Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. În acelaşi timp.5160 din 06. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar. tineri. de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă.10. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 . Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor.01. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. tineri sau adulţi care. adulţi).

cu elemente clar structurate. Din această perspectivă. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. Astfel. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. acela de facilitator. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. rolul lor fiind de multe ori. adulţii ştiu ce scop au de atins. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. instruirea la care au participat anterior în mod formal. ei apreciază un program educaţional bine organizat. responsabilităţi de familie. au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. Astfel. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. au o învăţare centrată pe viaţă. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. autonomi. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. pe rezolvare sarcini sau de probleme.tind să fie orientaţi spre sine. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. Aceşti adulţi • 5 . • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. incluzând activităţi înrudite. În acest context. iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. opus centrării pe discipline de studiu. cu sprijinul cadrelor didactice.

• Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. abstractizarea. la valorizarea experienţelor de 6 . temelor. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. sinteza. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. • Incorporează. promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. în condiţiile interesului imediat. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. • Curriculum centrat pe situaţii.trebuie trataţi ca egali în experienţe. de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. proiectelor propuse. în cadrul tuturor disciplinelor predate. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. concretizarea. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. comparaţia. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. generalizarea. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. În aceste condiţii. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. . • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. a pregătirii cadrelor didactice. tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare. a intereselor lor de cunoaştere.probe orale. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi. Astfel.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor.probe scrise. a standardelor curriculare. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. În aceste condiţii.3. şcoli sau guverne. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: .identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. alături de respectarea şi instruirea directă. apropiată. • respectarea stilurilor variate de învăţare. comunităţi. a instruirii. principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. • surse bogate şi variate. format din adolescenţi. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 . demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. . sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. De asemenea. • mentorat. . Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă. Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. .stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. . sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. • descoperire nu receptare.probe practice. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat. • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii.interviu/discuţii individuale. • autoreflectare.

identificarea punctelor tari. abilităţilor. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare. chestionare. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: . brainstorming. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. evaluarea autentică subliniază faptul că: . Pornind de la aceste premise. practice (activităţi practice. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. masa rotundă. acest proces se derulează într-o manieră constructivă. conversaţia cu oponent. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . cu centrare pe activităţile care trebuie promovate. activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. conversaţia euristică. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. de tip logico-matematic şi lingvistic. rezolvarea de probleme. investigaţia. orală.procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. .identificarea punctelor slabe. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. prezentarea.realizarea unei evaluări sumative integratoare. în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. De asemenea. În cazul evaluării formative. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. studii de caz. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative). Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. joc de rol. . alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. un numai ale celor tradiţional academice.realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. dezbaterea.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. iniţiate şi nu pe individ. .

învăţare prin intermediul proiectelor de grup. astfel încât ei îşi extind. atât obiectivele. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme. cât şi într-o excursie de studiu. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. .cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . dar şi în cadrul procesului de evaluare. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari. . ce este nevoie să mai înveţe să facă. cât şi metodele şi rezultatele evaluării. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi.procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate. politici. obişnuit.de clasă. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare.. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. . . Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. datorită instrumentelor variate folosite. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora .identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate.. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. inclusiv evaluarea continuă din clasă. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor.identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări. . . toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. într-un atelier sau la biblioteca şcolii.

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. Calitatea probelor depinde de natura. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. educaţie fizică). Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. reviste. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. semi-obiectivi. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). • scrierea imaginativă. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. să-şi exprime opinia. cunoştinţelor. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. educaţiei muzicală. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. să găsească soluţiile. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. scrierea unui bilet. • activizarea vocabularului. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. ea este posibil de realizat şi la limba română. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. educaţie plastică. să le interpreteze. să le aplice în contexte noi. cereri. în ritm propriu. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. 16 . a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare. să lucreze independent. scrisori. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. selectarea unor informaţii din ziare. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. pe baza descriptorilor de performanţă. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie.

deprinderile vizate. • după ce criteriu au selectat materialul informativ.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. exemple concrete privind conţinutul evaluat. corespunzătoare fiecărui modul. trebuie să asigure o atmosferă calmă. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. justificări. va solicita lămuriri. gradul de interes. • logica după care a organizat materialul. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. o temă scrisă efectuată acasă. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului.. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. cadrele didactice 17 . Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent. lipsită de tensiune. proiect tematic. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării.teme pentru acasă. dacă a studiat o bibliografie . noutatea. originalitatea. ▪ foarte bine. proiect. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. după tipul acestora etc.. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. • ce activităţi de documentare a desfăşurat. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. În listele de verificare. un referat. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti. vor viza conţinuturi esenţiale.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. în timpul derulării examenelor. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. va acorda timp suficient de gândire. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el.

acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. 18 .

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. capacitatea de a exemplifica. justificări. Probe mixte. dar şi la alte niveluri). tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. pe baza descriptorilor de performanţă. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. urmărind realizarea a 2-3 standarde. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. În consecinţă. Probe de sinteză(pe sistemul examen). va solicita lămuriri. va acorda timp suficient de gândire. evaluatorul va citi textul. prevăzând sarcini pe trei niveluri. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. conform descriptorilor de performanţă. Timpul destinat evaluării va fi de o oră.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. anumite sarcini matematice. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. volumul şi calitatea cunoştinţelor. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. cuprinzând un număr mic de itemi. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. în interiorul aceluiaşi standard. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin.Se apreciază global rezultatul obţinut la test.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. accesibil. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. va explica unii termeni. va folosi un vocabular adecvat. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică. 22 .

In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. orale sau prin proiect. Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. standardele de evaluare şi itemi. 23 . Unele standarde sunt evaluate prin probe practice.

problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului. grafice. pentru realizare personală (orar. grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup. planuri. respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe. notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii .Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale.

articole din ziare. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . punctele forte etc. elementele noi. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. reţete. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. probleme rezolvate. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor .Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor.rezultatul lucrărilor practice. • temele de casă. individual sau în cooperare cu alţi colegi.eficienţa modului de lucru. • fişe individuale de lucru. scări de clasificare. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată.progresul făcut. Examinatorul realizează un interviu. tabele.să arate originalitatea. dacă este complet. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. • liste de control şi de verificare . aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. Întrebările vizează: scopul realizării. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. aspectul. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. scale de apreciere.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. învăţare şi evaluare.importanţa lucrării. noutatea. • proiecte tematice. De exemplu. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). despre lucrul în echipă. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci.adecvarea la tema propusă. pliante. • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. note şi observaţii legate de învăţare. utilitatea unui anumit material. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. demonstrează corelarea dintre experienţă. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. • liste. Lucrări practice:adecvate la scop. trecând în revistă lucrările anexate. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. Calitatea materialului . cunoştinţe. valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. 27 . logica în argumentarea ideilor. corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. coerenţa internă. original. selectarea informaţiei relevante. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. ce nu a mers bine şi de ce.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. ce a mers bine. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. în viitor. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. a factorilor de blocaj. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . măsura în care cursantul este inventiv. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Calitatea rezultatelor . capacitatea de adaptare la solicitările temei. deprinderi. Documentarea – identificarea datelor necesare. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. dacă este coerent. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. abilităţi. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. dacă au fost făcute legături între date.

28 . Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. Sunt scrise clar calculele. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. problema dată. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. Posterul este dezordonat. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. ilustraţiile. calcul. scrisul. culorile îl înfrumuseţează. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. calcul. a imaginilor. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. legătură cu tema cu tema. a corecte. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. simbolurilor. greşite. Posterul este aspectuos. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. suficiente elemente care susţin privind tema.Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.

Compunerea de √ √ probleme 5. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. 1.PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. pentru nivelul I. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. cum este cea exemplificată mai jos. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Efectuarea de √ √ estimări 3.

Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.3.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .

Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. lucrările de investigare proprie sau de grup. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. Pentru sprijin susţinut: suficient. Se va opta. 3. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. Formele evaluării Probele de examinare orală. 31 . Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. studii de caz. grilele de observaţie a activităţii cursantului. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. obiecte confecţionate sau machete. 2. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. priceperile. sprijin minim: bine. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. Din punct de vedere calitativ. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. s-au făcut vizite. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. probe practice. de numărul de cursanţi înscrişi. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. scrise. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. Se pot aplica probele practice. Probele se susţin în sesiuni speciale. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. fără sprijin: foarte bine. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. listele de verificare.

porturi. • întocmirea unui plan după o machetă dată. enumerare de elemente. de dificultate sporită. staţiuni de pe malul mării. prezentarea unei personalităţi. căi de transport. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. Celălalt solicită completarea unei hărţi.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi. denumiri ale acestora. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. evenimente istorice din zonă. punere în corespondenţă etc. construirii unor căi de comunicaţii etc. descoperirea unor resurse naturale. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. a unor enunţuri. istoric. Probele practice conţin trei itemi. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă.a. completare a enunţurilor cu noţiuni date. vecini. istoria familiei. documente personale. forme de relief. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. faună. climă. Poate fi de alegere din mai multe variante date. Evaluarea se face în termeni cantitativi. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. de a argumenta afirmaţii / situaţii. căi de comunicaţie. şcolii sau clasei. Probele scrise conţin 5 itemi. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. de punere în corespondenţă. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. cât şi de cursant. schiţa traseului de acasă la şcoală. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. izvoare istorice ş. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. povestiri. personalităţi. necesită scurte descrieri. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. arborele genealogic al cursantului. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. etnii din România. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. 32 . Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. căi de transport. exemple. unităţi mari de relief. planuri ale locuinţei.. relief. • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. a numelor unor oraşe. Celălalt. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. de completare. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. de apreciere a valorii de adevăr. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. interpretări. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale.

descrieri ale clădirilor. • va interpreta datele culese. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. floră şi faună.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. În prezentare. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. • logica după care a organizat materialul. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. 33 . • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii.

stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Pentru evaluarea finală. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. cum sunt portofoliul. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. 34 . proiectul.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. a proiectului şi prin probe practice. 2. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. Indiferent de tipul probei. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. practice sau prin metode alternative. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. anumite operaţii ale gândirii. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. priceperi.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. deprinderi. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. nivelul unor deprinderi civice. aptitudini. se construiesc situaţii pe care să le judece. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. 3. cursanţii care frecventează modulul. Probele se susţin în sesiuni speciale. progresele cursanţilor. investigaţia. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. cel puţin la nivel minimal.

am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2. • capacitatea de a exemplifica. justificări. referitoare la respectarea unor drepturi S4. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. Ca proba practică. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. prezentarea unor instituţii din comunitate. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Întrebări de reflecţie S1. pe baza descriptorilor de performanţă.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. exemple concrete privind conţinutul evaluat. va acorda timp suficient de gândire.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. va solicita lămuriri. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală.

aplicabilitatea unor cunoştinţe. pliante. un afiş. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. o fişă de observaţie. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . Pot fi selectate: o lucrare scrisă. note şi observaţii legate de învăţare. De exemplu. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. • temele de zi. cursantul va fi sprijinit să arate scopul. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. articole din ziare. demonstrează corelarea dintre experienţă. elementele noi. vor viza conţinuturile esenţiale. un poster. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. individual sau în cooperare cu alţi colegi. reţete. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. scări de clasificare. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. • liste de control şi de verificare. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. liste. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. scale de apreciere. originalitatea. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. punctele forte etc. un proiect tematic. 36 Des eori Un eori Rar eori . materialele folosite. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. importanţa lucrării. tabele. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. noutatea.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. În prezentare. Se va formula o apreciere holistică. • observaţii pe baza unor ghiduri. învăţare şi evaluare. globală şi se va stabili un calificativ. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. • proiecte tematice. Analizează propriul comportament. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului.

Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. dacă este coerent. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru.se observă relevanţa pentru tema proiectului. II Calitatea activităţii cursantului a. adecvarea la tema propusă. d. este logic şi argumentat. rezultatul lucrărilor practice. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. măsura în care cursantul este original. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. progresul făcut. modul în care au fost făcute legături între informaţii. coerenţa internă. a factorilor de blocaj. Lucrări practice:adecvate la scop. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. b. e. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a. deprinderi. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. dacă este complet.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. ce nu a mers bine şi de ce.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. Calitatea materialului utilizat . abilităţi. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. prin modul de concepere este adecvat temei. despre lucrul în echipă. Alte materiale: calitatea acestora.inventiv. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. cunoştinţe. în viitor. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . acoperă tema propusă.eficienţa modului de lucru. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. aspectul. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire.

38 . Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. tratată superficial. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. prezentării corecte. Greşelile . capacitatea de adaptare la solicitările temei. Impactul vizual Posterul este ordonat. d. Multe greşeli de . Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. g. Nu este înfrumuseţează.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. legătura dar cu tema. culorile îl S-a încercat dezordonat. acestuia. c. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante. Exprimarea este clară. nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. f. e.b. Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată.Scris neciteţ. pentru a înfrumuseţarea imaginilor. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. Posterul este ilustraţiile. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. Se înţelege ideea. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. simbolurilor. Posterul este aspectuos.

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor.În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. 3 şi 4). Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. folosind un vocabular accesibil cursanţilor. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii. Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). • • • • • • • • 40 . Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. la alegere. Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare. probă orală. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu).

Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă. [..20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. 3. Eu am uitat umbrela acasă. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. ………………………………………………………………………………………………… 41 .Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Citeşte: Azi se anunţă ploi. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor.

. 3. [.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. 42 . Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.20 min. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă.. Este necesar să consumaţi multe lichide.

cu mici erori de exprimare. enunţurile date. cu voce tare. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. Spre seară. 3 43 . Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. după ascultarea repetată a acestuia. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. potrivite situaţiei date. iar la amiază de cel mult 11 grade. corecte din punct de vedere gramatical. Citeşte cu uşurinţă. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. potrivite situaţiei date. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. Citeşte în ritm lent. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. corect. În zonele de munte va fi ceaţă. cu sprijin din partea învăţătorului. enunţurile date. Formulează enunţuri logice. cu mici erori. Cerul va fi senin. Vremea va fi călduroasă. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. va citi clar. rar textul de mai jos. în zonele de câmpie vor cădea ploi. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Citeşte enunţuri în ritm lent. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. corect. cu mici erori de exprimare.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . cu voce tare. în funcţie de anotimp.

Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. Leonardo da Vinci. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. . 3. marele artist şi inventator.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. 2. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. Citeşte. a fost obsedat de ideea de a zbura.

în Franţa. o elice.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. dar şi în Franţa la Paris. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Aparatul de zbor avea motor.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . La 18 martie 1906. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. în Ungaria. asemenea celor de liliac. Citeşte. Traian Vuia a studiat la Budapesta. . iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. 2. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. 3. Inventator român.

corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. conţinutul fragmentului audiat. atât pentru transporturi aeriene. reluând cuvinte mai puţin uzuale. corecte. pentru sprijinirea cursantului. fără erori de acord. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . corecte din punct de vedere gramatical. Oferă informaţii esenţiale. Oferă informaţii esenţiale. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. cu mici erori. coerente.30 destinaţii ca: Spania. mai ales pentru internaţionale. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. de prezentare) coerente. Cipru. potrivite situaţiei date. în ritm propriu vorbirii. disponibile. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Dacă există astfel de situaţii. în limita locurilor Popa nr. La itemul 2. complete (formule de salut. cât şi pentru cele foarte avantajoase. cu mici erori de exprimare. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. 5. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. potrivite situaţiei date. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. prin telefon. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. rar textul de mai jos. de prezentare). corecte din punct de vedere gramatical. coerente. de prezentare). de 15% din costul biletului. Citeşte enunţurile date în ritm lent.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Grecia. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. . corect. Oferă informaţii esenţiale. cu sprijinul învăţătorului. cu sprijinul întrebărilor. Preţurile sunt cursele interne. complete (formule de salut. corect. conţinutul global al fragmentului audiat. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. cursele interne. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. potrivite situaţiei date. (formule de salut. cu sprijinul învăţătorului.

Majoritatea focarelor au fost stinse. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? . pline de specii aflate pe cale de dispariţie.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. însă pot izbucni din nou. [.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. Ascultă cu atenţie următorul text. vegetaţia este atât de uscată... încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. Citeşte: Din cauza secetei. 3. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. dar şi două parcuri naţionale.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. 2.

Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni. .. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul. cu grave probleme respiratorii. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic. a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. Va fi externat în următoarele două zile. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. 2. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute. Ascultă cu atenţie următorul text. [.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . 3..20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.

de prezentare) coerente. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. cu sprijinul cadrului didactic. dar şi de jocul foarte bine echipată. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. corecte din punct de vedere gramatical. cu sprijinul întrebărilor. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. potrivite situaţiei date. coerente. cu sprijinul învăţătorului. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. potrivite situaţiei date. rar textul de mai jos. 2 Oferă informaţii esenţiale. informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. complete (formule de salut. Oferă informaţii esenţiale. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. Oferă informaţii esenţiale. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. corecte din punct de vedere gramatical. lase la îndemâna lor surse de foc. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. de prezentare). Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. complete (formule de salut. copiilor cu focul. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. București. medici sau voluntari ai persoane. coerente. coerente. Acesta avea la bază anului trecut.fumatul neglijent. de prezentare). corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. complete (formule de salut. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. să Reanimare şi Descarcerare. Acest cureţe şi să verifice sobele. fără erori de acord. cu mici erori de exprimare. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. potrivite situaţiei date.

corect. corespunzătoare. Citeşte cu uşurinţă.3 Citeşte în ritm lent. . corect. Citeşte în ritm lent. în ritm propriu vorbirii textul dat. cu mici erori textul dat. coerent textul dat. coerent.

3. Ascultă cu atenţie textul . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. dragul meu.Aş veni. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. cel dintâi prieten răspunse: . Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. Doar nu vrei să se scuture toate. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Dacă era alt judecător veneam bucuros. zise el.Iubiţi prieteni.Nici eu nu pot veni. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. .

Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. zise el. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui.Iubiţi prieteni. . dragul meu. . totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. cel dintâi prieten răspunse: . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1. Doar nu vrei să se scuture toate. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: .Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. Ascultă cu atenţie textul.Aş veni.Nici eu nu pot veni. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. 3. Dacă era alt judecător veneam bucuros.

De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. acela pe care nu-l iubea aşa de mult. . . Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. Deşi el se ştia că este nevinovat. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. zise el. Numai cel de-al treilea. se arătă gata să meargă la judecător. el plecă cu dânsul. Dacă este nevoie.Aş veni. după ce-i spuse vorbe de laudă. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. Într-o zi. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. când cursanţii povestesc. buna purtare şi dreptatea prietenului său. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. Într-adevăr. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. La această rugăminte a lui. Şi cu toate acestea.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. Dacă era alt judecător veneam bucuros.Nici eu nu pot veni. Doar nu vrei să se scuture toate.Iubiţi prieteni. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. dragul meu. iar pe-al treilea mai puţin. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. cel dintâi prieten răspunse: . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Mă cunoaşteţi de mult timp. Voi ştiţi toată viaţa mea. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. La itemul 2.

corect din punct de vedere gramatical. Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. exprimându-se logic. exprimânduse logic. cu 2. exprimânduse logic. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. coerent textul dat. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. cu mici erori textul dat. cu ajutorul unor întrebări de sprijin. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. corect. . b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . cursiv. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. Citeşte corect. coerent şi expresiv textul. 3 Citeşte în ritm lent.4 greşeli. 2 Relatează.

. Tu şi Ana erai în gară.............Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1.... Trenul era în gară.............. ...... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii.. este prietenul meu..... eraţi în gară............... Eu erau în gară... Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie. Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.. Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite.... 4. • .. Tinerii eram în gară..................... • Eu stau în localitatea .. maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2.... • Dimineaţa mă trezesc la ora . 3...... . .

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. I2 I3 I4 . respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. cu o eroare de ortografie. Completează corect cele trei enunţuri.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. Completează corect două enunţuri. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical. corect din punct de vedere gramatical. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei. Completează corect cele trei enunţuri. respectând regulile de ortografie. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie. respectând acordul dintre subiect şi predicat. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Formulează un enunţ corespunzător imaginii.

..... meserie – pricepere... ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten. 3..... _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs. .. talent......... croitori şi muncitori necalificaţi............ muncitor.. persoană – vietate. Sediul societăţii comerciale este în Strada ........ între orele 13:00-15:00..... etate...... căsătorit.............. tinereţe....... numărul 5. Se fac angajări pentru următoarele meserii: .................. angajat – salariat..... ziar.. vârstă – copilărie. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat..... Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit..........Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1. Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători. Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii..... . şi ......... cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Anunţul este valabil până la 1 noiembrie...... bucurie... 2................ ani.... anunţ – ştire.. ....... Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5. om...... Anunţul se adresează persoanelor cu vârste ..... profesie.. de luni până vineri.......... bărbat.

.______________________________________ …………………………………………………………………………………………………. .

Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. cu o eroare ortografică. Formulează propoziţii enunţiative. Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. interogative şi exclamative elaborate. Formulează propoziţii enunţiative. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. semnul întrebării. interogative şi exclamative elaborate. semnul exclamării). cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. respectând cerinţele date. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. Formulează propoziţii enunţiative. respectând cerinţele date. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. cu cel mult două erori ortografice. 2 3 . interogative şi exclamative simple. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. Este importantă logica enunţurilor. respectând regulile ortografice.

□ autocarul. Marchează cu X varianta corectă. □ la hotel □ Căciulata. Până la urmă am fost cazaţi. împreună cu familia. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. 1. Pe data de 24 decembrie. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. □ Cozia şi Călimăneşti. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. cu bagajele făcute. să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . ne-am urcat în tren. □ Turnu şi Cozia. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina. Nimeni nu se aştepta să venim. 2.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca. □ trenul. □ la vilă □ Călimăneşti. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. am văzut că nu era nicio maşină parcată. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. alţii mai liniştiţi. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi.

...... ................................. Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4.......... ................. cu ocazia sărbătorilor de iarnă.............. Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi..............................................3.................. ...........

I3 I4 . cu 2-3 erori de structură. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. ortografie. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. verbului şi adjectivului. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. respectând normele de structură ale acesteia. cu 1-2 greşeli de ortografie. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. cu 1-2 greşeli de ortografie. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. respectând normele de structură ale acesteia.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date.

...... …………...... Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii.... Fusul îmi sfârâia la urechi. Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei................. Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul...... ………………………….. cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text. cu gura strânsă................... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire. ………………………………………………………………...... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………... ... ..... Ea mă săruta pe frunte..... Înaltă...... Mă uitam la cer printre frunzele dudului.......................... Îi sărutam mâna...... Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a..... uscăţivă....... c..........…….Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis...... Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ……………….. creţ.... 1.................... cu ochii căprui................ Formulează enunţuri în care cuvintele: părul. .. ............................................. cu părul alb............ 2......... Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? ……………………………………………………………........… b............................. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ….......... ……………………….......

..…….......... Identifică în textul citit şase adjective............. . ................ un coleg etc...... ..... ………………………............ .... ………………………............... un membru al familiei. ……………………………………….... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …............... 5... 4. ........ Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul....... ……………………………………………………………………………… …......... Dă textului un titlu potrivit........... ……………………………………………. ………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………… ………………………………………... • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii..... ………………………………….................. Scrie un scurt text..... ....... ……………………………………………………………………………… …......... • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei... Scrie-le pe spaţiile punctate. ........... din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten. 3. ....... ............. ……………………………………………………………………………… …........... ……………………………………………………………………………… ….......…………………………………………………………..... .).........

Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. cu 2-3 erori de scriere. scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. titlul este semnificativ. scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. logic înlănţuite. titlul este semnificativ pentru textul realizat. logic înlănţuite . scriind lizibil cu 1. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. scrie lizibil. titlul reflectă conţinutul textului realizat. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. clare. 2 3 4 5 . Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. punctuaţie. cu 1-2 erori de înlănţuire logică.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. cu 4-5 erori de scriere. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. punctuaţie. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. clare. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate. punctuaţie. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . Identifică cinci adjective în text . de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. Identifică şase adjective în text. scrie lizibil. ori de schimbare a formei cuvintelor. pentru textul realizat. ori de schimbare a formei cuvintelor. Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. Identifică patru adjective din text. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie.

................... ............... ......................... ... .. Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde............. . ...... şunca şi ceapa.............................. Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi............................... ... 1-2 felii de caş□aval....................... ............................. ................. Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1....................... Amestecaţi-le cu caşcavalul........Nivelul I cursantului ..................... .......................... 2........ Adăugaţi □ărar tocat................. ........................ Completează casetele cu literele care lipsesc...... .................... Se bat 5 – 6 o□ă......... Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei............... 2 – 3 felii de □uncă...................................

. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. cuvinte sau chiar propoziţii. Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături.). În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. Suplimentar. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. De asemenea. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. de invitaţi la un anumit eveniment. rupt.Instrucţiuni pentru cadrele didactice. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere.

să mergem împreună. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Din greşeală cineva l-a rupt. 2. viitoare a . Verişoara Cristin ştrandul de ta. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. 3. ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. Decupează bucăţile şi josul paginii. săptămâna oraşului .Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1.

Scrie biletul într-o formă clară şi corectă. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. lipici şi fişa de lucru. precisă şi corectă. lipici. argumentând necesitarea ori . Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. telegrame etc. Dacă este nevoie. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. independent. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. Scrie biletul într-o formă clară. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. punctuaţie sau de aşezare în pagină. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. punctuaţie sau de aşezare în pagină. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . independent. Prezintă succint o situaţie sugerată. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. fişa de lucru a cursantului. Prezintă situaţie adecvată. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. Scrie biletul sub forma unui enunţ. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. scrisori. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect.

. Se exprimă logic. fără dezacorduri gramaticale.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. relativ cursiv. cu mici erori de exprimare. Se exprimă logic. cursiv. corect. utilitatea folosirii biletului.

Păr cărunt. cu faţă prelungă. Are mustaţă.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. Are mustaţă. 2. bogat. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Slăbuţ. Păr cărunt. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . Subliniază-le. frunte înaltă. bogat. pieptănat pe spate. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. mustaţă subţire. Foloseşte cel puţin trei adjective. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. Păr tuns scurt. Faţă rotundă. Faţă plină. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Faţă rotundă. rotundă. ondulat pieptănat pe spate.

întocmirea unui portret robot etc. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. culoarea părului. Descrierea permite recunoaşterea. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. 2 . Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). pieptănătură etc. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. Descrierea nu conţine elemente eronate. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. dar recunoaşte doar unul. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. forma feţei. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. În scriere are 3 greşeli. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. foarfece. C. a sprâncenelor. Utilizează 2 – 3 adjective. însă nu permite recunoaşterea personajului. În scriere are 1 -2 greşeli. Mihail Sadoveanu.A Rosetti. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. Alexandru Vlahuţă. Aurel Vlaicu. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea.

......................................................................... .................................................................................................................................................................................................................. Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date........ ...... .. Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1.......................... Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă............................................................ .......... Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc.................................................................................................................................................... .......... ....................... ..................................Nivelul IV cursantului .............................. Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport............... ............................................................................................................................................................ • reclamă.... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe......................................................................... 2.. ...............................

anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. Scrie lizibil.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. Formulaţi întrebări de sprijin. Redactează textul. independent. creioane colorate. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. în ziarul primit titlul articolului. cu multe reveniri. titlul articolului. coli A3. în paginile ziarului şi identifică independent. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. cu multe reveniri. • preţuri practicate etc. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. Ca variantă la această sarcină de lucru. • trebuie precizată locaţia în care se află. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. reclame şi anunţuri. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. punctuaţie şi/sau de structură. 2 . Calificativ Bine Se orientează greoi. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. reviste care să conţină articole despre sport. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. respectând regulile de ortografie. markere. Scrie lizibil. în titlul articolului. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. sub forma unor enunţuri elaborate. punctuaţie şi/sau de structură.

de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). Une Fre cvent Per manen t . • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. • Forma redactării (limbaj folosit. Versuri ale cântecelor îndrăgite. Locul în care trăiesc. complexitatea proiectului. • Autenticitatea. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. ce materiale a folosit. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. O personalitate îndrăgită . când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. • Bibliografie (dacă este cazul). Cine sunt eu. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. relevanţa informaţiilor. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. ce a învăţat nou. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. pentru fiecare modul. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. punctuaţie. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. În ghidurile pentru cursanţi. • Concordanţa conţinutului cu tema. ortografie. • Susţinerea proiectului. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. aşezare în pagină). Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute.

Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. pentru limba română. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent . A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară.Indici ori originală. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. în general. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. • Teme independente realizate acasă. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte.

Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului.precizată de examinator. motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. . Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei.

Matematică Probe de evaluare .

cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. Pentru probele orale. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. de orientare în spaţiu etc. De asemenea. ilustraţii etc. dacă este cazul. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. Se recomandă. instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor.A doua şansă”. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor.paşii”. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . indicaţii. Examinatorul va interveni. orală.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. 80 . Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. cursanţii să primească . Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute.. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. de măsurare. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Centrarea pe experienţă.. îl va conduce pe cursant. erorile de exprimare. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. imagini. Este permisă schimbarea biletului. În cazul examinării prin proba scrisă. comisia de evaluare va realiza bilete. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. Comunicarea nonverbală. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. de colectare de date. corpuri geometrice. fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. către găsirea răspunsului. grafie sau pentru estetica lucrării. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. Tema va fi din timp anunţată. Înainte de perioada de examinare. ca încă de la începutul cursului. topică. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. prin întrebări suplimentare. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. În caz de confuzii sau erori. nu situaţii cu totul noi.

b. 2a. 18 . …. ♠♥♣ 24 . . 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. …. c. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. Numără obiectele. 16 . Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . 31. 30 .Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. …. 21 . 14 . ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 .. 39. Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. …. …. 89 . Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. Încercuieşte figura care urmează. … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. dintre cele desenate în partea dreaptă. 24.

.............. 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie. Erau 16 .. Cine a întârziat? ……………….... Câte mai ................Rezolvă problemele..4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 .............În parcare erau 5 sunt? ....... Încercuieşte: a) pe cel mai scund........... b) pe cel mai greu................. Câte sunt acum? 16 – 13 b.............c)........... Au plecat2 82 ...... a.. 5.... c) Cu câte minute?.. care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30..............20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3...... 4a.... iar Iulia la ora 08:30......Sărbătoarea începe la ora:…..... 6........6 = 30 + 60 = 40 ..... Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări..... c) pe cel mai lung.....Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie....................... Scrie pe spaţiul punctat a)......2 = 10 + 8 = 10 ...... Am mai adus 13 16 + 13 ...... b).

Tata a săpat 25 de metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 .c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri.

2. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. creşteri de salariu. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. c. reduceri de preţuri. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. bancnote. Formarea şi 11.100 cu sprijin în obiecte.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. dar şi fără sprijin. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 9.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. 3. 7. anchete pe teme diverse(proiecte). unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării .Utilizarea unor instrumente de 4 a. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. 10. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Utilizarea de strategii proprii de 6c. C. machete ) 5. informaţii utile. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. b. monede. c. folosind numere de la 0 la 30. „erau şi mai pleacă”. 1c specifice matematicii preţuri. 2. b. Cunoaşterea şi 1. b. în situaţii de viaţă: cumpărături. 6.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. Dezvoltarea 4. „adaug”. matematic 84 . b. repartizarea timpului.Înţelegerea unor termeni specifici 6a. 8. colectare de deşeuri.Realizarea de estimări în situaţii practice. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. trecere peste ordin. în concentrul 0 . „scad”. „aflu cât a mai rămas”. a masei. „aflu câte sunt la un loc”. matematic în rezolvarea unei probleme. ora. numere de telefon. tabele. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste. 3. c.

5. 2. 4. 4.Găseşte cel puţin o soluţie din 3. 4. Completează corect un şir 2a. 3. c. 5. 5.Rezolvă corect si complet itemii 1.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 2. 2. . b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare.Rezolvă corect problema a sau b. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 6.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3.Se precizează timpul de lucru. Identifica corect cel puţin 2 numere b.Rezolvă corect problemele a .Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului .Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. Recunoaşte figura care continuă şirul c.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3.2.Rezolvă corect si complet itemii 1. 3.Rezolvă corect a si b.Găseşte 3 soluţii. 1.2. 85 . după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a. 3. 6.Indicaţii: 1. 3.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8.Scrie corect un rezultat b. 6. Completează corect cel puţin 5 casete din 8. 1.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate.

unitatea de măsură folosită... mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. află lungimea tablei de scris. a ferestrei. în etalon dat... Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a. după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. a mesei şi lungimea tablei de scris. cotul .. condiţiile în care condiţiile în care 86 . (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle.... Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. curte. 2.. b.). alte obiecte potrivite sau palma. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare.. Folosind ca unitate de măsură această riglă .. 3. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. cel mai scurt.. talpa. Observă lungimea mesei..... • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică.. termenii: cel mai dintre obiectele date lung.. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat. în încercări şi verificări. care au fost ordonate prin măsurare. termenii:mai lung. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă. cu etalon dat.. Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii..Observă lungimea ferestrei. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. sala de sport... Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite.. lungimea obţinută). a peretelui.Nivelul I Numele si prenumele : ……. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. 3. c. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. în spaţiul de învăţare (sala de curs. Spune ce observi.

87 . unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori.în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori.

după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi. c. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. 2 a. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. Acordarea calificativului Itemul 1.solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers. Spune problema înlocuind numerele. 88 . cu păstrarea tematicii. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. 2. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers).Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . pornind de la expresii simbolice. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. pornind de la o operaţie dată. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei. b. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. 3. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere.

.... simboluri pentru vreme. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare... zilele săptămânii. Data:……….date cu numere mai mici decât 100. Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel......Nivelul:I Nume şi prenume : ……. Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică .. Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi... date despre sport. Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul. vei lipi imaginile decupate pe un carton... 89 ..Vei strânge datele într-o mapă....

Lista materialelor este incompletă. Datele sunt selectate la întâmplare. F. preocupare pentru aspect. Nu bine organizate există si aspectuoase. Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. iar prezentarea este lapidară. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Descrierea este clară si concisă. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Materialele sunt bine organizate. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Informaţiile sunt bine organizate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Explicaţiile sunt sumare. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Prezentarea este inteligibilă. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. lipsită de coerenţa. Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate.

339.. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus. 57. 396.. 321. B. 17832 …… 55. 234103 ……. 103.. 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56. 91 . 54.. 2 a.. c) Ordonează descrescător numerele: 132. 71. 89. Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1... 93. 62. 312. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia).... Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49....... Calculează (poţi folosi materiale de sprijin).. 123. 100+ 34 …… 33+ 321 …... 58 + 4 = 63....Nivelul II Nume şi prenumele:.. 59 + 34 = 95.

iepuri. după ce ai citit tabelul. Acum. a)Marin are…. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4.. d) Marin are mai multe oi decât…………. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6.Scrie numărul potrivit. b)Valeria are…. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2.porumbei. Ana are 15 ani. b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani.Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară. iar Petre 11 ani. Mara are 10 ani.b. Mara:1 0 ani Peste… . e) Cel mai mare număr de iepuri are……. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. 92 . Dan are 13 ani. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani.ani. cu unitatea de măsura din coloana B. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul.

Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu …. 93 . Desenează încă 6 pătrate.iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7. decât Valeria.oi.c) Ionuţ are….. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră. după ce ai găsit regula.

Realizarea de estimări în situaţii practice. postere. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. e 3. recorduri. orare funcţionale etc. „cu n mai mic decât…”. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. proiecte în comunitate). „cu n mai mare decât. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. 7 a. „adaug”. 2 a.f. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii. c. „erau şi mai pleacă”. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate.Corelaţia dintre obiectivele – cadru. 3. imagini sau alte mijloace la îndemână . a masei. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. 10. 9. standarde şi conţinutul probei . a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. în concentrul 0 . 1a. tabele. cu sprijin în obiecte. 6. 3. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. 4. folosind ca sprijin desene. şabloane. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete.. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. b. d. Probă orală 5.. 7. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12.c 7.). Probă orală 94 . b.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . b. i probă practic ă 4. adrese utile . tablouri. 2. 11. 2. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor .1000. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie. schiţe. anchete.” . statistici. 8. 5. Probă practic ă 6. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi. planuri. „scad”.reţete.

dintre cele care s-au folosit la predare. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. e.c şi d.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile .Rezolvă corect a. Rezolvă corect patru operaţii. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. 5. 95 . 4. d.Formulează trei răspunsuri corecte.Identifică toate figurile geometrice. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date. bine 1. c.Rezolvă corect a. d.Rezolvă corect sarcinile a. a. 7. Rezolvă corect trei operaţii.Recunoaşte trei unităţi de măsura. 3. foarte bine 1. după cum urmează: suficient 1. Rezolvă corect sarcinile a. c. 2a. Identifică 7 figuri din 12 date. 2a.. 2 b. b. b.Formulează un răspuns corect.Rezolvă corect a. 6. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin.Recunoaşte toate unităţile de măsura. b) La itemul 1. b.Formulează patru răspunsuri corecte.Recunoaşte două unităţi de măsura. 3. c. b c şi d. 3.Rezolvă corect punctul a si b. se explică semnificaţia cuburilor. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate.Identifică zece figuri din 12 date. d) La problema 4 . b. 7. 4 .Înconjură toate rezultatele corecte b. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. 2. se explică aşezarea datelor în tabel. c) La exerciţiul 2 b.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date. 4 . 5. c. b.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. 5. 6.Rezolvă corect punctul a. 6.

Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită.. Află cu dificultate numărul de elemente rămase.. Nr. un tabel. Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător... Află numărul elementelor rămase ... 96 . beţişoare. 3. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Completează corect si complet toate rubricile tabelului.. prin numărare.. după cum urmează: Itemul 1. Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1.spune cum ai procedat..Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice. Completează numărul de figuri construite. de Nr. doua greşeli datorate efortului de concentrare... de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr. paie de aceeaşi lungime. prin cuvinte proprii. scobitori. Completează tabelul. beţe de chibrituri de chibrituri.. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice.. prin multe încercări. 3. 2.. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie). de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr.Nivelul II Nume şi prenume : . de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco.... dar si prin calcul. 2... Află numărul de elemente rămase şi prin numărare. 2.. total Figura Nr.. Completează rubricile cu una... Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice.

. 36 92... 53..... 29..... 2a. de nivel II Probă de evaluare Data:…………………. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic... Timp de lucru :20 de minute 1a.. 63.. 305.... 209 35.Citeşte numărul corect pentru fiecare caz.Înconjură grupul cu mai multe obiecte .. 306.. b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat.. ……… c) Spune cum ai aflat.Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :. 97 .

Rezolvă corect a si b. este mai mic decât 34 . b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală. c. Rezolvă corect două situaţii. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate.6. Scrie. folosite o singura dată. Itemul 1. Identifică două răspunsuri corecte. 98 . Scrie şase numere şi le citeşte corect. Rezolvă corect o situaţie.9. după cum urmează. Identifică trei răspunsuri corecte. a. Bine Rezolvă corect 1a. 2. Foarte bine Rezolvă corect 1a. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. b. a.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. b. a. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. b.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. 3a. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3. c. c. Citeşte corect toate numerele. Rezolvă corect a si b. Identifică patru răspunsuri corecte. 2 4 este mai mare decât 293.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. a. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. 3. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test.

.. un desen al locurilor..... Vei face comparaţii între măsuri... vei afla date despre colegii tăi. vei face schiţe... Vei face desene... Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate.... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă....... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Vei alcătui probleme cu datele culese. Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti.. Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste........vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton. tabele pentru a scrie datele aflate.... De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală. vei face o ilustraţie amuzantă.. o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi....... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.. vei face o hartă.....Nivelul II Nume şi prenume :. Vei face estimări. Învăţătorul/învăţătoarea.. 99 ... Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi.. PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:….

Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Materialele sunt bine organizate. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. F. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Impactul vizual . Exprimă opinii şi le argumentează. bine Sunt prezentate probleme interesante. Lista problemelor este incompletă. Datele sunt selectate la întâmplare. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme. Prezentarea este inteligibilă. relevante pentru tema proiectului. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. problemele sunt copiate din manual. Descrierea este clară si concisă. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt dezordonate. Recurge la scheme si tabele 100 . Informaţiile sunt bine organizate. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante.. Nu există preocupare pentru aspect.

3. c) Dintre numerele:28 923. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. 31 034.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:……………………. b.167. 41 131. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. 20 567.2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. 500 090. 39 476. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565.………. 100 379. 5 a. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia. a)10 379.…………. 200:10. 312 034.. Rezolvă a) 169+ 234. 2.. 20 566. 72: 8. 12x10 c) Rezolvă : (9x2).………… b) Scrie vecinii numărului dat:………. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x .. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . 39 170. b) 2 023+4 512. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. 456.(5x2)+15 = 4.. Într-un parc s-au plantat 9 tei. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. 4x 5. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. 7 769-2 214 . apoi scrie răspunsul. 506 090. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. 1 379.

iar petunii.. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi.Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. 14kg. Între ……. Completează potrivite. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. de trei ori mai puţine decât maci. a)Apă:12l. 4kg. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. Sferă……. b. b) Tărâţe: 4 t. Observă în tabelul de mai jos. Cub……. 6. a. 4g. c.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. 12cl.. 12ml. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 . 8. Cilindru……. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7. ani bea 500 de lapte. c) Lucernă: 14t. cu 3 mai puţine lalele. Între 3-6 ani bea………………de lapte. 14 mg 9.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con….

Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. . 8. 9. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. . matematicii 2. Recunoaşterea. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului.fără trecere peste ordin în concentrul 0 . cu sprijin în obiecte şi desene 4. Dezvoltarea 5. reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte. cu ajutorul desenelor. 3. a masei. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. b 3c 6. 9. citirea. 3. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. 12. 2. 6. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. c 3 a. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. b.10 000. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). Realizarea de estimări în situaţii practice.” . pornind de la situaţii practice (cumpărături. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. „cu n mai mic decât . schemelor. „cu n mai mare decât . Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. 7. Rezolvarea de adunări şi scăderi : . problemelor machete). standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene..cu trecere peste ordin. scad. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.Corelaţia dintre obiective–cadru. adaug. Formarea şi 13. 7 1a c 5a b 5c 8. Cunoaşterea şi 1.. 11. 10. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice.. erau şi mai pleacă. c 2a.. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. „sunt n obiecte pe x rânduri”. Scrierea. b 4 a .”.

104 .dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

5. Notă: Proba acoperă toate standardele. Bine 1. 4. 2.Rezolvă corect si complet a. 3.Identifică corect semnul operaţiei la a. 8. 6 Desenează trei figuri geometrice.c.Recunoaşte trei corpuri.Rezolva corect a.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c. 3.Rezolva corect a si b.Recunoaşte doua corpuri. o înmulţire. 7. 2.Rezolvă corect si complet a si b. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date. 7.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.Rezolvă corect sarcina a si b. Rezolvă corect o adunare. după cum urmează: Suficient 1. 4.Recunoaşte toate corpurile.Rezolvă toate sarcinile. b. 3. Rezolvă corect a. 4. 7. o împărţire dintre cele date la a şi b.Rezolva cel puţin a. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare.. o scădere.Formulează un răspuns corect.Rezolvă corect sarcina a. 5.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere.Rezolva corect si complet sarcina. foarte bine 1. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. b. 2. 8.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b. 105 . 9.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date.Rezolvă corect a sau b sau c. 9. b. c. 8.Rezolvă corect doua sarcini. 5.

. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă..Nivelul: III Numele si prenumele. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi .... Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli. Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări. înmulţiri... anunţuri despre angajări . Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse. Cum vei face? Vei căuta în ziare. scăderi.despre locuri de muncă.. Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 . Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. în reviste.... împărţiri .

problemele sunt copiate din manual. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Nu există preocupare pentru aspect. Lista problemelor este incompletă. 107 . lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. bine Sunt prezentate probleme interesante. lipsită de Coerenţa. iar prezentarea este lapidară. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. planificare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Informaţiile sunt bine organizate. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Prezentarea este inteligibilă. Explicaţiile sunt sumare. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Datele sunt selectate la întâmplare. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. F.

Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric... …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:….Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. a. Câte sunt? b. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3.Observă imaginea unei localităţii. 108 . paralelipiped dreptunghic. c. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. a. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi..corpuri geometrice:cub. 1. c. Construieşte un cub. 2. Observă corpurile. Ce obiecte au formă de piramidă? c. a. Numeşte obiecte în formă de cub. Construieşte o piramidă.. imagini dintr-un oraş (computer).Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele . b. Numără vârfurile acestui cub. de dimensiuni diferite . sferă. Separă corpurile care se rostogolesc. pătrat. apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . cerc. beţe de aceeaşi lungime. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. alte prisme.. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină.. dreptunghi. de triunghi. plastilină. b.

Foarte bine 2. Identifică 2.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera. 109 . au corpurile. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric. 1Rezolvă corect şi complet a şi b.Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Construieşte unul dintre corpurile 3. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. 2. 1a. 1. 3.Identifică corect şi complet corpurile. de exemplu) 3. şi face şi referire la alte aspecte (estetica.

apoi citeşte-l. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b. b. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . două sute douăzeci şi trei.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. la alegere. patru sute treizeci şi trei. 3. Formează un număr . trei sute douăzeci şi trei. 789. 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. trei sute douăzeci şi şase. douăzeci şi şase. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . Indică scrierile corecte pentru numerele:345.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503.

făcând o greşeala pe care o autocorectează. Găseşte trei scrieri corecte.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. 2. 3.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. 111 . Găseşte patru scrieri corecte. 3. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv. c. Foarte bine 1. b. Suficient 1. 2. 2. Recunoaşte corect două numere. cu sprijin acordat.Găseşte toate scrierile corecte. Bine 1. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. 3.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

standarde şi itemi 115 .Corelaţia dintre obiectivele-cadru.

proiecte etc. 9. adrese. data naşterii. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”. „mai mic de n ori” . a masei. „sunt n obiecte pe x rânduri”..”.problemă (cumpărături. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri.. 10.. oraşul / satul meu etc.Obiectiv cadru 1. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 2b 3a b c. 8. în mod egal.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4. „scad”. 2.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri.Scrierea.Recunoaşterea. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. 2b c d. cu ajutorul desenelor şi a schemelor. Realizarea de estimări în situaţii practice.”. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.. „cu n mai mare decât . Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 2 a.(tabele de evidenţă. mii Ite 1a b c. 3. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. 12. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. estimarea sumei de încasat etc.) 3. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. . „erau şi mai pleacă”.). creşteri / scăderi de salariu. 7. repartizarea. citirea. 13. 5. anunţuri etc.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. „mai mare de n ori”. etc. 4.).Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. „adaug”. - e 11. reduceri de preţuri. liste de prezenţă. preţuri. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea.) 6. „cu n mai mic decât . 5 b. 5b - 6a b c. curiozităţi.

Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic. Ordonează . b. Identifică în mod corect trei numere. 4. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. c.Ordonează corect toate numerele. 6.Completează corect două enunţuri. b. 2a. fie pe cel mai mic.Scrie trei fracţii. Rezolvă corect cinci operaţii. c. Foarte bine 1a. Identifică în mod corect două numere. Suficient 1a.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii. Identifică în mod corect toate numerele. Completează a sau b. 4a.Formulează corect două răspunsuri. Rezolvă corect trei operaţii. c. numerele.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. 5a. 6.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 5a. b. 6. c. 5a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. 3.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. 4a. b.Ordonează corect toate numerele. după cum urmează. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. 3. Scrie corect trei numere. Scrie corect trei numere. 2a. Formulează corect un răspuns. Stabileşte corect toate corelaţiile. b. Bine 1a.Completează corect trei enunţuri. c. 3. Scrie corect două numere. 2a.Formulează corect trei răspunsuri. b. cu o greşeală. 117 .

Citeşte următoarele numere: a) 1 234..Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456. Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g..... 67 897. 2. 5 432. Un brad ar putea avea:2 m. 3 kg. 10 234. 3 t. c) 6 087.cm.. Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4. c..... 2.. 3....... ..... b) 12 345. d.. 4 567...... b....... Timp de lucru : 20 minute a..... Probă de evaluare Data: …………... Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1. 118 .. 250 kl....Nivelul:IV Numele si prenumele …… .... 2 km. Un biberon ar putea avea: 250 l.. Cifra zecilor este 5.... 250 cl... 23 654. Numărul are 321 de mii......... Cifra 2 este cifra sutelor.. 130 098.

4. 2.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 2. 3.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. Identifică corect o măsură dintre cele date.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1. Identifică corect două măsuri dintre cele date. 2.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. b si c. 3.Rezolvă corect a . 3.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. 2.Itemii vizează capacităţile: 1. Bine 1. Foarte bine 1.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Rezolvă corect a si b.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0.Utilizarea unităţilor de măsură 119 . 4. 4. Identifică corect toate măsurile.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0. 3.

Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0. Identifică corect două măsuri dintre cele date.. 2 a. b si c.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. d... 4...Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta... Ce poţi face? c. 4.. Bine 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. un calendar.. programul unei instituţii din comunitate.. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d... Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. 4. metrul de croitorie. Identifică corect toate măsurile... Identifică corect o măsură dintre cele date... Găseşte în calendar ziua naşterii tale. 2....Rezolvă corect a . 3. 2..Nivelul:IV Numele si prenumele …… ... 120 .Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. Ce lungime crezi că are gardul? c.. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare.. 2.. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării.. Care crezi că e mai greu? b... Observă cele două pachet. Ce dată va fi peste o săptămână? c. d.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. Convinge-te că ai apreciat bine... 3.Arată pe calendar ziua de astăzi....... 2.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. Foarte bine 1.... Suficient 1. metrul tâmplarului. Itemii vizează capacităţile: 1.. 4.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat. b.. 3... Observă programul de la primărie. b. o rigla de 30 cm.Rezolvă corect a si b. Data: …………. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a . 3.

colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor..... Vei alcătui probleme cu datele culese.. Vei scrie pe hârtii.. vei face o ilustraţie amuzantă. Învăţătorul/învăţătoarea... plicuri.. Vei face comparaţii între măsuri. Vei face estimări. tabele..... legătura dintre preţ si masa pachetului...cântărirea pachetelor. înmulţiri... De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări..Nivelul:IV Numele si prenumele …… . Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 ... vei lipi timbre. costuri... vederi şi bonuri de casă pe un carton.... Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor.. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare....... Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă. Vei face liste. împărţiri .. Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac.. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate........ scăderi. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa..

relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Materialele sunt bine organizate. bine Sunt prezentate probleme interesante. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Bine Sunt prezentate probleme. Exprimă opinii şi le argumentează. Prezentarea este inteligibilă. Materialele sunt dezordonate. lipsită de Coerenţa. Informaţiile sunt bine organizate. Lista problemelor este incompletă. Datele sunt selectate la întâmplare. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Nu există preocupare pentru aspect.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Recurge la scheme si tabele. F. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. 122 . iar prezentarea este lapidară. Descrierea este clară si concisă. problemele sunt copiate din manual.

Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. 123 .Modalităţi de înregistrare a datelor 1. Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc.

alegerea operaţiei dintre două operaţii date.2. ………… ………… x x x x F. B S I . Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. B S I F. 2. cursantului final Calificativul b. 1. Nr.b B S I 124 . x x S B F. descoperirea si scrierea operaţiei.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic.b.

...B B S I Măsuri ameliorative: 1. Calificativ final Itemul 3 F. Cursantul.... … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F...: 125 .... Cursantul.........: 4..: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 .: 3.... 2.. … cursanţ i …% % B … … % S I B. Cursantul.. Cursantul.. B S I . Număr de elevi prezenti: ...B B S I ....Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: . Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F. F..B.....

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

imagini vizibile. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. La probele orale. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. Corectarea se va face pe baza grilelor. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. să prezinte contribuţia proprie 127 . cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. iar aprecierea. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. În funcţie de numărul cursanţilor. a celor care scot în evidenţă punctele tari. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. aspectul general al lucrării. fără să fi parcurs modulele anterioare. De aceea este necesar ca înainte de examinare. a tabelelor de înregistrare a datelor. În susţinerea de către candidat a lucrării. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. dacă este cazul. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. orală sau practică. a fişelor. a instructajelor după care se vor face experimentele. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. În notarea lucrărilor. orală. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. cu caractere şi. Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. practică sau alternativă (portofoliu). pentru a verbaliza experimentul efectuat. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. în perioada de examinare. particularităţile şcolii. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. caracteristicile colectivului de cursanţi. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. relevante. eventual. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. Va formula întrebări ajutătoare. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. prin calificative. Va permite schimbarea biletului. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă. va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. ale activităţii sale. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. Cadrul didactic va interveni.

Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire. 128 .la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări.

Plantele verzi produc: a) oxigenul. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . c) azotul. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. c) numai în apă. c) azotul. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. b) alb. c) azotul. b) dioxidul de carbon. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . 2. c) azotul.Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. b) dioxidul de carbon. b) numai în sol. b) dioxidul de carbon. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. Aerul se află : a) pretutindeni. Aerul este un corp: a) transparent . c) gazos. b) lichid. Omul. b) dioxidul de carbon.

absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. umiditate şi temperatură. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. Suficient Selectează corect 4 variante din 7. 130 . Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7.

.. Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine.....Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1........................ • Unitatea de măsură pentru temperatură este ......... gradul Celsius..... (forţe................. ... ........ Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate...................................... • Pământul atrage corpurile datorită .............. cădere..... Dă exemplu. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 ...... • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ............ 3.....care poate fi de........ Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului... de câte o activitate specifică perioadei de vârstă.... ... respingere) 2.sau de .......... pentru fiecare caz......... atracţie.. Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin................. temperatură........... atracţiei gravitaţionale..........

Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. Enumerarea şi argumentarea independentă. Ordonarea corectă.Descriptori de performanţă Itemi 1. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor. Scurtă enumerare a 5 practici greşite. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. 132 .

condensare. Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1. în toate cele trei stări de agregare. se găseşte în gheţari.. potabilă. plantele se ofilesc. Apa dulce. …………………………………. . În atmosferă.. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. Apă sărată există în……. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă.. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. zăpadă sau………. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. lichidă. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. animalele erbivore. stătătoare. ninsoare. fără hrană. Apa dulce. 2. ploi sau în subsol.. apa există în multe forme. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură. vor avea aceeaşi soartă. norii.. fără hrană şi adăpost.……………………. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ……………….Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. mări şi oceane) Pe Pământ. în stare ………. mor şi ele. Fără apă. în stare………. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. se găseşte în ape curgătoare. Animalele carnivore.. 1. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

1. prin expiraţie. Pentru a fi sănătoşi. 135 . este eliminat în aer. sare. fum şi gaze. trebuie să respirăm permanent aer curat. detergent lichid. boabe de fasole. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. orez. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. fără praf. producem dioxid de carbon. lapte. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. apă. detergent praf.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. zahăr. cerneală. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. oxigenul din aer ajunge în plămâni.

neomogen 136 . un magnet. …………………………… c. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. un filtru. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură. Decantarea are loc într-un amestec : omogen.a. …………………………… b. …………………………… e. filtru. foc. …………………………… f. …………………………… 5. …………………………… d.

Scrierea a 5 reguli corecte. Identifică Identifică 5 măsuri. Scrierea a 4 reguli corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. 3. 4 măsuri. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. 3. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Enumeră 4 vieţuitoare. Pentru o vieţuitoare. 4 din 6 enunţuri date. Identificare a 3 situaţii corecte. Identificarea a 5 posibilităţi. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Identificarea a 5 posibilităţi. Scrierea a 3 reguli corecte. 4 din 5 enunţuri date. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. 2. 4. 4. Pentru 3 vieţuitoare. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. . Identificare a 3 situaţii corecte. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Identificare a 3 situaţii corecte. Identifică 3 măsuri. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Identificarea a 6 posibilităţi.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Pentru 2 vieţuitoare.

. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. pământul….omului. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1. Rădăcinile arborilor fixează solul. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. Se plivesc buruienile. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat.Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. lemn şi frunze uscate. Ea este un loc de odihnă şi tratament. precum: ……………. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. 2. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . pentru carne. 4. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. se sapă pământul…. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. legumele…. pentru pene. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:…………………………………………….

cheie: care. Completează corect toate spaţiile punctate. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. 4. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. Ordonarea corectă a tuturor etapelor. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Foarte bine Identifică toate resursele. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. lemn. loc de odihnă şi agrement) 2. 3. . Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate.

………………………………. Distruge toxinele din sânge. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. • Creierul. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă. Ce proprietăţi are pielea? 4. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. 1. tăiere.. frig. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. Grosimea ei variază de la 0. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. . soare. zgâriere. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. 4. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. Este elastică. Ce sunt părul şi unghiile? 6.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător . Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător.

• . Au rol principale în respiraţiei.Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism.

Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. . Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. Scrierea a 3 reguli corecte. Scrierea a 4 reguli corecte. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări.Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Scrierea a 5 reguli corecte. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. 4. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 3. Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări.

c) o oglindă. Pune pe rând. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran ..Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn. un ecran. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă). între sursa de lumină şi ecran.. o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. un pahar de sticlă. o bucată de lemn. a) b) c) .

Instrucţiuni 1. Separă substanţele din amestec. 4. nisip.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. Amestecă apă cu nisip. amestec amestecului crt. riglă de plastic. ace cu gămălie. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. bucăţele de hârtie. sare. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. 2. Obţine o soluţie din apă cu sare. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. 1 2 3 4 . Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. magnet.

Limbajul ştiinţific utilizat este sărac.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. Prezentarea lor este clară. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. Colectarea datelor este nesistematică. fenomenul propus pentru observare. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. colectarea. în mare parte: instrumentarul utilizat. succesiunea etapelor experimentului. identificarea fenomenelor care intervin. Calificativ Bine Sunt identificate independent. cu sprijin minim din partea examinatorului. Prelucrarea datelor se poate face uşor. Prezentarea lor este clară. în termeni corespunzători. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. succesiunea etapelor experimentului. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. Sunt formulate unele concluzii corecte. exprimarea relaţiilor dintre fenomene. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. succesiunea etapelor experimentului. fără precizie .

Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date. observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date. elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .

îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4.rezultatul lucrărilor practice. PREZENTARE .studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări. fişe de înregistrare. rezolvări ale temelor propuse de ghid. notiţe .teste de evaluare continuă. AUTOEVALUARE .ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI .concordanţa scop-rezultat.progresul făcut.reflecţii despre lucrul în echipă.relevanţa pentru creşterea aprecierilor . tabele. . LUCRĂRI PRACTICE . . REZUMATE . 2. .reflecţii asupra propriei munci. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi.estetica generală. .Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1. scheme. .calitatea acestora.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului.adecvate la scop. studii comparative) 3.aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată. (desprinse din chestionare) 5. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte. diplome de participare la activităţi ecologice. . . 7. . .autoevaluarea activităţii desfăşurate.eficienţa modului de lucru.referate. CRONOLOGIE . fotografii.calificativul pe care crede că îl merită. . . afişe. schiţe. articole din presă.adecvarea la tema propusă. . . .complexitatea şi varietatea produselor finite.

• identificarea evoluţiei fenomenelor observate. Analiza acestora este primară. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. . Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. indicând continuarea. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. în vederea formulării unor concluzii pertinente. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. Cicluri evolutive ale mamiferelor. Bibliografia este menţionată. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. subordonare. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. dependenţă.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. cu consecinţe neclare. interacţiune. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. foarte accesibilă. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. însoţite de explicaţii. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. dar insuficient fundamentate. Este identificată o singură posibilă sursă. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. iar corectitudinea relativă. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. cu unele erori minore. Omul şi mediul înconjurător ş. fără a se stabili o relaţie între ele. insectelor. Se face o clasificare a celor mai semnificative date.a. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. cât şi una pe termen mediu. propuse pentru studiu. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. date şi lectură. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. alături de elementele fundamentale ale textului. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. păsărilor. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare.

.ansamblu este îngrijită şi clară.

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

În caz de confuzii sau erori. ca încă de la începutul cursului. de specificul şcolii. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. practică sau pe bază de portofoliu. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. confecţionare de machete etc. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. dacă este cazul. Va cultiva o atmosferă destinsă.).În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. planuri. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii.). să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. erorile de exprimare. muzeu. . Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. Pentru probele orale. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. jocuri de rol. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. planuri. zone din localitate etc.). Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. Se recomandă. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. de numărul de cursanţi. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). Examinatorul va interveni. busole. topică. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. fie în afara clasei (curtea şcolii. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. vizite la muzee. machete. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. prin întrebări suplimentare. albume. lipici etc. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. desene. Se recomandă ca înainte de examinare. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. pozitivă. foarfeci. defalcată pe sarcini individuale. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. îl va conduce pe cursant. Înainte de perioada examenelor. instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. orală. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. colecţii de imagini. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. de caracteristicilor grupului de cursanţi. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. Este permisă schimbarea biletului. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. grafie sau pentru estetica lucrării. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor.

Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu).Varianta 1 1.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: …………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… . 2. Evaluare orală .. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe. Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:………………………………………………………. 3.

Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală .Istoria romană) . era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: ……………………………………………………………………………………. multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. 3. activităţi turistice: ………………………………………………………………………………………. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor. dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Din această pricină . Dibaci în a întinde curse..Varianta 2 1. (Dio Cassius . ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. Enumeră căile de transport.

Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Fără sprijin. coerent şi logic. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Fără sprijin. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple. coerent şi logic. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. în limbaj simplu. Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. prin exemple/citare. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. Cu sprijin. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. . Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului.Descriptori de performanţă Item 1.

. Specifică: . în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . un monument din localitatea ta. la alegere. Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3.aşezarea monumentului în localitate. Prezintă. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. acest pământ a stârnit interesul multora. a). reliefului.semnificaţia lui. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre. 5. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… . La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. anotimpuri.o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. ………………………………………………………………………………………………………… .

b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită. care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui. 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare. . podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . în mulţi înalţi. pământul României se desfăşoară între graniţele ei. dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor.

Identificarea a două motive. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. frumuseţea. Identificarea unui motiv.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. Prezentarea monumentului după 2repere.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . Completarea pe harta a statelor vecine 2. Prezentarea unui monument din localitate 4. Localizarea pe harta provinciilor. Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. . precizarea statelor învecinate. 5. Prezentarea monumentului după 4 repere. Barem de corectare Item 1. Identificarea a trei motive. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Prezentarea monumentului după 3 repere. descrierea unor obiective din mediul apropiat. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei.

.. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii.. Delta Dunării. (20 septembrie 1459). zonele de munte şi deal. află la câmpie... Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. cultural.oraşul s-a dezvoltat mult. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română. mai ales în oraşele mari. Carol I. b)portul. 4.Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. e)relaţiile cu vecinii 3. Câmpia de Vest.. .Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………. devenind un mare centru………. Dealurile Moldovei.. La începutul secolului XX. Paris. .Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ……….Judeţul se află în partea de ……. situat în Câmpia……………….. …………. Câmpia Română. capitala…………………………. ………. d)conducători.. Timp de două secole a fost capitala………………………. datorită influenţei …………….a României. franceze. Precizează: a)ocupaţii..În vremea regelui ……………. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi. Dâmboviţei. Depresiunea Transilvaniei. pe cursul………………. engleze. Vlad Ţepeş) 5. bancar. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este …………………………. reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. României.. Ţării Româneşti. . . Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. economic. c)credinţă. iar după unirea Principatelor Române. industrial. comercial.

Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală. Precizarea a 2 caracteristici. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii . Completarea denumirilor a 4 unităţi. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Notarea corectă a 5 afirmaţii. Completarea a 2 informaţii.

Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor. 3. Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României). precizează poziţia acestora după punctele cardinale. . Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm.

folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. determină poziţia acestora independent. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. harta administrativă a României. lipici. . determină poziţia acestora independent. foarfece.Materiale necesare: busolă. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. Recunoaşte personalităţile. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. harta Europei. Recunoaşte personalităţile. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren.

. stătătoare. . Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea.enumerare.structura etnică. . desene) . bibliotecă. . Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.denumirea selectivă 3 Apele curgătoare.obiective turistice.. . artificiale 4 Clima .construcţii vechi/recente.scurtă descriere. a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu.căi de comunicaţie. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă.fragmente narative proprii sau din surse documentare. . Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată.ocupaţii principale. .organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. desene) 2 Formele de relief . Poziţionarea pe harta României……. Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic. . Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat. în etape.caracteristici generale. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti . Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii.imagini (fotografii.specii reprezentative. . 5 Vegetaţia şi fauna ..cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii.Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:…. structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată.

. varietatea. echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. coerenţă. a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica. putere de argumentare în exprimare. claritate.notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. vizite.

Educaţie civică Probe de evaluare .

. dar nu le e permis.. profesori şi pe apărătorul lor.. alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări.. Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi.. Fetele nu sunt primite la această şcoală.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. 3. şi pe apărătorul lor.. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe... pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii. Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 . Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc. spune contra scolii.. Spuneţi ce decizie aţi luat.. Profesorii spun că şcoala este de folos.. Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul.... rămân repetenţi. săli de studiu şi multe cărţi. calculatoare. Motivaţi.. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text. c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul). Data: . 5. Apărătorul susţine cazul. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului.... Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie. 2. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. Aceşti băieţi nu învaţă.......... Şcoala are profesori bine pregătiţi. lipsesc des de la şcoală... pentru că şcoala e bună.. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele.. Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi.. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi.. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul. 4. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor....

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. Bine Argumentele sunt incomplete. îndatoririlor. Combate un argument important al părţii adverse. puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. insuficiente. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. se fac puţine referiri la drepturi. normelor. Foloseşte o exprimare imprecisă. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. norme. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete. 167 . îndatoriri. dar nu sunt relevante pentru caz. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. neadaptate la caz. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor.Calificativele se acordă global.

Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. după materialele pe care le folosiţi. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Veţi fi notat după conţinutul proiectului. etc. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. politica familiei? 5. după felul cum ştiţi să prezentaţi. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale . religia. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. 168 . Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. 1. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. reţete. medalii. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. o hartă a familiei.Nivel: IV Numele şi prenumele…………….

169 . Aplaudă. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. nici un efort de a fi inventiv. Conţinut Exprimarea Este monoton. dar nu are o idee de final. Este atent la ceilalţi vorbitori. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. se uită în jos. Nu face o introducere. Imagini mici. nu se uită la vorbitor. Încearcă să fie inventiv. Este atent la majoritatea vorbitorilor. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. Trece de la una la alta. Vorbeşte când prea tare. dar nu face referire la ele. neclare.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Imaginile sunt potrivit de mari. nu are o idee de final. vorbeşte prea repede. distrage atenţia. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Aduce informaţii şi este inventiv. când prea încet. le arată. Are un ritm adecvat în vorbire. Aspectul este acceptabil. Are şi introducere şi o idee de final. Are enunţuri clare. Prezentarea este cursivă. mormăie. multe gesturi. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. Nu face gesturi care distrag atenţia. Uneori se uită în altă parte. Spune câteva poveşti. Imaginile sunt plăcute.

• să faci curăţenie. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei. 170 . ● preşedintelui ţării. Ei se duc la : ● primărie. ● bisericii. Participare la viaţa comunităţii: a. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. altele. • să ai grijă de copiii mici. Ce crezi că este un conflict? b. Relaţionarea în cadrul grupului: a. c. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. Familia se adresează : ● primăriei. Cum te simţi când ai un conflict? 3. Data ……………. lipsa de interes. ● primul ministru. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. Doi tineri se căsătoresc.. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. c. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. ● bisericii. b.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. ● primului ministru. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. ● biserică. Un copil este dat dispărut. • să plantezi pomi. Lipsa de răbdare.. De ce crezi că apar ele? c. d.Nivel: IV Numele şi prenumele……………….

Recunoaşte cel puţin o instituţie. Recunoaşte cel puţin două instituţii.Calificativele se acordă global. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Recunoaşte toate instituţiile. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. 171 . Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent.

Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. Data ……………. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. 3. 2. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. 2. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. Este convingător în susţinerea argumentelor. Precizează un avantaj / dezavantaj 3.a. 2. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. 3. c. c. Identifică trei diferenţe şi le motivează. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător. a. 2. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă. b. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. b. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. 3.

Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. Piesele se lipesc pe un carton. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. reuşite. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Posterul este dezordonat. Puţine erori de exprimare. a Impact ul vizual 173 . bine Problema este clar evidenţiată. etc. abilităţi. bun cântăreţ). Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. Prezentarea este clară. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. Prezentare monotonă. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Posterul este aspectuos. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. decupaje din reviste şi lipici. Data ……………. Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. culorile îl înfrumuseţează. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. defecte. Posterul este ordonat. ilustraţiile. Pe fiecare piesă.

acestuia.simbolurilor. 174 . a imaginilor.

………………………………………………………. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… ……………………. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect. nesatisfăcătoare F.. MAMA………………………………………………………………………… ………………………. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ………………. Naţionalitatea………. Structura familiei: copii în întreţinere (nr…. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile.……. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. D. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. nefavorabile. şi anume: ……………………………………………………………………………… C. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. ………………………………………... Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………... fraţi (nr. bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul.. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. bune. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil . C. satisfăcătoare. F..). E. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A.VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII. …. şi anume :……………………. surori (nr…). d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. 1 I. tată. prieteni. (numele. D. organizate.. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit... B.…).NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da. 175 . alte persoane. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. Religia………………………………………………………………………… E.. mamă.

uneori (cele preferate. bine. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A.1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt. insuficient c) (titlul………………………………………. suficient. conştiincios. suficient. insuficient Matematică: foarte bine. medie.…): foarte bine. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. bine... greu adaptabil.. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere. bine. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. insuficient b) (titlul………………………………………. bine. suficient. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului.. calificative.. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna. bine. mediu. suficient. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. inadaptabil. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. bine.. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. medie. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă.. bune. suficient. trece/nu trece de la un rol la altul. insuficient Educaţie civică: foarte bine. Ritmul mişcărilor: rapid. insuficient Limbă modernă: foarte bine. suficient.. mediu. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. satisfacţie. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună. suficient. slabă 176 . insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. bună. suficient.. suficient. indiferent B. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune.. medie.…): foarte bine. scăzut. bine. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri. insuficient d) (titlul………………………………………. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului. suficient. bine. bine. • se supune/nu se supune normelor grupului.. bine. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A.…): foarte bine. slabe B.…): foarte bine. III..

inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. vesel. emotiv. bun. bună. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. semantic(corect. bună. slabă d) orientarea în timp: foarte bună. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. excesiv de timid. lexical (corect. mediu. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. bună. 177 . spirit de ordine. cu grupuri mici (foarte bună. visător. bună. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. comunicativ. bună. comunicativitate. lent/explosiv. politeţe. activităţi practice . interiorizat. respect pentru muncă. incoerent. b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. gramatical (corect. hiperemotiv. calm. sinteza (foarte bună. slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. rezervat. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. spirit de colectiv. expresiv. bună. slabă). fidelă. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. cognitiv. slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. corectitudine. generalizarea (foarte bună. cu întreg colectivul (foarte bună. slabă). sârguinţă. şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. activităţi artistice. activităţi artistice. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. medie. slabă). instabil. slabă). concisă / redundantă. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. bună. bună. spirit de prietenie.b) spirit de observaţie: foarte bun. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. slabă). bună. medie. slabă). mai mult trist. incorect). uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. afectiv. medie. bună. respect faţă de adult. reţinut/nestăpânit. închis. deschis. clasificarea (foarte bună. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. hărnicie. bună. bună. comparaţia (foarte bună. controlat. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă. puţin sociabil. sinceritate. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. incorect). incorect). sociabil.

. 178 . încredere în propriile puteri. egoism. IV. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. DATA………………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. ŞCOALA…………………………………………………………………. lăudăroşenie. curaj.. şi anume…………………………………………………………………. (numele şi semnătura) CLASA……………………………………. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ………………………. neîncredere în sine. independenţă.. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. timiditate. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. spirit de iniţiativă. modestie.. disciplină. altele. altele.. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă.………………………………. nesiguranţă. dezordine. nehotărâre. Cadru didactic………………………………………………………………. stăpânire de sine. îngâmfare.perseverenţă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful