STRUCTURA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

(P.D.I.)

I. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA instituţiei de învăţămînt

II. DIAGNOZA
1. Argument / justificarea proiectului
2. Diagnoza mediului intern şi extern

III. STRATEGIA
1. Ţintele strategice (3 – 6, max. 7)
2. Opţiunile strategice
3. Resursele strategice
4. Rezultate aşteptate (pe termen scurt, mediu, lung)
5. Programe pentru realizarea misiunii proiectului

IV. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

1. Planurile operaţionale
2. Anexe

V. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

TRĂSĂTURI ALE PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

- are valoare strategică – este conceput pentru o perioadă de 4-5 ani
- are determinare multiplă - este determinat de:
- rezultatele proiectului de dezvoltare anterior;
- ţintele strategice de dezvoltare;
- condiţiile şi resursele existente
- se elaborează de la general la particular
- are caracter situaţional – este elaborat avînd în vedere mediul şi condiţiile concrete
- are două componente:
1. strategică – misiunea, obiectivele, strategia
2. operaţională - programe, planuri, activităţi prin care se ating ţintele şi se realizează misiunea
- ambele componente trebuie să atingă toate domeniile funcţionale:
- curriculum
- resurse umane
- resursele materiale şi financiare
- dezvoltare de relaţii comunitare
- este negociat în toate etapele elaborării şi implementării sale, şi este asumat de toţi membrii organizaţiei
- se realizează prin comunicare eficientă intra- şi inter-instituţională şi prin participare

I. VIZIUNEA – text sintetic si foarte general, care conţine reperele principale ale activităţii şi dezvoltării
instituţiei şi să exprime realist ceea ce îşi doreşte unitatea de învăţămînt să realizeze în viitor.

MISIUNEA – succesiune de enunţuri (max. 200 cuvinte în total), foarte generale, care:
- prezintă sintetic raţiunea de a fi a instituţiei, motivul fundamental pentru care ea există;
- reprezintă esenţa culturii sale organizaţionale, formulează explicit valorile fundamentale promovate;
© Octavian Patraşcu 1
- prezintă pe scurt “filozofia” instituţiei şi concretizează viziunea şi modalităţile de realizare a ei;
- se referă la dezvoltarea instituţiei (NU la funcţionarea ei curentă!!!);
- derivă din nevoile de educaţie identificate şi din viziunea comună a tuturor purtătorilor de interes (elevi,
părinţi, profesori, manageri, reprezentanţii comunităţii locale);
- formulează tipul de rezultate şi nivelul de performanţă aşteptate şi considerate de mare valoare;
- este formulată pe înţelesul elevilor, părinţilor şi al celorlalţi purtători de interese.
NOTĂ:
- Fiecare şcoală trebuie să-şi definească o misiune proprie;
- în mod obligatoriu, misiunea trebuie împărtăşită, asumată, afişată şi cunoscută de toţi purtătorii de interes;
- din misiune derivă scopurile, opţiunile strategice şi planificarea paşilor concreţi prin care sunt realizate scopurile
proiectului, adică acţiunile efective ce vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acţiuni, termenele şi
responsabilităţile concrete, indicatorii de performanţă şi rezultatele concrete aşteptate

II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

Diagnoza mediului intern – cultura organizaţională
– resursele curriculare, oferta educaţională actuală
– resursele umane şi financiare
Diagnoza mediului extern – identificarea şi descrierea comunităţii şi a grupurilor de purtători de interes
– analiza nevoii şi a cererii de educaţie pentru indivizi, grupuri
NOTĂ:
Tehnici de analiză recomandate:
 analiza complexă a organizaţiei şcolare, a culturii organizaţionale
 analiza informaţiilor de tip cantitativ şi calitativ
 analiza complexă a comunităţii şi în special cunoaşterea grupurilor de purtători de interes
 analiza PEST – contextul Politic (legislativ), Economic, Social, Tehnologic în care funcţionează instituţia
 analiza SWOT – puncte tari, puncte slabe (mediul intern), a oportunităţi şi a ameninţări (mediul extern)
ANALIZA SWOT
Este cea mai frecvent utilizată metodă analiză în identificare a nevoilor
S – Strengths, W – Weaknesses, O – Opportunities, T – Threats
Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări
Punctele tari şi cele slabe - se referă la mediul intern al organizaţiei: resurse umane şi materiale, motivaţie, expertiză,
etc.
Oportunităţile şi ameninţările se referă la mediul extern al organizaţiei, relaţiile cu administraţia educaţiei şi cea locală,
situaţia economică şi a pieţei forţei de muncă etc.
ANALIZA PEST
P - POLITICUL – se referă la legislaţia specifică, la reglementările şi politicile educaţionale existente la nivel naţional,
regional şi local
E - ECONOMICUL – se referă la resursele existente la nivelul analizat (naţional, regional, local), dacă există expansiune
sau recesiune economică, ce ramuri economice sunt prioritare şi ce resurse pot oferi educaţiei şi formării, care este
media cîştigurilor, etc.
S - SOCIALUL – se referă atît la existenţa şi modul în care sunt abordate, la nivel naţional, regional şi local, problemele
sociale (cum ar fi şomajul, sărăcia, delicvenţa etc.), cît şi poziţia diferiţilor purtători de interes faţă de problematica
educaţiei (de exemplu, dacă este văzută educaţia sau nu ca un mijloc de promovare socială)
T - TEHNOLOGICUL – se referă la nivelul tehnologic al educaţiei sau al formării: dacă în zonă există televiziune
educaţională, dacă există resurse pentru educaţia şi formarea la distanţă, dacă există suficiente spaţii de formare utilate
cu aparatura necesară

III. ŢINTELE STRATEGICE

- se identifică şi se formulează pe baza viziunii, prin derivare directă din misiune;
- se identifică şi se formulează pe baza priorităţilor rezultate din diagnoză;
- reprezintă domeniile pe care comunitatea educaţională le consideră prioritare şi doreşte să le dezvolte;
- se referă la dezvoltarea şi viitorul instituţiei, nu la funcţionarea curentă a acesteia;

© Octavian Patraşcu 2
- reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate prin proiect şi prin care va fi îndeplinită misiunea;
- numesc principalele direcţii de acţiune şi dezvoltare ale instituţiei pe întreaga perioadă pentru care este
făcut PDI-ul;
- ţintele strategice trebuie să fie realiste şi clar formulate pe înţelesul tuturor purtătorilor de interes.
NOTĂ:
Se recomandă să se identifice şi formuleze 3-6 ţinte (maxim 7!!!).
Strategia urmăreşte schimbarea unei stări de fapt, sau ameliorarea unei situaţii.
Pentru fiecare ţintă este necesară prezentarea motivelor / argumentelor pentru alegerea ei, indicînd:
- punctele slabe, aspectele nesatisfăcătoare sau ameninţările reieşite din diagnoză
- modul în care punctele slabe / ameninţările pun în pericol realizarea misiunii sau chiar funcţionarea şcolii

OPŢIUNI STRATEGICE, RESURSE STRATEGICE, REZULTATE AŞTEPTATE

- sunt elemente perene ale proiectului, derivă tot din misiune şi pornesc de la rezultatele diagnozei;
- opţiunile strategice sunt selectate pornind de la punctele tari şi oportunităţile constatate în diagnoză (ca
resurse strategice), dar urmărind şi compensarea slăbiciunilor şi evitarea ameninţărilor;
- opţiunile strategice se stabilesc pe cele patru mari domenii funcţionale: curriculum, resurse umane, resurse
materiale şi financiare, dezvoltare şi relaţii comunitare. Se poate opta pentru dezvoltarea uneia sau a mai
multora dintre aceste domenii funcţionale;
- opţiunile strategice indică priorităţile în alocarea şi utilizarea resurselor disponibile – este însă esenţial ca
ţintele strategice să aibă prioritate faţă de resursele existente;
- prezentarea principalelor clase de resurse disponibile şi anticipate întăreşte opţiunea strategică;
- rezultatele aşteptate reprezintă elementele care definesc efectivitatea ofertei educaţionale, modul în care
ea satisface nevoile individuale, de grup şi comunitare. Rezultatele aşteptate funcţionează ca indicatori de
performanţă (măsurabili cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii. Ele se definesc în funcţie de ţintele şi
opţiunile strategice.
NOTĂ:
Etape în definirea opţiunilor strategice:
- identificarea căilor privilegiate de acţiune,
- definirea categoriilor mari de resurse necesare atingerii ţintelor,
- stabilirea termenelor şi a etapelor esenţiale în atingerea ţintelor strategice
- identificare a principalelor rezultate aşteptate
Termenele de aplicare (demarare, etape esenţiale, încheiere) derivă din complexitatea ţintelor strategice şi din opţiunile
strategice. Cum o strategie se elaborează pe 4-5 ani, etapele intermediare nu vor fi mai mici de un an. Detalierea
termenelor la nivel de luni se va face în planurile operaţionale.

STABILIREA PROGRAMELOR PRIN CARE VA FI REALIZATĂ MISIUNEA PROIECTULUI

- reprezintă ultima etapă şi totodată ultima componentă majoră a strategiei proiectului
- programele sunt sisteme unitare şi coerente de activităţi care servesc atingerea ţintelor strategice pe baza
opţiunilor strategice
NOTĂ:
În general programele sunt structurate pe cele patru domenii funcţionale:
- programe de dezvoltare curriculară
- programe de dezvoltare a bazei materiale şi pentru achiziţii
- programe de dezvoltare a resurselor umane (de recrutare, de formare şi dezvoltare profesională, de motivare
şi de stimulare a personalului)
- programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului şi se întărire a legăturilor cu comunitatea
Programele pot fi structurate şi în funcţie de grupurile ţintă - de ex. Programe pentru părinţi, programe pentru elevi
supradotaţi, programe pentru elevi cu dificultăţi, programe de combatere a absenteismului etc.
Programele pot fi structurate şi în funcţie de rezultatele aşteptate – şi se pot adresa mai multor domenii funcţionale sau
grupuri ţintă

© Octavian Patraşcu 3
IV. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
PLANIFICAREA OPERAŢIONALĂ
- Planurile operaţionale vor fi concepute pentru fiecare din programele de dezvoltare din strategie;
- Elementele pe care le cuprinde fiecare plan operaţional:
 Obiectivele ( concrete, oportune, realizabile şi măsurabile)
 resursele ( financiare, materiale, informaţionale, de timp, de autoritate, umane)
 responsabilităţile (nominalizate)
 termenele, etapele de realizare (precise şi realiste)
 indicatorii de performanţă (vizibili, inteligibili, adecvaţi, măsurabili, relevanţi, acceptabili), pe baza
acestora se vor elabora itemii instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor.
NOTĂ:
Planurile operaţionale fac parte de drept din P.D.I..
Planurile operaţionale se elaborează de regulă pentru o perioadă de 1 an şcolar.
Ele pot fi elaborate individual pentru fiecare program sau pot fi integrate în planurile manageriale anuale.

V. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

- monitorizarea reprezintă urmărirea descriptivă, factuală a realizării proiectului;
- evaluarea pe parcurs formulează judecăţi evaluative şi de ajustare în timpul implementării proiectului;
- evaluarea finală / sumativă – stabileşte dacă rezultatele aplicării proiectului corespund obiectivelor şi arată
dacă proiectul a fost implementat cu succes sau nu;
- evaluarea poate cuprinde proceduri ca: raportul financiar, evaluarea internă, evaluarea externă, auditarea.

NOTĂ: Un proiect bine făcut trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- Adecvare – să fie potrivit atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite
- Fezabilitate – să aibă caracter realist şi realizabil
- Economicitatea – să prevadă un consum optim de resurse raportat la rezultate – derivă din fezabilitate
- Simplitatea şi precizia – să cuprindă obiective şi să aloce resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor.
- Sistematizarea, lizibilitatea şi claritatea – sistematic în concepere şi redactare şi să fie uşor de citit şi de înţeles
- Operaţionalitatea / practicabilitatea – să nu ridice probleme practice de aplicare şi să poată fi aplicat uşor
- Unitatea şi consistenţa – să nu conţină contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale
- Continuitatea – fiecare acţiune să le pregătească pe cele ulterioare
- Flexibilitatea – să poată fi adaptat la situaţii noi, şi să aibă alocate resurse pentru situaţii neprevăzute
- Încadrarea optimă în timp – precizarea unui orizont temporal realist pentru fiecare acţiuni / complex de acţiuni
- Viabilitatea şi repetabilitatea – să poată fi menţinut şi aplicat atîta timp cît condiţiile de context nu se schimbă
radical

Pentru detalii se poate consulta următoarea bibliografie:

1. M.E.N. – Buletinul Informativ al Proiectului de reformă a învăţământului preuniversitar nr.9 / ianuarie, 2000
2. Iosifescu, Şerban – Elemente de management strategic şi proiectare – Colecţia Educaţia 2000+, Ed. Corint,
Bucureşti, 2000
3. M.Ed.C. – I. Ş. E. – Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – Bucureşti, 2001

© Octavian Patraşcu 4