Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă.10.2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. În acelaşi timp. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 . deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii. de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar.01. tineri sau adulţi care.5160 din 06.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet. tineri. adulţi). care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi.

Astfel. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. acela de facilitator. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. Astfel. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. În acest context.tind să fie orientaţi spre sine. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. cu elemente clar structurate. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. responsabilităţi de familie. rolul lor fiind de multe ori. incluzând activităţi înrudite. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. adulţii ştiu ce scop au de atins. au o învăţare centrată pe viaţă. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. Din această perspectivă. ei apreciază un program educaţional bine organizat. cu sprijinul cadrelor didactice. Aceşti adulţi • 5 . • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. opus centrării pe discipline de studiu. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. autonomi. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. pe rezolvare sarcini sau de probleme. instruirea la care au participat anterior în mod formal. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare.

învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. comparaţia. în condiţiile interesului imediat. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. În aceste condiţii. temelor. în cadrul tuturor disciplinelor predate. abstractizarea.trebuie trataţi ca egali în experienţe. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. concretizarea. • Curriculum centrat pe situaţii. proiectelor propuse. • Incorporează. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. generalizarea. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. sinteza. la valorizarea experienţelor de 6 . Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. De asemenea. şcoli sau guverne. • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. . . Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat. a intereselor lor de cunoaştere. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. a instruirii. • surse bogate şi variate. sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . În aceste condiţii. format din adolescenţi. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 . a standardelor curriculare.stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. • descoperire nu receptare.probe orale. Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. . Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. apropiată. tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare. • respectarea stilurilor variate de învăţare. a pregătirii cadrelor didactice. • mentorat. Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. Astfel. demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului.probe practice.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor. Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă.3.interviu/discuţii individuale. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . alături de respectarea şi instruirea directă.identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. . comunităţi. • autoreflectare. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare.probe scrise. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. .

identificarea punctelor slabe. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: .procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. chestionare. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. abilităţilor. joc de rol. acest proces se derulează într-o manieră constructivă. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. practice (activităţi practice. . rezolvarea de probleme. conversaţia cu oponent. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. . brainstorming. investigaţia. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. masa rotundă. un numai ale celor tradiţional academice. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative). dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). evaluarea autentică subliniază faptul că: . activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. de tip logico-matematic şi lingvistic.realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . În cazul evaluării formative. în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. iniţiate şi nu pe individ. cu centrare pe activităţile care trebuie promovate. De asemenea.realizarea unei evaluări sumative integratoare. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. Pornind de la aceste premise. care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte.identificarea punctelor tari. prezentarea. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. . Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. orală. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. studii de caz. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare. conversaţia euristică. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. dezbaterea. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor.

.de clasă. cât şi într-o excursie de studiu. .procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate. . atât obiectivele. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. obişnuit. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. datorită instrumentelor variate folosite. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi. şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. . Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. politici. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. inclusiv evaluarea continuă din clasă. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat. . astfel încât ei îşi extind. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori.identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. .procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază.. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. cât şi metodele şi rezultatele evaluării. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. într-un atelier sau la biblioteca şcolii. Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. ce este nevoie să mai înveţe să facă. învăţare prin intermediul proiectelor de grup. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări.. dar şi în cadrul procesului de evaluare.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor.

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. în ritm propriu. cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. să le aplice în contexte noi. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. selectarea unor informaţii din ziare. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. ea este posibil de realizat şi la limba română. cunoştinţelor. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare. educaţie fizică). a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. • activizarea vocabularului. Calitatea probelor depinde de natura. 16 . pe baza descriptorilor de performanţă. să lucreze independent. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. educaţiei muzicală. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. scrierea unui bilet. • scrierea imaginativă. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. educaţie plastică. să le interpreteze. să găsească soluţiile. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. să-şi exprime opinia. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. scrisori. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. cereri. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică. semi-obiectivi. reviste. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi.

• • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. corespunzătoare fiecărui modul. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. În listele de verificare. proiect.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. o temă scrisă efectuată acasă. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti. trebuie să asigure o atmosferă calmă. dacă a studiat o bibliografie . Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. va acorda timp suficient de gândire. vor viza conţinuturi esenţiale. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. după tipul acestora etc.. • ce activităţi de documentare a desfăşurat. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. • logica după care a organizat materialul. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. lipsită de tensiune. proiect tematic. un referat. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. justificări. cadrele didactice 17 . gradul de interes. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. originalitatea. ▪ foarte bine. exemple concrete privind conţinutul evaluat.teme pentru acasă. în timpul derulării examenelor. noutatea. deprinderile vizate.. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. va solicita lămuriri. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului.

18 .supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. volumul şi calitatea cunoştinţelor. în interiorul aceluiaşi standard. Probe mixte. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. 22 .Se apreciază global rezultatul obţinut la test. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. justificări. va explica unii termeni. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. prevăzând sarcini pe trei niveluri. În consecinţă. cuprinzând un număr mic de itemi. va acorda timp suficient de gândire. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. Probe de sinteză(pe sistemul examen). fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. urmărind realizarea a 2-3 standarde. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. va folosi un vocabular adecvat. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. anumite sarcini matematice. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. va solicita lămuriri. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică. pe baza descriptorilor de performanţă. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. dar şi la alte niveluri). va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. capacitatea de a exemplifica. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. evaluatorul va citi textul. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. conform descriptorilor de performanţă. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. accesibil. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2.

23 . In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu. Unele standarde sunt evaluate prin probe practice. Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru. standardele de evaluare şi itemi. orale sau prin proiect.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare.

problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . pentru realizare personală (orar. grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup. planuri. grafice. respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale.

Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. • proiecte tematice. învăţare şi evaluare. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. trecând în revistă lucrările anexate. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu.să arate originalitatea. scări de clasificare. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. noutatea. elementele noi. • temele de casă. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată.progresul făcut. utilitatea unui anumit material. Examinatorul realizează un interviu. De exemplu. demonstrează corelarea dintre experienţă. reţete. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci.adecvarea la tema propusă. tabele. • liste de control şi de verificare . despre lucrul în echipă. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor. note şi observaţii legate de învăţare.eficienţa modului de lucru.importanţa lucrării.rezultatul lucrărilor practice. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). individual sau în cooperare cu alţi colegi.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. • liste. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. Întrebările vizează: scopul realizării. Lucrări practice:adecvate la scop. punctele forte etc. probleme rezolvate. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . aspectul. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. dacă este complet. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. articole din ziare. scale de apreciere. • fişe individuale de lucru. pliante. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. în viitor. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. original. 27 .se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. cunoştinţe. Documentarea – identificarea datelor necesare. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. ce nu a mers bine şi de ce.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. coerenţa internă. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. selectarea informaţiei relevante.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. deprinderi. a factorilor de blocaj. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . logica în argumentarea ideilor. ce a mers bine. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice. corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . Calitatea materialului . dacă este coerent. capacitatea de adaptare la solicitările temei. valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. măsura în care cursantul este inventiv. Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. dacă au fost făcute legături între date. abilităţi.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. Calitatea rezultatelor .

S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. simbolurilor. ilustraţiile. legătură cu tema cu tema. Posterul este aspectuos.Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. suficiente elemente care susţin privind tema. greşite. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. Posterul este dezordonat. calcul. calcul. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. 28 . fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. scrisul. Sunt scrise clar calculele. culorile îl înfrumuseţează. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. problema dată. a corecte. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. a imaginilor.

pentru nivelul I. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. 1. cum este cea exemplificată mai jos.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . Efectuarea de √ √ estimări 3. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1.PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Compunerea de √ √ probleme 5. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2.

3.Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.

Din punct de vedere calitativ. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. Probele se susţin în sesiuni speciale. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. lucrările de investigare proprie sau de grup. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. scrise. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Pentru sprijin susţinut: suficient.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. 3. Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. obiecte confecţionate sau machete. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. grilele de observaţie a activităţii cursantului. studii de caz. sprijin minim: bine. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. listele de verificare. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. s-au făcut vizite. Se va opta. probe practice. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. 31 . priceperile. 2. Formele evaluării Probele de examinare orală. fără sprijin: foarte bine. de numărul de cursanţi înscrişi. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. Se pot aplica probele practice. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape.

istoric. interpretări. de punere în corespondenţă. exemple. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. căi de transport. vecini. a unor enunţuri. Celălalt solicită completarea unei hărţi. schiţa traseului de acasă la şcoală. arborele genealogic al cursantului. 32 . planuri ale locuinţei. de dificultate sporită. şcolii sau clasei. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. personalităţi. căi de transport. căi de comunicaţie. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. punere în corespondenţă etc. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. izvoare istorice ş. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). • întocmirea unui plan după o machetă dată. documente personale. necesită scurte descrieri. unităţi mari de relief. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. prezentarea unei personalităţi. povestiri. etnii din România. Poate fi de alegere din mai multe variante date. descoperirea unor resurse naturale. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. forme de relief.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii.. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. Evaluarea se face în termeni cantitativi. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. de a argumenta afirmaţii / situaţii. Celălalt. enumerare de elemente. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. istoria familiei.a. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. completare a enunţurilor cu noţiuni date. relief. de completare. porturi. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. staţiuni de pe malul mării. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. Probele scrise conţin 5 itemi. cât şi de cursant. climă. denumiri ale acestora. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. construirii unor căi de comunicaţii etc. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. a numelor unor oraşe. • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. evenimente istorice din zonă. de apreciere a valorii de adevăr. Probele practice conţin trei itemi. faună.

descrieri ale clădirilor. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. În prezentare. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. floră şi faună. 33 . • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. • va interpreta datele culese. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. • logica după care a organizat materialul.

la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. deprinderi. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. 3. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Indiferent de tipul probei. anumite operaţii ale gândirii. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. nivelul unor deprinderi civice. cel puţin la nivel minimal. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. 2. cum sunt portofoliul.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. Pentru evaluarea finală. se construiesc situaţii pe care să le judece. proiectul. cursanţii care frecventează modulul. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. progresele cursanţilor. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. aptitudini. a proiectului şi prin probe practice. 34 . Probele se susţin în sesiuni speciale. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. priceperi. practice sau prin metode alternative. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. investigaţia. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial.

• capacitatea de a exemplifica. prezentarea unor instituţii din comunitate. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. pe baza descriptorilor de performanţă. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală. Întrebări de reflecţie S1. va acorda timp suficient de gândire. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. va solicita lămuriri. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat. Ca proba practică. referitoare la respectarea unor drepturi S4. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. justificări. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile.

problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. învăţare şi evaluare. originalitatea. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. punctele forte etc. scări de clasificare. globală şi se va stabili un calificativ. noutatea. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. • observaţii pe baza unor ghiduri. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. Analizează propriul comportament. pliante. cursantul va fi sprijinit să arate scopul. reţete. materialele folosite. importanţa lucrării. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. Pot fi selectate: o lucrare scrisă. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. Se va formula o apreciere holistică. vor viza conţinuturile esenţiale. un afiş. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. aplicabilitatea unor cunoştinţe. tabele. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . • temele de zi. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). un proiect tematic. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. articole din ziare. • proiecte tematice. individual sau în cooperare cu alţi colegi. De exemplu. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. scale de apreciere. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . un poster. • liste de control şi de verificare. În prezentare. 36 Des eori Un eori Rar eori . Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. o fişă de observaţie. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. liste. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. note şi observaţii legate de învăţare. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. elementele noi. demonstrează corelarea dintre experienţă.

prin modul de concepere este adecvat temei.eficienţa modului de lucru. dacă este coerent. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . adecvarea la tema propusă. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. ce nu a mers bine şi de ce. despre lucrul în echipă. Calitatea materialului utilizat . progresul făcut.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. rezultatul lucrărilor practice. abilităţi. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. Lucrări practice:adecvate la scop. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. dacă este complet. II Calitatea activităţii cursantului a. măsura în care cursantul este original. modul în care au fost făcute legături între informaţii. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei. d. în viitor. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate.se observă relevanţa pentru tema proiectului. a factorilor de blocaj. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. este logic şi argumentat. coerenţa internă. aspectul. acoperă tema propusă. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. cunoştinţe. deprinderi. e. Alte materiale: calitatea acestora. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a.inventiv. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. b. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat.

acestuia.Scris neciteţ.b. Impactul vizual Posterul este ordonat. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Posterul este ilustraţiile. Greşelile . nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. Exprimarea este clară.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante. tratată superficial. legătura dar cu tema. f. g. c. e. prezentării corecte. capacitatea de adaptare la solicitările temei. Se înţelege ideea. d. simbolurilor. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. 38 . Posterul este aspectuos. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Nu este înfrumuseţează. culorile îl S-a încercat dezordonat. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. pentru a înfrumuseţarea imaginilor. Multe greşeli de .

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). folosind un vocabular accesibil cursanţilor. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii. Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii).În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. • • • • • • • • 40 . Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. probă orală. 3 şi 4). În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare. la alegere. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul.

Citeşte: Azi se anunţă ploi.. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Eu am uitat umbrela acasă.. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . 3.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. [. ………………………………………………………………………………………………… 41 . Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.

Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. 3. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor.20 min. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. [.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Este necesar să consumaţi multe lichide. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.. Ascultă cu atenţie următoarea ştire.. 42 .

Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. Spre seară. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Cerul va fi senin. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. Vremea va fi călduroasă. Citeşte cu uşurinţă. potrivite situaţiei date. iar la amiază de cel mult 11 grade. Formulează enunţuri logice. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. potrivite situaţiei date. Citeşte enunţuri în ritm lent. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. corect. va citi clar. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. cu voce tare. corecte din punct de vedere gramatical. corect. enunţurile date. cu sprijin din partea învăţătorului. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. 3 43 . Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. după ascultarea repetată a acestuia. enunţurile date. cu mici erori. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. În zonele de munte va fi ceaţă. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . cu mici erori de exprimare. rar textul de mai jos. Citeşte în ritm lent. în funcţie de anotimp. în zonele de câmpie vor cădea ploi. cu voce tare. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. cu mici erori de exprimare. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii.

Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. Citeşte.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. 2. marele artist şi inventator. 3. Leonardo da Vinci. a fost obsedat de ideea de a zbura. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. .

Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. în Franţa.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 3. . Citeşte. iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. Inventator român. Traian Vuia a studiat la Budapesta. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. în Ungaria. dar şi în Franţa la Paris. Aparatul de zbor avea motor. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. o elice. 2. La 18 martie 1906. asemenea celor de liliac.

2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. atât pentru transporturi aeriene. în limita locurilor Popa nr. de prezentare) coerente. de prezentare). (formule de salut. corecte din punct de vedere gramatical. corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. Dacă există astfel de situaţii. conţinutul global al fragmentului audiat. Oferă informaţii esenţiale. de prezentare). corecte. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. . corect. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. complete (formule de salut. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. mai ales pentru internaţionale. La itemul 2. cu sprijinul învăţătorului. coerente. potrivite situaţiei date. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. Cipru. corecte din punct de vedere gramatical.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Grecia. cu sprijinul întrebărilor. Citeşte enunţurile date în ritm lent. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. rar textul de mai jos. Oferă informaţii esenţiale. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . potrivite situaţiei date. în ritm propriu vorbirii. cât şi pentru cele foarte avantajoase. de 15% din costul biletului. cu mici erori de exprimare. fără erori de acord. corect. Oferă informaţii esenţiale. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. complete (formule de salut. disponibile. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. conţinutul fragmentului audiat.30 destinaţii ca: Spania. 5. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. prin telefon. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. cu sprijinul învăţătorului. pentru sprijinirea cursantului. coerente. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. reluând cuvinte mai puţin uzuale. potrivite situaţiei date. Preţurile sunt cursele interne. cu mici erori. cursele interne.

3.. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? .. Majoritatea focarelor au fost stinse. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. 2. vegetaţia este atât de uscată. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. dar şi două parcuri naţionale.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. Ascultă cu atenţie următorul text. însă pot izbucni din nou. Citeşte: Din cauza secetei. pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. [.

a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti.. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. Va fi externat în următoarele două zile. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni. Ascultă cu atenţie următorul text. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident.. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . [. 2. . 3.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. cu grave probleme respiratorii. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul.20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.

serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi.fumatul neglijent. corecte din punct de vedere gramatical. Acesta avea la bază anului trecut. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. Oferă informaţii esenţiale. medici sau voluntari ai persoane. coerente. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. complete (formule de salut. rar textul de mai jos. cu sprijinul învăţătorului. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. de prezentare) coerente. București. Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. potrivite situaţiei date. complete (formule de salut. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. cu sprijinul cadrului didactic. lase la îndemâna lor surse de foc. fără erori de acord. potrivite situaţiei date. coerente. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . de prezentare). 2 Oferă informaţii esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical. cu mici erori de exprimare. potrivite situaţiei date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. complete (formule de salut. cu sprijinul întrebărilor. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . Oferă informaţii esenţiale. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. să Reanimare şi Descarcerare. dar şi de jocul foarte bine echipată. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. de prezentare). Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. Acest cureţe şi să verifice sobele. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. copiilor cu focul. coerente.

corect. corespunzătoare. Citeşte în ritm lent.3 Citeşte în ritm lent. cu mici erori textul dat. corect. Citeşte cu uşurinţă. coerent textul dat. în ritm propriu vorbirii textul dat. coerent. .

dragul meu. . veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1.Iubiţi prieteni. cel dintâi prieten răspunse: . dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat.Aş veni. 3. Doar nu vrei să se scuture toate. Ascultă cu atenţie textul . . zise el. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt judecător veneam bucuros.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min.Nici eu nu pot veni.

veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Dacă era alt judecător veneam bucuros. . . dragul meu. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. zise el. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. 3.Nici eu nu pot veni. Doar nu vrei să se scuture toate.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min.Aş veni. Ascultă cu atenţie textul. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1.Iubiţi prieteni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. cel dintâi prieten răspunse: . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: .

evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. Deşi el se ştia că este nevinovat. cel dintâi prieten răspunse: . Dacă era alt judecător veneam bucuros. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Şi cu toate acestea. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . după ce-i spuse vorbe de laudă. el plecă cu dânsul. Numai cel de-al treilea. . dragul meu. La această rugăminte a lui. La itemul 2. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. Într-adevăr. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. buna purtare şi dreptatea prietenului său. acela pe care nu-l iubea aşa de mult. Doar nu vrei să se scuture toate. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. . încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. se arătă gata să meargă la judecător. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. iar pe-al treilea mai puţin. în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic.Nici eu nu pot veni. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. Într-o zi. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. Voi ştiţi toată viaţa mea. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. când cursanţii povestesc. Dacă este nevoie. zise el.Iubiţi prieteni. Mă cunoaşteţi de mult timp.Aş veni.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta.

exprimânduse logic. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . 2 Relatează. exprimânduse logic. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. 3 Citeşte în ritm lent. Citeşte corect. cu ajutorul unor întrebări de sprijin. corect din punct de vedere gramatical. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri. coerent textul dat. Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. cu 2.4 greşeli. corect. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. exprimându-se logic. coerent şi expresiv textul. . corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. cursiv. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. cu mici erori textul dat.

. 3.......... Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite..... Trenul era în gară........ Eu erau în gară. maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2... Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.... .. Tu şi Ana erai în gară... eraţi în gară............ ..................Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1. • Dimineaţa mă trezesc la ora .... Tinerii eram în gară......... ... este prietenul meu. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie. 4.......... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii......... • Eu stau în localitatea ... • .

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii. Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. I2 I3 I4 . Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei. respectând regulile de ortografie. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Completează corect cele trei enunţuri. respectând acordul dintre subiect şi predicat. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. corect din punct de vedere gramatical. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. Completează corect cele trei enunţuri. respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. Completează corect două enunţuri. cu o eroare de ortografie. Formulează un enunţ corespunzător imaginii.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. respectând acordul dintre subiect şi predicat.

............ .. de luni până vineri. Anunţul se adresează persoanelor cu vârste ... meserie – pricepere. 3....... anunţ – ştire....... 2. vârstă – copilărie..................... _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs. Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii. Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5...... croitori şi muncitori necalificaţi. cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani.. Anunţul este valabil până la 1 noiembrie......... între orele 13:00-15:00................. om..... ........ ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten........ profesie..... ... angajat – salariat.......... tinereţe........ persoană – vietate................ bărbat.. Sediul societăţii comerciale este în Strada ....... Se fac angajări pentru următoarele meserii: . etate.... ziar...... căsătorit... muncitor. talent. bucurie. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat..Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1. Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători. Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit........... numărul 5.. şi . ani.....

. .______________________________________ ………………………………………………………………………………………………….

Este importantă logica enunţurilor. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. 2 3 . Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. interogative şi exclamative elaborate. Formulează propoziţii enunţiative. Formulează propoziţii enunţiative. respectând cerinţele date. cu o eroare ortografică. Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. cu cel mult două erori ortografice. semnul întrebării. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. respectând regulile ortografice. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. Formulează propoziţii enunţiative. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. semnul exclamării). interogative şi exclamative simple. respectând cerinţele date. interogative şi exclamative elaborate.

a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca. Până la urmă am fost cazaţi. alţii mai liniştiţi. □ trenul. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. am văzut că nu era nicio maşină parcată. să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. □ la vilă □ Călimăneşti. Marchează cu X varianta corectă. Nimeni nu se aştepta să venim. □ la hotel □ Căciulata. Pe data de 24 decembrie. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. □ Cozia şi Călimăneşti. ne-am urcat în tren. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. împreună cu familia. □ Turnu şi Cozia. 2. 1. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. □ autocarul. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . cu bagajele făcute.

........... .. cu ocazia sărbătorilor de iarnă..3........ ........................................................................ ........ Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi................................................ Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4....

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. respectând normele de structură ale acesteia. respectând normele de structură ale acesteia. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. verbului şi adjectivului. ortografie. cu 1-2 greşeli de ortografie. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 2-3 erori de structură. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. I3 I4 . punctuaţie şi/sau aşezare în pagină.

...... Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………....... ………….. creţ.... cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text..... 1............................. ………………………………………………………………......... Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………............ cu părul alb.... cu gura strânsă.... ..................... Formulează enunţuri în care cuvintele: părul.... Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a.... 2.................. Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul........ …………………………..............Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis.........................……...… b...... Fusul îmi sfârâia la urechi.. Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii.......... ......... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …............. .......... Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? ……………………………………………………………. ……………………….............. Mă uitam la cer printre frunzele dudului..... cu ochii căprui....... Înaltă... Îi sărutam mâna.................................... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire........... Ea mă săruta pe frunte. uscăţivă.... .. c.

... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …... 4.......... Dă textului un titlu potrivit........ ……………………………………………………………………………… ….. Identifică în textul citit şase adjective... ……………………………………………………………………………… …... …………………………………..... ………………………………………...... Scrie un scurt text...... din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten.................. ..... 3....... ……………………………………………………………………………… …....... • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii. ............... ……………………………………………. .....…………………………………………………………...... Scrie-le pe spaţiile punctate....... …………………………………………………………............. .. ……………………………………………………………………………… ………………………………………............. ……………………….............. 5...……... ........... .). .. ………………………........... Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul....................... un membru al familiei................. ……………………………………………………………………………… …............ • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei. .... .. ... un coleg etc......

cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. titlul este semnificativ pentru textul realizat. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. logic înlănţuite. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. scrie lizibil. punctuaţie. clare. scrie lizibil. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. cu 4-5 erori de scriere. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. punctuaţie. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. punctuaţie. Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. scriind lizibil cu 1. cu 1-2 erori de înlănţuire logică. Identifică patru adjective din text. 2 3 4 5 . titlul reflectă conţinutul textului realizat. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. cu 2-3 erori de scriere. Identifică şase adjective în text. scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. clare. pentru textul realizat. logic înlănţuite . corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. ori de schimbare a formei cuvintelor. titlul este semnificativ. ori de schimbare a formei cuvintelor.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. Identifică cinci adjective în text . Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate.

Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde......... 1-2 felii de caş□aval................................................................................... ..... şunca şi ceapa..... ............ 2............ .. Completează casetele cu literele care lipsesc.... Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei..... ........... Amestecaţi-le cu caşcavalul............................ ........................................... ...... .....Nivelul I cursantului ....................... 2 – 3 felii de □uncă...................................... ................... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1.... .. Se bat 5 – 6 o□ă.............. ... Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi........................ Adăugaţi □ărar tocat.......... ............. .................................................

se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. . Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături. rupt. de invitaţi la un anumit eveniment. cuvinte sau chiar propoziţii. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere.Instrucţiuni pentru cadrele didactice. Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie.). Suplimentar. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. De asemenea. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare.

să mergem împreună. ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel.Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. 3. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. Din greşeală cineva l-a rupt. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Decupează bucăţile şi josul paginii. Verişoara Cristin ştrandul de ta. 2. săptămâna oraşului . viitoare a .

respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. scrisori.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. independent. Scrie biletul sub forma unui enunţ. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Scrie biletul într-o formă clară şi corectă. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. fişa de lucru a cursantului. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. Prezintă situaţie adecvată. punctuaţie sau de aşezare în pagină. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. lipici. precisă şi corectă. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. telegrame etc. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Prezintă succint o situaţie sugerată. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. Scrie biletul într-o formă clară. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. independent. Dacă este nevoie. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. lipici şi fişa de lucru. argumentând necesitarea ori . Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet.

Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. relativ cursiv. . formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. fără dezacorduri gramaticale. cursiv. cu mici erori de exprimare.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. utilitatea folosirii biletului. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. Se exprimă logic. Se exprimă logic. corect.

Are mustaţă. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. bogat. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . Faţă rotundă. Foloseşte cel puţin trei adjective. Are mustaţă. mustaţă subţire. 2. Subliniază-le. Slăbuţ. Păr cărunt. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Faţă plină. Păr tuns scurt.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. cu faţă prelungă. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. bogat. frunte înaltă. ondulat pieptănat pe spate. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Păr cărunt. pieptănat pe spate. rotundă. Faţă rotundă. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă.

Utilizează 2 – 3 adjective. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. forma feţei.A Rosetti. culoarea părului. Descrierea permite recunoaşterea. 2 . Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. C. întocmirea unui portret robot etc. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Alexandru Vlahuţă. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). foarfece. În scriere are 1 -2 greşeli. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Descrierea nu conţine elemente eronate. a sprâncenelor. dar recunoaşte doar unul. Aurel Vlaicu. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. Mihail Sadoveanu. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. pieptănătură etc.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. însă nu permite recunoaşterea personajului. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. În scriere are 3 greşeli. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării.

............. ............................ Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă.............................. ........................................................................................ Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date...................................................................................................................................... ..................................... .................................................................... • reclamă...... Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport..................................................................................Nivelul IV cursantului ..................... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe...................... .............................. ...... ......................... Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc.................................................... ................................................................................ 2..................... ................................................................... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1...............................................................................................................

independent. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. Scrie lizibil. Formulaţi întrebări de sprijin. creioane colorate. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. reviste care să conţină articole despre sport. Scrie lizibil. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. • trebuie precizată locaţia în care se află. în titlul articolului. 2 . markere. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. • preţuri practicate etc. cu multe reveniri. sub forma unor enunţuri elaborate. în ziarul primit titlul articolului. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. în paginile ziarului şi identifică independent. titlul articolului. respectând regulile de ortografie. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. Redactează textul. punctuaţie şi/sau de structură. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. Ca variantă la această sarcină de lucru. cu multe reveniri. reclame şi anunţuri. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. Calificativ Bine Se orientează greoi. punctuaţie şi/sau de structură. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. coli A3. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci.

• Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. punctuaţie. • Forma redactării (limbaj folosit.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. Cine sunt eu. • Concordanţa conţinutului cu tema. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. Versuri ale cântecelor îndrăgite. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). ortografie. • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. pentru fiecare modul. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. complexitatea proiectului. • Bibliografie (dacă este cazul). • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. Une Fre cvent Per manen t . • Susţinerea proiectului. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. În ghidurile pentru cursanţi. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. ce materiale a folosit. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. Locul în care trăiesc. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. • Autenticitatea. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. ce a învăţat nou. relevanţa informaţiilor. aşezare în pagină). Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. O personalitate îndrăgită . de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală.

Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară. în general. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent . Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. pentru limba română. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. • Teme independente realizate acasă. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul.Indici ori originală.

motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei.precizată de examinator. În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. . Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare.

Matematică Probe de evaluare .

fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport.. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. grafie sau pentru estetica lucrării. îl va conduce pe cursant. corpuri geometrice. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. de măsurare. dacă este cazul. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. Examinatorul va interveni. Este permisă schimbarea biletului. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. comisia de evaluare va realiza bilete. Comunicarea nonverbală. cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. către găsirea răspunsului. imagini. instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. Tema va fi din timp anunţată. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. indicaţii. Înainte de perioada de examinare. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. prin întrebări suplimentare. topică. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. Se recomandă. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. ilustraţii etc. cursanţii să primească . Centrarea pe experienţă. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. De asemenea. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. În cazul examinării prin proba scrisă. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. de colectare de date. ca încă de la începutul cursului. 80 .. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. erorile de exprimare. nu situaţii cu totul noi. de orientare în spaţiu etc. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. Pentru probele orale. În caz de confuzii sau erori. orală. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor.A doua şansă”. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor.paşii”.

14 . Încercuieşte figura care urmează. ♠♥♣ 24 . . Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. 2a. 16 . 21 . ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . 30 . …. c. Numără obiectele. 18 . 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . …. b. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor.Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. 31. …. 39. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. 24. …. …. 89 . desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. dintre cele desenate în partea dreaptă..

....... c) pe cel mai lung..Rezolvă problemele..În parcare erau 5 sunt? ............................ Am mai adus 13 16 + 13 ..... Erau 16 . c) Cu câte minute?.. Încercuieşte: a) pe cel mai scund.................... b)... 4a...... Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări....... 6...Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie..c)........2 = 10 + 8 = 10 .. Câte mai ..... Scrie pe spaţiul punctat a).. b) pe cel mai greu........ a............... iar Iulia la ora 08:30... Au plecat2 82 ....... 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie........ Câte sunt acum? 16 – 13 b.............. 5............................6 = 30 + 60 = 40 ..........4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 .. Cine a întârziat? ……………….Sărbătoarea începe la ora:…..... care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30.....20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3..............

c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 . Tata a săpat 25 de metri.

Utilizarea unor instrumente de 4 a. reduceri de preţuri. în situaţii de viaţă: cumpărături. 3.Realizarea de estimări în situaţii practice. 7.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. c. monede. Formarea şi 11. b. „aflu câte sunt la un loc”. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării .Înţelegerea unor termeni specifici 6a. anchete pe teme diverse(proiecte). numere de telefon. 2. informaţii utile. 3.100 cu sprijin în obiecte. „adaug”. 2.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. „aflu cât a mai rămas”. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. machete ) 5. 1c specifice matematicii preţuri. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. tabele. dar şi fără sprijin. „erau şi mai pleacă”. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. a masei. matematic 84 . matematic în rezolvarea unei probleme. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. creşteri de salariu. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. bancnote. Utilizarea de strategii proprii de 6c. 9. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. trecere peste ordin. 10.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. Dezvoltarea 4. b.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. folosind numere de la 0 la 30. b. 6. „scad”. 8. în concentrul 0 . colectare de deşeuri. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. b. C. repartizarea timpului. Cunoaşterea şi 1. c. c. ora.

Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test.Găseşte 3 soluţii. Completează corect cel puţin 5 casete din 8.Scrie corect un rezultat b. c.Rezolvă corect si complet itemii 1. 6.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.2. 6.Se precizează timpul de lucru.Indicaţii: 1.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului . .3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii. 3. 4.Rezolvă corect problema a sau b. 85 .Rezolvă corect a si b.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8. 5. 2.2. 1. 2. 5. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare.Găseşte cel puţin o soluţie din 3.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. Completează corect un şir 2a. 3. 3. 5. 1.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3.Rezolvă corect si complet itemii 1. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a. 4. Recunoaşte figura care continuă şirul c. 6. 4. Identifica corect cel puţin 2 numere b. 2.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate. 3.Rezolvă corect problemele a .

. cu etalon dat. curte. termenii:mai lung. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii. a peretelui.. află lungimea tablei de scris... Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. cel mai scurt. în spaţiul de învăţare (sala de curs.. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare.Observă lungimea ferestrei. termenii: cel mai dintre obiectele date lung. lungimea obţinută). mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. 3.. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle. 2. c. după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. alte obiecte potrivite sau palma.. a mesei şi lungimea tablei de scris. care au fost ordonate prin măsurare.. Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a. în etalon dat.).. în încercări şi verificări. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. Folosind ca unitate de măsură această riglă .. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat. unitatea de măsură folosită. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă. talpa. a ferestrei. condiţiile în care condiţiile în care 86 . Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. b... Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău. cotul .. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare.... Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime.. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. sala de sport. Spune ce observi..Nivelul I Numele si prenumele : …….. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite.. Observă lungimea mesei. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică.. 3. Notează rezultatul pe o coală de hârtie...

87 .în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori.

cu păstrarea tematicii. la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. pornind de la expresii simbolice. 2 a. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. 88 .solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată. 3.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei. Acordarea calificativului Itemul 1.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. b. Spune problema înlocuind numerele. pornind de la o operaţie dată. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. c. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. 2. după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.

89 . Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică . date despre sport.Nivelul:I Nume şi prenume : ……..Vei strânge datele într-o mapă. Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi....... simboluri pentru vreme.. zilele săptămânii..date cu numere mai mici decât 100. Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel.. vei lipi imaginile decupate pe un carton...... Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul.... Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare. Data:………...

Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . preocupare pentru aspect. iar prezentarea este lapidară. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. lipsită de coerenţa. F. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Descrierea este clară si concisă. Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. Prezentarea este inteligibilă. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Informaţiile sunt bine organizate. Lista materialelor este incompletă. Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. Datele sunt selectate la întâmplare. Explicaţiile sunt sumare. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. Nu bine organizate există si aspectuoase. Materialele sunt bine organizate.

.. 57... 89.. 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56.. 312. 234103 ……. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia). 17832 …… 55.. 103. 321. 62. B.. c) Ordonează descrescător numerele: 132.Nivelul II Nume şi prenumele:. 93... Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49.... 54. 339. 2 a... Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. 59 + 34 = 95. 100+ 34 …… 33+ 321 …....... 58 + 4 = 63.. 123. 71.. 396. 91 . Calculează (poţi folosi materiale de sprijin). 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus.

Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2.. Ana are 15 ani. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4. b)Valeria are…. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. Dan are 13 ani.porumbei.ani.Scrie numărul potrivit. după ce ai citit tabelul. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani. 92 . a)Marin are…. iar Petre 11 ani. Mara are 10 ani.Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară.iepuri. d) Marin are mai multe oi decât…………. b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. Mara:1 0 ani Peste… . Acum. cu unitatea de măsura din coloana B. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6.b.

decât Valeria.. Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu …. după ce ai găsit regula.c) Ionuţ are…. Desenează încă 6 pătrate.oi.iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7. 93 . a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră.

1000. i probă practic ă 4. 10. Probă orală 94 . b. 4. 2. b. „scad”. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete.c 7. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. 7 a. recorduri. schiţe.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . 2 a. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. „cu n mai mare decât. Probă practic ă 6. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12. 3. 9. b. tabele. adrese utile . 1a. tablouri.Corelaţia dintre obiectivele – cadru.” . a masei. „adaug”. orare funcţionale etc. folosind ca sprijin desene.100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin.f. 8..reţete. 2. cu sprijin în obiecte. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor . 7.). sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. imagini sau alte mijloace la îndemână . „erau şi mai pleacă”. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. statistici. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. Probă orală 5. 6. proiecte în comunitate). şabloane. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 11. în concentrul 0 . identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. c. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii. 5. planuri. postere. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. standarde şi conţinutul probei . 3.. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. Realizarea de estimări în situaţii practice. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. „cu n mai mic decât…”. d. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi. e 3. anchete.

c.Recunoaşte toate unităţile de măsura..Rezolvă corect punctul a si b.Formulează un răspuns corect.c şi d. b. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. b. 2a. 95 .Formulează trei răspunsuri corecte. d) La problema 4 . Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin. 6.Rezolvă corect a. c. 3.Formulează patru răspunsuri corecte. 4. b c şi d. 3. 7.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date. dintre cele care s-au folosit la predare. se explică semnificaţia cuburilor. Rezolvă corect patru operaţii. d.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . Identifică 7 figuri din 12 date. e. 5.Rezolvă corect a. 6. c) La exerciţiul 2 b.Recunoaşte trei unităţi de măsura. bine 1. după cum urmează: suficient 1. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date. 4 . foarte bine 1.Identifică zece figuri din 12 date.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. Rezolvă corect sarcinile a.Înconjură toate rezultatele corecte b. 6. c. a. 7. 2a.Rezolvă corect sarcinile a.Rezolvă corect punctul a. Rezolvă corect trei operaţii.Identifică toate figurile geometrice. b.Rezolvă corect a. se explică aşezarea datelor în tabel. b) La itemul 1. 3. b. 2 b. 2. d. 4 . Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. 5. c. 5.Recunoaşte două unităţi de măsura. b.

de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco.. de Nr. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare... de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr..Nivelul II Nume şi prenume : . Completează rubricile cu una. dar si prin calcul.. scobitori. beţişoare.Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice.. Completează tabelul. 3.... doua greşeli datorate efortului de concentrare. Află numărul elementelor rămase . Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice. 2. Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. Află cu dificultate numărul de elemente rămase. Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător. paie de aceeaşi lungime. de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr. Completează corect si complet toate rubricile tabelului.. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. 96 .. prin numărare. Completează numărul de figuri construite.spune cum ai procedat... prin cuvinte proprii. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie)... Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită.... prin multe încercări. total Figura Nr. 3. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile. beţe de chibrituri de chibrituri. după cum urmează: Itemul 1.. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice. 2. Nr... un tabel. 2...

..Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :. b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat. ……… c) Spune cum ai aflat.... 2a.... 209 35.Înconjură grupul cu mai multe obiecte . 53. de nivel II Probă de evaluare Data:…………………... Timp de lucru :20 de minute 1a..Citeşte numărul corect pentru fiecare caz.. 63. 36 92. 97 .. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic... 29.... 306.. 305...

a. b. a. c.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. c.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. a. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . 2. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală. Foarte bine Rezolvă corect 1a. Rezolvă corect a si b. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. este mai mic decât 34 . 98 . Identifică patru răspunsuri corecte. Scrie. 3a. după cum urmează.9. 2 4 este mai mare decât 293. c. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. b. Rezolvă corect o situaţie. Identifică două răspunsuri corecte. Rezolvă corect două situaţii. Itemul 1.6. a. Identifică trei răspunsuri corecte. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. Citeşte corect toate numerele. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. Bine Rezolvă corect 1a. folosite o singura dată. Scrie şase numere şi le citeşte corect. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. 3. b. Rezolvă corect a si b.

o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi... De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală...... Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi..... Vei face estimări... un desen al locurilor.. vei face o ilustraţie amuzantă........... Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti..... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.. vei afla date despre colegii tăi. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă...... 99 . colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei face desene. PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:….. Învăţătorul/învăţătoarea...vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton. Vei face comparaţii între măsuri. tabele pentru a scrie datele aflate..... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.Nivelul II Nume şi prenume :.. vei face schiţe...... vei face o hartă.. Vei alcătui probleme cu datele culese.

Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Informaţiile sunt bine organizate. Prezentarea este inteligibilă. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. problemele sunt copiate din manual. bine Sunt prezentate probleme interesante. F. Materialele sunt dezordonate. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt bine organizate. Exprimă opinii şi le argumentează. iar prezentarea este lapidară. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Recurge la scheme si tabele 100 . Datele sunt selectate la întâmplare. Descrierea este clară si concisă. Impactul vizual . Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. relevante pentru tema proiectului. Nu există preocupare pentru aspect.. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. Lista problemelor este incompletă.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme.

41 131. 2. 1 379..(5x2)+15 = 4. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . 20 566. 12x10 c) Rezolvă : (9x2). 3.………… b) Scrie vecinii numărului dat:………. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. 4x 5. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. 5 a.………….167. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. Într-un parc s-au plantat 9 tei.……….. 39 170. apoi scrie răspunsul. b. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565. Rezolvă a) 169+ 234. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . 20 567. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi.. 456. 72: 8. 31 034. 200:10. 100 379. 39 476.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:……………………. 7 769-2 214 . b) 2 023+4 512. 506 090.. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. a)10 379. 312 034. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. 500 090. c) Dintre numerele:28 923.2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P.

cu 3 mai puţine lalele. Observă în tabelul de mai jos. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 . 4g. c) Lucernă: 14t.Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. 8. Completează potrivite.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. 4kg. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. c. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. Cilindru……. Cub…….. a. de trei ori mai puţine decât maci. 14kg. b) Tărâţe: 4 t. Între ……. 14 mg 9. b. ani bea 500 de lapte.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. Între 3-6 ani bea………………de lapte.. a)Apă:12l. iar petunii. 12ml. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. 6. Sferă……. 12cl.

. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. schemelor.. Dezvoltarea 5. Formarea şi 13. c 3 a. . Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. Recunoaşterea. 12. matematicii 2. 9.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. Scrierea.Corelaţia dintre obiective–cadru. adaug. „cu n mai mare decât . Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. 2. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). 3. Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. b 3c 6. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene. erau şi mai pleacă. Realizarea de estimări în situaţii practice. 10.. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. „cu n mai mic decât . 8. 3. Cunoaşterea şi 1. reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. 6. cu sprijin în obiecte şi desene 4. 9. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. . scad. „sunt n obiecte pe x rânduri”..fără trecere peste ordin în concentrul 0 . b 4 a . 7. b.10 000. 11. problemelor machete).”. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. citirea. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane. a masei. pornind de la situaţii practice (cumpărături.cu trecere peste ordin. 7 1a c 5a b 5c 8. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). c 2a. Rezolvarea de adunări şi scăderi : .” . cu ajutorul desenelor. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice.

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 104 .

b.Recunoaşte toate corpurile.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere. 3.Rezolvă corect doua sarcini.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date. 8. 3. 4. o scădere. 2. 7.Rezolvă corect a sau b sau c.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c. 4. 2.Recunoaşte doua corpuri.Rezolvă toate sarcinile. c.Rezolva corect si complet sarcina. 8. Bine 1. 9.Recunoaşte trei corpuri.Rezolvă corect sarcina a si b. o împărţire dintre cele date la a şi b. 6 Desenează trei figuri geometrice. foarte bine 1. b. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. Rezolvă corect a. după cum urmează: Suficient 1. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date. b. 5. 7. 7.Rezolva cel puţin a. o înmulţire. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare.Identifică corect semnul operaţiei la a. Rezolvă corect o adunare. 9.Rezolvă corect si complet a si b. 105 .c.Rezolvă corect si complet a.. 2.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.Rezolvă corect sarcina a.Rezolva corect a. 5. 4.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b.Rezolva corect a si b. 8.Formulează un răspuns corect. Notă: Proba acoperă toate standardele. 5. 3.

Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.. înmulţiri. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse. Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 .. în reviste....despre locuri de muncă.. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi . Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări... scăderi. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă.. împărţiri . Cum vei face? Vei căuta în ziare.Nivelul: III Numele si prenumele. anunţuri despre angajări .

dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Informaţiile sunt bine organizate. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. bine Sunt prezentate probleme interesante. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. iar prezentarea este lapidară. Nu există preocupare pentru aspect. lipsită de Coerenţa. F. iar prezentarea este lapidară. Prezentarea este inteligibilă. 107 . planificare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Materialele sunt bine organizate. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Descrierea este clară si concisă. Lista problemelor este incompletă. Datele sunt selectate la întâmplare. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Explicaţiile sunt sumare. problemele sunt copiate din manual. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt aşezate la întâmplare.

de dimensiuni diferite . de triunghi...corpuri geometrice:cub. c... Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. sferă.Observă imaginea unei localităţii. plastilină. c. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. imagini dintr-un oraş (computer). Construieşte o piramidă. 108 .. cerc. beţe de aceeaşi lungime. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. Observă corpurile. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină. 2. alte prisme. paralelipiped dreptunghic. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3. Construieşte un cub.. b. 1. pătrat. Separă corpurile care se rostogolesc. Numără vârfurile acestui cub. …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:…. a. Ce obiecte au formă de piramidă? c. b. dreptunghi. apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . a. a.Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele .Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. Numeşte obiecte în formă de cub. Câte sunt? b.

Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Identifică 2. 3. au corpurile. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub. Construieşte unul dintre corpurile 3. Foarte bine 2. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. 2. 1. de exemplu) 3.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele.Identifică corect şi complet corpurile. 1Rezolvă corect şi complet a şi b. 1a. şi face şi referire la alte aspecte (estetica. 109 .Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera.

Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b. Formează un număr . apoi citeşte-l. Indică scrierile corecte pentru numerele:345. douăzeci şi şase. două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. b. la alegere. 789.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. două sute douăzeci şi trei. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. trei sute douăzeci şi şase. trei sute douăzeci şi trei. 3. patru sute treizeci şi trei.

Bine 1. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. Foarte bine 1. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. 2. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv. 2. c. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. Găseşte trei scrieri corecte.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. Găseşte patru scrieri corecte.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. cu sprijin acordat. 2. b. Recunoaşte corect două numere. 3.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor.Găseşte toate scrierile corecte. Suficient 1. 3. făcând o greşeala pe care o autocorectează. 111 . 3.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

Corelaţia dintre obiectivele-cadru. standarde şi itemi 115 .

oraşul / satul meu etc.). 12. creşteri / scăderi de salariu. a masei. „sunt n obiecte pe x rânduri”. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. 4. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. citirea. 2b c d. 9. reduceri de preţuri. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. curiozităţi.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc.”. 2b 3a b c.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. „mai mic de n ori” . „scad”. 10. 3. „erau şi mai pleacă”.(tabele de evidenţă. „cu n mai mare decât . anunţuri etc.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4. adrese. . - e 11.Scrierea.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. „adaug”. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a.. etc. „mai mare de n ori”. 13. preţuri.) 6. 8. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate. 5b - 6a b c. data naşterii..) 3. 7. liste de prezenţă.. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. 2 a.problemă (cumpărături. „cu n mai mic decât .”. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”. 2. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. repartizarea.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. 5.Recunoaşterea. mii Ite 1a b c. Realizarea de estimări în situaţii practice. proiecte etc. în mod egal. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. cu ajutorul desenelor şi a schemelor.). 5 b.Obiectiv cadru 1. estimarea sumei de încasat etc. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite.

4a. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. 3. Rezolvă corect cinci operaţii.Formulează corect două răspunsuri. numerele. b. 5a.Formulează corect trei răspunsuri. b. Identifică în mod corect toate numerele. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic. Bine 1a. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. Rezolvă corect trei operaţii. b. b. după cum urmează. b.Ordonează corect toate numerele. 6. 117 . Scrie corect trei numere. 2a.Completează corect trei enunţuri. Completează a sau b.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. 5a. Foarte bine 1a. Scrie corect două numere. 3. 4. 6. fie pe cel mai mic.Ordonează corect toate numerele.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii.Scrie trei fracţii. Identifică în mod corect trei numere. Formulează corect un răspuns.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. c. Scrie corect trei numere. b. Identifică în mod corect două numere. 3. 2a.Completează corect două enunţuri.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. 6.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. c. c. 4a. c. c. 5a. Suficient 1a.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. cu o greşeală. Stabileşte corect toate corelaţiile. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. 2a. Ordonează .

250 cl.......... 3 t. Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g. d..... 2. 118 ... Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4...... 3... b.... Timp de lucru : 20 minute a.. Un biberon ar putea avea: 250 l....... c) 6 087. 4 567. . Cifra 2 este cifra sutelor.......Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456.. 67 897. 250 kl... 2. c. 10 234. 2 km. 130 098..Nivelul:IV Numele si prenumele …… .... Numărul are 321 de mii. b) 12 345. 23 654... 5 432..cm. Cifra zecilor este 5... 3 kg. Un brad ar putea avea:2 m.... Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1..Citeşte următoarele numere: a) 1 234....... Probă de evaluare Data: …………..

Rezolvă corect a . Identifică corect toate măsurile. 3.Utilizarea unităţilor de măsură 119 . Foarte bine 1. 3. Identifică corect două măsuri dintre cele date.Itemii vizează capacităţile: 1. Identifică corect o măsură dintre cele date. Bine 1.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. 3.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 2. 4.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 4. 4.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0. 2.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. 2. b si c.Rezolvă corect a si b. 3. 2.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii.

... Ce lungime crezi că are gardul? c. 3.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0. 2.. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare.Arată pe calendar ziua de astăzi. Foarte bine 1.Rezolvă corect a .... Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat. Ce poţi face? c.. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0.......Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii........ Identifică corect o măsură dintre cele date.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. b... Găseşte în calendar ziua naşterii tale.Rezolvă corect a si b. metrul de croitorie. Identifică corect toate măsurile. Convinge-te că ai apreciat bine. o rigla de 30 cm. 2. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare...... b si c.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta. Observă programul de la primărie. 2.. Data: …………. 3. 3... Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării. Ce dată va fi peste o săptămână? c.. 4.. Identifică corect două măsuri dintre cele date.... Care crezi că e mai greu? b..Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. 3. 4. metrul tâmplarului. un calendar.. d. 2. Suficient 1.. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a . 2 a. Observă cele două pachet.. programul unei instituţii din comunitate. d. 120 . Itemii vizează capacităţile: 1.. 4. b.. Bine 1.Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. 4.

.. Vei alcătui probleme cu datele culese. Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 . costuri. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac... Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă... Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. legătura dintre preţ si masa pachetului....... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.. Vei scrie pe hârtii... vederi şi bonuri de casă pe un carton. înmulţiri...Nivelul:IV Numele si prenumele …… . tabele.cântărirea pachetelor.. scăderi.... vei lipi timbre.... Învăţătorul/învăţătoarea. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări........ Vei face liste. împărţiri . Vei face estimări. vei face o ilustraţie amuzantă........ Vei face comparaţii între măsuri... plicuri..

lipsită de Coerenţa. 122 . bine Sunt prezentate probleme interesante. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Nu există preocupare pentru aspect. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Exprimă opinii şi le argumentează. Descrierea este clară si concisă.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Bine Sunt prezentate probleme. Lista problemelor este incompletă. Informaţiile sunt bine organizate. Recurge la scheme si tabele. Datele sunt selectate la întâmplare. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. Prezentarea este inteligibilă. iar prezentarea este lapidară. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt dezordonate. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Materialele sunt bine organizate. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. F. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. problemele sunt copiate din manual.

Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc. 123 .Modalităţi de înregistrare a datelor 1. Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org.

b. ………… ………… x x x x F.b B S I 124 . x x S B F. 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic. 1. cursantului final Calificativul b. alegerea operaţiei dintre două operaţii date.2. 2.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . B S I . Nr. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. descoperirea si scrierea operaţiei. B S I F.

......... … cursanţ i …% % B … … % S I B.. F......Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: ...: 125 .: 4.. Cursantul.. B S I .: 3. Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F... Calificativ final Itemul 3 F.B B S I .. … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F.... Cursantul. 2. Cursantul.... Număr de elevi prezenti: .B B S I Măsuri ameliorative: 1.: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 ......B. Cursantul....

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. Cadrul didactic va interveni. dacă este cazul. Corectarea se va face pe baza grilelor. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. În susţinerea de către candidat a lucrării. cu caractere şi. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. Va formula întrebări ajutătoare. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. particularităţile şcolii. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. practică sau alternativă (portofoliu). să prezinte contribuţia proprie 127 . relevante. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. a tabelelor de înregistrare a datelor. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. imagini vizibile.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. De aceea este necesar ca înainte de examinare. prin calificative. a instructajelor după care se vor face experimentele. a fişelor. iar aprecierea. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. În notarea lucrărilor. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă. eventual. aspectul general al lucrării. ale activităţii sale. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. La probele orale. orală. pentru a verbaliza experimentul efectuat. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. fără să fi parcurs modulele anterioare. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. caracteristicile colectivului de cursanţi. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. în perioada de examinare. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. a celor care scot în evidenţă punctele tari. În funcţie de numărul cursanţilor. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. orală sau practică. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. Va permite schimbarea biletului.

Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire. 128 .la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări.

Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. Plantele verzi produc: a) oxigenul. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. Omul. b) dioxidul de carbon. b) dioxidul de carbon. b) alb. c) azotul. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . b) numai în sol. b) dioxidul de carbon. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . c) azotul. b) lichid. b) dioxidul de carbon. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. c) azotul. 2. c) numai în apă. Aerul este un corp: a) transparent . c) azotul. Aerul se află : a) pretutindeni. c) gazos.

Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. umiditate şi temperatură. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7. 130 . Suficient Selectează corect 4 variante din 7. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului.

.... Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine................... • Unitatea de măsură pentru temperatură este ........sau de .... ..................care poate fi de............. ...................... atracţie................. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului..... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 ... cădere............... de câte o activitate specifică perioadei de vârstă. (forţe.Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1........... Dă exemplu........... respingere) 2..... atracţiei gravitaţionale.......... gradul Celsius.............. pentru fiecare caz.. • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei .......... ...... 3........... Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate...... temperatură... Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin... • Pământul atrage corpurile datorită ..........

Descriptori de performanţă Itemi 1. Ordonarea corectă. Enumerarea şi argumentarea independentă. Scurtă enumerare a 5 practici greşite. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor. Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. 132 . Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate.

se găseşte în ape curgătoare.. stătătoare. mări şi oceane) Pe Pământ..Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. 2. Fără apă. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. vor avea aceeaşi soartă. în stare………. Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. fără hrană şi adăpost. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură. În atmosferă. lichidă.……………………. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu. Animalele carnivore. Apa dulce. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. fără hrană. zăpadă sau………. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. mor şi ele. Apa dulce. animalele erbivore.. potabilă. în stare ………. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. …………………………………. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ………………. ploi sau în subsol. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă. norii. Apă sărată există în……. se găseşte în gheţari. 1. ninsoare.. plantele se ofilesc. în toate cele trei stări de agregare. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………... condensare. apa există în multe forme. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. . Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. cerneală. zahăr. detergent praf. prin expiraţie. 135 . fum şi gaze. fără praf.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. trebuie să respirăm permanent aer curat. Pentru a fi sănătoşi. apă. 1. este eliminat în aer. boabe de fasole. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie. lapte. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. detergent lichid.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. producem dioxid de carbon. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . oxigenul din aer ajunge în plămâni. sare. orez.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min.

un magnet. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. …………………………… d. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. …………………………… e. …………………………… b. …………………………… f. filtru. foc. …………………………… c.a. …………………………… 5. neomogen 136 . un filtru. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură.

Enumeră 4 vieţuitoare. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. Identificare a 3 situaţii corecte. Identifică 3 măsuri. Pentru o vieţuitoare. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Scrierea a 5 reguli corecte. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. . Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. 2. Identificare a 3 situaţii corecte. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. 4. 4 măsuri. 4 din 6 enunţuri date. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Identificarea a 5 posibilităţi. 4 din 5 enunţuri date. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Identificarea a 6 posibilităţi. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Pentru 2 vieţuitoare. Identificare a 3 situaţii corecte. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Scrierea a 4 reguli corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 4. 3. Scrierea a 3 reguli corecte. 3. Identificarea a 5 posibilităţi. Pentru 3 vieţuitoare. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. Identifică Identifică 5 măsuri.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1.

Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele….. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. legumele…. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. pentru pene. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. Ea este un loc de odihnă şi tratament. Rădăcinile arborilor fixează solul. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. pentru carne. precum: ……………. Se plivesc buruienile. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări. lemn şi frunze uscate. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit.omului. 4.Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. se sapă pământul…. pământul…. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . 2. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul….

loc de odihnă şi agrement) 2. Foarte bine Identifică toate resursele. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. . lemn. Ordonarea corectă a 4 etape din 6.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu. Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. Completează corect toate spaţiile punctate. Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Ordonarea corectă a tuturor etapelor. 4. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. 3. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. cheie: care.

• Creierul. 4. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. Distruge toxinele din sânge. pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. Ce proprietăţi are pielea? 4. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului.. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. 1. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. ………………………………. Ce sunt părul şi unghiile? 6. tăiere. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. Este elastică. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Grosimea ei variază de la 0. soare. frig. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. zgâriere.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător. . măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător .

• . Au rol principale în respiraţiei.Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism.

3. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. 4.Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Scrierea a 4 reguli corecte. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Scrierea a 3 reguli corecte. Scrierea a 5 reguli corecte. .

următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă). între sursa de lumină şi ecran. c) o oglindă. un pahar de sticlă... o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. a) b) c) . un ecran. Pune pe rând. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran . o bucată de lemn.

Amestecă nisip cu ace cu gămălie. Obţine o soluţie din apă cu sare. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. bucăţele de hârtie. ace cu gămălie. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. Amestecă apă cu nisip. magnet. amestec amestecului crt. nisip. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. riglă de plastic. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. Separă substanţele din amestec. 4. sare. Instrucţiuni 1. 2. 1 2 3 4 .

Prezentarea lor este clară. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. Sunt formulate unele concluzii corecte. Colectarea datelor este nesistematică. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. Prelucrarea datelor se poate face uşor. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. în termeni corespunzători. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. identificarea fenomenelor care intervin. colectarea. Calificativ Bine Sunt identificate independent. succesiunea etapelor experimentului. Prezentarea lor este clară. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. fără precizie . exprimarea relaţiilor dintre fenomene. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. în mare parte: instrumentarul utilizat. succesiunea etapelor experimentului. fenomenul propus pentru observare. succesiunea etapelor experimentului. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. cu sprijin minim din partea examinatorului.

observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date. elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date.

REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI . 2.adecvarea la tema propusă. .rezultatul lucrărilor practice. schiţe.aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată. CRONOLOGIE .adecvate la scop. . rezolvări ale temelor propuse de ghid. articole din presă.complexitatea şi varietatea produselor finite. LUCRĂRI PRACTICE . AUTOEVALUARE .ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. .referate. .concordanţa scop-rezultat. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi. fotografii.relevanţa pentru creşterea aprecierilor .progresul făcut. fişe de înregistrare. notiţe .Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1. .estetica generală. REZUMATE .îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4. PREZENTARE .teste de evaluare continuă.reflecţii despre lucrul în echipă. studii comparative) 3. scheme. .calitatea acestora. afişe. diplome de participare la activităţi ecologice.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului. (desprinse din chestionare) 5. . ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte. . . . . .eficienţa modului de lucru.autoevaluarea activităţii desfăşurate.calificativul pe care crede că îl merită.reflecţii asupra propriei munci. tabele. . . 7.studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări.

Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. Cicluri evolutive ale mamiferelor. Analiza acestora este primară. cu unele erori minore. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. dependenţă. Omul şi mediul înconjurător ş. păsărilor. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. în vederea formulării unor concluzii pertinente. foarte accesibilă. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. Este identificată o singură posibilă sursă. cu consecinţe neclare. date şi lectură. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. iar corectitudinea relativă. interacţiune. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. dar insuficient fundamentate. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. alături de elementele fundamentale ale textului.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. insectelor. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. Bibliografia este menţionată. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. propuse pentru studiu. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. cât şi una pe termen mediu. fără a se stabili o relaţie între ele. subordonare. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate. însoţite de explicaţii. . indicând continuarea. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. Limbajul ştiinţific şi literar este corect.a.

ansamblu este îngrijită şi clară. .

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. defalcată pe sarcini individuale. de specificul şcolii. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. albume. busole. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. Se recomandă ca înainte de examinare. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. pozitivă. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. În caz de confuzii sau erori. instructaje şi fişe de înregistrare a datelor.). planuri. muzeu. zone din localitate etc. machete. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. Va cultiva o atmosferă destinsă. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. jocuri de rol. Se recomandă. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. dacă este cazul. îl va conduce pe cursant. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. erorile de exprimare. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. ca încă de la începutul cursului. orală. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. fie în afara clasei (curtea şcolii. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. de caracteristicilor grupului de cursanţi. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. confecţionare de machete etc.). Este permisă schimbarea biletului. Pentru probele orale. de numărul de cursanţi. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. Înainte de perioada examenelor. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. lipici etc. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. grafie sau pentru estetica lucrării. foarfeci. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). topică.). . Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. prin întrebări suplimentare. practică sau pe bază de portofoliu. planuri. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. vizite la muzee. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. Examinatorul va interveni. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. desene. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. colecţii de imagini. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor.

2. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… . Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: ………………………………………………………………………………………….Varianta 1 1..Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. Evaluare orală . 3. Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:………………………………………………………. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu). Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe.

Din această pricină . activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. 3. multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Dibaci în a întinde curse. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2..Varianta 2 1. era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda.Istoria romană) . (Dio Cassius . ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: ……………………………………………………………………………………. Enumeră căile de transport. activităţi turistice: ……………………………………………………………………………………….

Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Fără sprijin. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Cu sprijin. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple. coerent şi logic. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. în limbaj simplu. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. . prin exemple/citare.Descriptori de performanţă Item 1. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. Fără sprijin. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. coerent şi logic. prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare.

acest pământ a stârnit interesul multora. un monument din localitatea ta. . a).semnificaţia lui.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre. Specifică: . Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. reliefului.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… . b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3.o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. anotimpuri. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. 5. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. la alegere. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase.aşezarea monumentului în localitate. Prezintă. ………………………………………………………………………………………………………… . în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… .

dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor. podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse. 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare. pământul României se desfăşoară între graniţele ei. care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui. în mulţi înalţi. .------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ .b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită.

Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . Identificarea a trei motive.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. descrierea unor obiective din mediul apropiat. Prezentarea monumentului după 4 repere. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. . Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. Identificarea unui motiv. Barem de corectare Item 1. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. precizarea statelor învecinate. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. Prezentarea monumentului după 3 repere. Completarea pe harta a statelor vecine 2. Prezentarea monumentului după 2repere. Prezentarea unui monument din localitate 4. frumuseţea. Localizarea pe harta provinciilor. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. Identificarea a două motive. 5. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri.

4. Ţării Româneşti. La începutul secolului XX. Timp de două secole a fost capitala………………………. Carol I.. b)portul. comercial. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. industrial.. Delta Dunării. devenind un mare centru………. Vlad Ţepeş) 5. Dâmboviţei. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este …………………………... ……….Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi.În vremea regelui ……………..Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. Depresiunea Transilvaniei.. (20 septembrie 1459). zonele de munte şi deal. află la câmpie. cultural. Paris. . reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. capitala…………………………. franceze. Câmpia Română..a României. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. situat în Câmpia………………. …………. Precizează: a)ocupaţii.. Câmpia de Vest. Dealurile Moldovei. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2.oraşul s-a dezvoltat mult. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii.Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………..Judeţul se află în partea de ……. economic. . d)conducători. engleze. pe cursul………………. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română.. datorită influenţei ……………. e)relaţiile cu vecinii 3. bancar. c)credinţă.Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ………. României. mai ales în oraşele mari. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii. . .. iar după unirea Principatelor Române.

Completarea denumirilor a 4 unităţi. Completarea a 2 informaţii. Notarea corectă a 5 afirmaţii. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Precizarea a 2 caracteristici.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii .

precizează poziţia acestora după punctele cardinale. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României).Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. . Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. 3.

harta administrativă a României. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. harta Europei. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. lipici. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. Recunoaşte personalităţile.Materiale necesare: busolă. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. . Recunoaşte personalităţile. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. foarfece. folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. determină poziţia acestora independent. determină poziţia acestora independent.

. Poziţionarea pe harta României…….structura etnică.Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:….ocupaţii principale. structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată. Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă.obiective turistice. desene) .fragmente narative proprii sau din surse documentare.enumerare.cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti .căi de comunicaţie. .scurtă descriere.construcţii vechi/recente.imagini (fotografii. a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. bibliotecă. .denumirea selectivă 3 Apele curgătoare. Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. . Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic.specii reprezentative. 5 Vegetaţia şi fauna . în etape.organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu. . stătătoare. . Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat. artificiale 4 Clima .caracteristici generale. desene) 2 Formele de relief . . . . ..

a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica.notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. claritate. vizite. coerenţă. excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. . echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. putere de argumentare în exprimare. varietatea.

Educaţie civică Probe de evaluare .

.. Motivaţi. 3.. pentru că şcoala e bună.. calculatoare. lipsesc des de la şcoală. Şcoala are profesori bine pregătiţi.... spune contra scolii. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi.. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii.... Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text... Apărătorul susţine cazul... 4. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Profesorii spun că şcoala este de folos.. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. profesori şi pe apărătorul lor.. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor.. 2. şi pe apărătorul lor... Data: . săli de studiu şi multe cărţi.. rămân repetenţi. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. Aceşti băieţi nu învaţă. alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor.... Fetele nu sunt primite la această şcoală. dar nu le e permis. c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul)...... Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie. Spuneţi ce decizie aţi luat. 5... Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul. Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi. Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului... Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1.. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte.. Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 ..

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri.Calificativele se acordă global. îndatoriri. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. normelor. dar nu sunt relevante pentru caz. Combate un argument important al părţii adverse. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. îndatoririlor. insuficiente. Bine Argumentele sunt incomplete. 167 . puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. norme. neadaptate la caz. Foloseşte o exprimare imprecisă. se fac puţine referiri la drepturi.

Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale . o hartă a familiei. după materialele pe care le folosiţi. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. reţete. Veţi fi notat după conţinutul proiectului. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. religia. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. 168 . medalii. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. după felul cum ştiţi să prezentaţi. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. etc. politica familiei? 5. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. 1. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi.

Conţinut Exprimarea Este monoton. când prea încet. Nu face gesturi care distrag atenţia. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Este atent la ceilalţi vorbitori. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. Imaginile sunt potrivit de mari. Vorbeşte când prea tare. Aduce informaţii şi este inventiv. dar nu face referire la ele. Imaginile sunt plăcute. mormăie. Aspectul este acceptabil. Uneori se uită în altă parte. nu are o idee de final. vorbeşte prea repede. neclare. dar nu are o idee de final. Încearcă să fie inventiv. Are şi introducere şi o idee de final. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. se uită în jos. Este atent la majoritatea vorbitorilor. 169 .Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Are un ritm adecvat în vorbire. le arată. Nu face o introducere. Are enunţuri clare. Aplaudă. nu se uită la vorbitor. Prezentarea este cursivă. distrage atenţia. nici un efort de a fi inventiv. Imagini mici. Trece de la una la alta. Spune câteva poveşti. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. multe gesturi.

altele. c. b. Cum te simţi când ai un conflict? 3. Relaţionarea în cadrul grupului: a. Un copil este dat dispărut. c.Nivel: IV Numele şi prenumele………………. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. Familia se adresează : ● primăriei. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. De ce crezi că apar ele? c. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. ● primul ministru. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. ● bisericii. • să plantezi pomi. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei. Ce crezi că este un conflict? b. Participare la viaţa comunităţii: a. • să ai grijă de copiii mici. Ei se duc la : ● primărie. lipsa de interes. 170 . • să faci curăţenie. ● preşedintelui ţării.. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. Lipsa de răbdare. ● biserică. Doi tineri se căsătoresc. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. Data ……………. ● bisericii.. d. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. ● primului ministru.

Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările.Calificativele se acordă global. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Recunoaşte toate instituţiile. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite. Recunoaşte cel puţin două instituţii. 171 . Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Recunoaşte cel puţin o instituţie.

Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. 3. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. 2. 2.a. b. 2. c. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Identifică trei diferenţe şi le motivează. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. Data ……………. 2. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. b. 3.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. c. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. a. Este convingător în susţinerea argumentelor. 3. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană.

Piesele se lipesc pe un carton. culorile îl înfrumuseţează. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. decupaje din reviste şi lipici. Prezentarea este clară. a Impact ul vizual 173 . Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. bun cântăreţ). Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. reuşite. Posterul este aspectuos. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. Prezentare monotonă. Data ……………. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. abilităţi. Posterul este ordonat. defecte. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Pe fiecare piesă. ilustraţiile. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. etc. Posterul este dezordonat. bine Problema este clar evidenţiată. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. Puţine erori de exprimare.

acestuia. a imaginilor.simbolurilor. 174 .

VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… ……………………. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ………………. organizate.. F. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. Religia………………………………………………………………………… E.. B.. ……………………………………….NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da.. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit. alte persoane. d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare.. nefavorabile.…). Data şi locul naşterii: ……………………………………………………………………………….. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil .. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. tată. 1 I. 175 . mamă.. bune.. D.. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile. Naţionalitatea………. …. C. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. şi anume: ……………………………………………………………………………… C. prieteni. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect. satisfăcătoare.………………………………………………………. fraţi (nr. nesatisfăcătoare F. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A. Structura familiei: copii în întreţinere (nr….).……. (numele. şi anume :……………………. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune. bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul.. surori (nr…). D. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. E. MAMA………………………………………………………………………… ……………………….

slabe B.. suficient. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine.. suficient. insuficient c) (titlul………………………………………. insuficient b) (titlul……………………………………….…): foarte bine. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor. mediu. insuficient Limbă modernă: foarte bine. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă. bine. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A. suficient.. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. insuficient d) (titlul………………………………………. trece/nu trece de la un rol la altul. indiferent B. suficient. bune. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. bine. scăzut. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului.. bine. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. suficient. bine. suficient. bună. medie. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A.…): foarte bine. bine. medie. greu adaptabil. bine... inadaptabil. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere. bine. bine. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. bine. Ritmul mişcărilor: rapid.…): foarte bine. uneori (cele preferate. III. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. suficient. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune.. calificative. insuficient Educaţie civică: foarte bine...…): foarte bine. suficient. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună.. satisfacţie. suficient. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. bine. medie. slabă 176 . mediu. suficient. insuficient Matematică: foarte bine. conştiincios. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. • se supune/nu se supune normelor grupului.1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt...

medie. slabă). comunicativ. expresiv. rezervat. bună. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. controlat. inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. sinceritate. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. slabă). slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. slabă d) orientarea în timp: foarte bună. cu grupuri mici (foarte bună. deschis. slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. bună. incorect). bună. lent/explosiv. medie. uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. slabă). incorect) c) calitatea limbajului: coerent. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă. închis. concisă / redundantă. bună. spirit de colectiv. sinteza (foarte bună. mediu. corectitudine. puţin sociabil. interiorizat. sârguinţă. sociabil. afectiv. hărnicie. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. bună. bună. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. activităţi artistice. bună. visător. clasificarea (foarte bună. b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. hiperemotiv. emotiv. slabă). bun. 177 . activităţi artistice. calm. fidelă. instabil. respect pentru muncă. mai mult trist. reţinut/nestăpânit. cognitiv. lexical (corect. excesiv de timid. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. comparaţia (foarte bună. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. politeţe. medie. bună. incorect). slabă). bună. gramatical (corect. spirit de prietenie. slabă). bună. şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. incorect). semantic(corect. activităţi practice . bună. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial.b) spirit de observaţie: foarte bun. spirit de ordine. generalizarea (foarte bună. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. vesel. cu întreg colectivul (foarte bună. slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. bună. incoerent. comunicativitate. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. respect faţă de adult. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună.

178 . …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. spirit de iniţiativă. încredere în propriile puteri.. şi anume…………………………………………………………………. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. altele. nesiguranţă.. nehotărâre. stăpânire de sine.. modestie. neîncredere în sine.perseverenţă. dezordine. îngâmfare. lăudăroşenie. ŞCOALA…………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………… ……………………….………………………………. DATA………………………………. independenţă. timiditate. IV. curaj. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. Cadru didactic………………………………………………………………. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ……………………….. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă. altele. egoism. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. (numele şi semnătura) CLASA…………………………………….. disciplină.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful