Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

01.10. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă.2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 . un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. În acelaşi timp. tineri. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”. adulţi). DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551.5160 din 06. de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă. tineri sau adulţi care. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar.

au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. cu sprijinul cadrelor didactice. Aceşti adulţi • 5 . iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. au o învăţare centrată pe viaţă. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. Din această perspectivă. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. ei apreciază un program educaţional bine organizat. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. pe rezolvare sarcini sau de probleme. rolul lor fiind de multe ori. În acest context. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri.tind să fie orientaţi spre sine. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. instruirea la care au participat anterior în mod formal. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. autonomi. Astfel. incluzând activităţi înrudite. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. responsabilităţi de familie. Astfel. opus centrării pe discipline de studiu. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. cu elemente clar structurate. acela de facilitator. adulţii ştiu ce scop au de atins. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese.

de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. • Curriculum centrat pe situaţii. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. concretizarea. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. la valorizarea experienţelor de 6 . promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. abstractizarea. sinteza. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. comparaţia. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. temelor. • Incorporează. în condiţiile interesului imediat. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. proiectelor propuse. generalizarea. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. În aceste condiţii. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. în cadrul tuturor disciplinelor predate.trebuie trataţi ca egali în experienţe.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. . Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . De asemenea. alături de respectarea şi instruirea directă.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor.3.interviu/discuţii individuale. Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă. format din adolescenţi. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. • autoreflectare.probe orale. a intereselor lor de cunoaştere. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 . 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii. comunităţi. .identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. . principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. . a instruirii. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi. • respectarea stilurilor variate de învăţare. tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare. • surse bogate şi variate.probe practice. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat. În aceste condiţii.stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. Astfel. sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . . şcoli sau guverne. construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului.probe scrise. a standardelor curriculare. a pregătirii cadrelor didactice. demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. • descoperire nu receptare. • mentorat. apropiată.

evaluarea autentică subliniază faptul că: . investigaţia. conversaţia euristică. de tip logico-matematic şi lingvistic. Pornind de la aceste premise. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie.realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise.identificarea punctelor slabe. . un numai ale celor tradiţional academice. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . studii de caz. rezolvarea de probleme. conversaţia cu oponent. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor. dezbaterea. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. abilităţilor. . . Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. orală. masa rotundă. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. De asemenea. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional.identificarea punctelor tari. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: . brainstorming. prezentarea. În cazul evaluării formative. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. chestionare. joc de rol. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. cu centrare pe activităţile care trebuie promovate. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. iniţiate şi nu pe individ. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative).realizarea unei evaluări sumative integratoare. practice (activităţi practice. acest proces se derulează într-o manieră constructivă. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare.procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora.

Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare. dar şi în cadrul procesului de evaluare. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. cât şi metodele şi rezultatele evaluării.identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu. practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi. astfel încât ei îşi extind. toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. învăţare prin intermediul proiectelor de grup. . ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat. Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. . . . şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. într-un atelier sau la biblioteca şcolii. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări.de clasă. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . obişnuit. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. . Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme... Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. politici. datorită instrumentelor variate folosite. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . . Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. cât şi într-o excursie de studiu. inclusiv evaluarea continuă din clasă. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari. ce este nevoie să mai înveţe să facă. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. atât obiectivele. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi.procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate.

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. selectarea unor informaţii din ziare. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. • activizarea vocabularului. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică. ea este posibil de realizat şi la limba română. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. educaţie fizică). • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. să le aplice în contexte noi. educaţiei muzicală. în ritm propriu. să-şi exprime opinia. cereri. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. să lucreze independent. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. reviste. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. cunoştinţelor. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. semi-obiectivi. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. pe baza descriptorilor de performanţă. • scrierea imaginativă. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. educaţie plastică. 16 . Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. să găsească soluţiile. scrisori. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. Calitatea probelor depinde de natura. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. scrierea unui bilet. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare. să le interpreteze. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc.

exemple concrete privind conţinutul evaluat. lipsită de tensiune. ▪ foarte bine. gradul de interes. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. va acorda timp suficient de gândire. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. justificări. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. • ce activităţi de documentare a desfăşurat. • logica după care a organizat materialul. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. proiect. trebuie să asigure o atmosferă calmă.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. deprinderile vizate. dacă a studiat o bibliografie . va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu.teme pentru acasă. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent. noutatea. după tipul acestora etc. proiect tematic. în timpul derulării examenelor. o temă scrisă efectuată acasă. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. În listele de verificare. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. un referat.. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. vor viza conţinuturi esenţiale. corespunzătoare fiecărui modul. va solicita lămuriri. cadrele didactice 17 . originalitatea. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el.. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti.

18 .supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

va folosi un vocabular adecvat. prevăzând sarcini pe trei niveluri.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. pe baza descriptorilor de performanţă. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. va explica unii termeni. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. în interiorul aceluiaşi standard. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. justificări. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. accesibil. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. evaluatorul va citi textul. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. 22 . va solicita lămuriri.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. exemple concrete privind conţinutul evaluat. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. Probe de sinteză(pe sistemul examen). să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. va acorda timp suficient de gândire. conform descriptorilor de performanţă.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. urmărind realizarea a 2-3 standarde. dar şi la alte niveluri). capacitatea de a exemplifica. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. Probe mixte. volumul şi calitatea cunoştinţelor. cuprinzând un număr mic de itemi. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică. anumite sarcini matematice.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. În consecinţă. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate.

standardele de evaluare şi itemi. orale sau prin proiect. In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. 23 .Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu. Unele standarde sunt evaluate prin probe practice. Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru.

grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale. notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe.problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . grafice. planuri. pentru realizare personală (orar. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului.

îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci. De exemplu. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare.adecvarea la tema propusă. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare.să arate originalitatea. trecând în revistă lucrările anexate. tabele.rezultatul lucrărilor practice. despre lucrul în echipă. Lucrări practice:adecvate la scop. individual sau în cooperare cu alţi colegi. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. elementele noi. reţete. probleme rezolvate. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. scări de clasificare. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. demonstrează corelarea dintre experienţă.Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. dacă este complet. 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . punctele forte etc. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . • fişe individuale de lucru. note şi observaţii legate de învăţare. Examinatorul realizează un interviu. Întrebările vizează: scopul realizării. • temele de casă. învăţare şi evaluare. • liste de control şi de verificare . criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. noutatea. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu.importanţa lucrării.progresul făcut.eficienţa modului de lucru.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). articole din ziare. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . aspectul. • liste. • proiecte tematice. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. pliante. • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. utilitatea unui anumit material. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. scale de apreciere.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

logica în argumentarea ideilor. ce nu a mers bine şi de ce. valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. Calitatea materialului . Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. cunoştinţe. selectarea informaţiei relevante. a factorilor de blocaj.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. abilităţi. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. dacă au fost făcute legături între date.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. 27 . de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . dacă este coerent. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. original. deprinderi. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. în viitor. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. ce a mers bine. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. coerenţa internă. Calitatea rezultatelor . măsura în care cursantul este inventiv. capacitatea de adaptare la solicitările temei. Documentarea – identificarea datelor necesare. corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor.

problema dată. Posterul este aspectuos. greşite. a corecte. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. ilustraţiile. calcul. legătură cu tema cu tema. culorile îl înfrumuseţează. Posterul este dezordonat. 28 . suficiente elemente care susţin privind tema. simbolurilor. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. a imaginilor. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. calcul. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. scrisul. Sunt scrise clar calculele.Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.

1. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . Efectuarea de √ √ estimări 3. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1.PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare. Compunerea de √ √ probleme 5. Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. pentru nivelul I. cum este cea exemplificată mai jos. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2.

Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.3.Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .

obiecte confecţionate sau machete. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. sprijin minim: bine. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. probe practice. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. fără sprijin: foarte bine. 31 . cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. Probele se susţin în sesiuni speciale. 3. lucrările de investigare proprie sau de grup. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. Pentru sprijin susţinut: suficient. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. scrise. 2. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Se va opta.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. Din punct de vedere calitativ. priceperile. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. listele de verificare. grilele de observaţie a activităţii cursantului. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. Formele evaluării Probele de examinare orală. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. de numărul de cursanţi înscrişi. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. s-au făcut vizite. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. Se pot aplica probele practice. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. studii de caz. Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient.Evaluarea la Istorie-Geografie 1.

• îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. evenimente istorice din zonă. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. istoric. şcolii sau clasei. Probele practice conţin trei itemi. denumiri ale acestora. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. planuri ale locuinţei. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. povestiri.. faună. relief. unităţi mari de relief. etnii din România. căi de transport. schiţa traseului de acasă la şcoală. personalităţi. de punere în corespondenţă. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. cât şi de cursant. • întocmirea unui plan după o machetă dată. 32 . prezentarea unei personalităţi. de apreciere a valorii de adevăr. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. vecini. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. completare a enunţurilor cu noţiuni date. Poate fi de alegere din mai multe variante date. căi de transport. exemple. de a argumenta afirmaţii / situaţii. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. construirii unor căi de comunicaţii etc. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. enumerare de elemente. arborele genealogic al cursantului. Celălalt. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită.a. a unor enunţuri. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. porturi. descoperirea unor resurse naturale. istoria familiei. climă. punere în corespondenţă etc. a numelor unor oraşe. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. izvoare istorice ş. Celălalt solicită completarea unei hărţi. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. căi de comunicaţie. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. interpretări. documente personale. Probele scrise conţin 5 itemi. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. de completare. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. forme de relief. necesită scurte descrieri. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. Evaluarea se face în termeni cantitativi. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. de dificultate sporită.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. staţiuni de pe malul mării. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi.

• va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. 33 . Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. descrieri ale clădirilor. • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. • logica după care a organizat materialul. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. În prezentare.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. floră şi faună. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. • va interpreta datele culese.

aptitudini. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. se construiesc situaţii pe care să le judece. cel puţin la nivel minimal. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. cum sunt portofoliul. deprinderi. proiectul. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. a proiectului şi prin probe practice. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. anumite operaţii ale gândirii. cursanţii care frecventează modulul. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Indiferent de tipul probei. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. Probele se susţin în sesiuni speciale. practice sau prin metode alternative. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. progresele cursanţilor. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 34 . care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. 3. 2. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. priceperi. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. Pentru evaluarea finală. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. nivelul unor deprinderi civice. investigaţia.

a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. Ca proba practică. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Întrebări de reflecţie S1. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. justificări. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . va solicita lămuriri. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. prezentarea unor instituţii din comunitate. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. pe baza descriptorilor de performanţă. va acorda timp suficient de gândire. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. referitoare la respectarea unor drepturi S4. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. • capacitatea de a exemplifica. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent.

vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . tabele. un proiect tematic. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. globală şi se va stabili un calificativ. pliante. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. materialele folosite. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. individual sau în cooperare cu alţi colegi. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. vor viza conţinuturile esenţiale. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. o fişă de observaţie. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. • temele de zi. punctele forte etc. un poster. De exemplu. • liste de control şi de verificare. scări de clasificare. aplicabilitatea unor cunoştinţe. Se va formula o apreciere holistică. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. liste. articole din ziare. • observaţii pe baza unor ghiduri. originalitatea. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. importanţa lucrării.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. Pot fi selectate: o lucrare scrisă. noutatea. elementele noi. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. demonstrează corelarea dintre experienţă. reţete.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. Analizează propriul comportament. Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. scale de apreciere. note şi observaţii legate de învăţare. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . 36 Des eori Un eori Rar eori . cursantul va fi sprijinit să arate scopul. învăţare şi evaluare. • proiecte tematice. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. În prezentare. un afiş.

ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile.se observă relevanţa pentru tema proiectului. e. II Calitatea activităţii cursantului a. modul în care au fost făcute legături între informaţii. ce nu a mers bine şi de ce. Alte materiale: calitatea acestora. a factorilor de blocaj. rezultatul lucrărilor practice. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. Lucrări practice:adecvate la scop.inventiv. deprinderi. prin modul de concepere este adecvat temei.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. acoperă tema propusă. Calitatea materialului utilizat . Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. măsura în care cursantul este original. în viitor. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . d. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. dacă este coerent. adecvarea la tema propusă. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. coerenţa internă. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. b. abilităţi. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci.eficienţa modului de lucru. este logic şi argumentat. cunoştinţe. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. aspectul.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. despre lucrul în echipă. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. progresul făcut. dacă este complet. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei.

capacitatea de adaptare la solicitările temei.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. c. Impactul vizual Posterul este ordonat. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. tratată superficial. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. pentru a înfrumuseţarea imaginilor. legătura dar cu tema. Posterul este aspectuos. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. e. Nu este înfrumuseţează. 38 . Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. Se înţelege ideea. g. Exprimarea este clară. d. Posterul este ilustraţiile. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. simbolurilor. acestuia. Greşelile . f.Scris neciteţ. Multe greşeli de . Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. prezentării corecte. culorile îl S-a încercat dezordonat. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.b.

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. la alegere. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. folosind un vocabular accesibil cursanţilor. probă orală. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare.În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. • • • • • • • • 40 . 3 şi 4). Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi.

20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. 3.. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor.. Eu am uitat umbrela acasă. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. [. ………………………………………………………………………………………………… 41 . Citeşte: Azi se anunţă ploi. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .

. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Este necesar să consumaţi multe lichide.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.20 min. 3. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . 42 . Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă.. [. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.

Formulează enunţuri logice. cu voce tare. Citeşte cu uşurinţă. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. va citi clar. cu sprijin din partea învăţătorului. cu mici erori de exprimare. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. după ascultarea repetată a acestuia. potrivite situaţiei date. iar la amiază de cel mult 11 grade. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. cu mici erori. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. cu voce tare. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. cu mici erori de exprimare. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. în zonele de câmpie vor cădea ploi. corecte din punct de vedere gramatical. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. rar textul de mai jos. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. corect. Spre seară. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. În zonele de munte va fi ceaţă.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. Vremea va fi călduroasă. în funcţie de anotimp. enunţurile date. Citeşte enunţuri în ritm lent. potrivite situaţiei date. Cerul va fi senin. enunţurile date. 3 43 . corect. Citeşte în ritm lent.

Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. Leonardo da Vinci. Citeşte. .20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. marele artist şi inventator. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. 2. a fost obsedat de ideea de a zbura. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului. 3.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .

Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa. 3. Inventator român. asemenea celor de liliac. La 18 martie 1906. Aparatul de zbor avea motor. iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. .20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Traian Vuia a studiat la Budapesta.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. în Franţa. Citeşte. o elice. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. dar şi în Franţa la Paris. în Ungaria.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. 2.

cu mici erori de exprimare. prin telefon. Dacă există astfel de situaţii. de prezentare). 5. pentru sprijinirea cursantului. cu mici erori. în ritm propriu vorbirii. corect. potrivite situaţiei date. (formule de salut. corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. complete (formule de salut. Oferă informaţii esenţiale. reluând cuvinte mai puţin uzuale. conţinutul fragmentului audiat. mai ales pentru internaţionale. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. cu sprijinul învăţătorului. de prezentare) coerente. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie .30 destinaţii ca: Spania. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. La itemul 2. potrivite situaţiei date. corect. cât şi pentru cele foarte avantajoase. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. rar textul de mai jos. potrivite situaţiei date. coerente. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. corecte. coerente. de prezentare). Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. Cipru. cu sprijinul întrebărilor. corecte din punct de vedere gramatical. cursele interne. corecte din punct de vedere gramatical. Grecia. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. disponibile. fără erori de acord. Citeşte enunţurile date în ritm lent. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. în limita locurilor Popa nr. atât pentru transporturi aeriene. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Oferă informaţii esenţiale. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. de 15% din costul biletului. Preţurile sunt cursele interne. complete (formule de salut. conţinutul global al fragmentului audiat.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Oferă informaţii esenţiale. cu sprijinul învăţătorului. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. .

însă pot izbucni din nou. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe. 2. Majoritatea focarelor au fost stinse. Citeşte: Din cauza secetei. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. Ascultă cu atenţie următorul text. [.. vegetaţia este atât de uscată. dar şi două parcuri naţionale.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. 3. pline de specii aflate pe cale de dispariţie.

a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Ascultă cu atenţie următorul text. cu grave probleme respiratorii. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute. [.20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Va fi externat în următoarele două zile. 2.. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni.. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. 3.

informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. complete (formule de salut. cu sprijinul învăţătorului. de prezentare) coerente. de prezentare). Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate. de prezentare). Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. corecte din punct de vedere gramatical. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului.fumatul neglijent. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. coerente. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. cu sprijinul cadrului didactic. să Reanimare şi Descarcerare. complete (formule de salut. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. dar şi de jocul foarte bine echipată. cu mici erori de exprimare. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. cu sprijinul întrebărilor. coerente. potrivite situaţiei date. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. rar textul de mai jos. Acesta avea la bază anului trecut. lase la îndemâna lor surse de foc. coerente. corecte din punct de vedere gramatical. fără erori de acord. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. potrivite situaţiei date. copiilor cu focul. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. medici sau voluntari ai persoane. 2 Oferă informaţii esenţiale. Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. Oferă informaţii esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. complete (formule de salut. potrivite situaţiei date. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. București. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. Oferă informaţii esenţiale. Acest cureţe şi să verifice sobele. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală .

coerent textul dat. Citeşte cu uşurinţă. corect.3 Citeşte în ritm lent. cu mici erori textul dat. corect. Citeşte în ritm lent. coerent. în ritm propriu vorbirii textul dat. corespunzătoare. .

Aş veni. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. 3. dragul meu. Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.Iubiţi prieteni. . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1. cel dintâi prieten răspunse: . Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Doar nu vrei să se scuture toate. .Nici eu nu pot veni. Dacă era alt judecător veneam bucuros. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Ascultă cu atenţie textul . veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: .Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. zise el.

totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Doar nu vrei să se scuture toate. Ascultă cu atenţie textul. 3. . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1.Nici eu nu pot veni.Iubiţi prieteni. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. . cel dintâi prieten răspunse: .Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. dragul meu. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Dacă era alt judecător veneam bucuros. zise el.Aş veni. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2.

La această rugăminte a lui. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare.Aş veni. Dacă era alt judecător veneam bucuros. dragul meu. Deşi el se ştia că este nevinovat. . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Doar nu vrei să se scuture toate. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Şi cu toate acestea. el plecă cu dânsul. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. La itemul 2.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. cel dintâi prieten răspunse: . buna purtare şi dreptatea prietenului său. se arătă gata să meargă la judecător. Numai cel de-al treilea. . Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. după ce-i spuse vorbe de laudă. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele.Iubiţi prieteni. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. Mă cunoaşteţi de mult timp.Nici eu nu pot veni. Într-adevăr. Într-o zi. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. iar pe-al treilea mai puţin. zise el. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Dacă este nevoie. Voi ştiţi toată viaţa mea. când cursanţii povestesc. acela pe care nu-l iubea aşa de mult. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat.

cu 2. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri. . 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. coerent textul dat.4 greşeli. exprimânduse logic. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. coerent şi expresiv textul. Citeşte corect.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. cu mici erori textul dat. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . cu ajutorul unor întrebări de sprijin. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. 3 Citeşte în ritm lent. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. exprimânduse logic. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. corect din punct de vedere gramatical. Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. cursiv. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. corect. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. 2 Relatează. exprimându-se logic.

. Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.. ... • Eu stau în localitatea .. • . maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2......... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii. eraţi în gară.. Tu şi Ana erai în gară.. ..... Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite. este prietenul meu................ Tinerii eram în gară.. 4..... Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie.. 3...... Trenul era în gară............ Eu erau în gară...... • Dimineaţa mă trezesc la ora ...........Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1................. ...

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine. Formulează un enunţ corespunzător imaginii. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. cu o eroare de ortografie. respectând regulile de ortografie. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. corect din punct de vedere gramatical. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. Completează corect cele trei enunţuri. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii. respectând acordul dintre subiect şi predicat.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Completează corect cele trei enunţuri. respectând acordul dintre subiect şi predicat. I2 I3 I4 . Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. Completează corect două enunţuri.

3. meserie – pricepere.. de luni până vineri....... ... _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs. profesie............. vârstă – copilărie.. 2.. Anunţul se adresează persoanelor cu vârste ... etate.. .... Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii..... muncitor. Anunţul este valabil până la 1 noiembrie.............. Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit.. om... Se fac angajări pentru următoarele meserii: ............ ziar.................... cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani.... bucurie. şi ..... Sediul societăţii comerciale este în Strada ......... tinereţe......... între orele 13:00-15:00. talent....... anunţ – ştire.. numărul 5.. croitori şi muncitori necalificaţi.... persoană – vietate. bărbat... ...........Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1... Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5.......... căsătorit........... ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten............ ani... Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat. angajat – salariat...... Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători..

.______________________________________ …………………………………………………………………………………………………. .

interogative şi exclamative elaborate. interogative şi exclamative simple. respectând cerinţele date. semnul întrebării. Este importantă logica enunţurilor. Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. respectând cerinţele date. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. 2 3 . semnul exclamării). cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Formulează propoziţii enunţiative. cu cel mult două erori ortografice. respectând regulile ortografice. Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Formulează propoziţii enunţiative. cu o eroare ortografică. Formulează propoziţii enunţiative. interogative şi exclamative elaborate. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date.

În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. □ trenul. 1. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - .Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca. Până la urmă am fost cazaţi. am văzut că nu era nicio maşină parcată. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. ne-am urcat în tren. Marchează cu X varianta corectă. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. Nimeni nu se aştepta să venim. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. □ la vilă □ Călimăneşti. împreună cu familia. Pe data de 24 decembrie. □ Turnu şi Cozia. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. □ la hotel □ Căciulata. □ Cozia şi Călimăneşti. □ autocarul. cu bagajele făcute. alţii mai liniştiţi. 2.

........................ Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi...................... cu ocazia sărbătorilor de iarnă... ....................... .................................................. ................3................ Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4.

punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. verbului şi adjectivului. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. ortografie. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date. cu 2-3 erori de structură. respectând normele de structură ale acesteia. cu 1-2 greşeli de ortografie. I3 I4 . cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. respectând normele de structură ale acesteia. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului.

................. Ea mă săruta pe frunte... .... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire..................... …………………………........ Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a... Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul..........… b......... ............ Înaltă..................... cu ochii căprui..... Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………........................... c.. 1.... Formulează enunţuri în care cuvintele: părul................. cu părul alb. uscăţivă... Îi sărutam mâna..... ...Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis................... . Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? ……………………………………………………………........... Fusul îmi sfârâia la urechi.......... Mă uitam la cer printre frunzele dudului.... Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii.......... ……………………….... Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei...... cu gura strânsă... 2.................... ………………………………………………………………. cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text................... …………..... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………....……..... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …................. creţ...

......................................... Scrie-le pe spaţiile punctate..... ………………………………………...... 5... .......... ……………………….... Identifică în textul citit şase adjective........... un coleg etc.............. ……………………….....…………………………………………………………............. • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei....... un membru al familiei........ .. din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten.......... ……………………………………………………………………………… ……………………………………….. …………………………………………………………...... ............ ……………………………………………………………………………… ….. • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii...).... .... ……………………………………………………………………………… ….……. Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul........... ……………………………………………. 4.. …………………………………............. .. ..... ................ .... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …... . ........ ……………………………………………………………………………… …........ Scrie un scurt text..... 3.... ……………………………………………………………………………… …..... Dă textului un titlu potrivit.

Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. clare. scriind lizibil cu 1. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. titlul este semnificativ pentru textul realizat. Identifică şase adjective în text. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. punctuaţie. logic înlănţuite . Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. scrie lizibil. punctuaţie. ori de schimbare a formei cuvintelor. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. logic înlănţuite. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. 2 3 4 5 . cu 1-2 erori de înlănţuire logică. punctuaţie. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. Identifică patru adjective din text. titlul este semnificativ. scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. pentru textul realizat. titlul reflectă conţinutul textului realizat. cu 4-5 erori de scriere. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. Identifică cinci adjective în text . scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . scrie lizibil. cu 2-3 erori de scriere. ori de schimbare a formei cuvintelor. clare. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate.

...... 2 – 3 felii de □uncă........... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei....... ....... Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi........... ......................... ..................... ....................................... 1-2 felii de caş□aval..................................... Adăugaţi □ărar tocat............................................................................ .................................. ......... Amestecaţi-le cu caşcavalul................. Se bat 5 – 6 o□ă.. .. şunca şi ceapa.................................. ....... ... ..... ............. 2..Nivelul I cursantului .... Completează casetele cu literele care lipsesc................ .. Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde......................................

Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. cuvinte sau chiar propoziţii. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă. Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături. Suplimentar. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. rupt.Instrucţiuni pentru cadrele didactice. de invitaţi la un anumit eveniment. . În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. De asemenea.). se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează.

Decupează bucăţile şi josul paginii. să mergem împreună. Verişoara Cristin ştrandul de ta. săptămâna oraşului . 3. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. Din greşeală cineva l-a rupt. viitoare a . ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet.Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. 2. O persoană ţi-a lăsat un bilet.

Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. telegrame etc. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . Scrie biletul sub forma unui enunţ. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. lipici şi fişa de lucru. independent. Prezintă succint o situaţie sugerată. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. Dacă este nevoie. fişa de lucru a cursantului. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. Prezintă situaţie adecvată. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. Scrie biletul într-o formă clară. precisă şi corectă. Scrie biletul într-o formă clară şi corectă. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. independent. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. argumentând necesitarea ori . e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. scrisori. lipici.

fără dezacorduri gramaticale. corect. . formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. relativ cursiv. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic. cursiv. cu mici erori de exprimare. utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. 2. bogat. ondulat pieptănat pe spate. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Foloseşte cel puţin trei adjective. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă plină. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . cu faţă prelungă. pieptănat pe spate. rotundă. Slăbuţ. Păr cărunt. frunte înaltă. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Faţă rotundă. Subliniază-le. Are mustaţă. bogat.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Are mustaţă. mustaţă subţire. Faţă rotundă. Păr tuns scurt. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. Păr cărunt. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit.

Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. Descrierea permite recunoaşterea. a sprâncenelor. C. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. însă nu permite recunoaşterea personajului. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. Aurel Vlaicu. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. pieptănătură etc. Utilizează 2 – 3 adjective. forma feţei. În scriere are 3 greşeli. Alexandru Vlahuţă. În scriere are 1 -2 greşeli. culoarea părului. întocmirea unui portret robot etc. 2 . Foloseşte trei adjective şi le subliniază. dar recunoaşte doar unul. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). Mihail Sadoveanu.A Rosetti. foarfece. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. Descrierea nu conţine elemente eronate.

....................... .................................... .......................... .................................. ............... 2...................................................................................................................................... Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date..... ................................................ • reclamă................................... Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc..... .................................................................................................................................. ...................................................................................................................................... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe............................................................................. ................ Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport....... ...................................................... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1..............................................................................Nivelul IV cursantului ................... Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă.............................................

Ca variantă la această sarcină de lucru. reviste care să conţină articole despre sport. reclame şi anunţuri. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. sub forma unor enunţuri elaborate. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. în titlul articolului. punctuaţie şi/sau de structură. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. în ziarul primit titlul articolului. • trebuie precizată locaţia în care se află. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. 2 . în paginile ziarului şi identifică independent. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Scrie lizibil. cu multe reveniri. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. • preţuri practicate etc. coli A3. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Scrie lizibil. cu multe reveniri. respectând regulile de ortografie. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. titlul articolului. markere. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. Formulaţi întrebări de sprijin. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. punctuaţie şi/sau de structură. independent. Calificativ Bine Se orientează greoi. Redactează textul. creioane colorate. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid.

ce materiale a folosit. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. complexitatea proiectului. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). În ghidurile pentru cursanţi. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Cine sunt eu. • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. • Bibliografie (dacă este cazul). Versuri ale cântecelor îndrăgite. Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. • Forma redactării (limbaj folosit. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. O personalitate îndrăgită . ce a învăţat nou. Une Fre cvent Per manen t . relevanţa informaţiilor. ortografie. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. Locul în care trăiesc. • Concordanţa conţinutului cu tema. punctuaţie. aşezare în pagină). • Autenticitatea. de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. pentru fiecare modul. • Susţinerea proiectului.

pentru limba română. • Teme independente realizate acasă. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară. în general. Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului.Indici ori originală. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent .

În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. . Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei.precizată de examinator. motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare.

Matematică Probe de evaluare .

instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. Comunicarea nonverbală.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. imagini. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. 80 . cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. ilustraţii etc. Examinatorul va interveni. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. erorile de exprimare. În cazul examinării prin proba scrisă. corpuri geometrice. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. Înainte de perioada de examinare.. Este permisă schimbarea biletului. cursanţii să primească . iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. de măsurare. cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. Pentru probele orale. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. Centrarea pe experienţă. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. orală. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . De asemenea. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. îl va conduce pe cursant. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. comisia de evaluare va realiza bilete. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. către găsirea răspunsului. de orientare în spaţiu etc. ca încă de la începutul cursului. dacă este cazul. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. topică. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe.paşii”. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. indicaţii. nu situaţii cu totul noi. Se recomandă.A doua şansă”. În caz de confuzii sau erori. de colectare de date. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. Tema va fi din timp anunţată. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte.. prin întrebări suplimentare. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. grafie sau pentru estetica lucrării. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare.

39. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . 31. Încercuieşte figura care urmează. ♠♥♣ 24 . . … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. …. 16 . …. …. 18 . 89 . Numără obiectele. 2a. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. 14 . 30 . Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect.Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. …. dintre cele desenate în partea dreaptă. …. Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . 24. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. b.. 21 . 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. c.

... c) Cu câte minute?..................... 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie..4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 ... Încercuieşte: a) pe cel mai scund........Rezolvă problemele...... b)....... Erau 16 ............ Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări.. Scrie pe spaţiul punctat a)...............6 = 30 + 60 = 40 ....20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3........ Au plecat2 82 ........... Câte mai ...........2 = 10 + 8 = 10 ... Am mai adus 13 16 + 13 ... Câte sunt acum? 16 – 13 b... care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30.... Cine a întârziat? ……………….................Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie.......... 6...... 5........ b) pe cel mai greu.c)....... iar Iulia la ora 08:30......................Sărbătoarea începe la ora:….........În parcare erau 5 sunt? ........ 4a....... c) pe cel mai lung... a.

Tata a săpat 25 de metri.c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 .

2.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. tabele. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. machete ) 5. 9. 3. 2. Efectuarea de măsurători simple cu 3a.Realizarea de estimări în situaţii practice. b. 3. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării . ora.100 cu sprijin în obiecte. colectare de deşeuri. „adaug”. matematic în rezolvarea unei probleme. dar şi fără sprijin. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. numere de telefon. b. c. 10. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. C. anchete pe teme diverse(proiecte). b.Înţelegerea unor termeni specifici 6a. în concentrul 0 . repartizarea timpului. monede. c. în situaţii de viaţă: cumpărături. 7. „scad”. matematic 84 . „aflu câte sunt la un loc”. bancnote. „erau şi mai pleacă”. „aflu cât a mai rămas”. creşteri de salariu. a masei. 8. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. 6. trecere peste ordin. b.Utilizarea unor instrumente de 4 a.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. informaţii utile. Utilizarea de strategii proprii de 6c. Cunoaşterea şi 1. 1c specifice matematicii preţuri.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. Formarea şi 11. reduceri de preţuri. Dezvoltarea 4.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. folosind numere de la 0 la 30. c.

. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare. 3. 3. 5. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 3. Recunoaşte figura care continuă şirul c. 2.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate. Completează corect un şir 2a.Rezolvă corect si complet itemii 1. Completează corect cel puţin 5 casete din 8.Găseşte cel puţin o soluţie din 3. c.Rezolvă corect problemele a . 1.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3.Scrie corect un rezultat b.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.Rezolvă corect a si b.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.Indicaţii: 1.Rezolvă corect problema a sau b.Rezolvă corect si complet itemii 1. 4.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3. 6.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. 3. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii.2. 1.Găseşte 3 soluţii. 2.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului . 5. 5.2. 2.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3.Se precizează timpul de lucru. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a. Identifica corect cel puţin 2 numere b. 6. 85 . 4. 4. 6.

alte obiecte potrivite sau palma. • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare...... unitatea de măsură folosită. cotul . condiţiile în care condiţiile în care 86 . 3. sala de sport. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare.. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. 2. mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. lungimea obţinută). Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. în spaţiul de învăţare (sala de curs.... Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă.. a peretelui. Observă lungimea mesei.. talpa.. Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime... Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite. termenii:mai lung. 3. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii.. a mesei şi lungimea tablei de scris.. în etalon dat.. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle. termenii: cel mai dintre obiectele date lung. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. curte.. cel mai scurt... b. află lungimea tablei de scris.Nivelul I Numele si prenumele : ……. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. c. Spune ce observi. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. care au fost ordonate prin măsurare. cu etalon dat. Notează rezultatul pe o coală de hârtie.). în încercări şi verificări. Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a. Folosind ca unitate de măsură această riglă ... a ferestrei. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test.Observă lungimea ferestrei. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat..

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori.în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori. 87 .

solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. Spune problema înlocuind numerele. cu păstrarea tematicii. 2 a. pornind de la expresii simbolice. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. b. pornind de la o operaţie dată. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. c. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers. 2. după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară .cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. 88 . Acordarea calificativului Itemul 1. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi. 3. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme.

.Vei strânge datele într-o mapă.. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare.... Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul.. Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică . simboluri pentru vreme.Nivelul:I Nume şi prenume : ……. Data:………. Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.. Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel............ vei lipi imaginile decupate pe un carton. 89 . date despre sport..date cu numere mai mici decât 100. zilele săptămânii..

F. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Lista materialelor este incompletă. Descrierea este clară si concisă. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. iar prezentarea este lapidară. Prezentarea este inteligibilă. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. Materialele sunt bine organizate. Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Explicaţiile sunt sumare. Datele sunt selectate la întâmplare. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Informaţiile sunt bine organizate. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . lipsită de coerenţa. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Nu bine organizate există si aspectuoase.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. preocupare pentru aspect.

321. Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. 54. 312..... 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia). 58 + 4 = 63. 396... 62.. 57.. 71. 93.. B.Nivelul II Nume şi prenumele:. 2 a. 91 . 103. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus. 59 + 34 = 95.. 100+ 34 …… 33+ 321 ….. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin)... 89...... 234103 …….. 17832 …… 55.... c) Ordonează descrescător numerele: 132.. Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49. 339. 123.

d) Marin are mai multe oi decât…………. b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. iar Petre 11 ani.Scrie numărul potrivit.ani.porumbei.iepuri. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani. Mara are 10 ani. cu unitatea de măsura din coloana B. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. după ce ai citit tabelul. Dan are 13 ani. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani. Ana are 15 ani..b.Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2. Acum. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. 92 . a)Marin are…. b)Valeria are…. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4. Mara:1 0 ani Peste… .

Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu ….. după ce ai găsit regula.oi. decât Valeria. Desenează încă 6 pătrate.c) Ionuţ are…. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră. 93 .iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7.

planuri. c. recorduri. tabele. „cu n mai mic decât…”. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi.” . schiţe.c 7. cu sprijin în obiecte. e 3. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. 3. 1a. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. d. „erau şi mai pleacă”. 2 a.. proiecte în comunitate). 8. 7.f. „scad”.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . 11.. 7 a. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. adrese utile . anchete. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie. b. 2. 4. 3. a masei.reţete. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. postere. în concentrul 0 . b. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. orare funcţionale etc. imagini sau alte mijloace la îndemână . folosind ca sprijin desene. tablouri. 10. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. standarde şi conţinutul probei .100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. Realizarea de estimări în situaţii practice. „cu n mai mare decât. şabloane. 9. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar.1000. 5. i probă practic ă 4. b.Corelaţia dintre obiectivele – cadru. 2. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. „adaug”. Probă practic ă 6. Probă orală 5. identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. Probă orală 94 .). Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor . repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. statistici. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12. 6. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.

Identifică zece figuri din 12 date. dintre cele care s-au folosit la predare.Înconjură toate rezultatele corecte b.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.Rezolvă corect a. b) La itemul 1.Recunoaşte trei unităţi de măsura. d. 4 . c. foarte bine 1. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. bine 1. b.Recunoaşte două unităţi de măsura..Identifică toate figurile geometrice. Rezolvă corect o adunare şi o scădere.Formulează patru răspunsuri corecte. b c şi d.Rezolvă corect sarcinile a. 2. Rezolvă corect trei operaţii. 3. 6. 5. Rezolvă corect sarcinile a.Rezolvă corect punctul a si b. 3. a. 2 b. b. 5.Formulează un răspuns corect. 3. c.c şi d. se explică semnificaţia cuburilor. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. 2a. după cum urmează: suficient 1. b. 7.Rezolvă corect a. 6. 5. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. c.Formulează trei răspunsuri corecte. b. se explică aşezarea datelor în tabel. Rezolvă corect patru operaţii.Recunoaşte toate unităţile de măsura. 4.Rezolvă corect a. 6. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin. 7. b. d. Identifică 7 figuri din 12 date.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . d) La problema 4 . c. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date. e.Rezolvă corect punctul a. 4 . c) La exerciţiul 2 b. 2a. 95 .

prin cuvinte proprii... dar si prin calcul. Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. un tabel. 3. după cum urmează: Itemul 1. Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită.spune cum ai procedat.. 2. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice.Nivelul II Nume şi prenume : .. Nr... Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător. de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco. 3.. Află numărul elementelor rămase .. prin numărare. de Nr. total Figura Nr. Află cu dificultate numărul de elemente rămase. 2. de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr. 96 ... 2. de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr..... beţe de chibrituri de chibrituri.. doua greşeli datorate efortului de concentrare.Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice.. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare.. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie).. scobitori. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Completează tabelul. Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile. paie de aceeaşi lungime.. Completează corect si complet toate rubricile tabelului.. Completează rubricile cu una... beţişoare. Completează numărul de figuri construite.. prin multe încercări.

... 97 ....Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :. Timp de lucru :20 de minute 1a. 209 35.. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic..... 29...... 306.... 53. b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat..Citeşte numărul corect pentru fiecare caz.Înconjură grupul cu mai multe obiecte . de nivel II Probă de evaluare Data:…………………. 305. ……… c) Spune cum ai aflat.. 63. 36 92. 2a.

dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. 3a. folosite o singura dată. Scrie.9. Rezolvă corect a si b. a. c. Rezolvă corect a si b. 2 4 este mai mare decât 293. a. b. a.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. este mai mic decât 34 . Rezolvă corect o situaţie. Itemul 1. c. Scrie şase numere şi le citeşte corect. a. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. b. Identifică patru răspunsuri corecte.6. 2. după cum urmează. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. 3. Bine Rezolvă corect 1a. Foarte bine Rezolvă corect 1a. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . Rezolvă corect două situaţii.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. Identifică două răspunsuri corecte. 98 . Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală. Citeşte corect toate numerele. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. b. Identifică trei răspunsuri corecte. c. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b.

....Nivelul II Nume şi prenume :. Vei face estimări... Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste... Învăţătorul/învăţătoarea...... Vei face desene.. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton... De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală..... vei face schiţe.. 99 .. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi... o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi.. vei afla date despre colegii tăi..... Vei face comparaţii între măsuri. un desen al locurilor. tabele pentru a scrie datele aflate. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă. PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:….. vei face o hartă........ vei face o ilustraţie amuzantă.. Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti..... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa... Vei alcătui probleme cu datele culese.....

Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Materialele sunt dezordonate. Impactul vizual . Exprimă opinii şi le argumentează.. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Datele sunt selectate la întâmplare. Prezentarea este inteligibilă. Recurge la scheme si tabele 100 . lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. problemele sunt copiate din manual. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Descrierea este clară si concisă. Lista problemelor este incompletă.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme. bine Sunt prezentate probleme interesante. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. iar prezentarea este lapidară. relevante pentru tema proiectului. F. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Nu există preocupare pentru aspect. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Materialele sunt bine organizate. Informaţiile sunt bine organizate.

41 131. 3. 20 566. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P.(5x2)+15 = 4. 31 034. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. b. 4x 5. c) Dintre numerele:28 923. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. 12x10 c) Rezolvă : (9x2). 506 090. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . 312 034. 2. b) 2 023+4 512. 39 170. a)10 379.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:…………………….…………. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. apoi scrie răspunsul. 500 090. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . 1 379. 5 a.167.. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. 72: 8.. Într-un parc s-au plantat 9 tei. Rezolvă a) 169+ 234. 20 567.………… b) Scrie vecinii numărului dat:………. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite.. 39 476. 100 379. 200:10. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565.. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000.………. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. 456. 7 769-2 214 .2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia.

6. 12cl.. b) Tărâţe: 4 t. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 .Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. 4kg.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. c. Completează potrivite. 14 mg 9. Observă în tabelul de mai jos. 12ml. Între 3-6 ani bea………………de lapte. a. a)Apă:12l. cu 3 mai puţine lalele. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. 8. c) Lucernă: 14t. 14kg. Sferă……. ani bea 500 de lapte. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7. de trei ori mai puţine decât maci.. iar petunii.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. b. Între ……. Cub……. Cilindru……. 4g. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci.

Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. Realizarea de estimări în situaţii practice. compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice. erau şi mai pleacă. 9.10 000. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. 3.. Dezvoltarea 5. cu ajutorul desenelor. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. 2. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane. adaug. 7 1a c 5a b 5c 8.fără trecere peste ordin în concentrul 0 . 9. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). b 4 a . problemelor machete).cu trecere peste ordin. pornind de la situaţii practice (cumpărături. reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte.Corelaţia dintre obiective–cadru. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. scad. cu sprijin în obiecte şi desene 4. . Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. Cunoaşterea şi 1.” .”.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. a masei. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene. Formarea şi 13. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. matematicii 2. 6. Rezolvarea de adunări şi scăderi : .. Recunoaşterea. b. c 3 a. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. c 2a. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). „sunt n obiecte pe x rânduri”. . citirea. schemelor. Scrierea. 3. 7. „cu n mai mare decât . în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. 12. b 3c 6.. 11. 10. 8. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. „cu n mai mic decât .

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 104 .

2. 7. Bine 1. 5. Notă: Proba acoperă toate standardele.Rezolvă corect sarcina a.Rezolva corect a si b.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. o înmulţire.Rezolvă corect si complet a si b. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare.Recunoaşte doua corpuri.Recunoaşte trei corpuri.Formulează un răspuns corect. 9. 4. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date. 4. 105 .c. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. o împărţire dintre cele date la a şi b. 5. b. 2.Recunoaşte toate corpurile.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b. 3. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date.Rezolva corect a. 3. 8. foarte bine 1. b. 8. b.Rezolvă corect a sau b sau c. 7. 3. 8. 2.Rezolvă corect si complet a.Rezolvă corect doua sarcini..Rezolvă toate sarcinile. 4. o scădere. 9. Rezolvă corect a.Rezolvă corect sarcina a si b. după cum urmează: Suficient 1.Rezolva corect si complet sarcina. Rezolvă corect o adunare. 6 Desenează trei figuri geometrice. 5.Rezolva cel puţin a.Identifică corect semnul operaţiei la a. c. 7.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului.

. în reviste... Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări.. Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli.. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi .. împărţiri .despre locuri de muncă. Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 . De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări.Nivelul: III Numele si prenumele. Cum vei face? Vei căuta în ziare.. anunţuri despre angajări .. înmulţiri. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui.. scăderi. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă..

lipsită de Coerenţa. F. Prezentarea este inteligibilă. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Materialele sunt bine organizate. Lista problemelor este incompletă. iar prezentarea este lapidară. Explicaţiile sunt sumare. Datele sunt selectate la întâmplare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. planificare. Descrierea este clară si concisă. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. 107 . iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. Informaţiile sunt bine organizate.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. Nu există preocupare pentru aspect. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. bine Sunt prezentate probleme interesante. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. problemele sunt copiate din manual.

Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. beţe de aceeaşi lungime. Ce obiecte au formă de piramidă? c. 2. Câte sunt? b. c.Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele .. imagini dintr-un oraş (computer). apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare .. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. Construieşte un cub. …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:…. c. alte prisme. plastilină..corpuri geometrice:cub.. Observă corpurile. dreptunghi. a. b.Observă imaginea unei localităţii. b. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3.. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. Numără vârfurile acestui cub.. Construieşte o piramidă. pătrat. sferă. paralelipiped dreptunghic. 1. de triunghi. a. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. Separă corpurile care se rostogolesc. a. 108 . de dimensiuni diferite . cerc.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. Numeşte obiecte în formă de cub. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină.

3.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. 2. Construieşte unul dintre corpurile 3. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera.Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Identifică 2. şi face şi referire la alte aspecte (estetica.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei. 109 . au corpurile. 1a.Identifică corect şi complet corpurile. de exemplu) 3. 1Rezolvă corect şi complet a şi b. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub. 1. Foarte bine 2.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele.

două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. Indică scrierile corecte pentru numerele:345. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. patru sute treizeci şi trei. 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. apoi citeşte-l. b. trei sute douăzeci şi şase. 3. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . trei sute douăzeci şi trei. două sute douăzeci şi trei. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . la alegere. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b. 789. douăzeci şi şase.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. Formează un număr .

3. 111 . b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000.Găseşte toate scrierile corecte. Bine 1. 3. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv. Găseşte trei scrieri corecte. Foarte bine 1. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. Găseşte patru scrieri corecte. Recunoaşte corect două numere. c. 2.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. 3. cu sprijin acordat.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. făcând o greşeala pe care o autocorectează. Suficient 1. 2. 2. b.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

Corelaţia dintre obiectivele-cadru. standarde şi itemi 115 .

5b - 6a b c. 2. 13.Scrierea. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. liste de prezenţă. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. data naşterii. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. „mai mic de n ori” . 2b c d.. etc. cu ajutorul desenelor şi a schemelor. estimarea sumei de încasat etc. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”.). Realizarea de estimări în situaţii practice. „erau şi mai pleacă”. proiecte etc.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc. 7. 9. 3.”. „sunt n obiecte pe x rânduri”.Obiectiv cadru 1.) 6.problemă (cumpărături..) 3. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a.. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate.. adrese. oraşul / satul meu etc. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. creşteri / scăderi de salariu. 5. 2 a. citirea. repartizarea. „adaug”. 4. preţuri.Recunoaşterea.”. curiozităţi. anunţuri etc. 2b 3a b c. „scad”.(tabele de evidenţă. în mod egal. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.).Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1. 12. reduceri de preţuri. mii Ite 1a b c. „mai mare de n ori”. . Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. a masei. 5 b.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . „cu n mai mare decât . „cu n mai mic decât . Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 10. 8. - e 11. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme.

Completează corect trei enunţuri. Formulează corect un răspuns. b. 3. 4a. Scrie corect două numere. c. după cum urmează. 2a.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. 6. Suficient 1a. 5a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. Identifică în mod corect trei numere. b. c. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare. 6. Bine 1a.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. 4a. Stabileşte corect toate corelaţiile.Ordonează corect toate numerele.Formulează corect două răspunsuri.Completează corect două enunţuri. b. 5a. c. 2a. Identifică în mod corect două numere. cu o greşeală. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. Ordonează . 117 . Identifică în mod corect toate numerele.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic. 3.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii. b.Ordonează corect toate numerele. b. c. 5a. Scrie corect trei numere. numerele.Formulează corect trei răspunsuri. Rezolvă corect trei operaţii. Scrie corect trei numere.Scrie trei fracţii. Completează a sau b. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. 6. 2a. Foarte bine 1a. fie pe cel mai mic. c.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 3. 4. b. Rezolvă corect cinci operaţii.

Numărul are 321 de mii.. c) 6 087...Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456.Citeşte următoarele numere: a) 1 234..... 3. Cifra zecilor este 5.. 2.. 250 cl.......Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. c.. 23 654.. 4 567... 10 234. 118 . 3 t. Cifra 2 este cifra sutelor.... Un biberon ar putea avea: 250 l.... b) 12 345... Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4. Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1.. 2 km... Un brad ar putea avea:2 m. b. 3 kg........... Timp de lucru : 20 minute a.... 5 432... d...... Probă de evaluare Data: …………... 130 098.. 2..... . Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g. 250 kl. 67 897..cm...

Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. 3. 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. Identifică corect toate măsurile.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii.Rezolvă corect a si b. Bine 1. Identifică corect două măsuri dintre cele date. 3. 2. b si c. 3. 3. 4.Itemii vizează capacităţile: 1.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Utilizarea unităţilor de măsură 119 . Identifică corect o măsură dintre cele date.Rezolvă corect a .Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1. 2. 4. Foarte bine 1. 4.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 2.

un calendar.Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. 2.. 2.. Suficient 1.. Data: ………….. 2 a. 4. Convinge-te că ai apreciat bine. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative... Bine 1..... Identifică corect o măsură dintre cele date.. Identifică corect două măsuri dintre cele date.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii... d.. Identifică corect toate măsurile. Observă cele două pachet. 2. b. 4.... 4....Rezolvă corect a si b. Găseşte în calendar ziua naşterii tale..Arată pe calendar ziua de astăzi..... Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a .Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii.. o rigla de 30 cm....Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. Foarte bine 1..Rezolvă corect a ... metrul tâmplarului. 120 ... Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare. Care crezi că e mai greu? b...Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 4. programul unei instituţii din comunitate.. 3. 3. d.. Itemii vizează capacităţile: 1.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.. Ce lungime crezi că are gardul? c. b. b si c.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.... Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta. 2. Ce poţi face? c. Ce dată va fi peste o săptămână? c. metrul de croitorie. Observă programul de la primărie. 3. 3.

Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă... tabele..... De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări..... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Vei face liste. vei face o ilustraţie amuzantă..cântărirea pachetelor.... Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 .. împărţiri . înmulţiri.. vederi şi bonuri de casă pe un carton... Vei alcătui probleme cu datele culese. scăderi. Vei scrie pe hârtii.. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.. Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac... plicuri.... costuri.. Vei face comparaţii între măsuri...Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. Vei face estimări.. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor... vei lipi timbre. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate... Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor........ legătura dintre preţ si masa pachetului.. Învăţătorul/învăţătoarea.

Prezentarea este inteligibilă. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Exprimă opinii şi le argumentează. iar prezentarea este lapidară. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Materialele sunt bine organizate. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. F. lipsită de Coerenţa. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Lista problemelor este incompletă. 122 . Descrierea este clară si concisă. Recurge la scheme si tabele. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. bine Sunt prezentate probleme interesante.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. Bine Sunt prezentate probleme. Informaţiile sunt bine organizate. Datele sunt selectate la întâmplare. Nu există preocupare pentru aspect. Materialele sunt dezordonate. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. problemele sunt copiate din manual. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare.

Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org.Modalităţi de înregistrare a datelor 1. Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc. 123 .

x x S B F. B S I . ………… ………… x x x x F. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. 1.b B S I 124 . 2. Nr. alegerea operaţiei dintre două operaţii date.2. B S I F. 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic.b. descoperirea si scrierea operaţiei.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . cursantului final Calificativul b.

...: 4......B. Cursantul...B B S I .: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 . … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F... B S I .. Cursantul..... Număr de elevi prezenti: .: 125 .. Cursantul. 2.. Cursantul.... Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F... F. … cursanţ i …% % B … … % S I B....: 3. Calificativ final Itemul 3 F....Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: ....B B S I Măsuri ameliorative: 1....

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. relevante. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. a celor care scot în evidenţă punctele tari. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. a fişelor. caracteristicile colectivului de cursanţi. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. Corectarea se va face pe baza grilelor. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. De aceea este necesar ca înainte de examinare. pentru a verbaliza experimentul efectuat. ale activităţii sale. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. În notarea lucrărilor. în perioada de examinare. să prezinte contribuţia proprie 127 . Va permite schimbarea biletului. particularităţile şcolii. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. fără să fi parcurs modulele anterioare. orală sau practică. prin calificative. practică sau alternativă (portofoliu). Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. a tabelelor de înregistrare a datelor. iar aprecierea. În funcţie de numărul cursanţilor. La probele orale. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. eventual.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. aspectul general al lucrării. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. În susţinerea de către candidat a lucrării. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. orală. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. Cadrul didactic va interveni. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. imagini vizibile. Va formula întrebări ajutătoare. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. cu caractere şi. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. a instructajelor după care se vor face experimentele. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. dacă este cazul. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă.

la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire. 128 .

Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. b) dioxidul de carbon. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. Plantele verzi produc: a) oxigenul. c) gazos. b) numai în sol. b) dioxidul de carbon. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . Omul. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. c) azotul. b) dioxidul de carbon. c) azotul. Aerul se află : a) pretutindeni. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. c) azotul. c) azotul. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . 2. b) lichid. b) dioxidul de carbon. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. b) alb. Aerul este un corp: a) transparent . c) numai în apă.

absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. 130 . Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. umiditate şi temperatură. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Suficient Selectează corect 4 variante din 7.

..... • Unitatea de măsură pentru temperatură este .... ..care poate fi de.sau de . pentru fiecare caz.... atracţiei gravitaţionale................. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 .................. ................ respingere) 2... Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin.. 3............. ...... Dă exemplu.............. • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ........ temperatură........................... atracţie... gradul Celsius. de câte o activitate specifică perioadei de vârstă...... Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate......................... • Pământul atrage corpurile datorită . Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine....... (forţe...................... Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului..................... cădere.Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1....

denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. Enumerarea şi argumentarea independentă. 132 . Ordonarea corectă. Scurtă enumerare a 5 practici greşite. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor. Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate.Descriptori de performanţă Itemi 1. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor.

Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. 1. în stare ………. …………………………………. în stare……….. potabilă. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu... Apa dulce. se găseşte în gheţari.. stătătoare. plantele se ofilesc. apa există în multe forme. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ………………. zăpadă sau………. mări şi oceane) Pe Pământ. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. animalele erbivore. se găseşte în ape curgătoare. 2. În atmosferă. Animalele carnivore. Apă sărată există în……. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. vor avea aceeaşi soartă. ninsoare. mor şi ele. în toate cele trei stări de agregare. Apa dulce. ploi sau în subsol. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. . norii. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. fără hrană. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură. condensare. lichidă.. fără hrană şi adăpost.…………………….. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă. Fără apă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

boabe de fasole. 1. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . lapte. zahăr. apă. orez. detergent lichid. sare. Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. oxigenul din aer ajunge în plămâni. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. trebuie să respirăm permanent aer curat. fără praf. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. fum şi gaze. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. detergent praf. este eliminat în aer. 135 . prin expiraţie. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. producem dioxid de carbon. cerneală. Pentru a fi sănătoşi.

a. …………………………… c. un magnet. …………………………… b. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. foc. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură. …………………………… 5. filtru. …………………………… f. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. neomogen 136 . …………………………… d. …………………………… e. un filtru.

Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Identificare a 3 situaţii corecte. Identificarea a 6 posibilităţi. 4 din 6 enunţuri date. Identifică Identifică 5 măsuri. Pentru 3 vieţuitoare. Identificare a 3 situaţii corecte. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 4. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Enumeră 4 vieţuitoare. Pentru o vieţuitoare. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Scrierea a 5 reguli corecte. Scrierea a 4 reguli corecte. Identificarea a 5 posibilităţi. Identificare a 3 situaţii corecte. 4 măsuri. Identifică 3 măsuri. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. 2. Scrierea a 3 reguli corecte. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Identificarea a 5 posibilităţi. 4. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. 4 din 5 enunţuri date. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. 3. . Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. 3. Pentru 2 vieţuitoare. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări.

Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. pământul…. Ea este un loc de odihnă şi tratament. precum: ……………. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . Rădăcinile arborilor fixează solul. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. se sapă pământul…. legumele…. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. 4.omului. Pe pantele munţilor cresc păduri de ………………….Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. 2. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1. lemn şi frunze uscate. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. Se plivesc buruienile. pentru pene. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. pentru carne. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor.. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale.

Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. cheie: care. 4. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Ordonarea corectă a tuturor etapelor. Completează corect toate spaţiile punctate. Foarte bine Identifică toate resursele. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. 3. Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. lemn.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. loc de odihnă şi agrement) 2. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. . Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse.

Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. soare. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. ………………………………. Distruge toxinele din sânge. Ce proprietăţi are pielea? 4.. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. tăiere.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. 4. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător . • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. Grosimea ei variază de la 0. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. Este elastică. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă. zgâriere. • Creierul. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. 1. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. Ce sunt părul şi unghiile? 6. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. frig. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. .

• . Au rol principale în respiraţiei.Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism.

Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. Scrierea a 3 reguli corecte. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. 3. Scrierea a 5 reguli corecte. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. 4. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2.Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Scrierea a 4 reguli corecte. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. . Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări.

Pune pe rând. o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă)..Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min. un ecran. un pahar de sticlă.. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran . c) o oglindă. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn. între sursa de lumină şi ecran. a) b) c) . o bucată de lemn.

Amestecă nisip cu ace cu gămălie. 4. ace cu gămălie. Separă substanţele din amestec. Obţine o soluţie din apă cu sare. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. Instrucţiuni 1. bucăţele de hârtie. riglă de plastic. sare. 2. Amestecă apă cu nisip. 1 2 3 4 . La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. amestec amestecului crt. nisip. magnet.

Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. exprimarea relaţiilor dintre fenomene. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. Prelucrarea datelor se poate face uşor. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. în mare parte: instrumentarul utilizat. cu sprijin minim din partea examinatorului. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. fără precizie . Calificativ Bine Sunt identificate independent. Prezentarea lor este clară. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. fenomenul propus pentru observare. Prezentarea lor este clară. succesiunea etapelor experimentului. colectarea. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. identificarea fenomenelor care intervin. succesiunea etapelor experimentului. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac. succesiunea etapelor experimentului. în termeni corespunzători. Colectarea datelor este nesistematică. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. Sunt formulate unele concluzii corecte. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor.

elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date. observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date.

CRONOLOGIE .Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1. scheme. . rezolvări ale temelor propuse de ghid.adecvate la scop.îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4.progresul făcut. AUTOEVALUARE . . . fişe de înregistrare.concordanţa scop-rezultat.adecvarea la tema propusă. diplome de participare la activităţi ecologice.complexitatea şi varietatea produselor finite. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte.autoevaluarea activităţii desfăşurate.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului.reflecţii despre lucrul în echipă. PREZENTARE . LUCRĂRI PRACTICE . . . notiţe . .relevanţa pentru creşterea aprecierilor . articole din presă.teste de evaluare continuă.rezultatul lucrărilor practice.calificativul pe care crede că îl merită. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI .referate.studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări. .estetica generală. studii comparative) 3.reflecţii asupra propriei munci.ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. fotografii.aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată. . afişe. . schiţe. REZUMATE . . 2.eficienţa modului de lucru.calitatea acestora. . (desprinse din chestionare) 5. . 7. . . tabele. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi.

Se face o clasificare a celor mai semnificative date. subordonare. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. Bibliografia este menţionată. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. dar insuficient fundamentate. foarte accesibilă. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate. în vederea formulării unor concluzii pertinente. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. Cicluri evolutive ale mamiferelor. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. cu unele erori minore. indicând continuarea. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. .a. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. propuse pentru studiu. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. însoţite de explicaţii. fără a se stabili o relaţie între ele. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. Omul şi mediul înconjurător ş. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. iar corectitudinea relativă. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. interacţiune. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. dependenţă. alături de elementele fundamentale ale textului. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. păsărilor. cu consecinţe neclare. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. insectelor. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. date şi lectură. Analiza acestora este primară.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. cât şi una pe termen mediu. Este identificată o singură posibilă sursă. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. Consecinţele posibile sunt evidenţiate.

.ansamblu este îngrijită şi clară.

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. Va cultiva o atmosferă destinsă. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. îl va conduce pe cursant. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. jocuri de rol. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. În caz de confuzii sau erori. topică. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor.). Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. practică sau pe bază de portofoliu. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. fie în afara clasei (curtea şcolii. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. machete. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. de caracteristicilor grupului de cursanţi.). În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. ca încă de la începutul cursului.). Este permisă schimbarea biletului. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii. desene. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. erorile de exprimare. zone din localitate etc. grafie sau pentru estetica lucrării. Examinatorul va interveni. colecţii de imagini. . dacă este cazul. de specificul şcolii. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. Înainte de perioada examenelor. foarfeci. instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. Pentru probele orale. pozitivă. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. Se recomandă. vizite la muzee. albume. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. defalcată pe sarcini individuale. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. confecţionare de machete etc. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. de numărul de cursanţi. planuri. muzeu. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). Se recomandă ca înainte de examinare. orală. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. busole.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. lipici etc. prin întrebări suplimentare. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. planuri. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative.

Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:………………………………………………………. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu)..Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. 2. 3. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: …………………………………………………………………………………………. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe. Evaluare orală . ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… .Varianta 1 1.

era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda. activităţi turistice: ……………………………………………………………………………………….Varianta 2 1. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. Din această pricină . Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: ……………………………………………………………………………………. (Dio Cassius .Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor.. ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp.Istoria romană) . dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Enumeră căile de transport. 3. Dibaci în a întinde curse. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2.

Fără sprijin. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. coerent şi logic. Cu sprijin. Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. prin exemple. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. coerent şi logic.Descriptori de performanţă Item 1. . Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Fără sprijin. în limbaj simplu. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple/citare. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări.

Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . . la alegere.semnificaţia lui.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. reliefului. a). cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. Specifică: . Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. ………………………………………………………………………………………………………… . acest pământ a stârnit interesul multora. b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. un monument din localitatea ta.aşezarea monumentului în localitate. 5. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. anotimpuri.o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. Prezintă. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… .

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . în mulţi înalţi. podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse.b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită. dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor. . pământul României se desfăşoară între graniţele ei. care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui. 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare.

observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. Identificarea unui motiv. Prezentarea unui monument din localitate 4.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. frumuseţea. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Barem de corectare Item 1. descrierea unor obiective din mediul apropiat. Identificarea a două motive. Prezentarea monumentului după 3 repere. . 5. precizarea statelor învecinate. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. Localizarea pe harta provinciilor. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. Prezentarea monumentului după 2repere. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Identificarea a trei motive. Prezentarea monumentului după 4 repere. Completarea pe harta a statelor vecine 2. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă .

d)conducători. franceze. Vlad Ţepeş) 5. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii.. Dâmboviţei. Câmpia Română. datorită influenţei ……………. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2.. cultural. …………. ……….a României.Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ………. industrial. . Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este …………………………. situat în Câmpia………………. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. Paris. Depresiunea Transilvaniei... b)portul.. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română. e)relaţiile cu vecinii 3.. Ţării Româneşti. (20 septembrie 1459).oraşul s-a dezvoltat mult. . reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. mai ales în oraşele mari. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Delta Dunării.Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. comercial. .Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi. La începutul secolului XX. Câmpia de Vest. devenind un mare centru……….. Precizează: a)ocupaţii. iar după unirea Principatelor Române. Timp de două secole a fost capitala………………………. zonele de munte şi deal.. 4.. c)credinţă. economic. bancar. pe cursul………………. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu………….În vremea regelui …………….Judeţul se află în partea de ……. Dealurile Moldovei. capitala………………………….. află la câmpie. Carol I. României. engleze. ..Numele judeţului în care se află această localitate este ………………………….

Notarea corectă a 5 afirmaţii. Completarea denumirilor a 4 unităţi. Completarea a 2 informaţii.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii . Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Precizarea a 2 caracteristici. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Completarea corectă a 8-10 spaţii.

Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României). Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor. 3. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. precizează poziţia acestora după punctele cardinale.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). .

cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. foarfece. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale.Materiale necesare: busolă. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren. Recunoaşte personalităţile. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. determină poziţia acestora independent. . folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. harta administrativă a României. determină poziţia acestora independent. lipici. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. harta Europei. Recunoaşte personalităţile. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor.

. .structura etnică. desene) . desene) 2 Formele de relief . Poziţionarea pe harta României…….denumirea selectivă 3 Apele curgătoare.cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii. 5 Vegetaţia şi fauna . în etape.ocupaţii principale.scurtă descriere.. Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii. Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. . .specii reprezentative. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată. a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.caracteristici generale.enumerare. .. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă.imagini (fotografii.fragmente narative proprii sau din surse documentare. Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic. . . Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti .Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:….căi de comunicaţie. stătătoare.obiective turistice. structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată. .organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . . Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat.construcţii vechi/recente. artificiale 4 Clima . bibliotecă.

notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. varietatea. claritate. putere de argumentare în exprimare. echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica. . excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. coerenţă. vizite.

Educaţie civică Probe de evaluare .

.. 2. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie....... pentru că şcoala e bună... profesori şi pe apărătorul lor. 4.. şi pe apărătorul lor. alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări.. rămân repetenţi.. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi... Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi... spune contra scolii. calculatoare.. Şcoala are profesori bine pregătiţi. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor. lipsesc des de la şcoală. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului.... Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele. Aceşti băieţi nu învaţă. Profesorii spun că şcoala este de folos. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul. 5. Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi.. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor. Data: . Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1.. Spuneţi ce decizie aţi luat. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte... Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe.. Apărătorul susţine cazul. Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 .. dar nu le e permis.. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor... 3. săli de studiu şi multe cărţi.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Motivaţi.... Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul.. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text.. Fetele nu sunt primite la această şcoală. c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul)..

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

Combate un argument important al părţii adverse. se fac puţine referiri la drepturi. norme. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. îndatoririlor. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. normelor. îndatoriri. Bine Argumentele sunt incomplete. neadaptate la caz.Calificativele se acordă global. Foloseşte o exprimare imprecisă. puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. dar nu sunt relevante pentru caz. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete. insuficiente. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. 167 .

Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. 1. o hartă a familiei. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. etc. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. după materialele pe care le folosiţi. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. religia. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. medalii. reţete. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. politica familiei? 5. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Veţi fi notat după conţinutul proiectului. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. după felul cum ştiţi să prezentaţi. 168 . Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale .

Nu face o introducere. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Are enunţuri clare. Are un ritm adecvat în vorbire. când prea încet. Uneori se uită în altă parte. Aplaudă. dar nu face referire la ele. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. Imaginile sunt plăcute. Aduce informaţii şi este inventiv. Spune câteva poveşti. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. le arată. Încearcă să fie inventiv. 169 . Este atent la majoritatea vorbitorilor. Prezentarea este cursivă. distrage atenţia. Are şi introducere şi o idee de final. se uită în jos. Aspectul este acceptabil. mormăie. Vorbeşte când prea tare. nu are o idee de final. neclare. nu se uită la vorbitor. Conţinut Exprimarea Este monoton. multe gesturi. Nu face gesturi care distrag atenţia. nici un efort de a fi inventiv. Imagini mici. Este atent la ceilalţi vorbitori. dar nu are o idee de final. Trece de la una la alta.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. vorbeşte prea repede. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. Imaginile sunt potrivit de mari.

b. ● bisericii. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. Relaţionarea în cadrul grupului: a. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. • să plantezi pomi. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele.. ● biserică. Data ……………. 170 . Participare la viaţa comunităţii: a. c. De ce crezi că apar ele? c. Lipsa de răbdare. altele. Ei se duc la : ● primărie. ● bisericii. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f.. lipsa de interes. • să faci curăţenie. ● primului ministru. • să ai grijă de copiii mici. Ce crezi că este un conflict? b. Un copil este dat dispărut. Cum te simţi când ai un conflict? 3.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. c. Familia se adresează : ● primăriei. ● preşedintelui ţării. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei.Nivel: IV Numele şi prenumele………………. d. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. ● primul ministru. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e. Doi tineri se căsătoresc.

după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Recunoaşte cel puţin o instituţie. Recunoaşte cel puţin două instituţii. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări.Calificativele se acordă global. Recunoaşte toate instituţiile. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. 171 .

Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. 3. c. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană.Nivel: IV Numele şi prenumele…………….a. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. 2. 2. Identifică trei diferenţe şi le motivează. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. b. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. b. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. c. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. Data ……………. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. 2. 2. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . Este convingător în susţinerea argumentelor. a. 3. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă. 3. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1.

S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. a Impact ul vizual 173 . Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. Posterul este ordonat. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. Prezentare monotonă. ilustraţiile. Prezentarea este clară. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. etc. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. culorile îl înfrumuseţează. Data ……………. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. bine Problema este clar evidenţiată. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. Pe fiecare piesă. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. defecte. Posterul este aspectuos. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. abilităţi. decupaje din reviste şi lipici. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. Piesele se lipesc pe un carton. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Puţine erori de exprimare. reuşite. bun cântăreţ). Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Posterul este dezordonat.

174 .simbolurilor. a imaginilor. acestuia.

….. alte persoane. Religia………………………………………………………………………… E. C. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. surori (nr…). bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul.. şi anume :……………………. ……………………………………….……. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… ……………………. nesatisfăcătoare F. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) ………………………………………………………………………………….…). FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a……………………………………….VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII. F. 175 . D. d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. D. 1 I.). locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. B. tată. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit.. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. (numele. şi anume: ……………………………………………………………………………… C.. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A.. mamă. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune.. Structura familiei: copii în întreţinere (nr…. E.. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil . organizate. Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………... bune. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile.. MAMA………………………………………………………………………… ………………………. Naţionalitatea………. fraţi (nr.NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da. prieteni. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect.……………………………………………………….. nefavorabile. satisfăcătoare. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ……………….

medie.. suficient.…): foarte bine.…): foarte bine. Ritmul mişcărilor: rapid.. bine. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A. conştiincios. bine. insuficient Limbă modernă: foarte bine. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere.. III. medie. suficient. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului. scăzut. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor. bine. insuficient b) (titlul………………………………………. slabe B. trece/nu trece de la un rol la altul.. insuficient d) (titlul………………………………………. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă. • se supune/nu se supune normelor grupului. insuficient c) (titlul………………………………………. insuficient Matematică: foarte bine. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului. slabă 176 . greu adaptabil. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune.. bine. calificative. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. indiferent B..1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. uneori (cele preferate. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. suficient. bune. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. suficient. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. bine. suficient. bine. bine.. suficient. medie.. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. bine.. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. bine. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună.. insuficient Educaţie civică: foarte bine. suficient. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. mediu. suficient.…): foarte bine.. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. bine. satisfacţie.. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna. suficient. inadaptabil. bună. mediu. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. suficient.…): foarte bine.

mai mult trist. cognitiv. uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. sociabil. comparaţia (foarte bună. cu întreg colectivul (foarte bună. bună. bună. activităţi artistice. bun. mediu. slabă). controlat. b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. respect faţă de adult. spirit de ordine. incoerent. comunicativ. expresiv. slabă). uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. politeţe. concisă / redundantă. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. sinceritate. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. hiperemotiv. corectitudine. respect pentru muncă. puţin sociabil. slabă). activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. clasificarea (foarte bună. interiorizat. visător. rezervat. slabă). slabă). sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. bună. semantic(corect. afectiv. excesiv de timid. deschis. bună. spirit de colectiv. slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. hărnicie. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă. bună. bună. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. sârguinţă. 177 . fidelă. gramatical (corect. medie. incorect). bună. bună. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. emotiv. lent/explosiv. slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. vesel. spirit de prietenie. inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. comunicativitate. bună. medie.b) spirit de observaţie: foarte bun. incorect). calm. lexical (corect. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. generalizarea (foarte bună. instabil. activităţi artistice. activităţi practice . cu grupuri mici (foarte bună. bună. sinteza (foarte bună. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. închis. medie. bună. reţinut/nestăpânit. slabă). slabă d) orientarea în timp: foarte bună. bună. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. incorect).

………………………………………………………………………………………………… ………………………. disciplină.perseverenţă. îngâmfare. (numele şi semnătura) CLASA……………………………………. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. încredere în propriile puteri. IV. neîncredere în sine. timiditate. DATA………………………………. stăpânire de sine.. independenţă. 178 .. Cadru didactic……………………………………………………………….………………………………. egoism. altele. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă. nehotărâre. spirit de iniţiativă. curaj. lăudăroşenie. modestie.. ŞCOALA…………………………………………………………………. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. dezordine. ………………………………………………………………………………………………… ……………………….. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ……………………….. nesiguranţă. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. şi anume…………………………………………………………………. altele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful