Ghid Evaluare a Doua Sansa

Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. tineri. tineri sau adulţi care. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar.10. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului.01. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551. adulţi). de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă. În acelaşi timp. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 .2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet.5160 din 06.

• Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. au o învăţare centrată pe viaţă. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. incluzând activităţi înrudite. Aceşti adulţi • 5 . care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. acela de facilitator. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. Din această perspectivă. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. cu elemente clar structurate. instruirea la care au participat anterior în mod formal. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă.tind să fie orientaţi spre sine. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. opus centrării pe discipline de studiu. adulţii ştiu ce scop au de atins. cu sprijinul cadrelor didactice. rolul lor fiind de multe ori. Astfel. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. ei apreciază un program educaţional bine organizat. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. pe rezolvare sarcini sau de probleme. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. responsabilităţi de familie. Astfel. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. În acest context. autonomi.

de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. • Incorporează. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. sinteza. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. • Curriculum centrat pe situaţii. abstractizarea. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. concretizarea. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. temelor. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. În aceste condiţii. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. la valorizarea experienţelor de 6 . în cadrul tuturor disciplinelor predate. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. comparaţia. promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. generalizarea. proiectelor propuse. în condiţiile interesului imediat.trebuie trataţi ca egali în experienţe. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. .probe orale. • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii. .identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat. sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . • surse bogate şi variate. Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul.probe scrise. a instruirii. alături de respectarea şi instruirea directă.3. • mentorat. a standardelor curriculare. • respectarea stilurilor variate de învăţare. • descoperire nu receptare. De asemenea. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 .stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. şcoli sau guverne. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . . Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. comunităţi. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. format din adolescenţi.identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. apropiată. Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: .probe practice. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. a pregătirii cadrelor didactice. • autoreflectare. 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. Astfel. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. În aceste condiţii. a intereselor lor de cunoaştere. . tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare. . Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă.interviu/discuţii individuale.

realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. studii de caz.procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. joc de rol. masa rotundă. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. . de tip logico-matematic şi lingvistic. brainstorming.identificarea punctelor slabe. conversaţia euristică. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: .realizarea unei evaluări sumative integratoare. dezbaterea. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . acest proces se derulează într-o manieră constructivă. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. De asemenea. conversaţia cu oponent. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. În cazul evaluării formative. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. . Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. evaluarea autentică subliniază faptul că: . care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. chestionare. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora. orală. practice (activităţi practice. iniţiate şi nu pe individ. abilităţilor. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. cu centrare pe activităţile care trebuie promovate. în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. investigaţia. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative). . rezolvarea de probleme. activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. un numai ale celor tradiţional academice. prezentarea. Pornind de la aceste premise. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor.identificarea punctelor tari.

Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. într-un atelier sau la biblioteca şcolii. . practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. . .. atât obiectivele.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. cât şi într-o excursie de studiu. cât şi metodele şi rezultatele evaluării. Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. dar şi în cadrul procesului de evaluare. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi. politici. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. datorită instrumentelor variate folosite. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. învăţare prin intermediul proiectelor de grup. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat. . astfel încât ei îşi extind.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare.de clasă. . Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări. şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme.identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . ce este nevoie să mai înveţe să facă..procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate. re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. inclusiv evaluarea continuă din clasă. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. obişnuit. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . .

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. semi-obiectivi. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică. educaţiei muzicală. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. să le aplice în contexte noi. • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. • scrierea imaginativă. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. scrierea unui bilet. selectarea unor informaţii din ziare. educaţie fizică). cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. • activizarea vocabularului. a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. cereri. 16 . să lucreze independent. să găsească soluţiile. să-şi exprime opinia. în ritm propriu. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. cunoştinţelor. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. educaţie plastică. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. pe baza descriptorilor de performanţă. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. să le interpreteze. Calitatea probelor depinde de natura. scrisori. ea este posibil de realizat şi la limba română. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. reviste. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă.

după tipul acestora etc. exemple concrete privind conţinutul evaluat. va acorda timp suficient de gândire. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. ▪ foarte bine. deprinderile vizate. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. lipsită de tensiune. va solicita lămuriri. • după ce criteriu au selectat materialul informativ.teme pentru acasă. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. trebuie să asigure o atmosferă calmă. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. o temă scrisă efectuată acasă. noutatea. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. proiect.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. dacă a studiat o bibliografie . Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin..? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. proiect tematic. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el. În listele de verificare. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. • ce activităţi de documentare a desfăşurat. • logica după care a organizat materialul. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. gradul de interes. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. în timpul derulării examenelor. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. vor viza conţinuturi esenţiale. justificări. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. un referat. corespunzătoare fiecărui modul.. originalitatea. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. cadrele didactice 17 . Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat.

supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final. 18 .

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

justificări. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. pe baza descriptorilor de performanţă. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. Probe de sinteză(pe sistemul examen). 22 . accesibil.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. va folosi un vocabular adecvat. volumul şi calitatea cunoştinţelor. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. va explica unii termeni. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. cuprinzând un număr mic de itemi. în interiorul aceluiaşi standard. va acorda timp suficient de gândire. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin. prevăzând sarcini pe trei niveluri. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. anumite sarcini matematice. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. urmărind realizarea a 2-3 standarde. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. În consecinţă.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. dar şi la alte niveluri). Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. Probe mixte. conform descriptorilor de performanţă. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. capacitatea de a exemplifica. evaluatorul va citi textul. va solicita lămuriri.

Unele standarde sunt evaluate prin probe practice.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. standardele de evaluare şi itemi. 23 . Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru. In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu. orale sau prin proiect.

planuri. grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup. pentru realizare personală (orar.problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale. grafice.

• rapoarte scrise de realizare a proiectelor. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. trecând în revistă lucrările anexate. • fişe individuale de lucru. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv.să arate originalitatea. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare.Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. Întrebările vizează: scopul realizării. demonstrează corelarea dintre experienţă. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. tabele. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. articole din ziare.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. scale de apreciere.importanţa lucrării. De exemplu. • temele de casă.eficienţa modului de lucru. reţete. note şi observaţii legate de învăţare. elementele noi. 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. Lucrări practice:adecvate la scop. punctele forte etc. individual sau în cooperare cu alţi colegi.rezultatul lucrărilor practice. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. pliante. despre lucrul în echipă. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. • proiecte tematice. utilitatea unui anumit material. aspectul. • liste. probleme rezolvate. dacă este complet. învăţare şi evaluare. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. scări de clasificare. noutatea. • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . • liste de control şi de verificare .adecvarea la tema propusă. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. Examinatorul realizează un interviu. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini).progresul făcut. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

Calitatea rezultatelor . cunoştinţe. în viitor. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. dacă este coerent. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. logica în argumentarea ideilor. ce nu a mers bine şi de ce. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. ce a mers bine.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . măsura în care cursantul este inventiv.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Calitatea materialului . a factorilor de blocaj. coerenţa internă. 27 . Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. original. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. capacitatea de adaptare la solicitările temei. deprinderi. abilităţi. corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. Documentarea – identificarea datelor necesare. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. dacă au fost făcute legături între date.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. selectarea informaţiei relevante. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate.

calcul. scrisul. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. problema dată. 28 . culorile îl înfrumuseţează. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. a imaginilor. Sunt scrise clar calculele. calcul. greşite.Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. simbolurilor. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. Posterul este dezordonat. legătură cu tema cu tema. ilustraţiile. suficiente elemente care susţin privind tema. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. a corecte. Posterul este aspectuos. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte.

1.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. cum este cea exemplificată mai jos. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. Efectuarea de √ √ estimări 3. Compunerea de √ √ probleme 5.PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. pentru nivelul I. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2.

Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.3.Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .

deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. priceperile. lucrările de investigare proprie sau de grup. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. de numărul de cursanţi înscrişi. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. 31 . Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. Se va opta. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale. Formele evaluării Probele de examinare orală. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Din punct de vedere calitativ. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. probe practice.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. 2. 3. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. Probele se susţin în sesiuni speciale. s-au făcut vizite. Pentru sprijin susţinut: suficient. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. studii de caz. scrise. listele de verificare.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. fără sprijin: foarte bine. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. obiecte confecţionate sau machete. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. sprijin minim: bine. Se pot aplica probele practice. grilele de observaţie a activităţii cursantului.

Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. 32 . izvoare istorice ş. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. a unor enunţuri. Celălalt solicită completarea unei hărţi. • întocmirea unui plan după o machetă dată. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. căi de transport.a. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. a numelor unor oraşe. de punere în corespondenţă. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. istoria familiei. forme de relief. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. de apreciere a valorii de adevăr. istoric. documente personale. completare a enunţurilor cu noţiuni date. Probele scrise conţin 5 itemi. de dificultate sporită. unităţi mari de relief. Evaluarea se face în termeni cantitativi. porturi. arborele genealogic al cursantului. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. şcolii sau clasei. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. de completare. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. de a argumenta afirmaţii / situaţii. Celălalt. personalităţi. relief. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. climă. povestiri. interpretări. necesită scurte descrieri. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. denumiri ale acestora. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. etnii din România. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. staţiuni de pe malul mării. căi de comunicaţie.. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. faună. planuri ale locuinţei. schiţa traseului de acasă la şcoală. punere în corespondenţă etc. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. evenimente istorice din zonă. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. căi de transport. vecini. descoperirea unor resurse naturale. exemple. cât şi de cursant. Probele practice conţin trei itemi. construirii unor căi de comunicaţii etc. enumerare de elemente. Poate fi de alegere din mai multe variante date. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). prezentarea unei personalităţi. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi. • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale.

caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. În prezentare. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. floră şi faună.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. descrieri ale clădirilor. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. • logica după care a organizat materialul. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. • va interpreta datele culese. 33 .

Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. 34 . Probele se susţin în sesiuni speciale. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. a proiectului şi prin probe practice. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. se construiesc situaţii pe care să le judece. 3. 2. nivelul unor deprinderi civice. anumite operaţii ale gândirii. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. cel puţin la nivel minimal. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. deprinderi. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. proiectul. priceperi. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. cum sunt portofoliul. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. progresele cursanţilor. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. practice sau prin metode alternative. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. Indiferent de tipul probei. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. cursanţii care frecventează modulul. Pentru evaluarea finală. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. aptitudini. investigaţia.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor.

• capacitatea de a exemplifica. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. Întrebări de reflecţie S1. va acorda timp suficient de gândire. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . pe baza descriptorilor de performanţă.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. prezentarea unor instituţii din comunitate. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Ca proba practică. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. referitoare la respectarea unor drepturi S4. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2. va solicita lămuriri. justificări. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă.

demonstrează corelarea dintre experienţă. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. • observaţii pe baza unor ghiduri. liste. individual sau în cooperare cu alţi colegi. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. un proiect tematic. o fişă de observaţie. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). originalitatea. • proiecte tematice. articole din ziare. Pot fi selectate: o lucrare scrisă. tabele. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. un poster. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . scări de clasificare. Se va formula o apreciere holistică. Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. De exemplu. noutatea. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. note şi observaţii legate de învăţare. În prezentare. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. globală şi se va stabili un calificativ. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. aplicabilitatea unor cunoştinţe. un afiş. reţete. scale de apreciere. vor viza conţinuturile esenţiale.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. • temele de zi. învăţare şi evaluare. • liste de control şi de verificare. materialele folosite. elementele noi. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Analizează propriul comportament. pliante. importanţa lucrării. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. 36 Des eori Un eori Rar eori . cursantul va fi sprijinit să arate scopul. punctele forte etc.

aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. despre lucrul în echipă.eficienţa modului de lucru. măsura în care cursantul este original. b.inventiv. a factorilor de blocaj. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. Lucrări practice:adecvate la scop. d. II Calitatea activităţii cursantului a. Alte materiale: calitatea acestora. în viitor. adecvarea la tema propusă. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. prin modul de concepere este adecvat temei. e. aspectul. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. este logic şi argumentat. rezultatul lucrărilor practice. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. cunoştinţe. dacă este complet. deprinderi. progresul făcut. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. dacă este coerent. acoperă tema propusă. modul în care au fost făcute legături între informaţii. ce nu a mers bine şi de ce. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . abilităţi. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . Calitatea materialului utilizat . coerenţa internă. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul.se observă relevanţa pentru tema proiectului. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c.

Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. Multe greşeli de . g. Greşelile . Exprimarea este clară. c. f. Posterul este aspectuos.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. Nu este înfrumuseţează. prezentării corecte. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. pentru a înfrumuseţarea imaginilor. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. tratată superficial. 38 . Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului.Scris neciteţ. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. Se înţelege ideea. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante.b. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. acestuia. e. nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. Posterul este ilustraţiile. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. capacitatea de adaptare la solicitările temei. simbolurilor.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. d. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. Impactul vizual Posterul este ordonat. culorile îl S-a încercat dezordonat. legătura dar cu tema. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi. Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. 3 şi 4). Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). folosind un vocabular accesibil cursanţilor. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. • • • • • • • • 40 . Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii.În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). la alegere. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. probă orală.

Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. ………………………………………………………………………………………………… 41 . Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă. 3. Eu am uitat umbrela acasă. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.. [. Citeşte: Azi se anunţă ploi.

Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .20 min. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. [.. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă.. 42 . Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. 3.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Este necesar să consumaţi multe lichide.

corect. 3 43 . după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. Vremea va fi călduroasă. cu voce tare. enunţurile date. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. va citi clar. Citeşte în ritm lent. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. cu mici erori de exprimare. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. În zonele de munte va fi ceaţă. Formulează enunţuri logice. cu voce tare. Citeşte enunţuri în ritm lent. cu mici erori de exprimare. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. Citeşte cu uşurinţă. potrivite situaţiei date. în ritm propriu vorbirii enunţurile date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . iar la amiază de cel mult 11 grade. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. după ascultarea repetată a acestuia. Cerul va fi senin. potrivite situaţiei date. Spre seară. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. corect. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. cu mici erori. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. corecte din punct de vedere gramatical. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. în funcţie de anotimp. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. în zonele de câmpie vor cădea ploi. enunţurile date. cu sprijin din partea învăţătorului. rar textul de mai jos. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora.

A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. 3. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. . Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. marele artist şi inventator. Citeşte.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. 2. a fost obsedat de ideea de a zbura. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Leonardo da Vinci. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările.

Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. o elice. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . 3. Traian Vuia a studiat la Budapesta. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa. Aparatul de zbor avea motor. în Ungaria. în Franţa. La 18 martie 1906. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. Inventator român. . iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. 2. dar şi în Franţa la Paris. asemenea celor de liliac. Citeşte.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.

mai ales pentru internaţionale. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. cursele interne. cu mici erori. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. corecte din punct de vedere gramatical. coerente. reluând cuvinte mai puţin uzuale. atât pentru transporturi aeriene. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. corect. . corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. potrivite situaţiei date. de prezentare) coerente. prin telefon. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. complete (formule de salut. de prezentare). Citeşte enunţurile date în ritm lent. Dacă există astfel de situaţii. Cipru. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. La itemul 2. corecte din punct de vedere gramatical. disponibile. rar textul de mai jos. potrivite situaţiei date. corect. Oferă informaţii esenţiale. cu mici erori de exprimare. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. cât şi pentru cele foarte avantajoase. Oferă informaţii esenţiale.30 destinaţii ca: Spania. cu sprijinul învăţătorului. cu sprijinul învăţătorului. de 15% din costul biletului. potrivite situaţiei date. pentru sprijinirea cursantului. fără erori de acord. cu sprijinul întrebărilor. (formule de salut. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. coerente. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. conţinutul fragmentului audiat.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. de prezentare). Oferă informaţii esenţiale. Grecia. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. în limita locurilor Popa nr. Preţurile sunt cursele interne. 5. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. conţinutul global al fragmentului audiat. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. corecte. în ritm propriu vorbirii. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. complete (formule de salut.

] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Majoritatea focarelor au fost stinse. însă pot izbucni din nou. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. 2. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? ..Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. vegetaţia este atât de uscată. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. [. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe. Ascultă cu atenţie următorul text. Citeşte: Din cauza secetei.. dar şi două parcuri naţionale. pline de specii aflate pe cale de dispariţie. 3.

a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic.. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni. Va fi externat în următoarele două zile. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Ascultă cu atenţie următorul text. cu grave probleme respiratorii. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute.. 3.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. [. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. . 2. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul.

Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. 2 Oferă informaţii esenţiale. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . București. cu sprijinul întrebărilor. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. corecte din punct de vedere gramatical. Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. cu sprijinul cadrului didactic. corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. potrivite situaţiei date. complete (formule de salut. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. rar textul de mai jos. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. potrivite situaţiei date. corecte din punct de vedere gramatical. copiilor cu focul. lase la îndemâna lor surse de foc.fumatul neglijent. medici sau voluntari ai persoane. fără erori de acord. Acesta avea la bază anului trecut. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. de prezentare). instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . complete (formule de salut. de prezentare). cu sprijinul învăţătorului. coerente. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. potrivite situaţiei date. Oferă informaţii esenţiale. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. de prezentare) coerente. Acest cureţe şi să verifice sobele. Oferă informaţii esenţiale. coerente. coerente. să Reanimare şi Descarcerare. cu mici erori de exprimare. dar şi de jocul foarte bine echipată. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. complete (formule de salut.

cu mici erori textul dat. coerent textul dat. în ritm propriu vorbirii textul dat. corespunzătoare. coerent. Citeşte cu uşurinţă. corect. Citeşte în ritm lent. . corect.3 Citeşte în ritm lent.

veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui.Iubiţi prieteni.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Dacă era alt judecător veneam bucuros. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. 3.Aş veni. Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. . Doar nu vrei să se scuture toate. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. zise el. . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . cel dintâi prieten răspunse: . dragul meu. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. Ascultă cu atenţie textul .Nici eu nu pot veni. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1.

Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. 3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. zise el. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1. Ascultă cu atenţie textul. dragul meu. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2.Nici eu nu pot veni. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. cel dintâi prieten răspunse: . Doar nu vrei să se scuture toate. . Dacă era alt judecător veneam bucuros.Aş veni.Iubiţi prieteni.

iar pe-al treilea mai puţin. La această rugăminte a lui. Doar nu vrei să se scuture toate. se arătă gata să meargă la judecător. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. dragul meu. cel dintâi prieten răspunse: .Aş veni. . totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.Iubiţi prieteni. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. acela pe care nu-l iubea aşa de mult. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. Dacă era alt judecător veneam bucuros. Voi ştiţi toată viaţa mea. Mă cunoaşteţi de mult timp. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. La itemul 2. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. după ce-i spuse vorbe de laudă. în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. când cursanţii povestesc. Într-adevăr. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Şi cu toate acestea. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. Dacă este nevoie. el plecă cu dânsul. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. zise el. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. Într-o zi. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Deşi el se ştia că este nevinovat. buna purtare şi dreptatea prietenului său. . Numai cel de-al treilea. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa.Nici eu nu pot veni.

Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . 2 Relatează. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri. exprimându-se logic. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. cu ajutorul unor întrebări de sprijin. cu 2. Citeşte corect. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cursiv.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. cu mici erori textul dat. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport.4 greşeli. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. . coerent şi expresiv textul. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. coerent textul dat. 3 Citeşte în ritm lent. corect din punct de vedere gramatical. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. corect. exprimânduse logic. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. exprimânduse logic.

.......... 4. . ...Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1.......... 3.... Trenul era în gară............. ... Eu erau în gară.. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie.......... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii... • Dimineaţa mă trezesc la ora ..... este prietenul meu.. Tinerii eram în gară... • Eu stau în localitatea ........ Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite. Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit. eraţi în gară.... Tu şi Ana erai în gară......... • ........... maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2.....

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine. Completează corect cele trei enunţuri.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. Completează corect două enunţuri. respectând regulile de ortografie. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical. respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. corect din punct de vedere gramatical. I2 I3 I4 . respectând acordul dintre subiect şi predicat. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Completează corect cele trei enunţuri. Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. Formulează un enunţ corespunzător imaginii. cu o eroare de ortografie. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii.

bucurie........ Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat.. Anunţul este valabil până la 1 noiembrie......... bărbat... Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii.... etate..... talent....... croitori şi muncitori necalificaţi................... profesie... ani. 2..... .... anunţ – ştire. angajat – salariat.. căsătorit. Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit...... numărul 5... meserie – pricepere. de luni până vineri........................... Se fac angajări pentru următoarele meserii: .. ......Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1. ziar... Sediul societăţii comerciale este în Strada ....... . muncitor.......... 3. Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5. ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten........ între orele 13:00-15:00....... om.... persoană – vietate.. Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători.. _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs.. cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Anunţul se adresează persoanelor cu vârste .................. vârstă – copilărie....... şi ...... tinereţe....

______________________________________ …………………………………………………………………………………………………. ..

Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Formulează propoziţii enunţiative. respectând cerinţele date. Formulează propoziţii enunţiative. interogative şi exclamative simple. cu o eroare ortografică. cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Formulează propoziţii enunţiative. respectând regulile ortografice. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. interogative şi exclamative elaborate. Este importantă logica enunţurilor. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. respectând cerinţele date. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. semnul întrebării. interogative şi exclamative elaborate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. 2 3 . dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. cu cel mult două erori ortografice. semnul exclamării). Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit.

□ la vilă □ Călimăneşti. □ trenul. cu bagajele făcute. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. Nimeni nu se aştepta să venim. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . aşa că şi restaurantul hotelului era închis. ne-am urcat în tren. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. □ Cozia şi Călimăneşti. □ la hotel □ Căciulata. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina. □ Turnu şi Cozia. am văzut că nu era nicio maşină parcată. □ autocarul. Marchează cu X varianta corectă. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. împreună cu familia. Pe data de 24 decembrie. 1. Până la urmă am fost cazaţi. alţii mai liniştiţi. 2. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca.

. ...................................3..... .... Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi............................................................ Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4.. cu ocazia sărbătorilor de iarnă...... ..........................................

cu 2-3 erori de structură. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină. respectând normele de structură ale acesteia. verbului şi adjectivului. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 1-2 greşeli de ortografie. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. ortografie. I3 I4 . Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date. respectând normele de structură ale acesteia. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul.

.................... cu ochii căprui......................... Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii. Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? …………………………………………………………….. …………........ .. 1........... .................... 2..... cu părul alb..... cu gura strânsă. Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………... ................ Înaltă..........……... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …........................ Formulează enunţuri în care cuvintele: părul. Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a.................. Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………….............. Fusul îmi sfârâia la urechi.. Îi sărutam mâna.. …………………………......... c................................... uscăţivă....... creţ... Ea mă săruta pe frunte.… b...... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire...... ……………………….................. ........Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis............. Mă uitam la cer printre frunzele dudului.... Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul........ Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei.. ………………………………………………………………. cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text...

............................. ... ....... ……………………………………………..... ………………………………………........ .... Identifică în textul citit şase adjective....... 5.. ………………………..... • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii........ un membru al familiei. ……………………………………………………………………………… …....... • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei......... ……………………………………………………………………………… ….......... 4.……..... . ……………………………………………………………………………… ……………………………………….. ……………………………………………………………………………… …...... din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten. …………………………………............ …………………………………………………………....... 3........................................ .... Dă textului un titlu potrivit. .... ...... Scrie un scurt text..…………………………………………………………. ……………………………………………………………………………… …...........)... ................. Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul. ......... ………………………......... Scrie-le pe spaţiile punctate. ........ un coleg etc... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …...

titlul este semnificativ pentru textul realizat.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. punctuaţie. punctuaţie. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. scrie lizibil. Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. scriind lizibil cu 1. logic înlănţuite . de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. clare. scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate. titlul este semnificativ. Identifică cinci adjective în text . cu 1-2 erori de înlănţuire logică.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. clare. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. cu 4-5 erori de scriere. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. titlul reflectă conţinutul textului realizat. cu 2-3 erori de scriere. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. ori de schimbare a formei cuvintelor. punctuaţie. pentru textul realizat. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. ori de schimbare a formei cuvintelor. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. Identifică patru adjective din text. scrie lizibil. Identifică şase adjective în text. logic înlănţuite. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. 2 3 4 5 .

. ... ............ 1-2 felii de caş□aval............................. 2...... .............Nivelul I cursantului .... . şunca şi ceapa............................. Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1........... .......... Completează casetele cu literele care lipsesc........................................... 2 – 3 felii de □uncă..................... Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde... ...... ....................................................................... ........... Adăugaţi □ărar tocat............ Amestecaţi-le cu caşcavalul....... ........................ Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei.... Se bat 5 – 6 o□ă................................................... ............................ .. Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi................... ........

Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. de invitaţi la un anumit eveniment. Suplimentar. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală.Instrucţiuni pentru cadrele didactice. se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. cuvinte sau chiar propoziţii. De asemenea.). . pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă. rupt. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc.

Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. săptămâna oraşului . Din greşeală cineva l-a rupt. să mergem împreună. viitoare a .Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. 2. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Decupează bucăţile şi josul paginii. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. 3. Verişoara Cristin ştrandul de ta.

lipici. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. Scrie biletul sub forma unui enunţ. telegrame etc.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. punctuaţie sau de aşezare în pagină. punctuaţie sau de aşezare în pagină. lipici şi fişa de lucru. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . Dacă este nevoie. Scrie biletul într-o formă clară şi corectă. argumentând necesitarea ori . Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. independent. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. scrisori. fişa de lucru a cursantului. Scrie biletul într-o formă clară. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. Prezintă succint o situaţie sugerată. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. Prezintă situaţie adecvată. independent. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. precisă şi corectă.

cursiv. . fără dezacorduri gramaticale. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. utilitatea folosirii biletului. relativ cursiv. cu mici erori de exprimare. corect. formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic. Se exprimă logic.

bogat. ondulat pieptănat pe spate. 2. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. pieptănat pe spate. Păr tuns scurt. rotundă. Faţă rotundă. Faţă rotundă. Are mustaţă. frunte înaltă. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. Păr cărunt. cu faţă prelungă. Subliniază-le. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… .Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Are mustaţă. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. bogat. mustaţă subţire. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă plină. Păr cărunt. Slăbuţ. Foloseşte cel puţin trei adjective.

precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. Descrierea nu conţine elemente eronate. C.A Rosetti. însă nu permite recunoaşterea personajului. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Descrierea permite recunoaşterea. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. culoarea părului. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. Alexandru Vlahuţă. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). Aurel Vlaicu. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. În scriere are 1 -2 greşeli. întocmirea unui portret robot etc. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. pieptănătură etc. În scriere are 3 greşeli. 2 . precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. Mihail Sadoveanu. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. Utilizează 2 – 3 adjective. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. forma feţei. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. dar recunoaşte doar unul. foarfece. a sprâncenelor. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici.

........ Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport................................................................................................................................................................................................................................. • reclamă.................................................................................................................................................. Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă........................... Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date....................... 2.. ............................................................................................................................................................ Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1................................. ............................................................. ...... ............................................... ..... ............................ ................. Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc................................. ......................................... ....... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe................................................Nivelul IV cursantului ........

punctuaţie şi/sau de structură. reviste care să conţină articole despre sport. sub forma unor enunţuri elaborate. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. • trebuie precizată locaţia în care se află. cu multe reveniri. respectând regulile de ortografie. • preţuri practicate etc. 2 . Calificativ Bine Se orientează greoi. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. titlul articolului. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. Formulaţi întrebări de sprijin. reclame şi anunţuri. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. în ziarul primit titlul articolului. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. creioane colorate. Scrie lizibil. • serviciile care le sunt oferite turiştilor.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. independent. în titlul articolului. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. Ca variantă la această sarcină de lucru. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. cu multe reveniri. în paginile ziarului şi identifică independent. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. markere. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Redactează textul. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. coli A3. Scrie lizibil. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. punctuaţie şi/sau de structură.

• Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). pentru fiecare modul. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. punctuaţie. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. • Susţinerea proiectului. • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). Une Fre cvent Per manen t . complexitatea proiectului. de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. ce materiale a folosit. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. aşezare în pagină). • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. Cine sunt eu. relevanţa informaţiilor. ce a învăţat nou. • Concordanţa conţinutului cu tema. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Versuri ale cântecelor îndrăgite. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. O personalitate îndrăgită . Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. • Autenticitatea. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. • Forma redactării (limbaj folosit. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. În ghidurile pentru cursanţi. Locul în care trăiesc. • Bibliografie (dacă este cazul). ortografie. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare.

Lucrările din portofoliu reflectă un progres.Indici ori originală. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. pentru limba română. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent . paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. în general. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. • Teme independente realizate acasă. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu.

Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare. Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei.precizată de examinator. În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. . motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare.

Matematică Probe de evaluare .

corpuri geometrice. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. erorile de exprimare. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat.. Pentru probele orale.A doua şansă”. de colectare de date. de măsurare. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. ilustraţii etc. În cazul examinării prin proba scrisă. În caz de confuzii sau erori. Tema va fi din timp anunţată. ca încă de la începutul cursului. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. 80 . fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. Comunicarea nonverbală. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. Este permisă schimbarea biletului. comisia de evaluare va realiza bilete. topică. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. Se recomandă. orală. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . îl va sprijini în realizare cu sfaturi. dacă este cazul. Înainte de perioada de examinare. cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi.. imagini. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. grafie sau pentru estetica lucrării.paşii”. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. indicaţii. îl va conduce pe cursant. Centrarea pe experienţă. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. cursanţii să primească . Examinatorul va interveni. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. prin întrebări suplimentare. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. nu situaţii cu totul noi. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. către găsirea răspunsului. De asemenea. de orientare în spaţiu etc. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă.

…. …. 89 . 14 . 30 .. 31. … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. Încercuieşte figura care urmează. b. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . ♠♥♣ 24 . Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. 39. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. …. 2a. Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. . …. …. 21 .Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. 18 . 16 . c. 24. dintre cele desenate în partea dreaptă. ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . Numără obiectele.

....6 = 30 + 60 = 40 . b).. Scrie pe spaţiul punctat a)..... 6...În parcare erau 5 sunt? .. 5.. Încercuieşte: a) pe cel mai scund.. 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie. Câte mai . Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări........ c) Cu câte minute?.................................. Au plecat2 82 ............................... 4a............... Erau 16 ..................... Câte sunt acum? 16 – 13 b...... care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30....c)..Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie....................2 = 10 + 8 = 10 ...Sărbătoarea începe la ora:….......................... b) pe cel mai greu...20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3....... Cine a întârziat? ……………….... a.4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 ........Rezolvă problemele... Am mai adus 13 16 + 13 .. iar Iulia la ora 08:30.. c) pe cel mai lung..

c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Tata a săpat 25 de metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 .

c. matematic 84 . 1c specifice matematicii preţuri. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării . 8.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. reduceri de preţuri. dar şi fără sprijin. „aflu câte sunt la un loc”. anchete pe teme diverse(proiecte).Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. „aflu cât a mai rămas”. numere de telefon. bancnote. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. creşteri de salariu.Înţelegerea unor termeni specifici 6a.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 6. machete ) 5. Cunoaşterea şi 1. 3. folosind numere de la 0 la 30. tabele. în concentrul 0 . Obiectiv cadru Standard Itemi 1. colectare de deşeuri. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. 2. monede. trecere peste ordin. 2. 10. b. „scad”. „adaug”. b. b. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. b. c. 3. Dezvoltarea 4. Formarea şi 11. „erau şi mai pleacă”. în situaţii de viaţă: cumpărături. matematic în rezolvarea unei probleme. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. repartizarea timpului.Realizarea de estimări în situaţii practice. 7. informaţii utile.100 cu sprijin în obiecte.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. c. Utilizarea de strategii proprii de 6c. 9. C. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste. ora.Utilizarea unor instrumente de 4 a. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. a masei.

Indicaţii: 1.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8.Scrie corect un rezultat b. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. 6. 3.Rezolvă corect si complet itemii 1. c.Rezolvă corect problemele a .Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii. Recunoaşte figura care continuă şirul c.Se precizează timpul de lucru. 5. 2. 2.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului .2.Rezolvă corect problema a sau b. 2.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3.Găseşte 3 soluţii. 1. 3. Identifica corect cel puţin 2 numere b. 6.Rezolvă corect si complet itemii 1. Completează corect un şir 2a. 5. 4.Găseşte cel puţin o soluţie din 3.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate. 5.Rezolvă corect a si b. 4. 6. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 3. 4.2.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 85 . 1.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3. Completează corect cel puţin 5 casete din 8. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare. 3. .

• Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică. în etalon dat. cu etalon dat. Notează rezultatul pe o coală de hârtie.. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat. Folosind ca unitate de măsură această riglă . după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. Notează rezultatul pe o coală de hârtie.. sala de sport.. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău..). Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare. Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a... curte. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură... care au fost ordonate prin măsurare.. b. 3.. 2. talpa. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. termenii:mai lung. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. condiţiile în care condiţiile în care 86 . cotul ... Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test.. află lungimea tablei de scris. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii. mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup.. c. Observă lungimea mesei. Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1.. în încercări şi verificări.Observă lungimea ferestrei..Nivelul I Numele si prenumele : ……. a mesei şi lungimea tablei de scris. a peretelui. lungimea obţinută).. 3. alte obiecte potrivite sau palma. termenii: cel mai dintre obiectele date lung.. a ferestrei.. unitatea de măsură folosită. în spaţiul de învăţare (sala de curs. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle.. Spune ce observi. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare. cel mai scurt.... Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime.

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori.în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. 87 .

în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. b. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. 2.solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. Acordarea calificativului Itemul 1. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. pornind de la o operaţie dată. după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. c. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers. la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . pornind de la expresii simbolice. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). 2 a. 3. cu păstrarea tematicii. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. 88 . Spune problema înlocuind numerele.

... 89 . simboluri pentru vreme. Data:………. zilele săptămânii. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare... date despre sport. Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul. Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică ...Nivelul:I Nume şi prenume : ……. vei lipi imaginile decupate pe un carton....date cu numere mai mici decât 100......Vei strânge datele într-o mapă.. Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel..... Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.

Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. Explicaţiile sunt sumare. lipsită de coerenţa. iar prezentarea este lapidară. Lista materialelor este incompletă. Materialele sunt bine organizate. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . Informaţiile sunt bine organizate. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. preocupare pentru aspect. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. F. Nu bine organizate există si aspectuoase.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Datele sunt selectate la întâmplare. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Prezentarea este inteligibilă. Descrierea este clară si concisă. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi.

17832 …… 55.. 54. Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia). 339. 312. 321.. Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49. 2 a. 103. 71... c) Ordonează descrescător numerele: 132.. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin). B...... 89. 93.. 59 + 34 = 95... 62... 234103 ……..... 100+ 34 …… 33+ 321 …. 57.. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus.... 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56.Nivelul II Nume şi prenumele:. 58 + 4 = 63. 123. 91 . 396.

Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2.ani. Dan are 13 ani. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. după ce ai citit tabelul.porumbei. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4.b. iar Petre 11 ani.. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. Mara:1 0 ani Peste… .Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară. Ana are 15 ani.iepuri. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6. a)Marin are…. Mara are 10 ani. b)Valeria are….Scrie numărul potrivit. 92 . Acum. d) Marin are mai multe oi decât…………. cu unitatea de măsura din coloana B. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani.

decât Valeria. Desenează încă 6 pătrate. Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu ….oi. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră.. după ce ai găsit regula. 93 .iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7.c) Ionuţ are….

imagini sau alte mijloace la îndemână . Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 8. postere. 11. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor . în concentrul 0 .Corelaţia dintre obiectivele – cadru. tablouri. 2. Probă orală 94 . 7. recorduri. 9.. i probă practic ă 4. Probă practic ă 6. „erau şi mai pleacă”. cu sprijin în obiecte.100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete. 2 a. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. şabloane. b. 4. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. anchete. 7 a.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . 3.f. schiţe. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie. identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. d. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. Realizarea de estimări în situaţii practice. c. orare funcţionale etc. folosind ca sprijin desene. proiecte în comunitate).c 7. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi. „cu n mai mare decât. statistici. 10. 1a. planuri. 5. 2. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii. a masei. „adaug”. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. „scad”. b.reţete. 6. adrese utile .). Obiectiv cadru Standard Itemi 1.. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. Probă orală 5. b. 3. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. „cu n mai mic decât…”.1000. standarde şi conţinutul probei . e 3.” . Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. tabele. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12.

6. b. 5. b c şi d. 4 .c şi d.Înconjură toate rezultatele corecte b.Rezolvă corect punctul a. 2a.Rezolvă corect a. 5. Rezolvă corect trei operaţii. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. 3.Rezolvă corect punctul a si b. c.Recunoaşte două unităţi de măsura. 3. 4 . b) La itemul 1. d. Rezolvă corect sarcinile a. 2 b.Formulează un răspuns corect.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . c) La exerciţiul 2 b. 6. se explică aşezarea datelor în tabel. 7. 4.Formulează trei răspunsuri corecte. bine 1. e. 95 .Rezolvă corect sarcinile a.Identifică zece figuri din 12 date. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. d) La problema 4 . Rezolvă corect patru operaţii. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date.Recunoaşte toate unităţile de măsura. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului.. c.Recunoaşte trei unităţi de măsura. a. b. se explică semnificaţia cuburilor.Rezolvă corect a. Identifică 7 figuri din 12 date. 5. c. 2a.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. d. c. dintre cele care s-au folosit la predare. b. 7. după cum urmează: suficient 1. b.Formulează patru răspunsuri corecte. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date.Rezolvă corect a. 2.Identifică toate figurile geometrice. 3. foarte bine 1. 6. b.

Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. prin multe încercări. dar si prin calcul. Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice. de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr.. Află numărul elementelor rămase . prin numărare. scobitori. paie de aceeaşi lungime.. beţe de chibrituri de chibrituri. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. prin cuvinte proprii... de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr... Află cu dificultate numărul de elemente rămase. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie). 3. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile... Nr.. beţişoare. 3.. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare. 96 .Nivelul II Nume şi prenume : .. Completează corect si complet toate rubricile tabelului..Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice. total Figura Nr. Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită. Completează tabelul.. un tabel. Completează rubricile cu una. Completează numărul de figuri construite. 2..... doua greşeli datorate efortului de concentrare.. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice. 2.. după cum urmează: Itemul 1. Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător. 2.spune cum ai procedat.... de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco. de Nr..

. 36 92.. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic..... 63.... ……… c) Spune cum ai aflat. 29... Timp de lucru :20 de minute 1a... de nivel II Probă de evaluare Data:………………….... 306.Înconjură grupul cu mai multe obiecte .Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :. 209 35.. 2a.. b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat.Citeşte numărul corect pentru fiecare caz... 53. 305.. 97 .

a.9. Scrie şase numere şi le citeşte corect.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. Rezolvă corect a si b.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. după cum urmează.6. Identifică patru răspunsuri corecte. Rezolvă corect două situaţii. Rezolvă corect o situaţie. Itemul 1. Citeşte corect toate numerele. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. este mai mic decât 34 . 3a. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . c. c. Rezolvă corect a si b. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. 98 . a. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. 2. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3. b. c. b. 3. a. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală. Scrie. b. Foarte bine Rezolvă corect 1a. Identifică două răspunsuri corecte. Identifică trei răspunsuri corecte. 2 4 este mai mare decât 293.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. Bine Rezolvă corect 1a. a. folosite o singura dată.

. 99 .. Vei face comparaţii între măsuri..... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală........... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi. vei face o ilustraţie amuzantă...... Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti. un desen al locurilor. o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi.. Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste.. tabele pentru a scrie datele aflate....vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton....... vei afla date despre colegii tăi. vei face o hartă... Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate.. vei face schiţe. Vei face desene.... Vei alcătui probleme cu datele culese. PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:….Nivelul II Nume şi prenume :.. Vei face estimări.. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.. Învăţătorul/învăţătoarea........ Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă..

Informaţiile sunt bine organizate. Impactul vizual . Lista problemelor este incompletă. F. Materialele sunt dezordonate. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme.. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. problemele sunt copiate din manual. Datele sunt selectate la întâmplare. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. relevante pentru tema proiectului. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. bine Sunt prezentate probleme interesante. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Exprimă opinii şi le argumentează. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt bine organizate. Prezentarea este inteligibilă. Nu există preocupare pentru aspect. iar prezentarea este lapidară. Recurge la scheme si tabele 100 . Descrierea este clară si concisă.

. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia. 20 567. 5 a. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. 506 090. 3.2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. c) Dintre numerele:28 923. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. 39 476. 72: 8. 31 034. 12x10 c) Rezolvă : (9x2). Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . b) 2 023+4 512. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. 500 090.………. 100 379. 312 034. apoi scrie răspunsul... 456. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:……………………. 41 131. a)10 379. 4x 5. b.(5x2)+15 = 4. 200:10. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. Într-un parc s-au plantat 9 tei.…………. 7 769-2 214 .………… b) Scrie vecinii numărului dat:……….. 2. 20 566. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P. 1 379. 39 170. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565.167. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . Rezolvă a) 169+ 234. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000.

iar petunii. Cilindru……. b) Tărâţe: 4 t. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7. Completează potrivite. 12ml. c) Lucernă: 14t. 14kg. 8. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi.. 6. cu 3 mai puţine lalele. Înconjură numerele pe care le crezi corecte.Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. 4g.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. 4kg. 14 mg 9.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. Între 3-6 ani bea………………de lapte.. Observă în tabelul de mai jos. a)Apă:12l. c. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 . ani bea 500 de lapte. a. Între ……. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. de trei ori mai puţine decât maci. Sferă……. b. Cub……. 12cl. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume.

reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene.Corelaţia dintre obiective–cadru. b 4 a . a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. problemelor machete). scad. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. 7 1a c 5a b 5c 8. schemelor. 9. 9. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. adaug. Cunoaşterea şi 1. c 3 a. b 3c 6.. 3. 3. Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. 6. erau şi mai pleacă. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. 7.. citirea. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. cu ajutorul desenelor. Formarea şi 13. pornind de la situaţii practice (cumpărături.” . Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. b.cu trecere peste ordin. 8.”. 11. 12.. „cu n mai mic decât .10 000. cu sprijin în obiecte şi desene 4. „sunt n obiecte pe x rânduri”. . Realizarea de estimări în situaţii practice. Dezvoltarea 5. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. 2. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). Rezolvarea de adunări şi scăderi : . Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. matematicii 2. c 2a. a masei. 10. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. „cu n mai mare decât . „se dau în mod egal n obiecte la y persoane. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). Scrierea.fără trecere peste ordin în concentrul 0 . Recunoaşterea. .. compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice.

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 104 .

5.Rezolva cel puţin a. 9.Rezolvă corect si complet a si b.Recunoaşte doua corpuri. b. 5. o împărţire dintre cele date la a şi b.Recunoaşte toate corpurile. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare. Bine 1.. Rezolvă corect a. 105 .Formulează un răspuns corect.Rezolvă corect doua sarcini.c. Notă: Proba acoperă toate standardele. 3.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. după cum urmează: Suficient 1.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului.Rezolva corect a. 8.Rezolva corect si complet sarcina. 3. o scădere.Recunoaşte trei corpuri. 7. 8. 4.Rezolva corect a si b.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c. 6 Desenează trei figuri geometrice.Rezolvă corect si complet a. 4. 8. 9. b. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date. 7.Rezolvă corect a sau b sau c. Rezolvă corect o adunare.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare.Rezolvă corect sarcina a. 3.Rezolvă corect sarcina a si b. b. c. 2. 2. 7.Rezolvă toate sarcinile. o înmulţire. 4. foarte bine 1. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date. 2.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere.Identifică corect semnul operaţiei la a. 5.

. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse.... Cum vei face? Vei căuta în ziare.... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.Nivelul: III Numele si prenumele. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi ... Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui. Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 .. înmulţiri. Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. împărţiri . De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări. în reviste. anunţuri despre angajări . Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli. scăderi.despre locuri de muncă..

Lista problemelor este incompletă. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Datele sunt selectate la întâmplare.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. 107 . lipsită de Coerenţa. Explicaţiile sunt sumare. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Materialele sunt aşezate la întâmplare. F. Informaţiile sunt bine organizate. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Materialele sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Nu există preocupare pentru aspect. iar prezentarea este lapidară. bine Sunt prezentate probleme interesante. problemele sunt copiate din manual. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Prezentarea este inteligibilă. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. planificare. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.

plastilină. Observă corpurile. c. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină. Construieşte un cub. …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:…. a. b. Ce obiecte au formă de piramidă? c. sferă. beţe de aceeaşi lungime. Separă corpurile care se rostogolesc. Câte sunt? b.. imagini dintr-un oraş (computer). Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. Numără vârfurile acestui cub. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. de dimensiuni diferite . apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare .Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele . a.. c.. Numeşte obiecte în formă de cub. de triunghi. b. pătrat. paralelipiped dreptunghic.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric.corpuri geometrice:cub. 2. 108 . a. dreptunghi.Observă imaginea unei localităţii. 1. alte prisme. Construieşte o piramidă.... Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3. cerc.

1Rezolvă corect şi complet a şi b. 109 .Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Construieşte unul dintre corpurile 3. Foarte bine 2. au corpurile.Identifică corect şi complet corpurile. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub. 1.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele. de exemplu) 3. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric. şi face şi referire la alte aspecte (estetica.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera. 2.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei. 1a.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. Identifică 2. 3.

trei sute douăzeci şi şase. Formează un număr . 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. trei sute douăzeci şi trei. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . apoi citeşte-l. 789. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . două sute douăzeci şi trei. două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. douăzeci şi şase. b. 3.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. patru sute treizeci şi trei. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. Indică scrierile corecte pentru numerele:345. la alegere.

2. făcând o greşeala pe care o autocorectează. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. c.Găseşte toate scrierile corecte. 3. Găseşte patru scrieri corecte. Foarte bine 1. 3.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. Recunoaşte corect două numere. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. b. 2. cu sprijin acordat. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv. 3. Suficient 1. 111 . 2. Bine 1. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. Găseşte trei scrieri corecte.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

standarde şi itemi 115 .Corelaţia dintre obiectivele-cadru.

Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri. 5b - 6a b c.Obiectiv cadru 1. 9. 12. „adaug”.”. etc.) 6. „scad”. oraşul / satul meu etc. repartizarea. „erau şi mai pleacă”. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. „cu n mai mic decât . 4.. 2. 2b c d. „mai mic de n ori” . sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc. „cu n mai mare decât . mii Ite 1a b c. 5. „sunt n obiecte pe x rânduri”..Scrierea. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. în mod egal. curiozităţi. data naşterii.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”.). 8. .”. „mai mare de n ori”. creşteri / scăderi de salariu.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4. Realizarea de estimări în situaţii practice.Recunoaşterea. cu ajutorul desenelor şi a schemelor. 10. a masei. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a. 5 b.(tabele de evidenţă. estimarea sumei de încasat etc. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 3..). proiecte etc. anunţuri etc. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. 2b 3a b c.. citirea. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. 13.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1.problemă (cumpărături.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. reduceri de preţuri.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . preţuri. - e 11.) 3. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. 7. liste de prezenţă. adrese. 2 a.

5a. 5a. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare. b.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. numerele. b.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b.Ordonează corect toate numerele. Suficient 1a. 4a.Formulează corect două răspunsuri.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. 4. Stabileşte corect toate corelaţiile. Rezolvă corect trei operaţii. 6. Scrie corect două numere. 117 .Formulează corect trei răspunsuri.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii.Completează corect două enunţuri. Identifică în mod corect trei numere. Formulează corect un răspuns. 3.Scrie trei fracţii. Scrie corect trei numere.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 6. Rezolvă corect cinci operaţii. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic. b. fie pe cel mai mic.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. 2a. c. Completează a sau b. Bine 1a. Foarte bine 1a. b. c.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. Ordonează . c.Completează corect trei enunţuri. 6. b. c. 2a. după cum urmează. 2a. b. 3. Identifică în mod corect două numere. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. cu o greşeală. Identifică în mod corect toate numerele. 3. 5a.Ordonează corect toate numerele. Scrie corect trei numere. 4a. c.

Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456.. 5 432.. d..... c) 6 087... Probă de evaluare Data: ………….Citeşte următoarele numere: a) 1 234.. b) 12 345. 118 .... 3 kg.... 4 567.. Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4... 130 098. Un biberon ar putea avea: 250 l.. 2. Numărul are 321 de mii... 3. Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g...... 10 234.. 23 654.......... Cifra zecilor este 5.. 67 897. c.. .... 3 t..Nivelul:IV Numele si prenumele …… ... 2... b. 250 cl...... 2 km.cm. Un brad ar putea avea:2 m..... Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1. Timp de lucru : 20 minute a..... Cifra 2 este cifra sutelor.. 250 kl..

Identifică corect o măsură dintre cele date. Identifică corect toate măsurile.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.Utilizarea unităţilor de măsură 119 . 2.Rezolvă corect a . 4.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. 2.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1. 3.Rezolvă corect a si b. Identifică corect două măsuri dintre cele date.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 3. 3.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4. Bine 1. 3. 4.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii.Itemii vizează capacităţile: 1. Foarte bine 1. 2. b si c. 4. 2.

Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. Ce dată va fi peste o săptămână? c.. 2. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. Bine 1.. 4. 120 .. Observă cele două pachet. Ce poţi face? c. 3.Arată pe calendar ziua de astăzi.Rezolvă corect a si b.... Ce lungime crezi că are gardul? c. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a.. Identifică corect o măsură dintre cele date.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat... Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0. Identifică corect două măsuri dintre cele date.. programul unei instituţii din comunitate... b..... Observă programul de la primărie..Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0.. Data: ………….. metrul de croitorie. b si c.. Itemii vizează capacităţile: 1. 2. 4. d. 2 a.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta.. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a . 3. Suficient 1. 3. Găseşte în calendar ziua naşterii tale.. metrul tâmplarului.. b.... d. Identifică corect toate măsurile. Foarte bine 1..... În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare. 2.. 3.. 2. Convinge-te că ai apreciat bine.. o rigla de 30 cm...... un calendar..Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. 4. Care crezi că e mai greu? b.Rezolvă corect a . 4.. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării...Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii..Nivelul:IV Numele si prenumele …… .

.. plicuri.... Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor.......cântărirea pachetelor. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.. tabele... legătura dintre preţ si masa pachetului.... Vei face comparaţii între măsuri.. Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă.... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.... vederi şi bonuri de casă pe un carton.. Învăţătorul/învăţătoarea....... De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări..Nivelul:IV Numele si prenumele …… . Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 ... Vei alcătui probleme cu datele culese. Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor. Vei face estimări. vei lipi timbre... Vei face liste. împărţiri .... scăderi. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate.. vei face o ilustraţie amuzantă. înmulţiri. Vei scrie pe hârtii. costuri.

bine Sunt prezentate probleme interesante. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. 122 . dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. lipsită de Coerenţa. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. F. Prezentarea este inteligibilă. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. problemele sunt copiate din manual. Bine Sunt prezentate probleme. Materialele sunt bine organizate. Datele sunt selectate la întâmplare. Materialele sunt dezordonate. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Descrierea este clară si concisă. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Nu există preocupare pentru aspect. Informaţiile sunt bine organizate. Lista problemelor este incompletă. Recurge la scheme si tabele. Exprimă opinii şi le argumentează. iar prezentarea este lapidară.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema.

Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. 123 . Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc.Modalităţi de înregistrare a datelor 1.

2. B S I .b. ………… ………… x x x x F. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. x x S B F. cursantului final Calificativul b. alegerea operaţiei dintre două operaţii date.b B S I 124 . descoperirea si scrierea operaţiei. B S I F. 2. 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic. Nr. 1.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ .

Cursantul...B B S I ...Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: ... Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F..: 125 ... … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F.: 3... … cursanţ i …% % B … … % S I B... B S I ......: 4. Calificativ final Itemul 3 F...B B S I Măsuri ameliorative: 1..... Cursantul..B.... Cursantul.. Cursantul...: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 .. Număr de elevi prezenti: .. 2. F....

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. Va permite schimbarea biletului. eventual. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. aspectul general al lucrării. fără să fi parcurs modulele anterioare. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă. În funcţie de numărul cursanţilor. De aceea este necesar ca înainte de examinare. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. orală sau practică. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. În susţinerea de către candidat a lucrării. a tabelelor de înregistrare a datelor. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. imagini vizibile. caracteristicile colectivului de cursanţi. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. În notarea lucrărilor. relevante. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. particularităţile şcolii. a fişelor. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. cu caractere şi. în perioada de examinare. să prezinte contribuţia proprie 127 . va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. Cadrul didactic va interveni. dacă este cazul. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. a instructajelor după care se vor face experimentele. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. orală. iar aprecierea. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. pentru a verbaliza experimentul efectuat. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. La probele orale. Corectarea se va face pe baza grilelor. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. a celor care scot în evidenţă punctele tari. ale activităţii sale. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. practică sau alternativă (portofoliu). să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. prin calificative. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. Va formula întrebări ajutătoare.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente.

128 . Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire.la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări.

c) azotul. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . 2. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. Omul. b) dioxidul de carbon.Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. b) lichid. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. Plantele verzi produc: a) oxigenul. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. b) dioxidul de carbon. b) dioxidul de carbon. Aerul este un corp: a) transparent . b) dioxidul de carbon. Aerul se află : a) pretutindeni. c) numai în apă. c) azotul. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. b) numai în sol. c) azotul. b) alb. c) gazos. c) azotul. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul.

Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. 130 . Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7. Suficient Selectează corect 4 variante din 7. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. umiditate şi temperatură.

..............sau de . Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate.......... Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin...... ........... • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ... • Unitatea de măsură pentru temperatură este ...................Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1..care poate fi de. atracţie............. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului.. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 ........................... respingere) 2.... (forţe........ de câte o activitate specifică perioadei de vârstă.......... cădere.................... ... Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine.. atracţiei gravitaţionale. 3................................. gradul Celsius. ... pentru fiecare caz............. Dă exemplu...................... temperatură.. • Pământul atrage corpurile datorită .

Descriptori de performanţă Itemi 1. Ordonarea corectă. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. 132 . Scurtă enumerare a 5 practici greşite. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor. Enumerarea şi argumentarea independentă. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor.

. zăpadă sau………. se găseşte în ape curgătoare. 2. Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1. . potabilă. în toate cele trei stări de agregare. Apa dulce. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă. mor şi ele. animalele erbivore.. în stare……….. mări şi oceane) Pe Pământ. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. Apa dulce. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu. ninsoare. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. vor avea aceeaşi soartă. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. fără hrană şi adăpost. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. plantele se ofilesc.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. ploi sau în subsol. stătătoare. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. apa există în multe forme. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. se găseşte în gheţari. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. norii.. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. lichidă.……………………. Animalele carnivore. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ……………….. În atmosferă. …………………………………. Fără apă.. fără hrană. Apă sărată există în……. în stare ………. 1. condensare.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

Pentru a fi sănătoşi. apă. cerneală. detergent praf. fără praf. zahăr. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. fum şi gaze. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . orez. Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. detergent lichid. trebuie să respirăm permanent aer curat. boabe de fasole.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. producem dioxid de carbon. este eliminat în aer. 1. oxigenul din aer ajunge în plămâni. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. prin expiraţie.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. lapte. sare. 135 . Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.

Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură. foc. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. neomogen 136 . …………………………… 5. …………………………… f. un magnet. …………………………… d.a. un filtru. …………………………… e. filtru. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. …………………………… c. …………………………… b.

Scrierea a 4 reguli corecte. Scrierea a 3 reguli corecte. Identifică Identifică 5 măsuri. Identificare a 3 situaţii corecte. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. 4 măsuri. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. Pentru 3 vieţuitoare. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Identifică 3 măsuri. Enumeră 4 vieţuitoare. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. 4. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. 4 din 5 enunţuri date. Identificare a 3 situaţii corecte. 3. Pentru 2 vieţuitoare. Identificarea a 6 posibilităţi. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. 2. Pentru o vieţuitoare. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. Identificarea a 5 posibilităţi. Identificare a 3 situaţii corecte. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Scrierea a 5 reguli corecte. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. Identificarea a 5 posibilităţi. . Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. 4 din 6 enunţuri date. 3. 4. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări.

Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele….omului. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. 4. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1. Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. 2.. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. pământul…. lemn şi frunze uscate. Ea este un loc de odihnă şi tratament. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. se sapă pământul…. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. legumele…. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări.Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. pentru carne. pentru pene. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Se plivesc buruienile. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. Rădăcinile arborilor fixează solul. precum: …………….

loc de odihnă şi agrement) 2. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. 3. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. Foarte bine Identifică toate resursele. Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. 4. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. cheie: care.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. . Completează corect toate spaţiile punctate. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. lemn. Ordonarea corectă a tuturor etapelor.

soare. Ce sunt părul şi unghiile? 6. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. . Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. Ce proprietăţi are pielea? 4. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. tăiere. Grosimea ei variază de la 0. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. frig. Este elastică. • Creierul. 1. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător . Distruge toxinele din sânge. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. ……………………………….5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. zgâriere. pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. 4. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3.. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv.

Au rol principale în respiraţiei. • .Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism.

Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. . Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Scrierea a 5 reguli corecte. Scrierea a 4 reguli corecte. Scrierea a 3 reguli corecte. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. 3. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2.Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 4. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne.

un pahar de sticlă. o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. Pune pe rând. un ecran. o bucată de lemn... a) b) c) . c) o oglindă. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran . între sursa de lumină şi ecran. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă).Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min.

bucăţele de hârtie. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. sare. Instrucţiuni 1. 4. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. Amestecă apă cu nisip. nisip. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. Separă substanţele din amestec. amestec amestecului crt.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. riglă de plastic. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. ace cu gămălie. 2. 1 2 3 4 . La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. magnet. Obţine o soluţie din apă cu sare.

fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. Prezentarea lor este clară. succesiunea etapelor experimentului. fără precizie . colectarea. identificarea fenomenelor care intervin. succesiunea etapelor experimentului. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac. succesiunea etapelor experimentului. Prelucrarea datelor se poate face uşor. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. Prezentarea lor este clară. Sunt formulate unele concluzii corecte. în termeni corespunzători. exprimarea relaţiilor dintre fenomene. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. în mare parte: instrumentarul utilizat. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. fenomenul propus pentru observare. Colectarea datelor este nesistematică. cu sprijin minim din partea examinatorului. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. Calificativ Bine Sunt identificate independent.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor.

observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date. elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date.

. scheme. AUTOEVALUARE . PREZENTARE . diplome de participare la activităţi ecologice.concordanţa scop-rezultat.autoevaluarea activităţii desfăşurate. .eficienţa modului de lucru. . . . LUCRĂRI PRACTICE .calificativul pe care crede că îl merită. .relevanţa pentru creşterea aprecierilor .rezultatul lucrărilor practice. fişe de înregistrare. REZUMATE .reflecţii despre lucrul în echipă.referate. schiţe. . afişe.Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte.aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată. .reflecţii asupra propriei munci. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI .progresul făcut. (desprinse din chestionare) 5. 2. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi. . CRONOLOGIE . .ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6.estetica generală. tabele.studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări. 7.teste de evaluare continuă. studii comparative) 3. fotografii.complexitatea şi varietatea produselor finite. . articole din presă.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului. rezolvări ale temelor propuse de ghid. . . .îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4.adecvarea la tema propusă.calitatea acestora. notiţe .adecvate la scop.

fără a se stabili o relaţie între ele. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. însoţite de explicaţii. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. cu unele erori minore. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. alături de elementele fundamentale ale textului. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. date şi lectură. Omul şi mediul înconjurător ş. insectelor. . interacţiune. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. dar insuficient fundamentate. indicând continuarea. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. Analiza acestora este primară. cu consecinţe neclare. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu.a. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. dependenţă. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. foarte accesibilă. propuse pentru studiu. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. păsărilor. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. iar corectitudinea relativă. Bibliografia este menţionată. Este demonstrată utilizarea lor corectă. în vederea formulării unor concluzii pertinente. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. Cicluri evolutive ale mamiferelor. Este identificată o singură posibilă sursă. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate. subordonare.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. cât şi una pe termen mediu. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial.

ansamblu este îngrijită şi clară. .

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute.). erorile de exprimare. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. de specificul şcolii. Se recomandă ca înainte de examinare. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii. zone din localitate etc. În caz de confuzii sau erori. desene. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient.). albume. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. dacă este cazul. muzeu. foarfeci. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. machete.). vizite la muzee. defalcată pe sarcini individuale. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. Pentru probele orale. instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. orală. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. grafie sau pentru estetica lucrării. lipici etc. planuri. planuri. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. . Se recomandă. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. busole. confecţionare de machete etc. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. ca încă de la începutul cursului. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. de numărul de cursanţi. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. Va cultiva o atmosferă destinsă. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. topică. Înainte de perioada examenelor. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. practică sau pe bază de portofoliu. fie în afara clasei (curtea şcolii. colecţii de imagini. Examinatorul va interveni. de caracteristicilor grupului de cursanţi. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. pozitivă. îl va conduce pe cursant. jocuri de rol. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Este permisă schimbarea biletului.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. prin întrebări suplimentare. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor.

. Evaluare orală . 2. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: …………………………………………………………………………………………. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu). Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe. Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:……………………………………………………….Varianta 1 1.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… . 3.

activităţi turistice: ………………………………………………………………………………………. Din această pricină . ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani.Istoria romană) .. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. 3. dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Enumeră căile de transport.Varianta 2 1.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: ……………………………………………………………………………………. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor. Dibaci în a întinde curse. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. (Dio Cassius .

Descriptori de performanţă Item 1. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. prin exemple/citare. coerent şi logic. prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. Cu sprijin. prin exemple. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. coerent şi logic. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. Fără sprijin. în limbaj simplu. Fără sprijin. . Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului.

o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . anotimpuri. un monument din localitatea ta. la alegere.semnificaţia lui. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. 5.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… . reliefului.aşezarea monumentului în localitate. ………………………………………………………………………………………………………… . Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. acest pământ a stârnit interesul multora. Specifică: . cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. a). La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. . Prezintă.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare. pământul României se desfăşoară între graniţele ei.b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită. podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse. care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui. . în mulţi înalţi. dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor.

Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. Identificarea unui motiv. Barem de corectare Item 1. Prezentarea monumentului după 4 repere.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. 5. Localizarea pe harta provinciilor. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. Prezentarea unui monument din localitate 4. Completarea pe harta a statelor vecine 2. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Identificarea a două motive. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. precizarea statelor învecinate. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. frumuseţea. descrierea unor obiective din mediul apropiat. Identificarea a trei motive. Prezentarea monumentului după 3 repere.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. . Prezentarea monumentului după 2repere.

mai ales în oraşele mari.... Depresiunea Transilvaniei. .Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………. iar după unirea Principatelor Române. (20 septembrie 1459). capitala…………………………. La începutul secolului XX... Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii..În vremea regelui ……………. reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. cultural.. b)portul. Paris. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este ………………………….. pe cursul………………. .Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi.Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. află la câmpie. Delta Dunării. e)relaţiile cu vecinii 3. Vlad Ţepeş) 5. industrial. economic. Dâmboviţei. d)conducători. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. . bancar. 4. României.. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. Precizează: a)ocupaţii.. Ţării Româneşti.a României. Câmpia Română. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română. Carol I.. c)credinţă.Judeţul se află în partea de ……. ………. devenind un mare centru……….oraşul s-a dezvoltat mult. zonele de munte şi deal. comercial. franceze. Dealurile Moldovei. Timp de două secole a fost capitala………………………. . datorită influenţei ……………. engleze. …………. situat în Câmpia……………….Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ………. Câmpia de Vest.

Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Notarea corectă a 5 afirmaţii. Precizarea a 2 caracteristici.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Completarea a 2 informaţii. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Completarea denumirilor a 4 unităţi. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii . Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală.

. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. 3. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României). precizează poziţia acestora după punctele cardinale.

Recunoaşte personalităţile. lipici. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. harta Europei. determină poziţia acestora independent. determină poziţia acestora independent. foarfece. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren.Materiale necesare: busolă. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. . harta administrativă a României. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. Recunoaşte personalităţile.

enumerare.construcţii vechi/recente.caracteristici generale. .structura etnică. desene) ..Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:…. . . . Poziţionarea pe harta României……. .imagini (fotografii. Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii.scurtă descriere. desene) 2 Formele de relief . structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată.obiective turistice.. stătătoare. . bibliotecă. Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic.cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii. 5 Vegetaţia şi fauna . . în etape.ocupaţii principale. . Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea.specii reprezentative.fragmente narative proprii sau din surse documentare. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă.organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. artificiale 4 Clima . .căi de comunicaţie. Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti .denumirea selectivă 3 Apele curgătoare. Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.

notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. varietatea. . claritate. a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica. coerenţă. echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. putere de argumentare în exprimare. vizite.

Educaţie civică Probe de evaluare .

şi pe apărătorul lor. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii. 3... Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc. 2.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie. Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul.... calculatoare. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor.... Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. spune contra scolii.. Motivaţi.. pentru că şcoala e bună. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului.. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte.. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele. Data: .. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1..... Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text.. Spuneţi ce decizie aţi luat. rămân repetenţi.. Fetele nu sunt primite la această şcoală.. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul. Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 . Profesorii spun că şcoala este de folos.. 4... Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi. c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul).. lipsesc des de la şcoală.. Apărătorul susţine cazul.. profesori şi pe apărătorul lor.. 5.. dar nu le e permis. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. Şcoala are profesori bine pregătiţi. Aceşti băieţi nu învaţă. săli de studiu şi multe cărţi. alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări.........

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

Foloseşte o exprimare imprecisă. dar nu sunt relevante pentru caz. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete. puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. îndatoririlor. îndatoriri. 167 . norme.Calificativele se acordă global. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. neadaptate la caz. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Combate un argument important al părţii adverse. normelor. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. Bine Argumentele sunt incomplete. insuficiente. se fac puţine referiri la drepturi. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse.

Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. reţete. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. după felul cum ştiţi să prezentaţi. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. 168 . Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. după materialele pe care le folosiţi. o hartă a familiei. etc. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale . Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. 1. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Veţi fi notat după conţinutul proiectului. politica familiei? 5. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. religia. medalii. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea.

nu se uită la vorbitor. Trece de la una la alta. când prea încet.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Imaginile sunt potrivit de mari. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. Nu face gesturi care distrag atenţia. dar nu are o idee de final. multe gesturi. vorbeşte prea repede. Aduce informaţii şi este inventiv. dar nu face referire la ele. Nu face o introducere. mormăie. neclare. Încearcă să fie inventiv. 169 . nici un efort de a fi inventiv. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. Vorbeşte când prea tare. Are un ritm adecvat în vorbire. Aspectul este acceptabil. Conţinut Exprimarea Este monoton. Prezentarea este cursivă. Uneori se uită în altă parte. Imagini mici. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. Are şi introducere şi o idee de final. se uită în jos. Aplaudă. Are enunţuri clare. Este atent la ceilalţi vorbitori. Imaginile sunt plăcute. Spune câteva poveşti. le arată. nu are o idee de final. Este atent la majoritatea vorbitorilor. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. distrage atenţia.

Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. Familia se adresează : ● primăriei. c.. Lipsa de răbdare. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. Relaţionarea în cadrul grupului: a. • să faci curăţenie. • să ai grijă de copiii mici. De ce crezi că apar ele? c. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e. • să plantezi pomi. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. ● primului ministru. Cum te simţi când ai un conflict? 3. Ei se duc la : ● primărie. ● bisericii. ● bisericii. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. Un copil este dat dispărut. Data ……………. altele. 170 . c. d. b. Ce crezi că este un conflict? b. ● preşedintelui ţării.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. ● biserică. ● primul ministru.Nivel: IV Numele şi prenumele………………. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. Participare la viaţa comunităţii: a. lipsa de interes. Doi tineri se căsătoresc.. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b.

Recunoaşte cel puţin două instituţii. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. 171 . Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Recunoaşte cel puţin o instituţie. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare.Calificativele se acordă global. Recunoaşte toate instituţiile.

Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. Identifică trei diferenţe şi le motivează. 2. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. c. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. c. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. 2. Data ……………. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. a. b. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. Este convingător în susţinerea argumentelor. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător. 3. 2. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. Spune trei reguli care dovedesc respectul. 3.a. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. b. 3. 2. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar.

apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. bun cântăreţ). Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. a Impact ul vizual 173 . Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. abilităţi. Puţine erori de exprimare. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. etc. ilustraţiile. Posterul este aspectuos. Piesele se lipesc pe un carton. Posterul este ordonat. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. culorile îl înfrumuseţează. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. reuşite. decupaje din reviste şi lipici. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. Data ……………. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. Posterul este dezordonat. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. Pe fiecare piesă. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. bine Problema este clar evidenţiată. Prezentarea este clară. Prezentare monotonă. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. defecte.

174 . acestuia. a imaginilor.simbolurilor.

C.. E. alte persoane. nesatisfăcătoare F. ………………………………………. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. tată. (numele. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul. MAMA………………………………………………………………………… ……………………….. Naţionalitatea……….).. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. D. organizate..NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. Structura familiei: copii în întreţinere (nr….VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII. fraţi (nr. F. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A... bune. prieteni.………………………………………………………. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect. 175 . 1 I. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… ……………………. şi anume: ……………………………………………………………………………… C. Religia………………………………………………………………………… E... …. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G.. nefavorabile..……. mamă. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune.…).. satisfăcătoare. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit. D. B. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil . Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………. şi anume :……………………. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ………………. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. surori (nr…).

suficient. inadaptabil.. suficient. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor.. • se supune/nu se supune normelor grupului. medie. insuficient d) (titlul………………………………………. bine... medie. calificative. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului. bine. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. bine. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. bine. insuficient Educaţie civică: foarte bine. bine..…): foarte bine. suficient. bine. insuficient Matematică: foarte bine.…): foarte bine. bine. uneori (cele preferate. Ritmul mişcărilor: rapid.. bine. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri. trece/nu trece de la un rol la altul. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere. scăzut. suficient. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună. insuficient b) (titlul………………………………………. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. medie. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. bune. mediu. insuficient Limbă modernă: foarte bine. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. slabe B. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna.. bună.. suficient. greu adaptabil. satisfacţie. slabă 176 .. indiferent B. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. mediu.. bine. suficient.. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A.…): foarte bine. suficient. suficient. conştiincios.1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt.…): foarte bine. suficient. bine. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. III. suficient. insuficient c) (titlul………………………………………..

sinceritate. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. activităţi artistice. spirit de colectiv. bună. mediu. sinteza (foarte bună. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. gramatical (corect. şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. bună. bună. bună. vesel. cu grupuri mici (foarte bună.b) spirit de observaţie: foarte bun. bună. lexical (corect. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. bună. controlat. slabă). lent/explosiv. puţin sociabil. mai mult trist. slabă). uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. semantic(corect. rezervat. cu întreg colectivul (foarte bună. 177 . slabă d) orientarea în timp: foarte bună. reţinut/nestăpânit. clasificarea (foarte bună. respect pentru muncă. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. activităţi artistice. corectitudine. medie. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. expresiv. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. bună. emotiv. instabil. incorect). slabă). scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. generalizarea (foarte bună. calm. activităţi practice . incorect). medie. interiorizat. spirit de prietenie. respect faţă de adult. bună. sociabil. slabă). politeţe. hărnicie. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. incorect). inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. concisă / redundantă. slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. fidelă. cognitiv. spirit de ordine. bună. bună. excesiv de timid. hiperemotiv. deschis. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. visător. închis. incoerent. afectiv. slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. slabă). comunicativ. comunicativitate. bun. comparaţia (foarte bună. medie. slabă). bună. bună. sârguinţă. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă.

178 . acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ………………………. IV. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. altele.. timiditate. nehotărâre. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. nesiguranţă. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă. ŞCOALA………………………………………………………………….………………………………. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. modestie. curaj. încredere în propriile puteri. DATA………………………………. dezordine. altele. Cadru didactic……………………………………………………………….perseverenţă. şi anume…………………………………………………………………. egoism.. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. disciplină. îngâmfare.. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. spirit de iniţiativă. stăpânire de sine. independenţă. neîncredere în sine... lăudăroşenie. (numele şi semnătura) CLASA…………………………………….

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful