Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă. tineri. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 . Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar.01. de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă. În acelaşi timp. adulţi).2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar. tineri sau adulţi care.10.5160 din 06. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. definit prin intermediul vârstei (adolescenţi. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi.

Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. acela de facilitator. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. autonomi. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. În acest context. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. Astfel. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe.tind să fie orientaţi spre sine. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. cu sprijinul cadrelor didactice. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. incluzând activităţi înrudite. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. responsabilităţi de familie. adulţii ştiu ce scop au de atins. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. ei apreciază un program educaţional bine organizat. au o învăţare centrată pe viaţă. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. opus centrării pe discipline de studiu. iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. pe rezolvare sarcini sau de probleme. Din această perspectivă. Aceşti adulţi • 5 . rolul lor fiind de multe ori. cu elemente clar structurate. instruirea la care au participat anterior în mod formal. au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. Astfel.

promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor.trebuie trataţi ca egali în experienţe. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. concretizarea. comparaţia. temelor. abstractizarea. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. la valorizarea experienţelor de 6 . în condiţiile interesului imediat. • Curriculum centrat pe situaţii. proiectelor propuse. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. În aceste condiţii. în cadrul tuturor disciplinelor predate. sinteza. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. generalizarea. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. • Incorporează. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

• autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii. Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă. şcoli sau guverne. Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. . . Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor. Astfel. sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. • descoperire nu receptare.identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. format din adolescenţi. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. apropiată. a pregătirii cadrelor didactice. • autoreflectare. De asemenea.3. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. • surse bogate şi variate. În aceste condiţii. sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . • respectarea stilurilor variate de învăţare. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 . a intereselor lor de cunoaştere.interviu/discuţii individuale. principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. alături de respectarea şi instruirea directă.probe scrise. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. . a instruirii. .probe orale. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi.probe practice.stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. a standardelor curriculare. comunităţi. • mentorat. . 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată.

investigaţia. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. brainstorming.identificarea punctelor slabe. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte.identificarea punctelor tari. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: . iniţiate şi nu pe individ. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 . rezolvarea de probleme. chestionare. joc de rol. . în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. practice (activităţi practice. abilităţilor. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. dezbaterea. În cazul evaluării formative. De asemenea. care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. un numai ale celor tradiţional academice. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare. . acest proces se derulează într-o manieră constructivă. studii de caz. prezentarea. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală.realizarea unei evaluări sumative integratoare. de tip logico-matematic şi lingvistic. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. orală. liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative). evaluarea autentică subliniază faptul că: . Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. Pornind de la aceste premise. masa rotundă.procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie.realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. conversaţia cu oponent. conversaţia euristică. . cu centrare pe activităţile care trebuie promovate.

Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. cât şi într-o excursie de studiu. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări. politici. folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare. . învăţare prin intermediul proiectelor de grup. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi.identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme. cât şi metodele şi rezultatele evaluării. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . ce este nevoie să mai înveţe să facă. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat.de clasă. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. datorită instrumentelor variate folosite. .procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora. astfel încât ei îşi extind. dar şi în cadrul procesului de evaluare. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. atât obiectivele. toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. obişnuit. într-un atelier sau la biblioteca şcolii. . Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. .. . inclusiv evaluarea continuă din clasă.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori..identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. . şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei.

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică. pe baza descriptorilor de performanţă. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. semi-obiectivi. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. scrierea unui bilet. educaţie fizică). Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. să le interpreteze. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. ea este posibil de realizat şi la limba română. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. să lucreze independent. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. să le aplice în contexte noi. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). să-şi exprime opinia. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare. reviste. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. • scrierea imaginativă. scrisori. selectarea unor informaţii din ziare. • activizarea vocabularului. Calitatea probelor depinde de natura. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. cereri. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. în ritm propriu. 16 . • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. educaţie plastică. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. să găsească soluţiile. educaţiei muzicală. cunoştinţelor. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”.

• ce activităţi de documentare a desfăşurat.teme pentru acasă. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. proiect. trebuie să asigure o atmosferă calmă. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. va acorda timp suficient de gândire. o temă scrisă efectuată acasă. originalitatea. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. ▪ foarte bine.. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. noutatea.. proiect tematic. În listele de verificare. după tipul acestora etc. lipsită de tensiune. cadrele didactice 17 . I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el. exemple concrete privind conţinutul evaluat. corespunzătoare fiecărui modul. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. un referat. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. • logica după care a organizat materialul. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. deprinderile vizate.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. în timpul derulării examenelor. va solicita lămuriri. dacă a studiat o bibliografie . vor viza conţinuturi esenţiale. gradul de interes. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. justificări. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă.

acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. 18 .

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele. va folosi un vocabular adecvat.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. prevăzând sarcini pe trei niveluri. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. accesibil. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. Probe de sinteză(pe sistemul examen). Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. va acorda timp suficient de gândire. volumul şi calitatea cunoştinţelor. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. în interiorul aceluiaşi standard. dar şi la alte niveluri). 22 . Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. anumite sarcini matematice. pe baza descriptorilor de performanţă. evaluatorul va citi textul. justificări. urmărind realizarea a 2-3 standarde. În consecinţă. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. capacitatea de a exemplifica. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. va explica unii termeni. va solicita lămuriri.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. conform descriptorilor de performanţă. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin. exemple concrete privind conţinutul evaluat. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Probe mixte. cuprinzând un număr mic de itemi.

23 . In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. standardele de evaluare şi itemi. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. Unele standarde sunt evaluate prin probe practice. Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru. orale sau prin proiect.

notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . pentru realizare personală (orar. grafice. grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale.problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . planuri. respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe.

• fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. • liste de control şi de verificare .eficienţa modului de lucru.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). aspectul. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. utilitatea unui anumit material. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor .progresul făcut. • liste. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor. trecând în revistă lucrările anexate. note şi observaţii legate de învăţare. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci. articole din ziare. 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . probleme rezolvate. învăţare şi evaluare. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial.importanţa lucrării. elementele noi. Lucrări practice:adecvate la scop.Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. scale de apreciere. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. punctele forte etc. tabele. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. • temele de casă. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . individual sau în cooperare cu alţi colegi. scări de clasificare. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. noutatea. • fişe individuale de lucru. dacă este complet. pliante. despre lucrul în echipă. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii.rezultatul lucrărilor practice. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. Întrebările vizează: scopul realizării. De exemplu. • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. reţete. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. demonstrează corelarea dintre experienţă. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată.adecvarea la tema propusă. Examinatorul realizează un interviu. • proiecte tematice.să arate originalitatea.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

în viitor. logica în argumentarea ideilor. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice. 27 . dacă este coerent.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. Calitatea materialului . corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. capacitatea de adaptare la solicitările temei. a factorilor de blocaj. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. deprinderi. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. coerenţa internă.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. selectarea informaţiei relevante. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. Calitatea rezultatelor . Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. abilităţi. dacă au fost făcute legături între date. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. Documentarea – identificarea datelor necesare. ce nu a mers bine şi de ce. original. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. măsura în care cursantul este inventiv. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. cunoştinţe. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului . Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. ce a mers bine.

prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. problema dată. 28 . calcul. simbolurilor. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. a imaginilor. legătură cu tema cu tema. calcul. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. a corecte. culorile îl înfrumuseţează. ilustraţiile. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. Sunt scrise clar calculele. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. scrisul. Posterul este dezordonat. Posterul este aspectuos. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. suficiente elemente care susţin privind tema. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. greşite. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ.Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos.

Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 . cum este cea exemplificată mai jos.PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare. Efectuarea de √ √ estimări 3. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. pentru nivelul I. Compunerea de √ √ probleme 5. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. 1.

3.Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.

Din punct de vedere calitativ. Formele evaluării Probele de examinare orală. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. 31 . Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. listele de verificare. studii de caz. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. s-au făcut vizite. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. obiecte confecţionate sau machete. lucrările de investigare proprie sau de grup. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. Se va opta. 2. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. Se pot aplica probele practice. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. probe practice.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. fără sprijin: foarte bine. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine. sprijin minim: bine. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. 3. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. Probele se susţin în sesiuni speciale. de numărul de cursanţi înscrişi. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. Pentru sprijin susţinut: suficient. grilele de observaţie a activităţii cursantului. scrise. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. priceperile.

• confecţionarea mulajelor formelor de relief. unităţi mari de relief. căi de comunicaţie. • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. de punere în corespondenţă. prezentarea unei personalităţi. de a argumenta afirmaţii / situaţii. căi de transport. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. istoric. arborele genealogic al cursantului. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. Poate fi de alegere din mai multe variante date. interpretări. documente personale. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. de apreciere a valorii de adevăr. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. descoperirea unor resurse naturale. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. punere în corespondenţă etc. căi de transport. Evaluarea se face în termeni cantitativi.. planuri ale locuinţei. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. a unor enunţuri. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. denumiri ale acestora. de completare. schiţa traseului de acasă la şcoală. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. etnii din România. necesită scurte descrieri. climă. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră. personalităţi.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. • întocmirea unui plan după o machetă dată. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. completare a enunţurilor cu noţiuni date. construirii unor căi de comunicaţii etc. exemple. şcolii sau clasei. forme de relief. Celălalt solicită completarea unei hărţi. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. izvoare istorice ş. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. vecini.a. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. staţiuni de pe malul mării. Probele scrise conţin 5 itemi. faună. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. istoria familiei. cât şi de cursant. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. evenimente istorice din zonă. 32 . Celălalt. relief. de dificultate sporită. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. porturi. Probele practice conţin trei itemi. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. a numelor unor oraşe. enumerare de elemente. povestiri. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi.

cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. • logica după care a organizat materialul. floră şi faună. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. • va interpreta datele culese. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. 33 . descrieri ale clădirilor. căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. În prezentare. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren.

pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. cum sunt portofoliul. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. a proiectului şi prin probe practice. Pentru evaluarea finală. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. Probele se susţin în sesiuni speciale. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. priceperi. aptitudini. cel puţin la nivel minimal. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. 34 . cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. investigaţia. progresele cursanţilor. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. Indiferent de tipul probei. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. 2. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. cursanţii care frecventează modulul. nivelul unor deprinderi civice. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. practice sau prin metode alternative. proiectul. se construiesc situaţii pe care să le judece. anumite operaţii ale gândirii.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. deprinderi. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. 3. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor.

Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Întrebări de reflecţie S1.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. va acorda timp suficient de gândire.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . va solicita lămuriri. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. prezentarea unor instituţii din comunitate. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. justificări. Ca proba practică. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. referitoare la respectarea unor drepturi S4. • capacitatea de a exemplifica. pe baza descriptorilor de performanţă. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. exemple concrete privind conţinutul evaluat.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală.

Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. punctele forte etc. scări de clasificare. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. • temele de zi. note şi observaţii legate de învăţare. De exemplu. materialele folosite. aplicabilitatea unor cunoştinţe. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. Se va formula o apreciere holistică.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . 36 Des eori Un eori Rar eori . elementele noi. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. pliante. cursantul va fi sprijinit să arate scopul. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. noutatea. În prezentare. • proiecte tematice. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. scale de apreciere. liste. Analizează propriul comportament. originalitatea. Pot fi selectate: o lucrare scrisă. învăţare şi evaluare. demonstrează corelarea dintre experienţă. importanţa lucrării. articole din ziare. un proiect tematic. vor viza conţinuturile esenţiale. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). • observaţii pe baza unor ghiduri. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. un poster. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. o fişă de observaţie. • liste de control şi de verificare. tabele. un afiş. reţete. globală şi se va stabili un calificativ. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. individual sau în cooperare cu alţi colegi. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului.

se observă relevanţa pentru tema proiectului. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . e. modul în care au fost făcute legături între informaţii. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. abilităţi. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei. despre lucrul în echipă. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. ce nu a mers bine şi de ce. prin modul de concepere este adecvat temei. d. dacă este coerent. în viitor. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. progresul făcut. Calitatea materialului utilizat . Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. este logic şi argumentat. b. cunoştinţe. deprinderi. adecvarea la tema propusă. II Calitatea activităţii cursantului a. măsura în care cursantul este original. Lucrări practice:adecvate la scop. dacă este complet.eficienţa modului de lucru. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. coerenţa internă.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. acoperă tema propusă.inventiv. a factorilor de blocaj. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a. Alte materiale: calitatea acestora. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. aspectul. rezultatul lucrărilor practice. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi.

pentru a înfrumuseţarea imaginilor. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor. f. Posterul este ilustraţiile.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. acestuia. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. simbolurilor. Exprimarea este clară. culorile îl S-a încercat dezordonat.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent.b. Multe greşeli de . Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante. Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. legătura dar cu tema. Impactul vizual Posterul este ordonat. Posterul este aspectuos. capacitatea de adaptare la solicitările temei.Scris neciteţ. c. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Nu este înfrumuseţează. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. e. prezentării corecte. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. g. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute. tratată superficial. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. Se înţelege ideea. d. 38 . Greşelile .

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin.În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. • • • • • • • • 40 . la alegere. Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. 3 şi 4). Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. folosind un vocabular accesibil cursanţilor. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii. Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). probă orală. abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare.

[.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2... Eu am uitat umbrela acasă. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. Citeşte: Azi se anunţă ploi. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. ………………………………………………………………………………………………… 41 .Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Ascultă cu atenţie următoarea ştire.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. 3. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă.

Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă. 42 . Ascultă cu atenţie următoarea ştire. 3. Este necesar să consumaţi multe lichide. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare. Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.. [.20 min. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2.

potrivite situaţiei date. corect. Citeşte cu uşurinţă. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. cu sprijin din partea învăţătorului. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. Cerul va fi senin. va citi clar. Citeşte enunţuri în ritm lent. Citeşte în ritm lent. cu voce tare. enunţurile date. corecte din punct de vedere gramatical. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Formulează enunţuri logice.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . după ascultarea repetată a acestuia. cu mici erori de exprimare. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. corect. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. cu mici erori. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. rar textul de mai jos. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. enunţurile date. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. Spre seară. potrivite situaţiei date. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. În zonele de munte va fi ceaţă. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. cu voce tare. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. iar la amiază de cel mult 11 grade. în zonele de câmpie vor cădea ploi. 3 43 . în funcţie de anotimp. cu mici erori de exprimare. Vremea va fi călduroasă.

3. . 2. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului. marele artist şi inventator. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Citeşte. a fost obsedat de ideea de a zbura. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. Leonardo da Vinci.

2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa. La 18 martie 1906. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. Aparatul de zbor avea motor. 3. Citeşte. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. .20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. Inventator român.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . în Franţa.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. asemenea celor de liliac. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. dar şi în Franţa la Paris. în Ungaria. o elice. Traian Vuia a studiat la Budapesta.

atât pentru transporturi aeriene. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. coerente. potrivite situaţiei date. cu mici erori.30 destinaţii ca: Spania. în ritm propriu vorbirii. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . cu mici erori de exprimare. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. Citeşte enunţurile date în ritm lent. corecte din punct de vedere gramatical. 5. fără erori de acord. reluând cuvinte mai puţin uzuale. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. complete (formule de salut. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. cu sprijinul întrebărilor. corect. potrivite situaţiei date. Grecia. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. conţinutul fragmentului audiat. potrivite situaţiei date. corecte din punct de vedere gramatical. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. disponibile. mai ales pentru internaţionale. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. de prezentare) coerente. cât şi pentru cele foarte avantajoase. Dacă există astfel de situaţii. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. . pentru sprijinirea cursantului. de prezentare). complete (formule de salut. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. Oferă informaţii esenţiale. corect. Preţurile sunt cursele interne. cu sprijinul învăţătorului. cu sprijinul învăţătorului. în limita locurilor Popa nr. coerente. prin telefon. conţinutul global al fragmentului audiat. cursele interne. de prezentare). Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. rar textul de mai jos. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. de 15% din costul biletului. (formule de salut.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. La itemul 2. Oferă informaţii esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. Cipru. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. corecte. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Oferă informaţii esenţiale.

20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. însă pot izbucni din nou. vegetaţia este atât de uscată.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului.. Ascultă cu atenţie următorul text. Citeşte: Din cauza secetei. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. 3. dar şi două parcuri naţionale.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? . Majoritatea focarelor au fost stinse. 2. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc.. pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. [.

Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. 3. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .. 2.. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni. [. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. Va fi externat în următoarele două zile. cu grave probleme respiratorii. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul. . a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. Ascultă cu atenţie următorul text.

medici sau voluntari ai persoane. Acest cureţe şi să verifice sobele.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. să Reanimare şi Descarcerare. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. de prezentare) coerente. cu mici erori de exprimare. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă.fumatul neglijent. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. coerente. 2 Oferă informaţii esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. cu sprijinul învăţătorului. cu sprijinul cadrului didactic. potrivite situaţiei date. informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. complete (formule de salut. informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. potrivite situaţiei date. copiilor cu focul. lase la îndemâna lor surse de foc. coerente. București. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . dar şi de jocul foarte bine echipată. Acesta avea la bază anului trecut. de prezentare). de prezentare). cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. corecte din punct de vedere gramatical. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. corecte din punct de vedere gramatical. Oferă informaţii esenţiale. cu sprijinul întrebărilor. rar textul de mai jos. fără erori de acord. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. potrivite situaţiei date. Oferă informaţii esenţiale. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. complete (formule de salut. complete (formule de salut. coerente.

coerent. . în ritm propriu vorbirii textul dat. cu mici erori textul dat.3 Citeşte în ritm lent. Citeşte cu uşurinţă. corect. corect. corespunzătoare. Citeşte în ritm lent. coerent textul dat.

dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Doar nu vrei să se scuture toate. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Ascultă cu atenţie textul .Aş veni. Dacă era alt judecător veneam bucuros. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. 3.Iubiţi prieteni. . . Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. zise el.Nici eu nu pot veni. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. dragul meu. cel dintâi prieten răspunse: . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: .

Nici eu nu pot veni. Doar nu vrei să se scuture toate. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . cel dintâi prieten răspunse: .Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. . veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui.Iubiţi prieteni. 3. . zise el. Ascultă cu atenţie textul. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău.Aş veni. dragul meu. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1. Dacă era alt judecător veneam bucuros. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.

totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.Aş veni. La itemul 2. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni.Iubiţi prieteni. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. Într-adevăr. când cursanţii povestesc. dragul meu. Numai cel de-al treilea. Într-o zi. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. Voi ştiţi toată viaţa mea.Nici eu nu pot veni. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. buna purtare şi dreptatea prietenului său. după ce-i spuse vorbe de laudă. Dacă este nevoie. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. se arătă gata să meargă la judecător. Şi cu toate acestea. . Dacă era alt judecător veneam bucuros. iar pe-al treilea mai puţin. zise el. La această rugăminte a lui. el plecă cu dânsul. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. Deşi el se ştia că este nevinovat. intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. acela pe care nu-l iubea aşa de mult. Doar nu vrei să se scuture toate. Mă cunoaşteţi de mult timp. cel dintâi prieten răspunse: . în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. .

Citeşte corect. corect. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. cu mici erori textul dat. cursiv. cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. cu 2. coerent şi expresiv textul. 2 Relatează. exprimându-se logic.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. corect din punct de vedere gramatical. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. . solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului.4 greşeli. 3 Citeşte în ritm lent. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. exprimânduse logic. cu ajutorul unor întrebări de sprijin. Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. coerent textul dat. exprimânduse logic. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri.

. 3....... Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.... Tinerii eram în gară.... eraţi în gară.... Trenul era în gară..... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii... .... Eu erau în gară........ Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite.... Tu şi Ana erai în gară.... 4.......... • Dimineaţa mă trezesc la ora ... ....... este prietenul meu.....Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1... Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie......... • ... maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2.... • Eu stau în localitatea ... ..............

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

Completează corect cele trei enunţuri.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical. Formulează un enunţ corespunzător imaginii. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine. respectând acordul dintre subiect şi predicat. respectând regulile de ortografie. cu o eroare de ortografie. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. I2 I3 I4 . Completează corect cele trei enunţuri. respectând acordul dintre subiect şi predicat.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. corect din punct de vedere gramatical. respectând acordul dintre subiect şi predicat. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. Completează corect două enunţuri. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei.

... Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit.............. angajat – salariat................ talent.... şi ... numărul 5.. Anunţul se adresează persoanelor cu vârste .... ...... croitori şi muncitori necalificaţi.. ... între orele 13:00-15:00. Anunţul este valabil până la 1 noiembrie...... 2..... Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat..... muncitor. Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii.. meserie – pricepere... profesie..... om. bărbat.... Sediul societăţii comerciale este în Strada ..... 3......Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1................ anunţ – ştire.... persoană – vietate................ etate. căsătorit.. Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători.... . _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs. ziar...................... tinereţe. Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5. de luni până vineri....... Se fac angajări pentru următoarele meserii: .. ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten... bucurie........ cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani.. vârstă – copilărie.. ani..........

. .______________________________________ ………………………………………………………………………………………………….

interogative şi exclamative elaborate. semnul întrebării. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Formulează propoziţii enunţiative. respectând cerinţele date. cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. cu o eroare ortografică. interogative şi exclamative simple. respectând regulile ortografice. Formulează propoziţii enunţiative. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. 2 3 . Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. respectând cerinţele date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor. Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Este importantă logica enunţurilor. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. interogative şi exclamative elaborate. semnul exclamării). Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. Formulează propoziţii enunţiative. cu cel mult două erori ortografice.

□ Cozia şi Călimăneşti. □ la vilă □ Călimăneşti. ne-am urcat în tren. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca. să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. 2. Nimeni nu se aştepta să venim. □ Turnu şi Cozia. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. am văzut că nu era nicio maşină parcată. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. □ trenul. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. alţii mai liniştiţi. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. cu bagajele făcute. Marchează cu X varianta corectă. Pe data de 24 decembrie. împreună cu familia. 1. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. Până la urmă am fost cazaţi. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . □ autocarul. □ la hotel □ Căciulata. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina.

................. Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi............................. Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4... cu ocazia sărbătorilor de iarnă............................... ....... ..................................3....................... ...........

Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. ortografie. I3 I4 . verbului şi adjectivului. respectând normele de structură ale acesteia. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. respectând normele de structură ale acesteia. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 1-2 greşeli de ortografie. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină. cu 2-3 erori de structură.

............. Formulează enunţuri în care cuvintele: părul...... Mă uitam la cer printre frunzele dudului.................... ………….... cu ochii căprui...... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire.... ………………………...... Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a.. Înaltă... cu gura strânsă... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …...... Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul...... Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii................................... Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? ……………………………………………………………....... ............. . …………………………..... 2...... cu părul alb... ........................ .... Fusul îmi sfârâia la urechi.. Ea mă săruta pe frunte.............. Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei....Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis......... Îi sărutam mâna................. uscăţivă......... 1.… b....... ………………………………………………………………..... Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………....................................... c.. cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text.... creţ...............……...... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………......

.... Dă textului un titlu potrivit...... ...... • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii.... ……………………………………………………………………………… ….. ......).........…………………………………………………………............... din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten... un coleg etc...... un membru al familiei. ……………………………………………………………………………… …............. .. 3... …………………………………... 5.......... 4. Identifică în textul citit şase adjective................ ……………………………………….... ……………………………………………………………………………… …..... .... ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ….. ……………………………………………………………………………… ………………………………………...... Scrie un scurt text.............. ………………………........... …………………………………………….......... …………………………………………………………......... ................... Scrie-le pe spaţiile punctate........ ......... ………………………... • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei. .. ……………………………………………………………………………… ….. Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul....…….. ......................... ......... ....

scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. clare. ori de schimbare a formei cuvintelor. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. logic înlănţuite. scrie lizibil. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate. Identifică şase adjective în text. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. scriind lizibil cu 1. logic înlănţuite . fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. titlul este semnificativ pentru textul realizat. clare. cu 1-2 erori de înlănţuire logică.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. punctuaţie. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. punctuaţie. Identifică patru adjective din text. titlul este semnificativ. titlul reflectă conţinutul textului realizat. 2 3 4 5 . Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. ori de schimbare a formei cuvintelor. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. cu 4-5 erori de scriere. scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. pentru textul realizat. cu 2-3 erori de scriere.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. scrie lizibil. Identifică cinci adjective în text . punctuaţie. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului .

.............................................. 1-2 felii de caş□aval....................... Adăugaţi □ărar tocat................. ................................................... ......................................... Completează casetele cu literele care lipsesc......... .... 2...... ............. Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1........................................... ...... Se bat 5 – 6 o□ă.................................. . ....... .... Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi..... şunca şi ceapa...... Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde............ .....Nivelul I cursantului .. Amestecaţi-le cu caşcavalul... Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei... 2 – 3 felii de □uncă..... ............ ............................................ ...........................

). de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. cuvinte sau chiar propoziţii. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă. Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. rupt. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. Suplimentar. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. De asemenea. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. de invitaţi la un anumit eveniment. .Instrucţiuni pentru cadrele didactice. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere.

Din greşeală cineva l-a rupt. Decupează bucăţile şi josul paginii. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. 2. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. să mergem împreună. ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. Verişoara Cristin ştrandul de ta. 3.Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. viitoare a . săptămâna oraşului . O persoană ţi-a lăsat un bilet.

cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. punctuaţie sau de aşezare în pagină. fişa de lucru a cursantului.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. Scrie biletul într-o formă clară. Scrie biletul sub forma unui enunţ. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. lipici şi fişa de lucru. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. telegrame etc. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. Dacă este nevoie. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. scrisori. argumentând necesitarea ori . Prezintă succint o situaţie sugerată. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. precisă şi corectă. independent. lipici. independent. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. Scrie biletul într-o formă clară şi corectă. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. Prezintă situaţie adecvată. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . punctuaţie sau de aşezare în pagină. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet.

fără dezacorduri gramaticale. utilitatea folosirii biletului. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. relativ cursiv. cursiv. cu mici erori de exprimare. . Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. Se exprimă logic. corect.

……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Are mustaţă. Slăbuţ. Păr cărunt. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. frunte înaltă. 2. pieptănat pe spate. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. ondulat pieptănat pe spate.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Faţă rotundă. mustaţă subţire. rotundă. Faţă plină. cu faţă prelungă. Faţă rotundă. Are mustaţă. Păr cărunt. Păr tuns scurt. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. bogat. Subliniază-le. bogat. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. Foloseşte cel puţin trei adjective.

Alexandru Vlahuţă. însă nu permite recunoaşterea personajului. 2 . În scriere are 1 -2 greşeli. Descrierea permite recunoaşterea. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. Utilizează 2 – 3 adjective. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. Descrierea nu conţine elemente eronate. pieptănătură etc. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. foarfece. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). În scriere are 3 greşeli. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Aurel Vlaicu. culoarea părului. a sprâncenelor.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. întocmirea unui portret robot etc. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. dar recunoaşte doar unul. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele.A Rosetti. C. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. forma feţei. Mihail Sadoveanu. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării.

............................... Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc........... ....................................................................... ......................................... Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă.............................................................................................. .............................. .................................. • reclamă.......................................................................................... • un anunţ de vânzare a unei locuinţe.............................................................. ......................................................................................................................................... .Nivelul IV cursantului ......................................................................... Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport....................... 2............................. Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date........ ..................................................................... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1................................................... ........................................................... .......

Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. în titlul articolului. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. reviste care să conţină articole despre sport. independent. 2 . Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. în paginile ziarului şi identifică independent. titlul articolului. Scrie lizibil. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. coli A3. • trebuie precizată locaţia în care se află. în ziarul primit titlul articolului. Formulaţi întrebări de sprijin. punctuaţie şi/sau de structură. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. punctuaţie şi/sau de structură. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. Ca variantă la această sarcină de lucru. creioane colorate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. cu multe reveniri. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. cu multe reveniri. • preţuri practicate etc. reclame şi anunţuri. Calificativ Bine Se orientează greoi. respectând regulile de ortografie. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. Redactează textul. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. markere. Scrie lizibil. sub forma unor enunţuri elaborate.

• Bibliografie (dacă este cazul). • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. pentru fiecare modul. • Autenticitatea. • Susţinerea proiectului. de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. • Forma redactării (limbaj folosit. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. Locul în care trăiesc. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. relevanţa informaţiilor. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. ce materiale a folosit.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. Cine sunt eu. Une Fre cvent Per manen t . În ghidurile pentru cursanţi. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. complexitatea proiectului. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). ortografie. Versuri ale cântecelor îndrăgite. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. aşezare în pagină). Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. O personalitate îndrăgită . ce a învăţat nou. • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. • Concordanţa conţinutului cu tema. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. punctuaţie. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea.

A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent . în general. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul .Indici ori originală. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. • Teme independente realizate acasă. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. pentru limba română.

motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei.precizată de examinator. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. . În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare.

Matematică Probe de evaluare .

situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. erorile de exprimare. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. topică. prin întrebări suplimentare. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi.. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. către găsirea răspunsului. Comunicarea nonverbală. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Examinatorul va interveni.paşii”. În cazul examinării prin proba scrisă. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. De asemenea. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. Tema va fi din timp anunţată. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. comisia de evaluare va realiza bilete. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. Înainte de perioada de examinare. instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. de măsurare. dacă este cazul. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. În caz de confuzii sau erori. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . Se recomandă. fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. indicaţii. îl va conduce pe cursant. Centrarea pe experienţă. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. Este permisă schimbarea biletului. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . Pentru probele orale. orală. ilustraţii etc.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze.A doua şansă”. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. corpuri geometrice. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. cursanţii să primească . cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. ca încă de la începutul cursului. de colectare de date. nu situaţii cu totul noi. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. imagini. grafie sau pentru estetica lucrării. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen.. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. de orientare în spaţiu etc. 80 .

39. 89 . Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. ….Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. 24. 18 . …. Încercuieşte figura care urmează. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. 16 . . Numără obiectele. ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . 31. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. c. 21 . ♠♥♣ 24 . Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. 2a. 30 . 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. …. Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N . …. 14 . …. b.. dintre cele desenate în partea dreaptă.

Am mai adus 13 16 + 13 .................... b) pe cel mai greu........... a............ 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie...............6 = 30 + 60 = 40 ............c)..Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie...... Încercuieşte: a) pe cel mai scund... Scrie pe spaţiul punctat a)..........Sărbătoarea începe la ora:…................. Cine a întârziat? ………………....... Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări.Rezolvă problemele.. Câte mai ....4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 ... 5..... 4a...........2 = 10 + 8 = 10 ..... care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30..... 6....... iar Iulia la ora 08:30.........20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3..În parcare erau 5 sunt? .......... Câte sunt acum? 16 – 13 b. c) pe cel mai lung.............................. Erau 16 ...... b).. Au plecat2 82 .. c) Cu câte minute?.....

c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 . Tata a săpat 25 de metri.

în concentrul 0 . unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării . machete ) 5.Realizarea de estimări în situaţii practice. Dezvoltarea 4. Utilizarea de strategii proprii de 6c. 2.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. trecere peste ordin. matematic 84 . colectare de deşeuri. creşteri de salariu. 6. bancnote. matematic în rezolvarea unei probleme. b. „aflu cât a mai rămas”. „erau şi mai pleacă”. b. în situaţii de viaţă: cumpărături. Folosirea deprinderilor de calcul 5a.Înţelegerea unor termeni specifici 6a. 8. 3.Utilizarea unor instrumente de 4 a. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. 10. a masei. informaţii utile. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 3.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. c. 2. anchete pe teme diverse(proiecte). b. „scad”.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. folosind numere de la 0 la 30. b. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. c. c. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste. C. „aflu câte sunt la un loc”. „adaug”.100 cu sprijin în obiecte.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. tabele. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. 1c specifice matematicii preţuri. dar şi fără sprijin. numere de telefon. 7. Formarea şi 11. repartizarea timpului. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Cunoaşterea şi 1. 9.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. ora. reduceri de preţuri. monede.

2. 3.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 6. 3.Scrie corect un rezultat b. Recunoaşte figura care continuă şirul c. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate.2.Rezolvă corect si complet itemii 1. Identifica corect cel puţin 2 numere b. 4. 6. 85 .2. Completează corect un şir 2a. 1. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 2. 4.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii.Rezolvă corect si complet itemii 1. 5. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a. 2.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3. 3.Găseşte 3 soluţii. 4. c. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.Rezolvă corect a si b.Găseşte cel puţin o soluţie din 3.Se precizează timpul de lucru.Rezolvă corect problema a sau b. 5. 3. 5. . 6. Completează corect cel puţin 5 casete din 8.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului .Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3. 1.Indicaţii: 1.Rezolvă corect problemele a .

Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a. Observă lungimea mesei. cu etalon dat. c.. a ferestrei. cel mai scurt... Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă.. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii. 3. alte obiecte potrivite sau palma. în etalon dat.. lungimea obţinută). Folosind ca unitate de măsură această riglă .. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. b. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite. termenii: cel mai dintre obiectele date lung.. care au fost ordonate prin măsurare. în încercări şi verificări.. a mesei şi lungimea tablei de scris. Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat. Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. Notează rezultatul pe o coală de hârtie... a peretelui. mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. cotul .Observă lungimea ferestrei. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare... curte.Nivelul I Numele si prenumele : ……. află lungimea tablei de scris.. în spaţiul de învăţare (sala de curs. sala de sport. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1...).. 3.. condiţiile în care condiţiile în care 86 . Spune ce observi. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. termenii:mai lung. unitatea de măsură folosită. talpa. • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică... Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test... 2... Notează rezultatul pe o coală de hârtie. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău.

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori. 87 . unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori.în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori.

2. 3. 2 a.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Acordarea calificativului Itemul 1. cu păstrarea tematicii. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi. la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. 88 . b.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers. Spune problema înlocuind numerele.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. c. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. pornind de la expresii simbolice. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. pornind de la o operaţie dată.

date cu numere mai mici decât 100.. Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.... Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel..Vei strânge datele într-o mapă. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare.... 89 ... date despre sport..Nivelul:I Nume şi prenume : …….. simboluri pentru vreme.... Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul... Data:………. zilele săptămânii.... Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică . vei lipi imaginile decupate pe un carton.

Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. lipsită de coerenţa. Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. Materialele sunt bine organizate. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. preocupare pentru aspect. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Descrierea este clară si concisă. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Datele sunt selectate la întâmplare. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Lista materialelor este incompletă. iar prezentarea este lapidară. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . Nu bine organizate există si aspectuoase.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Informaţiile sunt bine organizate. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. Prezentarea este inteligibilă. Explicaţiile sunt sumare. F. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate.

100+ 34 …… 33+ 321 ….. 57. 2 a. 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56...Nivelul II Nume şi prenumele:. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin).. 89. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus. 54. 59 + 34 = 95. 123. 62.... 91 . 396... 234103 ……....... 321. Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1.. 339. Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49... 103. B.. 58 + 4 = 63. 17832 …… 55. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia). c) Ordonează descrescător numerele: 132. 71.... 312. 93..

b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. Mara are 10 ani. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani.Scrie numărul potrivit.porumbei. d) Marin are mai multe oi decât…………. cu unitatea de măsura din coloana B. iar Petre 11 ani. b)Valeria are…. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani. Dan are 13 ani. 92 .Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară. Mara:1 0 ani Peste… . a)Marin are….b. Acum. după ce ai citit tabelul. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2.iepuri. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4..ani. Ana are 15 ani.

c) Ionuţ are…. după ce ai găsit regula. 93 .. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră. decât Valeria. Desenează încă 6 pătrate. Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu ….oi.iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7.

2. 3.. cu sprijin în obiecte. „cu n mai mic decât…”. „erau şi mai pleacă”. „scad”.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . imagini sau alte mijloace la îndemână .reţete. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi. standarde şi conţinutul probei . 2. proiecte în comunitate). schiţe. postere. Realizarea de estimări în situaţii practice. identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor .100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin.” . adrese utile . Probă orală 94 . 5. e 3.Corelaţia dintre obiectivele – cadru. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete. d. 6. anchete. şabloane. „cu n mai mare decât. 8. b. folosind ca sprijin desene. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 10. în concentrul 0 . b. Probă practic ă 6. Probă orală 5. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. statistici. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1.f. 4. recorduri. tabele. 1a. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. tablouri. 7 a. planuri. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. „adaug”. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. 2 a. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. 11. a masei. 3. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii. i probă practic ă 4.). 9. 7. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie.c 7. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. orare funcţionale etc. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12.1000. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. c. b.

d.Rezolvă corect punctul a si b. 4 .Recunoaşte trei unităţi de măsura. 7. d. Rezolvă corect patru operaţii.Rezolvă corect punctul a. d) La problema 4 . Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date. c.Rezolvă corect a. b c şi d. foarte bine 1. b) La itemul 1. după cum urmează: suficient 1. 2a. 2. se explică aşezarea datelor în tabel.Formulează trei răspunsuri corecte. Rezolvă corect sarcinile a. se explică semnificaţia cuburilor. Identifică 7 figuri din 12 date. 2a. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. 3. c) La exerciţiul 2 b.Recunoaşte toate unităţile de măsura. 5. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. 6. b. c. 4. 3.Înconjură toate rezultatele corecte b.Rezolvă corect a. c. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate.Identifică toate figurile geometrice.. 7.c şi d. 6. a. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date. b.Recunoaşte două unităţi de măsura. bine 1.Formulează un răspuns corect. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. 2 b.Identifică zece figuri din 12 date. 3.Rezolvă corect a. 5. 5. e. b. 95 .Indicaţii : a) Se citesc sarcinile .Formulează patru răspunsuri corecte.Rezolvă corect sarcinile a. 6. Rezolvă corect trei operaţii. 4 . c.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. b. dintre cele care s-au folosit la predare. b.

Nivelul II Nume şi prenume : . 3.. doua greşeli datorate efortului de concentrare. beţişoare. beţe de chibrituri de chibrituri.. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile.. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie). un tabel. scobitori.. Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. Completează corect si complet toate rubricile tabelului. Află cu dificultate numărul de elemente rămase.. dar si prin calcul... Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice.. Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice. de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr.. după cum urmează: Itemul 1. Completează rubricile cu una.. Nr. prin numărare. Află numărul elementelor rămase .. 3. de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr.. de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco. prin multe încercări. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Completează numărul de figuri construite... Completează tabelul... 96 . paie de aceeaşi lungime. de Nr.. prin cuvinte proprii.... Află numărul de elemente rămase şi prin numărare.. total Figura Nr.Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice.spune cum ai procedat. Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită.. 2. 2.. 2.

....... 2a... 63. Timp de lucru :20 de minute 1a... 209 35. ……… c) Spune cum ai aflat.Citeşte numărul corect pentru fiecare caz. 305..... 53.. de nivel II Probă de evaluare Data:…………………. 97 . 306. b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat..Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :... 36 92. 29.Înconjură grupul cu mai multe obiecte .. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic..

Scrie.6. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3. b. a. b. este mai mic decât 34 . c. 2 4 este mai mare decât 293. 2. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . a. Identifică două răspunsuri corecte. b. Bine Rezolvă corect 1a. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. folosite o singura dată. Itemul 1. Rezolvă corect a si b. Scrie şase numere şi le citeşte corect. după cum urmează.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. a. 3a. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. Rezolvă corect două situaţii. Identifică trei răspunsuri corecte. Identifică patru răspunsuri corecte. c. Foarte bine Rezolvă corect 1a.9. a. Rezolvă corect a si b. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. 3. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. c. Citeşte corect toate numerele. Rezolvă corect o situaţie. 98 .

... Învăţătorul/învăţătoarea.. Vei alcătui probleme cu datele culese... De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală.... tabele pentru a scrie datele aflate.. vei face schiţe..... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare... Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate... Vei face estimări.... PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:…..Nivelul II Nume şi prenume :.. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi.. Vei face comparaţii între măsuri.... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor........ Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti. vei face o ilustraţie amuzantă.. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă. Vei face desene... Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste. 99 .. un desen al locurilor...vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton... o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi. vei afla date despre colegii tăi....... vei face o hartă.. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.

Recurge la scheme si tabele 100 . Informaţiile sunt bine organizate. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. bine Sunt prezentate probleme interesante. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. problemele sunt copiate din manual. Materialele sunt bine organizate. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Impactul vizual .. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Datele sunt selectate la întâmplare. Materialele sunt dezordonate. Prezentarea este inteligibilă. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Nu există preocupare pentru aspect. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. F. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme. Exprimă opinii şi le argumentează. iar prezentarea este lapidară. Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Descrierea este clară si concisă. relevante pentru tema proiectului. Lista problemelor este incompletă. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni.

. 100 379. 2. 506 090. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P. b) 2 023+4 512. Într-un parc s-au plantat 9 tei.. a)10 379. 500 090. 39 170. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. c) Dintre numerele:28 923. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. 7 769-2 214 . Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic.(5x2)+15 = 4. b. 3. 4x 5.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:……………………. 1 379. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565.167. 20 567. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. apoi scrie răspunsul.………….……….………… b) Scrie vecinii numărului dat:……….2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090.. Rezolvă a) 169+ 234. 200:10.. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. 39 476. 456. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . 12x10 c) Rezolvă : (9x2). 20 566. 41 131. 312 034. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827. 5 a. 31 034. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . 72: 8.

Completează potrivite. c) Lucernă: 14t. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 . Cub……. Între ……...Completează desenul pentru a obţine figura indicată. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. iar petunii. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. 12cl. Între 3-6 ani bea………………de lapte. 12ml. c. cu 3 mai puţine lalele. ani bea 500 de lapte. Cilindru……. Observă în tabelul de mai jos. 8.Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. Sferă……. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7. b. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. 4kg. de trei ori mai puţine decât maci. 14 mg 9. a. 14kg. a)Apă:12l.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. b) Tărâţe: 4 t. 4g. 6.

Cunoaşterea şi 1. adaug. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. scad. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate). reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte. Formarea şi 13.fără trecere peste ordin în concentrul 0 . b 3c 6. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. schemelor.. Dezvoltarea 5. 6. 10. 7. 7 1a c 5a b 5c 8. 3. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. c 3 a. 8. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100. 9.. problemelor machete). 2.”. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene. 3. b 4 a . Recunoaşterea.Corelaţia dintre obiective–cadru. cu sprijin în obiecte şi desene 4. matematicii 2. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. erau şi mai pleacă.10 000. 11.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. 12.cu trecere peste ordin. 9. c 2a. folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. a masei. cu ajutorul desenelor. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice. Realizarea de estimări în situaţii practice... „sunt n obiecte pe x rânduri”. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. b. „cu n mai mic decât . pornind de la situaţii practice (cumpărături.” . . Rezolvarea de adunări şi scăderi : . „cu n mai mare decât . citirea. . Scrierea.

104 .dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

3. o împărţire dintre cele date la a şi b. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date. 3. b.Rezolva cel puţin a. 2. 8..c. 105 . foarte bine 1.Rezolvă corect a sau b sau c.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. 8.Rezolvă corect doua sarcini.Rezolva corect a si b. 7. b. Notă: Proba acoperă toate standardele. Rezolvă corect a. 4.Rezolvă toate sarcinile.Rezolvă corect si complet a. c. 9. b. 5.Rezolvă corect sarcina a si b. o scădere.Recunoaşte doua corpuri. 4. după cum urmează: Suficient 1. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare. o înmulţire. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere. 7.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c.Recunoaşte toate corpurile. Rezolvă corect o adunare. Bine 1. 3. 6 Desenează trei figuri geometrice.Rezolvă corect si complet a si b. 7.Formulează un răspuns corect. 9. 5. 2. 8.Rezolva corect si complet sarcina. 5. 4.Recunoaşte trei corpuri.Rezolvă corect sarcina a. 2.Identifică corect semnul operaţiei la a.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date.Rezolva corect a.

Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 . Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli....Nivelul: III Numele si prenumele.despre locuri de muncă. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. în reviste. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi ... anunţuri despre angajări .. scăderi.. Cum vei face? Vei căuta în ziare... Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. înmulţiri.. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse.. împărţiri .

problemele sunt copiate din manual. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Informaţiile sunt bine organizate. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. lipsită de Coerenţa. Materialele sunt bine organizate. Lista problemelor este incompletă. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Descrierea este clară si concisă. bine Sunt prezentate probleme interesante. Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. Datele sunt selectate la întâmplare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Explicaţiile sunt sumare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. F. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. 107 . Prezentarea este inteligibilă. planificare. iar prezentarea este lapidară. Nu există preocupare pentru aspect. iar prezentarea este lapidară.

Numără vârfurile acestui cub... Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. plastilină. paralelipiped dreptunghic. a. de triunghi.Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele . 2. Observă corpurile. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. cerc.corpuri geometrice:cub. sferă. Numeşte obiecte în formă de cub. imagini dintr-un oraş (computer). Câte sunt? b. de dimensiuni diferite . Ce obiecte au formă de piramidă? c.. pătrat. beţe de aceeaşi lungime. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină. a. …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:….Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. b. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat.. a. Construieşte un cub. c. Separă corpurile care se rostogolesc. Construieşte o piramidă. c. 108 .. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3.. b. apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . dreptunghi.Observă imaginea unei localităţii. alte prisme. 1.

Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. de exemplu) 3. Identifică 2. şi face şi referire la alte aspecte (estetica. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub. Construieşte unul dintre corpurile 3. 1. 2.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele. 1a.Identifică corect şi complet corpurile.Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera. Foarte bine 2.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei. au corpurile. 109 . 1Rezolvă corect şi complet a şi b. 3.

douăzeci şi şase. b. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. 3. apoi citeşte-l. trei sute douăzeci şi şase. Formează un număr . 108 118 105 185 180 150 158 115 2a. la alegere. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. Indică scrierile corecte pentru numerele:345.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. 789. trei sute douăzeci şi trei. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . patru sute treizeci şi trei. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. două sute douăzeci şi trei.

Găseşte trei scrieri corecte. Găseşte patru scrieri corecte. Bine 1. 111 . Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. 3.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. 2. făcând o greşeala pe care o autocorectează. Suficient 1.Găseşte toate scrierile corecte. 2. Foarte bine 1. cu sprijin acordat. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. Recunoaşte corect două numere. b. 3. 2. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. 3. c.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

standarde şi itemi 115 .Corelaţia dintre obiectivele-cadru.

preţuri. 5b - 6a b c. în mod egal.Recunoaşterea. reduceri de preţuri.problemă (cumpărături. „cu n mai mic decât . liste de prezenţă. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate. 2 a. cu ajutorul desenelor şi a schemelor. repartizarea. oraşul / satul meu etc..). citirea. 10. 2. „sunt n obiecte pe x rânduri”.(tabele de evidenţă. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. Realizarea de estimări în situaţii practice. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. data naşterii. proiecte etc.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1. 13. etc. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. 2b c d. curiozităţi. creşteri / scăderi de salariu.. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. estimarea sumei de încasat etc. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite.Scrierea. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. 2b 3a b c. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a.. „erau şi mai pleacă”. 5. 7. „adaug”.) 6. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4.Obiectiv cadru 1. 9. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri. 5 b. 3.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii . mii Ite 1a b c. „scad”. a masei. 12. 4. anunţuri etc.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.). 8.”. adrese.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc.) 3. - e 11. . „mai mare de n ori”. „cu n mai mare decât .Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri.. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală.”. „mai mic de n ori” .

c. Foarte bine 1a. b. 5a. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. b. 2a. 3. 6.Scrie trei fracţii. 4a. cu o greşeală. 6. 5a. Suficient 1a. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare. Identifică în mod corect trei numere. 117 .Completează corect două enunţuri. Scrie corect trei numere. c. Rezolvă corect trei operaţii. 2a. Scrie corect trei numere. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. Bine 1a. fie pe cel mai mic. Scrie corect două numere. b. Identifică în mod corect două numere. numerele.Ordonează corect toate numerele. c.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. Formulează corect un răspuns. 2a. 6.Formulează corect două răspunsuri. b. 5a.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii. b. 3.Completează corect trei enunţuri. după cum urmează.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. Ordonează .Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. Stabileşte corect toate corelaţiile. Identifică în mod corect toate numerele.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. 3. Rezolvă corect cinci operaţii. 4.Formulează corect trei răspunsuri.Ordonează corect toate numerele. b. c. c. Completează a sau b. 4a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b.

..Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456.... 2. d.......Citeşte următoarele numere: a) 1 234. 2 km.. c..... Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4. ........... 2.. Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g... c) 6 087.. 10 234...... Probă de evaluare Data: …………. 4 567. b) 12 345........ b... Numărul are 321 de mii. Un biberon ar putea avea: 250 l.... 3.. 67 897. Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1.cm. 3 t. Cifra zecilor este 5...Nivelul:IV Numele si prenumele …… ... 250 cl. 250 kl. 118 . 5 432.. Un brad ar putea avea:2 m. 3 kg... 23 654.. Timp de lucru : 20 minute a... Cifra 2 este cifra sutelor.... 130 098.

Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. 3.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. 4.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1. Identifică corect o măsură dintre cele date. 3. 2. 4.Rezolvă corect a si b.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.Itemii vizează capacităţile: 1.Rezolvă corect a .Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 2. Foarte bine 1.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4. Bine 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. Identifică corect toate măsurile. b si c.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. Identifică corect două măsuri dintre cele date. 3. 2. 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0.Utilizarea unităţilor de măsură 119 . 4. 3.

Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii. metrul tâmplarului..Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. d.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii.. Găseşte în calendar ziua naşterii tale. b.. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. programul unei instituţii din comunitate... Data: …………. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării. 3. 4. 2... b... Identifică corect o măsură dintre cele date...... Itemii vizează capacităţile: 1. 2. 3..... Ce dată va fi peste o săptămână? c. Observă programul de la primărie. 3.Rezolvă corect a . d.. Identifică corect toate măsurile....Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. 2.. Bine 1...Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat.. Suficient 1.. Ce poţi face? c...Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. 2 a. Convinge-te că ai apreciat bine. 2..Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.... Ce lungime crezi că are gardul? c.. metrul de croitorie. Care crezi că e mai greu? b.. o rigla de 30 cm... 3.. 4. 4.Arată pe calendar ziua de astăzi. Identifică corect două măsuri dintre cele date.. b si c.Nivelul:IV Numele si prenumele …… .. un calendar.. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare. Foarte bine 1.Rezolvă corect a si b. 120 . 4.. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a .. Observă cele două pachet.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta.

. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor........cântărirea pachetelor.. Vei scrie pe hârtii... Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac.. vei face o ilustraţie amuzantă.. tabele. Vei alcătui probleme cu datele culese. Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă.... Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 . Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.. plicuri.... Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări. Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor.... costuri..Nivelul:IV Numele si prenumele …… .... vei lipi timbre.. Învăţătorul/învăţătoarea. legătura dintre preţ si masa pachetului... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare. împărţiri .. înmulţiri.. Vei face comparaţii între măsuri. scăderi....... vederi şi bonuri de casă pe un carton..... Vei face liste. Vei face estimări.

nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Prezentarea este inteligibilă. 122 . problemele sunt copiate din manual. Datele sunt selectate la întâmplare. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. Nu există preocupare pentru aspect. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. iar prezentarea este lapidară. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Lista problemelor este incompletă. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. lipsită de Coerenţa. Materialele sunt dezordonate. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Exprimă opinii şi le argumentează. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Recurge la scheme si tabele. Informaţiile sunt bine organizate. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Materialele sunt bine organizate. Bine Sunt prezentate probleme. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. F. Descrierea este clară si concisă. bine Sunt prezentate probleme interesante.

123 .Modalităţi de înregistrare a datelor 1. Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc.

b B S I 124 .b. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. B S I . 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic. descoperirea si scrierea operaţiei.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . 2.2. alegerea operaţiei dintre două operaţii date. Nr. cursantului final Calificativul b. B S I F. ………… ………… x x x x F. x x S B F. 1.

. 2.....: 3.B B S I Măsuri ameliorative: 1. … cursanţ i …% % B … … % S I B.. B S I ... Număr de elevi prezenti: . Calificativ final Itemul 3 F..: 125 ..Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: ......B B S I . Cursantul..: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 ....... F. Cursantul..... Cursantul.B. Cursantul..: 4....... Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F.. … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F...

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. prin calificative. Va permite schimbarea biletului. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. orală sau practică. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. cu caractere şi. Va formula întrebări ajutătoare. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. a celor care scot în evidenţă punctele tari. eventual. relevante. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. particularităţile şcolii. a fişelor. a tabelelor de înregistrare a datelor. aspectul general al lucrării. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. De aceea este necesar ca înainte de examinare. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. fără să fi parcurs modulele anterioare. orală. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. practică sau alternativă (portofoliu). va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. La probele orale. În susţinerea de către candidat a lucrării. pentru a verbaliza experimentul efectuat. dacă este cazul. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. În notarea lucrărilor. a instructajelor după care se vor face experimentele. în perioada de examinare. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. caracteristicile colectivului de cursanţi. imagini vizibile. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. Corectarea se va face pe baza grilelor. Cadrul didactic va interveni. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. să prezinte contribuţia proprie 127 . ale activităţii sale. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. În funcţie de numărul cursanţilor. iar aprecierea. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile.

la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire. 128 .

Omul. Aerul se află : a) pretutindeni. b) dioxidul de carbon. c) numai în apă. b) dioxidul de carbon. plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. b) numai în sol. c) azotul. Aerul este un corp: a) transparent . Plantele verzi produc: a) oxigenul. c) azotul. b) dioxidul de carbon. c) azotul. b) dioxidul de carbon. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. 2. b) alb.Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . c) azotul. b) lichid. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. c) gazos.

Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Suficient Selectează corect 4 variante din 7. umiditate şi temperatură. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente. 130 . Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului.

. . respingere) 2.. • Unitatea de măsură pentru temperatură este .................. • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ........ ....... pentru fiecare caz..sau de ........... ......... (forţe.. Dă exemplu............. 3......................................... Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin................ atracţiei gravitaţionale............ cădere.........care poate fi de.. Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate........................ • Pământul atrage corpurile datorită . Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine.... temperatură.. de câte o activitate specifică perioadei de vârstă.. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului. atracţie.............. gradul Celsius..Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1.......................... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 ..

Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. Ordonarea corectă. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi.Descriptori de performanţă Itemi 1. Enumerarea şi argumentarea independentă. 132 . Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor. Scurtă enumerare a 5 practici greşite. Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor.

condensare. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. Apă sărată există în……. . Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. 2. plantele se ofilesc. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură.. fără hrană şi adăpost. Animalele carnivore. 1. se găseşte în gheţari. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură.……………………. norii. ploi sau în subsol. în toate cele trei stări de agregare. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. vor avea aceeaşi soartă. stătătoare. în stare ……….. fără hrană. Apa dulce. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. zăpadă sau………. lichidă. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ………………. mor şi ele.. în stare………. apa există în multe forme. În atmosferă. potabilă. mări şi oceane) Pe Pământ. Fără apă.. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. animalele erbivore... Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. …………………………………. ninsoare. Apa dulce. se găseşte în ape curgătoare.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. prin expiraţie. orez. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. zahăr. detergent lichid. fără praf. Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. 1. Pentru a fi sănătoşi. oxigenul din aer ajunge în plămâni. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . sare. apă. fum şi gaze. lapte. trebuie să respirăm permanent aer curat. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. cerneală. boabe de fasole. 135 . Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. producem dioxid de carbon. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. este eliminat în aer. detergent praf.

Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal.a. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. …………………………… 5. …………………………… c. neomogen 136 . un magnet. …………………………… d. …………………………… b. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură. …………………………… e. un filtru. …………………………… f. filtru. foc.

Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. 4 măsuri. Scrierea a 4 reguli corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. 4 din 5 enunţuri date. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Scrierea a 5 reguli corecte. Identifică Identifică 5 măsuri. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Pentru o vieţuitoare. Identificarea a 6 posibilităţi. 3. . 4. 4 din 6 enunţuri date. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. Identificare a 3 situaţii corecte. 3. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. Identificarea a 5 posibilităţi. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. Scrierea a 3 reguli corecte. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Pentru 3 vieţuitoare. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. Enumeră 4 vieţuitoare. Identifică 3 măsuri. Pentru 2 vieţuitoare. Identificare a 3 situaţii corecte. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. 2. Identificare a 3 situaţii corecte. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 4. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. Identificarea a 5 posibilităţi. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date.

Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1. pentru pene. lemn şi frunze uscate. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. Se plivesc buruienile. precum: ……………. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. 2. se sapă pământul….omului. 4. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. legumele…. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3.Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări.. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Rădăcinile arborilor fixează solul. pământul…. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. Ea este un loc de odihnă şi tratament. pentru carne. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale.

Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. . Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate. Completează corect toate spaţiile punctate. cheie: care. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu. 3. Ordonarea corectă a tuturor etapelor. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. 4.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. Foarte bine Identifică toate resursele. loc de odihnă şi agrement) 2. lemn.

pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. frig..„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător . zgâriere. Este elastică. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. • Creierul. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. tăiere. Ce sunt părul şi unghiile? 6. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. soare. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător. Distruge toxinele din sânge. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. Ce proprietăţi are pielea? 4. ………………………………. Grosimea ei variază de la 0. 4. 1. .

Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism. • . Au rol principale în respiraţiei.

Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. 3. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. . 4. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Scrierea a 5 reguli corecte. Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Scrierea a 4 reguli corecte. Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne.Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Scrierea a 3 reguli corecte. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2.

un pahar de sticlă. o bucată de lemn.. a) b) c) . Pune pe rând. între sursa de lumină şi ecran. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn. un ecran..Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă). Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran . c) o oglindă. o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec.

Amestecă apă cu nisip. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. 1 2 3 4 . Obţine o soluţie din apă cu sare. nisip. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. Separă substanţele din amestec. sare. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. magnet. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. ace cu gămălie.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. bucăţele de hârtie. amestec amestecului crt. Instrucţiuni 1. riglă de plastic. 4. 2.

Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen. Colectarea datelor este nesistematică. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. cu sprijin minim din partea examinatorului. Calificativ Bine Sunt identificate independent. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. în termeni corespunzători. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. fără precizie . exprimarea relaţiilor dintre fenomene. succesiunea etapelor experimentului. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. fenomenul propus pentru observare. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. Sunt formulate unele concluzii corecte. în mare parte: instrumentarul utilizat. Prezentarea lor este clară. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac. colectarea. Prezentarea lor este clară. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. succesiunea etapelor experimentului. Prelucrarea datelor se poate face uşor. identificarea fenomenelor care intervin. succesiunea etapelor experimentului.

Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date. observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date. elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .

ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. notiţe .calitatea acestora.autoevaluarea activităţii desfăşurate. REZUMATE . scheme.teste de evaluare continuă. răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi. fotografii.evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului. CRONOLOGIE . .eficienţa modului de lucru.estetica generală.studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări. rezolvări ale temelor propuse de ghid. .calificativul pe care crede că îl merită.relevanţa pentru creşterea aprecierilor . . ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte. .adecvate la scop.reflecţii asupra propriei munci. studii comparative) 3. AUTOEVALUARE . 2. diplome de participare la activităţi ecologice. . afişe. . articole din presă. . (desprinse din chestionare) 5. 7.complexitatea şi varietatea produselor finite.adecvarea la tema propusă. .aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată. LUCRĂRI PRACTICE .îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4. fişe de înregistrare. . . . PREZENTARE . REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI . tabele.concordanţa scop-rezultat. .progresul făcut.referate. .rezultatul lucrărilor practice.reflecţii despre lucrul în echipă. . schiţe.Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1.

însoţite de explicaţii. . Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. Analiza acestora este primară. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. foarte accesibilă. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. propuse pentru studiu. Omul şi mediul înconjurător ş. iar corectitudinea relativă. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. interacţiune. Cicluri evolutive ale mamiferelor.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. date şi lectură. dependenţă. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. păsărilor. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. în vederea formulării unor concluzii pertinente. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. Bibliografia este menţionată. insectelor. alături de elementele fundamentale ale textului. Este identificată o singură posibilă sursă. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. fără a se stabili o relaţie între ele. indicând continuarea. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. cât şi una pe termen mediu. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. Este demonstrată utilizarea lor corectă. dar insuficient fundamentate. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. subordonare. cu unele erori minore. cu consecinţe neclare.a.

ansamblu este îngrijită şi clară. .

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. Se recomandă ca înainte de examinare. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. defalcată pe sarcini individuale. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. În caz de confuzii sau erori. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. grafie sau pentru estetica lucrării. machete. jocuri de rol. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. prin întrebări suplimentare. Pentru probele orale. Va cultiva o atmosferă destinsă. pozitivă. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. albume. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. lipici etc.).). desene. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. Se recomandă. muzeu. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. topică. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. fie în afara clasei (curtea şcolii. ca încă de la începutul cursului. dacă este cazul. de numărul de cursanţi. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. zone din localitate etc. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. colecţii de imagini. către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. Examinatorul va interveni. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. de caracteristicilor grupului de cursanţi. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. planuri. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. foarfeci. de specificul şcolii.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV.). vizite la muzee. Este permisă schimbarea biletului. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. orală. îl va conduce pe cursant. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. planuri. busole. . practică sau pe bază de portofoliu. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. Înainte de perioada examenelor. confecţionare de machete etc. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii. erorile de exprimare. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi.

……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… .Varianta 1 1. Evaluare orală . 3. 2. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: …………………………………………………………………………………………. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu).Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe.. Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:……………………………………………………….

Din această pricină .Varianta 2 1. 3. Enumeră căile de transport. multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp.. Dibaci în a întinde curse. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: ……………………………………………………………………………………. (Dio Cassius . activităţi turistice: ……………………………………………………………………………………….Istoria romană) . Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor. dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere.

3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. prin exemple. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. Cu sprijin. coerent şi logic. coerent şi logic. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Fără sprijin. Fără sprijin. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. . Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple/citare. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului.Descriptori de performanţă Item 1. în limbaj simplu.

Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. Specifică: . cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. Prezintă. reliefului. la alegere. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre.o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. acest pământ a stârnit interesul multora. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. a). un monument din localitatea ta. anotimpuri. 5.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1.semnificaţia lui.aşezarea monumentului în localitate. în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . . ………………………………………………………………………………………………………… .istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… .

care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui. .b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . pământul României se desfăşoară între graniţele ei. dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor. în mulţi înalţi. podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse. 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare.

Prezentarea unui monument din localitate 4.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. descrierea unor obiective din mediul apropiat. Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. . Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. Prezentarea monumentului după 3 repere. Barem de corectare Item 1. Identificarea a două motive.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. Prezentarea monumentului după 4 repere. 5. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. Identificarea a trei motive. precizarea statelor învecinate. frumuseţea. Prezentarea monumentului după 2repere. Localizarea pe harta provinciilor. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. Identificarea unui motiv. Completarea pe harta a statelor vecine 2. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri.

(20 septembrie 1459).Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. d)conducători.. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este ………………………….. Vlad Ţepeş) 5.. Dealurile Moldovei. situat în Câmpia………………. Paris.oraşul s-a dezvoltat mult. cultural. Delta Dunării.Judeţul se află în partea de …….. zonele de munte şi deal. ………….Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ………. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2. mai ales în oraşele mari. 4. Ţării Româneşti. Depresiunea Transilvaniei.. La începutul secolului XX. economic. pe cursul………………. e)relaţiile cu vecinii 3. b)portul. industrial. .În vremea regelui ……………. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii. iar după unirea Principatelor Române. Carol I. capitala…………………………. bancar. .. Timp de două secole a fost capitala………………………. ……….a României.. franceze. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. Precizează: a)ocupaţii.Numele judeţului în care se află această localitate este ………………………….. comercial. reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. datorită influenţei ……………. . c)credinţă. engleze.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi. Câmpia Română. Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română. devenind un mare centru………. Câmpia de Vest. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. .. României. Dâmboviţei... află la câmpie.

Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii . Notarea corectă a 5 afirmaţii. Completarea denumirilor a 4 unităţi. Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Completarea a 2 informaţii. Precizarea a 2 caracteristici. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală.Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1.

Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. precizează poziţia acestora după punctele cardinale. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. . 3. denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României).Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor.

harta administrativă a României.Materiale necesare: busolă. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. determină poziţia acestora independent. lipici. . Recunoaşte personalităţile. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren. foarfece. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. determină poziţia acestora independent. harta Europei. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. Recunoaşte personalităţile.

. . Poziţionarea pe harta României……. bibliotecă.organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . . . desene) 2 Formele de relief . .imagini (fotografii. în etape.construcţii vechi/recente.căi de comunicaţie. Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. .ocupaţii principale.cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă.structura etnică. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat.specii reprezentative.enumerare.fragmente narative proprii sau din surse documentare. Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu. . stătătoare. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti . Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată... Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii. 5 Vegetaţia şi fauna . .Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:…. Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic.denumirea selectivă 3 Apele curgătoare. desene) . .obiective turistice. artificiale 4 Clima .caracteristici generale. a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată.scurtă descriere.

echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica. claritate. coerenţă.notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. vizite. putere de argumentare în exprimare. varietatea. .

Educaţie civică Probe de evaluare .

Motivaţi.. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text. Profesorii spun că şcoala este de folos.. 3. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1... dar nu le e permis..... Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul. şi pe apărătorul lor.. calculatoare...... Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 .... Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc.. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări.. pentru că şcoala e bună. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii.. spune contra scolii. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe.... 2.. săli de studiu şi multe cărţi. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor.. Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi. Aceşti băieţi nu învaţă. 5. Data: . Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului... Şcoala are profesori bine pregătiţi.. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie... Apărătorul susţine cazul. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi.. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul... c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul). rămân repetenţi. profesori şi pe apărătorul lor... Fetele nu sunt primite la această şcoală. 4. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor. lipsesc des de la şcoală. Spuneţi ce decizie aţi luat..

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

neadaptate la caz. dar nu sunt relevante pentru caz. îndatoriri. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. insuficiente. Foloseşte o exprimare imprecisă. se fac puţine referiri la drepturi. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. 167 . după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete. norme. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. normelor. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. Bine Argumentele sunt incomplete. Combate un argument important al părţii adverse. îndatoririlor.Calificativele se acordă global.

după materialele pe care le folosiţi. 1. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale . Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. 168 . etc. medalii. Veţi fi notat după conţinutul proiectului.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. după felul cum ştiţi să prezentaţi. reţete. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. o hartă a familiei. religia. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. politica familiei? 5. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2.

când prea încet. 169 . mormăie. Este atent la ceilalţi vorbitori. Prezentarea este cursivă.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. Are un ritm adecvat în vorbire. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. distrage atenţia. Aplaudă. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Aduce informaţii şi este inventiv. dar nu face referire la ele. Imaginile sunt potrivit de mari. Vorbeşte când prea tare. multe gesturi. nu se uită la vorbitor. Imaginile sunt plăcute. nu are o idee de final. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. Nu face o introducere. le arată. Are enunţuri clare. Încearcă să fie inventiv. Este atent la majoritatea vorbitorilor. se uită în jos. neclare. nici un efort de a fi inventiv. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. Uneori se uită în altă parte. Conţinut Exprimarea Este monoton. Trece de la una la alta. Imagini mici. Aspectul este acceptabil. Are şi introducere şi o idee de final. dar nu are o idee de final. Nu face gesturi care distrag atenţia. vorbeşte prea repede. Spune câteva poveşti.

c. 170 . ● biserică. ● primului ministru. Lipsa de răbdare. ● preşedintelui ţării. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. Ce crezi că este un conflict? b. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. ● bisericii. Ei se duc la : ● primărie. ● primul ministru. • să faci curăţenie. Cum te simţi când ai un conflict? 3.. d. Participare la viaţa comunităţii: a.…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. • să plantezi pomi. b.. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. lipsa de interes. • să ai grijă de copiii mici. Familia se adresează : ● primăriei. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. Un copil este dat dispărut. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. ● bisericii. altele. Data ……………. De ce crezi că apar ele? c. Relaţionarea în cadrul grupului: a. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. c. Doi tineri se căsătoresc. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei.Nivel: IV Numele şi prenumele……………….

Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. Recunoaşte cel puţin două instituţii. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite. Recunoaşte toate instituţiile. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent.Calificativele se acordă global. Recunoaşte cel puţin o instituţie. 171 . Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări.

Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. b. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. Data ……………. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. 3. 3. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . 3. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător. 2. b. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. a. c. c.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. 2. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. 2. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă.a. Este convingător în susţinerea argumentelor. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. 2. Identifică trei diferenţe şi le motivează.

decupaje din reviste şi lipici. etc. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. bine Problema este clar evidenţiată. Puţine erori de exprimare. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. culorile îl înfrumuseţează. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. Pe fiecare piesă. reuşite. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. a Impact ul vizual 173 . Posterul este dezordonat. Prezentare monotonă. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. ilustraţiile. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Prezentarea este clară. Piesele se lipesc pe un carton. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. Posterul este aspectuos. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. Posterul este ordonat. defecte. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. bun cântăreţ). abilităţi.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Data …………….

acestuia.simbolurilor. 174 . a imaginilor.

şi anume :……………………. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil .. MAMA………………………………………………………………………… ………………………. 1 I. alte persoane.. bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul. d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. prieteni.. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile. fraţi (nr. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune. C. E. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. B.……………………………………………………….. 175 .. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. mamă.... ….VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. D.…….. satisfăcătoare. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II. şi anume: ……………………………………………………………………………… C. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A.. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. D.NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… …………………….…). ………………………………………. Religia………………………………………………………………………… E. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit. (numele.). bune. F.. organizate. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. Structura familiei: copii în întreţinere (nr…. tată. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. nefavorabile. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ………………. Naţionalitatea………. Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect. nesatisfăcătoare F. surori (nr…).

trece/nu trece de la un rol la altul. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A.…): foarte bine.. III.. medie. mediu.... • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. insuficient d) (titlul………………………………………. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. bune. inadaptabil. bine.. suficient.. greu adaptabil. bine. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere. scăzut. suficient..…): foarte bine. bine. suficient. slabă 176 . bine. suficient. bine. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune. suficient. bine. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. suficient. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri. • se supune/nu se supune normelor grupului. bine. suficient. conştiincios.. bună. uneori (cele preferate. bine. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor. bine. insuficient Limbă modernă: foarte bine. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună. medie.. insuficient Educaţie civică: foarte bine. suficient.. Ritmul mişcărilor: rapid. insuficient c) (titlul………………………………………. suficient. insuficient Matematică: foarte bine. suficient. slabe B. insuficient b) (titlul……………………………………….…): foarte bine. calificative. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului.. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. bine. medie. satisfacţie. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului.…): foarte bine. indiferent B. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. mediu. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă.1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil.

lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. reţinut/nestăpânit. bună. emotiv. incorect). b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. hiperemotiv. lent/explosiv. slabă). sinceritate. respect faţă de adult.b) spirit de observaţie: foarte bun. bună. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. excesiv de timid. controlat. medie. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. sârguinţă. închis. sociabil. bună. medie. bună. incoerent. fidelă. generalizarea (foarte bună. visător. slabă). bună. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv. slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. politeţe. activităţi artistice. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. cu întreg colectivul (foarte bună. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. slabă). slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. slabă). instabil. clasificarea (foarte bună. gramatical (corect. spirit de ordine. rezervat. uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. bună. lexical (corect. comunicativitate. spirit de colectiv. incorect). şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. corectitudine. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. bună. mediu. respect pentru muncă. bună. bună. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. 177 . cu grupuri mici (foarte bună. expresiv. activităţi practice . activităţi artistice. comunicativ. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. afectiv. spirit de prietenie. medie. slabă d) orientarea în timp: foarte bună. bună. incorect). bună. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. mai mult trist. hărnicie. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. puţin sociabil. inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. bună. deschis. slabă). sinteza (foarte bună. concisă / redundantă. calm. vesel. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. interiorizat. semantic(corect. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă. comparaţia (foarte bună. bun. slabă). cognitiv.

lăudăroşenie. curaj. încredere în propriile puteri. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă. şi anume…………………………………………………………………. independenţă. DATA………………………………. dezordine.. nesiguranţă. Cadru didactic………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. 178 .………………………………. timiditate. spirit de iniţiativă. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. altele. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ………………………... îngâmfare.. stăpânire de sine. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. altele. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………….perseverenţă. modestie. nehotărâre. egoism. ŞCOALA…………………………………………………………………. neîncredere în sine. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. disciplină.. (numele şi semnătura) CLASA……………………………………. IV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful