RELATIA JOC INVATARE

LA
VARSTA PRESCOLARA

CUPRINS

Nr.
Crt.

Capitolul

pag
ina
:

Introducere

Jocul didactic

2a
2b
2c

2.1. definitie .
2.2. tipologie
2.3. particularitatile jocului la prescolari .

9
12
21

3
3a
3b
3c

Invatarea
3.1. definitie .
3.2. tipologie
3.3. particularitatile invatarii la prescolari ..

27
27
29
32

4
4a
4b

Relatia joc invatare la prescolari ..

4.1. relatia joc invatare .
4.2. proiecte didactice .

36
36
43

Concluzii .

68

Bibliografie .

70

I. INTRODUCERE
Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun
invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea calitatii lui .
Este necesar, pentru aceasta, sa se utilizeze,in desfasurarea procesului de
invatamant, cele mai eficiente cai,cele mai variate metode si mijloace care

sa

asigure si sa stimuleze, in acelasi timp, cresterea ritmului de instruire a

cunostintelor.
Unul dintre aceste mijloace, folosite atat de frecvent in procesul de instruire si
educare a prescolarilor care si-a dovedit eficienta din ce in ce mai mult in ultimul
timp, este jocul didactic.
Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul
de asimilare, fitare si consolidare a cunostintelor, iar datorita caracterului sau
formativ, influenteaza dezvoltarea personalitatii copilului. El este si un important
mijloc de educatie

intelectuala , pune in valoare si antreneaza capacitatile

creatoare ale prescolarului.

Motivele pentru care m-au determinat sa aleg jocul si invatarea ca
instrumente de instruire si educare determinate in activitatea zilnica la gradinita sunt
multiple. Cel mai important dintre ele mi se pare a fi acela ca ele corespund perfect
particularitatilor de varsta ale prescolarilor.
Jocul stimuleaza interesul si curiozitatea prescolarului, favorizand
acumularea unei mari cantitati de cunostinte intra-un timp redus si , aparent fara
efort.
Prin joc copilul invata cu placere, devine interesat fata de activitatea care se
desfasoara.
Cu timpul, jocul schimba comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El
stimuleaza si modeleaza procesele afectiv-emotionale,imbogatind viata afectiva a
copiilor si sjutandu-i sa-si stapaneasca emotiile.
Prin joc copilul ne daruieste tot ce are el mai bun, atat ca forte fizice, cat si ca
valori morale. El contribuie la formarea personalitatii copilului si creeaza o ambianta
de cooperare.

Datorita continutului sau practic, jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc
de activizare a intregii grupe de prescolari, potrivit formarii deprinderilor practice
elementare si de munca organizata , dezvoltand spiritul

de echipa, de intra -

ajutorare.
Se poate considera ca, focurile constituie o adevarata scoala de educatie, a
conduitei, a fanteziei si imaginatiei. Ele formeaza atentia,spiritul de observatie si
redare(povesiri), perseverenta, indemanarea , ordinea, abilitatea, perspicacitatea ,
darzenia,

promptitudinea,

contribuind

astfel

la

dezvoltarea

si

antrenarea

capacitatilor fizice si intelectuale, a trasaturilor de caracter.

Jocul reprezinta in acelasi timp, o activitate in procesul careia se modeleaza
dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea, corectitudinea,onestitatea au in joc un
caracter dominant.
Folosit cu pricepere si tact pedagogic jocul reuseste sa inlature si sa previna
ramanerea in urma la invatatura a prescolarilor cu o intelegere mai greoaie.
Toti marii psihologi si pedagogi au acordat o importanta deosebita jocului in
formarea si dezvoltarea copilului pentru viata.
J.Chateau spunea despre copilarie ca acesta este "ucenicia necesara varstei
mature si nu putem ignora din acesta perioada jocul - acest impuls irezistibil prin
care copilul isi modeleaza el insusi propria statuie".
A.I.Makarenko afrma ca " jocul il pregateste pe copil pentru munca de mai
tarziu ", Ed.Claparede spunea ca " jocul pregateste viitorul, satisfacand necesitatile
prezente."
Toate acestea mi-au intarit convigerea ca folosind jocul in procesul instructiveducativ voi reusi sa cunosc mai usor si mai bine personalitatea prescolalilor,incat
de la grupa mica si contirbutia pe care acesta o aduce in instruirea si educarea
acestora, ma va ajuta sa cladesc mai usor intregul edificiu al cunoasterii, pe care
prescolarii sa-l dobandeasca cu usurinta si placere.
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze rezultatele obtinute de prescolari,in
urma folosirii jocului,pentru a preveni ramanerea in urma la invatatura si pentru
insusirea cu mai multa usurinta a cunostintelor.
Deoarece gradinita este institutia specializata in formarea fizica si intelectuala
a copiilor,ea trebuie sa cultive jocul si invatarea ca forme dominante de de
organizare a activitatii,prin care se clasifica si se largeste orizontul vietii copilului si
nu ca simple momente recreative.

Copii trebuie sa invete jucandu-se caci, asa afirma Henri Walton " jocul este
activitatea prin care copilul cucereste increderea in fortele sale". De aceea , orele
de invatare trebuie sa alterneze cu cele de joc. Intre 3 si 6 ani invatarea apare
frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei mari si ca activitate de sine statatoare atat in
forme spontane cat si organizate.
In programul zilnic al prescolalilor intervin schimbari impuse de ponderea care
o are acum gradinita , schimbari care nu diminueaza insa dorinta de joc, jocul
ramanand o problema majora in timpul intregii copilarii.
In familie,jocul se desfsoara intra-o maiera distractiva, devenind un mijloc
placut de petrecere a timpului liber. La gradinita , acesta este inlocuit cu jocul
didactic.
Fiind o acitvitate preferata de prescolari mi-am propus sa inlocuiesc momente
importante ale activitatilor cu jocuri didactice sau elemente de joc, care sa
favorizeze adaptarea cu usurinta a prescolalilor la activitatea dominanta-invatarea.
Am organizat jocuri didactice la toate activitatile , in orice moment al acestora ,
in functie de obiectivele urmarite , considerandu - le nu ca simple divertismente, ci,
mijloace pretioase de invatare.
Interesul pentru joc se afla in plina expansiune si se satisface pe deplin in
acest stadiu care este de apogeu, pentru acesta activitate.
Interesul pentru invatare, prezent chiar si la prescolarul mijlociu ,este clar si
frecvent manifestat la cel mare.
La sfarsitul varstei prescolare este important ca jocurile sa reflecte continutul
intern al unei noi activitati - invatarea pe care copiii o vor desfasura in perioada
urmatoare.

II . JOCUL DIDACTIC
2.1. DEFINITIE
Jocul reprezinta un ansamblu de actiune si operatii care,paralel cu
destinderea ,buna dispozitie si bucuria urmareste obiective de pregatire
intelectuala,tehnica ,morala,fizica a copilului.
In anii copilariei el este o activitate centrala,intrarea copiilor la scoala il
propulseaza pe locul al doilea,pentru ca ,la tinerete sa devina o activitate de
consum si de energie ,iar mai tarziu ,o acivitate de reconfortare.
In timp ce pentru copii jocul este o conduita formativa, modelatoare, pentru
adulti el are functii complementare celor pe care le are munca, adica functii de
relaxare.
Explicarea jocului este deci raportata la modul de viata al omului,la formarea si
evolutia proceselor psihice,a personalitatii,in general.
In jurul jocului se desfasoara numeroase dispute in literatura psihlogica si
pedagogica Diferite teorii incearca o explicatie cat mai adecvata a comportamentului
ludic si continuitatii sale,a comportamentelor de joc ce ii sunt specifice omului de
diferite varste.
Ca o activitate complexa ,care angajeaza resursele cognetive ale copilului,jocul
devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente formative si
informative.
Accentuarea laturii formative si a celei aplicative procesului instructiv-educativ
se fundamenteaza pe conceptia - verificata experimental potrivit careia , calea cea
mai eficienta de pregatire a copilului consta in dezvoltarea limbajului si comunicarii,
formarea unor capacitati intelectuale implicate in actul cunoasterii si al invatarii
propriu-zise bazate pe jocul didactic .
Cunostintele dobandite astfel sunt usor si corect intelese, temeinic asimilate,
ordonate, sistematizate, corelate, constituind instrumente pretioase cu care
gandirea copilului va opera ulterior .
Ursula Schiopu in " Psihologia copilului " afirma ca , prin joc copilul se apropie
mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini
de ea " .

si simtaminte fata

In functie de modul cum copilul participa la joc , din punct de vedere social ,
dupa etapele de varsta, exista sase categorii de comportamente :
_ comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei" ;
_ comportamentul sau jocul solitar, izolat ;
_ comportamentul copilului care observa jocul si poate comunica cu unii din
partenerii jocului ;
_ comportamentul ludic paralele , in care un copil se joaca la fel ca ceilalti copii , dar
fara sa coopereze cu acestia ;
_ comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate , in care copilul
devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului .
In timpul jocului se desfasoara un proces de asimilare , ce compara o functie
dubla .

Pe de o parte are loc o asimilare de impresii si relatii ce duc la

functionalitate, iar de alta parte asimilarea se organizeaza datorita unor antrenari si

organizari de natura mentala .
Pentru copil , jocul presupune un anumit efort fizic , dar si un anumit consum
nervos - chiar daca este vorba de activitati nesemnificative .

Efortul depus

stabileste astfel o relatie stransa intre joc si munca , ambele fiind forme de activitate
specific umane.
Jocul, deci, face legatura copilului cu munca , il fortifica si il abiliteaza cu
numeroase insusiri , cu gustul performantelor si mijloacelor de a le realiza si asa
cum afirma J. Chateau in " Copilul si jocul " este " o punte aruncata intre copilarie
si varsta matura " .
In acelasi timp creeaza la copii deprinderi si obisnuinte pentru colaborarea de
grup , pentru sincronizarea actiunilor cu alti copii , pentru conjugarea efortului in
vederea atingerii scopului propus .
In toate formele de joc are loc o intensa socializare, tocmai datorita faptului ca
" jocul cuprinde si asimileaza dinamica vietii sociale " .
Jocul si munca sunt practic " doua fete ale activitatii umane " , dupa cum
observa J.C. Petrescu . Jocul dezvolta toate fortele omului si este prezent, dupa
parerea lui Lucian Blaga "de-a lungul vietii" .
Ceea ce defineste cel mai bine jocul , este faptul ca el izvoraste din trebuintele
firesti , de miscare si de manifestare a calitatilor fiintei umane , este o activitate
libera , in care primeaza dorinta si necesitatea omului de a se juca, o activitate
spontana , atractiva, care determina stari afective , pozitive si multe satisfactii; o

activitate totala care , angajeaza fiinta umana cu toate functiile sale psihice ,
cognitive, afective,volitive, motrice, etc.
De asemenea , fiind considerat o activitate recreativa compensatoare , este
apreciat pentru modul in care creeaza o stare de destindere si distractie .
Prin joc, in interiorul grupului prescolar, se stabilesc multiple si variate interrelatii
capabile sa influenteze comportamentul social al copilului .

Jocul reprezinta cadrul

optim de formulare a sarcinilor complexe, prin el putand fi introduse norme mult mai
dificile de comportament , insistand asupra unor elemente definitorii prielnic,
colegialitate,

spirit de echipa , grija fata de cel de langa tine, raspundere si

disciplina.
In dinamica procesului de invatare , alaturi de activitate , jocul didactic
constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica , menita sa duca la
formarea convingerilor moral - civice .
In conditiile unor conduceri competente , jocul creeaza copilului conditiile unor
relatii de grup , de timp .
Un educator abil , inzestrat cu multa mobilitate psihica , valorifica din plin
notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin joc .
Noua , slujitorilor gradinitei actuale , ne revine misiunea dificila de a-l ajuta pe
copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta , sa se integreze societatii si sa
paseasca pregatit din toate punctele de vedere , in lumea adultilor .
In felul acesta , in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi , iar de aici prin
timp , copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala ,
maraton din care el trebuie sa iasa invingator.

"In fata lor vor apare culmile necunosterii, vor trebui sa infrunte
desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de
arsita indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la
traditionala rubrica din catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OMparticipant devotat la uluitoarea expeditie pe care o va face de la EU - la NOI
- spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru care
invatatura , munca , cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta
suprema satisfactie".
( Iuliu Ratiu , Insemnari de scriitor )

2.2. TIPOLOGIA
<< Jocul - spune Claparide - este cea mai buna introducere in arta de a munci .
>>
In literatura de specialitate , jocul este definit si explicat in moduri foarte
diferite ; tot atat de diferite sunt si functiile si sensurile care i se atribuie . Asa cum il
defineste J. Huizinga in "Homo Pudes" , jocul este o actiune specifica , incarcata de
sensuri si tensiuni intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de buna voie si in
afara sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de invatare si de
incordare , de voiosie si destindere (48, p 214-215) .
Din multitudinea si varietatea incercarilor de a surprinde si descifra esenta
acestui proces complex jocul - pornind de la definitii care determina jocul ca
fenomen tranzitoriu , ca mijloc de exprimare si exteriorizare a trairilor , ca forma de
conduita , drept proces si cale de modelare, activitate in care se prefigureaza
diferite genuri de activitati , ne oprim asupra definitiei jocului data de A.N. Leontiev
dupa care: jocul este o activitate de tip fundamental cu rol hotarator in evolutia
copilului, constand in reflectarea si reproducerea vietii reale intr-o modalitate proprie
copilului, rezultat al interferentei dintre factorii biopsihosociali.
Jocul este transpunerea pe plan imaginar al vietii reale pe baza transfigurarii
realitatii, prelucrarii aspiratiilor , tendintelor, dorintelor copilului.
Jocul este o activitate cu caracter dominant la acesta varsta, fapt demonstrat de
modul in care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si
ponderea sa , dupa eficienta , in sensul ca jocul este activitatea care conduce la
cele mai importante modifcari in psihicul copilului.
Cunoscand locul pe care il ocupa jocul in viata copilului este usor de inteles
eficienta folosirii lui in procesul instructiv-educativ.
Aceasta realitate face oportuna preocuparea specialistilor in teoria jocului de a
se ocupa mai atent de clasificarea lui. Cei ce studiaza teoria jocului este bine sa
cunoasca urmarile firesti ale unei bune clasificari.
O clasificare stiintifica convingatoare influenteaza imaginea despre joc si
despre implicatiile sale teoretico aplicative :

- pune ordine in varietatea, diversitatea si unitatea formelor de manifestare a jocului

la o anumita varsta;
- fiecare forma de joc isi poate gasi locul ce i se cuvine in sistemul din care face
parte ;
- avand imaginea clara a diferitelor categorii sau forme de jocuri si a locului pe care
il ocupa ele in sistem , se pot elabora indrumari metodice diferentiate, prilej de a
arata cum se coreleaza si se determina reciproc in sistemul din care fac ele parte
- cunoscand varitatea si diversitatea formelor de joc, in unitatea lor,se pot gasi
modalitati montate de implicare a jocului in conceperea stiintifico-metodica a jocului
in invatamantul prescolar.
Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa continutul si obiectivele urmarite jocurile pot fi clasificate astfel:
- jocurile de completare si consolidare a unor cunostinte, priceperi si desprinderi;
- jocuri pentru formarea unui vocabular in vederea utilizarii lui vorbirea curenta;
- jocuri de orientare spatiala;
- jocuri de pregatire pentru intelegerea unor notiuni;
- jocuri de aplicare a unor deprinderi practice (de igiena, de munca in gradinite, in
familie);
- jocuri de realizare a educatiei estetice;
- jocuri de formare a deprinderilor de educatie morala;
- jocuri didactice cu caracter cognitiv si formativ (la limba romana, matematica);
- jocuri de cunoasterea mediului inconjurator;
- jocuri de creatie, de constructii tehnice;
- jocuri didactice destinate activitatii in completare la prescolarii mari ;
b) dupa materialul folosit jocurile didactice pot fi:
- jocuri cu material didactic;
- jocuri fara material didactic;
- jocuri orale;
- jocuri cu intrebari;
- jocuri cu ghicitori;
c) dupa felul regulilor jocurile pot fi:
- jocuri cu reguli transmise din generatie in generatie;
- jocuri inventate;
d) dupa competenta psihofizica solicitata in mod dominant jocurile pot fi:

10

- jocuri de miscare;
- jocuri de observatie;
- jocuri de gandire;
- jocuri de atentie;
- jocuri de memorare;
- jocuri de imaginatie;
e) dupa numarul participantilor jocurile pot fi:
- cu un singur jucator;
- in perechi;
- in echipe;
- cu mai multi jucatori (in grup);
Jocul, puntea de legatura dintre viata si gradinita, permite prescolarului sa treaca
cu usurinta la munca serioasa?
Alcatuirea de jocuri ditactice si alternarea lor cu iscusinta, in cadrul celorlalte
metode de invatare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei
actulale.
Jocul nu poate fi introdus oricum in programul prescolarilor .
Educatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum,
cand si ce fel de jocuri sa desfasoare cu prescolarii.
In desfasurarea cu bune rezultate a jocului didcatic se cere stabilirea
continutului jocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative.
Daca prin jocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite
situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut
informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci jocul se amplaseaza in partea
introductiva a activitatii.
Daca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul necesar formarii unor priceperi
si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un joc cu
caracter aplicativ.
Daca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea
unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul se amplaseaza la un
interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori.
La prescolarii mici si mijlocii, jocurile cu material ocupa un loc insemnat.
O mare parte din materialul didactic necesar jocurilor exista si in comert
(jetoane,jocuri cu scene din povesti, cu litere etc).

11

Indeferent de provenienta lui materialul folosit in jocurile didactice trebuie sa

intruneasca si unele cerinte speciale in afara de cele cunoscute (accesibilitate,
aspect atragator, calitati artistice). Aceste cerinte se rezuma la faptul ca materialele
folosite nu trebuie sa fie incarcate, greoaie din punct de vedere al compozitiei si
trebuie sa se refere la tema propusa in joc.
In jocurile demonstrative colective , materialul trebuie sa aiba dimensiuni mai
mari pentru a putea fi perceput de copii.
Exemplu: materialele folosite la jocurile : "Gaseste cuvantul cu sens opus!",
"Cand?", "Anotimpurile".
Materialul distribuit copiilor si manuit de acestia trebuie sa aiba dimensiuni
mai mici.
Printr-o planificare judicioasa a jocurilor didactice esalonate pe activitati de
invatamant si date calendarsitice, prin pregatirea din timp a materialului necesar
jocului didactic urmarit la o anumita activitate, am putut sa respect aceste cerinte
trezind interesul copiilor nu numai pentru materialul folosit, ci si pentru jocul in sine.
Intelegerea jocului in metodologia generala a activitatilor instructiv-educative
impune cunoasterea logicii didactice specifice fiecarei activitati.
Pentru prima etapa a jocului didactic, activitatea introductiva se poate realiza
si prin folosirea ghicitorilor si versurilor.
Exemplu : " La sunet de clopotel / Jocu ncepe ; fiti atenti la el ! "

sau

" Bate toba : bum , bum , bum ! Jocu - incepe chiar acum ! "
Dupa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii , a regulilor si
precizarea conditiilor de desfasurare.
Cu cat regulile jocului implica mai multe situatii problema , cu atat valoarea
formativa va fi mai mare.
Cunoscand regulile jocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti
copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala.
De pilda , la jocul " Gaseste silabele potrivite!", dupa ce le-am comunicat
copiilor titlul , i-am anuntat ca acest joc se desfasoara pe gupe intr-un timp limitat.
Am explicat regulile jocului, iar copii au alcatuit cu usurinta cuvinte potrivite si alte
variante de desfasurare ale aceluiasi joc complicand in timp desfasurarea lui prin
adaugarea unei silabe in plus.
Explicatia si demonstratia unui joc sunt de mare importanta didactica si
pedagogica.

12

Deci, explicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt jocuri care cer

folosirea prin succesiune, explicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind
dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula
la exemplu, deci, deductiv.
La prescolarii mari, in unele jocuri se parcurge acest drum pentru ca acestia
au deja un fond de reprezentari, de cunostinte; demonstratia facand-o copii. In
jocurile ca: "La aprozar", "La librarie'', regulile jocului au fost deduse de copii si
astfel invatare a fost mai eficienta.
Daca jocul si regulile lui sunt demonstrate in intregime cu participarea directa
a copiilor, solicitandu-i in asa fel incat ei insasi sa elaboreze fiecare secventa,
fiecare regula, atunci, invatarea dobandeste un caracter integral si devine mai
valoroasa.
Cunoscand atractia deosebita, a copiilor pe care ii conduc, pentru jocul
didactic, le-am cerut sa-si imagineze si ei alte variante de jocuri si sa stabileasca
reguli corespunzatoare.
Este necesar ca, inainte de executarea jocului de catre copii, pentru a avea
convingerea ca acestea au inteles jocul si si-au insusit regulile lui, sa fie puse
cateva intrebari, eventual copiilor cu o slaba capacitate de concentrare sau celor
mai putin activi.
Orice joc se poate realiza la inceput "de proba".
Aceste fapte determina copii sa participe cu mult entuziasm la joc,sa descopere
cat mai multe variante ale jocului propus. Prin jocul "de proba" n-am putut convinge
intotdeauna in ce masura copii au retinut si pot aplica regulile transmise si mi-au
permis trecerea, la timpul potrivit, la o alta veriga a jocului.
Executarea jocului de catre copii, reprezinta etapa fundamentala si, cea mai
importanta, daca o raportam la ceea ce dorim sa realizam prin jocul respectiv.
De cate ori am constatat abateri de la respectarea regulilor jocului, am
intervenit cu promtitudine si tact pedagogic determinand copii sa indeplineasca fidel
regulile jocului.
Uneori am complicat cerintele unor jocuri la care copii se acomodeaza cu
rapiditate.
Fiind solicitati si antrenati sa

lucreze uneori si independent, copii isi

mobilizeaza efortul, iar independenta si responsabilitatea lor pentru munca va creste

implicit.

13

Obligati sa rezolve rapid sarcinile impuse de joc, copii se vor obisnui sa observe,
sa descopere prin exercitii solutiile, iar toate acestea le vor trezi interesul si dorinta
de a invinge greutatile.
Descoperirea solutiilor corecte ale unui joc, confirmarea sistematica a
scuccesului obtinut , bucuria inregistrata la rezolvarea fiecarui "pas" in jocul didactic,
sporeste,prescolarului care obtine performanta, incredere in fortele proprii.
In unele jocuri am urmarit alternarea raspunsurilor individuale cu cele colective.
Am incercat sa-mi dozez la minimum interventiile pentru ca jocul sa nu-si
piarda cursivitatea si intensitatea, fapt care ar face ca micii prescolari sa nu-l mai
urmareasca cu interes.
Am observat ca interventiile prea numeroase si conducerea rigida a jocului se
soldeza cu rezultate slabe.
Am organizat jocuri care, prin structura lor, asigurau participarea activa a
copiilor, ei trebunid sa manuiasca permanent materialul distribuit, sa-l selectioneze ,
sa actioneze cu el intra-un anumit fel, de pilda la jocurile:
"Gaseste aceeasi culoare", "Cauta semnul corect" etc.
In unele jocuri copii actioneaza rand pe rand cu materialul demonstrativ .
La aceste jocuri am gasit anumite procedee prin care se mentin atentia si
interesul copiilor, chiar daca ei nu actioneaza direct la joc .
In acest fel am sporit ritmul desfasurarii jocului dand copiilor timizi, retrasi,
materialul demonstrativ pentru a-l manui.
Am urmarit si tipurile de relatii care se stabilesc intre copii, lucru care mi-a
permis o cunoastere a particularitatilor copiilor , a personalitatii acestora .
Ritmul si intensitatea jocului deprind in mare masura de clima-tul de incredere
si sinceritate in care se desfasoara jocul - teama si neancrederea sau revolta ;
inhiband activitatea intelectuala.
Am lasat, in schimb , libertatea copiilor de a-si exprima gandurile, ideile, fara a
face din aceasta motiv de a transforma jocul didactic in haos .
Un moment important al jocului didactic , atractiv si chiar palpitant este
evaluarea rezultatelor .
Aprecierea, pe care educatorul o face ca element de intarire a activitatii
desfasurate de copii , are o mare rezonanta afectiva .
De fapt, copiii nu constientizeaza atat cuantumul informational dobandit , cat
satisfactia propriu-zisa sau non satisfactia .

14

" Dirijarea jocului trebuie sa fie metodica , sistematica , dar in acelasi

timp plina de delicatete si tact, fara interventii brute .

Printr-o intrebare, printr-un sfat, prin selectarea materialului pedagogul
directioneaza continutul si desfasurarea jocului, ii ajuta pe copii sa se
asocieze in joc " .
(Evghenie Alexandrovna Florina - " Jocul si jucaria ", Editura Didactica si
Pedagogica , 1976 ) .
O buna pregatire a jocului impune stabilirea unor elemente de joc . Acestea
sunt determinate de scopul jocului si de sarcina lui . Ele pot fi miscarea, aplauzele,
ghicirea, concursul, intrecerea, manipularea unor obiecte sau materiale, surpriza,
cuvantul, asteptarea .
In jocurile "spune mai departe" , "cifra se plimba" , am folosit ca element de
intrecere mingea, balonul sau concursul in sine.
Elementele de joc au adus ineditul si au dat farmec jocurilor .
In timpul jocurilor o mare importanta se acorda stabilirii recompenselor si
pedepselor . Drept recopensa am folosit : bilute, figuri geometrice , stelute,
stegulete, flori, carti, jetoane, etichete, mascote, laude , etc.

Nu au lipsit nici unele

pedepse cum ar fi : sa spuna o poezie , o ghicitoare , sa cante un cantec , sa faca

doua-trei sarituri , sa imite mersul sau glasul unui animal .
Jocurile didactice pe care le-am organizat s-au desfasurat individual si pe
echipe . Am considerat intotdeauna insa , ca jocurile didactice care se desfasoara
pe echipe dezvolta spiritul competitional si cooperarea intre copii .
Am constituit grupe de copii respectand posibilitatile intelectuale ale acestora ,
urmand ca fiecare echipa sa contina un numar egal de copii si cu posibilitati
asemanatoare in privinta intelectului .
Am observat ca in jocurile desfasurate pe echipe, incordarea psihica si
tensiunea sunt mari, ceea ce face ca si concentrarea sa creasca , eforturile de
vointa si de gandire sa se armonizeze cu ale partenerilor .
In jocurile organizate sub forma de competitie am urmarit :
_ realizarea unui permanent schimb de idei , valorificarea in comun a cunostintelor
dobandite in mod individual de fiecare membru al grupului ;

15

_ marirea coeziunii grupului antrenat in competitie, formarea unor deprinderi simple

de organizare a actiunilor in cadrul grupului, acceptarea unui conducator din randul
copiilor ;
_ cresterea ritmului actiunii de joc si a participarii efective ;
_ schimbarea creativitatii individuale si a creativitatii in grup .
In cadrul jocului am introdus variante diferite de competitie :
_ o singura forma de competitie in cadrul unei activitati ;
_ combinatii de diferite forme de competitie ;
_ competitia individuala ;
_ competitia in grupuri mici ;
_ competitia intre echipe axata pe competitia individuala ;
_ competitia pe echipe imbinata cu competitia pe grupuri mici .
Punand in prim plan una din cele trei forme de competitie si su-bordonandu-i
cand uneia , cand celeilalte forme , copii au fost pusi in situatia de a-si gasi
independent o solutie , un raspuns la intrebare , cand se vor consulta intre ei , cand
vor coopera pentru dezvoltarea sarcinilor propuse .
In jocurile " Multe-putine", "Eu spun una, tu spui alta ! " , " Unde sunt
greselile ? ", " Jocul silabelor " , " Spune cuvinte in ordinea alfabetica !" - am
imbinat copetitia individuala cu competitia intre echipe , favorizand formarea simtului
de raspundere individuala in stransa legatura cu spiritul de solidaritate , de echipa .
Valorificarea modului in care copiii si-au insusit diferite cerinte de exprimare
corecta am realizat-o in cadrul unor intreceri pe echipe alternand formularea
intrebarilor puse de mine , cu formularea intrebarilor formulate de o echipa altei
echipe .
In acest mod , a devenit obiect al competitiei nu numai gasirea raspunsului
corect , dar si rezolvarea corecta a unei situatii date (mare-mic, usor-greu, multputin).
Indiferent de activitatile la care am aplicat jocurile didactice , rezultatele au fost
foarte bune , atat pe planul determinarii nivelului de cunostinte , cat si pe planul
formarii multilaterale a personalitatii copiilor .
In jocurile : " Ordoneaza numerele ", " Cine lipseste ? ", " Aseaza corect ! " competitia individuala a fost integrata in competitie din cele doua grupe
corespunzatoare randurilor de bancute .

La inceputul jocului am cerut

reprezentantilor celor doua echipe sa ordoneze anumite numere intra-un sir ,

16

castigatoare fiind echipa al carei reprezentant a fost operativ in rezolvarea sarcinii

primite .
In partea a doua a jocului fiecare copil a primit cate cinci numere spre a le
aseza corect in ordine crescatoare .
Castigatoare a fost echipa care a ordonat cel mai repede numerele .

Desi

conlucrarea dintre copii nu este admisa in timpul jocului, prezenta unui scop comun
a declansat simtul de raspundere fata de echipa din care copilul a facut parte ,
mobilizand astfel intregul colectiv.
" Fara joc , intreaga viata a copilului degenereaza ca o floare lipsita de apa si

de soare " .
( Mihai Stoian )

2.3. PARTICULARITATILE JOCULUI LA PRESCOLARI

" Copilul rade : Intelepciunea si iubirea mea e jocul "
( Lucian Blaga - " Trei fete " )
Jocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere , de exersare a
unor capacitati , de socializare primara , de antrenare a capacitatilor cognitive si de
exteriorizare a emotiilor si sentimentelor .
Desi este un mijloc de relaxare si distractie , jocul are importante functii
instructiv-educative . El contribuie prin continutul sau obiectual sau logic la
dezvoltarea intelectului .
Jocul didactic poate fi folosit cu succes scontat in captarea atentiei copiilor pe
tot parcursul activitatilor didactice si inlaturarea plictiselii , dezinteresului .
Folosirea jocului didactic in procesul instructiv-educativ face ca prescolarul sa
invete cu placere , sa devina interesat fata de activitatea ce se desfasoara , face ca
cei timizi sa devina mai volubili , mai activi, mai curajosi sa capete mai multa
incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si tenacitate in raspunsuri .
Pentru copil orice activitate este joc .
" Jocul este munca , este binele , este datoria , este idealul vietii . Jocul este

singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si, in

consecinta , poate sa actioneze. "
17

( Claparide - " Psihologie de l`enfant " ) .

Prin joc , copilul invata sa descifreze lumea reala , motiv pentru care H Wallon
apreciaza jocul ca pe o activitate de preainvatare .
Jocul didactic ocupa un loc important in dezvoltarea vorbirii , deoarece forma
de joc antreneaza interesul copilului in stimularea si exersarea vorbirii in directia
propusa in cadrul fiecarui joc , fara ca el sa constientizeze acest efort . Astfel prin
intermediul jocului didactic se fixeaza , precizeaza si activeaza vocabularul copiilor ,
se contribuie la imbunatatirea pronuntiei, la formarea unor notiuni , la insusirea unor
constructii gramaticale .
De exemplu , jocul didactic : " Spune cuvinte in ordinea alfabetica ! " - are
ca scop activizarea vocabularului copiilor ; formarea deprinderii de a forma cuvinte
incepand cu fiecare dintre literele alfabetului si dezvoltarea puterii de concentrare .
Materialele folosite sunt bastonasele si literele alfabetului .
Jocul se desfasoara astfel :
Pe tabla sunt asezate cartonase cu literele alfabetului . Copiii sunt impartiti in
atatea grupe cate randuri de bancute sunt in sala de clasa .
Educatoarea numeste un copil din prima grupa . Acesta este obligat sa treaca
la tabla si sa ia in mana cartonasul cu litera "A", spunand totodata un cuvant care
care incepe cu litera respectiva .
Pe rand , din fiecare grupa trece cate un copil alegand litera din alfabet care
urmeaza celui cu care a inceput cuvantul spus de copilul dinaintea sa si spune la
randul sau un cuvant inceput cu litera pe care o are in mana . Copiii apreciaza daca
alegerea literei si a cuvantului au fost facute corect .
Jocul decurge in felul acesta pana ce toti copiii au trecut la tabla.
Cei care nu au ales corect litera sau nu pot spune cuvinte cu litera de pe
cartonasul pe care il tin in mana primesc o "pedeapsa" ( de exemplu : sa spuna o
strofa din ultima poezie invatata , sau sa cante un cantec , sau sa faca miscari de
gimnastica cu bratele , etc. ) .
Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa, in mare
masura , de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile
concrete existente in grupa de copii .
Jocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de
exprimare , despartirea in silabe , identificarea sunetelor cu care incep sau se
termina cuvintele s.a.

18

Un astfel de joc este de exemplu : " Eu spun una, tu spui multe ", avand ca
scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii
vorbirii corecte .
Materialul didactic folosit : jetoane cu diferite desene reprezentand un singur
lucru ( fiinta ) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte
asemanatoare .
Jocul se desfasoara astfel :
Se da copiilor cate un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini
asemanatoare . Educatoarea arata un jeton cu o singura fiinta sau un singur lucru
desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . Apoi le cere sa arate un cartonas
cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat . Copilul care are
acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator ( pluralul substantivului care
fusese spus la singular ) :
De exemplu :

masa - mese
copil

- copii

iepure - iepuri
Varianta I :
Pentru complicarea jocului se arata un jeton cu imaginea unei singure
fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care
sa arate mai multe fiinte ( sau lucruri ) asemanatoare celei desenate pe cartonas
(sau invers , se arata jetoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere
cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de
el ) .
Varianta II :
O forma mai grea a jocului este cea orala . Ea poate fi folosita dupa ce
copiii s-au obisnuit sa joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv . In aceasta
ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind
sa spuna acelasi cuvant la plural. Se poate proceda si invers , adica educatoarea
spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular .
Un alt joc didactic este " Traista cu povesti " . Acest joc are ca scop
consolidarea deprinderilor de a face legatura intre propozitii si a reda continutul unei
povesti in mod corect .
Materialul folosit : o traista mica confectionata din material simplu in care sunt
introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii:

19

"Punguta cu doi bani" , " Scufita rosie" , "Capra cu trei iezi" , "Alba ca Zapada",
" Motanul incaltat " etc.
Desfasurarea jocului :
Se va arata copiilor traista si se va preciza ca in interiorul ei se gaseste
o ilustratie dintr-o poveste cunoscuta .
Traista va trece din mana in mana , de la un copil la altul , iar in
acest timp copiii vor recita in cor versurile :

" Traista minunata

Spune-mi mie indata
Ce se-ascunde-n tine
Ca vreau sa stiu bine ! "
Copilul la care a ajuns traista cand s-au terminat versurile o deschide , scoate
ilustratia si povesteste episodul infatisat pe ea . Daca copilul la care s-a oprit traista
nu recunoaste povestea si nu stie sa redea continutul ilustratiei , altul va putea face
lucrul acesta .
Pentru a usura desfasurarea jocului se repeta la inceput in cor de cateva ori
versurile pentru a fi memorate .
La inceperea jocului , traista este data de educatoare copilului din prima
bancuta din partea dreapta , iar acesta o da celui din spate si se continua pana la
terminarea versurilor .

Dupa ce s-a ghicit povestea din care face parte scena

reprezentata in ilustratie , educatoarea introduce in traista o alta , dand-o mai

departe . Se procedeaza la fel pana ce se epuizeaza toate ilustratiile care au fost
pregatite pentru activitatea respectiva .
In timpul povestirii , este bine sa fie ajutati de educatoare , copiii care se
exprima mai greu .
Un loc deosebit in activitatile de la gradinita il ocupa jocurile didactomatematice . Aceste jocuri urmaresc , pe langa dezvoltarea limbajului matematic ,
consolidarea numaratului in limitele 1 - 10 .
De exemplu , jocul didactic : " Numara mai departe " are ca scop

formarea deprinderilor de a numara de la 1 la 10 .

Materiale folosite : cartonase pe care sunt scrise cifrele de la 1 la 9 .
Desfasurarea jocului :

20

Copiii vor primi de la educatoare cate un cartonas ; copiii sunt scosi in fata si
asezati in cerc dupa ordinea numerelor indicate pe cartonase (1,2,3,4,5,6,7,8,9 )
. Un singur copil nu si-a primit cartonas . Acesta va trece in mijlocul cercului .
Se indica de catre educatoare regulile de desfasurare a jocului care constau in a
numara mai departe , tinand seama de numarul indicat pe cartonas . Copiii ,
invartindu-se in joc , vor rosti urmatoarele : " Daca stii a numara , locul meu
il vei lua " ; apo se opresc .

Cel din mijloc se adreseaza unui copil din cerc

( la alegere ) : " Numara mai departe ! " ; acesta va trebui sa iasa din cerc si sa
numere mai departe , incepand cu numarul imediat urmator celui indicat pe
cartonasul sau . De pilda , daca are numaru cinci pe cartonasul sau , va numara mai
departe numerele de pe cartonasele copiilor aflati in dreapta lui : sase, sapte, opt,
noua . Daca numara corect , ia locul celui din mijloc, imanand acestuia cartonasul
sau . Jocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine .
Varianta :
_ educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. Cel ce prinde
mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . Activitatea se continua in
limita timpului afectat .
Un alt joc matematic este " Cauta-ti casuta ! " , care are ca scop verificarea
insusirii cunostintelor privind denumirile formelor si culorilor predate ;

formarea

priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii .

Materialul didactic folosit : pentru fiecare copil cate o cheie confectionata din
carton , care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare ,
lacate mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite .
Jocul se desfasoara astfel :
Fiecare bancuta reprezinta o "casuta" . Pe fiecare "casuta" se aseaza un
lacat mare pe care este desenata o figura geometrica colorata . Se impart copiilor
cheile din carton . La un semnal dat de educatoare , fie verbal, fie cu ajutorul unui
clopotel , copiii isi cauta "casuta" care trebuie sa aiba desenat pe lacat aceeasi
figura, de aceeasi culoare , cu cea pe care o are cheia lui . Dupa ce si-au gasit locul
, copiii se
aseaza in bancuta respectiva si pun cheia alaturi de lacat , cu figura geometrica in
sus . Educatoarea trece pe la fiecare bancuta si verifica daca imperecherea cheie-

21

lacat s-a facut corect ; apo cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe
care o au figurile lipite pe cheia si lacatul sau .
Castigatorii jocului vor fi cei care isi gasesc in mod corect "casuta" si care
indica exact forma si culoarea figurii respective .

La confectionarea cheilor ,

educatoarea va avea grija ca aceeasi forma si culoare sa nu aiba mai mult de doi
copii . In timpul desfasurarii jocului , cheile se pot schimba de mai multe ori astfel
incat fiecare copil sa lucreze cu figuri si culori diferite .
De exemplu :
_ jocul didactic matematic " Al catelea lipseste ? " are ca scop formarea
deprinderilor de a numara corect si rapid pana la zece .
Desfasurarea jocului :
_ se aseaza pe tabla de fetru zece ratuste si dedesupt zece iepurasi. Se numara cu
copiii de la stanga la dreapta . La o bataie din palme copiii isi vor aseza capul pe
banca . Educatoarea va lua o ratusca sau un iepuras . La doua batai, copiii se vor
ridica de pe bancute si vor trebui sa spuna a cata ratusca ( iepuras ) lipseste .
Pentru complicarea jocului se va lua , deodata , o ratusca si un iepuras ,
fiecare din alt loc , sau doua ratuste alaturate .
Acest joc se poate desfasura si cu alte figuri decupate , de exemplu : brazi
si ciuperci , flori si fluturi etc.
Prescolarii se joaca unii cu altii , colaborand foarte bine , reusesc sa-si
coordoneze actiunile, sa respecte regulile, sa controleze actiunile proprii dar si pe
ale partenerului etc. Dezvoltarea atentiei, a memoriei , a vointei, a capacitatii de
intelegere , toate asigura desfasurarea in bune conditii a jocului . Nivelul jocului
exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal
al dezvoltarii psihice , confirmand si prin aceasta locul lui fundamental in viata
prescolarului .

" Jocul are particularitatea de a crea jucatorilor o dispozitie fericita ,

de a-i scoate din << caracterul temporar al grijii>> si de a-i introduce in <<
caracterul temporar al bunei dispozitii >> "
( O.F. Bolinow , atat de Erich E. Geissler )

22

III . INVATAREA
3.1. DEFINITIE

" Fiti siguri , spuse plugarul ,

Ca nu vindeti mostenirea
Lasata de inaintasi :
Inauntru sta ascunsa o comoara "
La Fontaine

" Dar batranul a fost intelept

Sa le arate inainte de a muri
Ca invatatura este acea comoara ."
J. Delors
Desi invatarea nu este un fenomen exclusiv uman , la nivelul oamenilor ea
suporta o modelare socio-culturala , devenind o trasatura definitorie pentru fiintele
umane .
In sens larg , invatarea poate fi definita ca : " un proces evolutiv , de esenta
formativ-informativ, constand in dobandirea ( receptionarea, stocarea si
valorificarea interna ) de catre fiinta vie, intr-o maniera activa , explorativa a
experientei proprii si, pe aceasta baza, in modificarea selectiva si sistematica
a conduitei , in ameliorarea si perfectionarea controlata si continua sub
influenta actiunilor variabile ale mediului ambiant " .
Cele mai multe acceptiuni date invataturii , atesta existenta unei constante in
definitie , schimbare, modificarea comportamentului pe baza experientei traite
(structura educationala) . In sens definitional, invatarea este o transformare de
comportament pe baza unei experiente organizate scolar, organizare supusa
structurarii,observatiei controlului,in conditiile activitatii si ambiantei scolare.
Procesul de invatamant incearca sa produca o schimbare , in timp in spatiu si in
forma a experientei traite de individ:psihomotrice,actionale,deoarece numai o
experienta noua , poate genera o noua invatare.
Procesul de invatare presupune o dualitate de forte implicate:

23

-forte care inlesnesc ,provoaca si determina schimbarea(cadrul didactic) ;

-forte in dezvoltare ,care suporta schimbarea si care se implica activ in actul de
transformare personala.
Acceptiunile date procesului de invatare sunt cunoscute in literatura de
specialitate sub doua denumiri:invatarea ca proces si invatrea ca produs:
A) - invatarea ca proces reprezinta o succesiune de operati de actiuni , stari si
evenimente

interne

constient

finalizate

in

procesul

de

transformare

comportamentelor interne in structuri de cunostinte mentale:

-imagine-notiune-act-gandire
-contemplare senzoriala-gandire abstracta
-empiric-stiintific in invatare
-perceptie-reprezentare

Abordarea procesualaa invatarii conduce la elaborarea unor produse ce apar

in calitate de produse noi si care devine in plan interior puncte de plecare si
mecanisme interne ce stau la baza unor noi acte de invatare . Totodata , aceeasi
abordare, genereaza o progresie de schimbari care combina acte constructive si
acte distructive . Invatarea este in permanenta pierdere si castig , elaborare si
reelaborare, retinere si excludere , o continua evolutie progresiva (in spirala) pe
calea cunoasterii , pe baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri intelectuale :
creativitate si independenta .
O idee pentru reusita actului de invatare o reprezinta convingerea ca o
"cunostinta" nu este formativa prin ea insasi ci prin procesul prin care se ajunge la
ea . Deplina angajare a individului in actul invatarii este totdeauna un alt factor
determinant pentru producerea invatarii . Orice experienta cognitiva, traita cu interes
genereaza la randul sau nevoia unei noi experiente de cunoastere .
Invatarea ca proces solicita un activism sustinut din partea celui care invata
astfel incat , sarcina cadrului didactic este aceea de a organiza si dirija invatarea in
sensul in care ea poate sa implice , sa angajeze , sa determine participarea activa a
prescolarului .

B)

- invatarea ca produs apare ca un ansamblu de rezultate noi, produse de

activitatea procesuala si se refera la cunostinte, priceperi, notiuni , modalitati de

gandire , atitudini si comportamente .

Rezultatele reprezinta o materializare a schimbarilor cantitative si calitative ,

relativ stabile , de natura afectiva sau cognitiva si de asemenea , corespund unor

24

schimbari intervenite fata de stadiul anterior . Fluctuatia rezultatelor ofera masura

eficacitatii si a eficientei procesului de predare-invatare .

3.2. TIPOLOGIE
In ceea ce priveste problematica teoriilor invatarii , una dintre cele mai
interesante si mai controversate discutii pe o tema de psihologie educationala ,
profesorul Ioan Neacsu de la Universitatea din Bucuresti, unul dintre cei mai mari
specialisti in psihologia educatiei , atat pe plan intern cat si plan international arata
in anul 1990 : " nu exista o singura teorie a invatarii care sa fie completa si sa
serveasca aplicarii si organizarii comportamentului de invatare ; exista in mod cert,
mai multe teorii ale invatarii in baza carora ne putem apropia de substanta unei
conduite aflate sub incidenta conceptului de invatare .
In ceea ce priveste , tendintele principalelor tipuri de invatare, mutatiile
survenite in momentul actual sunt urmatoarele :
_ invatarea prin imitare ;
_ invatarea prin rezolvarea de probleme ;
_ invatarea senzoriala ;
_ invatarea prin receptare ;
_ invatarea logica ;
_ invatarea mecanica ;
_ invatarea creatoare .
a) Invatarea prin imitare (invatarea prin observarea altora). Se inscrie intr-o teorie
mai larga , cea a invatarii sociale , concept introdus de N.E. Miller si J. Dollard , in
lucrarea sugestiv - intitulata : " invatarea sociala si imitatia " (1941).
Aceasta teorie a imitatiei deschide perspectiva implicarii socialului in explicarea
invatarii umane . Omul poate adesea sa invete prin observarea altor persoane .
Comportamentele acestora sunt modele reale supuse imitatiei de catre cei care se
afla in interactiune sociala . Se presupune ca tendinta spre imitatie este proprie
fiintei umane . Comportamentul educatorului in clasa reprezinta un model prin
imitatie .
b) Invatarea prin rezolvarea de probleme . Se realizeaza prin inlantuirea a doua
sau mai multe reguli insusite anterior . Este tipul superior de invatare care , in
esenta, este expresia efectelor cumulative ale celorlalte tipuri . " Prin acest proces

25

de combinare a vechilor reguli in altele noi , omul rezolva probleme noi pentru el si
isi formeaza astfel mai multe capacitati noi ." (H. Wallon - 1959 , " Tratat de
psihologie aplicata" pag. 1526 ) .

Ele sunt noi pentru el , nu si pentru stiinta .

Rezolvarea de probleme ne apare astfel ca o combinare a unor reguli invatate an terior. Cum se realizeaza pe plan interior aceasta combinare ? Este o intrebare
care depaseste simpla constatare a rezultatului obtinut in urma combinarii .
c) Invatarea senzoriala . Putem spune astfel ca in cadrul invatarii senzoriale se
realizeaza anumite corespondente si articulatii intre datele perceptive si actele
motrice corespunzatoare . Semnificativ, deci, in cadrul acestui tip de invatare este
modelul in care se articuleaza latura perceptiva cu cea motorie . " Din jocul combinat al
factorilor externi si interni modelul actului, tatonari, exercitiul, autocontrol, corectii etc va rezulta o
noua desprindere, o noua cucerire."
(I.Radu,"Psihologie scolara", Editura Stiintifica,1974,pag 51)

d)Invatarea prin receptare este cunoscuta si sub denumirea de invatare verbala,de

invatare a conceptelor(notiunilor),de invatare a sensurilor sau de invatare
constienta.
Cel care a studiat acest tip de invatare a fost psihologul David Ausubel. Potrivit
tezei sale fundamentale copiii invata in primul rand cele mai multe prin receptare si
apoi prin descoperire , principiile si ideile ce constituie continutul celor ce urmeaza
a fi invatate sunt prezentate si receptionate de copii si in mai mica masura
descoperite de ei. De aici si denumirea pe care o intalnim de "invatare verbala a
sensului". Deducem astfel ca purtatorul informatiei este cuvantul.Invatarea nu se
reduce la simpla memorare a acestuia, ea presupune in mod necesar intelegera
sensului, prin constientizarea

sarcinii de invatat cu ajutorul actunilor mintale

prealabile.
Achizitia de informatii pe care o presupune acest tip de invatare include un
evantai larg de elemente, incepand din imagini si reprezentari privtoare la obiecte si
fenomene concrete si terminanad cu notiuni (concepte) principii si idei abstracte .
e)Invatarea logica este acea alternativa in care achizitia finala a procesului de
invatare(notiune,principiu,idee etc.)poate fi articulata si inclusa in structura
conjunctiva a subiectului,poate fi corelata cu ceea ce subiectul stie dinainte,dandu-i
astfel acestei achizitii un sens. Achizitia devine veriga sau componenta intra-un lant
mai complex imbogatind-o cu nuante suplimentare.
f)Invatarea mecanica e alternativa in care achizitia finala este doar memorata fara
sa fie articulata cu cunostintele anterioare.

26

g)Invatarea creatoare presupune cu precadere acest din urma aspect ,

descoperirea unei solutii originale pentru rezolvarea situatiilor problematice . Ea
intervine atunci cand simpla aplicare a unor raspunsuri automatizate sau algoritmi
nu este suficienta pentru descoperirea solutiei .
Mecanismul psihologic intern implicat in acest proces este prea putin cunoscut .
De cele mai multe ori intervine operatia de combinare intr-o structura cognitiva noua
a regulilor invatate anterior .
h)Invatarea prin descoperire se refera la o situatie in care materialul de invatat nu
este prezentat intra-o forma finala , el urmeaza sa fie descoperit ca urmare a unei
activitati mintale si apoi inclus in structura cognitiva a celui ce invata .
Din punct de vedere al formelor de organizare descoperirea se poate realiza
prin instruire individuala in ritm propriu , pe perechi , in grupe mici , sau prin
activitatea independenta in ritm dirijat cu participarea tuturor copiilor .
Se recunoaste ca din punct de vedere teoretic invatarea prin descoperire
constituie un generator al motivatiei si increderii in sine . Accentul pus pe
descoperire in cazul invatarii "are drept efect calauzirea copilului pe o cale
constructiva" ( D. Ausubel, F. Robinson :"Invatarea in scoala", Editura didactica si
pedagogica Bucuresti ,1971, pagina _578 ) . Conditia necesara este ca situatia de
invatare sa fie bine structurata si adaptata particularitatilor de varsta ale celui care
invata cat si continutul disciplinei stiintifice .
In construirea unei activitati putem efectua , desigur , potrivit noilor conceptii
metodologice , combinarea diversa de metode , precum si a fiecarei modalitati de
folosire a formelor , procedeelor sau mijloacelor de invatamant fie pentru intreaga
activitate , fie pentru parti din ea .
Intreaga problematica a invatarii trebuie sa constituie alaturi de predare o
constanta a preocuparilor cadrului didactic la nivel de organizare si desfasurare a
procesului de invatamant .

27

3.3. PARTICULARITATILE INVATARII LA PRESCOLARI

Invatarea la varsta prescolara se deosebeste in mod distinct de invatarea in

cadrul activitatilor obligatorii .
Invatarea este o activitate complexa a omului in care sunt implicate si alte
procese cognitive . O contributie importanta in invatare o au procesele afective ,
vointa si motivatia ca si atentia si utilizarea numeroaselor deprinderi de toate
felurile.
Prescolaritatea este si stadiul in care se realizeaza o evidenta invatare afectiva
prin observarea conduitelor celorlalti , prin imitarea dar si prin asimilarea unor
cerinte si norme .
Intre trei si sase ani invatarea apare frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei
mari , si ca activitate de sine statatoare atat in forme spontane cat si organizate .
Invatarea reprezinta o activitate menita sa schimbe comportamentul copilului ,
sa-i faciliteze asimilarea de informatii , sa ajute copilul sa se adapteze la mediu . Ea
presupune asimilarea de cunostinte si abilitati , formarea de capacitati adaptative ,
prelucrare de informatii , aplicarea in practica si evaluare a propriilor performante .
Stiintele educatiei si psihologia au parcurs in ultimile decenii pasi importanti in
descifrarea mecanismelor cognitive , in decriptarea modului cum invata copilul , mai
ales la varsta prescolara .
J.Piaget, Henry Wallon, Vagotski si alti precursori ai psihologiei cognitive au
deschis drumul unor cercetari fructuoase in domeniu, urmate de psihologii si
pedagogii contemporane .
Activitatile din gradinita sunt un antrenament al capacitatii de invatare , in
masura in care sunt adaptate particularitatile si capacitatile de invatare, specifice
varstei. Numai prin cunosterea psihologiei copilului si a personalitatii fiecarui copil
in parte, educatorul poate sa-i organizeze experienta de invatare in asa maniera
incat sa-i faciliteze accesul in cunoastere si sa-i amplifice capacitatile de asimilare
de noi cunostinte , de formare a unor deprinderi de munca intelectuala esentiale in
adaptarea la activitatea scolara .

28

Cercetarile de psihologie a invatarii, particularizate pentru varsta prescolara ,

subliniaza caracterul concret-intuitiv al invatarii , necesitatea de vehiculare a
obiectivelor si al jocului in dezvoltarea personalitatii prescolarului . Rolul familiei, al
educatorului , al grupului de copii (prieteni si colegi de gradinita) reprezinta factorii
ce influenteaza major evolutia invatarii .
De aici decurg urmatoarele cerinte ale stimularii interesului pentru invatare si
pentru largirea orizontului de conoastere :
_ deschiderea copilului pentru cunoasterea nemijlocita (concret-intuitiva) a realitatii
cu care poate intra in contact direct, pe calea simturilor si a actiunii , a jocului si a
manipularii de obiecte ;
_ largirea cunoasterii prin antrenarea capacitatilor de reflectare la nivelul perceptiilor
si reprezentarilor (dezvoltarea spiritului de observatie , a finetii analizatorilor) ;
_ declansarea curiozitatii epistemice , accentul pe activitati la alegere, care-i trezesc
interesul ;
_ formarea deprinderilor de munca intelectuala accesibile varstei .
Cercetarile au pus in evidenta ca prescolarul are disponibilitati de cunoastere
sporite fata de cele valorificate in gradinita, rezerve de energie neutilizate . Se
impune educarea timpurie si cresterea numarului de conexiuni nervoase (50.000 la
nivel normal) . Generalizarea grupei pregatitoare si , in perspectiva , a gradinitei ar
fi o solutie mai ales pentru situatiile in care familiile nu acorda suficient interes
pentru dezvoltarea intelectuala a copilului . Gradinita de copii ofera cadrul prielnic
pentru organizarea stiintifica a invatarii , esalonarea gradata a sarcinilor de
invatare , conducerea cu profesionalism a copilului pe calea cunoasterii.
Valorificarea experientei de viata a copilului , predominanta jocului ca tip de
activitate si imbinarea activitatilor comune cu cele alese sunt premisele unei invatari
eficiente la varsta prescolara . Recuperarea unor ramaneri in urma , a unor carente
educative din familie , a unor componente gresite se realizeaza numai in cadrul
organizat din gradinita .
Compexitatea invatarii rezulta si din cerintele multiple ridicate de viata scolara
si integrarea sociala viitoare . Copilu este format si informat in domeniul intelectual ,
moral, estetic , fizic, explicativ, religios , s.a. sporind sansele unei adaptari rapide la
activitatea scolara si la exigentele de mediu , integrare scolara si culturala .
Treptat , copiii vor putea trece de la cunoasterea senzorio-motorie la cea
rationala prin valorificarea situatiilor propice invatarii: "curiozitatea vie " a copiilor ,

29

repetarea, uneori obsesiva a intrebarilor cauzale : "de ce ? ", "cum ? " ,

demonstreaza marea plasticitate a sistemului nervos , capacitatea de a descoperi
relatii cauzale si interpretari stiintifice, daca raspunsurile vor fi formulate adecvat
varstei ( de exemplu , copilul de 5-6 ani intelege si poate explica de ce cad frunzele
toamna , de ce pleaca pasarile calatoare , de ce ingheata apa etc. ) , iar la sapte ani
poate intelege transformarea naturii de-a lungul anotimpurilor . Legarea explicatiilor
teoretice de demonstrarea practica si de experienta copiilor va grabi trecerea lor in
stadiul operatiilor formale , accesul lor la abstractiuni si generalizari .
Dezvoltarea limbajului este spectaculoasa : copilul invata notiuni empirice intrun ritm ce nu va mai fi niciodata acelasi in toata viata sa ; se dezvolta la 5-6 ani
limbajul contextual ( chiar in absenta materialului intuitiv ) care face trecerea la
notiunile stiintifice . Gandirea se dezvolta in acelasi ritm cu limbajul , legatura dintre
cele doua procese psihice fiind una de conditionare reciproca .
Imaginatia are un rol de compensare a necunoscutului , de inlocuire a ceea ce
nu poate face copilul in plan real cu planul dorintelor si nazuintelor manifestate in
reverie si joc . Treptat, spre varsta scolara, copilul incepe sa discearna intre real si
imaginar , sa se indoiasca de continutul unor povesti, mituri , sa caute explicatii
rationale ale realitatii.
Actiunea reala este cheia de bolta a dezvoltarii intelectuale. O imagine ( un
tablou ) ilustreaza un acces la abstractie decat in situatia participarii reale, motrice,
intelectuale, afective, motivate si sustinute de curiozitate . Orice fortare a
abstractizarii duce la invatare formala , memorare mecanica , fara eficienta practica.
Poate mai mult decat factorii biologici si nativi , conditiile psihologice si
psihosociale joaca un rol important in invatare .
Atitudinile si formele de conduita se constituie in cea mai mare parte de
invatare , desi se vorbeste si despre " stilul personal " in comportare de la varste
fragede ( 3-4 ani ) . Factorii intaritori ca : repetitia , aprobarea adultului ,

aprecierea reciproca in grup , trairea afectiva pozitiva a reusitei ,

satisfacerea motivului sau a trebuintei care au indemnat la actiune ,
isi manifesta din plin influenta . Achizitia unor atitudini nu presupune doar imitarea ,
copierea atitudinii adultilor , ci si imbunatatirea lor prin autocontrol si creatie proprie ,
prin originalitate . Pentru Pia_

30

get , evolutia personalitatii infantile apare ca o invatare prin asimilareacomodare

(deci ca o adaptare) , ca o constructie de structuri acomodate conditiilor exterioare ,
pe care copilul le asimileaza .
Cautarile recente , starile asupra ansamblului biopsihic structurat ca fundament
al individualizarii copiilor in perioade timpurii ( 3-4 ani ) , conturarea prin invatare a
unor atitudini caracteristice , a unui mod propriu de conduita la solicitarile mediului .
La varsta prescolara mare se remarca o "descentralizare" a psihismului , in
sensul depasirii egocentrismului . Apare identificarea sinelui si eului , in trei ipostaze
(Ursula Schiopu - " Cunoasterea copilului prescolar " ) : sinele sau eul perceput de
copil (autoperceput), cel dorit sau ideal si imaginea de sine reflectata in perceperea
de catre cei apropiati ( parinti, educator ) . Totodata apar relatii sociale de tip eu-tu,
eu-noi, eu-noi-voi , etc. Invatarea psihosociala da nastere unor noi comportamente :
comportarea reverentioasa , salutul, exprimarea gratitudinii , adresarea cu
"dumneavoastra" in discutiile cu adultii , atentie si solicitudine in grup ce constituie
temeiul angregarii normale in colectivul clasei intai . Invatarea comportamentelor
civilizate , a regulilor morale elementare si aplicarea lor in practica sunt desigur un
domeniu important al muncii educative din gradinita .

IV. RELATIA JOC-INVATARE LA PRESCOLARI

4.1. RELATIA JOC-INVATARE

" Dorintele noastre sunt posibilitati ce zac in noi . Visele sunt realizari in
avanpremiera "
Goethe
Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a
invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept actiunea principala a
dezvoltarii inteligentei copilului si o normare de baza a procesului de larga
sociabilizare a copilului . Invatarea are , in acest sens ,un continut foarte larg si este
strans legata de latura psihica si sociala a personalitatii copilului.In lumina acestei
conceptii ,invatarea nu este indreptata spre achizitionarea de cunostinte verbale si
nu este inteleasa ca o activitate bazata pe operatii abstracte,ci se sprijina pe
structura concreta a gandirii copilului.Abia la varsta prescolara mai mare,cand
structura psihicului copilului trece din planul actiunii in planul vorbirii ,invatarea

31

dobandeste caracterele de invatare propriu-zisa si serveste la formarea si

sistematizarea cunostintelor elementare in anumite domenii.
Baza invatamantului prescolar trebuie sa o constituie activitatea operational
-activa a copilului,care ii ofera copilului prilejul de initiativa si experienta - constituind
o baza pentru formularea verbala a cunostintelor.
Se stie ca invatarea este uneori obositoare-daca nu intelectual, cel putin
fizic.De aceea ,introducand cu mult tact ,cu pricepere,activitati de joc,cream o
legatura ,o continuitate cu perioada de varsta anterioara , iar prin reusita actiunii
intreprinse,ii dam copilului satisfactie , ii captam pentru mai departe intelectul, il
invioram.
In frageda copilarie,invatarea este naturala si spontana.Curiozitatea si
gandirea care-l stimuleaza in joc sunt parte integrata din placerea sa de a
invata.Prin joc ,copilul se aventureza in necunoscut, incercand sa vada cat poate sa
construiasca de inalt un turn din cuburi; cate obiecte diferite poate modela din
plastilina , testand astfel si materialul de joc si pe sine .
Jocul da copilului prescolar "simplu" ideilor importante , care treptat constituie
"mijloacele" cu ajutorul carora el va cuprinde , mai tarziu, mai multe concepte
complexe , cand copilul va dobandi o gandire profunda .
Tot jocul este cel care da posibilitatea copilului de a fi mai de graba un initiator
in propria sa lume decat o persoana manipulata si disciplinata tot jocul determina
cresterea increderii in sine a copilului, cat si dorinta de autodepasire, lasindu-i la
indemana libera optiune, libera directionare, fantezia si imaginatia.
Imbinarea judicioasa a elementelor de joc cu cele de invatare constituie un
mijloc important de pregatire psihologica a copilului pentru scoala.
Jocul de asemenea, trebuie indrumat de adult, fara ca prin aceasta
spontanietatea copilului sa fie stingherita.
Rolul educatoarei consta in orientarea si conducerea jocului nu numai pentru
clarificarea scopurilor urmarite, dar si pentru sporirea efortului constient in
directionarea efectelor educative.
In functie de particularitati de varsta ale prescolarilor, insusi procesul de
invatare prezinta anumite particularitatile. Aceste particularitati sunt, de fapt, un
rezultat al legaturilor ce se stabilesc intre joc si invatare pe parcursul perioadei
prescolare. Aceasta corelatie intre cele doua forme de activitate nu ramane
constanta. Ca regula generala, pe masura ce se trece de la o grupa prescolara la

32

alta, activitatile obligatorii castiga termen din ce in ce mai mult. Chiar si in jocurile
copiilor, motivele invatarii la scoala incep sa apara net exprimate(la prescolarii
mari). La aceasta varsta copii manifesta un vis interesant pentru o forma mai
organizata de activitate, pentru invatatura, ceea ce dovedeste ca ei au atins sub
aspectul dezvoltarii psihice nivelul corespunzator spre a putea intra in scoala.
Acest fapt se poate constata comparand felul in care se joaca prescoarii din
grupa mijlocie si cei din grupa mare " de-a scoala ". Se observa ca sensul
principal al invatarii nu este inca oglindit in jocurile prescolarilor de varsta mijlocie.
Cand se joaca " de-a scoala ", elementul dominant il constituie rolurile si
actiunilece decurg din actiunile jocului (trezirea la timp pentru a nu intarzia la scoala,
drumul spre scoala, asezarea in banci, etc).

Invatarea ca atare nu apare de loc in

jocurile copiilor.
Astfel se reprezinta lucrurile in jocurile prescolarilor mari. In centrul jocului se
afla activitatea propriu-zisa de invatare. Actiunile de joc constau in a "scrie", a "citi",
a "calcula", intra-un cuvant, in a face tot ceea ce preocupa un copil care invata. Prin
urmare, in jocul copiilor din grupa mare, invatarea ocupa un loc central. Semnificativ
este si faptul ca rolurile preferate de copii sunt acelea de elevi, adica, toti vor sa des
fasoare o activitate specifica vietii scolare, aceea de a invata. Aceasta dovedeste
noua atitudine a copilului fata de activitatea de invatare, faptul ca el s-a ridicat la o
noua treapta de intelegere a semnificatiei acestei activitati de raspundere.
Corelatia dintre joc si invatare la diferite etape ale varstei prescolare este
conditionata de nivelul general de dezvoltare psihica a copilului. Dar pe masura
introducerii treptate a elementelor de invatare, se produc schimbari vizibile in
activitatea psihica a copilului; la varsta prescolara mica asimilare cunostintelor si
formarea deprinderilor in cadrul activitatilor obligatorii sunt indistubil legate de joc.
Copilul manifesta tendinta de a transforma in joc activitatile programate de
educatoare pentru a-i transmite cunostinta si a-i forma deprinderilor. De pilda copilul
manuieste cu multa placere creionul pe hartie,dar fara intentia de a "desena" ceva.
Pe el il captiveaza insusi procesul operarii cu creionul, faptul , ca, trasand cu
creionul pe hartie diferite linii intortocheate. La fel se intampla si cu celelalte
activitati. Pe el nu-l intereseaza inca obtinerea unui anumit rezultat, de exemplu,prin
asezarea

cuburilor

realizarea

unei

constructii,

prin

modelarea

plastilinei

confectionarea unei jucarii. De asemenea, asimilarea cunostintelor si insusirea

deprinderilor nu constituie pentru copil o problema de rezolvat Cu toate acestea,

33

prin imbinarea elementelor de invatare cu cele de joc copilul isi insuseste unele
cunostinte si face pasi in directia formarii deprinderilor de munca intelectuala.
Aceasta particularitate psihologica a invatarii la varsta prescolara unica face
necesara includerea "procedeelor de joc" in desfasurarea activitatilor obligatorii. Pe
aceasta cale se capteaza mai usor atentia, se intesifica procesele de analiza si
sinteza, se dirijeaza miscarile si actiunile, se mentine viu interesul copiilor pentru
activitatea desfasurata Jocul devine astfel un important mijloc pentru insusirea
cunostintelor si deprinderilor, daca este imbinat in mod rational cu elemente de
invatare.
Jocurile si invatarea sunt formele de activitate sub influenta carora copilul
prescolar se formeaza si se dezvolta. Intre aceste forme exista o stransa legatura.
La diferite etape ale varstei prescolare,corelatia dintre joc si invatare se realizeaza
in forme specifice. La varsta prescolara mica jocul ocupa in preocuparile copilului
locul central. Chiar si invatarea implica anumite elemente de joc. Totusi in formele
cele mai simple motivele invatarii incep sa se constituie chiar si la prescolarii mici.
Aceste motive nu sunt dominante fata de motivele jocului. La prescolarii din
grupa mijlocie si din cea mare, interesul pentru invatare creste din ce in ce mai mult.
Cu toate acestea jocul nu-si pierde din insemnatate nici la aceasta varsta. El
ramane si mai departe tipul fundamental de activitate prescolara, care indeplineste
importanta functiei educative. Astfel, in procesul jocului, copilul isi insuseste mai
bine semnificatia sociala si isi formeaza mai usor unele deprinderi practice
elementare.(De pilda, in cadrul unor jocuri,presolarii confectioneaza din diferite
materiale cadouri pentru altii).
Jocul si invatarea exercita o influenta pozitiva asupra dezvoltarii psihice a
copilului. La randul lor, ele sufera influenta pozitiva a acestei dezvoltari. Nivelul tot
mai inalt al dezvoltarii psihice generale a copilului actioneaza pozitiv asupra nivelului
la care se desfasoara cele doua forme de activitate. In aceasta consta influenta
reciproca, relatia dialectica intre joc si inavatare , pe de o parte si dezvoltarea
psihica generala a prescolarului, pe de alta parte. Fiind factori importanti ai
dezvoltarii psihice, jocul si invatarea sunt in acelasi timp si un efect al acestei
dezvoltari.

In felul acesta , in procesul desfasurarii activitatilor obligatorii se

creaza premisele psihologice ale pregatirii precolarului pentru activitatea de invatare

in scoala.

34

In procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare

a copiilor ,ca procedeu de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le
propune procesul de invatamant si ca forma de organizare a activitatii de
cunoastere si dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile.
"Prin joc , ca activitate inrstuctiv educativa , se realizeaza adapterea

copilului la invatarea sistematica,prin libera manifestare a spiritului de

independenta in efectuarea diferitelor activitati, jocuri simuland la maximum
actvismul copilului."
(El. Pop,"Jocuri si alte activitati la alegerea copiilor" in "Programul gradinitei",in
"Jocuri si alte actvitati alese " - supliment al revistei pedagogice, Bucuresti
1976,pag 11)
In literatura pedagogica,ca mijloc de instruire si educare, jocul este cunoscut
sub numele de joc didactic-forma de invatare prin joc.
Ca mijloc de invatare,jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor,prin el
procedeul

luand

cunostinta

inconjuratoare,proprietatile,relatiile

cu
si

observatiile
raporturile

si

dintre

fenomenele
ele,

invatand

lumii
sa

le

denumeasca.Tot in cadrul jocului se dezvolta perceptia, imaginatia, memoria,

gandirea etc. ; copiii isi pot exprima in joc impresiile ,descoperirile si starile afective
jocul - ca forma a invatarii-contribuind astfel la dezvoltarea proceselor si insusirilor
psihice.
Prin joc, copilulu isi exerseaza pronuntia, isi imbogateste vocabularul invata sa
faca unele generalizari care duc la precizarea continutului notional. Imbinand
elementele de invatare cu cele de joc si invers, copilul isi imbogateste sistematic
cunostintele.
Jocul creeaza premisele comporatarii constiente a copiilor, conditie esentiala a
invatarii.Indiferent de forma pe care o imbraca,jocul dezvolta capacitatea de
cunoastere a copilului, cultiva sentimentele dintre cele mai variate, educa
vointa,pune bazele, insusirii pesonalitatii, incat toate aceste modificari aparute in
viata psiho-fizica au o inraurire pozitiva asupra desfasurarii tot mai eficiente a
activitatii organizate in scopul invatarii.Relatiile dintre invatarea sistematica si joc
este suportul pe care se sprijina intreaga activitate instructiv-educativa din gradinita.
Participarea activa, optionala si libera la jocuri a copilului duce permanent la
invatarea noului,invatarea sistematica la aceasta varsta nu poate fi conceputa in
afara jocului.

35

Sintetizand cele relatate mai sus privind raportul dintre joc si invatare dirijata in
anii prescolaritatii , putem retine urmatoarele coordonate generale :
a)_ la varsta prescolara activitatea de invatare dirijata nu se poate realiza decat in
sprijinul jocului , ea trebuie sa contina elemente ludice pentru a se inscrie printre
ocupatiile preferate si sa poata fi finalizata in cele din urma ;
b)_ invatarea dirijata nu se poate realiza in mod strict -independent ci numai in
prezenta si sub indrumarea atenta, pas cu pas, a educatoarei;
c)_ invatarea , sub aspectul continutului , nu se poate ridica decat pana la nivelul
real de a gandi si actiona ( obiectual, verbal, afectiv ) al copilului , teoria structurilor
mintale a lui J. Piaget fiind convingatoare din punct de vedere stiintific .
Jocul si invatarea influenteaza pozitia dezvoltarii psihica generala.
Influenta lor este reciproca , pentru ca intre joc si invatare exista o relatie dialectica .
Intre dezvoltarea comportamentului psihic si invatare , la varsta prescolara se
stabilesc raporturi de interdependenta si conditionare reciproca . Forma specifica de
realizare a invatarii in aceasta perioada este jocul .

Prin el copilul invata , iar prin

intensificarea invatarii se ating nivelurile progresive de dezvoltare psihica si implicit ,

forme si tipuri , progresiv superioare de joc ( de la jocul de manipulare simpla de
obiecte si jucarii, la jocul cu subiect imitat, la cel cu subiect creat de copil, de
constructie, iar in final la jocul de dramatizare si cel cu reguli ) .
In perioada prescolara , desi jocul detine importante functii formative, el nu
este unica forma de activitate prin care se asigura dezvoltarea psihica a copilului .
Activitatea de invatare de tip scolar organizata sub forma activitatii comune,
intregeste si desavarseste functia formativa a jocului .
Relatia dintre joc si invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in
varsta , in sensul ca activitatea comuna castiga din ce in ce mai mult teren (de la
durata de 10-15 minute la durata de 25-30 minute).
Datorita schimbarilor ce se produc in psihicul copilului , jocul se poate schimba
trecand de la un stadiu de dezvoltare la altul, devenind treptat o forma de activitate
tot mai complexa , intre joc si dezvoltarea psihica , existand un raport corelativ stimulator .

Deci, invatarea imbraca forme diferite potrivit particularitatilor

caracteristice dezvoltarii psihologice a copilului .

In perioada prescolara copilul

invata in mod spontan , dupa un program propriu - prin joc si alte activitati - si dupa
programul adultilor , in activitatile comune .

36

La varsta prescolara mica , pentru a facilita insusirea cunostintelor , formelor si

deprinderilor prin activitati comune , este indispensabila folosirea elementelor de joc
pentru a le capta usor atentia si pentru a-i antrena in activitatile intregului parcurs.
Trecand la grupa mijlocie , procesul insusirii cunoasterii , de formare a
deprinderilor si obisnuintelor incep sa se detaseze de actiunile cu caracter de joc .
Acum prescolarii dovedesc interes in urmarirea explicatiilor transmise verbal ,
pun intrebari - solicitand precizari cu privire la realizarea temei , toate acestea fiind
posibile datorita intensificarii functiei reglatoare a sistemului verbal si a experientei
dobandite anterior . La aceasta varsta se pune accent pe integrarea copiilor in
activitatea de invatare sistematica, organizatorica, in care procedeele de joc sunt
folosite in mai mica masura , fara insa a se renunta la ele .
La grupa mare , invatarea incepe sa fie privita ca activitate dominanta ,
realizandu-se asimilarea activa a cunoasterii , conturandu se anumite procedee
mintale de lucru , copiii intelegand mai bine problemele supuse spre rezolvare,
straduindu-se sa gaseasca solutii proprii, sporind astfel rezistenta la efortul
intelectual .
Asa cum rezulta din cercetarile lui J. Piaget , invatarea este un fenomen
specific adaptarii omului la viata sociala .
In concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie sa fie asigurata o justa
proportionare a jocului cu invatarea, a elementului distractiv cu efortul fizic si
intelectual. Desi jocul este activitatea dominanta la varsta prescolara, totusi ea se
imbina cu anumite forme de munca intelectuala accesibila acestei varste.
" Unele jocuri sunt inventate chiar de spiritul copiilor, altele sunt

inchipuite si organizate de educatoarea lor, anume pentru a ocupa placut pe

copii cu o activitate ce contribuie, fara se se observe, la educarea lor "
(I. Gavanescu) .

37

4.2. PROIECTE DIDACTICE

Raspunde repede si bine!
Grupa: Mare si Pregatitoare
Obiective operationale:
- sa constituie multimi dupa criterii comune;
- sa aprecieze cantitaea numarare si punere in corespondenta in vederea formarii
sirului crescator ;
- sa formeze conform algoritmului sirul crescator si descrescator(0-10, 10 - 0),
precizand locul fiecarui numar in sirul de numeric ;
- sa raporteze cantitatea la numar, respectiv la cifra corespunzatoare, recunoscand
si stabilind vecinii numerelor;
- sa contina si sa descompuna un numar dat in variante posibile;
- sa efectueze operatii simple de calcul oral recunoscand semnificatia simbolurilor
aritmetice(+; -; =);
Sarcina Didactica
- formarea sirului crescator si descrescator in limitele 0 -10, numararea
constienta in limitele 0 -10; operatii de calcul matematic in limitele 0 -10.
Reguli de joc
- toate sarcinile jocului incep si se termina la semnalul educatoarei raspund
copiii desemnati de aceasta sau de copii; toate sarcinile propuse in " asigurarea
performantei" sunt considerate probe de concurs; castiga echipa care rezolva
"repede si bine" sarcinile propuse prin probe; fiecare proba va fi punctata cu bulina
corespunzatoare pe tabla de evidenta a rezultatelor.
Elementele de joc:
- clopotel, trompeta, toba,teme de concurs,mascote distinctive.
Continutul matematic:
- sir crescator, descrescator, numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica.
Strategia didactica
Metode si procedee:
- conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul.
Material didactic:
a) demonstrativ: multimi de jetoane(fructe, 1-10), flanelograf, cifrele 0 10 , tabla
magnetica , siluete cu magnet, tabla pentru evidenta rezultatelor , medalioane cu

38

fructe pentru recompensa.

b) distributiv: cosulete, jetoane(flori de sezon) cifrele 0 -10, simbolurile (+ , - , =),
diagrama colorata, panou cu buzunare orizontale, fisa individuala, creioane
colorate.
Strategie simulativ-evaluativa;
- aprecieri, recompense.
Resurse temporare : 30 de minute.

39

MOMENTE
PEDAGOGICE
Introducerea in
joc

CONTINUTUL ACTIVITATII
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
_ creeaza conditii optime de _intra ordonat in sala de
desfasurare a activitatii

PREGATIREA
ACTIVITATII

aranjeaza

grupa si isi ocupa locurile.

masutele

si

scaunele in forma de semicerc ;

_

pregateste

si

distribuie

PREZENTAREA

materialul
_anunta

OBIECTIVELOR

"Raspunde repede si bine!" spre desfasurare

SI A
REGULILOR
JOCULUI
Captarea atentiei

titlul

jocului

: _repeta titlul jocului propus

_solicita denumirea materialului _denumesc materialul demon

demonstrativ

strativ;

_prezinta scopul si obiectivele, _recepteaza cele enuntate.

jocului in termeni accesibili.

Enuntarea
scopului si a
obiectivelor
DEMONSTRARE _la
A JOCULUI
Reactulizarea
cunostintelor cu
privire la
compararea

semnalul

sonor(clopotel) _constituie

multimi

dupa

propune constituirea de multimi forma la masa educatoarei;

dupa forma;

_compara multimile stabilind

_cere compararea cantitatii multimea cu cele mai multe

global

si

prin

numarare; elemente(10) si multimea cu

_propune

compararea

cantitatii,

punere

corespondenta

punerea in

vederea

in

realizarii

prin cele mai putine elemente (1),

in apoi multimea fara nici un

sirului element(0-vida);

corespondenta

crescator;

_numara

locul numerelor

_solicita

in sirul numeric.

descrescator la tabla magnetica; _enunta algoritmul de formare

formarea

prin

gest

de

sirului incercuire

_la semnal ( trompeta ) cere a sirului crescator, lucreaza la

raportarea cantitatii la numar , flanelograf

respectiv la cifra corespunza- _rezolva

sarcina

toare (antreneaza cat mai multi algoritmul

de

copii);

motivand
formare

(lucreaza simultan la _asociaza cifrele numarului

40

cele doua siruri, respectiv la din multime ;

flanelograf sir crescator si

la _verbalizeaza corect actiunile

tabla magnetica-sir descresca- _caracterizeaza multimile in

tor;

limbaj matematic adecvat ;

_solicita

precizarea

locul _sesiseaza greseala produsa

fiecarui multimi in sirul numeric, caracterizeaza si verbalizeastabilind vecinii, numere pare si za actiunea (ex: multimea cu
impare;

_propune exercitii de 9

tipul " Gaseste greseala

elemente

nu

poate

fi

" asezata intre multimea cu 3 si

producand greseli intentionate 4

elemente

deoarece

in asezarea multimilor in sir multimea cu 9 elemente se

crescator , respectiv a cifrelor afla intre multimea cu 8 si 9
EXECUTAREA
JOCULUI

corespunzatoare .
elemente )
_ propune desfasurarea jocului _
recepteaza

enunturile

pe echipe distribuind mascote educatoarei

distinctive (fluturasi si buburuze)

_"echipa

fluturasilor"

_precizeaza regulile si sarcinile realizeaza sirul crescator 0-10

jocului stabilind ideile de reusita ;
si

sistemul

de

evidenta

_" echipa

a buburuzelor" realizeaza sirul

rezultatelor (fiecare lucru se descrescator

10-0

puncteaza si se considera proba _realizeaza sarcina utilizand

la concurs );

corect nr ordinal (1-10) ;

(toate probele incep la semnalul _rezolva sarcinile in timpul

"repede

si

bine"

PROBA

Nr.

. acordat .
1

"Colorati

pe

tabel

patratele

cat

indica

atatea
cifra

!"

(sarcinile sunt rea- lizate pe fise

de evaluare) .
PROBA
"Ordonati

Nr.

margaretele

2
pe

diagrama colorata , numarati-le"

a)"Luati margareta corespunzatoare insir numarul de zile

41

dintr-o sapatamana asezati-o in

buzunarul

corespunzator

al

punctului; asociati-i cifra " (7)

b) " Luati din sir margareta
corespunzatoare nr. degetelor
de la ambele maini , asezati-o in
buzunarul

corespunzator

asociati-i cifra corespunzatoare"

(10) ;
c) " Numarati in gand cate
picioare are un catel ! ; luati
margareta corespunzatoare nr.
de

picioare

si

buzunarul
COMPLICAREA
JOCULUI
Realizarea feedback -ului si
obtinerea
performantei

asociati-i
PROBA

asezati-o

in

corespunzator
cifra (4) ;
Nr.

3 _Rezolva sarcinile propuse la

"desenati in caseta libera , prin semnal

(clopotel)

corespondenta, bulinele de pe _Rezolva operatia de adunare

domino Ce nr de buline ati si
obtinut?"

incercuieste

corespunzator

semnul
!

"incercuiti cifra corespunzatoare _Receptioneaza exercitiul si

nr de buline obtinut ! "

(9) ; rezolva operatia de scadere

"descompuneti grupa florilor in utilizand

subgrupe

Incercuiti

cifra matematice adecvate ! ( 8-

corespunza toare numarului 2=6 ) .

de flori din inimioara ! " (10)
PROBA

Nr.

"puneti toate ciupercile in cos ,

desenati

pe

eticheta

atatea

liniute cate ciuperci sunt ! (6+1),

incercuiti

semnul

potrivit

operatiei facute " .

PROBA
_propune

Nr.
spre

rezolvare

42

simbolurile

problema

inregistrata

pe

casetofon :
" Pe o racheta zboara iuti
Opt viteji cosmonauti .
Doi coboara pe o planeta
Cati au ramas in racheta ?"
INCHEIEREA

_participa

ACTIVITATII

la

_Apreciaza calitatea rezolvarii rezultatelor

sarcinilor , stabileste

evaluarea
alaturi

de

echipa educatoare;

castigatoare, ofera recompense;

_ies ordonat din sala de

grupa intonand un cantec
numaratoare

PROBA 1

10

PROBA 2 - 3

43

PROBA 4

PROIECT DE ACTIVITATE
Data :
Grupa : pregatitoare

44

Denumirea activitatii:Activitate de educatie a limbajului

Tipul activitatii:memorizare
Tema:"De pe-o buna dimineata"de Otilia Cazimir
Scopul :
-exersarea functiile memoriei si educarea calitatilor ei prin memorarea
poeziei
-formarea deprinderilor copiilor de a recita expresiv ,de a respecta pauzele
gramaticale,si logice marcate de sensul propozitiei sau al frazei ritmate;
Obiective operationale :
O1:Sa precizeze unele aspecte caracteristice anotimpului primavara
O2:Sa-si insuseasca noile cuvinte si expresii din textul poeziei (de exemplu
"mustati de ata","care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare","carabus cu barba")
O3:Sa recite corect,logic,expresiv respectand intuatia , accentul, pauza, ritmul,
tonul si nuantarea vocii in timpul recitarii poeziei
O4:Sa memoreze poezia "De pe-o buna dimineata",de Otilia Cazimir
Strategii didactice : mixte
Metode si procedee : conversatia euristica , exercitiul verbal , explicatia demonstratia .
Mijloace de invatamant : _ textul poeziei
_ plansa reprezentand un tablou de primavera
Forme de organizare : frontal , individual
Durata activitatii : 30-40 minute

De pe-o buna dimineata

de Otilia Cazimir
De pe-o buna dimineata
Cu tulpina de carcel,
A sarit un gandacel
Cu mustatile de ata
Alti gandaci, marunti si rosii ,
Care-si poarta fiecare

45

Ochelarii pe spinare ,
Dorm la soare, somnorosii .
Iar pe-un fir de papadie ,
Ce se-nalta drept, din iarba,
Suie_un carabus cu barba ,
In hainuta aurie .
Suie, mandru si grabit ,
Sa vesteasca lumea mare ;
" _ Prea cinstita adunare ,
Primavara a sosit . "

MOMEN

STRATE-

TELE

ACTIVITATEA

ACTIVI-

EDUCATOOAREI

ACTIVITATEA COPIILOR

TATII
ORGANI

GII
DIDACTICE

_vor fi antrenati copiii pentru

ZAREA

asezarea

ACTIVI-

scaunelor)

TATII

semicerc ;

mobilierului
in

forma

(a
de

_copiii

vor

ajuta

la

asezarea scaunelelor sub

forma de semicerc si vor
ocupa

locul

stabilit

de

educatoare sau dorit de ei ;

INTRODUCEREA IN
ACTIVITATE
CAPTAREA

_copiii vor fi intrebati in ce _"noi ne aflam in anotimpul

anotim ne aflam noi acum

primavara"

_"eu v-am pregatit o surpriza _"In imagine este vorba de

: o plansa in care sunt anotimpul primavara"

ATEN-

prezentate

TIEI

frumoase .

multe

lucruri _"noi ne-am dat seama ca

Despre ce este primavara pentru ca

credeti voi ca este vorba in soarele straluceste pe cer,

imagine ?"

zapada s-a topit, copacii au

46

conversatie
euristica

inflorit, copiii sunt imbracati

mai

subtire,

se

intorc

_"dupa ce v-ati dat seama ca pasarile calatoare, oamenii

este primavara?"

incep muncile agricole de

primavara, iar insectele au
revenit la viata "

_"Copii, astazi, la activitatea

ANUNTA
REA
TEMEI

de educatia limbajului , as
vrea sa invatam impreuna o
poezie

care

se

Explicatia

numeste

<<De pe-o buna dimineata>>

scrisa de Otilia Cazimir "
_"Daca o sa ascultati cu
atentie sunt sigura ca o
puteti invata si voi foarte usor
si repede ." Educatoarea va
recita o data poezia dupa
care

folosindu_se

va

explica

de

imaginea

prezentata anterior . Ea va _"

PREZEN
TAREA
CONTINUTULUI

Da

"

explica expresii si cuvinte noi _Copiii vor fi atenti sa

din text .

"Vreti sa

retina cat mai multe si mai

invatati aceasta poezie ? " corect

din

poezie

"Atunci o s-o mai recit iar voi _se vor anunta cativa copii

exercitiul
verbal

veti incerca s-o retineti !" pentru a recita strofa .

Educatoarea mai recita o Copiii vor recita, pe rand,
data poezia dupa care reia strofele poeziei.
prima

strofa

"Cine doreste sa recite prima

strofa sa pofteasca in fata !"
Se va continua memorarea
celorlalte strofe , de fiecare
data
Evalua-

reluandu-se

strofa

anterioara ;
In final se va propune un joc, Copiii numiti vor continua

47

exercitiul

"Contiuna tu" _ in care copii

rea

Incheierea
activitatii

numiti vor recita poezia de sa recite de unde a ramas

unde a ramas copilul solicitat copilul care a recitat inainte

verbal

inaintea lor .
In incheiere, copiii care au
memorat corect poezia vor
primi , drept stimulent, un
gandacel prins in piept,

PROIECT DE ACTIVITATE
MULTE PUTINE
GRUPA MARE SI PREGATITOARE
Obiective operationale :
_ sa constituie multimi dupa unul sau mai multe criterii date ;
_ sa compare multimile din punct de vedere cantitativ, utilizand limbajul matematic
corespunzator ("multe", "putine", "tot atatea") si sesizand constanta cantitatii
indiferent de locul multimii ;
_ sa raporteze numarul la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare ;
_ sa rezolve itemii propusi in fisa de lucru individuala .
Sarcina didactica :
_ sesizarea diferentelor dintre elementele multimilor prin compararea globala si
punerea in corespondenta ;
Regulile de joc :
_ prin vocea iepurasului-jucarie educatoarea indica toate sarcinile verbal-actionale ,
propuse prin obiectivele jocului ; raspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze .
Elementele de joc :
_ prezenta iepurasului-jucarie , instrumente muzicale , inchiderea si deschiderea
ochilor.
Continutul matematic :
_corespondenta , compararea globala a doua multimi .
Strategia didactica :
Metode si procese :

48

_ conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin

descoperire .
Material didactic :
a) demonstrativ : jucarii diferite ca forma, marime, culoare si dimensiuni, tabla
magnetica, figuri magnetice , flanelograf, panou etajera, cifrele 1-5, fluier, toba ;
b) distributiv : cosulet cu jetoane , 4 veverite, 5 brazi, cifrele1-5, panou cu buzunare, diagrame din sarma, carioca, fisa individuala .
Strategie stimulativ - evaluativa :
_aprecieri , recompense
Resurse temporale :
_ 30 de minute
MOMENTE
PEDAGOGICE
INTRODUCEREA IN JOC
Pregatirea clasei
pentru activitate
ANUNTAREA
TITLULUI SI A
SARCINILOR
JOCULUI
Captarea atentiei
Enuntarea
scopului si a
obiectivelor
DEMONSTRA_
REA JOCULUI
SI JOCUL DE
PROBA
REACTUALIZA_
REA
CUNOSTINTE
_LOR CU

CONTINUTUL ACTIVITATII
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
_aeriseste sala de grupa ;
_aranjeaza

masutele

scaunelele
semicerc

sub
;

si

forma

de

_pregateste

si

_ intra ordonat in sala de

grupa si isi ocupa locurile,

distribuie materialul didactic .

_ iepurasul propune denumirea
materialului demonstrativ (prin
descoperirea
_anunta

partiala)

titlul

jocului

"Multe-

putine" _enunta , in termeni

accesibili , scopul si obiectivele

_denumirea
_repeta

materialului

titlul

jocului

;
;

_recepteaza si repeta cele

enuntate de educatoare .

jocului ;
_propune

constituirea

de _ constituie multimea fetelor

multimi dupa criteriul formei la si

tabla

magnetica

_propune

compararea

baietilor

figurine

; magnetice
celor _sesizeaza

)
diferentele

doua multimi prin aprecierea cantitative (mai multi baieti

globala

compararea

_solicita

copiii

multimilor

in decat
prin _realizeaza

fete)

corespondenta

punerea in corespondenta dupa intre elementele celor doua

49

multimi, motiveaza actiunea

PRIVIRE LA

algoritmul

cunoscut

_propune

celor doua multimi pereche)

prin

numarare

CONSTITUIREA

_cere

DE MULTIMI

numar,

DUPA CRITERII
DATE ;
APRECIEREA
CANTITATII

_la

asocierea
semnalul
in

; (un

baiat

la

_stabilesc

cifra

; ;

_motiveaza actiunea in

),

corespunzator

sarcina _rezolva

sarcina

dupa

submultimi

criterii (submultimea

considerate simultan ( forma - mari_rosii

marime - culoare ) ;

enuntata

propusa este de a constitui _contine

submultimi

fara

la mai mult , respectiv mai putin)

"Iepurasului" limbaj

toba

ramane

; neechivalenta (cu un element

cantitatii

respectiv

(bataia

(1-1)

mingilor

si

mingilor

submultimea
mici_galbene);

_motiveaza actiunea ;
_sesizeaza echivalenta prin
_propune

realizarea

DEMONSTRA_

echivalentei celor doua multimi

REA JOCULUI

prin adaugarea sau suprimarea

SI JOCUL DE
PROBA
REACTUALIZA_

unui

element

desfasurarea
exercitiu

_solicita

unei

avand

probe-

ca

sarcina

REA

"Unde am asezat multimile ?" si

CUNOSTINTE

"Ce stii sa spui despre ele ?"

_LOR CU

_propune compararea a trei

PRIVIRE LA
CONSTITUIREA
DE MULTIMI
DUPA CRITERII
DATE ;
APRECIEREA
CANTITATII

multimi

constituite

pe

criterii

simultane
(forma_culoare_dimensiune)
folosind diagrame din sarma ;
_la
(bataia

semnalul
din

"Iepurasului"

toba),

schimba

configuratia unei multimi , doua ,

ramanand neschimbate .

EXECUTAREA
JOCULUI

trasarea

liniilor

de

corespondenta de la 1 la ; _la
semnalul

"Iepurasului",

sesizeaza
_contituie

echivalenta
multimile

criteriile

dupa

date

_compara

multimile

prin

aprecierea

globala

si

numarare

_sesizeaza

neechivalenta

multimilor

_motiveaza
create

toate
in

situatiile

constituirea

multimilor si in comparare;
_inchid si deschid ochii la
semnal, sesizand echivalenta
multimilor

indiferent

de

configuratia elementelor (au

_ "Iepurasul" (educataora

tot atatea elemente) .

_denumesc materialul

solicita copiii sa denumeasca

cosulet

50

din
;

materialul din cosulet ;

_cere constituirea multimilor
dupa criteriul formei ;
_la semnalul sonor (fluier)
propune realizarea

_constituie

corespondentei intre ele-

veveritelor si a brazilor ;

elementele celor doua multimi ;

_formeaza

_solicita raportarea numarului la

algoritmul

cantitate , respectiv la cifra

flanelograful

corespunzatoare ;

_motiveaza actiunea utilizand

_la bataia in toba le cere copiilor

limbajul matematic adecvat

retentiei si

sa descopere posibilitatile de

(multe-

asigurarea

realizare a echivalentei celor

_rezolva sarcina , motivand-o

transferului

doua multimi (prin adaugare si

corespunzator; _obtin multimi

suprimare);

cu"tot

Intensificarea

_printr-un

multimea
perechi
cunoscut

dupa
,

individual

putine)

atatea

pe
;

elemente"

actiunea

exercitiu rapid , propune copiilor

_verbalizeaza

adunarea materialului de pe

_aseaza in cosulet multimea

masute spunand : "Asezati in

cu 4 elemente; _aseaza in

cosulet multimeaa care are tot

cosulet

atatea elemente cate picioare

elemente .

multimea

cu

are iepurasul !" ;

_"Asezati in cosulet multimea
care are tot atatea elemente
cate degete aveti la o mana !"
_prezinta fisele de lucru si
COMPLICAREA
JOCULUI
Realizarea feedback-ului si
obtinerea
performantei

INCHEIEREA
ACTIVITATII

solicita

rezolvarea

propusi:

itemilor

"Formati

prin

incercuire,multimi dupa forma !"

"Formati

perechi

intre

elementele celor doua multimi !"

_rezolva itemii propusi in fisa

de lucru , in timpul acordat .

" Daca sunt mai multi iepurasi

decat morcovi colorati patratul,
daca nu , colorati cercul !"
_apreciaza
modul
desfasurare

al

activitatii

51

de _participa
; rezultatelor

la

aprecierea
;

_evalueaza

si

apreciaza

rezolvarea itemilor din fisa ; _repeta titlul jocului si ies

_fixeaza titlul jocului "Multe- ordonat din sala de grupa.
putine"

52

PROIECT DIDACTIC
NUMARAM SI SOCOTIM
GRUPA MARE SI PREGATITOARE
Obiective operationale :
_sa alcatuiasca multimea de obiecte raportand numarul la cantitate si
apoi la cifra;
_sa numere in limitele 0-10
_sa identifice semnul operatiei si sa-l localizeze in functie de situatia
ilustrata;
_sa efectueze calculul oral cu 1-2 unitati ;
_sa rezolve oral probleme prin rationamentul de tip ipotetico-deductiv avand ca material intuitiv o situatie ilustrata ;
_sa rezolve independent eternii propusi pe fisa.
Sarcina didactica :
_rezolvarea exercitiilor de adunare si scadere,oral si cu suport intuitiv,
reprezentarea grafica a operatiei cerute de continutul problemei.
Regulile de joc :
_toate momentele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei.
Elementele de joc :
_RITA VEVERITA (marioneta)
Continutul matematic :
53

_numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica .

Strategia didactica :
Metode si procese :
_explicatia,problematizarea , invatarea prin descoperire.
Material didactic :
a) demonstrativ : probleme ilustrate , tabla magnetica , figurine
magnetice , semnele " + " , " - " , " = " (magnetice) , caseta cu probleme
inregistrate.
b) distributiv : cosulet cu jetoane cu semnele operatiilor aritmetice,fisa
individuala,creioane colorate,flanelograf individual.
Strategie stimulativ - evaluativa :
_aprecieri , recompense
Resurse temporale :
_ 30 de minute

10

54

CONTINUTUL ACTIVITATII
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI

MOMENTE
PEDAGOGICE
INTRODUCER
EA IN JOC
Pregatirea
clasei pentru
activitate

_aeriseste

sala

_aranjeaza

de

grupa

masutele

si _intra ordonat in sala de

scaunelele in forma de clasa grupa si isi ocupa locurile

_distribuie materialul
_anunta modul de desfasurare a
activitatii si solicita denumirea
materialului

_solicita

formarea

sirului

crescator 0-10dupa algoritmul

PREZENTARE
A
OBIECTIVELO
R SI A
REGULILOR
JOCULUI
Captarea
atentiei
Reactualizarea
cunostintelor
cu privire la
formarea
sirului
crescator

cunoscut

se

lucreaza

flanelograf

la
;

_solicita numararea elementelor

multimilor

prin

asocierea

numarului, cifrei , la cantitate ;

_solicita numararea crescatoare
si descrescatoare in limitele 0 10 , respectiv 10 - 0

_le propune caracterizarea unei

multimi

din

sirul

numeric

precum si a unui numar in sirul

numerelor naturale prin cerinte
ca " "Ce stii sa spui despre
multimea cu 7 elemente ? "
sau

"Ce stii sa spui despre

numarul 8?"
jocului

"Numaram si socotim"

precizand
intelesul

_anunta titlul
obiectivele
copiilor

_denumesc

_formeaza sirul crescator 010,

motiveaza

actiunile

efectuate

_numara

elementele

prin

incercuire , asociaza cifra

corespunzatoare
_numara

crescator

si

descrescator in limitele

0-10

si

10

_caracterizeaza

multimea

propusa , stabilind numarul de

elemente

vecinii

corespunzatoare
pare

si

cifra

numere

impare

_recepteaza cele enuntate de

educatoare ;

_repeta

titlul jocului .

pe
;

_ precizeaza regulile jocului .

EXECUTAREA _ solicita denumirea materialului _denumesc

55

materialul

materialul

din
_

cosulet
propune

rezolvarea

unor

probleme de adunare si scadere

cu

1-2

unitati

(enumturile

problemelor au ca elemente
materialul individual al copiilor :
ex. <<Andrei are 6 cartonase ,
Ionut ii mai ofera un cartonas.
Cate cartonase are acum Andrei
?>> etc.)
JOCULUI

_cere rezolvarea unor probleme

Intensificarea

ilustrate care contin operatii de

retentiei si

adunare

asigurarea

unitati;

transferului

_propune

si

scadere cu 1-2
rezolvarea

unor

probleme inregistrate pe caseta

audio;
_solicita copiii in formularea de
probleme cat mai diverse in
continut si rezolvare (operatii de
adunare

si

scadere cu 1-2

_rezolva problema sub forma

de exercitii utilizand cifre si
simboluri matematice (6+1=7)
; _formuleaza enuntul "citind"
ilustratia , gasesc solutia si
redau

operatia

folosind

simbolurile corespunzatoare ;
_audiaza enuntul , gasesc
solutia si rezolva operatia
respectiva

_rezolva probleme propuse

de colegi;
operatia

_redau
folosind

simboluri;
operatiile

cifre

si

_rezolva
folosind

semne

grafice cunoscute;

unitati);
_solicita rezolvarea itemilor de
pe fisele individuale (operatii de

INCHEIEREA
ACTIVITATII

adunare si scadere) .
_apreciaza
modul

de

desfasurare al activitatii ; ofera

recompense .

_ies ordonat din sala de

grupa

PROIECT DIDACTIC
GRUPA MARE - PREGATITOARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educarea limbajului
TEMA ACTIVITATII : " Raspunde repede si bine ! "

56

MIJLOC DE REALIZARE : Joc didactic

OBIECTIVE GENERALE :
_ consolidarea notiunilor de : propozitie , cuvant, silaba si sunte ;
_ exersarea deprinderii de a desparti cuvintele in silabe ;
_ exersarea capacitatii de a reprezenta grafic despartirea propozitiilor in cuvinte si a
cuvintelor in silabe ;
_ exersarea deprinderii de a formula propozitii corect din punct de vedere gramatical
si cu sens logic, cu unele cuvinte date si dupa imagini ;
_ dezvoltarea exprimarii curente , fluente in propozitii corecte din punct de vedere
gramatical ;
_ stimularea operatiilor gandirii , a memoriei, a atentiei ;
_ dezvoltarea promptitudinii , a rapiditatii in actiune si a spiritului competitiv.
OBIECTIVE OPERATIONALE :
1. Sa discrimineze propozitii , cuvinte , silabe si sunete .
2. Sa indice corect sunetul cu care incepe cuvantul, despartind cuvintele in silabe .
3. Sa alcatuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor si al cuvintelor date .
4. Sa enunte cuvinte care incep cu un sunet dat si care au atatea silabe cate indica
cifra de pe jeton .
5. Sa reprezinte grafic propozitia , cuvintele din care aceasta este formata si
despartirea cuvintelor in silabe prin linii orizontale .
6. Sa "scrie" pe tabla magnetica , cu litere date , cuvintele cerute .
FORMA DE ORGANIZARE : concurs pe echipe
STRATEGII DIDACTICE :
_explicatia
_conversatia
_exercitiul
_problematizarea
_jocul
FORMA DE EVALUARE : formativa si sumativa
ELEMENTE DE JOC : surpriza, aplauzele, intrecerea
MATERIALE DIDACTICE : jetoane cu obiecte , litere si cifre ; capsule de la oua
"Kinder" ; panouri si cadouri din carton ; imagini ; clopotel ;
medalioane, Mos Craciun ca jucarie ; litere si tabla magnetica, carioca .
DURATA ACTIVITATII : 30-40 minute .

57

SARCINA DIDACTICA : copiii trebuie sa denumeasca obiectele desenate pe

jetoane, sa indice sunetul cu care incepe cuvantul, sa desparta cuvintele in silabe si
sa formeze propozitii cu acestea ;

sa enunte cuvintele care incep cu un anumit

sunet si au un numar de silabe dat; sa reprezinte grafic propozitia, cuvintele si

despartirea cuvintelor in silabe; sa "scrie" cu litere magnetice cuvintele cerute .
REGULI DE JOC : jocul se desfasoara sub forma de concurs pe doua echipe;
raspunsul corect va fi recompensat prin aplauze si cadouri din carton ; pentru
raspunsurile incorecte nu se vor da recompense .
MOM
ENTE
LE
ACTI

CONTINUTUL ACTIVITATII

STRATEGII

EVALUA

DIDACTICE

RE

VITATII
1
ORGA _asigurarea conditiilor pentru
NIZA

buna desfasurare a activitatii

REA

_pregatirea colectivului de

ACTIV copii

_copiii vor fi asezati pe

scaunele in semicerc , pe
doua echipe ;

I-TATII
2
CAPT
AREA
ATENTIEI
3
REAC
-

Conversatia
_crearea

unei

psihoafective

pozitive

concentrare

in

vederea _se va purta o discutie

tionale propuse ;

pregatirea

discrimineze
cuvinte,

propozitii

silabe,

sunete

spus

, _Intuirea
; didactic;

eu?"

"_Mama face cozonac "

(o

propozitie)
"_Ma"

(o

(un

si

integrarea copiilor in clasa

intai .
_ copiii vor fi solicitati sa _Conversatia

CUNO "_Gheata"
S-

de mesagerul lui Mos Craciun

realizarii obiectivelor opera- despre

TUALI "_Ce-am
ZARE

stari _se va prezenta musafirul :

cuvant)

silaba)

;
;

58

; frontala
materialului

TINTE
-LOR

"_R" (un sunet)

_Explicatia

_se anunta tema jocului si

obiectivele

operationale

pentru interesul copiilor ;

_se

prezinta

sarcina

didactica si regulile jocului sa

4
ANUN
TARE
A
TEME
I

recunoasca

denumeasca

obiectele

propozitii , sa faca analize si

sinteze

fonetice

"_Astazi ne vom juca cu

propozitii , cuvinte , silabe si
sunete , jocul :<<Raspunde
repede si bine !>> " ;

desfasurare a concursului :
_copiii vor fi impartiti in

sa

desenate ; sa alcatuiasca

instructaj prvind regulile de

doua echipe ; va raspunde

pentru

fiecare

echipa

copilul la care va suna

clopotelul dupa terminarea
versurilor

"Clopotelul

suna

tare

La

copilul

care

Va

raspunde

iute

La

frontala

intrebare"

_Inregistrarea raspunsurilor
corecte se va face pe
panou,
5
DESF
A-

cu

ajutorul

cadourilor din carton .

1 Explicatia

VARIANTA

_cosuletul contine capsule _un

copil

de oua "Kinder" cu imagini clopotel

desemnat
va

extrage

:
de
o

SURA

reprezentand diferite obiecte capsula si va "citi" imaginea

-REA

specifice anotimpului iarna ; din

JOCU

_copiii vor "citi" imaginea, Exercitiul

-LUI

vor

spune

incepe

cu

cuvantul

ce

interiorul

ei;

jocului

sunet Vor raspunde cate trei copii

respectiv, de

fiecare

echipa

cate silabe are si va forma _se vor atribui cadouri pe

cu acesta o propozitie . parcursul variantei de joc,
"_Ce este desenat pe jeton pentru

fiecare

(sanie) . "_Cu ce sunet corect

incepe cuvantul ? " (sunetul Explicatia,

59

raspuns

_aplauze

exercitiul,

individ
ual

<< s >> ) ; "_Cate silabe are problematizarea

cuvantul ? " (trei silabe) . _fiecare echipa va da trei

"_Alcatuieste o propozitie cu raspunsuri
acest

cuvant"

aluneca

(Sania cuvinte

repede

care

enuntand
incep

cu

pe sunetul dat si au atatea

derdelus.)

silabe care indica cifra de

VARIANTA

2 pe jeton ;

pentru fiecare

_copiii desemnati de clopotel raspuns corect copiii vor fi

vor extrage capsule si vor recompensati cu aplauze si
"citi" jetoanele , vor enunta cadouri

de

carton

cuvinte care incep cu sunetul _vor raspunde la intrebari

dat si cu atatea silabe care doar copiii desemnati de
indica cifra de pe jeton ; clopotel ; nu au voie sa
exemplu :"M-2" (ma-ma), "B- raspunda decat copiii din
1" ( brad ).

echipa anuntata ;

VARIANTA

3 _

pentru

antrenarea

_cate un reprezentant de la copiilor, aceasta varianta va

fiecare echipa, desemnat de fi realizata simultan de cele
clopotel, va "citi" cele doua doua echipe, la sarcinile
imagini

si

va

reprezenta variantei de joc participand

grafic propozitia , cuvintele mai multi copii .

care formeaza propozitia si
silabele

ce

formeaza

cuvantul; vor "scrie" pe tabla

magnetica, cuvintele cerute ;
exemplu:

"Copilul

trage

sania."

_____________________
_______ _____ _______ _
_ _

_ _

_ _ _ ; _se

va verifica si corecta pe tot

parcursul activitatii , exprimarea

copiilor

si

vor

fi

antrenati toti copiii intr-un

60

ritm vioi .
Conversatia

_rezultatul intrecerii va fi
6
APRE
CIER
EA
ACTIV
ITATII

aflat
_

se

vor

asupra

face

felului

pentru

aprecieri numarului
cum

verificarea

de

cadouri

au acumulate de cele doua

participat la activitate , cum echipe

; frontala

s-au comportat pe parcursul _echipa castigatoare este

activitatii .

aceea care a acumulat cele

mai

multe

cadouri

_copiii vor fi felicitati si

aplaudati ;
7
INCH
EIER
EA

Cantecul : " Zurgalai ,

zurgalai "

ACTIV

_ se va intona un cantec
pentru "Mos Craciun" la
iesirea copiilor din clasa

ITATII
5. CONCLUZII
Cerintele mereu crescande ale societatii contemporane determinata de dezvoltarea
impetuoasa a stiintei si tehnicii , impun invatamantului de toate gradele sarcini importante in
scopul inarmarii tinerei generatii cu cunostintele necesare dezvoltarii , pregatirii pentru viata,
pentru activitatea productiva .
In conditiile scolarizarii de 6 ani trebuie evitate toate tendintele de suprasolicitare a
copiilor atat pe latura muncii fizice cat si pe cea intelectuala . In acest scop introducerea
activitatilor libere si a jocurilor didactice in planul de invatamant se impun cu necesitate .
Nicaieri ca in joc , copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in
evidenta calitatile fizice si psihice cu care sunt inzestrati , iar cei mai timizi sa-si invinga
timiditatea , dezvoltandu-si ingeniozitatea si stapanirea de sine .
Actiunile jocului creaza pentru copii situatii pe care ei trebuie sa le rezolve singuri sau
in colaborare cu tovarasii de echipa . Aceste rezolvari creeaza sau intaresc o serie de insusiri
cum sunt : curajul , hotararea, combativitatea , spiritul de colaborare , spontaneitatea
insusiri foarte necesare pentru viata .

61

In joc copilul descopera lucruri noi , iar cele cunoscute cauta sa le aplice incat pe langa
miscare si bucurie mai intervine si un effort al gandirii .

Jocul este un bun prilej de a

cunoaste copilul sub diferite infatisari , pentru ca el isi arata in mod spontan aptitudinile
fizice si inclinatiile sufletesti .
In procesul jocului copilul dobandeste numeroase si variate cunostinte despre mediul
inconjurator si domeniul celorlalte obiecte de invatamant limba romana si matematica .
Totodata se dezvolta procesele psihice : perceptia , reprezentarile , memoria , imaginatia
, gandirea , limbajul .
Deosebirea dintre joc si invatare nu se rastrange doar la substratul motivational diferit al
celor doua situatii . De cele mai multe ori rezultatul invatarii se proiecteaza in timp , fapt
care-i reduce mult din forta sa propulsiva .
Straduinta educatorului de a-l face pe copil sa inteleaga scopul invatarii lui nu va putea
suplini efectul rezultatului iminent al jocului .
Prin joc se dezvolta limbajul si se imbogateste vocabularul copilului . Jocul colectiv nu
poate fi conceput fara comunicare verbala intre copii .

Tot prin joc copilul isi dezvolta

emotiile , trasaturile sociale , conduita si trasaturile de caracter .

Jocul este un mijloc de insusire activa de cunostinte . In cadrul jocului copilul este
capabil sa obtina performante pe care in alte activitati exterioare jocului nu este in stare sa le
atinga . El invata sa-si fixeze un scop , sa depuna eforturi voluntare in vederea realizarii lui,
sa depaseasca obstacole ivite in cale .
Se poate spune , deci ca jocul devine activitatea principala a copilului deoarece
dezvoltarea acestuia stimuleaza si intretine cele mai importante modificari ale psihicului
copilului, in cadrul caruia se dezvolta procesele psihice ce pregatesc trecerea copilului pe o
treapta superioara de dezvoltare .
Consecintele pedagogice ce se desprind din cele mai sus ar putea fi contractate in jurul
a doua idei principale : crearea conditiilor pentru trecerea treptata de la activitatea de joc la
cea de invatare si imbinarea lor potrivit principiului copilului sa se joace , invatand si sa
invete , jucandu-se .

62