Profesor Cuciureanu Adriana

Grădinița cu Program Prelungit

”Albă ca Zăpada” , Vatra-Dornei

Jocul, esența copilăriei

În literatura pedagogică s-a încercat de-a lungul timpului stabilirea unor caracteristici și
funcții ale diferitelor tipuri de jocuri, accentuându-se pregnant faptul că într-un anumit joc nu
trebuie să apară întotdeauna toate caracteristicile acestuia, existând etape distincte de trecere
de la joc la înmagazinarea unor informații, sau de la joc la muncă.
Există un set de caracteristici generale care evidențiază faptul că jocul :
- este voluntar, autodeterminat, eliberat de constrângeri și de seriozitatea cotidiană;
- activează fantezia copiilor ;
- facilitează prelucrarea datelor din experiența cotidiană ;
- angajează procese de învățare, importante pentru dezvoltarea cognitivă, psihomotorie și
socială;
- cu toate că are un anumit scop, este deschis modificărilor, finalul său nefiind previzibil;
- ține cont de reguli;

NATURA JOCULUI CA ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

Jocul este activitatea specifică vârstei preșcolare, găsindu-și motivația și împlinirea în
sine însuși. Spre deosebire de învățare, nu țintește în mod explicit obținerea de noi cunoștințe
sau alte produse ale învățării, iar în comparație cu munca, jocul nu are ca finalitate obținerea
unor bunuri materiale.
Jocul apare la toți copiii; cu o frecvență mai mică și având semnificații diferite, este
prezent și la adulți. Dar, dacă pentru aceștia din urmă jocul constituie cel mai adesea o formă
de divertisment, pentru copil nu este nicidecum o distracție. El este în esență o modalitate de
investigație și cunoaștere a lumii reale, o pre-învățare (Vâgotski, Piaget, Berlyne, Wallon), un
spațiu de satisfacere a dorinței firești de manifestare a independenței ( Freud), un mijloc de
comunicare(Bateson). La vârsta preșcolară, jocul nu e singura formă de activitate prin care se
asigură dezvoltarea psihică a copilului. Implicarea copilului în joc este deplină; el își
antrenează spontan și voluntar toate potențialitățile fizice, intelectuale, afective, jocul
reprezentând astfel un mijloc de realizare a sinelui (Claparede) și de formare a eu-lui
(Chateau).
Dincolo de aceste caracteristici, jocul este o sursă de plăcere, deoarece el presupune
eliberarea de realitatea care constrânge și libertatea de reflectare, transformarea în manieră
personală a acesteia.Jocul începe și se încheie, el este limitat în timp și spațiu, ceea ce conferă
celui implicat un sentiment de securitate. Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată, este
frumos și presupune plăcerea dată de obținerea succesului( Huizinga, 1998, p.50-51).
La vârsta preșcolară, jocul este o realitate permanentă. Copilul de 0-6 ani se joacă cea mai
mare parte a timpului și pe măsura creșterii și dezvoltării, joaca ia forme din ce în ce mai
complexe și diverse, influențând și subordonând toate celelalte acțiuni de viață, interese și
preocupări. Jocul preșcolarilor obține astfel un caracter multiacțional (Glava, 2002,p 195),
activitatea practică, învățarea, hrănirea sau îmbrăcarea, luând forma unei conduite ludice.
Manifestările de joc au acum un caracter dinamic ; ele evoluează și obțin caracteristici noi și
forme variate, chiar interesante. Din perspectivă pedagogică, jocul este considerat un mijloc
de instruire, o formă de educație, o modalitate educațională și terapeutică, având astfel o
varietate de semnificații de natură constructivă.
S-a considerat faptul că la copiii de 3 ani, cea mai mare parte a activităților obligatorii
sunt deținute de jocul didactic, deoarece rezistența la efortul intelectual de durată e scăzută.
Jocul este folosit pentru recunoașterea, numirea, gruparea după criterii simple a diferitelor
obiecte.
La vârsta de 4-5 ani, copiii dau dovadă de interes pentru informațiile comunicate verbal,
pun întrebări și solicită explicații. Într-o activitate din cadrul ADE , educatoarea cere copiilor
prin introducerea elementelor de joc să descrie, să reconstituie, să compare sau să sorteze
obiecte după criterii din ce în ce mai complexe.

CARACTERISTICI ȘI FUNCȚII ALE DIFERITELOR TIPURI DE JOCURI LA

VÂRSTA PREȘCOLARĂ
Prezentate sintetic, toate aceste informații subsumează o serie de funcții care sunt
complementare și consistente cu cele ale fenomenului educațional în ansamblul său(Stan,
2000), și anume:
A) Funcția adaptativă
Se manifestă prin asimilarea realității fizice și sociale, prin acomodarea eu-lui la
realitate.În joc, preșcolarul transpune impresii dobândite în mediul extern, fizic și social,
reușund astfel să interiorizeze realitatea și să se adapteze la un nivel primar cerințelor
acestuia. Pe parcursul copilăriei mijlocii se poate observa o creștere a capacității copilului de a
transpune rapid și coerent în joc elemente ale realității: roluri, conduite, atitudini și de a
prelucra cu o mare profunzime în contexte ludice aspecte ale mediului înconjurător. Dacă la
începutul vârstei preșcolare, trăirea realității prin joc este totală, pe măsură ce copilul devine
conștient de propria persoană și de modelul pe care îl imită, cele două planuri ale realității șși
al ficțiunii se delimitează. Această funcție a jocului este larg recunoscută(Freud, Erickson,
Piaget).
B) Funcția formativă
Jocul este un mobil al dezvoltării cognitive, afectiv-emoționale, psihomotorii și de
modelare a personalității. Cunoașterea prin experiență nemijlocită, pe care o asigură jocul,
presupune implicarea capacităților perceptive, a abilităților de reacție, a capacităților de
raționare și a posibilităților de comunicare, ce sunt exersate și îmbogățite în plan cantitativ și
calitativ. În fața problemelor adesea reale pe care le impune jocul, copiii au ocazia de a-și
exersa capacitatea de analiză a posibilităților de rezolvare și de punere în practică a soluțiilor
optime, astfel încât jocul să poată continua. Jocul presupune stăpânirea unor reguli, luarea
unor decizii dar mai ales relaționarea cu partenerii de joc, uneori având caracter competitiv.
Confruntarea cu sine și cu ceilalți stimulează/ modelează procesele afectiv-motivaționale și
atitudinale în sensul îmbogățirii gamei trăirilor copilului, a dobândirii capacității de stăpânire
a emoțiilor.
C) Funcția informativă
Prin intermediul jocului, copilul achiziționează informații, noțiuni necesare înțelegerii și
integrării lumii reale. Investigând realități fizice diverse, manipulează, alege, ordonează,
clasifică, măsoară, se familiarizează cu proprietățile diverselor obiecte și dobândește
cunoștințe despre greutate, duritate, înălțime, volum, textură, categorii, serii de obiecte, etc .În
reflectarea realității sociale, exersează statusuri, roluri, limbaje și reguli specifice, a căror
învățare sistematică, necontextualizată ar fi în mare parte imposibilă la această vârstă.
D) Funcția de socializare
Majoritatea tipurilor de joc, în special cele de cooperare, de competiție sau de rol,
presupun relaționare, adaptare a acțiunilor proprii la cele ale unui partener de joc, asumare de
responsabilități și respectarea convențiilor comportamentale impuse de situație. Obligat de
contextul ludic să se dedubleze și să interpreteze roluri diverse, preșcolarul mare ajunge să-și
formeze un sens al identității proprii și să acumuleze elemente ale imaginii de sine, lucru
facilitat tocmai de ocaziile create prin joc.
E) Funcția de relevare a psihicului
Copilul transpune în joc trăiri, intenții neîmplinite, impresii, temeri, gânduri, atitudini,
conflicte intrapsihice și inter-relaționale. Ele sunt astfel accesibile educatoarei și tuturor celor
care observă jocul copiilor.
Dincolo de aceste aspecte, chiar dincolo de vârsta preșcolarității, se continuă atât evoluția
personalității copilului, cât și a jocului.
1. Bibliografie:
Glava, A., Glava, C.,(2002), Introducereîn pedagogia preșcolară, Ed.Dacia,Cluj-Napoca
Huizinga,J.,(1998), Homoludens, Ed.Humanitas,București
Șchiopu,U., (1970),Psihologia jocului, EDP, București

TEMĂ DE REFLECȚIE

 Când copilul este prețuit, el învață să aprecieze.

 Când copilul se simte tolerat, el învață să fie răbdător.
 Când copilul este încurajat, el învață să fie încrezător.
 Când copilul este învățat să își asume responsabilități pentru sine, el învață să aibă
inițiative.
 Când copilul trăiește într-un mediu în care se manifestă acceptare și prietenie, el
învață să își iubească aproapele.
 PROIECT PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ

DATA:
EDUCATOARE: Cuciureanu Adriana
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : G.P.P. „Albă ca Zăpada”, Vatra Dornei
NIVEL / GRUPA: II/ Mare
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cine și cum planifică/organizează o activitate?
TEMA SĂPTĂMÂNII: Lumea circului
TEMA ACTIVITĂȚII : „La carnaval”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚIIINTEGRATE:
Domeniul limbă și comunicare - „Carnavalul sunetelor”- joc exercițiu
Activități liber alese 2- „Clovnii în acțiune”- joc de mișcare
TIPUL ACTIVITĂȚII : Consolidare de priceperi și deprinderi
SCOP: Orientarea activității psihice în cadrul unor acțiuni, contexte de joc, organizate cu
scopul receptării de către copii a mesajului oral sau scris, prin exerciții de exprimare orală.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- Să identifice sunetul inițial dintr-un cuvânt, corelându-l cu semnul scris al acestuia (litera);
- Să despartă cuvintele în silabe, identificând numărul acestora ;
- Să formeze propoziții dezvoltate cu un cuvânt dat (care denumește imaginea de pe jeton);
- Să parcurgă traseul, respectând regulile jocului de mișcare ;
- Să redea mișcări expresive ale brațelor și corpului exprimând stări afective ale clovnului;
STRATEGII DIDACTICE:
A)METODE ȘI PROCEDEE: conversația, jocul, explicația, problematizarea, demonstrația
B) RESURSE MATERIALE: arena circului, jetoane, nasuri de clovn, frânghie groasă, minge
gonflabilă, mingi pentru jonglerii, cd-player, cd.
C) FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe mici;
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, aplauzele, semnalul sonor (intrarea clovnilor în
arenă);
REGULILE JOCULUI- EXERCIȚIU : În „arena circului”, pe jos, sunt așezate litere mari,
diferite. Copilul numit de educatoare va extrage un jeton (pe care sunt desenate animale de la
circ) va denumi imaginea, va despărți cuvântul în silabe, va preciza sunetul inițial, după care,
pe o frânghie groasă, va merge până în centrul arenei, unde se va așeza pe litera
corespunzătoare sunetului inițial identificat, alcătuind apoi, o propoziție cu cuvântul dat.
Pentru răspunsurile corecte, copilul va primi un nas de clovn.
REGULILE JOCULUI DE MIȘCARE: Copilul numit va merge spre arenă, pe o frânghie
așezată pe covor, imitând mersul în echilibru: plecarea din arenă la locul inițial ocupat se va
realiza prin sărituri cu mingea gonflabilă și jonglerii la sfârșitul activității.
DURATĂ: 45 minute.
Bibliografie : Ministerul Educației , Cercetării și Tineretului,Curriculum pentru învățământul
preșcolar(3-6/7ani)2008.
Dumitrana M.(1999) Educarea limbajului în învățământul preșcolar - volumul 1 și
2(comunicarea orală și comunicarea scrisă) Editura Compania
 SCENARIUL DIDACTIC

Activitatea va debuta cu intrarea în sala de grupă a preșcolarilor, costumați

cu accesorii de clovn (confecționate în cadrul activităților alese). Aceștia vor
descoperi sala de grupă transformată în sală de spectacol de circ (captarea
atenției) .

În spațiul „arenei de circ”, copiii vor observa literele vesele ale clovnilor -
recunoașterea lor va marca momentul de reactualizare a cunoștințelor. Se va
propune preșcolarilor desfășurarea unui carnaval al sunetelor după care se vor
face cunoscute regulile jocului exercițiu dar și ale jocului de mișcare.

Desfășurarea propriu-zisă a jocului va avea ca punct de plecare

transformarea tuturor copiilor în spectatori, aceștia fiind așezați pe scaune.

„Spectatorul” numit de educatoare, transformat în clovn, va extrage un

jeton, va denumi imaginea, va despărți în silabe cuvântul precizând sunetul
inițial. Apoi, pe frânghia groasă, pe fond muzical, va merge în echilibru spre
arenă unde se va așeza pe suportul-literă corespunzător sunetului inițial
identificat anterior . Micul clovn va alcătui o propoziție pornind de la cuvântul
care denumește imaginea de pe jeton. Pentru răspunsurile corecte, copilul numit
va primi un nas de clovn care va întregi costumul și va pleca de pe arena
circului, la locul său, sărind pe mingea gonflabilă. Dacă un/ mai multe
răspunsuri vor fi incorecte, colegii vor interveni. Cel care a greșit va primi,
totuși, nasul de clovn, avându-se în vedere una din regulile grupei „Ajută la
nevoie! ”

După ce toți copiii vor deveni „clovni” și își vor întregi costumul, cadrul
didactic va adresa întrebarea „Cine este clovnul al cărui nume începe cu
litera ...?” antrenând, astfel, întreaga grupă în desfășurarea unui joc de atenție, cu
scopul evaluării cunoștințelor.

Reprezentația tuturor copiilor - clovn, prin dans și jonglerii în arena

circului vor marca momentul de apreciere și recompensare a întregii activități a
zilei.
NR.CRT ETAPELE CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE / METODE
ACTIVITĂȚII METODE ȘI MIJLOACE
PROCEDEE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
1. CAPTAREA Orientarea și concentrarea activității conversația Arena circului Evaluarea orală
ATENȚIEI psihice cognitive asupra elementului Cortina Recunoașterea literelor
surpriză-arena, are menirea de a activa Literele
motivația prin intensitatea stimulilor și vesele
noutatea situației , reglând acțiunile
conform scopului precizat.
2. ANUNȚAREA Sunt prezentate într-o manieră Expunerea
TEMEI ȘI A accesibilă preșcolarilor, prin invitația la
OBIECTIVELOR joc, în arena circului. .
3. PREZENTAREA A)Explicarea și demonstrarea jocului: Explicația Jetoane cu
CONȚINUTULUI se orientează efortul educativ în demonstrația animale de la
vederea explicării regulilor jocului , circ
apelându-se la capacitatea de Frânghie
înțelegere și de concentrare a atenției groasă
copiilor. Acestea vor fi prezentate sub Minge
formă de reguli ferme care vor gonflabilă
reglementa întreaga desfășurare a Exercițiul
activității. verbal
B)Jocul de probă va cuprinde Exercițiul Ev. practică
specificarea laturilor constitutive ale fizic Înțelegerea regulilor de
jocului-reguli, elemente de joc cu funcții joc
reglatoare asupra acțiunilor , succesiunii
acestora , comportamentul copiilor.
C)Jocul propriu-zis -se derulează jocul
 propus astfel încât toți copii să rezolve Evaluare orală
sarcina dată prin solicitarea planului Identificarea sunetului
senzorio-afectiv în vederea realizării de inițial dintr-un cuvânt
conexiuni între elementele realității. Despărțirea în silabe a
Experiența cognitivă se va realiza , prin cuvintelor
activarea și exersarea operațiilor Constituirea de
mentale de clasificare , de analiză. propoziții cu un cuvânt
Va urma o reprezentație a copiilor – Mingi dat
clovni pe arena carnavalului ,prin Casetofon Corelarea sunetului
jonglerii și dans. cu litera
corespunzătoare

4. EVALUAREA Evaluarea se realizează prin jocul de Conversația Autoevaluarea

ACTIVITĂȚII atenție ,, Cine este clovnul al cărui Aprecieri stimulative
nume începe cu litera...?,,
Se fac aprecieri verbale individuale și
generale asupra participării copiilor la
activitate, respectării regulilor de joc .