JOCUL

ÎN VIAŢA COPIILOR PREŞCOLARI

Educatoare Jungheatu Maria

Grădiniţa nr. 3 BISTRIŢA

Muzica: Mihaela Matei - COPILĂRIE

Derulare automată
- Frumos este să ne jucăm împreună,
în fiecare zi, afară, în mijlocul naturii .
 Jocul este pentru copil un mod de viaţă,
nu o simplă distracţie
Dacă vom înţelege că jocul îi
construieşte copilului însăşi
existenţa, vom ajunge la
concluzia că nu poate fi tratat cu
uşurinţă şi cu superficialitate.
 Jocul este pentru copil un mod de viaţă,
nu o simplă distracţie

Să observăm cu câtă seriozitate

tratează preşcolarul jucăria şi
schema sa de funcţionare, cu câtă
grijă o protejează, ferind-o de
eventualele neglijenţe sau răutăţi
ale celor din jur.
- Frumos este să îngrijesc flori, ca să le
dăruiesc unui prieten sau unei prietene.
JUCĂRIA CUMPĂRATĂ

• După ce a cunoscut-o (în

mişcare, de regulă) caută
să-i afle secretele
alcătuirii, ceea ce pentru
unii părinţi poate să
însemne doar o
neacceptabilă înclinare
spre stricăciune.
JUCĂRIA CUMPĂRATĂ

• Îndrăznesc să spun că de îndată

ce copilul tinde să desfacă
jucăriile în părţile lor
componente, aceasta reprezintă
un mare semn de raţionalitate,
un excelent drum al formării
raţionamentelor analitice pe
calea cea mai eficientă: aceea a
experimentului faptic.
 Jucării “cercetate”
(desfăcute)
 De aceea, pierderea înregistrată prin desfacerea jucăriilor este doar
aparentă.
 În realitate este un câştig profund de imaginaţie, de gândire conexivă,
de îndemânare şi de finalitate a muncii.
 Pentru că jocul este, în copilăria mică, o muncă şi trebuie cultivat ca
atare.
- Frumos este să ne jucăm zilnic,
zilnic, fără de teamă,
teamă,
şi trăim
trăim în pace cu semenii.
 ALTERNAREA JOCURILOR

 Esenţială mi se pare combinarea şi alternarea de

jocuri: cele constructive cu cele analitice, cele
individuale cu cele sociale, cele simple cu cele
complexe etc. Jocurile de construcţie au marele
avantaj de a-l învăţa pe copil cum se generează
unitatea din părţi aparent fără legătură : dar, de
îndată ce întregul este înfăptuit nu mai are aceeaşi
relevanţă destrămarea sa, pentru a se ajunge la
starea iniţială.
 ALTERNAREA JOCURILOR

 Analiza este educativă, dacă se

realizează pe o unitate nouă, căreia
copilul nu-i ştie secretele. De asemenea,
izolarea celui mic în lumea jucăriilor, în
afara contactului său sistematic cu cei
de-o seamă este de nedorit.
 ALTERNAREA JOCURILOR

 Jucăriile şi jocurile strict individuale pot şi

trebuie alternate cu cele care dezvăluie lumea
sociabilităţii, a conlucrării sau competiţiei
umane, a perceperii şi înţelegerii semenilor.
 Primele şi cele mai constructive situaţii de
adaptare sunt jocurile colective.
 Jocurile colective au mare rol pentru
anticiparea lumii viitoare, cea
socializatoare şi relaţională.
 După cum, desigur, implicarea forţată a
copilului în jocurile logice (adesea sub
impactul unei precocităţi a acestuia mai
mult dorită decât reală) nu este de natură
să aibă substanţiale efecte benefice.
 Recomand, de aceea urmărirea atentă a
dinamicii simplului şi complexului,
gradarea şi continuitatea strategiilor
jocului.
Aşadar, jocul (nu joaca) este o
treabă de maximă seriozitate şi
răspundere,
Să-i acordăm toată atenţia şi să-l
tratăm ca atare, pentru că nu
este pierdere de timp, ci câştig de
experienţă mentală, fizică şi
socială.
 Sprijinit cum trebuie în deprinderea
jocului, ferit de empiric şi întâmplător,
copilul va descoperi miracolul lumii
înconjurătoare mai repede şi mai
temeinic, va şti să evalueze temeinicia
utilizării timpului şi să se despartă,
treptat, cu încredere, de plăcerea de a se
juca, pentru a pătrunde în răspunderile
superioare ale muncii şcolare.

SFÂRŞIT