P. 1
Ghid Evaluare a Doua Sansa

Ghid Evaluare a Doua Sansa

|Views: 2,023|Likes:
Published by George Catalin

More info:

Published by: George Catalin on May 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2015

pdf

text

original

Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar

Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 cristiana.boca@yahoo.com Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, gabriela_dumitru2001@yahoo.com Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică anita_dulman@yahoo.com Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie gabriela_dumitru2001@yahoo.com

1

Pagina tehnică

2

Cuprins
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

definit prin intermediul vârstei (adolescenţi. care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului. tineri. un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”.5160 din 06. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens. deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar. tineri sau adulţi care.10. • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar. adulţi). Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr. în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă: 4 . de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă.01.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi.SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551.2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet. În acelaşi timp. îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii.

Astfel. conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor. responsabilităţi de familie. ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs. care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare. cu sprijinul cadrelor didactice. cu elemente clar structurate. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. • sunt motivaţi intrinsec să înveţe. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi. Astfel. Aceşti adulţi • 5 . au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent. rolul lor fiind de multe ori. ei apreciază un program educaţional bine organizat. autonomi. Din această perspectivă. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală. pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul. instruirea la care au participat anterior în mod formal. acela de facilitator. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute.tind să fie orientaţi spre sine. iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. adulţii ştiu ce scop au de atins. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi. au o învăţare centrată pe viaţă. • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei. opus centrării pe discipline de studiu. În acest context. în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă. pe rezolvare sarcini sau de probleme. a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate. incluzând activităţi înrudite. • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri. sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor.

de la participarea comunităţii la utilizarea mass media. comparaţia. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie. în cadrul tuturor disciplinelor predate. temelor. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor. folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. • Proces Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă.trebuie trataţi ca egali în experienţe. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local. învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea. concretizarea. monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate • Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. În aceste condiţii. proiectelor propuse. la valorizarea experienţelor de 6 . • Curriculum centrat pe situaţii. probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. în condiţiile interesului imediat. promovează dialogul şi deschiderea prin • Conţinuturi Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor. sinteza. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. abstractizarea. • Incorporează. iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. generalizarea. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare.

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

7

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel , standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul . Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

a instruirii. sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. . a intereselor lor de cunoaştere.stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. De asemenea. cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor . construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului. • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii. format din adolescenţi. a standardelor curriculare.identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: . .interviu/discuţii individuale. 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare. alături de respectarea şi instruirea directă. Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă. • descoperire nu receptare.probe scrise. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării. Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată.probe orale. a pregătirii cadrelor didactice. principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. În aceste condiţii. Astfel. demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: . Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare. şcoli sau guverne. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat.identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor.probe practice. • respectarea stilurilor variate de învăţare. precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi. . Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. • surse bogate şi variate. comunităţi. . apropiată. • mentorat. În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10 . tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare.3. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. . • autoreflectare. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare.

în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia. a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte. . joc de rol. alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor. abilităţilor. conversaţia euristică. cu centrare pe activităţile care trebuie promovate. . liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor. Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise. prezentarea. recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare. Pornind de la aceste premise. iniţiate şi nu pe individ. brainstorming. practice (activităţi practice. evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11 .realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia. realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise. care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. conversaţia cu oponent. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative). chestionare.ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora.identificarea punctelor slabe. investigaţia. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală. interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale. competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional.identificarea punctelor tari. scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: . dezbaterea. studii de caz. .procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi. rezolvarea de probleme.realizarea unei evaluări sumative integratoare. panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv. dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). orală. masa rotundă. De asemenea. un numai ale celor tradiţional academice. acest proces se derulează într-o manieră constructivă. În cazul evaluării formative. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor. de tip logico-matematic şi lingvistic. evaluarea autentică subliniază faptul că: . activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor.

inclusiv evaluarea continuă din clasă. simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze. învăţare prin intermediul proiectelor de grup. . folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare. . ce este nevoie să mai înveţe să facă.identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite. este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. dar şi în cadrul procesului de evaluare. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice.. atât obiectivele. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări. astfel încât ei îşi extind. cât şi într-o excursie de studiu. . Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte.identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare. . Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. obişnuit. practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari. cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază. ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare. Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12 . Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat.cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare. datorită instrumentelor variate folosite. în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: . Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. cât şi metodele şi rezultatele evaluării. politici. .identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu.procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora . re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite. într-un atelier sau la biblioteca şcolii.explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora.de clasă. ..procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare.

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării
Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului
Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului
Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului
Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm?
Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale
Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc . c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

• respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie. educaţie plastică. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi. Calitatea probelor depinde de natura. reviste. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. selectarea unor informaţii din ziare. citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. cereri. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice. să-şi exprime opinia. scrierea unui bilet. dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele. să le aplice în contexte noi. educaţie fizică). tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. 16 . cunoştinţelor. educaţiei muzicală. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică.performanţă concepuţi pentru fiecare probă. • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului. să găsească soluţiile. ea este posibil de realizat şi la limba română. să lucreze independent. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date. dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse. scrisori. a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile. să le interpreteze. Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor. în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia. pe baza descriptorilor de performanţă. în ritm propriu. semi-obiectivi. • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale. • activizarea vocabularului. • scrierea imaginativă. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi.

▪ foarte bine. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. va acorda timp suficient de gândire. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. În listele de verificare. • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane. caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite. lipsită de tensiune. în timpul derulării examenelor. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat. trebuie să asigure o atmosferă calmă. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. dacă a studiat o bibliografie . care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării.. cadrele didactice 17 . gradul de interes. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. proiect tematic. va solicita lămuriri. corespunzătoare fiecărui modul. un referat. proiect. noutatea. deprinderile vizate.? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. după tipul acestora etc. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării.. va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. originalitatea.teme pentru acasă. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor. • ce activităţi de documentare a desfăşurat. • • Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori. • logica după care a organizat materialul. o temă scrisă efectuată acasă. vor viza conţinuturi esenţiale. • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică. justificări. vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent.

supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora. 18 . acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.

Evaluarea la disciplina Matematică
Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere
1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială
În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • • Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: • • • Foaia de lucru să fie bine tipărită; Sarcinile de lucru să fie citite clar.

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală
Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ?
Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării
Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

22 . Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. exemple concrete privind conţinutul evaluat. Probe mixte. cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele.în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică.Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor. Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect. urmărind realizarea a 2-3 standarde. evaluatorul va citi textul. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. pe baza descriptorilor de performanţă. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. va acorda timp suficient de gândire. volumul şi calitatea cunoştinţelor.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. justificări. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. va folosi un vocabular adecvat. anumite sarcini matematice. abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea. cuprinzând un număr mic de itemi. Probe de sinteză(pe sistemul examen). Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple. va explica unii termeni. să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. dar şi la alte niveluri). Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item. prevăzând sarcini pe trei niveluri. priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. accesibil. pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate. în interiorul aceluiaşi standard. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1. atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2. a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat. va solicita lămuriri. conform descriptorilor de performanţă. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală. În consecinţă. din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. capacitatea de a exemplifica. combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi.

standardele de evaluare şi itemi. orale sau prin proiect. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu. In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă. Criteriile pentru acordarea calificativelor Corelatiile dintre obiectivele-cadru.Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. Unele standarde sunt evaluate prin probe practice. 23 .

notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . grafice.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale. pentru realizare personală (orar. cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului. respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe. grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup.problemă Des eori Un eori Rar eori 24 . planuri.

dacă este complet.progresul făcut. • rapoarte scrise de realizare a proiectelor.importanţa lucrării. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup. articole din ziare. utilitatea unui anumit material. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant.eficienţa modului de lucru. învăţare şi evaluare. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. pliante. note şi observaţii legate de învăţare. scale de apreciere. De exemplu.calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora. probleme rezolvate. analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite . individual sau în cooperare cu alţi colegi. Întrebările vizează: scopul realizării. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. scări de clasificare. trecând în revistă lucrările anexate. elementele noi. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini).adecvarea la tema propusă. • liste de control şi de verificare . Lucrări practice:adecvate la scop.rezultatul lucrărilor practice. demonstrează corelarea dintre experienţă. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. 25 Fo arte bine B ine Sufi cient Obser vaţii . • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. • liste. • temele de casă. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. Criterii de apreciere şi indici Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. • fişe individuale de lucru.să arate originalitatea. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. • proiecte tematice. Examinatorul realizează un interviu.Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. tabele. reţete. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . noutatea. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci. punctele forte etc. aspectul. despre lucrul în echipă.

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor 26 .

original. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării . 27 . competenţele şi abilităţile teoretice şi practice. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. ce nu a mers bine şi de ce. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. coerenţa internă. cunoştinţe. selectarea informaţiei relevante.dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei. a factorilor de blocaj. Documentarea – identificarea datelor necesare. enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic. Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei. Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate. în viitor. Calitatea materialului . Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. dacă au fost făcute legături între date.Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul. deprinderi. ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile.gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat. ce a mers bine. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor. abilităţi. dacă este coerent. capacitatea de adaptare la solicitările temei.se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific. corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. Calitatea rezultatelor . logica în argumentarea ideilor. aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. măsura în care cursantul este inventiv. Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului .

Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor. Posterul este aspectuos. a corecte. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. ilustraţiile. fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. 28 . Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. greşite. calcul. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. simbolurilor. scrisul. prezentării scrise Impactul vizual Posterul este ordonat. suficiente elemente care susţin privind tema. calcul. culorile îl înfrumuseţează. Posterul este dezordonat. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia. a imaginilor. legătură cu tema cu tema. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. Sunt scrise clar calculele. problema dată.

Compunerea de √ √ probleme 5. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. cum este cea exemplificată mai jos. Efectuarea de √ √ estimări 3. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. pentru nivelul I. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. 1. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor activitate în echipă √ √ √ 29 .PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare.

3.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme 30 .Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.

Din punct de vedere calitativ. rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc. fără sprijin: foarte bine.Evaluarea la Istorie-Geografie 1. de numărul de cursanţi înscrişi. practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale. grilele de observaţie a activităţii cursantului. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. Formele evaluării Probele de examinare orală. probe practice. 31 . stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere. se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe. scrise. 3. în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii. cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. obiecte confecţionate sau machete. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. Se pot aplica probele practice. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. Probele se susţin în sesiuni speciale. de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri. 2. listele de verificare. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele. Pentru sprijin susţinut: suficient. Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. studii de caz. Se va opta. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. lucrările de investigare proprie sau de grup. priceperile. dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare. sprijin minim: bine. conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. s-au făcut vizite.

climă. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă. a numelor unor oraşe. căi de transport. cât şi de cursant. Evaluarea se face în termeni cantitativi. punere în corespondenţă etc. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator. căi de transport. descoperirea unor resurse naturale. de dificultate sporită.Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită.. forme de relief. vecini. Celălalt. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii. faună. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief. personalităţi. staţiuni de pe malul mării. unităţi mari de relief. istoria familiei. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. • întocmirea unui plan după o machetă dată. • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice. transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale). arborele genealogic al cursantului. a unor enunţuri. de apreciere a valorii de adevăr. Probele practice conţin trei itemi. • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan. evenimente istorice din zonă. construirii unor căi de comunicaţii etc. etnii din România. importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate. necesită scurte descrieri. completare a enunţurilor cu noţiuni date. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice. legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori. izvoare istorice ş. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi. 32 .a. porturi. • poziţionarea pe hartă a unor obiective. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă. Poate fi de alegere din mai multe variante date. de punere în corespondenţă. planuri ale locuinţei. • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale. a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului. exemple. relief. de completare. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. Probele scrise conţin 5 itemi. documente personale. istoric. şcolii sau clasei. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor. căi de comunicaţie. cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. • confecţionarea mulajelor formelor de relief. povestiri. schiţa traseului de acasă la şcoală. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat. denumiri ale acestora. de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. de a argumenta afirmaţii / situaţii. interpretări. prezentarea unei personalităţi. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare. • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat. Celălalt solicită completarea unei hărţi. • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii. enumerare de elemente. aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră.

căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. • după ce criteriu au selectat materialul informativ. În prezentare. descrieri ale clădirilor. • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren. 33 . • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat. floră şi faună. • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia. • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor. • va interpreta datele culese. • logica după care a organizat materialul. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate. cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării. caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare. • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii.studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief. • care este forma de înregistrare a datelor obţinute.

nivelul unor deprinderi civice. cursanţii care frecventează modulul. anumite operaţii ale gândirii. trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor. care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare. • Formarea unor deprinderi de autoevaluare. Pentru evaluarea finală. precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. progresele cursanţilor. 2.Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. cel puţin la nivel minimal. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale. să aprecieze cine a procedat corect şi de ce. dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres. • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial. se construiesc situaţii pe care să le judece. 34 . Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice. 3. investigaţia. practice sau prin metode alternative. deprinderi. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor. stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează. dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. a proiectului şi prin probe practice. pentru a certifica achiziţiile cursanţilor. proiectul. priceperi. dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate. aptitudini. Probele se susţin în sesiuni speciale.vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului . Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute. vor susţine o probă orală de evaluare prognostică. concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. cum sunt portofoliul. fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea. Indiferent de tipul probei. pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului.

Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute.Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. va solicita lămuriri.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. va acorda timp suficient de gândire. exemple concrete privind conţinutul evaluat. va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului. Întrebări de reflecţie S1. pe baza descriptorilor de performanţă. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor Criteriile pentru acordarea calificativelor Text suport Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare S2. • capacitatea de a exemplifica. • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală. am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal. pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă. Ca proba practică. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. justificări. a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc 35 . referitoare la respectarea unor drepturi S4. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. prezentarea unor instituţii din comunitate. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici.

noutatea. un afiş. un poster. note şi observaţii legate de învăţare. • liste de control şi de verificare. De exemplu.Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor . scale de apreciere. d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. scări de clasificare. elementele noi. vor viza conţinuturile esenţiale. • proiecte tematice. • observaţii pe baza unor ghiduri. • temele de zi. punctele forte etc. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . Pot fi selectate: o lucrare scrisă. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii. o fişă de observaţie. învăţare şi evaluare. a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. originalitatea. Se va formula o apreciere holistică. materialele folosite. pliante. b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii. importanţa lucrării. aplicabilitatea unor cunoştinţe. liste.problemă Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări. • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant. În prezentare. • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu. individual sau în cooperare cu alţi colegi. criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. demonstrează corelarea dintre experienţă. 36 Des eori Un eori Rar eori . reţete. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. un proiect tematic. dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini). cursantul va fi sprijinit să arate scopul. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. globală şi se va stabili un calificativ. tabele. articole din ziare. Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii . Analizează propriul comportament.

II Calitatea activităţii cursantului a. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi. a factorilor de blocaj. aspectul. ce nu a mers bine şi de ce. relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine. în viitor.se observă relevanţa pentru tema proiectului. la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. măsura în care cursantul este original. abilităţi.calificativul pe care crede cursantul că îl merită. rezultatul lucrărilor practice. Calificative Bin Suf e icient Ob servaţi i 37 . adecvarea la tema propusă.eficienţa modului de lucru. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a.inventiv. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor. Calitatea materialului utilizat . Lucrări practice:adecvate la scop. ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile.Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. acoperă tema propusă. progresul făcut. dacă este coerent. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei. prin modul de concepere este adecvat temei. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire. coerenţa internă. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului. Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat. despre lucrul în echipă. este logic şi argumentat. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei. de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. modul în care au fost făcute legături între informaţii. deprinderi. b. cunoştinţe. dacă este complet. competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate . d. îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci. aşteptările faţă de activitatea desfăşurată. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul. e. Alte materiale: calitatea acestora.

Posterul este ilustraţiile. Nu este înfrumuseţează. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Se înţelege ideea. e. g. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului. tratată superficial. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate. acestuia. şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute.identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. d. Posterul este aspectuos. f. legătura dar cu tema.Scris neciteţ. prezentării corecte. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante. Greşelile . pentru a înfrumuseţarea imaginilor. Analiza evaluarea Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Multe greşeli de . Exprimarea este clară. simbolurilor. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor.nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. capacitatea de adaptare la solicitările temei. 38 . Impactul vizual Posterul este ordonat. c.b. nu au Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare. culorile îl S-a încercat dezordonat.

Limba şi literatura română Probe de evaluare 39 .

În atenţia cadrelor didactice! • • Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate. Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu). În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2. 3 şi 4). Exprimaţi-vă într-un limbaj literar. Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. la alegere. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin. Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare. • • • • • • • • 40 . Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii). probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm. abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi. Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi. folosind un vocabular accesibil cursanţilor. probă orală. Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii.

20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.. [. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă. Eu am uitat umbrela acasă. 3. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Ascultă cu atenţie următoarea ştire..Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . ………………………………………………………………………………………………… 41 . Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. Citeşte: Azi se anunţă ploi.

Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. Ascultă cu atenţie următoarea ştire.. 42 .Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul.] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2.. Este necesar să consumaţi multe lichide. [. Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare. 3.20 min.

Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat. în ritm propriu vorbirii enunţurile date. corect. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date. va citi clar. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. iar la amiază de cel mult 11 grade. rar textul de mai jos. cu mici erori de exprimare. după ascultarea repetată a acestuia. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii. în zonele de câmpie vor cădea ploi. corect. Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat. cu mici erori. 2 Formulează cu uşurinţă enunţuri logice. cu mici erori de exprimare. enunţurile date. cu sprijin din partea învăţătorului. cu voce tare. Citeşte enunţuri în ritm lent. Citeşte cu uşurinţă. potrivite situaţiei date. Formulează enunţuri logice. corecte din punct de vedere gramatical. După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. 3 43 . în funcţie de anotimp. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade. iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. enunţurile date. Vremea va fi călduroasă. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. Spre seară. după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului. potrivite situaţiei date. cu voce tare. În zonele de munte va fi ceaţă. Cerul va fi senin.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege . Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral. Citeşte în ritm lent.

. 3. Leonardo da Vinci. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. 2. a fost obsedat de ideea de a zbura. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . marele artist şi inventator. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. Citeşte. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului.

20 minute Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Inventator român. La 18 martie 1906. Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină.Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Citeşte.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. asemenea celor de liliac. 3. în Franţa. o elice. dar şi în Franţa la Paris. în Ungaria. Traian Vuia a studiat la Budapesta. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. . Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa. Aparatul de zbor avea motor. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in. 2.

pentru sprijinirea cursantului. Oferă informaţii esenţiale. Dacă există astfel de situaţii. cu mici erori. fără erori de acord. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. cu sprijinul întrebărilor. de 15% din costul biletului. disponibile. Oferă informaţii esenţiale. mai ales pentru internaţionale. corecte. Cipru. rar textul de mai jos. în ritm propriu vorbirii. coerente. 2 3 Citeşte enunţurile date în ritm lent. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. (formule de salut. de prezentare). de prezentare). coerente. cu mici erori de exprimare. Preţurile sunt cursele interne. puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete. atât pentru transporturi aeriene. potrivite situaţiei date. cu sprijinul învăţătorului. cât şi pentru cele foarte avantajoase. Oferă informaţii esenţiale. explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. corecte din punct de vedere gramatical.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. dar şi pentru În perioada 15 ianuarie . La itemul 2. . corect. 5. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. de prezentare) coerente. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă. corect. Grecia. cu sprijinul învăţătorului. prin telefon. Citeşte enunţurile date în ritm lent.30 destinaţii ca: Spania. cursele interne. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. potrivite situaţiei date. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. conţinutul global al fragmentului audiat. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. conţinutul fragmentului audiat. corecte din punct de vedere gramatical. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. reluând cuvinte mai puţin uzuale. potrivite situaţiei date. complete (formule de salut. complete (formule de salut. în limita locurilor Popa nr.

dar şi două parcuri naţionale. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. 2. [. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios? . pline de specii aflate pe cale de dispariţie. vegetaţia este atât de uscată.20 minute Probă de evaluare orală (varianta 1) 1.. 3.. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 . Majoritatea focarelor au fost stinse. Citeşte: Din cauza secetei. însă pot izbucni din nou. Ascultă cu atenţie următorul text.

. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni..20 min Probă de evaluare orală (varianta 2) 1.] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 2. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti.. cu grave probleme respiratorii. Va fi externat în următoarele două zile. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. [. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. 3. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic. Ascultă cu atenţie următorul text.Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 .

cu sprijinul învăţătorului. corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat. Acest cureţe şi să verifice sobele. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. corecte din punct de vedere gramatical. fără erori de acord. Oferă informaţii esenţiale.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar. instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină. medici sau voluntari ai persoane. informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. copiilor cu focul. Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice. însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală . informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. potrivite situaţiei date. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. coerente. cu mici erori de exprimare. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova. Oferă informaţii esenţiale. complete (formule de salut. complete (formule de salut. cu sprijinul întrebărilor. București. potrivite situaţiei date. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. potrivite situaţiei date. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Prezintă în enunţuri logice. lase la îndemâna lor surse de foc. coerente. coerente. Acesta avea la bază anului trecut. de prezentare) coerente. cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic. cu sprijinul cadrului didactic. Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă. de prezentare). complete (formule de salut. Foarte bine Prezintă în enunţuri logice. de prezentare). 2 Oferă informaţii esenţiale. corecte din punct de vedere gramatical. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină . Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate.fumatul neglijent. să Reanimare şi Descarcerare. dar şi de jocul foarte bine echipată. rar textul de mai jos.

coerent. corespunzătoare.3 Citeşte în ritm lent. în ritm propriu vorbirii textul dat. cu mici erori textul dat. corect. . corect. coerent textul dat. Citeşte în ritm lent. Citeşte cu uşurinţă.

Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . 3. Dacă era alt judecător veneam bucuros. zise el.Aş veni. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie textul . Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. . dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. cel dintâi prieten răspunse: . Doar nu vrei să se scuture toate. dragul meu.Iubiţi prieteni. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui.Nici eu nu pot veni. . totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.

. Doar nu vrei să se scuture toate. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. 3. . Ascultă cu atenţie textul. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Numele şi prenumele Probă orală (varianta 2) 1. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat.Finalul modulului IV cursantului Timp de lucru: 25 – 30 min.Aş veni. Dacă era alt judecător veneam bucuros. zise el. dragul meu. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău.Nici eu nu pot veni.Iubiţi prieteni. cel dintâi prieten răspunse: .

Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. Şi cu toate acestea.Iubiţi prieteni. dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. iar pe-al treilea mai puţin. Deşi el se ştia că este nevinovat. La această rugăminte a lui. La itemul 2. după ce-i spuse vorbe de laudă. Doar nu vrei să se scuture toate. Mă cunoaşteţi de mult timp. când cursanţii povestesc. Într-o zi.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. . acela pe care nu-l iubea aşa de mult. . Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: . intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi. buna purtare şi dreptatea prietenului său. evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. Voi ştiţi toată viaţa mea. zise el. cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. se arătă gata să meargă la judecător. Dacă este nevoie. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. Numai cel de-al treilea. el plecă cu dânsul. judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău.Aş veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul. dragul meu. sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare. Dacă era alt judecător veneam bucuros. cel dintâi prieten răspunse: . în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară.Nici eu nu pot veni. Într-adevăr.

cu ajutorul unor întrebări de sprijin. exprimânduse logic. coerent textul dat. Calificativ b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate. cu mici erori textul dat.Descriptori de performanţă I te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat. .4 greşeli. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cursiv. solicitând repetarea unor fragmente din textul suport. corect. corect din punct de vedere gramatical. b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri. cu 2-3 greşeli de acord sau topică. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse. cu 1-2 greşeli de acord sau topică. solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. exprimânduse logic. exprimându-se logic. 2 Relatează. Citeşte corect. cu 2. Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată. 1 Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului . cu 1-2 greşeli de exprimare Citeşte în ritm lent. 3 Citeşte în ritm lent. coerent şi expresiv textul.

....... ..... Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii............... ...... Tinerii eram în gară...... 4... • Eu stau în localitatea .... maşină telefon mâini televizor ceas tren carte 2. Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite..Nivelul I cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute PROBĂ SCRISĂ 1. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie........ Eu erau în gară....... • Dimineaţa mă trezesc la ora .... Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit..... ..... Tu şi Ana erai în gară... este prietenul meu. • ....... eraţi în gară... Trenul era în gară...... 3..........

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- .

Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie.cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date. Formulează un enunţ corespunzător imaginii. Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. corect din punct de vedere gramatical. respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. respectând acordul dintre subiect şi predicat. respectând acordul dintre subiect şi predicat. respectând acordul dintre subiect şi predicat.cuvânt pentru toate cele şase situaţii date. Completează corect cele trei enunţuri.cuvânt pentru patru dintre situaţiile date. Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii. cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei. Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine. Completează corect cele trei enunţuri. I2 I3 I4 . Completează corect două enunţuri. Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii. Descriptori de performanţă Item ul I1 Suficient Realizează corect corespondenţa imagine. cu o eroare de ortografie. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical. Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine. respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. respectând regulile de ortografie.

........... 3.... angajat – salariat.................. Se fac angajări pentru următoarele meserii: . bărbat......... Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5................ om.. anunţ – ştire.. Sediul societăţii comerciale este în Strada ... . bucurie.......... între orele 13:00-15:00.. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat..... tinereţe.....Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă 1.... căsătorit........ ziar.... numărul 5. ani.. .... profesie. de luni până vineri....... _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs. Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit.... Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii. Anunţul se adresează persoanelor cu vârste . talent..... etate............ vârstă – copilărie..... croitori şi muncitori necalificaţi...... Anunţul este valabil până la 1 noiembrie... meserie – pricepere... persoană – vietate.. 2......... cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani.... ........ ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten.. Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători........ muncitor... şi .......

. .______________________________________ ………………………………………………………………………………………………….

Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. semnul exclamării). Este importantă logica enunţurilor. Descriptori de performanţă Item 1 Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. interogative şi exclamative elaborate. cu cel mult două erori ortografice. scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. Formulează propoziţii enunţiative. cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. interogative şi exclamative elaborate. Formulează propoziţii enunţiative. Formulează propoziţii enunţiative. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. semnul întrebării. respectând cerinţele date. cu o eroare ortografică. 2 3 . Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. interogative şi exclamative simple. logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie. cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie. Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit. respectând regulile ortografice. respectând cerinţele date.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor.

Nimeni nu se aştepta să venim. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. □ autocarul.Nivelul III cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Probă scrisă Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca. □ trenul. □ Turnu şi Cozia. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. □ la vilă □ Călimăneşti. cu bagajele făcute. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia. alţii mai liniştiţi. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim. 2. să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. Marchează cu X varianta corectă. 1. □ la hotel □ Căciulata. aşa că şi restaurantul hotelului era închis. □ Cozia şi Călimăneşti. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi. împreună cu familia. ne-am urcat în tren. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi - . să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. Până la urmă am fost cazaţi. am văzut că nu era nicio maşină parcată. Pe data de 24 decembrie. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina.

...............3... cu ocazia sărbătorilor de iarnă..................................................................................... .......... ..... Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4....... Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi.................... ..........

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date. pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului. păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină Calificativ Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date. punctuaţie şi/sau aşezare în pagină. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii. cu 1-2 greşeli de ortografie. cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. respectând normele de structură ale acesteia. ortografie. verbului şi adjectivului. I3 I4 . cu 2-3 erori de structură. cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse. cu 1-2 greşeli de ortografie. Descriptori de performanţă It em I1 I2 Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date. respectând normele de structură ale acesteia.

.... Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a..................…….. 2... Înaltă........... Ea mă săruta pe frunte.. ………………………………………………………………...... Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei........... …………... ..... cu ochii căprui..... Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? …………………………………………………………….......... creţ. Îi sărutam mâna.............. Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii.... Fusul îmi sfârâia la urechi.............. ..... cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text........ c................ cu gura strânsă.......... Formulează enunţuri în care cuvintele: părul.. 1................. Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ….....… b..................... Mă uitam la cer printre frunzele dudului...................... cu părul alb................. ..... uscăţivă..........Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului minute Numele şi Timp de lucru: 60 Probă scrisă Citeşte textul: O văd ca prin vis..... Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………..................... ………………………... .. …………………………...... Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul....... Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire.....................

....………………………………………………………….... ………………………... ……………………………………………....... ……………………………………………………………………………… …............... un coleg etc...... 5. . .............. . un membru al familiei... ....... • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei................. ……………………………………………………………………………… ….... 4............... ...... .................. • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii................ ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …....... ………………………………………..... ……………………………………………………………………………… …... Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul..)............. Scrie-le pe spaţiile punctate. ………………………………………………………….…….... din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten..... Scrie un scurt text.. ………………………………….... ……………………………………………………………………………… ……………………………………….. Identifică în textul citit şase adjective.............. .. .. ..... ................ ………………………................. ……………………………………………………………………………… …. 3.. Dă textului un titlu potrivit.............

Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date. Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare. scriind lizibil cu 1. scrie lizibil. punctuaţie. scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie. pentru textul realizat. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. ori de schimbare a formei cuvintelor. clare. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate. titlul este semnificativ.2 erori de scriere şi/sau punctuaţie. fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. scrie lizibil. scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie. logic înlănţuite . titlul este semnificativ pentru textul realizat. 2 3 4 5 . Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date. cu 4-5 erori de scriere. Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor. cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date. Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. cu 2-3 erori de scriere. cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie. punctuaţie. punctuaţie. Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri. Identifică cinci adjective în text . corecte si complete din punct de vedere al conţinutului . clare. scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. logic înlănţuite. titlul reflectă conţinutul textului realizat. Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate. corecte si complete din punct de vedere al conţinutului. Identifică şase adjective în text. de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. cu 1-2 erori de înlănţuire logică. ori de schimbare a formei cuvintelor. Identifică patru adjective din text.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului.

.............. 2........... Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1................ Adăugaţi □ărar tocat....... ....... ............... . ..................................... Completează casetele cu literele care lipsesc.... Se bat 5 – 6 o□ă.. .... Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde.... 1-2 felii de caş□aval....... şunca şi ceapa............................................................... .. ........................ Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei................ Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi.... Amestecaţi-le cu caşcavalul................................................... ......................Nivelul I cursantului ................................................. ... ................................... 2 – 3 felii de □uncă...... ............. ............

rupt. pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă. .Instrucţiuni pentru cadrele didactice. Descriptori de performanţă It em 1 2 Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie. fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere. se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat. solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. Suplimentar. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături. de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc. Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie. de invitaţi la un anumit eveniment. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea. De asemenea. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. cuvinte sau chiar propoziţii.).

Nivelul II cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. ai Să-mi spui timp când Am Da la marginea se deschide aflat că niel. viitoare a . Decupează bucăţile şi josul paginii. să mergem împreună. Verişoara Cristin ştrandul de ta. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire. Din greşeală cineva l-a rupt. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul. 3. săptămâna oraşului . 2.

independent. lipici şi fişa de lucru. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. lipici. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet. independent. Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie. punctuaţie sau de aşezare în pagină. argumentând necesitarea ori . Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece. Scrie biletul într-o formă clară. Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie. respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. argumentând cu sprijinul întrebărilor Prezintă o situaţie adecvată . scrisori. punctuaţie sau de aşezare în pagină. pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2. argumentând cu sprijinul întrebărilor Foarte bine Reconstituie biletul corect. Prezintă succint o situaţie sugerată. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon. 2 I 3 Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic. precisă şi corectă. Scrie biletul într-o formă clară şi corectă.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece. Scrie biletul sub forma unui enunţ. Descriptori de performanţă I te m 1 Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet. adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet. e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete. după solicitarea unor explicaţii suplimentare. cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. punctuaţie sau de aşezare în pagină. Prezintă situaţie adecvată. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu. fişa de lucru a cursantului. puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. telegrame etc. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. Calificativ Bine Reconstituie biletul corect. Dacă este nevoie.

. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat. fără dezacorduri gramaticale. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. Se exprimă logic. cu mici erori de exprimare. corect. relativ cursiv. utilitatea folosirii biletului. formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic.formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. cursiv.

Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. rotundă. Faţă plină. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. cu faţă prelungă. Păr cărunt. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă rotundă. mustaţă subţire. bogat. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… . ondulat pieptănat pe spate. pieptănat pe spate. Păr cărunt. Faţă rotundă. Slăbuţ. Are mustaţă. frunte înaltă. Are mustaţă. Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. bogat. Foloseşte cel puţin trei adjective. 2.Nivelul III cursantului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 Probă practică Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Subliniază-le. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Păr tuns scurt. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă.

Foloseşte trei adjective şi le subliniază. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. 2 . Alexandru Vlahuţă. forma feţei. Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. a sprâncenelor. Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. însă nu permite recunoaşterea personajului. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici. precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie. Descrierea permite recunoaşterea. pieptănătură etc. Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret. dar recunoaşte doar unul. În scriere are 3 greşeli. În scriere are 1 -2 greşeli. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti. Aurel Vlaicu. lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. Mihail Sadoveanu. Descrierea nu conţine elemente eronate.A Rosetti. precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. întocmirea unui portret robot etc. Utilizează 2 – 3 adjective. culoarea părului. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). foarfece.Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru. C.

................................................................................. Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică 1........................................................ • un anunţ de vânzare a unei locuinţe....................... • reclamă.................................... .................................................................. .......... ............... ......... ........ Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date..................................... Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc.................................... ......................................................................................................................................................... ....... Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă........................................................................ .................................. ....................................................................................................................................Nivelul IV cursantului ..................................................................................................... Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport.......... 2...................................

în paginile ziarului şi identifică independent. cu multe reveniri. Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii. Calificativ Bine Se orientează greoi. în titlul articolului. 2 . În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. Descriptori de performanţă It em 1 Suficient Se orientează greoi. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. • serviciile care le sunt oferite turiştilor. în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului. Ca variantă la această sarcină de lucru. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie. punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului. punctuaţie şi/sau de structură. markere. independent. reclame şi anunţuri. titlul articolului. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid. reviste care să conţină articole despre sport. sub forma unor enunţuri elaborate. respectând regulile de ortografie. prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii. coli A3. punctuaţie şi/sau de structură. • preţuri practicate etc. Formulaţi întrebări de sprijin. anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate.Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare. în ziarul primit titlul articolului. cu multe reveniri. puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume. creioane colorate. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. cu 1-2 abateri de la normele de ortografie. • trebuie precizată locaţia în care se află. Scrie lizibil. Redactează textul. Scrie lizibil.

În ghidurile pentru cursanţi. de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare. • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele. Une Fre cvent Per manen t . • Forma redactării (limbaj folosit. Versuri ale cântecelor îndrăgite. precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor. O personalitate îndrăgită . • Concordanţa conţinutului cu tema.Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. ce materiale a folosit. pentru fiecare modul. ce a învăţat nou. punctuaţie. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi. • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru. de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic). • Modulul 2 – Agenda telefonică personală. corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală. ortografie. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. Indici ori A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante. • Bibliografie (dacă este cazul). complexitatea proiectului. Cine sunt eu. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Locul în care trăiesc. aşezare în pagină). • Autenticitatea. ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. • Susţinerea proiectului. relevanţa informaţiilor.

Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu Uneori Frecve nt Perma nent . în general. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare. Examinatorii pot evalua portofoliul în sine. • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. Une Fre cvent Per manen t Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. • Teme independente realizate acasă. pentru limba română. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu.Indici ori originală. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare.

Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare. Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei. . În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului.precizată de examinator. motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare.

Matematică Probe de evaluare .

Examinatorul va interveni. imagini. Pentru probele orale. Este permisă schimbarea biletului. îl va conduce pe cursant. de colectare de date. către găsirea răspunsului. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor. îl va sprijini în realizare cu sfaturi. În caz de confuzii sau erori. iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. 80 . dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul. fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. Tema va fi din timp anunţată.A doua şansă”. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. nu situaţii cu totul noi. cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. cursanţii să primească . fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare. În cazul examinării prin proba scrisă. instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . ilustraţii etc.paşii”. orală. se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. indicaţii. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi.. iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul. astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc. Comunicarea nonverbală. dacă este cazul. de măsurare. grafie sau pentru estetica lucrării. Centrarea pe experienţă. comisia de evaluare va realiza bilete. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători. prin întrebări suplimentare. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă.. de orientare în spaţiu etc. Se recomandă. Înainte de perioada de examinare. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. ca încă de la începutul cursului. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. erorile de exprimare. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. De asemenea.În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului. corpuri geometrice. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare . topică. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare.

♠♥♣ 24 . 31. Încercuieşte figura care urmează. 21 . 16 . … ▀▀▀▀▀ ▀▀ 5+3= ▀ 17 – 5 = b. c. desen 31 de mărgele desen 39 cuie ……………………………………. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor. …. Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. 89 . dintre cele desenate în partea dreaptă. 30 . …. 14 .. . Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 . Numără obiectele. 2a. 39. Calculează: D N D 60-50=20 D 81 N .Nivelul:I Numele si prenumele :…… Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. …. 18 . ♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ 27 . …. …. b. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N 40+20=60 c. 24.

.Sărbătoarea începe la ora:….............. b).. 4a......c)....2 = 10 + 8 = 10 ............ c) Cu câte minute?.. care indică ora 9 un ceas b) Ana a ajuns la ora 0 9:30.. c) pe cel mai lung. Cine a întârziat? ………………............ Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări................ Scrie pe spaţiul punctat a).. Erau 16 ....... b) pe cel mai greu.. Au plecat2 82 .....4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 ......Rezolvă problemele......În parcare erau 5 sunt? ............. Încercuieşte: a) pe cel mai scund.. 8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie...... Câte mai ..........6 = 30 + 60 = 40 ........... iar Iulia la ora 08:30.20 = 13 + 12 = 19 – 12 = 3.............. a..... 6... Câte sunt acum? 16 – 13 b........Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie.................... Am mai adus 13 16 + 13 ................. 5...............

Tata a săpat 25 de metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ? 83 .c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri.

în situaţii de viaţă: cumpărături.Înţelegerea unor termeni specifici 6a. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.Realizarea de estimări în situaţii practice.Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru. „adaug”. Formarea şi 11. în concentrul 0 . monede.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme. machete ) 5. anchete pe teme diverse(proiecte). a masei. Utilizarea de strategii proprii de 6c. 3.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri.100 cu sprijin în obiecte. c. ora. c. „erau şi mai pleacă”. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. b. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. folosind numere de la 0 la 30. creşteri de salariu. 9. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. informaţii utile. bancnote. b. standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. C. 1c specifice matematicii preţuri. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării . 10. trecere peste ordin. 7. reduceri de preţuri. dar şi fără sprijin. numere de telefon.b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. 2. matematic 84 . tabele. colectare de deşeuri. 6. „aflu câte sunt la un loc”. b. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. matematic în rezolvarea unei probleme. c.Utilizarea unor instrumente de 4 a. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a. Efectuarea de măsurători simple cu 3a. 3. Cunoaşterea şi 1. „scad”. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste. Folosirea deprinderilor de calcul 5a. repartizarea timpului. „aflu cât a mai rămas”.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte. 8. b. 2. Dezvoltarea 4.

Completează corect cel puţin 5 casete din 8. 3. după cum urmează : Suficient Bine Foarte bine 1a. 3. Recunoaşte figura care continuă şirul c.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate. 3.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului . 4. Identifica corect cel puţin 2 numere b.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3.Rezolvă corect problemele a .Rezolvă corect a si b. 2. 85 .Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test.2.Găseşte cel puţin o soluţie din 3.3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 5. Completează corect un şir 2a. 3. 4. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3. 6.Indicaţii: 1.Găseşte 3 soluţii.Rezolvă corect si complet itemii 1.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. c.3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare.2. b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare. 4. 1.Se precizează timpul de lucru. 6. 5. 1.Rezolvă corect problema a sau b. 2. . 6.Scrie corect un rezultat b.Rezolvă corect si complet itemii 1. 5.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii. 2.

Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime..... Spune ce observi... curte... (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle.... talpa.. cu etalon dat. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare. 3. Observă lungimea mesei. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite. lungimea obţinută). află lungimea tablei de scris.Observă lungimea ferestrei. Folosind ca unitate de măsură această riglă . cel mai scurt. în spaţiul de învăţare (sala de curs. 3. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii. c. termenii:mai lung. după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1.. • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică. în etalon dat. în încercări şi verificări.. cotul . Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. condiţiile în care condiţiile în care 86 .. a mesei şi lungimea tablei de scris. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat... termenii: cel mai dintre obiectele date lung. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. a ferestrei. Probă de evaluare Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. a peretelui.Nivelul I Numele si prenumele : ……. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. 2. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris... Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a.). care au fost ordonate prin măsurare. b. alte obiecte potrivite sau palma.. unitatea de măsură folosită. iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup. sala de sport. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă.. mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt...

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori. 87 .în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori. unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori.

Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). la solicitarea învăţătorului Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi. 2 a. 2. 3 Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. pornind de la expresii simbolice. Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme. în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei.Nivelul:I Numele si prenumele …… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1.cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se. Spune problema înlocuind numerele.solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul. Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. pornind de la o operaţie dată. b. Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată. după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare. Acordarea calificativului Itemul 1. 88 . c.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . 3. Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. cu păstrarea tematicii.

Data:………. vei lipi imaginile decupate pe un carton...... Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică ....... Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT Proiect Momentul evaluării : final de nivel I Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.. zilele săptămânii. 89 .Vei strânge datele într-o mapă. Cercetarea ziarelor De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare. simboluri pentru vreme. Cum vei şti că ai reuşit? Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul..date cu numere mai mici decât 100. date despre sport.....Nivelul:I Nume şi prenume : …….. Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel...

Bine Sunt evidenţiate puţine informaţii. preocupare pentru aspect. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Descrierea este clară si concisă. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. Lista materialelor este incompletă. Informaţiile sunt bine organizate. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare 90 . iar prezentarea este lapidară. Impactul vizual Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. lipsită de coerenţa. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Materialele sunt bine organizate. Explicaţiile sunt sumare. Materialele sunt aşezate la întâmplare. Nu bine organizate există si aspectuoase. Prezentarea este inteligibilă. Analiză si evaluare Prezentare Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. Datele sunt selectate la întâmplare. F.

... 339.. 17832 …… 55. 91 .. 2 a.. 123.. 57.Nivelul II Nume şi prenumele:... Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin). c) Ordonează descrescător numerele: 132. 54... 58 + 4 = 63.... 102 d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56. B. 321. 71... a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia). 396. 100 10 1 b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus.... 59 + 34 = 95.... 100+ 34 …… 33+ 321 …. 89. 62. 93. 234103 …….. Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. 312. 103.

Ana are 15 ani. d) Marin are mai multe oi decât…………. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6. Acum. Mara are 10 ani.Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară..porumbei. b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. 18 ani Dan:13 ani Peste… ani. cu unitatea de măsura din coloana B. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. 18 ani Ana:15 ani peste10 ani ?ani… Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani… 5. Mara:1 0 ani Peste… . iar Petre 11 ani.ani. b)Valeria are…. Figura geometrica pătrat dreptunghi culoarea roşu verde Figura geometrica triunghi cerc culoarea albastru negru 4. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30 + 25 -100 2. a)Marin are…. Dan are 13 ani.Scrie numărul potrivit. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani.b. 92 . după ce ai citit tabelul.iepuri.

oi. decât Valeria. după ce ai găsit regula. Numele Ionuţ Marin Valeria porumbei 37 41 26 f) Marin are cu ….. Desenează încă 6 pătrate.iepuri mai mult iepuri 45 50 30 oi 24 27 32 7.c) Ionuţ are…. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră. 93 .

Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. „scad”. „adaug”.fără trecere peste ordin în concentrul 100 . anchete. „cu n mai mare decât. şabloane. d. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. 7 a. cu sprijin în obiecte. Probă practic ă 6. „erau şi mai pleacă”. 6. 7.).c 7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. 11. 9. postere. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar. în concentrul 0 . sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. proiecte în comunitate). Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor . 4. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. repartizarea orelor pe domenii de activitate): • • cu şi fără trecere peste ordin. planuri. Probă orală 94 . adrese utile . 8. statistici.100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. 3.reţete. folosind ca sprijin desene. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie. 5. 2. 2. 10.. recorduri. a masei.f. b. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii.1000. orare funcţionale etc. Probă orală 5. 2 a. i probă practic ă 4. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 12. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli. 1a. b. tabele. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii 1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi.” .. „cu n mai mic decât…”. standarde şi conţinutul probei . schiţe. tablouri. c. b. 3. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.Corelaţia dintre obiectivele – cadru. e 3. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate. Realizarea de estimări în situaţii practice. identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”. imagini sau alte mijloace la îndemână .

b c şi d. 5. Rezolvă corect trei operaţii. 3.Formulează trei răspunsuri corecte. 5.Identifică toate figurile geometrice. 3.. b. c. b.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.Formulează un răspuns corect.Recunoaşte trei unităţi de măsura. c. 7. bine 1. b.Înconjură toate rezultatele corecte b. c. 2a. d. e. 6. se explică aşezarea datelor în tabel. a. 4. b. 2a. 3.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date. 4 .Identifică zece figuri din 12 date. după cum urmează: suficient 1.Recunoaşte toate unităţile de măsura. dintre cele care s-au folosit la predare. se explică semnificaţia cuburilor.Rezolvă corect a. 2 b. d.Formulează patru răspunsuri corecte.Recunoaşte două unităţi de măsura. li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin.Rezolvă corect a.Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . c) La exerciţiul 2 b. Rezolvă corect sarcinile a. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date. Rezolvă corect patru operaţii. d) La problema 4 . 95 . c. 2. foarte bine 1. b) La itemul 1. Identifică 7 figuri din 12 date. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. 5.Rezolvă corect sarcinile a. f cu o greşeala datorată efortului de concentrare. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. b. 6. Rezolvă corect o adunare şi o scădere.Rezolvă corect a.c şi d. 4 .Rezolvă corect punctul a si b. 6.Rezolvă corect punctul a. 7.

. Află cu dificultate numărul de elemente rămase. Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice.Nivelul II Nume şi prenume : . scobitori. de beţe rămase 1 Material didactic : beţe de la jocul Marocco. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare........ Află numărul elementelor rămase . Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. un tabel. 2. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test. Nr. Completează corect si complet toate rubricile tabelului. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile..... 3. total Figura Nr. Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită.. prin multe încercări.... 2. de Nr.. dar si prin calcul. beţişoare. paie de aceeaşi lungime. 96 . Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător. 3. 2..Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie). Completează rubricile cu una. Completează tabelul.... de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3 Nr. de figuri beţe construi folosite 3 9 Nr. după cum urmează: Itemul 1. doua greşeli datorate efortului de concentrare.spune cum ai procedat.. Completează numărul de figuri construite. beţe de chibrituri de chibrituri. Bine Construieşte parţial corect formele geometrice. prin numărare. prin cuvinte proprii..

.Citeşte numărul corect pentru fiecare caz. 36 92. b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat. ……… c) Spune cum ai aflat.. Timp de lucru :20 de minute 1a...Înconjură grupul cu mai multe obiecte . 97 . de nivel II Probă de evaluare Data:………………….... 2a..Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :..... 63.. 306. b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic.... 209 35. 53...... 305. 29.

după cum urmează. 3. Itemul 1.6. a.9. Scrie. Foarte bine Rezolvă corect 1a. c.c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. Identifică trei răspunsuri corecte. b. Rezolvă corect o situaţie. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 . b. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate. Bine Rezolvă corect 1a. Identifică două răspunsuri corecte. 3a. Scrie şase numere şi le citeşte corect. folosite o singura dată. c. apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3. dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală. 2. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns.b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. Identifică patru răspunsuri corecte. Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b. b. Citeşte corect toate numerele. a. a. c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600 N 348 182 456 6 9 50 D 100 N 80 2 D N 400 50 D 6 N 20 D Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test.b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2. a. este mai mic decât 34 . 2 4 este mai mare decât 293. 98 . Rezolvă corect a si b. c. Rezolvă corect a si b. Rezolvă corect două situaţii.

... Ce vei face? Data Vei cerceta localitatea în care trăieşti.... vei afla date despre colegii tăi.. vei face schiţe. Vei face desene.. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă.. De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală...... Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare.. Vei alcătui probleme cu datele culese...... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton.... un desen al locurilor... PROIECT Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:…......Nivelul II Nume şi prenume :... vei face o ilustraţie amuzantă..... vei face o hartă.. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi.. Numele si prenumele Distanţa Mijloc de transport Vei face liste.. o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi... colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor. tabele pentru a scrie datele aflate....... Învăţătorul/învăţătoarea. 99 . Vei face comparaţii între măsuri.. Vei face estimări..

Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. Nu există preocupare pentru aspect. Materialele sunt bine organizate. Materialele sunt dezordonate. problemele sunt copiate din manual. relevante pentru tema proiectului. Datele sunt selectate la întâmplare. Informaţiile sunt bine organizate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. bine Sunt prezentate probleme interesante. iar prezentarea este lapidară. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Prezentarea este inteligibilă. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Impactul vizual . Recurge la scheme si tabele 100 . Lista problemelor este incompletă. Descrierea este clară si concisă. Exprimă opinii şi le argumentează.. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată. F. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema Bine Sunt prezentate probleme. Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.

Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827.Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului…… Probă de evaluare Data:……………………. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia.2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090. apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. Într-un parc s-au plantat 9 tei. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. 312 034. b) 2 023+4 512. 20 566. c) Dintre numerele:28 923. 2. 4x 5. b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . 39 476.………… b) Scrie vecinii numărului dat:………. Rezolvă a) 169+ 234. a)10 379. 456.. 500 090. 506 090. minute Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III Timp de lucru: 60 1a) Scrie încă trei numere: 20 565. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. 41 131. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. apoi scrie răspunsul. 72: 8. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101 x . 31 034. 3. b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P..167.. cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei.(5x2)+15 = 4. 12x10 c) Rezolvă : (9x2). La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi.…………. b. 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. 39 170. 20 567. 200:10..………. 7 769-2 214 . 1 379. 100 379. 5 a.

Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. cu 3 mai puţine lalele. 6. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0 102 . Între ……. c) Lucernă: 14t.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D E Con…. 4g. iar petunii. a)Apă:12l. b. a. de trei ori mai puţine decât maci. 14kg. Completează potrivite. Cub……. 4kg. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor. c. 12cl.Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=… ▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 9+3=… 9x3=… 9 :3 c. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci. ani bea 500 de lapte. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. Sferă…….. Observă în tabelul de mai jos. 8. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi 7.. 12ml.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. b) Tărâţe: 4 t. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. Între 3-6 ani bea………………de lapte. Cilindru……. 14 mg 9.

. cu sprijin în obiecte şi desene 4. matematicii 2.fără trecere peste ordin în concentrul 0 .cu trecere peste ordin. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului.Corelaţia dintre obiective–cadru. c 2a. compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. 12. 7 1a c 5a b 5c 8. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100.”. 2.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. Scrierea. realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate).. reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte. în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin. „cu n mai mic decât . folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. 3. schemelor. „sunt n obiecte pe x rânduri”. 9.” . 10. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor. problemelor machete). „se dau în mod egal n obiecte la y persoane. c 3 a. Dezvoltarea 5. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor). 11. cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. scad. 7. Recunoaşterea. b. b 4 a . Rezolvarea de adunări şi scăderi : . Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103 Itemi 1b. pornind de la situaţii practice (cumpărături. a masei.. Formarea şi 13. pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene. citirea.. 9. 6. 3. 8.. Realizarea de estimări în situaţii practice. cu ajutorul desenelor. b 3c 6. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. „cu n mai mare decât . Cunoaşterea şi 1. adaug.10 000. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin. erau şi mai pleacă. standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. . Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri.

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme. 104 .

Rezolva corect si complet sarcina.Rezolvă corect doua sarcini. 2. 9. 7.Rezolvă corect si complet a si b. c. 7.Rezolva corect a si b.Rezolvă corect sarcina a.Recunoaşte doua corpuri. 8. b. 7. 3. b. o înmulţire.c. o scădere.Identifică corect semnul operaţiei la a.Rezolvă corect a sau b sau c. 2. Rezolvă corect a. c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. 2. după cum urmează: Suficient 1. 105 . 4. b.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere.Recunoaşte trei corpuri. 8. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date.. Notă: Proba acoperă toate standardele.Rezolva cel puţin a.Rezolvă corect sarcina a si b. 3. 9.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b.Rezolvă corect si complet a. 6 Desenează trei figuri geometrice. 5. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date. o împărţire dintre cele date la a şi b.Formulează un răspuns corect. Rezolvă corect o adunare.Rezolvă toate sarcinile.Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului. 5. 4.Rezolva corect a.Recunoaşte toate corpurile.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c. 4. Bine 1. 8. foarte bine 1. 3.Rezolvă corect şi complet sarcinile a. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare. 5.

împărţiri . Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse. Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi ..despre locuri de muncă.. Cum vei face? Vei căuta în ziare.... Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui.Nivelul: III Numele si prenumele. Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli. scăderi. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. anunţuri despre angajări ... Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. în reviste... Termenul de predare:Sfârşitul modulului 106 . De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări. înmulţiri.. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă..

Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. Lista problemelor este incompletă. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. lipsită de coerenţa Bine Sunt prezentate probleme. Materialele sunt aşezate la întâmplare. lipsită de Coerenţa. iar prezentarea este lapidară. F. dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Prezenta re Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Informaţiile sunt bine organizate. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Descrierea este clară si concisă. 107 . Explicaţiile sunt sumare. problemele sunt copiate din manual. Datele sunt selectate la întâmplare. bine Sunt prezentate probleme interesante.Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat. iar prezentarea este lapidară. Prezentarea este inteligibilă. Nu există preocupare pentru aspect. Impactul vizual Materialele sunt dezordonate. Materialele sunt aşezate la întâmplare. planificare. Materialele sunt bine organizate.

. 2. b. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină. alte prisme.Observă imaginea unei localităţii. dreptunghi..corpuri geometrice:cub. Numără vârfurile acestui cub. de triunghi. Observă corpurile.Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele . sferă. plastilină. a. Câte sunt? b.. imagini dintr-un oraş (computer). Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi. c. pătrat.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric.. de dimensiuni diferite . Numeşte obiecte în formă de cub. Ce obiecte au formă de piramidă? c. b. Separă corpurile care se rostogolesc. beţe de aceeaşi lungime.. paralelipiped dreptunghic. 108 .. a. a. apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . Construieşte un cub. c. …… Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III Data:…. 1. Construieşte o piramidă. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. cerc.

Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric. 1. 2. 1a. 3. Construieşte unul dintre corpurile 3. de exemplu) 3.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele. 1Rezolvă corect şi complet a şi b.şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei.Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a. Identifică 2.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub.Identifică corect şi complet corpurile. Foarte bine 2. 109 . au corpurile. şi face şi referire la alte aspecte (estetica.

patru sute treizeci şi trei. două sute douăzeci şi trei. trei sute douăzeci şi trei. Formează un număr . 3. trei sute douăzeci şi şase. apoi citeşte-l. b. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 N U 1 1 b. 108 118 105 185 180 150 158 115 2a.Nivelul: III Numele si prenumele cursantului…… Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. Indică scrierile corecte pentru numerele:345. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei . 789. douăzeci şi şase.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. două sute c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen. 345 34 x 10 + 5 300 + 40 + 5 3 x 100 + 4 x 100 + 5 340 + 5 110 . la alegere.

Suficient 1. 3. 2. b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. 111 . Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv. 3. făcând o greşeala pe care o autocorectează. Găseşte trei scrieri corecte.Găseşte toate scrierile corecte. b. 2.789 78 x 10 + 9 700 +80 + 9 8 x 100 + 7 x 10 + 9 700 + 9 Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor. 3. Găseşte patru scrieri corecte.Rezolvă corect şi complet sarcinile a.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. Recunoaşte corect două numere. cu sprijin acordat. Bine 1. c. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. 2. Foarte bine 1. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor:
1 000 200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 = 46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg.
a)

b)

c)

B

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.
1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

A
20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a b c d e

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

240

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

Corelaţia dintre obiectivele-cadru. standarde şi itemi 115 .

2 a.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri. 2. sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală. „cu n mai mic decât . 5b - 6a b c. „mai mic de n ori” . proiecte etc.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”. 12. Realizarea de estimări în situaţii practice. 10. a lungimii şi a capacităţii unor obiecte. 8. anunţuri etc. „erau şi mai pleacă”. liste de prezenţă. „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”. etc.(tabele de evidenţă. preţuri.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii .”.problemă (cumpărături.Recunoaşterea. „sunt n obiecte pe x rânduri”... adrese.).Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4. data naşterii. 13. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate.. mii Ite 1a b c. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. „scad”.”.) 6. 7.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor.) 3. „mai mare de n ori”. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor 5a b 1 a. a masei. - e 11. a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri. estimarea sumei de încasat etc. curiozităţi. 9.Obiectiv cadru 1. cu ajutorul desenelor şi a schemelor. creşteri / scăderi de salariu. citirea. 3.Scrierea. reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea. 5. 5 b.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Standard 1. 2b 3a b c. compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile. „adaug”.. „cu n mai mare decât . .). 4. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme. repartizarea. cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. 2b c d. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 14. în mod egal. reduceri de preţuri. oraşul / satul meu etc.

Completează corect două enunţuri. b. 4a. Identifică în mod corect trei numere. b. Ordonează . Identifică în mod corect două numere. 4a. 3. Formulează corect un răspuns. c. 2a. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. c. după cum urmează.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. 3.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. Foarte bine 1a. 6. 5a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. 2a. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. Scrie corect două numere. Scrie corect trei numere. b. Rezolvă corect trei operaţii. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii. Scrie corect trei numere. b.Formulează corect trei răspunsuri.Scrie trei fracţii. Completează a sau b. 2a. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare. Rezolvă corect cinci operaţii.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. c.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii.Formulează corect două răspunsuri. Bine 1a. c. cu o greşeală. 6.Ordonează corect toate numerele. 5a. b. 5a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b.Completează corect trei enunţuri. 3. 117 . Suficient 1a. Stabileşte corect toate corelaţiile. 4. 6.Ordonează corect toate numerele. numerele. b. c. fie pe cel mai mic. Identifică în mod corect toate numerele.

118 ...Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456. 5 432.. 3 kg... c) 6 087. 10 234. 67 897.... 23 654... 3 t... b) 12 345... 3............. 2.cm...Citeşte următoarele numere: a) 1 234. 130 098... Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV 1... 4 567... 2...... Numărul are 321 de mii. d. b.. Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin: 2 8 6 2 adunar e 2 7 4 înmulţir e c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1 la: d) Ca să aflu diferenţa fac: scădere 4.. 250 cl.... Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g.... Timp de lucru : 20 minute a.... 2 km..Nivelul:IV Numele si prenumele …… . 250 kl. .. Probă de evaluare Data: ………….... Cifra zecilor este 5.. Un biberon ar putea avea: 250 l... Cifra 2 este cifra sutelor. Un brad ar putea avea:2 m. c....

Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. Identifică corect toate măsurile. Identifică corect două măsuri dintre cele date.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale Suficient 1. 4. Bine 1.Rezolvă corect a si b. 3. 2.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii. 2. b si c. Foarte bine 1.Rezolvă corect a .Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 3.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 3. Identifică corect o măsură dintre cele date. 3. 4.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii.Itemii vizează capacităţile: 1. 2. 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. 4.Utilizarea unităţilor de măsură 119 .

Ce poţi face? c.... o rigla de 30 cm.. Identifică corect două măsuri dintre cele date. 4. 2 a. 2. 2.....Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta.... un calendar.Rezolvă corect a . metrul de croitorie.Arată pe calendar ziua de astăzi.......Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative. Itemii vizează capacităţile: 1. b. 3.. Bine 1.Nivelul:IV Numele si prenumele …… . Data: …………. 2. 3..Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a .. Observă programul de la primărie.... 120 .. d.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat. Ce dată va fi peste o săptămână? c. Identifică corect toate măsurile... Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. 4.. 4. Identifică corect o măsură dintre cele date.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii.. d.. Ce lungime crezi că are gardul? c. Convinge-te că ai apreciat bine. metrul tâmplarului.. Observă cele două pachet. 3. 4. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare.Rezolvă corect a si b..... Care crezi că e mai greu? b. Găseşte în calendar ziua naşterii tale.. Timp de lucru : 20 minute Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare 1a. Suficient 1. programul unei instituţii din comunitate... Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării... b si c.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii. 3.. 2. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. b...Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii.. Foarte bine 1.

... tabele.... Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă... Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor.. vederi şi bonuri de casă pe un carton. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări.... plicuri.. scăderi.Nivelul:IV Numele si prenumele …… ... Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac..... Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa.... Vei face estimări.... Vei scrie pe hârtii... legătura dintre preţ si masa pachetului... împărţiri ..cântărirea pachetelor. vei lipi timbre.. înmulţiri. vei face o ilustraţie amuzantă. Termenul de predare: Sfârşitul modulului 121 .. colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor..... Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare. Vei alcătui probleme cu datele culese.. costuri. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate.... Vei face liste. Vei face comparaţii între măsuri... Învăţătorul/învăţătoarea.

Informaţiile sunt bine organizate. Materialele sunt bine organizate. lipsită de Coerenţa. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt dezordonate. bine Sunt prezentate probleme interesante. Lista problemelor este incompletă.Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema. Analiză si evaluare Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Datele sunt selectate la întâmplare. Prezentare Materialele sunt aşezate la întâmplare. 122 . dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. problemele sunt copiate din manual. dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni. Descrierea este clară si concisă. nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată. Impactul vizual Materialele sunt bine organizate si aspectuoase. F. Bine Sunt prezentate probleme. Recurge la scheme si tabele. Prezentarea este inteligibilă. Nu există preocupare pentru aspect. relevante pentru fiecare operaţie aritmetică. Exprimă opinii şi le argumentează. iar prezentarea este lapidară.

Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie Calcu le Geomet rie Măsu ri Fracţi i Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. Înţelege Proble datel re me or mesaj Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice Inter es de doc.Modalităţi de înregistrare a datelor 1. 123 .

b B S I 124 . B S I .b. 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . 2. ………… ………… x x x x F. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin. descoperirea si scrierea operaţiei. cursantului final Calificativul b. x x S B F. alegerea operaţiei dintre două operaţii date.2. Nr. B S I F. 1.

...... F. Număr de elevi prezenti: .. Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F........: 125 ...B B S I Măsuri ameliorative: 1...: 4. Cursantul.B B S I ... Cursantul.: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 .... Cursantul......Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: .. Cursantul. B S I ...B.. Calificativ final Itemul 3 F... 2.: 3.. … cursanţ i …% % B … … % S I B.. … … … … % … … % … … …% % … % … … % … % F.

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare 126 .

Va permite schimbarea biletului. În susţinerea de către candidat a lucrării. să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări. va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc. abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie. aspectul general al lucrării. Cadrul didactic va interveni. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii. cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. a fişelor. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV. va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora. ale activităţii sale. îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris. orală sau practică. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse. cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini. fără să fi parcurs modulele anterioare. va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor. orală. apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. pentru a verbaliza experimentul efectuat. a instructajelor după care se vor face experimentele. În funcţie de numărul cursanţilor. va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului. cu caractere şi. să prezinte contribuţia proprie 127 . să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete. dacă este cazul. Corectarea se va face pe baza grilelor. La probele orale. În notarea lucrărilor. dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. eventual. De aceea este necesar ca înainte de examinare. a celor care scot în evidenţă punctele tari. Va formula întrebări ajutătoare. în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. practică sau alternativă (portofoliu). Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. particularităţile şcolii. Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui. prin calificative. a tabelelor de înregistrare a datelor. cu explicaţii suplimentare privind sarcinile. cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa. iar aprecierea. în perioada de examinare. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei. să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. caracteristicile colectivului de cursanţi. imagini vizibile. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile. relevante.

128 .la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire.

c) gazos. Aerul este un corp: a) transparent . Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid . plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul. b) numai în sol. b) dioxidul de carbon. b) dioxidul de carbon. 2. c) incolor Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul. c) azotul. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul. b) lichid. c) azotul. b) dioxidul de carbon.Nivelul III elevului Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129 . b) dioxidul de carbon. Plantele verzi produc: a) oxigenul. c) numai în apă. c) azotul. Aerul se află : a) pretutindeni. Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. Omul. c) azotul. b) alb.

Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet. Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului. 130 . Suficient Selectează corect 4 variante din 7.Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului. Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului. absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente. Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7. Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă. umiditate şi temperatură.

.... • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei .sau de .... • Pământul atrage corpurile datorită ............ temperatură.. ................. Dă exemplu............Nivelul IV Finalul modulului minute Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluare orală 1...... Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine......... respingere) 2.... atracţie........ Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate................. atracţiei gravitaţionale......................... 3........ de câte o activitate specifică perioadei de vârstă......... ......... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131 ......... .care poate fi de........... gradul Celsius.......... • Unitatea de măsură pentru temperatură este .......... Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului....... cădere....... Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin............. pentru fiecare caz.............. (forţe...

Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin. Ordonarea corectă. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor. Ordonarea corectă a tuturor stadiilor. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate. Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. Scurtă enumerare a 5 practici greşite. Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate. denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. 132 . Enumerarea şi argumentarea independentă.Descriptori de performanţă Itemi 1. Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor.

norii. apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. se găseşte în gheţari. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură. 2. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. mor şi ele. fără hrană. . 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. se găseşte în ape curgătoare. 1. Citeşte cu atenţie textul următor: • • • • • 1. ………………………………….. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte……………………. animalele erbivore.. potabilă. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. ninsoare. zăpadă sau………. lichidă.. fără hrană şi adăpost. ploi sau în subsol.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă Apa este foarte mult răspândită în natură. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu. în toate cele trei stări de agregare. Apa dulce. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece……………………. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei. mări şi oceane) Pe Pământ. plantele se ofilesc.. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. în stare………. condensare. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă.……………………. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133 4. Animalele carnivore. Fără apă. Apa dulce. apa există în multe forme. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ………………. stătătoare. Apă sărată există în…….. în stare ………. În atmosferă.. vor avea aceeaşi soartă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 134 .

producem dioxid de carbon. Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 . fără praf. detergent praf. Pentru a fi sănătoşi.Răspunde la următoarele întrebări: a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. sare. 135 . Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism. prin expiraţie.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min. apă.Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei. detergent lichid. orez. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie. cerneală. zahăr. lapte. oxigenul din aer ajunge în plămâni. este eliminat în aer. fum şi gaze. de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. trebuie să respirăm permanent aer curat. 1. boabe de fasole.

…………………………… f. un filtru.a. un magnet. filtru. …………………………… d. Decantarea are loc într-un amestec : omogen. neomogen 136 . …………………………… c. …………………………… 5. …………………………… b. …………………………… e. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. foc. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură.

Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date. Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. . Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. Pentru 2 vieţuitoare. Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. Pentru 3 vieţuitoare. Pentru o vieţuitoare. 3. Identificarea a 6 posibilităţi. Identificare a 3 situaţii corecte. 2. Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 4 măsuri. Identificare a 3 situaţii corecte. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text. Scrierea a 3 reguli corecte. Identifică 3 măsuri. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări. Scrierea a 5 reguli corecte. Identificare a 3 situaţii corecte. 4. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. 4.Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. 4 din 6 enunţuri date. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. Identifică Identifică 5 măsuri. 4 din 5 enunţuri date. Identificarea a 5 posibilităţi. 3. Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Scrierea a 4 reguli corecte. Identificarea a 5 posibilităţi. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Enumeră 4 vieţuitoare.

2. 4. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. se sapă pământul…. Rădăcinile arborilor fixează solul. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. lemn şi frunze uscate. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări. pământul…. Pe pantele munţilor cresc păduri de …………………. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ………. pentru pene. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. Se plivesc buruienile. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul Balta 3. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor. se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. Numele şi prenumele Timp de lucru: Evaluare scrisă 1..omului. pentru carne. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:……………………………………………………………………………………… . Ea este un loc de odihnă şi tratament. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. precum: ……………. legumele….Nivelul III Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min.

Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. 4. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. Calificativ Bine Identifică 5 din cele 6 resurse. loc de odihnă şi agrement) 2. Foarte bine Identifică toate resursele. Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate. Ordonarea corectă a tuturor etapelor.Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. Ordonarea corectă a 5 etape din 6. cheie: care. Ordonarea corectă a 4 etape din 6. . Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate. Completează corect toate spaţiile punctate. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu. 3. lemn. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri.

Este elastică. • Creierul. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos.5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. Ce sunt părul şi unghiile? 6. Ce proprietăţi are pielea? 4. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5.Nivelul IV prenumele elevului Evaluare sumativă. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire. Grosimea ei variază de la 0. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător.. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă.„Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. Evaluare scrisă Numele şi Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. 4. soare. tăiere. frig. Distruge toxinele din sânge. zgâriere. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător . 1. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • • Pompează sânge în întregul corp. . ………………………………. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.

Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism. Au rol principale în respiraţiei. • .

Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Scrierea a 4 reguli corecte. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. . Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne. Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman. Scrierea a 5 reguli corecte. Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări. 3. Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări. Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne. Scrierea a 3 reguli corecte. Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări.Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. 4.

c) o oglindă. un ecran. Probă practică de evaluare Varianta 1 Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă). un pahar de sticlă. Pune pe rând.. următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn. a) b) c) . o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. între sursa de lumină şi ecran.Nivelul III Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min. o bucată de lemn.. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran .

Separă substanţele din amestec. riglă de plastic. amestec amestecului crt. 2. Instrucţiuni 1. nisip. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. Obţine o soluţie din apă cu sare. 4. magnet. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. sare. ace cu gămălie. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. bucăţele de hârtie. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r.Nivelul IV Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute Probă practică de evaluare Materiale: apă. Amestecă apă cu nisip. 1 2 3 4 .

Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată.Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. fenomenul propus pentru observare. fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. identificarea fenomenelor care intervin. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac. colectarea. Colectarea datelor este nesistematică. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. fără precizie . Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. în mare parte: instrumentarul utilizat. Prezentarea lor este clară. cu sprijin minim din partea examinatorului. Sunt formulate unele concluzii corecte. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. succesiunea etapelor experimentului. în termeni corespunzători. Prezentarea lor este clară. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. succesiunea etapelor experimentului. Prelucrarea datelor se poate face uşor. succesiunea etapelor experimentului. fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen. înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. exprimarea relaţiilor dintre fenomene. Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat. Calificativ Bine Sunt identificate independent. fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen.

elaborează un demers experimental Frec venţa Des Un eori eori Rar eori .Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date. observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date.

. . REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI .adecvate la scop.autoevaluarea activităţii desfăşurate. rezolvări ale temelor propuse de ghid.calitatea acestora. articole din presă. . studii comparative) 3. . răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi. . afişe. . fişe de înregistrare. .teste de evaluare continuă. .relevanţa pentru creşterea aprecierilor . PREZENTARE .îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte. AUTOEVALUARE . LUCRĂRI PRACTICE .evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului.eficienţa modului de lucru.aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată. .complexitatea şi varietatea produselor finite.estetica generală.progresul făcut.rezultatul lucrărilor practice. . .referate. fotografii.studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări.calificativul pe care crede că îl merită. diplome de participare la activităţi ecologice.reflecţii despre lucrul în echipă. tabele. 2. (desprinse din chestionare) 5. CRONOLOGIE .reflecţii asupra propriei munci. schiţe.ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. REZUMATE . . notiţe .concordanţa scop-rezultat. 7.adecvarea la tema propusă. . .Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici Fo arte bi ne B ine Sufici ent Obser vaţii 1. scheme.

păsărilor. fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. dependenţă. indicând continuarea. Consecinţele posibile sunt evidenţiate. necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare. fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. cu consecinţe neclare. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. cu unele erori minore. • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare. iar corectitudinea relativă. . alături de elementele fundamentale ale textului. însoţite de explicaţii. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. interacţiune. date şi lectură. Bibliografia este menţionată. insectelor. în vederea formulării unor concluzii pertinente. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu.a. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt. • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. • identificarea evoluţiei fenomenelor observate. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect. subordonare. Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. Este identificată o singură posibilă sursă. Analiza acestora este primară. Cicluri evolutive ale mamiferelor. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial. precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare. propuse pentru studiu. fără a se stabili o relaţie între ele.Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. cât şi una pe termen mediu. dar insuficient fundamentate. pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă. Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt. • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. Prezentarea de În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. Omul şi mediul înconjurător ş. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate. sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă. foarte accesibilă.

ansamblu este îngrijită şi clară. .

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare .

zone din localitate etc. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele. fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil. situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje. vizite la muzee. Va cultiva o atmosferă destinsă. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi. Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi. ca încă de la începutul cursului. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii. muzeu. machete.). de specificul şcolii. de numărul de cursanţi. Pentru probele orale. defalcată pe sarcini individuale. cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete. precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor. Se recomandă ca înainte de examinare. planuri. Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. confecţionare de machete etc. dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. grafie sau pentru estetica lucrării. planuri. prin întrebări suplimentare. fie în afara clasei (curtea şcolii.). De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi. cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor. Examinatorul va interveni. cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările. va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. topică. practică sau pe bază de portofoliu. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă. colecţii de imagini. erorile de exprimare. jocuri de rol. cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor. către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete. îl va conduce pe cursant. de caracteristicilor grupului de cursanţi. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. . Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă. orală. Se recomandă. identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc. caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit.În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. pozitivă. urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. desene. busole. comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. Înainte de perioada examenelor.). lipici etc. dacă este cazul. Este permisă schimbarea biletului. albume. În caz de confuzii sau erori. să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă. foarfeci. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare. nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient.

Evaluare orală .. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… . Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:………………………………………………………. 3. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: ………………………………………………………………………………………….Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. 2. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu).Varianta 1 1. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe.

dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. 3.Istoria romană) . Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: …………………………………………………………………………………….. Dibaci în a întinde curse.Varianta 2 1.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală . era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. Enumeră căile de transport. activităţi turistice: ………………………………………………………………………………………. (Dio Cassius . Din această pricină . multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp.

prin exemple/citare. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. în limbaj simplu. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. . prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare. prin exemple. coerent şi logic. Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Cu sprijin. Fără sprijin. Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. Fără sprijin.Descriptori de performanţă Item 1. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. coerent şi logic.

Specifică: . acest pământ a stârnit interesul multora. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. un monument din localitatea ta. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… . a). cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa. . Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. 5. b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. anotimpuri. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre. Prezintă.istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… . Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră. Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. ………………………………………………………………………………………………………… .o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. reliefului.aşezarea monumentului în localitate.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. la alegere.semnificaţia lui.

pământul României se desfăşoară între graniţele ei. dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor. podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse. care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ . 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare. .b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită. în mulţi înalţi.

Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. frumuseţea. Prezentarea monumentului după 4 repere. Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. precizarea statelor învecinate. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. Prezentarea monumentului după 3 repere. . Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. Identificarea a două motive. Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. descrierea unor obiective din mediul apropiat. desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice. Completarea pe harta a statelor vecine 2.Capacităţi evaluate orientarea pe hartă . Prezentarea unui monument din localitate 4. Barem de corectare Item 1. bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. observarea unor caracteristici ale vremii şi climei. Prezentarea monumentului după 2repere. Localizarea pe harta provinciilor. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică. 5. Identificarea unui motiv. Identificarea a trei motive.

Vlad Ţepeş) 5.. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. b)portul. c)credinţă. 4. Precizează: a)ocupaţii. capitala…………………………. . mai ales în oraşele mari. economic.. e)relaţiile cu vecinii 3. Delta Dunării.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi. pe cursul………………. bancar. ………. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Timp de două secole a fost capitala………………………. .În vremea regelui ……………. industrial. .. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este ………………………….. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………. reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. zonele de munte şi deal.Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………. comercial. engleze.Nivelul IV prenumele elevului Finalul modulului Numele şi Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă 1. (20 septembrie 1459). Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română. Depresiunea Transilvaniei. Carol I. Câmpia de Vest... României. află la câmpie. …………. cultural. . iar după unirea Principatelor Române. situat în Câmpia……………….Judeţul se află în partea de ……. Câmpia Română.oraşul s-a dezvoltat mult. devenind un mare centru………. franceze. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. La începutul secolului XX.. Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief: 2. Paris. datorită influenţei ……………..a României. d)conducători.. Dealurile Moldovei.. Dâmboviţei. Ţării Româneşti. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii.Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ………..

Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii .Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5 Suficient 1. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Notarea corectă a 5 afirmaţii. Calificativ Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Precizarea a 2 caracteristici. Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Completarea a 2 informaţii. Completarea denumirilor a 4 unităţi.

denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României). Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. Localizează pe hartă şi specifică: poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României). 3. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. precizează poziţia acestora după punctele cardinale.Nivelul IV cursantului Finalul modulului Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare prin probă practică 1. . Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) Decebal (87 – 106) Regele Ferdinand (1865 –1927) Mihai Viteazul (1558-1601) Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor.

harta Europei. determină poziţia acestora independent. folosind busola Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale. Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale. . foarfece. cu ajutorul examinatorului Ordonarea cronologică a unor evenimente Ordonează portretele folosind ca repere anii. determină poziţia acestora independent. harta administrativă a României. determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele. specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului Orientarea pe hartă Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale. Recunoaşte personalităţile. lipici. Recunoaşte personalităţile.Materiale necesare: busolă. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren. utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective.

desene) 2 Formele de relief .căi de comunicaţie.denumirea selectivă 3 Apele curgătoare. stătătoare.caracteristici generale. . . Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.organizarea şi administraţia (schiţă) 7 Trecutul . a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu. 5 Vegetaţia şi fauna .construcţii vechi/recente. . desene) . Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………. . .ocupaţii principale. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat. .enumerare. Poziţionarea pe harta României…….obiective turistice. .Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:….imagini (fotografii. Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. în timpul lecţiilor şi finalizată acasă. structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată. Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii. în etape. după anotimpuri 6 Populaţia şi aşezările omeneşti .scurtă descriere. bibliotecă. .structura etnică. artificiale 4 Clima .. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată. .specii reprezentative..cronologii ale evenimentelor 8 Imagini (fotografii. Instrument de evaluare Criterii de evaluare Calificativ Sufi Bin cient e Foa rte bine Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic.fragmente narative proprii sau din surse documentare.

a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica. excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii. echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine. vizite. claritate. varietatea. coerenţă. .notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii. putere de argumentare în exprimare.

Educaţie civică Probe de evaluare .

...... 3. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte. Spuneţi ce decizie aţi luat. spune contra scolii. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie.. Şcoala are profesori bine pregătiţi.. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. Data: . Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul. Prezentaţi sarcinile de lucru : Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor. 5. rămân repetenţi. profesori şi pe apărătorul lor. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text.. Profesorii spun că şcoala este de folos. pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii. Apărătorul susţine cazul.... lipsesc des de la şcoală... c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul). pentru că şcoala e bună. dar nu le e permis. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc.. săli de studiu şi multe cărţi. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului... alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări.. calculatoare..Nivel: IV Numele şi prenumele……………... şi pe apărătorul lor...... Judecătorii cazului Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi. Aceşti băieţi nu învaţă. b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor. Motivaţi. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1... Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)? 165 .. 2... Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi..... 4.. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi. Fetele nu sunt primite la această şcoală.

• Care sunt părţile rele (neajunsurile) ? 166 .

167 . dar nu sunt relevante pentru caz. normelor. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Bine Argumentele sunt incomplete. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară Calificative Suficient Argumente incomplete.Calificativele se acordă global. se fac puţine referiri la drepturi. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor. insuficiente. Foloseşte o exprimare imprecisă. norme. puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz. neadaptate la caz. Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. Combate un argument important al părţii adverse. îndatoriri. referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc Stabileşte beneficii/neajuns uri. Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse. îndatoririlor.

Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria. reţete. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. medalii. după materialele pe care le folosiţi. politica familiei? 5.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. după felul cum ştiţi să prezentaţi. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. 1. religia. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. etc. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii. 168 . Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta. (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale . o hartă a familiei. termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea. Data prezentării: Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului: Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. Veţi fi notat după conţinutul proiectului.

nici un efort de a fi inventiv. Aplaudă. Aduce informaţii şi este inventiv. dar nu face referire la ele. Conţinut Exprimarea Este monoton. Trece de la una la alta. vorbeşte prea repede. dar nu are o idee de final. multe gesturi. se uită în jos. nu are o idee de final. Imaginile sunt plăcute. Aspectul este acceptabil. Încearcă să fie inventiv. Calificativ Bine Doar câteva detalii date. mormăie. Are şi introducere şi o idee de final. Imaginile sunt potrivit de mari. Spune câteva poveşti. le arată. nu se uită la vorbitor. Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Vorbeşte când prea tare. Nu face o introducere. Organizarea Mijloace vizuale Ascultarea Nu este atent. Prezentarea este cursivă. Are un ritm adecvat în vorbire. Are enunţuri clare. Nu face gesturi care distrag atenţia. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere. neclare. Este atent la majoritatea vorbitorilor. când prea încet. Imagini mici. distrage atenţia. Uneori se uită în altă parte. Este atent la ceilalţi vorbitori.Ghidul de acordare a calificativului Suficient Puţine detalii. 169 .

● biserică. Ce crezi că este un conflict? b. Relaţionarea în cadrul grupului: a. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. ● primul ministru. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău. Participare la viaţa comunităţii: a. Familia se adresează : ● primăriei. lipsa de interes. ● preşedintelui ţării.. De ce crezi că apar ele? c. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei. c. • să plantezi pomi. Data ……………. 170 . ● bisericii. b. Lipsa de răbdare. c. ● bisericii. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele.Nivel: IV Numele şi prenumele………………. d. Doi tineri se căsătoresc. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2..…………………… Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. ● primului ministru. Cum te simţi când ai un conflict? 3. • să faci curăţenie. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. Un copil este dat dispărut. • să ai grijă de copiii mici. Ei se duc la : ● primărie. altele. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e.

171 . referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Recunoaşte cel puţin două instituţii. Recunoaşte toate instituţiile. după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze. Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor. Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările. Recunoaşte cel puţin o instituţie. Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare.Calificativele se acordă global. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite.

2. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. Este convingător în susţinerea argumentelor. c. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane.a. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. Spune trei reguli care dovedesc respectul. 3. b. 2. a. 3. 2. c. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. b. Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. Identifică trei diferenţe şi le motivează. 3. Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Probă de evaluare 1. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare 172 . 2. Data ……………. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici Calificativ Suficient 1. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă.

Puţine erori de exprimare. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi? Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut F. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. decupaje din reviste şi lipici. Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial. etc. scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic. Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. defecte. reuşite. ilustraţiile. alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. Data ……………. abilităţi. Pe fiecare piesă. Prezentare monotonă. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi. a Impact ul vizual 173 . Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată. Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat. Posterul este ordonat. Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului. Prezentarea este clară. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10 Probă de evaluare Despre mine • • • • • Folosind hârtie colorată. bun cântăreţ). Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea Analiz ă şi evaluare Prezen tare Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. Piesele se lipesc pe un carton. apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. bine Problema este clar evidenţiată. Posterul este aspectuos. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor.Nivel: IV Numele şi prenumele……………. culorile îl înfrumuseţează. Posterul este dezordonat. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2.

acestuia. 174 .simbolurilor. a imaginilor.

Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ……………….. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. Religia………………………………………………………………………… E. Structura familiei: copii în întreţinere (nr…. E. tată. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. …. dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A. Data şi locul naşterii: ………………………………………………………………………………. şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil . D. alte persoane.………………………………………………………. C. Profesia cursantului: …………………………………………………………….. locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II.. surori (nr…).. D. ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR: Pentru a fi întocmită corect.…….. bune.NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da.). mamă. Naţionalitatea………. prieteni. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. 1 I. MAMA………………………………………………………………………… ………………………. d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare.. B. fraţi (nr. şi anume: ……………………………………………………………………………… C. organizate. bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul. ………………………………………. nesatisfăcătoare F.VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile.…).. şi anume :……………………. (numele. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit.. satisfăcătoare. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… …………………….. se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate. F.. nefavorabile.. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. 175 .

bună. lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă. insuficient b) (titlul………………………………………. mediu. mediu. lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună. bine. b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere. îşi • asumă/nu îşi asumă roluri.. bine. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine. bine..…): foarte bine. suficient. suficient.. insuficient c) (titlul………………………………………. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale. bine. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune. suficient. insuficient Limbă modernă: foarte bine. • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor. III.. greu adaptabil.…): foarte bine. scăzut. insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine. bune. uneori (cele preferate. slabe B. medie. • se supune/nu se supune normelor grupului. • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna.1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt.. lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă. medie. insuficient Istorie şi geografie: foarte bine. suficient. suficient. • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului. slabă 176 . suficient. indiferent B. suficient.. suficient. bine.…): foarte bine.. lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat. bine. Ritmul mişcărilor: rapid. orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi. insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………. medie. inadaptabil. insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A. insuficient Educaţie civică: foarte bine.. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă. bine. bine. CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. conştiincios. insuficient Matematică: foarte bine. • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului. trece/nu trece de la un rol la altul. suficient... calificative. dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil. insuficient d) (titlul……………………………………….. bine. satisfacţie.…): foarte bine. suficient.. bine.

mediu. mai mult trist. hărnicie. medie. excesiv de timid. scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare. bună. slabă). spirit de prietenie. incorect) c) calitatea limbajului: coerent. slabă). respect faţă de adult. slabă d) orientarea în timp: foarte bună. politeţe. sociabil. reţinut/nestăpânit. bună. slabă). spirit de colectiv. argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă. uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele. clasificarea (foarte bună. slabă). incorect). sinceritate. gramatical (corect. activităţi artistice. bună. închis. controlat. incorect). activităţi artistice. comunicativ. bună. vesel. calm. sinteza (foarte bună. cu grupuri mici (foarte bună. bună. activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună. deschis. cognitiv. bun. bună. concisă / redundantă. respect pentru muncă. acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. bună. slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat. medie. sârguinţă. comunicativitate. slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună. cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial. spirit de ordine. semantic(corect. bună. slabă). inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă. fidelă. lent/explosiv. incoerent. bună. rezervat. slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună. expresiv. lentă b) stabilitatea conduitei: stabil. uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv.b) spirit de observaţie: foarte bun. corectitudine. slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună. bună. slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună. instabil. 177 . şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter: a) pozitive: sociabilitate. b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale. lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă. slabă). afectiv. activităţi practice . hiperemotiv. cu întreg colectivul (foarte bună. lexical (corect. visător. bună. bună. incorect). emotiv. interiorizat. medie. puţin sociabil. sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect. slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă. generalizarea (foarte bună. comparaţia (foarte bună.

lăudăroşenie. dezordine. Cadru didactic………………………………………………………………. altele. modestie. spirit de iniţiativă. ŞCOALA………………………………………………………………….. altele. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. încredere în propriile puteri. îngâmfare.………………………………. curaj. egoism. independenţă..perseverenţă.. timiditate. nesiguranţă. stăpânire de sine. şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ………………………. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. 178 . disciplină. şi anume…………………………………………………………………. nehotărâre. neîncredere în sine. (numele şi semnătura) CLASA……………………………………. IV... DATA……………………………….

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->