Intrarea in scoala este intrarea in antecamera unei lumi deosebite,o lume inteligibila pe care adultul a construito pe deasupra lumii

sensibile si care depaseste ceea ce se poate vedea si atinge Paul Osterrieth

Jocul didactic
Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune n valoare i antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului. Rolul si importanta jocului consta n faptul ca el faciliteaz procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunotintelor. Datorit caracterului sau formativ, jocul influenteaza dezvoltarea personalitatii elevului. Ed. Claparde spunea ca principala trebuinta a copilului este jocul. Jocul este puntea ce poate uni scoala cu viata, activitatea ce-i permite copilului sa se manifeste conform naturii sale, sa treaca pe nesimtite la munca serioasa. Datorit faptului ca elevul acumuleaza sentimentele si interesele, isi structureaza operatiile si actiunile fara a resimti efortul, nvatarea prin intermediul jocului se realizeaza economicos si eficient.

De aceea jocul este considerat azi, n teoria pedagogica, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ) , asigurnd elevului largi posibilitati de activism intelectual. Jucndu-se, coopilul reuseste sa asimileze realitatile intelectuale, astfel acestea ramn exterioare inteligentei copilului. Jocul este practica dezvoltrii si, n consecint, n perioada copilariei, el este adoptat pentru multiplele sale funcii formative. n joc, copilul transpune realitatea obiectiv, n special realitatea sociala. Evident, nu este vorba de o reproducere identic a realitarii, ci, n joc, copilul transfigureaz obiectele, fenomenele, relatiile, ceea ce presupune capacitatea de simbolizare, de abstractizare, capacitate ce nu poate forma dect prin exercitiu, n acelai timp, procesele senzoriale.

Prin joc, copilul isi mbogateste viata afectiva si, n acelasi timp, dobndeste n mod progresiv capacitatea de a-si stapni emotiile. El nvata sa reactioneze sincer, pozitiv sau negativ, fata de ceea ce este bun, frumos, moral si fata de ceea ce e rau, imoral. Copilul gaseste cea mai eficienta recompensa n nsusi faptul de a se juca. Latura volitionala este intens solicitata n joc. n acest sens jocul cu reguli devine o metoda de maxima eficienta. Dac jocul ,,De-a ostasii cere sa nu se vorbeasca spre a nu fii auzit de dusman,copilul ,,gaseste resursele unei taceri prelungite, ceea ce n alte situatii i este greu de realizat Eficienta jocului depinde de cele mai multe ori de felul n care nvatatorul stie sa asigure o concordanta ntre tema jocului si materialul didactic existent, de felul n care stie sa foloseasca cuvntul ca mijloc de ndrumare a elevilor prin ntrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri.

I.Dupa obiectivele prioritare:

Senzoriale

De stimulare a cunoasterii interactive

Dupa obiectivele prioritare

De observare

De dezvoltare a limbajului

II. Dupa continutul

instruirii

Sportive

Literare
Dupa continutul instruirii

Matematice

Tehnologice

Muzicale

III. Dupa forma

de exprimare

De cuvinte incrucisate

Ghicitori
Forma De exprimare Conceptuale De sensibilizare

Simbolice

De orientare

IV. Dupa

regulile instituite

Dupa regulile instituite

Jocuri cu Reguli Transmise Prin traditie

Jocuri cu Reguli inventate

Jocuri spontane

Jocuri protocolare

V. Dupa

competentele psihologice stimulate

Jocuri de miscare Jocuri de observatie Jocuri de atentie Jocuri de memorie Jocuri de gandire Jocuri de imaginatie Jocuri de limbaj Jocuri de creatie

Caracteristici ale jocului didactic

Jocul este voluntar, autodeterminant , fara un scop anume, liber de constrangeri, de seriozitatea cotidiana, activeaza fantezia , faciliteaza experienta i prelucrarea datelor experientei cotidiene . n procesele de interatiune din cadrul jocului au loc procese de nvatare , importante pentru dezvoltarea sociala , cognitiva si psihomotorie . Jocul pleac de la ideea ca are un scop , dar este deschis modificarilor , finalul sau nefiind previzibil . Are loc aici i acum , prezentnd o dinamic permanent ntre ncordare i relaxare . Tine cont de reguli , produce placere , dar si teama . n jocuri , copiii reflecta lumea nconjuratoare si se adapteazala realitatile vietii . Prin actiunile practice din jocuri si ndeplinirea unor roluri , copiii isi dezvolta vorbirea , imaginatia i gndirea , rezolvnd probleme . Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de constructie , matematice si gramaticale , jocurile electrice si electronice , jocurile cu calculatorul si dramatizarea , care asigura nvatarea activa .

Prin joc copilul invat cu placere, devine interesat fat de activitatea ce se desfasoar, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajosi si capata mai multa ncredere n capacitatile lor, mai multa siguranta, rapiditate n raspunsuri. n joc, elevul se gasete n situatia de actor, de protagonist si nu de spectator, cee a ce corespunde dinamismului gndirii, imaginatiei si vietii lui afective, unei trebuinte interioare de actiuni si afirmare. Valoarea principala a jocului rezulta din faptul ca-i face pe elevii participanti nemijlociti, direct interesati la propria lor formare. Pentru o ct mai larg aplicabilitate a jocului didactic , acesta poate fi folosit ca activitate organizata , fie ca moment al unei lectii, fie n cadrul activitatilor la alegere.

Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea, organizarea si desfasurarea lui metodica, de modul n care nvatatorul stie sa asigure o corcondanta deplina ntre toate elementele ce-l definesc. Pentru aceasta, nvatatorul va avea n vedere urmatoarele cerine de baza: 1. Pregatirea jocului didactic; 2. Organizarea acestuia; 3. Respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic; 4. Respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivit; 5. Stimularea elevilor in vederea participrii active la joc; 6. Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc; 7. Varietatea elementelor de joc (complicitatea jocului, introducerea altor variante de joc).