Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristicile PDI:
Determinarea multiplă: pe de o parte, ţintele strategice ale dezvoltării şi, pe de altă parte,
situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţii pe care aceasta o
deserveşte;
Valoarea strategică: PDI este conceput pe o perioadă de cel puţin trei ani şi, chiar dacă
suferă modificări pe parcurs, oferă un orizont şi direcţii clare pentru activitatea din şcoala
respectivă, inclusiv priorităţi în alocarea resurselor;
Caracterul situaţional: PDI este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în
care funcţionează şcoala şi tendinţele de evoluţie ale acestora; de asemenea, important este şi
modul cum sunt văzute aceste tendinţe: ca oportunități sau ca ameninţări pentru dezvoltarea
instituţională;
Articularea celor două componente – componenta strategică (misiunea, ţintele şi
opţiunile strategice ale unităţii şcolare) şi componenta operaţională (programele, activităţile şi
acţiunile concrete prin care se ating ţintele strategice şi se realizează misiunea);
Domeniile funcţionale: curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, relaţii
sistemice şi comunitare;
Elaborarea de la general la particular: se defineşte întâi misiunea şcolii şi, pe baza ei,
ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională, apoi opţiunile strategice şi, pe baza
acestora, programele şi acţiunile concrete;
Comunicare eficientă intra - şi extra-organizaţională şi participare: PDI este negociat în
toate fazele elaborării şi implementării sale, pentru a câştiga consensul tuturor grupurilor de
interes reprezentate la nivelul şcolii.
Echipa de proiect:
PDI nu este şi nu poate fi rolul gândirii unui singur individ, oricât ar fi acesta de deştept sau
de experimentat; PDI este expresia unei analize, unei gândiri şi decizii colective, a unei
comunităţi de finalităţi şi interese precum şi a dorinţei comune de schimbare şi cooperare;
PDI este expresia unui efort de echipă aflată într-un permanent proces de inovare.
Caracteristici ale unei echipe de proiect:
Scopuri împărtăşite: ştim ce avem de făcut;
Responsabilitate pentru succes: trebuie să reuşim;
Colegialitate: suntem împreună;
Îmbunătăţire continuă: se poate şi mai bine;
Învăţare continuă: învăţătura este pentru toţi;
Asumare de riscuri: învăţăm încercând;
Sprijin: întotdeauna există cineva care să te ajute;
Respect reciproc: oricine are ceva de oferite.
În vederea elaborării PDI- ului trebuie, mai întâi, stabilite misiunea și viziunea școlii.
Viziunea reprezintă imaginea ideală a ceea ce îşi doreşte organizaţia să realizeze în
viitor;
Misiunea exprimă ceea ce îşi propune organizaţia pentru realizarea acestei viziuni,
„declaraţia de identitate” a unităţii de învăţământ, ce trebuie făcută cunoscută atât în
interiorul, cât şi în exteriorul şcolii; ea este o succesiune de enunţuri, de circa 50-100 de
cuvinte, care:
reprezintă raţiunea de a fi, justificarea existenţei organizaţiei şcolare într-un anumit
context educaţional şi comunitar;
derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul societăţii şi al comunităţii şcolii
în legătură cu modul în care unitatea şcolară respectivă îşi structurează oferta
educaţională;
reprezintă şi esenţa culturii organizaţionale, formulând explicit valorile fundamentale
promovate şi respectate;
formulează tipul de rezultate şi nivelul de performanţă aşteptate prin aplicarea
proiectului şi considerate cu valoare mare.
Întrebări necesare redactării viziunii şi misiunii:
- Care este scopul organizaţiei şcolare, de ce există aceasta?
- Care este filozofia organizaţiei şcolare şi care sunt valorile-cheie?
- Ce face ca organizaţia şcolară să fie deosebită sau unică?
- Care sunt cerinţele şi aşteptările grupurilor de interese?
- Ce v-ar plăcea să auziţi din partea grupurilor de interes?
Analiza diagnostică este punctul de pornire al proiectului de dezvoltare instituţională şi are în
vedere:
analiza mediului intern (cultura organizaţională, resursele curriculare, material-financiare şi
umane, oferta educaţională actuală) şi
analiza mediului extern (identificarea şi descrierea comunităţii şi a grupurilor de interes,
precum şi a grupurilor concurenţiale, analiza nevoii şi a cererii de educaţie pentru indivizi,
grupuri şi comunitate), în scopul diagnosticării punctelor tari şi a punctelor slabe, a
oportunităţilor şi ameninţărilor pentru unitatea de învăţământ.
Ţintele strategice derivă din misiune şi reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate
prin proiectul de dezvoltare instituţională şi prin care va fi îndeplinită misiunea asumată.
Condiţii de viabilitate şi acceptabilitate:
Acceptabilitate: să fie pertinente, adecvate situaţiei de fapt;
Motivabilitatea: să ofere o motivaţie necesară şi suficientă pentru eforturile pe care le
presupune atingerea lor;
Comprehensibilitatea: mesajul transmis să fie concret şi clar pentru fiecare membru al
organizaţiei;
Tangibilitatea: stările viitoare dezirabile pentru organizaţie să fie realiste şi realizabile;
Flexibilitatea: acţiunea să se desfăşoare la momentul potrivit, permiţând modificări în
funcţie de situaţia nou apărută.
Opţiunile strategice reprezintă un element „peren” al proiectului de dezvoltare
instituţională şi derivă tot din misiunea unităţii şcolare. Ele sunt selectate pornind tot de la
punctele tari şi oportunităţile constatate la diagnoză (ca resurse strategice), dar urmărind şi
compensarea slăbiciunilor şi evitarea ameninţărilor. Principalele opţiuni strategice la
dispoziţia unităţilor de învăţământ reprezintă, de fapt, accente strategice pe dezvoltarea unuia
sau mai multor domenii funcţionale:
Dezvoltarea curriculară;
Dezvoltarea resurselor umane;
Dezvoltarea resurselor financiare şi materiale;
Dezvoltarea relaţiilor sistemice şi comunitare.
În strategia proiectului, pe lângă ţintele şi opţiunile strategice, sunt specificate:
Alocarea generală a resurselor (umane, materiale şi financiare, de timp, de expertiză şi
de experienţă, de autoritate şi putere);
Termenele de aplicare (demarare, încheiere şi etape esenţiale);
Rezultatele aşteptate (politicile şi strategiile însele, noi structuri organizaţionale şi de
comunicare, grupuri cheie de persoane formate şi care acţionează ca multiplicatori,
echipamente şi alte resurse materiale);
Studiul de fezabilitate (inventarul resurselor: materiale – spaţii, dotări, echipamente etc.;
financiare – bugetul disponibil, sursele de venituri existente, probabile şi posibile; umane –
numărul de persoane, pregătirea, disponibilitatea etc.; concilierea existentului cu proiectatul).
Evaluarea PDI
Reprezintă acţiunea finală;
Constă în coroborarea rezultatelor verificărilor anterioare ale progresului şi formularea,
pe baza lor, a unor concluzii finale;
Criteriile de evaluare sunt stabilite, de la început, de comun acord şi vor fi urmărite de
către toţi membrii echipei / echipelor de lucru, pe toată durata acţiunii; ele se referă îndeosebi,
la:
gradul de atingere a obiectivelor propuse;
gradul de implicare a factorilor principali şi secundari;
impactul asupra mediului intern şi extern;
nivelul costurilor;
oportunitatea continuării / dezvoltării / diversificării acţiunilor.
Avantajele evaluării:
Pregăteşte terenul pentru anul următor, luând în calcul:
- eventualele schimbări necesare pentru etapa următoare;
- experienţa dobândită în cursul acţiunii;
- noile nevoi induse ale şcolii.
Scopul evaluării: măsurarea calităţii.
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un sistem de evaluare:
• „curgerea” în flux continuu a informaţiei şi înlăturarea barierelor în comunicare;
• flexibilitatea;
• simplitatea, care să inducă înţelegerea lui de către toţi cei implicaţi (evaluatori şi
evaluaţi);
• eficienţa – să consume mai puţine resurse decât economiseşte prezenţa lui;
• oportunitatea – să prevină apariţia disfuncţiilor majore şi ireversibile;
• operarea pe baza excepţiilor – să se refere la ceea ce iese din limitele acceptabile ale
procesului respectiv.
Etape ale demersului evaluativ: