Jocul este viata copilului. Copilul se dezvolta prin joc, acesta fiind primul stadiu de invatare si activitate creatoare.

Copilul dobandeste prin joc capacitati si experiente noi, isi cultiva spiritul de observatie, memoria, atentia, fantezia, gandirea si spiritul artistic. Pe langa aceste calitati, jocul este considerat principala activitate cu rol in dezvoltarea si educarea copilului si are de asemenea si un rol pozitiv in relaxarea acestuia. Jocul si dezvoltarea copilului

Jocul este crucial in dezvoltarea normala a copilului, acesta incluzand dezvoltarea sociala, emotionala, psihica si cognitiva a acestuia. Jocul este o metoda de cunoastere a propriului corp sau a lucrurilor care il inconjoara. Imediat dupa nastere cele 5 simturi esentiale (vazul, auzul, mirosul, gustul si simtul tactil se dezvolta trepat si se perfectioneaza pana in jurul varstei de ! an (vazul este limitat in primele "#$ luni,copilul reusind sa vada obiectele pana la o distanta de %5#$& de centimetri, formarea si dezvoltarea nervilor acustici este aproape definitiva inca de la nastere, celelalte simturi dezvoltandu#se de asemenea in timp . Jocul copilului satisface necesitatile principale ale acestuia si anume' necesitatea de a se misca, de a crea, de a fi acceptat, de a#si satisface curiozitatile si nu in ultimul rand de a distruge. (ltima necesitate este greu de inteles, mai ales de parinti, insa aceasta exprima spiritul de cercetare a copilului. )senta jocului este explorarea, iar pentru inceput acesta incepe prin simpla observatie si analizarea obiectelor din jur, ca apoi sa fie explorate celelalte posibilitati' cataratul, mersul, ansamblarea si distrugerea diferitelor obiecte, etc. *data cu inaintarea in varsta se schimba si stilul de joaca. +cesta devine mult mai complex si imaginativ. Copii isi exerseaza prin joc diferitele abilitati si calitati precum independenta, creativitatea, curiozitatea si capacitatea de a rezolva unele probleme. Jocul poate fi considerat de asemenea si o metoda foarte buna de explorare a sentimentelor si valorilor personale. ,e multe ori impartirea jucariilor cu alti copii sau cu fratii este precedata de oferirea acestora unei papusi sau primul -multumesc- sau -te rog- poate sa fie exprimat accidental in timpul unui joc imaginar cu prietenii sau jucariile acestuia. Tipuri de jocuri si jucarii

.ipul jocului recomandat pentru un copil difera de la o varsta la alta si tine cont si de alti factori precum, personalitatea copilului, sexul copiluluisi preferintele acestuia. ,atorita impactului major pe care jocul il are asupra dezvoltarii psihosomatice a copilului, alegerea jocului potrivit este o responsabilitate destul de mare pentru parinti.

Ce reprezinta jocul pentru copii

Jocul este o activitate voluntara si spontana, care produce copilului bucurie si placere. Prin extrapolare, jocul este ca o lume paralela, fantastica, in care copilul interpreteaza un rol intr-o poveste imaginata de el insusi. Daca in viata reala nu are jucariile pe care si le doreste, in lumea fantastica a jocul el isi poate imagina ca le are si le foloseste. Pentru aceasta, copilul apeleaza la reprezentare, adica la imaginea senzoriala a unor obiecte din realitate, evocata mintal in absenta acestora. Astfel, inca de la o varsta frageda, copilul isi dezvolta latura cognitiva si isi explica anumite lucruri.

Jocul: dezvoltare intelectuala si imaginatie

Prin joc, copilul incepe sa acumuleze o multime de cunostinte noi si isi diversifica actiunile mintale. El acumuleaza noi si noi cunostinte pe masura ce se joaca si isi dezvolta cu aceasta ocazie si imaginatia. O imaginatie bogata este dovada unei inteligente bine antrenate, de aceea nu ar trebui sa-ti in ibi niciodata copilul atunci cand se joaca. !u, ca mamica, intelegi diferit jocul fata de cum il intelege copilul tau. Pentru tine, actiunea jocului poate parea total neinteresanta, insa pentru prescolar este o ocazie nemaipomenita de a fi independent, de a se dezvolta intelectual.

Afla ce activitati iti ajuta micutul sa descopere lumea!

Jocul inseamna cunoastere, inseamna asimilare practica si mentala atat a insusirilor lumii inconjuratoare, cat si a experientei de viata.

Jocul modeleaza inteligenta

"n primul an de viata, copilul face cunostinta cu jocul de miscare #se joaca atat cu mainile, cat si cu picioarele$, jocul de manipulare a obiectelor si jocul de vocalizare. "n intervalul %-& ani, copilul pune accent pe jocul simbolic si devine interesat sa se joace si cu alte persoane. "n intervalul &-' ani, jocul cunoaste o noua latura, una mai elaborata, mai dezvoltata din toate punctele de vedere. Aceasta perioada este considerata cea mai importanta in dezvoltarea intelectuala a copilului prin joc. Acum, invatarea se face doar daca este imbracata intr-o forma ludica. (opilul incepe sa imita conduite, sa-si imite parintii, sa repete ce spun ei si inmagazineaza o multime de informatii care adultilor le scapa, pentru ca sunt obisnuiti cu ele. "nformatiile pe care copilul incepe sa le dobandeasca prin joc ii vor folosi toata viata, sub diverse forme, iar inteligenta incepe inca de pe acum sa se contureze.

Prin joc, copilul isi dezvolta vocabularul

Povestile pe care i le citesti copilului tau contribuie la dezvoltarea vocabularului. Acelasi rol il are si jocul. "magineaza-ti un joc precum cel prin care copilul trebuie sa construiasca o casa. Daca ii explici ca langa casa trebuie sa fie un gard sau ca micuta casa are un acoperis rosu

si prin acoperis iese fum, el va capta toate aceste informatii si data viitoare cand se va juca singur va incerca sa isi aminteasca tot ce i-ai spus si va sti ce inseamna gard, unde este locul acoperisului si tot asa.

Joaca inseamna invatare

Pana intra la scoala, copilul invata prin joc. !raieste experiente noi, exploreaza, isi exerseaza abilitatile intelectuale si senzoriale si comunica. !ot prin joc, copilul invata ce inseamna respectul pentru aproape, invata sa fie recunoscator si bun. Pana la ' ani, copilul ajunge sa-si dezvolte inteligenta prin joc. (unostintele lui sunt bine conturate, atat cat este posibil pana la aceasta varsta, memoria este antrenata, gandirea este dezvoltata, iar limbajul se imbunatateste simtitor.

Dezvoltarea intelectuala se face cu jucarii adecvate

"n primul an de viata, copilul adora sa se joace cu jucarii care fac zgomot, jucarii viu colorate. Pe masura ce creste si jucariile ar trebui sa se sc imbe, astfel incat sa fie potrivite varstei. )a * ani, nu va sti sa rezolve un puzzle din %+ piese, de aceea nu este nevoie sa-i cumperi astfel de jocuri. )a , ani, este aproape inutil sa-i cumperi un joc prin care sa invete sunetele pe care le scot animalele, intrucat se presupune ca pana la aceasta varsta a invatat deja astfel de lucruri. Pe masura ce copilul creste, inteligenta se dezvolta si are nevoie sa fie antrenata cu noi jucarii. Daca jucariile nu sunt adecvate varstei, intelectul va stagna, informatiile folositoare fiind captate din alte surse. Anumite jocuri au fost concepute special pentru a contribui la dezvoltarea intelectuala a copilului. Acesta invata sa clasifice, sa memoreze, sa rationeze, sa asambleze, sa puna in practica ratiuni logice si sa lucreze cu mintea.

Jocul contribuie la dezvoltarea inteligentei sociale

Pentru un copil, este important sa fie sociabil, sa se afle printre alti copii de varsta lui. -u doar ca invata mai usor anumite lucruri, dar si socializeaza, isi dezvolta inteligenta sociala, invata sa nu se teama de oameni, invata ce este invidia, invata sa fie ambitios si incepe sa isi doreasca sa fie cel mai bun din colectivitate. Jocul nu ofera doar posibilitatea dezvoltarii sau formarii anumitor operatii intelectuale, prin el se realizeaza o sc imbare radicala a pozitiei copilului fata de lumea inconjuratoare. Parintii, bunicii si educatorii sunt cele mai importante persoane care ajuta copilul sa isi dezvolte intelectul prin joc si joaca. De aceea, cat sunt prescolari, copiii ar trebui incurajati sa se joace si sa aiba activitati sportive. Prin joc, iti poti da seama care sunt aptitudinile copilului, daca are inclinatii artistice, daca ii place sa deseneze, daca are talent muzical sau actoricesc. Desigur, toate aceste calitati sunt neslefuite, dar cu cat sunt descoperite mai repede, cu atat copilul are mai mult timp la dispozitie sa si le dezvolte.

Care este importanta jocului in dezvoltarea copilului

Pentru copilul de peste 18 luni, jocul este o activitate naturala foarte serioasa. Dincolo de placerea pe care i-o produce, jocul este un element de neinlocuit in evolutie, care ii permite sa se identifice cu adultul si sa-si descarce stressul.... Identificarea cu adultul nainte de 18 luni nu exista joc cu adevarat. Pediatrii explica ca pana atunci el nu are nici sens, nici functiune; bebelusul nu este stimulat decat de placerile senzoriale. Dupa aceasta varsta insa, in jur de 2 sau ani, copilul incepe sa puna in scena lumea sa interioara, inventand scenarii care ii reactiveaza amintirile. !devarate inscenari, elaborate pe baza observarii adultilor - "ziceam ca-i telefonam lui tata, ca eram un mare sportiv" - si care ii permit copilului sa-si realizeze dorintele mai mult sau mai putin constiente# dorinta de a creste, de a se identifica cu adultul si de a-si stapani universul ... fiind "stapanul" jocului. Descarcarea stresului $ocul, sinonim cu placerea, nu este totusi, in pofida reputatiei tenace, o reflectare a inocentei copilului. %ste c&iar rareori neinsemnat, doarece functia sa este de a-i descarca micile sau marile traumatisme. 'tressul este tot atat de raspandit in viata micutului ca si in a noastra... iar atunci cand copilului ii vine (reu sa "di(ere" un fapt, sa depaseasca un conflict, el il pune in scena. Pentru el, acesta este mijlocul cel mai bun de a admite un eveniment neplacut. !ici, copilul exprima ceea ce i-ar fi (reu sa transmita prin cuvinte. )n ceea ce priveste jucariile, ele sunt acum studiate cu atentie si adaptate la dezvoltarea copilului. Dar acestuia ii va face tot atata placere sa-si ima(ineze, pornind de la un obiect simplu, o multime de situatii. )ma(inatia va fi cu atat mai solicitata cu cat obiectul este mai rudimentar...

Functiile si destinele jucariilor

Daca jucariile se (rupeaza in mai multe sau mai putine cate(orii, difera in mod e(al dupa folosinta pe care le-o va da copilul. %l le va insusi intr-o maniera mai mult sau mai putin variata. !numite jucarii, acestea fiind cele mai numeroase, servesc pentru a juca in maniera prevazuta de fabricant. !ltele servesc numai pentru d*cor. +opilul poate manipula mai mult sau mai putin obiectul, insa este fericit sa-l aiba in camera si sa-l priveasca. !numite papusi frumoase de colectie (, d sau jucarii fra(ile pot face parte din aceasta cate(orie. Dar in mod e(al, mobilele, care se misca cu ajutorul curentilor de aer, pot fascina la fel de mult micutii. !lte jucarii se colectioneaza. +opilul se joaca cu fi(urinele sale, dar este foarte fericit sa le aiba pe toate aproape. %l le aranjeaza le sc&imba una cu alta, le alineaza, etc. -a copii cei mai mici parintii sunt cei care stau la ori(inea colectiilor. !poi repede copiii iau colectiile in sarcina lor, desi(ur sub influenta scolii. !poi este vorba si despre anumite jucarii care au ca functie esentiala aceea de a fi posedate de copil. $ucariile sunt proprietatea copilului si ele sunt sin(urele care trebuie sa fie asa. +opilul este foarte devreme sensibilizat. .u pentru ca nu se foloseste niciodata de (aletusa albastra, nu este de acord s-o imprumute prietenului din parc. ,, ! mea /" este o exclmatie spusa foarte devreme. 0eperarea posesiunilor sale si apararea lor este pentru un copil maniera sa de a-si afirma existenta si identitatea. $ucaria inainte de a permite jocul este un semn. 'emnul puterii 1,,!m ceea ce altii nu au, e a mea"2. !re o valoare de sc&imb care apare in anii de scoala. Pentru toate aceste considerente jucaria are o valoare sociala care nu trebuie subestimata. 3olosirea pe care copilul o va da jucariei este deasemenea maniera in care aceasta isi va (asi sfarsitul. 4biectul dra(, apoi vital, cateodata reluat. 4 min(e sparta care zace in fundul unui (araj asteptand-o pe 0ustine. $ucarii care nu au rezistat unui tratament de forta si sfarsesc in bucatele la (unoi. !utomate oprite, puzzle carora le lipsesc bucatile sau papusi fara brat care sfarsesc in fundul lazii de jucarii rareori readuse la suprafata. $ucarii aflate inca in cutia lor ori(inala, a carei stari bune traduce slabul interes sau excesul de respect. 5rsul adorat intotdeauna dra( si man(aiat in ciuda urec&ilor care atarna.

6oate jucariile au vocatia de fi date intr-o zi la rebut cu mai multa sau mai putina trisete sau consideratie. +opilul in mod pro(resiv se dezintereseaza de tot ceea ce a iubit. )n adolescenta, se trece la altceva. $ocul isi sc&imba definitiv forma si suportul.

Joaca este indispensabila dezvoltarii unui copil

$oaca este indispensabila dezvoltarii unui copil. )ncepand cu saptamanile de dupa nasterea sa, bebelusul se joaca# isi priveste mana, se asculta scotand sunete, urmareste cu privirea razele de soare prin perdea... !poi, cu trecerea lunilor si a anilor, copilul se foloseste de joc pentru a se dezvolta, a evolua, a-si exersa noile sale capacitati. 7icutul inventeaza si construieste jocuri care il conduc in lumea dorintelor si a ima(inatiei. %l imita, incercand, astfel, sa intelea(a mai bine lumea adultilor.

Joaca este pentru un copil ca un serviciu (o munca) pentru noi: o activitate respectabila, serioasa, care il ajuta sa creasca, in care se implica total. El invata sa stapaneasca noi gesturi si noi capacitati. Dar este, de asemenea, o activitate placuta, o ocazie de amuzament, la care se participa in functie de preferinte. Pentru micuti, totul este sinonim: a se juca, a experimenta, a munci, a visa, a descoperi, a invata (acesta nu este un motiv pentru a transforma jocul micutului intr un mod de invatare!instruire). Daca copilul nu se odi"neste niciodata, aceasta se explica prin faptul ca el are multe de facut. #a $ luni, micutul are totul de privit, de ascultat, de atins, de descoperit. %ase luni mai tarziu, copilul nu are liniste pana nu se deplaseaza pentru a extinde mai departe explorarile sale. #a &' luni, el trece fara oprire de la o ocupatie la alta, incercand, pe rand, sa se joace, sa prinda, sa escaladeze, sa demonteze, sa desc"ida, sa muste, sa imite etc. #a doi ani, lumea (trebuie sa se tina bine(, copilul se pregateste sa o cucereasca...

Jocul si jucariile
%xperienta jocului este, deci, fundamentala# toti copiii din lume se consacra jocului in mod spontan, cu conditia sa fie sanatosi fizic si mental. $ucaria vine apoi sa-si ia locul ca un excelent stimulent al jocului. 8ineinteles, copilul poate juca footbal, pe o straduta, cu o cutie vec&e de conserve, dar cu o min(e este, totusi, mai placut. 5n copil se poate juca mult timp cu o simpla cutie de carton sau cateva pa&are fara picior din plastic. Dar jucariile din comert sunt studiate pentru rolul pe care il vor avea in cadrul jocului. !ceste jucarii sunt, deseori, foarte bo(ate in posibilitati, in plus fata de obiectele cotidiene9obisnuite. :ratie lor, copilul dobandeste notiuni referitoare la culoare, forma, continut, duritate, maleabilitate, spatiu. Priviti un copil in fata unei jucarii noi# el se va folosi de toate simturile sale pentru a o descoperi. 4 va privi, bineinteles, pe toate fetele. Dar, de asemenea, o va ba(a si in (ura pentru a o (usta si a o simti, o va lovi si o va scutura pentru a o asculta si intele(e, o va cerceta si o va demonta pentru a-i observa toate partile. %ste o apropiere minunata, completa si foarte eficace pentru a aborda necunoscutul. Daca ansamblul acestor operatii se face in mai putin de minute, obiectul va ateriza fara mila pe fundul lazii cu jucarii, in mod iremediabil desfacut in bucati, pentru a nu mai fi probabil niciodata scos de acolo. De asemenea, este important sa furnizam copilului material de calitate, rezistent si care ii pastreaza si stimuleaza capacitatile de atentie si descoperire. Este cazul multor jucarii vandute, in prezent. Putem, in mod sigur, spune ca jocul si jucariile sunt indisolubil legate, c"iar daca pot exista unul fara altul. )numite jocuri nu au nevoie de nici un suport material, ca de exemplu jocurile de g"icitori, leapsa pe cocotate, numaratoarea, alergatul, gadilatul. )lte jocuri se bazeaza pe un material care nu poate fi calificat drept jucarie pentru ca nu a fost conceput cu acest scop. %a citam in acest sens capacele de cratita, calculatorul, trestia care se impleteste, cearsafurile cu care facem corturi, pantofii cu toc ai mamei si cainele vecinului. *nvers, anumite jucarii sunt concepute pentru a fi expuse sau colectionate, nu ca sa se joace cineva cu ele. Este cazul soldateilor de plumb sau al papusilor folclorice.

)tunci, ce este jucaria+ Prin definitie, este un obiect care solicita si impinge la joc si l stimuleaza. Jucaria nu are o alta finalitate decat aceasta. Jucariile sunt instrumente ale dezvoltarii. Jucariile propuse pentru un copil de la nastere pana la , ani sunt aproape toate obiecte viu colorate si atragatoare. Ele dau nastere in copii la dorinta de a le manipula. -neori, jucariile au o utilizare destul de complexa sau ofera mai multe niveluri de utilizare, astfel incat pun copilului probleme pe care acesta se c"inuie sa le rezolve, ascutindu si in felul acesta capacitatile. *n plus, jucariile sunt proprietatea copilului si, deci, la dispozitia sa atunci cand doreste. .u acesta este cazul razatoarei de branza, rasnitei de legume pe care i le incredintam atunci cand vrem sa stea linistit in timp ce terminam de curatat morcovii... Jucariile nu sunt, deci, numai un atu suplimentar in mediul ambiant al unui copilas. Ele sunt, cu adevarat, o unealta indispensabila in dezvoltarea sa armonioasa pe plan fizic, mental, senzorial si afectiv. Este, oare, acest lucru valabil numai pentru copiii de la oras+ -n copil care traieste la tara, inconjurat de prieteni, animale, natura, are mai putina nevoie de jucarii+ .u este sigur, c"iar daca acest copil gaseste in mod efectiv in mediul sau inconjurator mai multe elemente care sa i favorizeze jocurile si sa i dezvolte imaginatia. /eea ce este sigur, in sc"imb, este ca jucariile bune ((naturale( sau confectionate) trebuie sa permita sc"imburi si ca anumite moduri de viata le favorizeaza mai mult decat altele. *ntr adevar, nu ne putem astepta de la un copil mic sa fie autonom in jocurile sale. Dar, pentru toti, jucaria vine sa satisfaca din plin nevoile de explorare, curiozitate, manipulare, securitate, descoperire si afectiune, nevoi absolut primordiale.

Jucariile o mare diversitate

$oaca este indispensabila dezvoltarii unui copil. )ncepand cu saptamanile de dupa nasterea sa, bebelusul se joaca# isi priveste mana, se asculta scotand sunete, urmareste cu privirea razele de soare prin perdea... !poi, cu trecerea lunilor si a anilor, copilul se foloseste de joc pentru a se dezvolta, a evolua, a-si exersa noile sale capacitati. 7icutul inventeaza si construieste jocuri care il conduc in lumea dorintelor si a ima(inatiei. %l imita, incercand, astfel, sa intelea(a mai bine lumea adultilor.

$oaca este pentru un copil ca un serviciu 1o munca2 pentru noi# o activitate respectabila, serioasa, care il ajuta sa creasca, in care se implica total. %l invata sa stapaneasca noi (esturi si noi capacitati. Dar este, de asemenea, o activitate placuta, o ocazie de amuzament, la care se participa in functie de preferinte. Pentru micuti, totul este sinonim# a se juca, a experimenta, a munci, a visa, a descoperi, a invata 1acesta nu este un motiv pentru a transforma jocul micutului intr-un mod de invatare9instruire2. Daca copilul nu se odi&neste niciodata, aceasta se explica prin faptul ca el are multe de facut. -a ; luni, micutul are totul de privit, de ascultat, de atins, de descoperit. 'ase luni mai tarziu, copilul nu are liniste pana nu se deplaseaza pentru a extinde mai departe explorarile sale. -a 18 luni, el trece fara oprire de la o ocupatie la alta, incercand, pe rand, sa se joace, sa prinda, sa escaladeze, sa demonteze, sa desc&ida, sa muste, sa imite etc. -a doi ani, lumea "trebuie sa se tina bine", copilul se pre(ateste sa o cucereasca... CAT !"#II D J$CA#II $ucariile micutilor sunt inainte de toate pentru a fi invatate, manipulate si morfolite. Dar dupa ce copilul trece de cateva luni, vom constata ca jucariile se specializeaza. 3iecare cate(orie de jucarii cauta sa solicite o componenta a dezvoltarii copilului sau alta. $ucariile de imitare sunt desi(ur cele mai potrivite# fa ca tata sau fa ca mama, ca doctorul sau ca vanzatoarea, sunt printre cele mai frecvente jocuri de la varsta de 2 ani. !ici se raporteaza si telefonul, camionul, papusa, etc. dar cum aceste jucarii apartin deasemenea unor altor cate(orii 1jucarii cu motor sau afective2 se intele(e ca aceste cate(orii se amesteca intre ele cate putin si sunt mai putin transante decat par. %ste deosebit de important sa se cunoasca diferite tipuri de jucarii. %ste de dorit ca un copil sa aiba jucarii din fiecare cate(orie a caror cantitate respectiva sa varieze in functie de (usturile si interesul copilului. %l ar putea astfel sa-si dezvolte cel mai bine toate aspectele temperamentului sau. Jucarii care dezvolta motricitatea %miscarea& $ucariile din aceasta cate(orie il ajuta pe copil sa se serveasca intr-o maniera armonioasa de corpul sau. 5nele vizeaza motricitatea fina, adica usurinta de a se servi de mainile sale. 'unt cele care incita copilul la manipulare, orientare, in(ramadire, de a se tine corect, de a trece jucaria dintr-o mana in alta. !ltele vizeaza motricitatea (lobala, adica ele incita copilul sa foloseasca intre(ul sau corp intr-o miscare. )si va dezvolta atunci

cordonarea (estului si a ec&ilibrului. %l invata sa se serveasca mai bine de corpul sau si sa-si stapaneasca (esturile.

Cateva e'emple de jucarii cu dominanta motrica: Purtator, tricicleta, min(ii, balon, cerc, coarda, popice, structurile jocurilor din exterior 1topo(anul, balansoarul2, jocurile de incastrare si manipulare. Jucariile care dezvolta creativitatea si imaginatia ! crea inseamna a concepe, a invata, a pune noul acolo unde nu exista. 6oate jucariile 1acelea care sunt bune2 ar trebui sa permita copilului sa-si exprime creativitatea. +opilul adora sa puna impreuna elementele care nu au fost prevazute pentru aceasta, sa scoata din functie obiecte si sa inventeze moduri noi de a se servi de aceasta. .u-i lipseste niciodata ima(inatia pentru a isi crea o lume noua. +opilul stie sa impodobeasca cu ima(inatia sa personala, cea mai banala jucarie si sa faca un pretext din ea pentru orice fel de scenariu. !numite jucarii favorizeaza in mod specific aceasta ima(inatiea copilului prin aceea ca de si nu sunt nimic prin ele insale pot totusi sa solicite actiunea copilului. !cestea sunt toate jucariile cu functie artistica. Dar este evident ca o papusa simpla, de exemplu, este de asemenea o jucarie care succita creativitatea si ima(inatia. 'emple de jucarii cu dominanta creatoare: +reioane de ceara sau de colorat, mar<ere, culori, foi mari de &artie sau tablou mare, plastelina, instrumente muzicale, marionete, jocuri de constructie sau jocuri din bucati care se asambleaza. Jocuri care dezvolta afectivitatea !ceste jucarii permit copilului sa-si exprime afectiunea, tandretea si deasemenea uneori a(resivitatea. Pentru ca el poate in mod liber sa traiasca sentimentele sale cu o jucarie care nu tine ranc&iuna, in mod pro(resiv copilul se intele(e mai bine pe sine si isi (aseste ec&ilibrul. %l se desprinde din trairile sale pentru a se interesa de acestea si le rejoaca cu ceilalti. $ucariile afective sunt cele cu care copilul va crea le(aturile cele mai durabile si mai privile(iate. %sentialul jucariilor afective este reprezentat de catre papusi, fi(urine si animale de plus.

Jucariile care dezvolta imitatia )ma(inatia este procesul esential prin care copilul se apropie si intele(e lumea care il inconjoara. 3oarte tanar, el pare ca vorbeste la telefon, o imita pe mama sa &ranindu-si papusa sau se joaca de-a doctorul care face injectii. +opilul reia cu jucaria ceea ce i s-a intamplat in viata reala si se joaca cat ii este necesar. !ceasta ii permite pe de-o parte de a se apropia de comportamentele noi si de a-si lua in consideratie anumite an(oase sau experiente deza(reabile din viata sa. 'emple de jucarii care au dominanta imitatia: Papusile si toate accesoriile lor 1casa, imbracaminte, materiale, masini, cainele de joaca, etc2, micile subiecte in mediul lor, de(&izari, tot ceea ce permite sa-l faca sa semene cu altcineva. $ocul de-a cumparaturile, de-a doctorul, de-a activitati menajere, (arajul si circuitul auto, ferma cu animalele sale. Jocurile care dezvolta capacitatea senzoriala si intelectuala %vident este cazul tuturor jucariilor, pentru ca ele permit jocul care este el insusi indispensabil dezvoltarii intelectuale a copilului. )nteli(enta celui mic este mai intai de toate o inteli(enta senzoriala, motrice, afectiva. Prin manipulare, incercare si asamblare copilul descopera sa-si exercite capacitatile mentale. !numite jocuri sunt in mod special concepute pentru a antrena copilul sa descopere, sa clasifice, sa memoreze, sa rationeze, sa asambleze, sa reflecte, sa aplice o ratiune lo(ica, toate marile functii care stau la baza operatiilor mentale care in mod pro(resiv se aseaza in ordine. 'emple de jucarii cu dominanta intelectuala: $ocurile de asamblare, incastrare, constructie, jocurile de clasare, de ordonare, jocurile puzzle, jocurile de loto mari sau domino, jucariile care te trezesc sau care se manipuleaza. +u privire la jucariile numite de trezire sau de invatare este important sa precizam un lucru, jocul este ocazia pentru copil pe care noi am subliniat-o de a invata sa cunoasca lumea care il inconjoara. )n mod e(al sa invete sa se cunoasca el insusi evoluand in ritm propriu. +uvantul ,,a invata" se preteaza la ambi(uitate deoarece pentru copil nu exista diferenta intre a se juca si a se dezvolta, a se juca si a invata, a invata si a manipula, a invata cum mer(e ,,asta", a invata sa faca precum mama si tata, etc. Dar atentie# jocul de-a lun(ul competentelor minunate pe care le releva copilul nu trebuie sa fie recuperat de adult pentru a deveni un

pretext de a-l antrena sau a-l invata. $ocul si jucaria servesc pentru a se juca, asta-i tot. +opilul trebuie sa se poata juca din placere, c&iar daca aceasta placere i se impune prin efort. +opilul se va lasa prada realitatilor invatate pentru ca mai multe capacitati inseamna mai multe jocuri posibile, de unde si avantajul placerii. 'i deasemeni pentru ca el este impins de o pulsatie fundamentala, inerenta, care este dorinta de a trai, de a creste si curiozitatea de a cunoaste. +opilului ii revine sarcina de a dota jocurile sale cu complexitate, nu adultilor, de a fixa definitii sau de a-l antrena in a o face mai bine. 'a uitati ce spun cei care se a(ata de performanta si de invatatul precoce. +opii invata foarte bine cand sunt lasati sa o faca cu mai putin material necesar la dispozitie, si cu cat dispun de o latura afectiva. %i isi exercita fara incetare spiritul asupra orcarui lucru pe care il descopera. Dea lun(ul viselor lor isi construiesc o cunoastere si isi dezvolta o ima(inatie plina de promisiuni. !tunci a oferi unui copil mic o jucarie pentru a ,,invata" este un non-sens. +eea ce copilul face cu jucaria sa este domeniul sau particular. !dultii nu ar trebui sa se amestece decat la solicitarea expresa a copilului si intotdeauna cu multa delicatete. %i nu pot sa pretinda ca stiu mai bine decat copilul cum ii convine acestuia sa se serveasca de jucariile sale si ce se presupune ca il amuza. +opilul este profesorul jocului. ! se juca este si trebuie sa ramana inainte de toate o activitate personala si (ratuita.

$oaca este foarte importanta pentru dezvoltarea sociala, emotionala, fizica si co(nitiva a copilului. )n timp ce se joaca, cel mic isi foloseste toate cele cinci simturi 1vazul, auzul, mirosul, (ustul si simtul tactil2, motiv pentru care jocul reprezinta primul stadiu de invatare si activitate creatoare. )n timp ce se joaca, micutul dobandeste capacitati si experiente noi, isi cultiva spiritul de observatie, memoria, atentia, fantezia, (andirea si spiritul artistic. Pe masura ce copilul creste, joaca acestuia devine din ce in ce mai complexa si mai ima(inativa, el exersandu-si talentele si abilitatile prin intermediul acesteia. )n opinia dr. =at&leen !lfano, directorul +entrului de +ercetare si Dezvoltare 3is&erPrice, joaca le ofera copiilor oportunitatea de a descoperi cum functioneaza lucrurile, de a se intele(e cu altii si de a incerca roluri noi. $ocul este o activitate dominanta a copilariei, prin care copilul isi satisface propriile dorinte si visuri, actionand constient si liber )n lumea ima(inara pe care si-o creeaza. +ercetatorii au demonstrat ca jocul este esential pentru dezvoltarea personalitatii copilului si ca prin joc se dezvolta capacitatile si competentele de baza ale acestuia. 'copul jocului este actiunea )nsasi, capabila de a satisface imediat dorintele sau aspiratiile copilului. Prin atin(erea scopului, se restabileste ec&ilibrul vietii psi&ice. )mportanta locului pe care il ocupa jocul in viata copilului e data de faptul ca acesta satisface dorinta fireasca de manifestare, de actiune si de afirmare a independentei lui. Prin joc, copilul isi satisface necesitatile principale si anume#

nevoia de a se misca, de a crea, de a fi acceptat, de a-si satisface curiozitatile nevoia de a distruge. Necesitatea de a distruge este mai greu de inteles, mai ales de catre parinti, insa aceasta exprima spiritul de cercetare a copilului.

4 data cu inaintarea in varsta, se sc&imba si stilul de joaca. !cesta devine mult mai complex si ima(inativ. Prin joc, copiii isi exerseaza diferitele abilitati si calitati, precum independenta, creativitatea, curiozitatea si capacitatea de a rezolva unele probleme. +u c>?t este mai mare copilul, cu at>?t are nevoie de un adult ca partener de joaca. $oaca alaturi de un copil le ofera adultilor posibilitatea de a modela comportamentul celor mici, de a )ntele(e capacitatea lor de ima(inatie si de a descoperi (reselile ascunse ale acestora. 6oate astea duc la rezolvarea starilor de tensiune dintre copii si parinti. )mportanta peda(o(ica a jucariilor. $ucaria dezvolta personalitatea copilului. )i formeaza (andirea, vocabularul, vor-birea, capacitatea de a imita, memoria si, totodata, ii imbo(ateste capacitatea emotionala, fantezia.

)n timpul jocului, copilului i se dezvolta inde-manarea si atentia, iar in cazul jocurilor colective, micutul vine in contact cu alti copii si invata sa se adapteze la stilul partenerilor de joaca.