TIPURI DE JOCURI:

-joc de rol
-joc senzorial
-joc de constructie
-joc de miscare
-joc muzical
-.joc de masa
-joc cu text si cant
-joc logic
-joc exercitiu
-joc logico-matematic
-joc de creatie

1.JOC DE ROL

TEMA ANUALĂ:Cand,cum si de ce se intampla?

TEMA SAPTAMANII:Bogatiile toamnei

TITLUL ACTIVITĂŢII: De-a aprozarul

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Dezvoltarea capacităţii de folosire a formulelor de politeţe

în situaţii adecvate
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să enumere comportamente pozitive( să mulţumească, să salute, sa-şi ceară iertare)
O2- să utilizeze formule de adresare politicoasă în situaţii diverse
O3- să respecte succesiunea operaţiilor într-un proces de vânzare-cumpărare
DESFĂSURAREA JOCULUI:
Elevilor li se aduce la cunoştinţă ca vor juca un joc „ De-a magazinul universal”, în care vor
trebui să se adreseze politicos şi să respecte succesiunea logică a operaţiunilor din procesul de
vânzare-cumpărare.
Copiii au asezate pe masuta canatrul,casa de marcat si diverse fructe.Tot acolo au cosulete pentru
a pune produsele cumparate,intr-o cuite sunt bani:bancnote si monede.Se trage la sorti un
jucator-vanzator care ia in primire vitrina in care sunte expuse fructele si legumele care sunt
asezate in ladita.Educatoare desemneaza un copil cumparator,acesta ii descrie vanzatorului
leguma pe care o vrea iar vanzatorul trebuie sa ghiceasca.
Iniţial un preşcolar trebuie să prezinte comportamentul pe care trebuie să îl aibă la cumpărături.
Se explică modalitatea de organizare a jocului: copiii vor fi împărţiţi în vânzători şi cumpărători
Regulile jocului: copilul- cumpărător trebuie să salute politicos, să privească atent marfa expusă,
să ceară informaţii cu un ton adecvat, să îndeplinească toate formalităţile până la achiziţionarea
produselor. Dacă unul dintre ei vânzător/ cumpărător nu îndeplineşte regulile nu se mai face
cumpărarea
Se face jocul de probă în faţa clasei, după care se trece la desfăşurarea propiu-zisă
Complicarea jocului:cumpărătotul ii pune o ghicitoare vanzatorului,daca nu ghiceste ii pune o
porunca amuzanta,iar jocul continua pana la tragerea la sorti a unui alt vanzator.

2.JOC MUZICAL
Este bine de precizat faptul că, în activitatea de predare a jocului muzical,
educatoarea va apela la aceleaşi etape ale predării cântecului: enunţarea titlului,
familiarizarea cu conţinutul textului, demonstrarea cântecului şi explicarea
regulilor de mişcare sau a regulilor jocului, demonstraţia de către educatoare şi
apoi executarea cu copiii şi încheierea jocului muzical.
Elementele jocului muzical sunt aceleaşi cu elementele jocului didactic,
presupunând pentru atingerea obiectivu lui: mişcarea, întrecerea, ghicirea, surpriza.
Tema de studiu: “ Cand, cum si de ce se intampla?”

Subtema: “ Din lumea celor care nu cuvanta”

Obiective operationale:
O1 – sa interpreteze correct textul si melodia
O2 – sa respecte regulile jocului si indicatiile educatoarei
Tema: “Albinuta a zburat”
Felul: joc muzical

Materiale didactice.
➢ Coronite de flori, aripioare de albinute, esarfa, cosulet
➢ Casetofon, CD
Metode si procedee didactice:
➢ Explicatia, conversatia, demonstratia, exercitiul, jocul
DESFASURAREA JOCULUI:
In aceasta dimineata a sosit la noi in grupa albinuta care era trista ca si-a pirdut
prietenii.
Pe parcursul acestei zile noi o vom ajuta pe albinuta sa-si faca prieteni noi, iar
acum in aceasta livada frumoasa vom canta si ne vom juca jocul “Albinuta a
zburat”.
Ne vom juca acum acest joc, si vom folosi aceste coronate dar si materialele pe
care eu le-am pregatit: esarfa, aripioare de albinuta si cosulet.
În vederea desfăşurării optime a jocu lui, se reaminteşte copiilor melodia cântecu
lui:
-Ce zice cantecul unde a zburat albinuta? ( sa culeaga miere ).
-Pe ce s-a asezat ea? ( pe o floare )
-Ce ii cere florii? ( nectar )
Explicarea regulilor jocului
-Florile, vor purta pe cap coronitele cu floricele. Albinuta va avea aripioare pe
spate, cosuletul in mana si va fi legata cu o esarfa la ochi.
-Ea va sta in mijloc, in timp ce floricelele aflate intr-un cerc se vor invarti in jurul
albinutei.
-Florile se vor aseza in ghemuit iar albinuta va allege, legata la ochi o floare pe
care va trebui sa o recunoasca. Floarea aleasa va lua locul albinutei.
Executarea jocului proba
Voi alege eu prima albinuta, pentru a se putea executa un joc de proba, verificand
astfel daca regulile au fost intelese si retinute de catre toti copiii.
Desfasurarea jocului
Jocul se va desfasura de mai multe ori, implicand cat mai multi copii, evitand
omiterea sau excluderea copiilor, urmărind executarea corectă a paşilor, în funcţie
de tempo-ul melodiei.
Se vor mai canta si cantecelele: “ Albinuta mea”, “Fluturasul a zburat”.
Apreciez verbal, frontal si individual modul de participare la activitate a tuturor
copiilor. Cat si a spiritului de echipa prezentat in cadrul jocului.
-Va multumesc pentru participarea la aceasta zi deosebita, cat si pentru interesul pe
care l-ati prezentat fata de albinute.

3.JOC DE MIȘCARE

“Întrecerea fluturilor”.
Organizez copiii în două grupe egale ca număr. Pe terenul de
joc(podea) se va trasa linia de pornire.
În spatele acesteia vor sta cele două grupe de copii.
Fiecare grupă/echipă este formată dintr-un şir de copii, care
vor sta unul în spatele celuilalt.
La o distanţă de aproximativ trei-patru metri faţă de linia de
start, voi aşeza două scaune, câte unul pentru fiecare echipă.
Explicarea jocului:
Când educatoarea dă startul(fluieră), primii copii din fiecare
echipă, aleargă cât de repede pot pentru a lua floarea din
vază, după care, tot în viteză, se întorc şi se aşează în spatele
şirului, la echipa lor, nu înainte de a a dărui floarea
educatoarei.
Dacă unul dintre ei scapă floarea(din mână), trebuie să o
ridice şi să îşi continue traseul.
În timpul întrecerii, educatoarea va nota numele fiecărui copil
care ajunge primul la linia de start, iar la finalul jocului
câştigătorii sunt anunţaţi şi premiaţi.
Echipa câştigătoare este cea care a avut cei mai iuţi(rapizi)
copii din echipă.La finalul jocului, se va anunţa echipa
câstigătoare şi se vor enumera criteriile de apreciere a
reuşitei.

,,Câinele cel ciufulit”

- joc de mișcare-

Participanți: 5-10 copii

Locul de desfășurare: sala de grupă
Materiale: o mască de cățel
Regulile jocului:
Un jucător este ales să fie "câinele cel ciufulit".
Acesta va trebui să "doarmă" într-un loc special
ales. Restul jucătorilor vor forma un cerc şi vor
spune încet versurile:
" Câinele cel ciufulit,
S-a culcat în cuşcă.
Doarme acolo, liniştit,
Nu latră, nu muşcă."
Apoi încet, tiptil, se vor îndrepta spre el,
spunând:
" Haideţi să-l trezim acum....." -îl ating uşor, îl
gâdilă, să se trezească,
 "Şi-apoi să fugim! "
Copiii fug şi căţelul se ia după ei. Cine este prins primul va fi următorul căţel ciufulit.

TEMA ANUALĂ: Când, cum şi de ce se întâmplă?

TEMA SĂPTĂMÂNII: În lumea insectelor
SUBIECT: Gândăceii şi florile
SARCINA DIDACTICĂ:
Copilul-gândăcel trebuie să se aşeze în spatele unei flori pentru a nu fi prins de copilul-pasăre
REGULILE JOCULUI:
1. Copiii vor fi împărţiţi în două grupe dar nu egale ca număr. Vor fi mai mulţi gândăcei
decât flori cu 1. Copiii vor fi aşezaţi pe terenul de joc astfel încât fiecare gândăcel va sta
în spatele unei flori. Gândăcelul fără pereche vor sta în preajma florilor. Un copil va
avea rol de pasăre. La comanda „Ascundeţi-vă că vine pasărea” toţi gândăceii încearcă
să se ascundă în spatele unei flori. Gândăcelul care nu a reuşit să se ascundă după o
floare este prins de pasăre şi pus să execute o comandă hazlie. Solicit pe copii să
desfăşoare jocul de probă
ELEMENTE DE JOC: aplauzele, surpriza, mişcarea,
STRATEGII DIDACTICE: euristic-algoritmice
METODE ŞI PROCEDEE:
✓ explicaţia, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia.
MIJLOACE DIDACTICE: imagini cu insecte

4.JOC DE CONSTRUCTIE
Centrul de interes: Oraşul meu!
2. Denumirea activităţii: Jocuri şi activităţi alese
3. Tema activităţii: utilizarea în redarea unei construcţii a diferitelor forme geometrice
cunoscute.
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc cu subiect din viaţa cotidiană – „Oraşul meu!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: figuri geometrice din lemn şi hârtie
7. Modul de desfăşurare a jocului:
 La sectorul construcţii sunt aşezate imagini cu clădiri din oraş pe un panou, iar pe
măsuţă sunt aşezate figurile geometrice din lemn. După ce sunt denumite şi descrise,
figurile geometrice sunt asemănate cu diferite părţi din clădirile oraşului prezentat pe
panou. Prin joc, se aşează figurile geometrice astfel încât să se obţină fie un bloc, fie o
casă, care sunt de forme diferite, un copac etc. Se observă părţile componente în
realizarea clădirilor. Apoi se procedează, la complicare, tot aşa doar că se i-au de data
aceasta figurile de hârtie şi sunt lipite pe coli de hârtie realizând astfel un colaj. După
construcţia prin alăturare, suprapunere şi lipire a pieselor se personifică fiecare lucrare
adăugând elemente în plus după bunul plac. O uşă, balcoane, horn din dreptunghi,
geamuri din pătrate etc.
8. Analiza jocului:
Se analizează lucrările obţinute şi varietatea acestora, cât şi imaginaţia copiilor în
redarea temei cerute. Se organizează o expoziţie tematică, dedicată zilei oraşului unde
se expun toate lucrările pe această temă din cadrul tuturor activităţilor. Vernisajul se
încheie cu diplome şi un mic bufet

5.JOC SENZORIAL
SPUNE CE-AI GUSTAT?

Scopul: Verificarea si consolidarea cunostintelor dobandite in cadrul

activitatilor derulate pe domenii experientiale. Identificarea si valorificarea
unor caracteristici ale fructelor.
Sarcina didactica: Recunoasterea si numirea fructelor feliate prin
exersarea analizatorilor tactil, olfactiv, gustativ.
Regulile jocului:Copiii servesc din platou o bucatica din fructele feliate,
gusta pe rand si ghicesc carui fruct apartine.
Material didactic: Un platou pe care se afla mai multe bucati de fructe,
un castron.
Desfasurarea jocului: Copii sunt asezati in jurul mesei. Pe masa se
afla un platou cu bucati din fructe feliate. Pe rand, copiii vin si servesc din
platou o bucatica dintr-un fruct.Gusta din ea si ghicesc carui fruct apartine.
Copiii care ghicesc fructul caruia apartine bucata, utilizand analizatorii
tactil,olfactiv si gustativ primesc toata bucata si o mananca in timp ce copiii
recita versurile: ,,Ai ghicit, ai ghicit/Mananca bucata fericit! ”Copiii care nu
ghicesc fructul caruia apartine bucata o asaza in castron, in timp ce copiii
recita versurile: ,,N-ai ghicit, n-ai ghicit/Asaza bucata in castron, caci nu o
vei primi!”.Jocul continua pana vor gusta toti copiii din fructele feliate in
platou.
Jocul se poate derula si prin utilizarea legumelor.

6.JOC CU TEXT SI CANT

Jocul cu text şi cânt

Jocul cu text şi cânt, faţă de celelalte mijloace ale educaţiei muzicale, este mai complex, el
îmbinând într-o structură unitară trei elemente:melodie, text şi mişcare.Copiii trebuie să ajungă să
cunoască aşadar, într-o activitate de predare, atât melodia şi textul unui cântec, cât şi mişcările
care-l însoţesc.
În general în desfăşurarea unui joc cu text şi cânt se desprind următoarele etape:
1.Familiarizarea copiilor cu cântecul şi conţinutul jocului;
2.Demonstrarea jocului cu text şi cânt;
3.Executarea lui împreună cu copiii.

Familiarizarea copiilor cu cântecul şi conţinutul jocului

Această etapă este necesară mai ales atunci când textul cântecului este mai dificil, sau mai
greu de reţinut de către copii, sau atunci când jocul cuprinde mişcări mai complexe. Familiarizarea
copiilor cu cântecul şi conţinutul jocului se poate face printr-o povestire, însoţită, în măsura în care
este posibil, de mişcările care vor fi executate de copii în joc.Povestirea trebuie să fie clară şi
succintă, subliniind ideile principale ale textului cântecului şi legătura lor logică cu mişcările pe
care le implică jocul.În povestire se pot folosi şi versuri din textul cântecului, de exemplu, cele
mai dificile şi care, cu această ocazie, se explică, sau versurile care se repetă în cântec şi care cu
acest prilej pot fi memorate.Familiarizarea copiilor cu conţinutul jocului este necesară mai ales la
grupele mici, atunci când ei au de executat mişcări mai multe şi mai complexe.După ce textul
cântecului a fost prezentat se trece la demonstrarea lui(educatoarea îl cântă o dată sau de două ori,
în fincţie de cântec) şi apoi îl execută împreună cu copiii.

Demonstrarea jocului cu text şi cânt

După această etapă în care copiii au fost familiarizaţi cu textul şi melodia cântecului, se trece
la demonstrarea jocului.Educatoarea demonstrează în faţa copiilor jocul în întregime, executându-
l mai rar spre a fi bine intuit de ei.Apoi îl execută cu copiii.
Se explică copiilor:a) felul mişcărilor;
b) modul cum se execută ele(repede, foarte repede, lent, etc.);
c) succesiunea mişcărilor;
d) formaţia în care se va desfăşura jocul (în cerc, în coloană etc.);
Aceste explicaţii ajută demonstrarea educatoarei şi-i pregătesc pe copii pentru desfăşurarea
organizată şi, mai ales, conştientă, a jocului.Procedeul nu este indicat pentru grupele mici,
deoarece posibilităţile de înţelegere ale copiilor de 3-5 ani sunt mai restrânse.

Executarea jocului împreună cu copiii

 La început se asigură formaţia în care se va defăşura jocul.De exemplu dacă el are loc în
formaţie de cerc, se va cere copiilor să-l formeze.Apoi se distribuie rolurile între copii- în cazul în
care jocul se desfăşoară pe roluri.Educatoarea participă activ la joc, interpretând cântecul şi
mişcările o dată cu copiii.Atunci când jocul se desfăşoară greoi sau copiii nu execută corect unele
mişcări, ea le demonstrează din nou şi apoi le repetă cu copiii.

Aceste etape enumerate mai sus nu trebuie să decurgă întocmai la fiecare

activitate.Educatoarea trebuie să se orienteze după jocul pe care-l predă, după fgrupa la care
lucrează.La grupele mari, demonstrarea jocului de către educatoare nu este întotdeauna
necesară.Ea poate fi înlocuită cu explicarea mai detaliată a mişcărilor (la jocurile a căror
desfăşurare este mai complexă sau mişcările nu sunt indicate de text, ci numai sugerate).
De asemenea trebuie subliniat faptul că nu este necesar să se insiste ca toţi copiii să-şi
însuşească jocul, pentru că ar fi obositor pentru ei, ar duce la lipsa de interes , la prelungirea
activităţii.
Jocurile cu text şi cânt se pot relua în alte activităţi sau momente ale zilei.

Predarea jocului cu text şi cânt: „Rândunica”

a) Anunţarea denumirii jocului cu text şi cânt şi familiarizarea copiilor cu conţinutul acestuia.
Familiarizarea copiilor cu conţinutul jocului se va face printr-o scurtă povestioară.
b) Explicarea şi demonstrarea jocului cu text şi cânt
Intonarea integrală a cântecului de către educatoare, concomitent cu executarea mişcărilor;
Executarea mişcărilor sugerate de educatoare la versurile fiecărei strofe.
Indicarea bătăii ritmului la fiecare refren cu ajutorul palmelor.
c) Executarea jocului împreună cu copiii
Respectarea regulilor şi executarea corectă a mişcărilor pe textul melodiei şi a bătăii ritmului din
palme.
 JOCURI CU TEXT ŞI CÂNT

1. Centrul de interes: Grădina parfumată a primăverii

2. Denumirea activităţii: Activităţi recreative
3. Tema activităţii: Florile de primăvară
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc muzical şi de mişcare – „Albina şi florile”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: flori din carton care se leagă pe cap la copii (de primăvară), aripioare
de albinuţă cu antene, costum de grădinar şi o coroniţă pentru regina albinelor.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Copiii se împart în două grupe egale, fiecare având un conducător, cel al albinelor
pe regina albinelor, cel al florilor pe grădinar. Albinele stau într-un colţ, reprezentând
stupul, iar florile împrăştiate prin grupă. Fiecare copil are o altă floare de primăvară pe
cap. Albinele cântă: „Albinuţa a plecat / Să culeagă miere / Pe o floare s-a aşezat / Şi
nectar îi cere” Albina se aşează lângă o floare de primăvară pe care trebuie să o
numească. Dacă ghiceşte, florile îi cântă: „Ai, ghicit, ai ghicit / Floarea cea aleasă / Fericit,
fericit, / Poţi s-o duci acasă!”, dacă nu cunoaşte numele florii se cântă: „N-ai ghicit, n-ai
ghicit, / Ce bine ne pare / De acum ai să fii / Ca şi noi o floare!” Astfel când se ghiceşte
se consideră un punct pentru albinuţe, iar când nu punct pentru floricele. Pentru
continuare se schimbă rolurile. Albinele devin flori, iar florile albine.
8. Analiza jocului:
Jocul este câştigat de acel grup care a ghicit cele mai multe flori. Dacă ambele
echipe au acelaşi punctaj se consideră că jocul a fost desfăşurat bine de ambele echipe.
În final sunt premiate cele două echipe cu câte o floare de primăvară.

7.JOC DE MASĂ

JOC DE MASĂ – Gaseste jumatatea

 Jocul conţine seturi de câte 5 planşe , diferit colorate (câte una roşie, galbenă,
albastră, verde şi maro) pe care sunt desenate jumătăţi de legume, fructe, flori de
toamnă şi jetoanele necesare pentru întregirea imaginilor de pe planşe.
Se urmăreşte sistematizarea cunoştinţelor despre toamnă şi bogăţia ei de
culori.
Regulile de joc : Participă grupuri de câte 5 copii şi fiecare copil va alege un
suport de lucru în culoarea preferată . Cine găseşte mai repede jumătăţile potrivite si
le aşază pe suport este câştigător.
Desfăşurarea jocului : La startul dat de educatoare copiii caută în coşuleţul de
lucru ( în care sunt amestecate jetoanele pentru toţi jucătorii) jetoanele care conţin
jumătatea desenată pe suportul de lucru . Câştigă copilul care îşi completează
covoraşul cel mai repede.

8.JOC DE CREATIE

JOC DE CREAŢIE CU SUBIECTE DIN VIAŢA COTIDIANĂ

Denumirea jocului: De-a taximetriştii

Alegerea temei de joc:

Introducerea în joc se realizează printr-o discuţie cu privire la mijlocul de

transport cu care mulţi copii vin dimineaţa la grădiniţă. Se discută pe varietatea tipurilor
de maşini, culori, şi alte caracteristici. Copiii împreună cu educatoarea amenajează
spaţiul de joc. Se improvizează din patru scăunele maşini care sunt imediate ocupate şi
fiecare şofer primeşte un volan în mână. Se mai aşează diferite bastoane între scaune
pentru a schimba vitezele şi „pedale” improvizate pe pardoseli din diferite cuburi. În
continuare vor fi repartizate rolurile, respectiv şoferii şi pasagerii acestora, ca mai apoi să
se inverseze rolurile, oferind posibilitatea tuturor copiilor de a fi şofer cât şi pasager.
Acţiunea jocului:
Şoferii sunt nevoiţi să invite pasagerii să urce în maşină, şi de a-i întreba destinaţia
la care vor să ajungă. Apoi şoferii întreţin diferite discuţii pentru a face mai plăcut drumul.
Aceştia se interesează dacă s-au aşezat comozi şi dacă le e bine închisă uşa. Nu lipsesc
politeţurile la sosire şi plecare.

Analiza jocului:
În încheiere educatoarea împreună cu copiii vor realiza un autobuz mare din
scăunele menit de a-i duce într-o altă călătorie, care de altfel va face trecerea către
următoarea etapă a zilei.

JOC DE CREAŢIE CU SUBIECTE DIN BASME ŞI POVEŞTI

Denumirea jocului: De-a purceluşii

Alegerea temei de joc:

Copiii sunt familiarizaţi cu conţinutul poveştii „Cei trei purceluşi” jocul
desfăşurându-se astfel doar după ce sunt bine fixate ideile principale ale poveştii, cât şi
personajele şi evenimentele din poveste.
- Vă amintiţi ce poveste v-am citit zilele trecute? V-ar plăcea să ne închipuim şi noi că
suntem în acea poveste? Care sunt personajele din poveste? Avem aici măşti pentru
fiecare personaj. Unde se aflau cei trei purceluşi când au hotărât să îşi construiască
căsuţele? (în pădure, printre flori, cântau şi dansau). Se amenajează o câmpie cu flori,
printre câţiva copăcei, de altfel şi ei confecţionaţi din carton, de mărimea unui copil.
Căsuţele sunt confecţionate din carton şi sunt căptuşite: una cu paie, alta cu vreascuri iar
cea de a treia cu plăcuţe reprezentând cărămizile. Astfel, împreună cu copiii se
amenajează cadrul. Copiii care doresc să se joace îşi vor alege masca potrivită
personajului pe care doresc să îl interpreteze.

Acţiunea jocului:
Copiii îşi vor pune măştile potrivite îşi vor ocupa locul lor în „pădure”.
Educatoarea va îndruma copiii în timpul desfăşurării jocului.

Analiza jocului:
Vor fi apreciaţi verbal şi încurajaţi toţi copiii să participe la astfel de jocuri, indiferent
de natura rolului. De altfel vor primi medalioane cu personajul preferat al poveştii.
9.JOC EXERCITIU
Jocurile - exercitiu sunt acele activităţi care îmbina armonios învăţarea cu jocul, care creează un
climat destins, favorabil învăţării, transformând comunicarea dintre educatoare şi copii într-un
proces afectiv-emoţional, motivant, creativ şi activ.
Avantaje ale folosirii jocurilor-exerciţiu:
-educatoarea reuşeşte să transmită / să verifice / să consolideze cunoştinţe, să exerseze procesele
cognitive într-o atmosferă relaxantă, atractivă;
-elementele distractive stimulează interesul, curiozitatea şi atenţia copiilor;
-asigură largi posibilităţi de activism intelectual: stimularea operaţiilor gândirii, exersarea
capacităţilor de simbolizare, de abstractizare, capacităţi ce nu se pot forma decât prin exerciţiu;
-stimulează şi modelează viaţa afectivă a copiilor, permit socializarea şi interrelaţionarea mai
rapidă, stimulează cooperarea şi comunicarea;
-copiii sunt deprinşi să respecte reguli, să asimileze modele de exprimare, de comportamente
sociale;

„ Recunoaşte personajul!”, „ Cine spune aşa?”, „ Recunoaşte cine spune”- se reproduc replicile
anumitor personaje din poveştile cunoscute. Copiii pot dramatiza fragmente din poveşti.
,,Jocul numelor,,
Se cere copiilor să spună cât mai multe nume de persoane care să înceapă cu un sunet dat. În
altă variantă, numele trebuie să înceapă cu sunetul final al numelui anterior. Se cultivă flexibilitatea
și fluiditatea.
“Atenție la sunet”- în acest joc, sarcina copiilor este sã construiascã propoziţii în care toate
cuvintele sã înceapã cu acelaşi sunet. La inceput copiii pot construi propozitii mai simple, pe
parcurs pot ajunge şi la propozitii dezvoltate.

Exemple: Copilul citeşte.

Copilul coloreazã.
Copilul coloreazã cu creioane colorate.
Ana are alune.
Ana are alune americane.
Ariciul are ace.
Soarele strãluceşte.
10.JOC LOGICO-MATEMATIC

JOCUL: „UNDE A SĂRIT GREIERAŞUL?”, nivel II

(Antohe, V., Gheorghinoiu, C., Obeadă, M., 2002, p. 54)
a) Scopul didactic: consolidarea cunoştinţelor dobândite în grupele anterioare
despre figurile
geometrice şi înşuşirile acestora.
b) Sarcina didactică: descrierea piesei trusei Diènes pe care a sărit greieraşul, cu
ajutorul conjuncţiei
de propoziţii;
c) Elemente de joc: prezenţa greieraşului, închisul şi deschisul ochilor, aplauze,
cuvinte stimulatorii;
d) Conţinutul matematic: elemente de geometrie (descrierea pieselor trusei Diènes
cu ajutorul
conjuncţiei logice);
e) Materiaull didactic: jucărie Greieraş, trusa Diènes cu cele 48 piese, chitare-
stimulente,.
f) Regulile jocului
Regula nr. 1
La solicitarea educatoarei, copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună
unde a sărit
greieraşul, ce piesă geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia.
Dacă răspunsul este corect,
copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară.
Regula nr. 2
Activitatea durează aproximativ 30 de minute şi se desfăşoară frontal. Educatoarea
are rolul de
conducător al jocului. Copiii se află pe scaunelele aşezate în formă de semicerc.
Se prezintă invitatul zilei – greieraşul care le cere copiilor să-l ajute să înveţe
formele geometrice. Pe
covor sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copiii închid ochii, iar
educatoarea aşează greieraşul
pe o piesă a trusei. La semnalul greieraşului vor deschide ochii iar educatoarea va
întreaba:„ Unde a sărit greieraşul?”. Copilul numit va preciza atributele piesei pe
care a sărit greieraşul.
Descriind o piesă de exemplu, copilul va spune: „Această piesă este un pătrat. El
are culoare roşie,
este mare şi este gros”. Ordinea în care se enumeră atributele nu este esenţială.
Important este să le spună
pe toate şi să se exprime coerent şi precis.
În final, educatoarea va formula evaluări cu caracter individual şi general

JOCUL: „ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII”, nivel II

(Mărcuţ, I.G., 2009, p. 175).
a)Scopul didactic: formarea de mulţimi pe baza unui
atribut folosind conectorii logici.
b) Sarcina didactică: trierea pieselor dintr-o mulţime
dată şi aşezarea lor într-un anumit loc;
c) Elemente de joc: căutare, întrecere, aplauze, recompense;
d) Conţinutul matematic: mulţimi;e) Materialul didactic: trusa Diènes, cretă,
stimulente;
f) Regulile jocului:
Regula numărul 1
Educatoarea stabileşte criteriul de formare al mulţimilor (formǎ). Un copil alege o
piesă pe care o
descrie şi o aşează la raionul potrivit (raionul pieselor pătrate).
Un alt copil (şef de echipă) vine la magazie, se recomandă şi cere o piesă din cele
selectate pe care o descrie
(culoare, formă, mărime, grosime). Copiii trebuie să precizeze şeful cărei echipe
este acel copil, care a venit
la magazin (şeful tâmplarilor, dacă a ales o piesă dreptunghiulară) - pentru că
dreptunghiul seamănă cu o
uşă.
Copilul care ghiceşte şeful cărei echipe a venit la magazie primeşte o bulină
albastră.
Complicarea jocului se face prin schimbarea criteriilor:
- formă / toate piesele rotunde = culoare – mărime – grosime;
- mărime / toate piesele mari = culoare – formă – grosime;
- grosime / toate piesele subţiri = culoare – formă – mărime.
Regula numărul 2
Jocul se va desfăşura timp de 15 minute, în sala de grupă, cu scăunelele aşezate în
formă de semicerc,
fără măsuţe. Educatoarea va conduce direct activitatea. Pe o masă aşezată în faţa
copiilor sunt aşezate
piesele din trusa Diènes
JOCUL: „CAUTĂ PĂTRATUL!”, nivel I.
(joc adaptat după Antohe, V., Gheorghinoiu, C., Obeadă, M., 2002, p. 50)
a) Scopul didactic:formarea deprinderii de a constitui o mulţime pe baza unei
caracteristici date
(forma) dezvoltând percepţiile de formă;b) Sarcina didactică: să recunoască forma
pătrată prin comparare şi să folosească corect atributul
corespunzător („piesa pătrată”sau „pătrat”);
c) Elemente de joc: surpriza, închiderea şi deschiderea ochilor, aplauze;
d) Conţinutul matematic: elemente de geometrie.
e) Materialul didactic: trusa Diènes formată doar din 18 piese.
f) Regulile jocului:
Regula numărul 1
Copilul identifică forma pătrată şi o aşează la locul indicat de educatoare (căsuţa
pătratelor).
Verbalizează acţiunea folosind limbajul specific (piesă pătrată)
Regula numărul 2
Jocul se va desfăşura timp de 15 minute, în sala de grupă, cu scăunelele aşezate în
formă de
semicerc, fără măsuţe. Educatoarea va conduce direct activitatea.
Pe o masă aşezată în faţa copiilor sunt mai multe obiecte de formă pătrată (batistă,
tablă mică,
şerveţele de bucătărie din hârtie şi din pânză, prosoape, oglinda, etc.); trusa Diènes
cu cele 18 piese.
Se face intuirea materialelor (obiectelor) care au forma pătrată, apoi educatoarea
cere copiilor ca
dintre toţi „prietenii” să-i aleagă pe cei care au forma asemănătoare cu batista şi să-
i aşeze în căsuţa
desenată pe covor, în faţa lor.
Copiii separă pe rând toate piesele pătrate şi le aşează pe covor, după care
educatoarea le atrage
atenţia asupra faptului că piesele pot avea culori diferite, că pot fi şi mari şi mici.
În finalul activităţii educatoarea va face aprecieri cu caracter general şi individual
asupra participării
la joc a copiilor.
11.JOC LOGIC
JOC DIDACTIC