestesc. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. se arătă gata să meargă la judecător. Într-adevăr. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. după ce-i spuse vorbe de laudă. acela pe care nu-l iubea aşa de mult. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat.Nici eu nu pot veni. Numai cel de-al treilea. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. zise el. Mă cunoaşteţi de mult timp.

cu 2. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri. cursiv. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. corect. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului.4 greşeli. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. coerent textul dat.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . 2 Relatează. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. 3 Citeşte în ritm lent. cu mici erori textul dat. cu ajutorul unor întrebări de sprijin. exprimânduse logic. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. exprimându-se logic. corect din punct de vedere gramatical. exprimânduse logic. Citeşte corect. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. . coerent şi expresiv textul. cu 1-2 greşeli de acord sau topică.

... • ..Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1... • Dimineaţa mă trezesc la ora ....... Eu erau în gară. Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite........ 4.............. Tinerii eram în gară...................... • Eu stau în localitatea ... Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit. ...... este prietenul meu....... Trenul era în gară.. .... Tu şi Ana erai în gară............ ..... maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2.. Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii. 3.. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie... eraţi în gară.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. Completează corect cele trei enunţuri. corect din punct de vedere gramatical. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei. Completează corect două enunţuri. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii. respectând regulile de ortografie. Completează corect cele trei enunţuri. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical. I2 I3 I4 . cu o eroare de ortografie. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. Formulează un enunţ corespunzător imaginii.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie. respectând acordul dintre subiect şi predicat.

. talent... Anunţul se adresează persoanelor cu vârste . numărul 5. om.Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1.. cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani.... anunţ – ştire...... angajat – salariat. etate... ... Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii... între orele 13:00-15:00..... persoană – vietate...... Se fac angajări pentru următoarele meserii: ....... Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit........ ziar... bărbat.... Sediul societăţii comerciale este în Strada .. 2.. de luni până vineri.............. _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs... croitori şi muncitori necalificaţi. căsătorit. ani.......... profesie.... Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5.. . Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători.......... 3.... meserie – pricepere....... tinereţe........... vârstă – copilărie.. bucurie............... Anunţul este valabil până la 1 noiembrie....... muncitor................... şi . ....... ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten........ Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat...........

..______________________________________ ………………………………………………………………………………………………….

Formulează propoziţii enunţiative. Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. semnul întrebării. respectând cerinţele date. 2 3 . interogative şi exclamative simple. cu o eroare ortografică. Formulează propoziţii enunţiative. Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. interogative şi exclamative elaborate. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. respectând cerinţele date. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. Formulează propoziţii enunţiative. cu cel mult două erori ortografice. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. Este importantă logica enunţurilor. interogative şi exclamative elaborate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. semnul exclamării). scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. respectând regulile ortografice.

Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. □ Turnu şi Cozia. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. 1. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina. □ Cozia şi Călimăneşti. ne-am urcat în tren. Nimeni nu se aştepta să venim. împreună cu familia. am văzut că nu era nicio maşină parcată.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca. alţii mai liniştiţi. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . □ la vilă □ Călimăneşti. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. Marchează cu X varianta corectă. cu bagajele făcute. 2. □ trenul. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. □ la hotel □ Căciulata. Pe data de 24 decembrie. □ autocarul. Până la urmă am fost cazaţi.

... cu ocazia sărbătorilor de iarnă......... Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi............ ....................................3.................................................................... ...... ............... Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4......

cu 1-2 greşeli de ortografie. verbului şi adjectivului. Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. respectând normele de structură ale acesteia. ortografie. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. I3 I4 . Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 2-3 erori de structură. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. respectând normele de structură ale acesteia. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină.

... Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? …………………………………………………………….. Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei........ cu părul alb........................... ............. Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a...........Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis... . cu ochii căprui... Mă uitam la cer printre frunzele dudului. Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul.... .......... .......... uscăţivă.............. creţ... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …............... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire.. Înaltă.. ………………………………………………………………................................ ………………………... Formulează enunţuri în care cuvintele: părul.......................... Fusul îmi sfârâia la urechi.... Îi sărutam mâna.......................... …………………………...... 1.................... Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii.... cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text... 2...... c.. …………....... Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ……………….……....................... cu gura strânsă... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………... Ea mă săruta pe frunte...........… b.....

................. 5......... ………………………………….. ……………………………………………………………………………… …........................... Dă textului un titlu potrivit................…………………………………………………………. 3...................... ..... .. .. Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul..... • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii.. ........... ..... Scrie un scurt text.……. .... ………………………………………………………….. ...... 4..... Identifică în textul citit şase adjective. ……………………….......................... din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten.. ………………………. Scrie-le pe spaţiile punctate... un membru al familiei..... ……………………………………….. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …..... ……………………………………………………………………………… …......... …………………………………………….............. un coleg etc... ……………………………………………………………………………… …...)......... • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei.... ....... ……………………………………………………………………………… …....... ... ...... ……………………………………………………………………………… ………………………………………........

de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. logic înlănţuite. Identifică cinci adjective în text . clare. clare. logic înlănţuite . scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. pentru textul realizat.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. punctuaţie. Identifică patru adjective din text. cu 4-5 erori de scriere. scrie lizibil.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. scrie lizibil. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. ori de schimbare a formei cuvintelor. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . ori de schimbare a formei cuvintelor. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. 2 3 4 5 . scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. titlul este semnificativ. punctuaţie. Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. punctuaţie. scriind lizibil cu 1. titlul reflectă conţinutul textului realizat. cu 2-3 erori de scriere. cu 1-2 erori de înlănţuire logică. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. titlul este semnificativ pentru textul realizat. Identifică şase adjective în text.

............... Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde.............. 2.................. ... ............. 2 – 3 felii de □uncă........... ................................................ Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1...... 1-2 felii de caş□aval...................... Se bat 5 – 6 o□ă.......................Nivelul I cursantului ........... Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi.............. .... ............ ............................ . Adăugaţi □ărar tocat............. .......................................... ............................. ...... Amestecaţi-le cu caşcavalul................ Completează casetele cu literele care lipsesc....................... Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei.............. ...... şunca şi ceapa...... ...............................

se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. cuvinte sau chiar propoziţii. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. rupt. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături. . de invitaţi la un anumit eveniment. De asemenea.Instrucţiuni pentru cadrele didactice. Suplimentar.). solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă.

să mergem împreună. Decupează bucăţile şi josul paginii. ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. 2. 3. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Din greşeală cineva l-a rupt.Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. viitoare a . săptămâna oraşului . Verişoara Cristin ştrandul de ta. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire.

independent. lipici şi fişa de lucru. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. fişa de lucru a cursantului. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . argumentând necesitarea ori . Dacă este nevoie. Scrie biletul sub forma unui enunţ. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. independent. punctuaţie sau de aşezare în pagină. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. Prezintă situaţie adecvată. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. precisă şi corectă. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. Prezintă succint o situaţie sugerată. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. telegrame etc. Scrie biletul într-o formă clară. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. lipici. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. punctuaţie sau de aşezare în pagină. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. Scrie biletul într-o formă clară şi corectă.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. scrisori.

Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. cu mici erori de exprimare. Se exprimă logic. . corect. fără dezacorduri gramaticale.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. cursiv. formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic. utilitatea folosirii biletului. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. relativ cursiv.

Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Foloseşte cel puţin trei adjective. rotundă. Păr cărunt. 2. Păr tuns scurt. Faţă rotundă. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Are mustaţă. Are mustaţă. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. Faţă rotundă. Subliniază-le. Slăbuţ. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. cu faţă prelungă. pieptănat pe spate. Păr cărunt. ondulat pieptănat pe spate. mustaţă subţire.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. frunte înaltă. Faţă plină. bogat. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. bogat.

Alexandru Vlahuţă. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. culoarea părului. 2 . pieptănătură etc. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. Mihail Sadoveanu. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. întocmirea unui portret robot etc. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. forma feţei. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). însă nu permite recunoaşterea personajului. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. În scriere are 3 greşeli. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. dar recunoaşte doar unul. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. Utilizează 2 – 3 adjective. Descrierea nu conţine elemente eronate. a sprâncenelor. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie.A Rosetti. În scriere are 1 -2 greşeli. C. foarfece. Descrierea permite recunoaşterea. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. Aurel Vlaicu.

............................................................................ • reclamă.... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe............................................................... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1...................Nivelul IV cursantului ...... ...................................................................... Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă.................... ............................................................................................ .................................................................................... Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc...... ...................................... ........................................ Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date.............................................................................. ......... .............................. Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport................................................... ................................................................................................................................... ................................................................................ 2........................

independent. creioane colorate. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. cu multe reveniri. Scrie lizibil. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. 2 . coli A3. sub forma unor enunţuri elaborate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. reclame şi anunţuri. Redactează textul. respectând regulile de ortografie. în paginile ziarului şi identifică independent. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. • preţuri practicate etc. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. Formulaţi întrebări de sprijin. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. cu multe reveniri. reviste care să conţină articole despre sport. Scrie lizibil. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. Ca variantă la această sarcină de lucru. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. în ziarul primit titlul articolului. markere. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. punctuaţie şi/sau de structură. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. • trebuie precizată locaţia în care se află. titlul articolului. punctuaţie şi/sau de structură. în titlul articolului. Calificativ Bine Se orientează greoi.

precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. punctuaţie. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. aşezare în pagină). de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. • Forma redactării (limbaj folosit. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). • Bibliografie (dacă este cazul). • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. Cine sunt eu. relevanţa informaţiilor. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). În ghidurile pentru cursanţi. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. • Concordanţa conţinutului cu tema. ortografie. • Susţinerea proiectului. pentru fiecare modul. Locul în care trăiesc. ce a învăţat nou. Versuri ale cântecelor îndrăgite. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. O personalitate îndrăgită . ce materiale a folosit. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. • Autenticitatea. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Une Fre cvent Per manen t . complexitatea proiectului. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului.

îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. pentru limba română. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. în general. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară. • Teme independente realizate acasă.Indici ori originală. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent .

Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare. Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei. motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical.precizată de examinator. .

Matematică Probe de evaluare .

dacă este cazul. În caz de confuzii sau erori.A doua şansă”. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. Se recomandă. topică. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient.. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare.paşii”. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. Examinatorul va interveni. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. ilustraţii etc. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. cursanţii să primească . Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. de măsurare. către găsirea răspunsului. Tema va fi din timp anunţată. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. Este permisă schimbarea biletului. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. grafie sau pentru estetica lucrării. Comunicarea nonverbală. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. erorile de exprimare. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. de orientare în spaţiu etc. De asemenea. instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. 80 . Centrarea pe experienţă. prin întrebări suplimentare. nu situaţii cu totul noi. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. Pentru probele orale. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . imagini. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. de colectare de date. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. comisia de evaluare va realiza bilete. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. îl va conduce pe cursant. Înainte de perioada de examinare. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. orală. corpuri geometrice. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. ca încă de la începutul cursului. În cazul examinării prin proba scrisă.. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. indicaţii.

Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. …. Numără obiectele.Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. …. Încercuieşte figura care urmează. 24. 16 . Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . 30 . Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. . 31. 39. 18 . dintre cele desenate în partea dreaptă. 89 . … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. c. …. Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . ♠♥♣ 24 .. b. 14 . 2a. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. …. Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. …. 21 .

............. Câte sunt acum? 16 – 13 b.În parcare erau 5 sunt? .. b)..c).................. Încercuieşte: a) pe cel mai scund....Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie... iar Iulia la ora 08:30...20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3...4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 .... Am mai adus 13 16 + 13 ..............Rezolvă problemele........2 = 10 + 8 = 10 . care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30........ 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie. 5.. a... c) Cu câte minute?.................... Câte mai ......................... c) pe cel mai lung. Erau 16 .............. Scrie pe spaţiul punctat a).... Au plecat2 82 .......Sărbătoarea începe la ora:…........6 = 30 + 60 = 40 .......... Cine a întârziat? ……………….. b) pe cel mai greu... Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări......... 6. 4a...............................

c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Tata a săpat 25 de metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 .

matematic 84 . b. 6.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. c. Dezvoltarea 4. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. tabele. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. c. b.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. c. monede. „aflu cât a mai rămas”. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării . b.Realizarea de estimări în situaţii practice. creşteri de salariu.100 cu sprijin în obiecte. Utilizarea de strategii proprii de 6c. numere de telefon. 10. „scad”. 2. „aflu câte sunt la un loc”. anchete pe teme diverse(proiecte). machete ) 5. bancnote. „adaug”. informaţii utile. 3. matematic în rezolvarea unei probleme. „erau şi mai pleacă”. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. folosind numere de la 0 la 30.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. Cunoaşterea şi 1. a masei. C. 8. 2. în situaţii de viaţă: cumpărături. 1c specifice matematicii preţuri.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. dar şi fără sprijin. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. în concentrul 0 . colectare de deşeuri.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. trecere peste ordin. reduceri de preţuri. b. Formarea şi 11. 9. repartizarea timpului. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. ora. 3.Utilizarea unor instrumente de 4 a. 7.Înţelegerea unor termeni specifici 6a. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a.

2.Rezolvă corect si complet itemii 1. c. Completează corect cel puţin 5 casete din 8. 2. 85 .Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii.Se precizează timpul de lucru.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare.Rezolvă corect problemele a . Recunoaşte figura care continuă şirul c.Găseşte 3 soluţii.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului . 5. 3. 5. Identifica corect cel puţin 2 numere b. 2. 3.Rezolvă corect si complet itemii 1. 4.Rezolvă corect a si b. 2. 6. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8. 4.2. .Scrie corect un rezultat b. 3. 1. 5. 3. 1. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3.Găseşte cel puţin o soluţie din 3. 6. 4.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 6. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3.Rezolvă corect problema a sau b.Indicaţii: 1. Completează corect un şir 2a.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate.

.. unitatea de măsură folosită. în etalon dat. cel mai scurt.. termenii:mai lung. curte. lungimea obţinută). află lungimea tablei de scris. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite.. alte obiecte potrivite sau palma.. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău... condiţiile în care condiţiile în care 86 .. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test... Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare. 3.. Observă lungimea mesei.Observă lungimea ferestrei..Nivelul I Numele si prenumele : ……. a ferestrei.. a peretelui. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle. în spaţiul de învăţare (sala de curs. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare. cu etalon dat. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a.. a mesei şi lungimea tablei de scris. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. talpa. c.. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1..... după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură.. • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică. Folosind ca unitate de măsură această riglă .).. Spune ce observi. sala de sport. Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime. 3. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. cotul . 2. termenii: cel mai dintre obiectele date lung.. care au fost ordonate prin măsurare. în încercări şi verificări. b. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat.. mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt.

87 .în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori.

Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. 2. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. Spune problema înlocuind numerele. 3.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). pornind de la expresii simbolice. 2 a. c. Acordarea calificativului Itemul 1. cu păstrarea tematicii. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. b. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers.solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei. la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. 88 . prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi. pornind de la o operaţie dată.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară .

. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare.... vei lipi imaginile decupate pe un carton... Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul. 89 ... simboluri pentru vreme...... Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel.. date despre sport....date cu numere mai mici decât 100.Vei strânge datele într-o mapă. Data:……….... zilele săptămânii.Nivelul:I Nume şi prenume : ……. Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică . Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.

Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Materialele sunt bine organizate. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. Descrierea este clară si concisă. Prezentarea este inteligibilă. iar prezentarea este lapidară. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. Nu bine organizate există si aspectuoase. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. F. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt aşezate la întâmplare. preocupare pentru aspect. lipsită de coerenţa. Informaţiile sunt bine organizate. Explicaţiile sunt sumare. Lista materialelor este incompletă. Datele sunt selectate la întâmplare.

339.. 59 + 34 = 95... 123. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus.... a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia)..Nivelul II Nume şi prenumele:.. 58 + 4 = 63... 234103 ……. B. 103. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin). 89.. Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. 91 ... 93. 71. 321. 2 a.. c) Ordonează descrescător numerele: 132.... 62... Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49. 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56. 57.. 396.. 54... 312. 17832 …… 55. 100+ 34 …… 33+ 321 ….

Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. 92 . b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. Mara are 10 ani. cu unitatea de măsura din coloana B. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4. Mara:1 0 ani Peste… . d) Marin are mai multe oi decât………….Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară.ani.porumbei. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6.. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2. a)Marin are…. Dan are 13 ani. după ce ai citit tabelul.iepuri. e) Cel mai mare număr de iepuri are…….b. iar Petre 11 ani. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani. Ana are 15 ani.Scrie numărul potrivit. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. b)Valeria are…. Acum.

decât Valeria.iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7.. 93 .c) Ionuţ are…. după ce ai găsit regula. Desenează încă 6 pătrate.oi. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră. Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu ….

d.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . 10. orare funcţionale etc. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii.. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. i probă practic ă 4. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie.100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. schiţe. folosind ca sprijin desene. Probă practic ă 6. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. 11. imagini sau alte mijloace la îndemână . „cu n mai mare decât. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor . identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. 2. şabloane. proiecte în comunitate). 3. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. postere. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12. planuri. 8. anchete. „adaug”. b. „erau şi mai pleacă”. statistici. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. 6. b.. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 2. recorduri. c.reţete. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. 9. 1a. 7.). adrese utile . Probă orală 5. „cu n mai mic decât…”. tablouri.f. e 3. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. 4. Realizarea de estimări în situaţii practice. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi. în concentrul 0 . cu sprijin în obiecte. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 3.Corelaţia dintre obiectivele – cadru. tabele. standarde şi conţinutul probei . 7 a. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. 2 a. a masei. 5. Probă orală 94 . Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.” . „scad”. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. b.c 7.1000.

Rezolvă corect a. c. 3. a. c.Formulează patru răspunsuri corecte. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. b. b c şi d. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. c.c şi d. 5. 6.Rezolvă corect a.Rezolvă corect a. 5.Rezolvă corect punctul a.Recunoaşte două unităţi de măsura. foarte bine 1. Rezolvă corect patru operaţii. 6. b. se explică aşezarea datelor în tabel. 3. 95 .Rezolvă corect sarcinile a. Identifică 7 figuri din 12 date. b) La itemul 1. 7.Înconjură toate rezultatele corecte b. 2a. Rezolvă corect sarcinile a. 4 . 2 b. 6.. b.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date.Rezolvă corect punctul a si b. 4 . li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date.Recunoaşte toate unităţile de măsura. b. d) La problema 4 . după cum urmează: suficient 1. d.Formulează trei răspunsuri corecte. e. 5. 3. 7. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. bine 1.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. 2. c.Identifică zece figuri din 12 date.Recunoaşte trei unităţi de măsura. d.Identifică toate figurile geometrice. se explică semnificaţia cuburilor.Formulează un răspuns corect. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. dintre cele care s-au folosit la predare. Rezolvă corect trei operaţii. 4. 2a. b. c) La exerciţiul 2 b.

. un tabel.spune cum ai procedat. Completează corect si complet toate rubricile tabelului.Nivelul II Nume şi prenume : . Completează numărul de figuri construite.. Nr. 3.. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test.. 96 . de Nr. Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător.... Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. scobitori. 3.. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice. după cum urmează: Itemul 1. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie).. beţişoare. Completează rubricile cu una. de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr. Completează tabelul. prin cuvinte proprii.. Află numărul elementelor rămase ... Află cu dificultate numărul de elemente rămase.. de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco. Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice..... Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită. 2. 2. beţe de chibrituri de chibrituri... doua greşeli datorate efortului de concentrare. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile. paie de aceeaşi lungime.. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare.Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice. dar si prin calcul. prin numărare. de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr.. prin multe încercări.. 2.. total Figura Nr.

. de nivel II Probă de evaluare Data:…………………. Timp de lucru :20 de minute 1a. 63... 29.Înconjură grupul cu mai multe obiecte ... b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat......Citeşte numărul corect pentru fiecare caz. 2a. 209 35.Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :. ……… c) Spune cum ai aflat.. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic... 305... 53.. 36 92..... 306.. 97 .

Rezolvă corect două situaţii. 3a.6. c. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală. după cum urmează. Bine Rezolvă corect 1a. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. este mai mic decât 34 . b. a. 2 4 este mai mare decât 293. Itemul 1. Foarte bine Rezolvă corect 1a. c. Identifică trei răspunsuri corecte.9. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Identifică două răspunsuri corecte. c. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . Citeşte corect toate numerele. 98 . Scrie şase numere şi le citeşte corect. Scrie. Identifică patru răspunsuri corecte. 2. Rezolvă corect a si b. folosite o singura dată. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. b. a. a. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3. Rezolvă corect o situaţie. Rezolvă corect a si b.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. b. a. 3.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus.

... vei face o hartă..... 99 ..... Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă... vei face schiţe. Vei face comparaţii între măsuri. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor. o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare...... Vei face desene. De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală...Nivelul II Nume şi prenume :... Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste... un desen al locurilor.. Vei alcătui probleme cu datele culese.. Învăţătorul/învăţătoarea.... tabele pentru a scrie datele aflate. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate... Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi...... vei face o ilustraţie amuzantă.. Vei face estimări.vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton........ vei afla date despre colegii tăi... PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:….. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa...

dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Nu există preocupare pentru aspect. Exprimă opinii şi le argumentează. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme. Recurge la scheme si tabele 100 . Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Datele sunt selectate la întâmplare. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. F. Materialele sunt dezordonate. problemele sunt copiate din manual. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. bine Sunt prezentate probleme interesante. relevante pentru tema proiectului. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Prezentarea este inteligibilă. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase.. Impactul vizual . dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. iar prezentarea este lapidară. Descrierea este clară si concisă. Materialele sunt bine organizate. Lista problemelor este incompletă. Informaţiile sunt bine organizate.

312 034.. 1 379.2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090.167.. 7 769-2 214 . apoi scrie răspunsul. 506 090. 2. 5 a. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P.(5x2)+15 = 4.. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei.. 31 034. c) Dintre numerele:28 923. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. 200:10. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia.…………. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. 41 131.………… b) Scrie vecinii numărului dat:………. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. 4x 5. 72: 8. 39 170. b) 2 023+4 512. 3. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 .………. Într-un parc s-au plantat 9 tei. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. a)10 379. 456. b. 20 566. 500 090. 20 567. 100 379. 39 476. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. Rezolvă a) 169+ 234. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . 12x10 c) Rezolvă : (9x2).Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:…………………….

14 mg 9. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. c. Între …….. iar petunii. cu 3 mai puţine lalele. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. 14kg. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 . ani bea 500 de lapte.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. b) Tărâţe: 4 t. 4kg. Între 3-6 ani bea………………de lapte. 6. 4g. 12cl. Completează potrivite. de trei ori mai puţine decât maci. a)Apă:12l. 8. Observă în tabelul de mai jos. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7. Cub……. a. c) Lucernă: 14t.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. b.Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c.. 12ml. Cilindru……. Sferă…….

11. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). b. reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte. „sunt n obiecte pe x rânduri”. . Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b.fără trecere peste ordin în concentrul 0 .. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. problemelor machete).. „cu n mai mic decât .”. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). 7. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. „cu n mai mare decât .cu trecere peste ordin. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. 10. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. 3. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.. 7 1a c 5a b 5c 8. a masei. 9. b 3c 6. adaug. Dezvoltarea 5. Cunoaşterea şi 1. matematicii 2. Recunoaşterea.10 000. Formarea şi 13. Realizarea de estimări în situaţii practice.. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. erau şi mai pleacă. Rezolvarea de adunări şi scăderi : . cu sprijin în obiecte şi desene 4. 9.Corelaţia dintre obiective–cadru. 12. b 4 a . 2. compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice. citirea.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. c 2a. Scrierea. schemelor. pornind de la situaţii practice (cumpărături. 3.” . 8. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane. c 3 a. cu ajutorul desenelor. 6. . scad.

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 104 .

3. 2. 4.Rezolvă corect sarcina a si b. 3. b. 7.Rezolvă toate sarcinile. 4. 2.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere. 8. 8. foarte bine 1. 6 Desenează trei figuri geometrice. 5. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare. o împărţire dintre cele date la a şi b. 9.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c.. 8.Rezolva corect a si b.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. 5. 105 . 5. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. 2. Bine 1.Recunoaşte trei corpuri. 7. 9.Identifică corect semnul operaţiei la a.Rezolvă corect doua sarcini. Rezolvă corect a.Rezolva cel puţin a. b. după cum urmează: Suficient 1. c. 4. o înmulţire.Rezolva corect si complet sarcina. 7.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b.Rezolvă corect si complet a si b. Notă: Proba acoperă toate standardele.Rezolva corect a.Rezolvă corect sarcina a. 3.c. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date. o scădere.Recunoaşte doua corpuri.Rezolvă corect si complet a.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date.Recunoaşte toate corpurile. b.Formulează un răspuns corect.Rezolvă corect a sau b sau c. Rezolvă corect o adunare.

. scăderi.despre locuri de muncă.Nivelul: III Numele si prenumele.. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări.. Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli. în reviste.. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui.. Cum vei face? Vei căuta în ziare. împărţiri ... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi ... Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 . Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări.. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă. înmulţiri.. anunţuri despre angajări .

Datele sunt selectate la întâmplare. F. problemele sunt copiate din manual. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. lipsită de Coerenţa. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. 107 . Nu există preocupare pentru aspect. Informaţiile sunt bine organizate. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Lista problemelor este incompletă. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt bine organizate. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Descrierea este clară si concisă. Explicaţiile sunt sumare. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Prezentarea este inteligibilă. Materialele sunt aşezate la întâmplare. iar prezentarea este lapidară. planificare. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. bine Sunt prezentate probleme interesante.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat.

Ce obiecte au formă de piramidă? c. Câte sunt? b. a. de triunghi. Separă corpurile care se rostogolesc. c. Construieşte o piramidă. alte prisme.. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3. b.. sferă. dreptunghi.Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele . 108 .. apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . b. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină.corpuri geometrice:cub.. de dimensiuni diferite . …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:…. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. c. 1. 2. cerc. beţe de aceeaşi lungime. pătrat. a. Observă corpurile.. Numeşte obiecte în formă de cub.Observă imaginea unei localităţii. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. Numără vârfurile acestui cub. plastilină.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. Construieşte un cub. imagini dintr-un oraş (computer). a. paralelipiped dreptunghic.. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice.

1a. Identifică 2. 1Rezolvă corect şi complet a şi b.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele. 2. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera.Identifică corect şi complet corpurile.Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Foarte bine 2. Construieşte unul dintre corpurile 3. au corpurile. 3. 1. 109 . Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric. de exemplu) 3. şi face şi referire la alte aspecte (estetica.

două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . trei sute douăzeci şi şase. la alegere. 789. apoi citeşte-l.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. Indică scrierile corecte pentru numerele:345.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. 3. 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. b. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b. douăzeci şi şase. trei sute douăzeci şi trei. Formează un număr . Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. două sute douăzeci şi trei. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . patru sute treizeci şi trei.

2. 2. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. Suficient 1. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor.Găseşte toate scrierile corecte. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. 111 . c. 3. 3. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. 2.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. Bine 1. făcând o greşeala pe care o autocorectează. Găseşte trei scrieri corecte. Recunoaşte corect două numere. b. 3. cu sprijin acordat. Foarte bine 1. Găseşte patru scrieri corecte.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

standarde şi itemi 115 .Corelaţia dintre obiectivele-cadru.

creşteri / scăderi de salariu. 8.. în mod egal. 2. data naşterii. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. „adaug”. cu ajutorul desenelor şi a schemelor. „mai mare de n ori”.”. - e 11.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . citirea. . 3. Realizarea de estimări în situaţii practice. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a. 10.. „erau şi mai pleacă”.) 3. repartizarea. curiozităţi. 9. „mai mic de n ori” . a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 2 a. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”. a masei.) 6.”. adrese.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4. „scad”. reduceri de preţuri. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.Scrierea. proiecte etc.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. liste de prezenţă. 5b - 6a b c. etc. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. „cu n mai mic decât . 12. estimarea sumei de încasat etc.Obiectiv cadru 1. „cu n mai mare decât . reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului.Recunoaşterea... 13.). Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. anunţuri etc. preţuri.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1. 7. oraşul / satul meu etc. mii Ite 1a b c. 2b 3a b c. 2b c d. 5 b.problemă (cumpărături. 4. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. „sunt n obiecte pe x rânduri”.(tabele de evidenţă. 5. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme.).Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile.

Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. c. b. Bine 1a. 4a. 3. 5a. 2a. 6. Scrie corect două numere. b.Ordonează corect toate numerele. Identifică în mod corect toate numerele. b. Rezolvă corect cinci operaţii. b. c. Scrie corect trei numere. Suficient 1a.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. cu o greşeală. Scrie corect trei numere. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. Ordonează . Formulează corect un răspuns. c. 4a. 117 . Identifică în mod corect trei numere. b. 5a. Completează a sau b. c. numerele. c. după cum urmează.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. 5a. b.Se apreciază global rezultatul obţinut la test.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. 4.Scrie trei fracţii. 6.Formulează corect trei răspunsuri. Rezolvă corect trei operaţii.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. Identifică în mod corect două numere. Foarte bine 1a.Completează corect trei enunţuri. 2a. 6.Completează corect două enunţuri. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. fie pe cel mai mic. 2a.Formulează corect două răspunsuri. 3. Stabileşte corect toate corelaţiile.Ordonează corect toate numerele. 3. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic.

. c... 67 897.. 5 432... 2............ d... Un biberon ar putea avea: 250 l. 4 567.Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. Numărul are 321 de mii.. b) 12 345...cm. Cifra zecilor este 5....... 3. b. 250 kl..... 3 kg..... Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g.Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456.... Timp de lucru : 20 minute a. Un brad ar putea avea:2 m.. 2.. 23 654. 118 . Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4. 250 cl.. Cifra 2 este cifra sutelor. Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1.. 3 t...... Probă de evaluare Data: …………. c) 6 087..Citeşte următoarele numere: a) 1 234.... 130 098.......... 10 234. 2 km.

4.Rezolvă corect a . 2.Itemii vizează capacităţile: 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. Bine 1. b si c. Identifică corect două măsuri dintre cele date.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 2. 3. Foarte bine 1. Identifică corect toate măsurile.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. 4.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. Identifică corect o măsură dintre cele date.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. 3. 2.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Rezolvă corect a si b. 3. 2. 4. 3.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.Utilizarea unităţilor de măsură 119 .

Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării.... Observă programul de la primărie.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. 4. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a. 3...... 3..... 2.. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a .. b si c... b. d. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. 3.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. Convinge-te că ai apreciat bine.Rezolvă corect a si b.. 4. 120 . Data: …………... Ce dată va fi peste o săptămână? c. un calendar.. metrul de croitorie. 2 a... Identifică corect o măsură dintre cele date.. 2..Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta. Identifică corect două măsuri dintre cele date. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. Identifică corect toate măsurile. 3..Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 4. programul unei instituţii din comunitate. Ce poţi face? c...Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.. Observă cele două pachet....Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. Ce lungime crezi că are gardul? c..Arată pe calendar ziua de astăzi. Foarte bine 1.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative.. 2. metrul tâmplarului. b...Rezolvă corect a . Suficient 1.. o rigla de 30 cm. Care crezi că e mai greu? b. Găseşte în calendar ziua naşterii tale... d. 4.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare..Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. Itemii vizează capacităţile: 1. Bine 1. 2....

...... scăderi. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare...... înmulţiri. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate.. legătura dintre preţ si masa pachetului....... vederi şi bonuri de casă pe un carton. Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac.. Vei alcătui probleme cu datele culese.. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. împărţiri .cântărirea pachetelor. vei face o ilustraţie amuzantă.... vei lipi timbre.......Nivelul:IV Numele si prenumele …… . De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări... Vei face comparaţii între măsuri. Vei face estimări... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor. Vei scrie pe hârtii.... costuri.. Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor.. plicuri.. Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 .. Vei face liste. Învăţătorul/învăţătoarea.. tabele.. Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă.

dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Informaţiile sunt bine organizate. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Lista problemelor este incompletă. Materialele sunt dezordonate. Descrierea este clară si concisă. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Exprimă opinii şi le argumentează. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. 122 . dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Materialele sunt bine organizate. Nu există preocupare pentru aspect. Recurge la scheme si tabele. Bine Sunt prezentate probleme. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. bine Sunt prezentate probleme interesante.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. lipsită de Coerenţa. problemele sunt copiate din manual. Prezentarea este inteligibilă. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. iar prezentarea este lapidară. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. Datele sunt selectate la întâmplare. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. F.

Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc.Modalităţi de înregistrare a datelor 1. 123 .

Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin.b. B S I F.2.b B S I 124 . 1. x x S B F. B S I . Nr.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . cursantului final Calificativul b. descoperirea si scrierea operaţiei. 2. ………… ………… x x x x F. 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic. alegerea operaţiei dintre două operaţii date.

............Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: ...... Număr de elevi prezenti: ........ F. 2.B.. Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F. Calificativ final Itemul 3 F.B B S I ..: 4.. Cursantul.: 3... B S I .. Cursantul.: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 . Cursantul. … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F.B B S I Măsuri ameliorative: 1. Cursantul..: 125 . … cursanţ i …% % B … … % S I B......

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. Corectarea se va face pe baza grilelor. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. De aceea este necesar ca înainte de examinare. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. eventual. Va permite schimbarea biletului. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. în perioada de examinare. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. dacă este cazul. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. În susţinerea de către candidat a lucrării. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. fără să fi parcurs modulele anterioare. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. relevante. În funcţie de numărul cursanţilor. să prezinte contribuţia proprie 127 . orală sau practică. particularităţile şcolii. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. iar aprecierea. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. pentru a verbaliza experimentul efectuat. Cadrul didactic va interveni. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. cu caractere şi. Va formula întrebări ajutătoare. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. prin calificative. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. ale activităţii sale. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. a celor care scot în evidenţă punctele tari.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. practică sau alternativă (portofoliu). Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. orală. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. La probele orale. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. a fişelor. În notarea lucrărilor. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. aspectul general al lucrării. va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. caracteristicile colectivului de cursanţi. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. imagini vizibile. a tabelelor de înregistrare a datelor. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. a instructajelor după care se vor face experimentele.

128 . Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire.la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări.

Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . c) azotul. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. b) dioxidul de carbon. c) gazos. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. b) numai în sol. Aerul este un corp: a) transparent . c) azotul. Plantele verzi produc: a) oxigenul. b) dioxidul de carbon. b) dioxidul de carbon. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. c) numai în apă. 2. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. b) dioxidul de carbon.Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. Omul. b) lichid. Aerul se află : a) pretutindeni. c) azotul. b) alb. c) azotul. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul.

Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. umiditate şi temperatură. 130 . Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Suficient Selectează corect 4 variante din 7. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului.

......... respingere) 2.............. Dă exemplu......................... cădere...... atracţiei gravitaţionale.. Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine.............. ........ temperatură..... .......... • Unitatea de măsură pentru temperatură este .................. Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate. pentru fiecare caz. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 . Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului......Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1...... gradul Celsius................. Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin. • Pământul atrage corpurile datorită .... (forţe......care poate fi de....sau de .... • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ... de câte o activitate specifică perioadei de vârstă........... ....................... 3................. atracţie................

Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate.Descriptori de performanţă Itemi 1. Scurtă enumerare a 5 practici greşite. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. Enumerarea şi argumentarea independentă. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. 132 . Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. Ordonarea corectă. Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor.

se găseşte în ape curgătoare.. 1. . Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1.. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. vor avea aceeaşi soartă. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. Apă sărată există în……. mor şi ele. Fără apă. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ……………….. ninsoare. ploi sau în subsol. animalele erbivore. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ……….. plantele se ofilesc. stătătoare. apa există în multe forme.……………………. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură. mări şi oceane) Pe Pământ. …………………………………. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. Apa dulce. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu.. În atmosferă. potabilă. fără hrană şi adăpost. Apa dulce. în stare ……….Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. norii. fără hrană. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia.. se găseşte în gheţari. Animalele carnivore. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. în toate cele trei stări de agregare. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. zăpadă sau………. condensare. în stare………. 2. lichidă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

lapte.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. detergent praf. 135 . este eliminat în aer. detergent lichid. zahăr. 1. prin expiraţie.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. cerneală. trebuie să respirăm permanent aer curat. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . fum şi gaze. fără praf. oxigenul din aer ajunge în plămâni. sare. boabe de fasole. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. apă. orez. producem dioxid de carbon.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Pentru a fi sănătoşi. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru.

filtru. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. neomogen 136 . …………………………… d.a. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. un magnet. un filtru. …………………………… e. …………………………… b. foc. …………………………… c. …………………………… 5. …………………………… f.

Enumeră 4 vieţuitoare. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Identifică 3 măsuri. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. 4 din 5 enunţuri date. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Pentru o vieţuitoare. Identificarea a 5 posibilităţi. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Identificare a 3 situaţii corecte. Pentru 3 vieţuitoare. Identificarea a 5 posibilităţi. 4. Pentru 2 vieţuitoare. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Identifică Identifică 5 măsuri. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. 4. Identificarea a 6 posibilităţi. Identificare a 3 situaţii corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. 3. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. 2.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. 3. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Scrierea a 5 reguli corecte. . Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. Scrierea a 4 reguli corecte. 4 măsuri. Scrierea a 3 reguli corecte. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Identificare a 3 situaţii corecte. 4 din 6 enunţuri date.

Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. se sapă pământul….. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. pământul…. Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. 4. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Rădăcinile arborilor fixează solul. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări. pentru pene.omului.Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . pentru carne. lemn şi frunze uscate. 2. Se plivesc buruienile. Ea este un loc de odihnă şi tratament. precum: ……………. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. legumele…. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure.

Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. lemn. Completează corect toate spaţiile punctate. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. cheie: care. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. 3. Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. loc de odihnă şi agrement) 2. . Ordonarea corectă a 5 etape din 6. 4. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. Ordonarea corectă a tuturor etapelor. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Foarte bine Identifică toate resursele. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu.

Distruge toxinele din sânge. tăiere. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. Grosimea ei variază de la 0. .Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. Ce proprietăţi are pielea? 4. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. zgâriere. • Creierul. soare.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă. Este elastică.. 4.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. Ce sunt părul şi unghiile? 6. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. ………………………………. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. 1. frig. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător .

Au rol principale în respiraţiei.Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism. • .

Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Scrierea a 3 reguli corecte. Scrierea a 4 reguli corecte. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. 4. 3. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. . Scrierea a 5 reguli corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne.

. a) b) c) . un ecran. Pune pe rând. c) o oglindă. o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. o bucată de lemn. un pahar de sticlă.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min.. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă). între sursa de lumină şi ecran. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran .

La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. riglă de plastic. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. Separă substanţele din amestec. 2. Instrucţiuni 1. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. 1 2 3 4 . Amestecă apă cu nisip. magnet. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. 4.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. Obţine o soluţie din apă cu sare. amestec amestecului crt. ace cu gămălie. sare. nisip. bucăţele de hârtie. Amestecă nisip cu ace cu gămălie.

Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. fenomenul propus pentru observare. succesiunea etapelor experimentului. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac. Prelucrarea datelor se poate face uşor.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. cu sprijin minim din partea examinatorului. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. identificarea fenomenelor care intervin. Sunt formulate unele concluzii corecte. Colectarea datelor este nesistematică. succesiunea etapelor experimentului. în termeni corespunzători. succesiunea etapelor experimentului. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. Prezentarea lor este clară. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. fără precizie . exprimarea relaţiilor dintre fenomene. colectarea. în mare parte: instrumentarul utilizat. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. Prezentarea lor este clară. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. Calificativ Bine Sunt identificate independent. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor.

observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date.Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date. elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .

REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI . PREZENTARE .referate. (desprinse din chestionare) 5. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte. studii comparative) 3.autoevaluarea activităţii desfăşurate.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului. .calitatea acestora.Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1. 7. notiţe .adecvate la scop. .concordanţa scop-rezultat. AUTOEVALUARE .studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări. tabele. REZUMATE . . . . . rezolvări ale temelor propuse de ghid. .complexitatea şi varietatea produselor finite.calificativul pe care crede că îl merită. . diplome de participare la activităţi ecologice.eficienţa modului de lucru. LUCRĂRI PRACTICE .ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. fotografii.relevanţa pentru creşterea aprecierilor .rezultatul lucrărilor practice. schiţe. articole din presă. fişe de înregistrare.reflecţii asupra propriei munci. .estetica generală. 2. scheme. afişe. CRONOLOGIE .progresul făcut. . . . .aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată.teste de evaluare continuă. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi.adecvarea la tema propusă.reflecţii despre lucrul în echipă.îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4. .

Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. dar insuficient fundamentate.a. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. indicând continuarea. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. cât şi una pe termen mediu. alături de elementele fundamentale ale textului. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. . Omul şi mediul înconjurător ş. Analiza acestora este primară. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. însoţite de explicaţii. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. iar corectitudinea relativă. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. subordonare. Bibliografia este menţionată. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. păsărilor. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. foarte accesibilă. propuse pentru studiu. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. cu unele erori minore. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. cu consecinţe neclare. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. dependenţă. fără a se stabili o relaţie între ele. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. insectelor. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. interacţiune. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. Este identificată o singură posibilă sursă. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. Cicluri evolutive ale mamiferelor. în vederea formulării unor concluzii pertinente. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate. date şi lectură.

ansamblu este îngrijită şi clară. .

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. de caracteristicilor grupului de cursanţi.). va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. zone din localitate etc. confecţionare de machete etc. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. Se recomandă ca înainte de examinare. vizite la muzee. foarfeci. prin întrebări suplimentare. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. planuri. desene. busole. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. topică. Examinatorul va interveni. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. Pentru probele orale. îl va conduce pe cursant. fie în afara clasei (curtea şcolii. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările.). nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. Se recomandă. jocuri de rol. muzeu. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. În caz de confuzii sau erori. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. planuri. dacă este cazul. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. erorile de exprimare. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. ca încă de la începutul cursului. orală. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. colecţii de imagini. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. . cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. practică sau pe bază de portofoliu. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi. Înainte de perioada examenelor. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. albume. defalcată pe sarcini individuale. de numărul de cursanţi. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi.). lipici etc. Este permisă schimbarea biletului. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. pozitivă. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. Va cultiva o atmosferă destinsă. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. de specificul şcolii. machete. grafie sau pentru estetica lucrării.

2. 3. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… . Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:………………………………………………………. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: ………………………………………………………………………………………….Varianta 1 1. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu)..Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. Evaluare orală .

3. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor.Varianta 2 1. Dibaci în a întinde curse. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: …………………………………………………………………………………….Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . activităţi turistice: ………………………………………………………………………………………. Din această pricină . (Dio Cassius . dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda.. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2.Istoria romană) . Enumeră căile de transport.

prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple/citare. Cu sprijin. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. coerent şi logic.Descriptori de performanţă Item 1. prin exemple. Fără sprijin. în limbaj simplu. . Fără sprijin. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. coerent şi logic. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări.

………………………………………………………………………………………………………… .semnificaţia lui. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. la alegere. cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. Prezintă. un monument din localitatea ta.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… . anotimpuri. Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . Specifică: . b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. acest pământ a stârnit interesul multora. a).aşezarea monumentului în localitate.o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. . reliefului. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. 5.

care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor. pământul României se desfăşoară între graniţele ei. în mulţi înalţi. 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare.b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită. . podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse.

Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. 5. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. Prezentarea monumentului după 4 repere. Identificarea unui motiv. descrierea unor obiective din mediul apropiat. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Localizarea pe harta provinciilor. . Prezentarea monumentului după 3 repere. Completarea pe harta a statelor vecine 2.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . frumuseţea. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. Prezentarea unui monument din localitate 4. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. Identificarea a trei motive. Identificarea a două motive. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. precizarea statelor învecinate. Barem de corectare Item 1. Prezentarea monumentului după 2repere.

pe cursul………………. Ţării Româneşti.Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ……….Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. Paris. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. La începutul secolului XX. Dâmboviţei. . …………. comercial. ………. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2. bancar. .. zonele de munte şi deal.. franceze. d)conducători.. Câmpia de Vest. b)portul. engleze. e)relaţiile cu vecinii 3. Precizează: a)ocupaţii.. 4.. Timp de două secole a fost capitala………………………. României. Depresiunea Transilvaniei. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română.. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este …………………………. c)credinţă. situat în Câmpia………………. Carol I.. cultural.a României. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi.. Dealurile Moldovei. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. Delta Dunării. Câmpia Română.În vremea regelui ……………. industrial. află la câmpie. (20 septembrie 1459). iar după unirea Principatelor Române. . Vlad Ţepeş) 5. . reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. mai ales în oraşele mari. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii.. economic.. datorită influenţei …………….Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………. devenind un mare centru……….Judeţul se află în partea de …….oraşul s-a dezvoltat mult.. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. capitala………………………….

Completarea corectă a 8-10 spaţii. Completarea a 2 informaţii. Notarea corectă a 5 afirmaţii. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii . Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Completarea denumirilor a 4 unităţi.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Precizarea a 2 caracteristici. Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală.

Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor. precizează poziţia acestora după punctele cardinale. Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României). 3. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). .

foarfece. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren. . determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. determină poziţia acestora independent. determină poziţia acestora independent. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii.Materiale necesare: busolă. harta Europei. Recunoaşte personalităţile. Recunoaşte personalităţile. lipici. folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. harta administrativă a României. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele.

. desene) . .Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:…. artificiale 4 Clima . desene) 2 Formele de relief .denumirea selectivă 3 Apele curgătoare. . Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. .scurtă descriere. Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. Poziţionarea pe harta României……. Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat.obiective turistice. .cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii..structura etnică. 5 Vegetaţia şi fauna . structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă.. . .specii reprezentative. .căi de comunicaţie. Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.imagini (fotografii. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti . stătătoare. Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii.caracteristici generale. a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. în etape.construcţii vechi/recente.enumerare.ocupaţii principale.fragmente narative proprii sau din surse documentare.organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . bibliotecă. . Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată.

coerenţă. echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. varietatea.notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. putere de argumentare în exprimare. vizite. claritate. . excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica.

Educaţie civică Probe de evaluare .

... Data: .. Motivaţi....... Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc. c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul)..... Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor... pentru că şcoala e bună.... săli de studiu şi multe cărţi. Spuneţi ce decizie aţi luat.... Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi.. Fetele nu sunt primite la această şcoală. 4.. Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 .. Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi.. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1... Aceşti băieţi nu învaţă. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul... Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi.. spune contra scolii. 3. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii.Nivel: IV Numele şi prenumele……………... alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări. Apărătorul susţine cazul... Şcoala are profesori bine pregătiţi. dar nu le e permis. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text. Profesorii spun că şcoala este de folos. Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul. 5.. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele. rămân repetenţi. 2. şi pe apărătorul lor. profesori şi pe apărătorul lor. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte. lipsesc des de la şcoală. calculatoare.

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. se fac puţine referiri la drepturi. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. insuficiente. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. îndatoririlor. dar nu sunt relevante pentru caz. neadaptate la caz. Bine Argumentele sunt incomplete. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. Foloseşte o exprimare imprecisă.Calificativele se acordă global. normelor. îndatoriri. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. norme. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. Combate un argument important al părţii adverse. 167 . după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete.

bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. o hartă a familiei. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. religia. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. după felul cum ştiţi să prezentaţi. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. după materialele pe care le folosiţi. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. 1. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. Veţi fi notat după conţinutul proiectului.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale . reţete. politica familiei? 5. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. medalii. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. etc. 168 . Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea.

169 . Imagini mici. când prea încet. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Uneori se uită în altă parte. nu are o idee de final. neclare. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Spune câteva poveşti. mormăie. Aspectul este acceptabil. Este atent la majoritatea vorbitorilor. Vorbeşte când prea tare. vorbeşte prea repede. se uită în jos. nu se uită la vorbitor. Trece de la una la alta. Încearcă să fie inventiv. Imaginile sunt potrivit de mari. distrage atenţia. Aduce informaţii şi este inventiv. Conţinut Exprimarea Este monoton. Prezentarea este cursivă. nici un efort de a fi inventiv. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. Nu face o introducere. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. multe gesturi. Aplaudă. Are un ritm adecvat în vorbire. dar nu are o idee de final. Are enunţuri clare. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. Nu face gesturi care distrag atenţia. le arată. Are şi introducere şi o idee de final. Este atent la ceilalţi vorbitori. Imaginile sunt plăcute. dar nu face referire la ele.

Familia se adresează : ● primăriei. altele. 170 . d. Relaţionarea în cadrul grupului: a. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e..Nivel: IV Numele şi prenumele………………. ● bisericii. ● primului ministru. Ei se duc la : ● primărie. c. b. Ce crezi că este un conflict? b. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. Un copil este dat dispărut. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. Lipsa de răbdare.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. • să faci curăţenie. Participare la viaţa comunităţii: a. c. lipsa de interes. ● biserică. • să plantezi pomi. • să ai grijă de copiii mici. Data …………….. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. ● bisericii. Doi tineri se căsătoresc. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei. De ce crezi că apar ele? c. Cum te simţi când ai un conflict? 3. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. ● primul ministru. ● preşedintelui ţării.

Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Recunoaşte cel puţin două instituţii. Recunoaşte toate instituţiile. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. 171 . Recunoaşte cel puţin o instituţie.Calificativele se acordă global. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite.

a. 2. 3. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. 2. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. 3. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. c. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. 2. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. 2. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. b. 3. Data …………….a. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. b. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Este convingător în susţinerea argumentelor. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Identifică trei diferenţe şi le motivează. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. c. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă.

alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. bun cântăreţ). Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. ilustraţiile. reuşite. etc. Puţine erori de exprimare. abilităţi. culorile îl înfrumuseţează. Prezentarea este clară. Data ……………. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. a Impact ul vizual 173 . Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. Prezentare monotonă. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. Posterul este ordonat. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. Piesele se lipesc pe un carton. Posterul este aspectuos. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. decupaje din reviste şi lipici.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Pe fiecare piesă. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. bine Problema este clar evidenţiată. Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Posterul este dezordonat. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. defecte. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema.

a imaginilor. acestuia. 174 .simbolurilor.

Naţionalitatea……….. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… …………………….VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII.……. mamă.. fraţi (nr. …. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune. tată. organizate.. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect.. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil . prieteni. nefavorabile. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. C. surori (nr…). şi anume: ……………………………………………………………………………… C.... d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. (numele. alte persoane. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit.……………………………………………………….. F. 175 . Structura familiei: copii în întreţinere (nr…. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ………………. 1 I. MAMA………………………………………………………………………… ………………………. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. D.. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. B. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a……………………………………….).NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da. satisfăcătoare. Profesia cursantului: …………………………………………………………….. E. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. ………………………………………. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. bune. Religia………………………………………………………………………… E. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile. Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………. bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul. nesatisfăcătoare F.…). D.. şi anume :……………………. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) ………………………………………………………………………………….

bine. inadaptabil. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor.1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt.. indiferent B. mediu. calificative. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri.. greu adaptabil. suficient. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A... lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat.…): foarte bine. scăzut. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă.…): foarte bine. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. satisfacţie.…): foarte bine. bine. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. bine. bune. insuficient c) (titlul……………………………………….. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. bine. bine.. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. suficient. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună.. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. suficient. suficient. medie.. Ritmul mişcărilor: rapid. bine. suficient. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. bună. insuficient d) (titlul………………………………………. suficient. suficient. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. medie. suficient. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune.. conştiincios.…): foarte bine. bine. slabă 176 . bine. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. uneori (cele preferate. trece/nu trece de la un rol la altul. suficient. insuficient Educaţie civică: foarte bine.. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna. insuficient Limbă modernă: foarte bine. insuficient Matematică: foarte bine. slabe B. bine.. suficient. • se supune/nu se supune normelor grupului. insuficient b) (titlul………………………………………. medie. III. bine.. mediu.

slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. bună. expresiv. respect faţă de adult. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. comunicativ. bună. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. concisă / redundantă. puţin sociabil. bună. generalizarea (foarte bună. visător. slabă). b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. mai mult trist. deschis. calm. cu întreg colectivul (foarte bună. închis. 177 . spirit de colectiv. slabă). emotiv. mediu. vesel. medie. medie. gramatical (corect. cu grupuri mici (foarte bună. spirit de prietenie. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. bună. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. slabă). lexical (corect. slabă). rezervat. comunicativitate. clasificarea (foarte bună. incorect). sinteza (foarte bună. bun. incorect). slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. sociabil. lent/explosiv.b) spirit de observaţie: foarte bun. excesiv de timid. medie. comparaţia (foarte bună. fidelă. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă. bună. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. activităţi artistice. slabă d) orientarea în timp: foarte bună. uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. semantic(corect. sinceritate. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. spirit de ordine. hărnicie. bună. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. slabă). sârguinţă. instabil. interiorizat. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. bună. afectiv. incoerent. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. bună. bună. reţinut/nestăpânit. bună. controlat. respect pentru muncă. politeţe. hiperemotiv. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. bună. incorect). corectitudine. bună. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. slabă). şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. cognitiv. activităţi practice . activităţi artistice. inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă.

independenţă.……………………………….. şi anume…………………………………………………………………. altele. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri.. încredere în propriile puteri. 178 . (numele şi semnătura) CLASA……………………………………. dezordine. IV. Cadru didactic………………………………………………………………. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ………………………. lăudăroşenie. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU………………………………………………………………………….. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă... …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. ŞCOALA…………………………………………………………………. îngâmfare. stăpânire de sine. egoism. DATA………………………………. modestie. disciplină. timiditate. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. nehotărâre. neîncredere în sine. spirit de iniţiativă. curaj. altele. nesiguranţă.perseverenţă.