Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

tineri sau adulţi care. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 . tineri. În acelaşi timp. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii.01. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă.10. de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. adulţi). • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar.5160 din 06. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului.2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens.

Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală.tind să fie orientaţi spre sine. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. au o învăţare centrată pe viaţă. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. Aceşti adulţi • 5 . iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. rolul lor fiind de multe ori. responsabilităţi de familie. Astfel. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. pe rezolvare sarcini sau de probleme. Astfel. au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. incluzând activităţi înrudite. instruirea la care au participat anterior în mod formal. cu sprijinul cadrelor didactice. acela de facilitator. Din această perspectivă. adulţii ştiu ce scop au de atins. opus centrării pe discipline de studiu. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. ei apreciază un program educaţional bine organizat. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. autonomi. În acest context. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. cu elemente clar structurate. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi.

• Incorporează. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. concretizarea. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. • Curriculum centrat pe situaţii. la valorizarea experienţelor de 6 .trebuie trataţi ca egali în experienţe. generalizarea. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. comparaţia. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. abstractizarea. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. în condiţiile interesului imediat. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. în cadrul tuturor disciplinelor predate. de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. temelor. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. În aceste condiţii. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. sinteza. proiectelor propuse. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

a instruirii. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. a standardelor curriculare. Astfel. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. şcoli sau guverne. • respectarea stilurilor variate de învăţare. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 .interviu/discuţii individuale.stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. alături de respectarea şi instruirea directă. • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii.3.probe orale. • autoreflectare.probe practice. principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . De asemenea. . tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare. . a pregătirii cadrelor didactice. • descoperire nu receptare. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. a intereselor lor de cunoaştere. • surse bogate şi variate. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat.probe scrise. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. . sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . comunităţi. • mentorat. sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. În aceste condiţii. . Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor. . format din adolescenţi. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. apropiată.identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc.

recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare. . care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. acest proces se derulează într-o manieră constructivă. dezbaterea. iniţiate şi nu pe individ. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. De asemenea.identificarea punctelor slabe. conversaţia cu oponent. abilităţilor. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). orală. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. cu centrare pe activităţile care trebuie promovate. joc de rol. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora. practice (activităţi practice. Pornind de la aceste premise. În cazul evaluării formative. în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: . brainstorming.identificarea punctelor tari. un numai ale celor tradiţional academice. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. . Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative).realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. de tip logico-matematic şi lingvistic.procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. masa rotundă. . studii de caz. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. investigaţia.realizarea unei evaluări sumative integratoare. prezentarea. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. evaluarea autentică subliniază faptul că: . Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . rezolvarea de probleme. conversaţia euristică. chestionare.

toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. într-un atelier sau la biblioteca şcolii.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. ce este nevoie să mai înveţe să facă. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare. obişnuit. Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme. atât obiectivele. politici. şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. învăţare prin intermediul proiectelor de grup.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. dar şi în cadrul procesului de evaluare. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. inclusiv evaluarea continuă din clasă. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. . simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. datorită instrumentelor variate folosite. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi.. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . cât şi metodele şi rezultatele evaluării. astfel încât ei îşi extind. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate.procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate.. . . practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. cât şi într-o excursie de studiu. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . . .identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu.de clasă. . re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat.

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

• activizarea vocabularului. să le aplice în contexte noi. cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. cereri. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică. să-şi exprime opinia. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. în ritm propriu.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. să lucreze independent. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. educaţie plastică. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. Calitatea probelor depinde de natura. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. 16 . reviste. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. să le interpreteze. cunoştinţelor. selectarea unor informaţii din ziare. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. educaţie fizică). ea este posibil de realizat şi la limba română. pe baza descriptorilor de performanţă. scrierea unui bilet. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. să găsească soluţiile. educaţiei muzicală. semi-obiectivi. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. scrisori. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. • scrierea imaginativă.

Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. în timpul derulării examenelor. În listele de verificare. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. un referat.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. noutatea. • logica după care a organizat materialul. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. va acorda timp suficient de gândire. proiect. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. cadrele didactice 17 . vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. gradul de interes. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. corespunzătoare fiecărui modul. dacă a studiat o bibliografie . • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. proiect tematic. originalitatea. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. lipsită de tensiune. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. o temă scrisă efectuată acasă. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. vor viza conţinuturi esenţiale. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. exemple concrete privind conţinutul evaluat.teme pentru acasă. va solicita lămuriri... trebuie să asigure o atmosferă calmă. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. ▪ foarte bine. după tipul acestora etc. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. justificări. deprinderile vizate. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. • ce activităţi de documentare a desfăşurat. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului.

acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. 18 .

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

pe baza descriptorilor de performanţă. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. 22 . fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. accesibil. dar şi la alte niveluri). Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. anumite sarcini matematice. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. exemple concrete privind conţinutul evaluat. capacitatea de a exemplifica. urmărind realizarea a 2-3 standarde. prevăzând sarcini pe trei niveluri. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. În consecinţă. justificări. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. va solicita lămuriri. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. va acorda timp suficient de gândire. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. volumul şi calitatea cunoştinţelor. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. Probe mixte. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate. va folosi un vocabular adecvat. evaluatorul va citi textul. va explica unii termeni. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. Probe de sinteză(pe sistemul examen). cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. conform descriptorilor de performanţă. în interiorul aceluiaşi standard. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. cuprinzând un număr mic de itemi. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate.

standardele de evaluare şi itemi.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. orale sau prin proiect. Unele standarde sunt evaluate prin probe practice. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu. In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. 23 . Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru.

pentru realizare personală (orar.problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului. respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe. grafice. notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . planuri.

să arate originalitatea.adecvarea la tema propusă. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. • proiecte tematice. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci. noutatea. punctele forte etc. aspectul. note şi observaţii legate de învăţare.Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. • temele de casă. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. • liste de control şi de verificare .progresul făcut. probleme rezolvate. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. elementele noi. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. pliante. Lucrări practice:adecvate la scop. reţete.rezultatul lucrărilor practice. trecând în revistă lucrările anexate. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. tabele. articole din ziare. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. • liste. • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. Întrebările vizează: scopul realizării. Examinatorul realizează un interviu. despre lucrul în echipă. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. învăţare şi evaluare.eficienţa modului de lucru. De exemplu. • fişe individuale de lucru. demonstrează corelarea dintre experienţă. 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . individual sau în cooperare cu alţi colegi. dacă este complet. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii.importanţa lucrării. utilitatea unui anumit material. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor. scări de clasificare. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . scale de apreciere. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). aşteptările faţă de activitatea desfăşurată.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

Documentarea – identificarea datelor necesare. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. deprinderi. cunoştinţe. Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. capacitatea de adaptare la solicitările temei. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. 27 . corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. Calitatea rezultatelor . ce nu a mers bine şi de ce. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. ce a mers bine. în viitor. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. dacă au fost făcute legături între date. măsura în care cursantul este inventiv. dacă este coerent. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. Calitatea materialului . enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. a factorilor de blocaj. abilităţi. selectarea informaţiei relevante. original.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. coerenţa internă. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . logica în argumentarea ideilor. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile.

a corecte. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. ilustraţiile. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. suficiente elemente care susţin privind tema. Posterul este aspectuos. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Posterul este dezordonat. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. 28 . a imaginilor. calcul. Sunt scrise clar calculele. legătură cu tema cu tema. greşite. problema dată. calcul. culorile îl înfrumuseţează. scrisul. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. simbolurilor. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor.Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.

PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. Efectuarea de √ √ estimări 3. cum este cea exemplificată mai jos.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Compunerea de √ √ probleme 5. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. 1. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. pentru nivelul I.

Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .3.Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.

Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. scrise. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. fără sprijin: foarte bine. Se pot aplica probele practice. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. 2. 3. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. s-au făcut vizite. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. 31 . Probele se susţin în sesiuni speciale. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. Pentru sprijin susţinut: suficient. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. grilele de observaţie a activităţii cursantului.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. lucrările de investigare proprie sau de grup. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. Din punct de vedere calitativ. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. Se va opta. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. probe practice. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. sprijin minim: bine. obiecte confecţionate sau machete. Formele evaluării Probele de examinare orală. studii de caz. priceperile. de numărul de cursanţi înscrişi. listele de verificare. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli.

evenimente istorice din zonă. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. planuri ale locuinţei.. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. Evaluarea se face în termeni cantitativi. descoperirea unor resurse naturale. exemple. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. faună. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. de dificultate sporită. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. unităţi mari de relief. de punere în corespondenţă. schiţa traseului de acasă la şcoală. arborele genealogic al cursantului. staţiuni de pe malul mării. documente personale. Probele practice conţin trei itemi. personalităţi. istoria familiei. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. Probele scrise conţin 5 itemi. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). Celălalt solicită completarea unei hărţi. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. de a argumenta afirmaţii / situaţii. Poate fi de alegere din mai multe variante date. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. denumiri ale acestora. enumerare de elemente. de apreciere a valorii de adevăr. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. izvoare istorice ş. porturi. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. a numelor unor oraşe. căi de comunicaţie. căi de transport. povestiri. 32 . Celălalt. căi de transport. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă.a. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. completare a enunţurilor cu noţiuni date. relief. a unor enunţuri. forme de relief. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. construirii unor căi de comunicaţii etc. • întocmirea unui plan după o machetă dată. • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. necesită scurte descrieri. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. vecini. prezentarea unei personalităţi. interpretări. şcolii sau clasei. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. climă. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. cât şi de cursant. etnii din România. punere în corespondenţă etc. istoric. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. de completare.

• logica după care a organizat materialul. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. floră şi faună. În prezentare. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. descrieri ale clădirilor. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. 33 . • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. • va interpreta datele culese.

concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. deprinderi. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. investigaţia. proiectul. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. se construiesc situaţii pe care să le judece. 3. 34 . vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. a proiectului şi prin probe practice. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. cel puţin la nivel minimal. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. 2.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. Probele se susţin în sesiuni speciale. nivelul unor deprinderi civice. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. priceperi. anumite operaţii ale gândirii. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. cursanţii care frecventează modulul. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. progresele cursanţilor. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. cum sunt portofoliul. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. aptitudini. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. practice sau prin metode alternative. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. Indiferent de tipul probei. Pentru evaluarea finală.

În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2. justificări. Ca proba practică. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat. • capacitatea de a exemplifica. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Întrebări de reflecţie S1.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. referitoare la respectarea unor drepturi S4. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. prezentarea unor instituţii din comunitate. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. va solicita lămuriri. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. va acorda timp suficient de gândire. pe baza descriptorilor de performanţă.

Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . liste. tabele. pliante. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. punctele forte etc. un afiş. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. originalitatea. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . scări de clasificare. • observaţii pe baza unor ghiduri. scale de apreciere. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. un poster. În prezentare. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. • liste de control şi de verificare. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. note şi observaţii legate de învăţare. Se va formula o apreciere holistică. materialele folosite. globală şi se va stabili un calificativ. Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. elementele noi. articole din ziare. un proiect tematic. De exemplu. aplicabilitatea unor cunoştinţe. • temele de zi. Pot fi selectate: o lucrare scrisă. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. Analizează propriul comportament. o fişă de observaţie. 36 Des eori Un eori Rar eori .Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. cursantul va fi sprijinit să arate scopul. demonstrează corelarea dintre experienţă. reţete. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. • proiecte tematice. individual sau în cooperare cu alţi colegi. vor viza conţinuturile esenţiale.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. noutatea. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. învăţare şi evaluare. importanţa lucrării.

b.inventiv. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. ce nu a mers bine şi de ce. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. dacă este complet. rezultatul lucrărilor practice. coerenţa internă. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. adecvarea la tema propusă. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a. deprinderi. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . e. Calitatea materialului utilizat . Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. prin modul de concepere este adecvat temei. cunoştinţe. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. II Calitatea activităţii cursantului a. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. Alte materiale: calitatea acestora. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. progresul făcut. d. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei.eficienţa modului de lucru. în viitor.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. este logic şi argumentat.se observă relevanţa pentru tema proiectului. aspectul. acoperă tema propusă. modul în care au fost făcute legături între informaţii. abilităţi. măsura în care cursantul este original. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 .calificativul pe care crede cursantul că îl merită. a factorilor de blocaj. dacă este coerent. Lucrări practice:adecvate la scop. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. despre lucrul în echipă. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi.

acestuia.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. Posterul este aspectuos. Posterul este ilustraţiile. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante. culorile îl S-a încercat dezordonat. Multe greşeli de .nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. Exprimarea este clară. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. c. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. Impactul vizual Posterul este ordonat. f. d. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. capacitatea de adaptare la solicitările temei. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. g. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. prezentării corecte. legătura dar cu tema. pentru a înfrumuseţarea imaginilor. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate.b. Se înţelege ideea. tratată superficial. Nu este înfrumuseţează. simbolurilor. e.Scris neciteţ. Greşelile . 38 . nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată.

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. • • • • • • • • 40 . folosind un vocabular accesibil cursanţilor. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii. la alegere. probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. 3 şi 4). Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi.În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. probă orală. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2.

[. 3..Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2.. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. ………………………………………………………………………………………………… 41 . Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. Eu am uitat umbrela acasă. Citeşte: Azi se anunţă ploi. Ascultă cu atenţie următoarea ştire.

Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.20 min. Ascultă cu atenţie următoarea ştire.. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare. 3. Este necesar să consumaţi multe lichide. 42 ..Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă. [.

După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. cu mici erori. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Citeşte enunţuri în ritm lent. Spre seară. cu voce tare. Vremea va fi călduroasă. potrivite situaţiei date. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. în funcţie de anotimp. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. corect. cu mici erori de exprimare. În zonele de munte va fi ceaţă. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. Citeşte cu uşurinţă. în zonele de câmpie vor cădea ploi. enunţurile date. cu voce tare.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . Cerul va fi senin. iar la amiază de cel mult 11 grade. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. 3 43 . cu sprijin din partea învăţătorului. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. enunţurile date. corect. cu mici erori de exprimare. rar textul de mai jos. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. corecte din punct de vedere gramatical. Formulează enunţuri logice. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. potrivite situaţiei date. Citeşte în ritm lent. va citi clar. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. după ascultarea repetată a acestuia.

Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. .Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Leonardo da Vinci. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. a fost obsedat de ideea de a zbura. 2.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Citeşte. 3. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului. marele artist şi inventator.

în Franţa. o elice. Aparatul de zbor avea motor. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. în Ungaria.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. La 18 martie 1906.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . 2. Citeşte. . Traian Vuia a studiat la Budapesta. Inventator român. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. asemenea celor de liliac. 3. dar şi în Franţa la Paris.

cu mici erori de exprimare. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . cu sprijinul învăţătorului. corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. corecte din punct de vedere gramatical. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. în limita locurilor Popa nr. coerente. (formule de salut. 5. reluând cuvinte mai puţin uzuale. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. de prezentare). pentru sprijinirea cursantului. de prezentare). de 15% din costul biletului. atât pentru transporturi aeriene. potrivite situaţiei date. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. Oferă informaţii esenţiale. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. corecte. cu sprijinul învăţătorului. coerente. conţinutul global al fragmentului audiat. Cipru. mai ales pentru internaţionale. în ritm propriu vorbirii. disponibile. . februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete.30 destinaţii ca: Spania. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. rar textul de mai jos. Citeşte enunţurile date în ritm lent. Oferă informaţii esenţiale. La itemul 2. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. de prezentare) coerente. potrivite situaţiei date. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. prin telefon. cu mici erori. corect. Preţurile sunt cursele interne. Oferă informaţii esenţiale. corect.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. cursele interne. fără erori de acord. potrivite situaţiei date. corecte din punct de vedere gramatical. complete (formule de salut. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. Dacă există astfel de situaţii. cât şi pentru cele foarte avantajoase. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. cu sprijinul întrebărilor. complete (formule de salut. conţinutul fragmentului audiat. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Grecia.

dar şi două parcuri naţionale. pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. Majoritatea focarelor au fost stinse.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. vegetaţia este atât de uscată. 2. Ascultă cu atenţie următorul text.. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. [. Citeşte: Din cauza secetei.. 3.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. însă pot izbucni din nou.

2. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală.20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. cu grave probleme respiratorii. . a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni. Ascultă cu atenţie următorul text.. Va fi externat în următoarele două zile. [.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic..Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. 3. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute.

potrivite situaţiei date. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. coerente. copiilor cu focul. de prezentare). rar textul de mai jos. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor.fumatul neglijent. cu sprijinul cadrului didactic. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Oferă informaţii esenţiale. potrivite situaţiei date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. fără erori de acord. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. cu sprijinul învăţătorului. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. București. dar şi de jocul foarte bine echipată. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. corecte din punct de vedere gramatical. corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. de prezentare). Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. potrivite situaţiei date. complete (formule de salut. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. complete (formule de salut. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. 2 Oferă informaţii esenţiale. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. medici sau voluntari ai persoane. lase la îndemâna lor surse de foc. să Reanimare şi Descarcerare. Oferă informaţii esenţiale. cu mici erori de exprimare. Acest cureţe şi să verifice sobele. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. cu sprijinul întrebărilor. corecte din punct de vedere gramatical. complete (formule de salut. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . Acesta avea la bază anului trecut. coerente. coerente. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate. de prezentare) coerente. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic.

. corespunzătoare. Citeşte cu uşurinţă. coerent textul dat. coerent. în ritm propriu vorbirii textul dat. cu mici erori textul dat. corect.3 Citeşte în ritm lent. Citeşte în ritm lent. corect.

Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. cel dintâi prieten răspunse: . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Ascultă cu atenţie textul . 3. dragul meu. Dacă era alt judecător veneam bucuros. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat.Nici eu nu pot veni. . Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. zise el. .Iubiţi prieteni.Aş veni. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să se scuture toate. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”.

3.Nici eu nu pot veni. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. . Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: .Iubiţi prieteni. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. Dacă era alt judecător veneam bucuros. cel dintâi prieten răspunse: . Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. dragul meu. Ascultă cu atenţie textul. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.Aş veni. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. . dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. zise el. Doar nu vrei să se scuture toate.

dragul meu. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. La itemul 2. se arătă gata să meargă la judecător. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. Voi ştiţi toată viaţa mea. zise el. La această rugăminte a lui. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. iar pe-al treilea mai puţin. Într-o zi. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. Dacă este nevoie. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . acela pe care nu-l iubea aşa de mult. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. cel dintâi prieten răspunse: . Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa.Aş veni. Doar nu vrei să se scuture toate. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. după ce-i spuse vorbe de laudă. el plecă cu dânsul. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. buna purtare şi dreptatea prietenului său. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora.Iubiţi prieteni. Mă cunoaşteţi de mult timp. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. când cursanţii povestesc. .Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. Numai cel de-al treilea. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. Dacă era alt judecător veneam bucuros. în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. Şi cu toate acestea. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi.Nici eu nu pot veni. Deşi el se ştia că este nevinovat. . veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Într-adevăr.

Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cursiv. corect. exprimânduse logic. exprimânduse logic. cu 2.4 greşeli. corect din punct de vedere gramatical. coerent şi expresiv textul. 3 Citeşte în ritm lent. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. 2 Relatează. cu ajutorul unor întrebări de sprijin. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. exprimându-se logic. coerent textul dat. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. Citeşte corect. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. cu mici erori textul dat. . b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat.

....... ...Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1...... Trenul era în gară.... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii...... 3.... ... Tu şi Ana erai în gară... este prietenul meu.. • Dimineaţa mă trezesc la ora ............... Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.... • Eu stau în localitatea .... Tinerii eram în gară........... eraţi în gară. maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2....... Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite........ .... • . Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie...... 4....... Eu erau în gară...

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. I2 I3 I4 . Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. Formulează un enunţ corespunzător imaginii. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii. cu o eroare de ortografie. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. Completează corect cele trei enunţuri. Completează corect cele trei enunţuri. respectând regulile de ortografie. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie. respectând acordul dintre subiect şi predicat.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. respectând acordul dintre subiect şi predicat. corect din punct de vedere gramatical. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. Completează corect două enunţuri. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date.

....... muncitor...... Se fac angajări pentru următoarele meserii: ................ Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători... talent. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat............ Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii.............. tinereţe. meserie – pricepere........ şi . bărbat......... bucurie...... Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit. persoană – vietate... Anunţul este valabil până la 1 noiembrie.. croitori şi muncitori necalificaţi... Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5...... anunţ – ştire.... ziar. între orele 13:00-15:00.... etate. căsătorit... om... profesie................ angajat – salariat....... cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani.. de luni până vineri....... 2...... .... ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten.......... 3..... numărul 5...Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1. _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs. Sediul societăţii comerciale este în Strada .... ani.... Anunţul se adresează persoanelor cu vârste ............. .... vârstă – copilărie..

______________________________________ …………………………………………………………………………………………………. ..

interogative şi exclamative elaborate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. interogative şi exclamative elaborate. interogative şi exclamative simple. Formulează propoziţii enunţiative. respectând regulile ortografice. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. Formulează propoziţii enunţiative. semnul exclamării). cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Este importantă logica enunţurilor. semnul întrebării. respectând cerinţele date. Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. respectând cerinţele date. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. cu o eroare ortografică. cu cel mult două erori ortografice. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. Formulează propoziţii enunţiative. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. 2 3 .

să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. am văzut că nu era nicio maşină parcată. □ Turnu şi Cozia. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina. □ Cozia şi Călimăneşti. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . Pe data de 24 decembrie. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. □ autocarul. Până la urmă am fost cazaţi. □ la vilă □ Călimăneşti. alţii mai liniştiţi. □ la hotel □ Căciulata. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. □ trenul. împreună cu familia. ne-am urcat în tren. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. Marchează cu X varianta corectă. 2. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. 1. Nimeni nu se aştepta să venim. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. cu bagajele făcute.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca.

Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4........ cu ocazia sărbătorilor de iarnă................. ........................................... ........... .....................3....................................... Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi................

Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. cu 1-2 greşeli de ortografie. verbului şi adjectivului. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. respectând normele de structură ale acesteia. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. I3 I4 . respectând normele de structură ale acesteia. ortografie. cu 2-3 erori de structură.

. uscăţivă................................................ Îi sărutam mâna.... ............. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …. Formulează enunţuri în care cuvintele: părul..............…….................... Fusul îmi sfârâia la urechi............ cu gura strânsă............. cu ochii căprui..... Mă uitam la cer printre frunzele dudului........ ………………………. Ea mă săruta pe frunte.. Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a........ ..... c..Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis... ..... ……………………………………………………………….... cu părul alb.... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire.. Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii........… b....... Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………........................ cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text... creţ..................... Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? ……………………………………………………………........... …………............. Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul.. 1.. Înaltă... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………......... 2......... Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei................. . …………………………............

...……......... ........ ……………………………………………………………………………… ….... ................. din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten. 4................. ....………………………………………………………….... . 5........................... ……………………………………………………………………………… ….. Scrie-le pe spaţiile punctate..... un membru al familiei... ……………………………………………………………………………… ………………………………………... Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul.......... Identifică în textul citit şase adjective... un coleg etc.. ……………………………………………………………………………… …........ ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ….. • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii.... ……………………….. 3.................. ...................... ………………………………………. ……………………………………………………………………………… ….. ……………………….).... …………………………………...... ...... .. ……………………………………………............ Scrie un scurt text.. ..................... . • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei....... Dă textului un titlu potrivit.. …………………………………………………………... ..............

corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. scriind lizibil cu 1. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. scrie lizibil. clare. 2 3 4 5 . punctuaţie. Identifică cinci adjective în text . cu 2-3 erori de scriere. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. cu 1-2 erori de înlănţuire logică. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. scrie lizibil. clare. logic înlănţuite. logic înlănţuite . cu 4-5 erori de scriere. scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. titlul reflectă conţinutul textului realizat. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. punctuaţie. pentru textul realizat. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. punctuaţie. titlul este semnificativ. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. ori de schimbare a formei cuvintelor. Identifică şase adjective în text. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. ori de schimbare a formei cuvintelor. titlul este semnificativ pentru textul realizat. Identifică patru adjective din text.

....Nivelul I cursantului ........................... Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi............. 1-2 felii de caş□aval................ Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1.......................................................................................................... Adăugaţi □ărar tocat................... .............................. .... 2........ Completează casetele cu literele care lipsesc..... ...... ...................... Se bat 5 – 6 o□ă................. Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei..................................... 2 – 3 felii de □uncă............... ......... ................. ... ................ ...... ...... .............. şunca şi ceapa....... ................. Amestecaţi-le cu caşcavalul.... Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde.

se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. rupt. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. . Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. de invitaţi la un anumit eveniment. Suplimentar. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă.Instrucţiuni pentru cadrele didactice. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie.). De asemenea. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. cuvinte sau chiar propoziţii. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături.

ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. O persoană ţi-a lăsat un bilet.Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. Verişoara Cristin ştrandul de ta. 3. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. să mergem împreună. săptămâna oraşului . Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. 2. viitoare a . Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. Din greşeală cineva l-a rupt. Decupează bucăţile şi josul paginii.

Scrie biletul într-o formă clară şi corectă. Dacă este nevoie. independent. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. lipici şi fişa de lucru. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. Scrie biletul sub forma unui enunţ. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. precisă şi corectă. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. punctuaţie sau de aşezare în pagină. lipici. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. fişa de lucru a cursantului. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. telegrame etc. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. argumentând necesitarea ori . adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. independent. Prezintă situaţie adecvată. punctuaţie sau de aşezare în pagină. scrisori. Scrie biletul într-o formă clară. Prezintă succint o situaţie sugerată. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon.

cu mici erori de exprimare. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. relativ cursiv. utilitatea folosirii biletului. cursiv. corect.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. . formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. fără dezacorduri gramaticale. Se exprimă logic. Se exprimă logic.

frunte înaltă. Subliniază-le. Are mustaţă. Faţă rotundă. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Faţă rotundă. Slăbuţ. pieptănat pe spate. Păr cărunt. cu faţă prelungă. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Foloseşte cel puţin trei adjective. mustaţă subţire. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. rotundă. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. 2. bogat. Are mustaţă. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . Faţă plină. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Păr cărunt. Păr tuns scurt. ondulat pieptănat pe spate. bogat.

Alexandru Vlahuţă. culoarea părului.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. a sprâncenelor. Utilizează 2 – 3 adjective. C. foarfece. În scriere are 1 -2 greşeli. însă nu permite recunoaşterea personajului. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. forma feţei. În scriere are 3 greşeli. 2 . întocmirea unui portret robot etc. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Mihail Sadoveanu.A Rosetti. Descrierea nu conţine elemente eronate. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. Descrierea permite recunoaşterea. pieptănătură etc. Aurel Vlaicu. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. dar recunoaşte doar unul. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele.

................................ Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc................................................................................................................................... ..... • reclamă............................ Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date................................................. Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1.............................................................................................................Nivelul IV cursantului ........................................................................................................... .......... ............................................................................... Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă....... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe.............................................. ............................................................................................................................................................................................. ............ .......... ................. 2..................................................... Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport... .............. ....................

în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. • trebuie precizată locaţia în care se află. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. reclame şi anunţuri. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. titlul articolului. Formulaţi întrebări de sprijin. respectând regulile de ortografie. Ca variantă la această sarcină de lucru. în paginile ziarului şi identifică independent. punctuaţie şi/sau de structură. • preţuri practicate etc. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. Redactează textul. în ziarul primit titlul articolului. Calificativ Bine Se orientează greoi.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. independent. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. cu multe reveniri. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. reviste care să conţină articole despre sport. Scrie lizibil. cu multe reveniri. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. sub forma unor enunţuri elaborate. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. coli A3. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. punctuaţie şi/sau de structură. 2 . în titlul articolului. markere. creioane colorate. Scrie lizibil. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport.

Une Fre cvent Per manen t .Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. relevanţa informaţiilor. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. • Concordanţa conţinutului cu tema. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. Cine sunt eu. de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. ce materiale a folosit. • Autenticitatea. Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. • Forma redactării (limbaj folosit. punctuaţie. aşezare în pagină). ce a învăţat nou. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). Locul în care trăiesc. • Bibliografie (dacă este cazul). Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. O personalitate îndrăgită . Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. • Susţinerea proiectului. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. pentru fiecare modul. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. complexitatea proiectului. În ghidurile pentru cursanţi. • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. ortografie. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. Versuri ale cântecelor îndrăgite. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic).

Indici ori originală. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. • Teme independente realizate acasă. în general. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . pentru limba română. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent . Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară.

Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei. motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. . În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical.precizată de examinator. Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare.

Matematică Probe de evaluare .

cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. de colectare de date. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. Comunicarea nonverbală. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare.. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor.. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. dacă este cazul. Se recomandă. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. nu situaţii cu totul noi. Este permisă schimbarea biletului. către găsirea răspunsului. indicaţii. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. În cazul examinării prin proba scrisă. ilustraţii etc. Pentru probele orale. orală. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor. de orientare în spaţiu etc. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient.paşii”. De asemenea. topică. iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. corpuri geometrice. imagini.A doua şansă”. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . prin întrebări suplimentare.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. Centrarea pe experienţă. fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. grafie sau pentru estetica lucrării. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. erorile de exprimare. îl va conduce pe cursant. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. cursanţii să primească . Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. Înainte de perioada de examinare. ca încă de la începutul cursului. În caz de confuzii sau erori. Examinatorul va interveni. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. de măsurare. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. 80 . Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. comisia de evaluare va realiza bilete. Tema va fi din timp anunţată. cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi.

b. 14 . Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . …. Numără obiectele. ♠♥♣ 24 .. 89 . 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. …. 39. …. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . 21 . … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. 2a. 18 . . 30 . Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. 16 . c. …. dintre cele desenate în partea dreaptă. 31. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . Încercuieşte figura care urmează. ….Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. 24.

................... Au plecat2 82 ... Cine a întârziat? ………………..... Câte mai . Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări... 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie....... b) pe cel mai greu.......c)... Încercuieşte: a) pe cel mai scund..Rezolvă problemele....... c) Cu câte minute?.4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 ..Sărbătoarea începe la ora:…....... 6.......6 = 30 + 60 = 40 ................... Câte sunt acum? 16 – 13 b.......2 = 10 + 8 = 10 . Am mai adus 13 16 + 13 ... b). 4a.......... Scrie pe spaţiul punctat a)..........În parcare erau 5 sunt? . Erau 16 ..... 5.............20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3........... iar Iulia la ora 08:30..........Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie.... care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30.......... a........... c) pe cel mai lung...................................

Tata a săpat 25 de metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 .c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri.

„aflu câte sunt la un loc”.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. 1c specifice matematicii preţuri. 3.Înţelegerea unor termeni specifici 6a. c. C. „erau şi mai pleacă”. Formarea şi 11. ora. Utilizarea de strategii proprii de 6c. trecere peste ordin. 10. „aflu cât a mai rămas”. repartizarea timpului. b. reduceri de preţuri. c. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării . standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei.Utilizarea unor instrumente de 4 a.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. numere de telefon.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. matematic 84 . creşteri de salariu. 2. 6. Cunoaşterea şi 1. b. în concentrul 0 . informaţii utile. Dezvoltarea 4. 8. 9. 7. b. matematic în rezolvarea unei probleme. 2. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. în situaţii de viaţă: cumpărături. dar şi fără sprijin. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. b. bancnote. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. tabele. folosind numere de la 0 la 30.Realizarea de estimări în situaţii practice. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. „adaug”. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste.100 cu sprijin în obiecte. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. anchete pe teme diverse(proiecte). 3. „scad”. c.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. machete ) 5. monede. a masei. colectare de deşeuri. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30.

Identifica corect cel puţin 2 numere b.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. 4.Se precizează timpul de lucru.Găseşte 3 soluţii. 5. Completează corect cel puţin 5 casete din 8. 1. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3. 3.Rezolvă corect a si b. 6. 4. 5.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii.Rezolvă corect problemele a .Rezolvă corect si complet itemii 1.2. c.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate. 6.Rezolvă corect si complet itemii 1. . 2. Completează corect un şir 2a.Indicaţii: 1. 2. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 6. 1. 4. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a. 85 .Scrie corect un rezultat b.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului . 2. Recunoaşte figura care continuă şirul c. 3.Găseşte cel puţin o soluţie din 3. 3. 5.2. 3.Rezolvă corect problema a sau b.

Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite. a peretelui..... curte. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău... c... sala de sport. alte obiecte potrivite sau palma. în etalon dat. termenii: cel mai dintre obiectele date lung. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. unitatea de măsură folosită. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1.. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle... mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. care au fost ordonate prin măsurare. Folosind ca unitate de măsură această riglă .Nivelul I Numele si prenumele : ……. 3.. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare.... iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. a ferestrei. Spune ce observi.Observă lungimea ferestrei. cotul . află lungimea tablei de scris. 2. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat.. după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a. condiţiile în care condiţiile în care 86 .).. în încercări şi verificări. talpa. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. cu etalon dat.. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă. Observă lungimea mesei. în spaţiul de învăţare (sala de curs.. 3. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare. lungimea obţinută).. b. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. termenii:mai lung. • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică.. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii.. a mesei şi lungimea tablei de scris. cel mai scurt..

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori.în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. 87 .

Spune problema înlocuind numerele. pornind de la expresii simbolice. 2. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată. 88 . după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. b. Acordarea calificativului Itemul 1. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. c. 2 a. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . 3.solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. pornind de la o operaţie dată. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. cu păstrarea tematicii. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers).

. vei lipi imaginile decupate pe un carton.. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare....Nivelul:I Nume şi prenume : …….. Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul. simboluri pentru vreme. Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi. Data:……….Vei strânge datele într-o mapă...... Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel... date despre sport.... zilele săptămânii. Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică ....date cu numere mai mici decât 100.. 89 .

bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Explicaţiile sunt sumare. Datele sunt selectate la întâmplare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. F. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. Descrierea este clară si concisă. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. lipsită de coerenţa. Prezentarea este inteligibilă. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. preocupare pentru aspect. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. Nu bine organizate există si aspectuoase. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. iar prezentarea este lapidară. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt bine organizate. Informaţiile sunt bine organizate. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Lista materialelor este incompletă.

Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56.. c) Ordonează descrescător numerele: 132. 312.. 396.. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus..Nivelul II Nume şi prenumele:.. 54. 123. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin).. 234103 ……. 89. Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49.. 62. 71.. B.... 57.. 339.. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia).. 321.. 59 + 34 = 95. 93. 91 ... 58 + 4 = 63.. 103..... 100+ 34 …… 33+ 321 …. 17832 …… 55. 2 a..

Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani. b)Valeria are….. Mara:1 0 ani Peste… .Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. 92 . Acum.b.ani. Dan are 13 ani.Scrie numărul potrivit. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4. după ce ai citit tabelul.iepuri. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. Mara are 10 ani. Ana are 15 ani.porumbei. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. cu unitatea de măsura din coloana B. b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. d) Marin are mai multe oi decât…………. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2. a)Marin are…. iar Petre 11 ani. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani.

Desenează încă 6 pătrate. decât Valeria. după ce ai găsit regula.iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7.c) Ionuţ are…. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră. 93 .oi. Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu …..

Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli.reţete. în concentrul 0 . 7 a. imagini sau alte mijloace la îndemână . Probă orală 5. 1a. Realizarea de estimări în situaţii practice.).fără trecere peste ordin în concentrul 100 . Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete. d. 4.100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. b.f. 2. b. statistici. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi. 10. c. 9. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. 7. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. i probă practic ă 4. „scad”. tablouri. postere. 2.” . „cu n mai mare decât. 11. cu sprijin în obiecte. 5.c 7. e 3. Probă orală 94 . planuri. anchete. recorduri. standarde şi conţinutul probei . Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. 3.Corelaţia dintre obiectivele – cadru. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor . tabele. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. adrese utile . a masei. b. orare funcţionale etc. 3.. şabloane. 8. „erau şi mai pleacă”. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. proiecte în comunitate).1000. folosind ca sprijin desene. 6. schiţe. „cu n mai mic decât…”. identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. „adaug”. Probă practic ă 6. 2 a. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12.

b. c. c. se explică aşezarea datelor în tabel.Rezolvă corect a.Rezolvă corect a. 95 . Rezolvă corect patru operaţii. c. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin. b. 5.Rezolvă corect sarcinile a.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. 7. d) La problema 4 . f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date.Rezolvă corect a. Identifică 7 figuri din 12 date. 2a. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. c) La exerciţiul 2 b. b) La itemul 1.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date. 2a.Recunoaşte două unităţi de măsura. dintre cele care s-au folosit la predare.Formulează patru răspunsuri corecte. 5. se explică semnificaţia cuburilor. 4 . 2 b.Rezolvă corect punctul a si b. d. Rezolvă corect sarcinile a. 4. foarte bine 1. e. 2.Recunoaşte toate unităţile de măsura.Înconjură toate rezultatele corecte b. b.Identifică zece figuri din 12 date. c.Rezolvă corect punctul a.Recunoaşte trei unităţi de măsura. 6. b. 6. b.Identifică toate figurile geometrice. 3.Formulează trei răspunsuri corecte. Rezolvă corect trei operaţii.Formulează un răspuns corect. a. d. 7. după cum urmează: suficient 1. 5. b c şi d. 3.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . bine 1. 3. 6..c şi d. 4 .

Completează numărul de figuri construite.. prin multe încercări.. Nr. doua greşeli datorate efortului de concentrare. de Nr. 96 . Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. prin cuvinte proprii. beţişoare. după cum urmează: Itemul 1.... scobitori. 2. de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr. 2.. paie de aceeaşi lungime..... Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile. 3.. Completează corect si complet toate rubricile tabelului.spune cum ai procedat. 3.. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice. Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice. Află numărul elementelor rămase .... Află cu dificultate numărul de elemente rămase.. total Figura Nr. beţe de chibrituri de chibrituri. 2. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie).. de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr.. un tabel...Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice.Nivelul II Nume şi prenume : ... dar si prin calcul. Completează rubricile cu una. Completează tabelul.. Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită. Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. prin numărare. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare. de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco.

.. 97 . 53.Înconjură grupul cu mai multe obiecte ..Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic... 209 35... b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat... Timp de lucru :20 de minute 1a. ……… c) Spune cum ai aflat... 305.... 63.. 2a. de nivel II Probă de evaluare Data:…………………. 306.. 36 92..Citeşte numărul corect pentru fiecare caz.. 29....

este mai mic decât 34 . Citeşte corect toate numerele. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. Itemul 1. după cum urmează. c. c.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus.6. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. b. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. Rezolvă corect două situaţii. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. 3a. b. Scrie. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Identifică trei răspunsuri corecte. Identifică patru răspunsuri corecte.9. 3. b. Identifică două răspunsuri corecte. folosite o singura dată. Bine Rezolvă corect 1a. Rezolvă corect o situaţie.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. Foarte bine Rezolvă corect 1a. Rezolvă corect a si b. 2. c. Scrie şase numere şi le citeşte corect. a. a. Rezolvă corect a si b. a. 2 4 este mai mare decât 293. 98 . a.

Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti. vei face o ilustraţie amuzantă.. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare... De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală.... vei face schiţe. o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi.. PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:…. vei afla date despre colegii tăi... Vei face desene.......... Învăţătorul/învăţătoarea...... un desen al locurilor. 99 . tabele pentru a scrie datele aflate...Nivelul II Nume şi prenume :..... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor..vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei face estimări. Vei alcătui probleme cu datele culese............ Vei face comparaţii între măsuri........ vei face o hartă. Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste.. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi.

Informaţiile sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Datele sunt selectate la întâmplare. F. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. relevante pentru tema proiectului. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Prezentarea este inteligibilă.. bine Sunt prezentate probleme interesante. problemele sunt copiate din manual. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Impactul vizual . Recurge la scheme si tabele 100 . Nu există preocupare pentru aspect. Exprimă opinii şi le argumentează. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. Materialele sunt bine organizate. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Lista problemelor este incompletă. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt dezordonate.

. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. 312 034. 7 769-2 214 . b) 2 023+4 512. 500 090. 12x10 c) Rezolvă : (9x2). Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. Într-un parc s-au plantat 9 tei. 1 379.(5x2)+15 = 4.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:……………………. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c.……….. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia. apoi scrie răspunsul. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . a)10 379. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 .. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. 31 034. 20 566. 200:10. 72: 8.…………. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565. 3.………… b) Scrie vecinii numărului dat:……….. 20 567. 506 090. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. c) Dintre numerele:28 923. 39 170. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. 456. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. 100 379.167. 5 a. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P. 2.2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090. 41 131. 39 476. Rezolvă a) 169+ 234. b. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. 4x 5.

Între 3-6 ani bea………………de lapte. Cilindru……. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 .Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. b. 4g. a. c) Lucernă: 14t. 12ml. de trei ori mai puţine decât maci. 14 mg 9. iar petunii.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. Cub……. c. 4kg. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. Completează potrivite. Observă în tabelul de mai jos. cu 3 mai puţine lalele.. Înconjură numerele pe care le crezi corecte.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. 8. 14kg. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. b) Tărâţe: 4 t. a)Apă:12l. Sferă……. Între ……. 12cl. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. 6. ani bea 500 de lapte.. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7.

adaug. Formarea şi 13. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. b 4 a . .” . Cunoaşterea şi 1. matematicii 2. Dezvoltarea 5. Recunoaşterea. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene. 9. 8. pornind de la situaţii practice (cumpărături. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane.Corelaţia dintre obiective–cadru. Rezolvarea de adunări şi scăderi : . cu sprijin în obiecte şi desene 4. c 3 a. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). 2. problemelor machete).. b. „cu n mai mic decât . erau şi mai pleacă. cu ajutorul desenelor. Scrierea. .. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. schemelor. 12. 11. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. 10. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). 3.”.10 000.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. 3. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. c 2a.. 7. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. scad. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului.cu trecere peste ordin. a masei. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.fără trecere peste ordin în concentrul 0 . compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte. „cu n mai mare decât .. 9. 7 1a c 5a b 5c 8. b 3c 6. „sunt n obiecte pe x rânduri”. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. Realizarea de estimări în situaţii practice. Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. citirea. 6.

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 104 .

Rezolvă corect sarcina a. Notă: Proba acoperă toate standardele. Rezolvă corect a. o împărţire dintre cele date la a şi b. c. 2. 4.Rezolva cel puţin a. 5.Rezolvă corect si complet a. 7. după cum urmează: Suficient 1. 5.Rezolva corect si complet sarcina. 9. b. 4.Rezolvă corect doua sarcini. 3. Bine 1. 2.Recunoaşte trei corpuri.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere. b.Formulează un răspuns corect. 4.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b.Recunoaşte doua corpuri. 8.Rezolvă corect a sau b sau c. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date.Rezolvă toate sarcinile. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare.Recunoaşte toate corpurile.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c. o înmulţire. 6 Desenează trei figuri geometrice. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. 105 .Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. Rezolvă corect o adunare.Rezolvă corect sarcina a si b. 5. o scădere. 3. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date. b.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. 3.. 7. 2. foarte bine 1.Identifică corect semnul operaţiei la a. 8. 7.c.Rezolvă corect si complet a si b. 8.Rezolva corect a.Rezolva corect a si b. 9.

De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări..... Cum vei face? Vei căuta în ziare. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. scăderi. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă.... Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse..Nivelul: III Numele si prenumele.despre locuri de muncă.. Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. împărţiri .. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi .. înmulţiri. anunţuri despre angajări . Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 . în reviste. Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui.

Prezentarea este inteligibilă. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. 107 . bine Sunt prezentate probleme interesante. Explicaţiile sunt sumare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. lipsită de Coerenţa. problemele sunt copiate din manual. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt bine organizate. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. Datele sunt selectate la întâmplare. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Lista problemelor este incompletă. F.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. Informaţiile sunt bine organizate. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. planificare. Descrierea este clară si concisă. Nu există preocupare pentru aspect. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. iar prezentarea este lapidară. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase.

Numeşte obiecte în formă de cub. beţe de aceeaşi lungime. plastilină. Numără vârfurile acestui cub. sferă.. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. 1.Observă imaginea unei localităţii. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. a. cerc. apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . dreptunghi. 108 . pătrat. c. Ce obiecte au formă de piramidă? c. alte prisme. 2... c.Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele ... Observă corpurile. a. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3. Construieşte o piramidă. b. a. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. Separă corpurile care se rostogolesc. paralelipiped dreptunghic. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. Construieşte un cub. …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:…. b. de triunghi.corpuri geometrice:cub. imagini dintr-un oraş (computer).. de dimensiuni diferite . Câte sunt? b.

1. 1Rezolvă corect şi complet a şi b.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. 2.Identifică corect şi complet corpurile.Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. de exemplu) 3. au corpurile.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele. Foarte bine 2. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera. Identifică 2. 3.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei. 109 . şi face şi referire la alte aspecte (estetica. 1a. Construieşte unul dintre corpurile 3.

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b. 789. b. apoi citeşte-l. Indică scrierile corecte pentru numerele:345. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. la alegere. trei sute douăzeci şi trei. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. Formează un număr .Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. douăzeci şi şase. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . trei sute douăzeci şi şase. 3. două sute douăzeci şi trei. patru sute treizeci şi trei.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1.

2. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000.Găseşte toate scrierile corecte. 3. 3. Foarte bine 1. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. Suficient 1.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. Găseşte patru scrieri corecte. b. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. 2. cu sprijin acordat. Găseşte trei scrieri corecte. 2. 111 . c. făcând o greşeala pe care o autocorectează. Recunoaşte corect două numere.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. 3. Bine 1.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

standarde şi itemi 115 .Corelaţia dintre obiectivele-cadru.

Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. reduceri de preţuri. „mai mare de n ori”. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a.). 4. „cu n mai mic decât . a masei. data naşterii.problemă (cumpărături. liste de prezenţă. anunţuri etc.(tabele de evidenţă. „adaug”. 3. 10. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. preţuri. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4.. „mai mic de n ori” .”. curiozităţi.. „scad”. etc.). cu ajutorul desenelor şi a schemelor. 7. estimarea sumei de încasat etc.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări.”. „sunt n obiecte pe x rânduri”.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . „erau şi mai pleacă”. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc.. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 2. proiecte etc. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. 12.) 6.) 3. . „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. - e 11. 13. în mod egal. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 5 b.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1.Obiectiv cadru 1. 9. 2b 3a b c. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. 8. 2 a. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri. adrese. „cu n mai mare decât .Recunoaşterea. citirea. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. 2b c d. creşteri / scăderi de salariu. mii Ite 1a b c. 5b - 6a b c.Scrierea. repartizarea.. Realizarea de estimări în situaţii practice. 5. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. oraşul / satul meu etc.

Completează corect două enunţuri. b.Ordonează corect toate numerele. Scrie corect două numere. Identifică în mod corect trei numere. Scrie corect trei numere. 3. numerele. Bine 1a. Suficient 1a. 4a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. Rezolvă corect trei operaţii.Completează corect trei enunţuri. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare.Ordonează corect toate numerele. 3. Stabileşte corect toate corelaţiile. b. 5a. Identifică în mod corect două numere. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic. 2a. Completează a sau b.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. Ordonează . c.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii. c. 6.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. Formulează corect un răspuns. b. 5a. 2a.Formulează corect două răspunsuri. c. b. 5a. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. 6.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. fie pe cel mai mic. c. b. 6. 4a. 3. Identifică în mod corect toate numerele. 117 .Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. Rezolvă corect cinci operaţii. 2a. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. b. Foarte bine 1a. c. 4. cu o greşeală.Se apreciază global rezultatul obţinut la test.Scrie trei fracţii.Formulează corect trei răspunsuri. Scrie corect trei numere. după cum urmează.

250 cl.. c) 6 087. b) 12 345.Citeşte următoarele numere: a) 1 234. 118 .. c... d. 2... 10 234. 3 t..... 23 654..... Numărul are 321 de mii... 67 897... b....... Probă de evaluare Data: ………….. Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g.... 5 432. Un brad ar putea avea:2 m.. Un biberon ar putea avea: 250 l... Cifra 2 este cifra sutelor. 130 098.....Nivelul:IV Numele si prenumele …… ..... 2 km.. Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4........... 2.. 3. 250 kl... Cifra zecilor este 5.cm...... 3 kg.Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456.. 4 567... . Timp de lucru : 20 minute a. Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1.

Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative.Rezolvă corect a .Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 4.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1. Identifică corect două măsuri dintre cele date. 2. 4. Identifică corect o măsură dintre cele date. 3. Foarte bine 1.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Utilizarea unităţilor de măsură 119 . 3. 3. 2.Itemii vizează capacităţile: 1.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. b si c. 2. 2. 3. Identifică corect toate măsurile.Rezolvă corect a si b. 4. Bine 1.

Nivelul:IV Numele si prenumele …… ..Rezolvă corect a si b.. Observă programul de la primărie.. Ce dată va fi peste o săptămână? c.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative.. 2...Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a .Arată pe calendar ziua de astăzi. Bine 1. o rigla de 30 cm.. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării. Ce poţi face? c. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0..Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 2.....Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0... Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat... 2.. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a... b.. Găseşte în calendar ziua naşterii tale... Identifică corect două măsuri dintre cele date...Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta...Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. Observă cele două pachet..Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. 3... un calendar. b si c. 120 ... Identifică corect o măsură dintre cele date.... b.... 2 a. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. Convinge-te că ai apreciat bine. 3. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare. d.. 4.Rezolvă corect a . 3.. 3. Data: ………….. Care crezi că e mai greu? b. Foarte bine 1. Identifică corect toate măsurile. d. programul unei instituţii din comunitate.. 4. 4. Itemii vizează capacităţile: 1. metrul de croitorie. metrul tâmplarului. 4. Suficient 1... Ce lungime crezi că are gardul? c.

... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare....... Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 .. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări.. vei lipi timbre......... Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă.. Învăţătorul/învăţătoarea.. Vei face comparaţii între măsuri... Vei alcătui probleme cu datele culese. Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor.... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.. înmulţiri. Vei scrie pe hârtii. legătura dintre preţ si masa pachetului. vei face o ilustraţie amuzantă... Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac.. costuri...cântărirea pachetelor... plicuri.. scăderi.. împărţiri .Nivelul:IV Numele si prenumele …… . tabele. vederi şi bonuri de casă pe un carton.. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate..... Vei face liste. Vei face estimări..

Bine Sunt prezentate probleme. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. F.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. 122 . Recurge la scheme si tabele. Descrierea este clară si concisă. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Lista problemelor este incompletă. Datele sunt selectate la întâmplare. Nu există preocupare pentru aspect. Materialele sunt bine organizate. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. lipsită de Coerenţa. iar prezentarea este lapidară. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. problemele sunt copiate din manual. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. Materialele sunt dezordonate. bine Sunt prezentate probleme interesante. Exprimă opinii şi le argumentează. Prezentarea este inteligibilă. Informaţiile sunt bine organizate. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată.

Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc. Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. 123 .Modalităţi de înregistrare a datelor 1.

b.2.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. ………… ………… x x x x F. 2. B S I . descoperirea si scrierea operaţiei.b B S I 124 . 1. alegerea operaţiei dintre două operaţii date. x x S B F. B S I F. 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic. Nr. cursantului final Calificativul b.

.......B B S I . … cursanţ i …% % B … … % S I B.....: 125 ..B B S I Măsuri ameliorative: 1........: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 . Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F. B S I . Cursantul. Cursantul. Număr de elevi prezenti: ..... Cursantul.Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: .. … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F....B........: 4. Cursantul. Calificativ final Itemul 3 F. F.: 3. 2...

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. iar aprecierea. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. a celor care scot în evidenţă punctele tari. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. În notarea lucrărilor. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. În susţinerea de către candidat a lucrării. practică sau alternativă (portofoliu).În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. fără să fi parcurs modulele anterioare. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. aspectul general al lucrării. imagini vizibile. a fişelor. ale activităţii sale. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. particularităţile şcolii. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. În funcţie de numărul cursanţilor. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă. La probele orale. în perioada de examinare. orală. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. Corectarea se va face pe baza grilelor. De aceea este necesar ca înainte de examinare. prin calificative. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. Cadrul didactic va interveni. Va formula întrebări ajutătoare. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. caracteristicile colectivului de cursanţi. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. să prezinte contribuţia proprie 127 . orală sau practică. dacă este cazul. va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. a instructajelor după care se vor face experimentele. a tabelelor de înregistrare a datelor. relevante. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. Va permite schimbarea biletului. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. pentru a verbaliza experimentul efectuat. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. cu caractere şi. eventual. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări.

la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. 128 . Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire.

c) azotul. 2. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. b) alb. c) azotul. c) azotul. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . c) gazos. b) dioxidul de carbon. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. b) lichid.Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. Omul. Aerul se află : a) pretutindeni. Aerul este un corp: a) transparent . b) dioxidul de carbon. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. c) numai în apă. c) azotul. Plantele verzi produc: a) oxigenul. b) dioxidul de carbon. b) numai în sol. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . b) dioxidul de carbon.

Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. 130 . Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. Suficient Selectează corect 4 variante din 7. Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. umiditate şi temperatură. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei.

................ gradul Celsius...... ............... • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ...... Dă exemplu. Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine.............. • Pământul atrage corpurile datorită .................... atracţiei gravitaţionale..care poate fi de....... .. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului..sau de ............ cădere...... (forţe.. 3.... • Unitatea de măsură pentru temperatură este ...............................Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. pentru fiecare caz.. .......... temperatură............ Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin.............. respingere) 2......... Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate.......... de câte o activitate specifică perioadei de vârstă...................... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 .. atracţie....

132 . Scurtă enumerare a 5 practici greşite.Descriptori de performanţă Itemi 1. Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. Ordonarea corectă. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor. Enumerarea şi argumentarea independentă. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi.

mări şi oceane) Pe Pământ. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ………………. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei.. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. plantele se ofilesc.. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. lichidă. Animalele carnivore. Fără apă. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. apa există în multe forme. se găseşte în ape curgătoare. Apă sărată există în……. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. condensare. animalele erbivore. norii. în toate cele trei stări de agregare. zăpadă sau………..Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. în stare ………. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură.. fără hrană.……………………. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. ninsoare. potabilă. vor avea aceeaşi soartă. În atmosferă.. Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1. Apa dulce. mor şi ele. …………………………………. se găseşte în gheţari. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. 2.. Apa dulce. 1. în stare………. fără hrană şi adăpost. stătătoare. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. ploi sau în subsol. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. .

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

sare. apă. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie. lapte. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. oxigenul din aer ajunge în plămâni. orez.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . boabe de fasole. Pentru a fi sănătoşi. este eliminat în aer. fum şi gaze. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. fără praf. detergent praf. cerneală. 1. producem dioxid de carbon.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. 135 . Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. zahăr. detergent lichid. trebuie să respirăm permanent aer curat.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. prin expiraţie. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.

…………………………… c. …………………………… 5. …………………………… e. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. neomogen 136 . foc.a. …………………………… f. filtru. un filtru. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. …………………………… d. …………………………… b. un magnet. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură.

Identifică Identifică 5 măsuri. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. 3.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. Pentru 2 vieţuitoare. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Scrierea a 4 reguli corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Identificarea a 5 posibilităţi. . 4 măsuri. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Identificare a 3 situaţii corecte. 4. Scrierea a 5 reguli corecte. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. Identificare a 3 situaţii corecte. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Scrierea a 3 reguli corecte. Pentru o vieţuitoare. Identificare a 3 situaţii corecte. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. 4. 2. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. 4 din 5 enunţuri date. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Pentru 3 vieţuitoare. Identificarea a 6 posibilităţi. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. 3. Identificarea a 5 posibilităţi. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Identifică 3 măsuri. 4 din 6 enunţuri date. Enumeră 4 vieţuitoare.

Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. pământul…. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. Rădăcinile arborilor fixează solul. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. Se plivesc buruienile. pentru pene. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. lemn şi frunze uscate. legumele…. precum: ……………. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. 2. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale.omului. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. se sapă pământul…. 4. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1.. pentru carne.Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. Ea este un loc de odihnă şi tratament. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ……….

Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. Foarte bine Identifică toate resursele. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. Ordonarea corectă a tuturor etapelor. 3. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu. loc de odihnă şi agrement) 2. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. lemn. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. cheie: care. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. 4. . Completează corect toate spaţiile punctate. Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate.

pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism.. soare. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător. ………………………………. Ce proprietăţi are pielea? 4. .Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. frig. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. Distruge toxinele din sânge. 4. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Ce sunt părul şi unghiile? 6.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. 1. Grosimea ei variază de la 0. • Creierul. Este elastică. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător . • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. zgâriere.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. tăiere.

Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism. Au rol principale în respiraţiei. • .

Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Scrierea a 4 reguli corecte. Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Scrierea a 3 reguli corecte. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne. 3. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. Scrierea a 5 reguli corecte. 4. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. . Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman.

Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran . între sursa de lumină şi ecran. o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. un ecran.. a) b) c) . Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă).. un pahar de sticlă. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min. Pune pe rând. o bucată de lemn. c) o oglindă.

2. 4. Separă substanţele din amestec. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. magnet. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. riglă de plastic. amestec amestecului crt. sare. 1 2 3 4 . Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. nisip. Obţine o soluţie din apă cu sare. Instrucţiuni 1. ace cu gămălie. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. Amestecă apă cu nisip. bucăţele de hârtie.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor.

cu sprijin minim din partea examinatorului. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. succesiunea etapelor experimentului. în mare parte: instrumentarul utilizat. în termeni corespunzători. succesiunea etapelor experimentului. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. Sunt formulate unele concluzii corecte. identificarea fenomenelor care intervin. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. colectarea. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. Prezentarea lor este clară. succesiunea etapelor experimentului. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. Prezentarea lor este clară. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. fără precizie . Colectarea datelor este nesistematică. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. fenomenul propus pentru observare. Calificativ Bine Sunt identificate independent. Prelucrarea datelor se poate face uşor. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. exprimarea relaţiilor dintre fenomene.

elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date. observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date.

calificativul pe care crede că îl merită.îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4.autoevaluarea activităţii desfăşurate. schiţe.teste de evaluare continuă. .aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată.adecvarea la tema propusă. . fişe de înregistrare.calitatea acestora.reflecţii despre lucrul în echipă. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte. . rezolvări ale temelor propuse de ghid.estetica generală. . afişe. fotografii. LUCRĂRI PRACTICE .rezultatul lucrărilor practice.ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6.relevanţa pentru creşterea aprecierilor . scheme. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi. . . 7.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului.concordanţa scop-rezultat. . .studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări.reflecţii asupra propriei munci. CRONOLOGIE . diplome de participare la activităţi ecologice.progresul făcut. . articole din presă. studii comparative) 3. PREZENTARE . . (desprinse din chestionare) 5. notiţe .adecvate la scop. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI . REZUMATE . AUTOEVALUARE . .eficienţa modului de lucru.complexitatea şi varietatea produselor finite. . . tabele. .Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1.referate. 2.

Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. iar corectitudinea relativă. subordonare. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. . • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. cu unele erori minore. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. cu consecinţe neclare. Este identificată o singură posibilă sursă. fără a se stabili o relaţie între ele. dependenţă. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. păsărilor. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. cât şi una pe termen mediu. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. insectelor. în vederea formulării unor concluzii pertinente. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect.a. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. Bibliografia este menţionată. date şi lectură. alături de elementele fundamentale ale textului. Cicluri evolutive ale mamiferelor. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. propuse pentru studiu. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. Analiza acestora este primară. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. foarte accesibilă. indicând continuarea. însoţite de explicaţii. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. Omul şi mediul înconjurător ş. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. dar insuficient fundamentate. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. interacţiune. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac.

.ansamblu este îngrijită şi clară.

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. de caracteristicilor grupului de cursanţi. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. pozitivă. planuri. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. dacă este cazul. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. lipici etc. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. desene. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi.). Examinatorul va interveni. prin întrebări suplimentare. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. Înainte de perioada examenelor.). Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. defalcată pe sarcini individuale. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. practică sau pe bază de portofoliu. topică. Se recomandă ca înainte de examinare. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. de numărul de cursanţi. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. fie în afara clasei (curtea şcolii. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. . precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. de specificul şcolii. ca încă de la începutul cursului. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. planuri. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. Pentru probele orale. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii.). cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. zone din localitate etc. confecţionare de machete etc. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. machete. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. albume. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. jocuri de rol. Se recomandă. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. În caz de confuzii sau erori. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. muzeu. vizite la muzee. Este permisă schimbarea biletului. colecţii de imagini. Va cultiva o atmosferă destinsă. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. îl va conduce pe cursant. grafie sau pentru estetica lucrării. erorile de exprimare. foarfeci. busole. orală.

Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:……………………………………………………….Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. Evaluare orală . 3. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu). Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: ………………………………………………………………………………………….Varianta 1 1. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe. 2. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ..

activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor.Varianta 2 1.. 3. Enumeră căile de transport. Dibaci în a întinde curse. activităţi turistice: ………………………………………………………………………………………. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: ……………………………………………………………………………………. era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda. dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. Din această pricină . ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp.Istoria romană) . (Dio Cassius .

Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. coerent şi logic. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple/citare. . Fără sprijin. Cu sprijin. coerent şi logic. Fără sprijin. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. prin exemple. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului.Descriptori de performanţă Item 1. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. în limbaj simplu.

Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre. cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. Prezintă. în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. un monument din localitatea ta.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. la alegere.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… . b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. ………………………………………………………………………………………………………… . Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. 5. Specifică: .o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. acest pământ a stârnit interesul multora. .aşezarea monumentului în localitate.semnificaţia lui. a). anotimpuri. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. reliefului.

pământul României se desfăşoară între graniţele ei. 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare. care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui. în mulţi înalţi. dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . . podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse.b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită.

Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Identificarea a trei motive. Prezentarea monumentului după 3 repere. Prezentarea monumentului după 4 repere. Identificarea unui motiv. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. precizarea statelor învecinate. Prezentarea monumentului după 2repere. . 5. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. Barem de corectare Item 1. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. Localizarea pe harta provinciilor. frumuseţea. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. Identificarea a două motive.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . descrierea unor obiective din mediul apropiat. Completarea pe harta a statelor vecine 2. Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. Prezentarea unui monument din localitate 4.

industrial. României.Judeţul se află în partea de …….În vremea regelui ……………. Paris. află la câmpie.Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ………..Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………. iar după unirea Principatelor Române. franceze. c)credinţă. Depresiunea Transilvaniei. (20 septembrie 1459).. Precizează: a)ocupaţii. ………. . 4. engleze. Timp de două secole a fost capitala……………………….. …………. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este …………………………. economic. Câmpia Română. capitala…………………………. Vlad Ţepeş) 5. d)conducători. bancar. b)portul.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi. . pe cursul……………….a României. reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. La începutul secolului XX.. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii.. Ţării Româneşti. e)relaţiile cu vecinii 3. datorită influenţei …………….Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. .. devenind un mare centru……….. zonele de munte şi deal. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. mai ales în oraşele mari. Delta Dunării.. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română.oraşul s-a dezvoltat mult. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. comercial... Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2. cultural. Dealurile Moldovei. . Câmpia de Vest. situat în Câmpia………………. Dâmboviţei. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii.. Carol I.

Notarea corectă a 5 afirmaţii. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Completarea a 2 informaţii.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Precizarea a 2 caracteristici. Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Completarea denumirilor a 4 unităţi. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii . Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici.

. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. precizează poziţia acestora după punctele cardinale. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor. Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României). Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. 3.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1.

determină poziţia acestora independent. harta administrativă a României. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. Recunoaşte personalităţile. folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. determină poziţia acestora independent. foarfece. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. Recunoaşte personalităţile. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale.Materiale necesare: busolă. lipici. . harta Europei.

Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: ………………….Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:….obiective turistice. stătătoare. desene) 2 Formele de relief . după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti . . . Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.caracteristici generale.organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . .fragmente narative proprii sau din surse documentare. structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat.construcţii vechi/recente. Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă. . bibliotecă.cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii. desene) . .. Poziţionarea pe harta României…….căi de comunicaţie. .ocupaţii principale. .imagini (fotografii.specii reprezentative.. . Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic.enumerare. artificiale 4 Clima .scurtă descriere. a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. .structura etnică. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată. în etape. 5 Vegetaţia şi fauna .denumirea selectivă 3 Apele curgătoare.

a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica. vizite. echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. . excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. varietatea. putere de argumentare în exprimare. coerenţă.notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. claritate.

Educaţie civică Probe de evaluare .

Spuneţi ce decizie aţi luat.... Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului. Motivaţi. pentru că şcoala e bună.. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi... b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul... Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor... Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi. săli de studiu şi multe cărţi.. şi pe apărătorul lor. 4.... Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor.. 5.. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele.... Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 . Aceşti băieţi nu învaţă. Fetele nu sunt primite la această şcoală.. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii.... profesori şi pe apărătorul lor. Data: . 3.. Profesorii spun că şcoala este de folos. rămân repetenţi..... c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul). Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text... 2. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie. alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări. spune contra scolii... Şcoala are profesori bine pregătiţi.. calculatoare. dar nu le e permis. Apărătorul susţine cazul..Nivel: IV Numele şi prenumele……………. lipsesc des de la şcoală.. Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul..

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. îndatoririlor. dar nu sunt relevante pentru caz. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. norme. Bine Argumentele sunt incomplete. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. Combate un argument important al părţii adverse. Foloseşte o exprimare imprecisă. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. neadaptate la caz. normelor. puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. se fac puţine referiri la drepturi. 167 .Calificativele se acordă global. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. îndatoriri. insuficiente.

Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. 1. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. după materialele pe care le folosiţi. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. reţete. etc. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. politica familiei? 5. medalii. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. Veţi fi notat după conţinutul proiectului. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. după felul cum ştiţi să prezentaţi. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. 168 . religia. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. o hartă a familiei. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale .

nici un efort de a fi inventiv. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. nu are o idee de final. neclare. Trece de la una la alta. multe gesturi. Are un ritm adecvat în vorbire. Imaginile sunt plăcute. Imaginile sunt potrivit de mari. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. mormăie. nu se uită la vorbitor. Este atent la ceilalţi vorbitori. le arată. Aplaudă. 169 . dar nu face referire la ele. Încearcă să fie inventiv. vorbeşte prea repede. Imagini mici. Aduce informaţii şi este inventiv. Are enunţuri clare. Nu face o introducere. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. când prea încet. Vorbeşte când prea tare. Uneori se uită în altă parte. Are şi introducere şi o idee de final. Este atent la majoritatea vorbitorilor. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. distrage atenţia. Spune câteva poveşti.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Nu face gesturi care distrag atenţia. Prezentarea este cursivă. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. dar nu are o idee de final. Conţinut Exprimarea Este monoton. se uită în jos. Aspectul este acceptabil.

170 . Ei se duc la : ● primărie. ● primul ministru. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. c. altele. lipsa de interes. Doi tineri se căsătoresc. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e. ● biserică.. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. Data ……………. Familia se adresează : ● primăriei. Participare la viaţa comunităţii: a. • să plantezi pomi. ● bisericii. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. • să faci curăţenie. d. c. De ce crezi că apar ele? c. ● primului ministru.. Lipsa de răbdare. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei. Ce crezi că este un conflict? b. b.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. Relaţionarea în cadrul grupului: a. Un copil este dat dispărut. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. Cum te simţi când ai un conflict? 3. • să ai grijă de copiii mici. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. ● bisericii. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a.Nivel: IV Numele şi prenumele………………. ● preşedintelui ţării.

171 . Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Recunoaşte cel puţin o instituţie.Calificativele se acordă global. Recunoaşte cel puţin două instituţii. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. Recunoaşte toate instituţiile. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent.

a. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. Identifică trei diferenţe şi le motivează. Data ……………. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Este convingător în susţinerea argumentelor. b. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător. 2.a. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . 2. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. c. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. 3. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. 2. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. 2. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. b. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. c. 3. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. 3. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1.

Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. Posterul este ordonat. Prezentarea este clară. bun cântăreţ). defecte. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. Data ……………. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. reuşite. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. etc. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. abilităţi. Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. ilustraţiile. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. Posterul este aspectuos. Pe fiecare piesă. a Impact ul vizual 173 . bine Problema este clar evidenţiată. decupaje din reviste şi lipici. Prezentare monotonă. Puţine erori de exprimare. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. culorile îl înfrumuseţează. Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Posterul este dezordonat. Piesele se lipesc pe un carton. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine.

174 . a imaginilor. acestuia.simbolurilor.

bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul. (numele. 175 . d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil . Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… ……………………. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G.…). şi anume: ……………………………………………………………………………… C. bune. nesatisfăcătoare F. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B.. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect. fraţi (nr. F. Naţionalitatea………. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ……………….. prieteni..…….NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da. Structura familiei: copii în întreţinere (nr…. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit. Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate.. E. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. 1 I. surori (nr…). tată.). Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile. D. alte persoane.. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. ………………………………………. organizate. şi anume :…………………….……………………………………………………….. D. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A.. Religia………………………………………………………………………… E.. …. MAMA………………………………………………………………………… ……………………….. B. mamă. C. satisfăcătoare.VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII... Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. nefavorabile.

bune. suficient. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. bine. suficient. bine. bine. satisfacţie.. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune.…): foarte bine.. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi.. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. inadaptabil. bine. medie. bine. suficient. uneori (cele preferate. bine.…): foarte bine.…): foarte bine. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere.. insuficient Discipline opţionale a) (titlul……………………………………….1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt. insuficient Matematică: foarte bine. suficient.. mediu. bine.. greu adaptabil. bine. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna. insuficient Limbă modernă: foarte bine. bună. • se supune/nu se supune normelor grupului. insuficient b) (titlul………………………………………. scăzut. suficient. slabă 176 . suficient. medie. mediu. insuficient d) (titlul……………………………………….. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. calificative. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. suficient. suficient. suficient. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă. III. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună. bine.. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. medie. conştiincios.. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. bine. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. suficient. indiferent B. slabe B.. trece/nu trece de la un rol la altul.. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri.…): foarte bine. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor.. insuficient Educaţie civică: foarte bine. insuficient c) (titlul………………………………………. Ritmul mişcărilor: rapid.

reţinut/nestăpânit. deschis. slabă). lent/explosiv. bună. bună. rezervat. 177 . slabă d) orientarea în timp: foarte bună. sârguinţă. incoerent. slabă). slabă). slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. semantic(corect. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. expresiv. activităţi artistice. visător. sinceritate. slabă). acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. bună. bună. calm. uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. comunicativitate. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. bună. inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. sinteza (foarte bună. sociabil. hiperemotiv. activităţi practice . mediu. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. hărnicie. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. puţin sociabil. cognitiv. afectiv. interiorizat. gramatical (corect. şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. comparaţia (foarte bună. bună. excesiv de timid. închis. slabă). generalizarea (foarte bună. medie. corectitudine.b) spirit de observaţie: foarte bun. bună. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. bună. incorect). incorect). bun. concisă / redundantă. lexical (corect. clasificarea (foarte bună. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. cu grupuri mici (foarte bună. medie. respect pentru muncă. cu întreg colectivul (foarte bună. controlat. spirit de colectiv. mai mult trist. fidelă. respect faţă de adult. bună. activităţi artistice. spirit de prietenie. bună. medie. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. politeţe. emotiv. bună. slabă). instabil. vesel. bună. incorect). comunicativ. spirit de ordine. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă.

modestie. nehotărâre. altele. disciplină. lăudăroşenie. altele. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ……………………….………………………………. nesiguranţă. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă.. independenţă. ………………………………………………………………………………………………… ……………………….perseverenţă. ŞCOALA…………………………………………………………………. îngâmfare. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………….. DATA………………………………. Cadru didactic………………………………………………………………. 178 . (numele şi semnătura) CLASA……………………………………. stăpânire de sine. egoism. IV. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. şi anume………………………………………………………………….. curaj. spirit de iniţiativă. neîncredere în sine.. timiditate. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU………………………………………………………………………….. dezordine. încredere în propriile puteri.