ANUL VIlI. No. 5. 31 OCTOMV RIE 1904.

ALDB
REVISTA ENeIebOPEDIel1 POPULARA
rai+~
Abonarnentul in 'aril pe an Lei 5 Abonamentul in sOrain. pe an lei
s s s Q Lunt s H Un numar 15 banl
Ventru anuneiuri 1 leú linia. Watt pub3loitate, 8 bani euvintul.
Iiñanusoriptele nepublioate se ard.

SUMEiRUL
Oh. A., Seminariul <Veniamin Costache> din Iagi. O. Cogbac, Plante cari se brìtnesc
eu carne.N. Nicolaescn sl O. Stolnescu, Albinele lucriltoare.D. Teleor, Poetul Sihleanu.
Uh. \lanolescu, Cum trebuiesc !Acute ar3turile.Otllla de CozmuSa, Oragul Tokio.P. Dalfu,
O inv8jütoare model. St. C. Depltes, Starea udometrici( gi agricolä. Licitajiuni.
Sfaturi : Nutriti roii pe timp ploios.Mijloc de a st:irpì goarecii.
llustra4loni: Veniamin Costache.Al. Const. Moruzi.Arhiereul Filaret Scriban.Vor-
nicul Al. Balg.Arhiereul Neofit Scriban.

Seminariul Veniamin Costache" din Iasi

'a spus într'unul din numerele trecute despre serba-

rile ce s'au fäcut la Iasi, când s'au sfintit douä vechi
biserici restaurate $i s'a pomenit arnintirea intemeierii
celei mai vechi scoli românesti: Seminariul «Venia-
min Costache.»
Sä arätäm acuma cum s'a întemeiat si cum a trait pânä
azi aceastä scoalä.
. . ...,d : * *
a
In anul 1803 era Domnitor in Moldova Alexandru Con-
stantin Moruzi. Tot in acest an, murind Mitropolitul de atunci
Iacob Stamati; s'a ridicat in scaunul arhipästoresc Veniamin
Costache, pânä atunci Episcop al Romanului.
Pe vremea aceea se aflà pe dealul Socolei, aproape de
Iasi, o mânästire de maici, ïntemeiatä de o flied a lui Alexan-
dru Läpusneanu, fost Domn al Moldovei. Acolo s'a hotärît
a se face scoala pentru preoti. In vara anului 1803 cälugä-
ritele dela Socola au fost mutate la Agapia, iar in locul lor
s'a deschis o «,Scoulá de catihisie,, adicä pentru pregätirea
preotilor.
Ea este fapta Mitropolitului Veniamin, care a stäruit mult

www.dacoromanica.ro
 w

Veniamin Costache
Dupìí un;portret aflat in aula Seminariului} Vcni :min' din Ia. i.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 115

de Domnitorul Moruzi pentru aceasta, din pricinA cä era

foarte doritor ca §i fiii oamenilor säraci aä poatà Inv*. carte.
Se povente§te cà odatä câtiva bojen aflând cä Mitropolitul
ridicase in ranguri «pe doi fii de pop.» §i-i trimisese sä in-
vete In täri sträine, s'au al./tat supärati §i i-au adus aminte
cä §i el e dintr'o veche familie boiereascä §i deci e dator
sá ajute pe ace§tia, nu pe mojici.
Mitropolitul räspunse :
«Chemarea mea. fratilor, este sä fiu pärinte tuturora §i
mai cu seamä väduvelor, säracilor §i orfanilor...»
$i, pentru cä ajutase numai pe doi fii de preoti, adaose:
«Ca sä-mi îndrept gre§ala, fägäduesc cä in câteva zile voiu
«í:nfiintà o seminarie pentru educal,ia tuturor fluor de popi
«din tarä.»
In adevär, la 1 Septemvrie 1803 s'a dat hrisov domnesc
prin care s'a hotärît : «La mânästirea Socola sä se a§eze o
«§coalä de dascäli moldovene§ti care sä fie pentru învätä-
«tura feciorilor de preoti, diaconi, care la vremea lor numai
«dintru aceia sä se hirotoniseascä preoti §i toate veniturile
«acestei mânästiri sä fie pentru plata dascälilor §i a altor
«trebuincioase a §coalei.»
La început §coala aveà numai doi sau trei profesori §i pu-
tini §colari. Dintre ace§ti profesori trebuie sä pomenim nu-
mele lui Ion Alboteanu, cunoscut sub numele de paharni-
cul Enache, care a profesat acì vre-o 40 de ani.
Avem putine cuno§tinte despre mersul §colii de catihisie
In acest timp. Stim numai cä a încercat oarecari reforme In
întocmirea învätäturilor çi in persoanele învätätorilor In
1812 §i in 1820, iar in 1827 a suferit o mare nenorocire: lo-
calul a fost ars de foc. Poate cä a fost §i închisä §coala
cât'iva ani pe atunci. .
w .
Ea s'a ridicat din nou In 1832 prin Regulamentul Orga-
nic, care i-a dat numele de «SEminariu», §i a hotärît ca sä
nu se mai preoteascä nimeni daca n'a trecut prin §coala
aceasta.
Epitropia seminariului o are MitropolituI'§i cu Domnito-
rul; iar intretinerea se face prin contributiunea color trei
chiriarhi- din Moldova: Mitropolitul, Episcopul de Roman §i
eel de Hu§i.
Administratiunea §i directiunea so schimbá de câteva ori
în timpul pästoriei lui Veniamin, fiind cänd un mirean, Da-.
maschin Bojinca, când un cälugär, Arhimandritul Suhopan.
Se schimbä de asemenea §i profesorii.
In 1842 Veniamin päräse§te scaunul, dar înainte cu doi
ani Domnitorul recunoscuse ineritele lui, hotärind ca §coala
dela Socola sä se numeascä «Veniamin Costache».
Cât timp a stat vacant scaunul de Mitropolit, epitropia se-
minariului e avut-o Domnitorul Mihail Sturdza §i cu värul situ

www.dacoromanica.ro
,;I'
,
_ .
;a;,
,.ridï I,: iL..

Ali+zandru Constantin Moruzi

Domnitor a dona cult in Moldora luire anü 1802-1806
Dupä,un portret ce se pästreaz࣠In Pinacoteca din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 117

Alexandru Sturdza. Acesta ínsä, om învätat si scriitor eu-

Loscut in chestiile privitoare la biserica ortodoxä, $edeà mai
mult in Rusia $i de aceea a dat însärcinare sä -i tie locul
Vornicului Alexandru Balf.
Director a fost numit in 1842 Arhimandritul Filaret Seri -
ban, care a ocupat aceasta functiune pang in 1860.
Odatà cu venirea lui Scriban se face un regulament $i o
programa amänuntita pentru cursuri.
O noua programa se face in 1848. Dupa aceasta, se deo-
sebesc doua cursuri in seminariu: cursul inferior de patru
ani ce se va face in Socola ; cursul superior de patru ani ce
se va face la Mânastirea Neamtului.
In 1851, sub domnitorul Grigorie Ghica, se schimbä din nou
organizarea seininariului, stabilindu -se cä numai la Socola va
fi $i cursul inferior $i cet superior, iar la eparhiile Romanului
Hu$ului se va înfiintà numai cursul inferior.
Asà merg lucrurile pana la 1859, când supravegherea se-
minariului,ti'ece la Ministerul Cultelor cand se face $i o mo-
dificare In programa, care ramâne pang la 1864
* *
*
In epoca dela 1834 pana la 1864 multi profesori tree pe la
seminariu $i multi elevi es din aceasta scoalä. Printre pro -
fesori, afläin destui cari urmase cursuri in tari sträine, pre -
cum Arhimandritul Melchisedec (mai târziu arhiereu i epis-
cop), Hristofor Scriban, (cälugärit sub numele de Teoctist),
Gheorghe Dumitriu, Gheorghe Endceanu, Climent Nicolau,
a.
Vom mai pomenì dintre ace$ti vechi profesori pe Arltie-
renl Neo fit Scriban, pe Arhimandritul Germano Vida, care
a läsat prin testament seminariului o parte din averea sa, pe
Ion Mandinescu, autorul unor carti cunoscute de istorie.
(Va urma) Gh. A.

Un tren oprit de gándaci. Pe linia feratä intre Rahway

i New-Yersey (America) s'a lgsat un roiu de gândaci numiti
«Colorado» cari acoperiserä cu un strat gros linia feratä.
Trenurile, cari au ajuns in mijlocul miliardelor de gândaci,
au fost oprite §i numai dupa-ce gândacii au fost departati
.cu un plug de západa pus í:naintea masinei dupa-ce
sinele au fost presarate cu nisip, trenurile si-au putut con-
tinua drumul.

Unde-i lucru, acolo e binecuvântare.

www.dacoromanica.ro
 Arb ?ereul Filaret Scriban (1811 -1873)
fcst Rester al Semina iului RVeniamin. dein 1842-1860.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 119

PLANTE eARI SE J-IRÄNESe eU eARNE

(Foaia-grasü, Otrútelul báltü si Roua cerului).

Ya r fi o minune sä vezi un bou ori un cal mâncând

,;(i carne, asemenea lupului §i ursului. $i cu toate aces-
ei tea par'cä tot n'ar fi agà de mare minune ca un ci-
..
ree ori un prun care ar mâncâ §i ar trai numai cu
carne. O plantä sä rnanânce carne ! N'are nici o putinta, ca
n'are nici gura nici stomac. Agà este, §i totu§i sunt plante
cari nu se hranesc cu suturi din parnânt, el cu carne de ani-
male vii, cu albug de ou §i cu sânge.
Cititorul o sa dea din cap : Nu se poate. Ori, aducându -§i
aminte do cate minunâiiii aude c'ar fi fiind prin America, o
sä zicti : Cine §tie, poate ca sunt, dar Dumnezeu etie pe unde
pe acolo prin America.
Nogreeit, in America sunt planto cari rnänâncá insecte,
plante cu inuit mai pozna§e decât cele pe cari vreau sa vi
le descriu. Dar eu n'am sä fug pânà in America dupä plante
ce so hrànesc cu carne ; eu .§tiu nu numai una ci trei (1),
In chiar tara noastra, in România. SA nu te miri, cititorule,
zic adevàrat : in Romania! $i poate le cuno§ti, dar n'ai §tiut
cä se lrrdnesc cu carne. Poate vei bagà de seamä de -acum
inainte, cáci ti le spuiu acestea tocmai ca sa bagi de seamä.
Toate trei sunt plante cari träosc prin rnla§tini, pe fundul
cu nomol uscat al bältilor. In namol nu pot gäsì nici o hranâ,
deci neputând sä fie «vegetariane », trebuie sa fie carnivore.
Asta e singura explicare a minunii ca ele inanânca numai
carne. Negreeit, e o nebunie din partea lor ca se !ndârät-
nicese a crete tocmai in nomol unde o mai râu de rândul
liranei; dar de alta parte, daca odatä §tiu sa mànânce frip
turä, ce le pasä lor de namol §i cà n'au hranâ din pâmant.
Ori cum am întoarce -o, e tot una: silite fiind sä creascä in
nomol, au invatat sd mänânce carne ; §i învätând odatä a
se hranì cu carne, le merge bine el a§à, in nämo!.
$i nu e minune agà de mare ca pot mistuì carnea, cat e
de mare minunea câ §tiu sä ei-o agoniseascä. Vorba Româ-
nului, nu e lucru mare sá cheltueeti banii, ci e maro lucru
sa-i §tii câ§tigà. Si într'adevâr minunate întocmiri au aceste
plante spro a puteà pune «mana» vorba vine pe o bu-
caiicä de carne. Sunt In America (ei Doarnne, iarä§i Ame-
rica !) plante cum am spus, cu întocmiri §i mai minunate
decât aceste trei plante din România, deci i§i etiu prinde
insectele cu atâta maestrie, îneat nu e tâlhar pe lume mai
istet intru aflarea de mijloace de a pungä§ì a§à ca ele. Dar,
(I) Ele sunt mai multe. Dar ateste 3 Bunt mai vrednice de luat in seamä.

www.dacoromanica.ro
120 ALBINA

cum zic, am sä vä vorbesc numai de-ale'. noastre, cäci des-

tul sunt de minunate.
Una dintre acestea e asa numita latineste Pinguicula vul-
garis, pe care o numesc in limba noasträ cei ce-o cunosc
Foaie-grasä, fiindcä are foi cärnoase si moi. Ea creste prin
locuri umede, prin m1a$tini, mai ales pe la munte. Are fiori
albästrui si e mititicä de tot. Foile ei stau lipite de pämänt,
In chip de rozetä, ca ale pätlaginei. Ele sunt încovoiate pu-
tin la margine si au pe fata de de-asupra niste bubulite cari
scot un suc cleios. Insectele mici musculitele si gândäceii
daca apucä sä s'aseze odatä pe frunzä, numai scapä cu viatä.
Bubulitele Incep numai decât sä scoata cleiul lor; insectéle
încep sä se mece si se opintesc sä fugä spre marginile foii,
cacti n'au putinta sä=si mai desfacä aripele încleite. Dar in-
data ce ating marginile foii, toatä foaia par'cä învie ; mar-
ginile ei se miscä, se încovoaie tot mai tare si limping in-
secta spre mijlocul foii, care se face acum ca o albie, plinä
de cleiu, si biata insectä se îneacä färä sä aibä nici o pu-
tinta de scäpare. Dupä ce moare, bubulitele scot un suc mis-
tuitor care topeste insecta si o consuma cu totul. Foaia apoi
se intinde iaräsi si asteaptä alta pradä.
Cu mult mai posnase capcanä are Oträtelul $i
.aceasta e o planta mititicä, cu fiori foarte frumoase, galbene,
si creste prin gropi cu apä. In gropile din lunca Câlnistei
sub Comana in judetul Vlasca se gäseste foarte mult Oträtel
de-acesta. El n'are rädäcini si pluteste liber pe apä, de aceea
nici n'ar puteà till pe ape curgätoare.
Frunzele-i sunt täiate foarte tin, ca niste ate. In vârful
atelor e cite o besicutä sau câte un burdujel de märimea
unui fir de piper care e o adeväratä capcanä. Anume, fie-
care burdujel are o deschizäturä, prin care insecta poate
intra înäuntru. Dar sä vezi ce minunat e alcätuitä deschi-
zätura ! Are un capac, care se deschide înäuntru, si e îm-
prejmuit de vr'o câtivà perisori. Insecta venind, deQchide
capacul, cad el la cea mai mica atingere sä dä in jos si lasa
intrare libera insectei care se ispiteste sä intre in burdujel
fiindcä dä de un suc dulce înäuntru. Daca sunt mai multe
insecte, capacul ca un tâlhar ce e, ram fine tot deschis si le
lasa pe toate înäuntru, fiindcä insectele ating in umblet pe-
risorii si acestia dau de stire capacului sä mai astepte. Dar
îndatä ce-au intrat insectele, capacul sare la loc si închide
prada înäuntru. Insectele nu mai pot iesì, cäci capacul nu
se deschide si spre:afarä, si pier acolo ìnecate. In trei patru
zile ele mor, iar materiile organice ale lor le suge planta
si se hräneste cu ele.
Dar este alta planta care mi se pare mie si mai nostimä
in felul cum prinde insectele. Aceasta se numeste pe lati-
neste Drosera rotundifolia, si româneste nu stiu sä aibä

www.dacoromanica.ro
 ALBIIR A 121

nume (1). Se gásevte nutnai prin regiunea inuntoasä, vi e

rar/. Botanistul Grecescu a aflat'o numai pe B/rnaru-mic la
izvoarele râului Suceava. Aceast/ plantä e mai nälticicâ, vi
crete pe fundul umed al mlä$tinilor ce se svântä. Foile stau
in chip de rozetä, lipite de pámânt, cavi ale foaiei-grase. Din
mijlocul foilor es cotoare, cam de-o palm/ de lungi, la vârf
Cu flori albe cari se deschid numai pe mare cäldurä, cate
2 3 ceasuri pe zi. Foile au un picior lung de vr'o 3 4
degete ; ele sunt rotunde vi putin scobite la mijloc ca o al-
bie. Pe fata de d'asupra ele au nivte peri rovii cari la mij-
locul foii sunt mici, iar spre marginea ei se fac tot mai lungi,
$i fiecare are in vârf un cap rovu, avà cá foaia ti se pare
c'ar fi piing de ace cu gámälie implântate într'ânsa. Aceste
gämálii rovii sunt totdeauna incunjurate de un suc fárá co-
loare, avà cá strálucesc ca nivte diamante, de ti se pare cä
e rouá. Sucul nu e nici rouä, nici miere, ci un fluid cleios
ce-1 scot gámäliile. Pe foaie gásevti mai totdeauna resturi de
aripi de insecte, de picioare de musculite, rämávite pe cari
planta nu le-a putut mistul.
Acum asculta¡,i cu ce dibácie îvi prinde planta insectele.
Când vr'o biata musculitá, atrasä de roveata gám/liilor vi
de fluidul acela sclipitor, se aveaz/ pe foaie ca sä sugä pa-
ruta miere, s'a sfârvit cu ea dintr'acea elipitä. Perivorii aceia
cu gámälii o prind între ei vi n'o mai lasä. Cum îvi întinde
caracatita picioarele ei vi apucá animalul, avà fac perivorii.
Capetele lor se fac dintr'o dat/ ro$ii-întunecate, par'ç/ ar
simtì manie, $i scot din ele sucul cleios in mare cantitate,
§i toate se mivcä deodatä ca electrisate plecându-se pe par-
tea unde e insecta, ca vi când ar zice toato deodatá: Prin-
deti-o ! Firivoarele se încovoaie spre foaie ca degetele ma-
nei spre palmä, strângând insecta ; cele mai învecinate s'a-
pleacá vi ele s'apleácá spre prad/ chiar vi cele mai depär-
tate, toate särind ïntr'ajutor, din toate pártile, cat pot ajunge,
$i nu tree trei secunde vi insecta e prinsá ca de=o sutä de
mani vi e tras/ la mijlocul foii, in alb`.e, vi acolo moare îne-
cat/ In sucul adunat dela toate firivoarele.
Dupd douä-trei zile nu mai gäsevti din insectä decât par-
tile cari nu se pot mistuì. Pärtile moi au fost mistuite vi
supte de plantä. Lucrul se întâmplá ava. Sucul pe care-1 scot
gämäliile dupá ce-au prins insecta contine o materie care e
asemeni sucurilor din stomacul animalelor, au puterea de a
disolva carnea, o prefac într'un lichid, care începe a circulà
prin plantá, hränind'o ca sângele pe animal. Pân/ nu sug
tot lichidul din albia foii, firivoarele rämân tot plecate cu
gämäliile spre foaie. Apoi se indrepteazä, ca s/ prindá altä

(1) Botanistul Porcius zice ci prin pärtile nordice ale Ardealului s'ar
fi numind Roua - cerului, dar mi se pare ca acest nume e tradus din nem-
tegte Sonnentau (Roua - soarelui).

www.dacoromanica.ro
122 ALBINA

insectä. Pânä nu mistuesc hrana prinsä, nu pot prinde alta

pe aceea§i regiune a foii ; o insectä nou-venitä poate scäpà
deci, cäci firiparele nu o prind, find ocupate cu mistuirea.
Insä o pot prinde pe altä regiune a foii, cäci numai pe-o
jumätate a foii .qtau7 firi$oarele' plecate pe timpul mistuirii,
pe cealaltä jumätate stau drepte. Prin urmare ele pot face
într'aceea$i clipitä douä präzi, la dreapta §i la stanga foii.
Când arunci färämituri de carne de-odatä în 4 5 puncte
ale foii, firiparele se mi§cä parc'ar fi nebune, când spre-o
parte, când spre alta, voind sä fie $i colo $i colo asupra präzii,
§i e frumos sä vezi ce joc joacä, zäpäcitele de ele.
Lucrul cel mai vrednic de bägare In seamä este cä firi-
goarele cunosc carnea, §i nu le poti päcälì. Bine înteles ele
prind nu numai insecte, ci $i carne pe care le.o arunci, bu-
catele de albu§ de ou copt, sânge închegat. etc. Dar când
le arunci nisip bunäoarä, ori un mototol de hârtie, ori lemn,
s are, ori altcevà ce nu e de hranä pentru ele, firi$oarele fu-
rioase se reped într'adevär §i acum sä prindä pradä, însä
abia go miroase= §i repede se întore la loe, îndreptându-se
§i nu mai vreau sä gtie nimic de ce e pe foaie.
Botani§tii au fäcut încercäri $i dovedesc, cä plantele aces-
tea, când le hräne§ti regulat cu carne, se fac mai grase, mai
puternice produc sämântä mai mare. Când nu le dai carne
de loc, pier. Prin urmare carnea pentru ele nu e
variatie de mancare, ci hrana lor unica.
G. Covbuc.
_ -a--
Albinele Lucrätoare.
' lbinele lucrátoare poartä grije de toatä gospodaria
stupului. Viata lor e o muncä farà rägaz ; decänd
ies din faguri, §i pânâ la cea din urmâ clipä a vi-
:° etei, ele nu contenesc un minut din lucru. Albina
nu §tie sä- i facä o pläcere pentru ea ; singurul gând care
o mânä in toate, este acela de a vedeà roiul mergând bine,
$i de a -ui îmmultì neamul. La ele nu se $tie ce e ura, ce e
pizma ori läcomia, sau una sä li facä cevà pentru dânsa ;
tot ce se face e numai pentru familia întreagä. Printre albine
nu se gäse §te nici una care sa steà färä lucru §i sä nu fie
de folos roiului. Toate aibinele, chiar cele care stau nemi --
cate, tot lucreazä cevà. Cele cari par mai adormite §i atârnä
in jos ca o ciorchinä, au poate sarcina cea mai grea : ele
fac ceara, cu care clädesc fagurii.
Toate lucrärile de fäcut in stup aunt In seama lor. Ele se
duc §i vin într'un zor, cu miere ¢i cu polen ; cresc puii, tin
curätenia în stup. Albinele lucrätoare sunt cele mai multe
la numär într'un stup. Numärul lor atârnä de märimea stu-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 123

pului §i de rodnicia mätcii. In uleele de sistem vechiu se ri-

dica la 20-30 mii ; pe când In uleele mari, de sistem nou,
se îmmultesc chiar pânä la o sutä de mii, §i cu cât sunt mai
multe, cu atâta avem folos mai mare dela ele, mai ales in
locurile, unde florile se tree repede culesul mierei dureazä
putinä vreme.
Lucrärile care le cere mersul bun al stupului sunt impar-
tile !titre albine cu o chibzuealä cari ne pune in uimire, dupä
vârsta lor. In cele dintâi 15 zile ale tineretii, albinele n'au
destulä putere sä ïnfrunte greutätile gi primejdiile culegerii
mierii.
De aceea, la aceastä vârstä, ele fac deosebite slujbe in nä-
untrul stupului. Unele se îndeletnicesc, In stup, cu tinerea
curäteniei, In care nu le pot intrece oamenii; altele dreg stri-
cäciunile ce se fac la fa guri, iar allele clädesc faguri noi,
pregätesc mâncare din miere, polen gi apä $i o Impart la
pui; bat din aripi încälzesc ori räcoresc stupul, çi gräbesc
ïngroprea mierii; îngrijesc de mated, o netezesc §i o des-
miardä. Alte albiné fac streajä la urdini$.
Ca ni§te sentinele neadormite se plimbä la gura stupului
încoace $i Incolo iau seama la tot ce vine de afarä. Ele
privegheazä albinele cari inträ în stup ; cerceteazä pe fiecare
0 n'o lasä sä intre, dacä n'o cunoa$te cä e din stupul lor.
Pe hoti îi descoper mai repede decât politia omeneascä ; îi
scot cu d'a sila afarä 0 la nevoie ii ucid cu i:ntepätura.
Dacä o primejdie mare ameninta roiul, strajea dä de §tire
mii de albine ies întru întâmpinarea vräjma$ului, pe care
se näpustesc cu í:nver§unare; la nevoie se sträng grämadä
la urdini astupä intrarea stupului. Inverwnarea cu cari
dau nävalä asupra vräjmagului, nu vine din räutatea firii lor.
Albinele sunt blânde, dar foarte bänuitoare. Orice întâmplare
deosebitä, cum arfì apropierea unui du$man, pierderea match,
gäsirea unei comori îmbel§ugate de hranä §i altele, se läte-
§te printre ele cu repeziciunea fulgerului. Toate lucrärile pe
care le sävâr§esc prin întelegere la olaltä, ne fac sä credem
ca ele au mijloace de a-$i împärtä0 una alteia, gândurile.
Dela 15-a zi înainte albina tânärä iose afarä din stup, la lucru ;
mai întâiu Incepe sä care apä cu care sä pregäteascä man-
carea puilor ; apoi aleargä pe câmpii ca sä aducä polen §i
mai târziu, miere. La bätrânete, albina nu mai e destoinicä
sä adune miere ; dar riici atunci nu se lasä de lucru: sta pe
faguri tine cäldurä puetului. A$à lucreazä pânä în minu-
tul mortii, care vine de odatä, färä boalä, färä necazuri.
Cu cât inainteazä In vârstä, albina pierde puterea de a
indeplinì unele slujbe. S'a bägat de seamä cä spre bätrâ-
nete, cu greu ea mai poate sä facä cearä gi mai ales sä pre-
gäteascä mâncare la puet. Pentru stupar, §tiinta aceasta are
i:nsemnätatea ei, caci ïl lämure$te de ce nu e bine sä umble
primävara la albine, prea de vreme. Prin aceasta se atâtä

www.dacoromanica.ro
124 ALBINA

matca a ouà prea mult, pe când albinele fiind toate bt{trâne

din toamna trecutä, n'ar puteà st{ îndestuleze trebuinta de
hranä a unui puet prea numeros.
Cu vârsta, înfätiqarea albinelor se schimbä.
Când ies din faguri, stint cenu,yii $i mici la trup; cresc insä
repede vargile pântecelui devin gälbui. Cu cat se tree
însä in vârstä, perii pier; trupul se face negricios $i aripele
se rup pe margini, In urma frecärilor §i isbiturilor pe cari
le îndurt{ albinele, in alergäturile lor pe camp.
Felul lor de cârmuire, nu îngädue a hränì cetäleni trân-
davi ori nefolositori. De aceea albina care se întoarce dela
câmp cu vre-un beteçug, care o face nedestoinict{ la lu-
cru, nu e îngäduitä a mai träì. Albinele, färä pic de milt{
o scot 0. o aruncä afarâ din stup. Un nevolnic le ar cheltuì
agoniseala, färä folos pentru familie.
Dragostea lor îmbrt{ti§eazä familia intreagä, iar nu o sin-
gura fäpturä. Cu toate astea, In ele e säditä mila uneia de
alta. Când vätämäm In stup o albina, la strigätele ei, cele-
lalte î§i arata dragostea, alergând cu miile s'o räzbune, cu
o înver$unare fârä margini. Ele nu gtiu ce e primejdia $i
nimic nu le înspäimântä decât doar fumul.
Afarä din stup însä, nu se cunosc $i nu-i pasä uneia de
alta, pare cd nici nu se väd; iar daca gäsesc una moartä,
îi sug mierea, färä milt{, färä yimtire.
Lucrätoarelele sunt albine de parte femeiascä, care se
nasc $i rämân toatä viata sterpe. Cu toate astea se ïntâm-
plt{ într'o împrejurare, ca unele din ele sä facä ouä, din
cari se naso albine. Când 0-au pierdut matca $i nädejdea
de a-$i mai puteà face alta, unele lucrätoare bleep sä ouä.
Din ouäle lor însä nu ies decât trântori. Astfel cä silinta lor
de a nu-0 pierde néamul, e zadarnicä. Albinele ne mai prä-
sindu-se, se impulineazä repede, pânä ce roiul piere cu to-
tul. Stuparul are putintä de a cunoa§te când ouäle din fa-
guri sunt fäcute de lucrätoare, fiindcä atunci ouäle sunt
puse färä rânduialä, In cäsutele fagurilor, presärate in toate
pärtile §i uneori chiar mai multe într'o cäsutä.
Viata albinelor lucrätoare, e împreunatä de o multime de
primejdii, pe cari ele le întâlnesc la tot pasul In drumurile
ce le fac pe câmp, le prind ploile furtunile, cari le rätä-
cesc, ori le aruncä la pämânt. de unde, daca sunt obosite,
nu se mai pot ridicà. In timpul unei furtuni, un stupar a
socotit cä i-au pierit odatt{ 4.000 albine, numai dintr'un sin-
gur stup. Alteori albinele sunt prinse $i mancate de pasäri
sau de unele gângänii; altele îyi rup aripele sau rämân a-
gátate prin bälärii. Oboselile peste mäsurä le sleesc pute-
rile $i le scurteazä viata. Vara, albinele nu trt{esc mai mult,
de 6 säptämâni, pe când primävara toamna, fiind scutite
de prea multä alergäturä, träesc cevà mai mult. Intr'o vara
un roiu primene§te de 2-3 ori albinele. Un stupar tinând

www.dacoromanica.ro
 AI,BINA 125

socoteala albinelor, cari mor într'o zi, a gäsit la un stup cä

de fiecare sutä de albine, pier cate 3-4 pe zi. Prin urmare
un roiu care ar aveà odatä 35.000 de albine, ar pierde In
ziva întâi 1.200 din ele §i apoi tot cate mai putine, dupä nu-
märul albinelor rämase. Dacä albinele nu s'ar mai präsì,
dupä 2 luni, roiul n'ar mai ramane decât cu 500 de albine.
Numai albinele näscute spre sfâr$itul verii, au parte sä
se bucure iarna, de agoniseala surorilor lor de mai nainte.
Silite prin lipsa de fiori prin asprimea vremii a nu lu-
era, aceste albine sunt scutite de oboseli gi de primejdii, de
aceea viata lor e mai lunga, färä sä treacä însä de 6 luni.
Ele träesc pânä primävara, când încep iarägi lucrArile lor
obi$nuite.
Ca sä putem aflà, prin cântärealä, numärul albinelor din-
tr'un roiu, e bine sä $tim, cä 10.000 de albine trag un kilo-
gram.
N. Nicolaescu §i G. Stoine s

pOBTUr! gI1ri11BANU
oetul Alexandru Sihleanu s'a nascut la anul
1834, Ianuarie 6 In Bucureçti. Dupa ce do-
bândì intr'un institut din Capitala cele d'in -
tâiu notiuni clasice, pleca la Paris, unde fai
completa studiile, dela anul 1852 pâna la 1855.
La 1857 publics un volum de versuri foarte cu-
noscute azi, sub titlul : «Armoni Intime ». Doua lupi
dupa aparitia cartii, poetul muri de «pustula ma-
lingna» (dalac, buba neagra), luata dela o. muscs
care i s'a pus pe mana.
El erà fiul lui Z. Sihleanu, proprietarul mo$iei
Sihlele, fratele d -nei Elena C. Graditeanu, care
In anul 1871 a tiparit editia a doua a «Armonii-
lor Intime », impreuna cu o prefata plina de laude,
a regretatului poet George Creteanu. Libraria Carol
Müller a tiparit In «Biblioteca pentru toti» vo-
lumul lui Sihleanu, a §à ça poeziile lui sunt acum In
mânele tutulor.
Cum erà poetul ? Dupa fotografia ce -a ramas, el
pare voinic, vioiu, cu ochii mari, stralucitori, oa-
che §, cu obrajii plini i de un caracter foarte bun.
Creteanu zice despre el: «Cine cunoscând acest june

www.dacoromanica.ro
126 ALBINA

dotat de toate gratifie figurei, ale spiritului, §i ale

inimei, plin de foc, de viata, $i de sanatate, ar fi
putut crede ca. va fi secerat a0. de repede ? Abia
douazeci §i trei de ani numarà junele poet...»
Sonetul I e un fel de profetisare ce face asupra sa:
Peste Lärmuri departate
Vezi tu râul cälätor
Cum in valuri turburate
Se aruncä din izvor?
Pe-a lui maluri singurate
Vezi cum vântul mugitor
Mi¢cä trestia ei-o bate
$uerând incetigor?
Râu'i viata'mi sbuciumatä
Si-acea trestie miecatä
E-al meu suflet dureros.
Viitorul ce m'a$teaptä,
E pustia cea deeartä
llupä malul nisipos.

Sihleanu aveà §i nota satirica, i dac'ar fi trait,

ar fi ramas dupa urma lui lucruri minunate.
In bucata XXVI întitulata «Ci:megiul », dupa ce
descrie cum erg gradina pe la 1857, apoi zite:
Astäzi este randevuul unde vezi cä se 'ntâlnesc
Feluri, feluri de fiin(e ce s'amestec, se lovese.
Ci$megiul e plimbarea unde färä niel-o plata
Mii de oameni färä treabä merg cu gura tot cascata.
Aci rochia de länä $i turbanul de tulpan
Se atinge de mätasea dela doamna de Lenfant;
Surtucelul plin de pe'e dela Moise jidanul
E $i el de o potrivä cu talmaua $i raglanul
Ce crol cu iscusin411 gräsuliul Coulouvrin (1).
Unui june ce te 'mbatä de parfuniul lui Guerlin...

Scopul lui Sihleanu in aceasta bucata e sa râza

de giubeliii paraponisiti cari se temeau ca tinerii
cu studii din strainatate le va luà pentru totdeauna
locurile. La o masa din Cimegiu unul peroreaza
«Dar mai vrednic de vedere 'i atea masa inuit vestita
Unde vine de s'aeeazä lumea paraponisitä.

(1) Un croitor din Bucurceti N. R.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 127

Auzisem de prin lume cä din zori pânä 'n noptat

Imprejurul ei s'adunâ nelipsit ßi regulat,
Câtivà oameni jalnici care bind pe ceas zece cafele
$i träind intr'un fum veßnic de ciubuc Qi narghilele,
Unul altuia se vaitä, värsând lacrámi infocate,
Câ nu au chivernisealä, $i cä slujbele sunt date
Tot la oameni färâ merit ce nu $tiu a profità
De foloasele frumoase ce o slujbil poate da..

Giubeliul dupa ce critica tot, vade jos In admi-

raiia colegilor sai. Dar...
Timpul curse. Trecând iarä prin cal lot de duiovie
O! surprizä neWeptatä! Masa lor erà pustie!
Intrebaiu mi se räspunse cà cei paraponisiti
Astäzi $ed la alte mese, sunt parigorisiti.r
D. Teleor.

eum trebuiesc fäcute aráturile

iristele orice ogor dupa care s'a cules fructul
(rodul) niciodata nu trebuiesc lasate neîntoarse,
ci totdeauna dupa secera, trebuie de îndata sa
se are, pentru prima data mai usorde 8-10
c. m. pentru a îngropà sub brazda toate paele, inlesnin-
du-le putrezirea prin umezeala caldura de toamna, care
nu mai poate fi aceia$i iarna, precum $i samânta de burueni,
care pusa prin aratura In bune conditiuni cu caldura, ume-
zoala aerul, rasare u$or si se poate stârpì cu desavârgire,
prin o aratura adânca de toamna.
Daca boalele la grâu, orz, secara etc ca rugina, pârlirea
(mana), se întind din ce in ce mai mult, este ca samânta acestor
boale (toti sporii ciupercilor) ramân pana primavara d'asupra
miristei pe pae neatinse $i atunci ori cat ar fi de adânc
îngropate sub brazda, având conditiuni prielnice, adica aer,
umezeala caldura,' se ïnmultesc Ingrozitor, pe când daca
toamna ar fi fost imprastiate sub aratura, s'ar simtì foarte
pulin stricaciunea acestor boale.
Dela latimea brazdelor dintr'o aratura, atârna mult marun-
lirea pamântului. Astfel pe un pamânt clisos (argilos) brazdele
trebuiesc trase In lalime de 15-20 c.m., pe pamânt putin
mai u$or (fraged) de 20-25 c.m., iar pe un pamânt nigipos
si peste 25 c.m.
Adâncimea brazdelor fata cu lalimea, trebuie sa stea tot-
deauna In proportie de 2 la 3, caci numai a4a brazdele se
rastoarna usor grapatul are In deajuns folos.
Când brazdele sa tae într'o grosime nepotrivita cu lati-
mea, ele cad In dunga, grapa ori de cate ori ar trece peste
ele .ramane fard folos §i buruenile cari totdeauna ramân

www.dacoromanica.ro
128 'ALBINA

Intro brazdele lipite, sunt neatinse de grapa, Si nici pâmântul

nu se marunte$te.
Trebuie tinut soma totdeauna ca brazdele sa aiba pro-
portiunea amintita mai sus de 2 la 3 , Intro adâncime
lâtimea lor, $i sa cadâ In urma plugului In asa fel, ca
sa facâ cu orizontul un unghiu de 45 grade (adica cam ju-
matate $i mai mult de jumâtate culcate In jos la caderea
lor), caci numai a*à pamântul se amesteca bine In urma
grapei $i râdâcinile de burueni se scot cu dint'ii grapei.
In totdeauna trebuie sa mai tinem seamâ de felul $i in-
clinatiunea pämântului, de puterea ce are, mai mult sau mai
putin de a tine deasupra apa sau a o strecurà In jos, pentru
a face araturile In straturi despârtite prin cate un gant care
sâ serveasca de canal pentru scurgerea prisosului de apa
(drenaj).
Astfel avem pamanturi umede §i clisoase (argiloase) cari
nu lasâ apa sa treacâ în jos ; aceste pamânturi trebuiesc
numai decât arate In straturi ridicate, iar Intre straturi sa
fie totdeauna cate un an care sit aiba o scurgere la un
capat al ogorului, sau când ogorul este prea întins sa se
faca po mijlocul salt un sant mai mare, In care sa se scurgâ
toate $anturile dintre straturi (razoare) $i câruia sa i-se dea
o scurgere, caci numai asa prisosul de apa care In toate
primAverile pluteste pe deasupra ogoarelor, se va scurge In
grabâ si se va Ynlesnì inceperea lucrului.
Latimea înaltimea straturilor este totdeauna supusâ în-
clinatiunilor felului pâma,ntului de a tine apa In el.
Ogoarele dupâ colini (dealuri) Inalte, lasa apa mai repede
sa se scurgâ astfel pe ele trebuiesc fäcute straturi mai
late $i *anturi mai rari, pe când ogoarele de pe ses n'au
nici o înclinatiune spre a se scurge apa, $i pe ele trebuiesc
facute straturi $i anuri mai dese.
Nu aunt de ajuns numai $anturile cari despart straturile,
ci trebuiesc facute $i alte santuri, cari sa treacâ peste stra-
turi $i In a câror apropiere sau departare unele de altele
iarai trebuie BA tinem seama de apa ce au sa primeasca.
Pe pamânturile nisipoase trebuiesc mai late straturile
mai rari $anturile.
Intr'o climâ umeda (partea tarii ploiasa), trebuiesc facute
totdeauna straturile cu ganturile lor mai dese, iar într'o
climâ uscatâ (lipsitâ de ploi) trebúiesc mai Intinse straturile
caci se pastreazâ bine umezeala.
Când pamântul este a se ara uumai de 8-10 c. m., este
nimerit ca sa se are In straturi cat se poate de inguste, de
oare ce pamântul cel bun se strange din douâ parti pe un
strat $i este foarte priincios rodirei.
Pe lânga ca straturile au darul precios de a scurge. ogoa-
rele de apa (a le drenà), ne mai aduc si alte foloase destul
de însemnate :

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 129

1) Primävara in timpuri ploioase in urma topirei zä-

pezilor, nici odatä nu va putrezi pe straturi o sämänäturä,
cum se întâmplä adesea ori pe ogoarele färä scurgere.
2) Niciodatä nu degerä sämänäturile de toamnä de pe
ogoarele arate in straturi.
3) Semänäturile päioase nu cad W. u§or pe ogoarele a-
rate in straturi, cäci lumina, caldura aerul pätrund prin-
tre toate firele de o potrivä $i intäresc paiul.
9) Ogoarele de pe înältimi, arate in straturi, nu î$i pierd
de pe scoarta tärâna, care este cea mai bogatä in 0r0 hrä-
nitoare, $i care totdeauna este târâtä de ape in vai, acolo
unde nu are nici un stävilar. Straturile fäcute pe inältimi
in loc de stävilar tärânei marmite, cäci curentul (valurile)
de apä este släbit de §anturi $i aceasta este de mare folos
pentru bucate.
5) Din multe cercetäri ce le-am fäcut nu numai pe ogoa-
rele tärei noastre, dar $i pe ogoarele plugarilor din Buco-
vina, Transilvania §i Ungaria, se adevere§te faptul cä toate
bucatele ce cresc pe un pämânt umed, sunt mai mult atinse
de ruginä gi diferite ciuperci, pe când sämänäturile de pe
locuri mai uscate sunt adäpostite mai mult de aceste boale
acest fapt n'il adevere0e $i §tiinta care ne spune cä mi-
croorganismele (cari dau loc la boale) gäsesc un loc priincios
numai acolo unde gäsesc multä umezealä $i nu mai au açà
multä putere, unde este locul uscat $i bine aerisit.
6) Fructul (rodul) cules de pe un ogor uscat este mutt mai
sänätos, mult mai greu toi deci are mai multä valoare.
Ogoarele arate in straturi se fac de catre plugari întelepti
$i este de o deosebitä trebuintä a aruncà sämânta de o po-
trivä pe toate straturile *i tot a§à $i gunoiul. Apoi plugarul
trebuie sä î§i cunoascä bine felul pâmântului säu $i puterea
de a tine apa deasupra, precum aceea de a o scurge in jos.
Practica a dovedit cä pe ogoarele arate in straturi toamna,
se poate semana mai târziu cu 15 zile, docât pe câmpuri a-
rate intins, iar primävara bucatele se de$teaptä din somnul
de iarnä cu 8 zio mai înaintea calor de pe câmpurile arate
întins, aceasta se explica prin faptul cä in pämânturile
umede nu poate pätrunde u§or caldura §i aerul, pâná ce nu
s'a scurs mai întâi apa.
Pâmânturile grele, clisoase, (argiloase) pentru a le aduce
in stare de a da roade multe, trebuie mai întâi a le mä-
runti bine, cäci numai a§à vor pästrà umezeala $i cum ele
aunt de bogate, ne vor da roade din belçug ; însä acest dar,
nu se poate cäpätà decât prin 3-4 aräturi.
Când un ogor trebuie arat de 3-4 ori, totdeauna dela o
aratura pânä la alta, sä treacä cel putin 4 säptämâni, timp
in care umezeala gi cäldurá sä lucreze la dospirea pämântului
$i nici o data n'ar fi întelept sä facem numai decât o aril-
turd dupa alta. Astfel de ogoare, cari sunt cele mai roditoare
se pot face dupä trifoi§te sau in prilogire.
Gh. Manolescu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ALBINA 131

Orasul Tokio
okio e cel mai de seamä oras japonez. Numärul locuito-
rilor sAi nu se poate sti cu exactitate. Cei mai multi
cälätori si geografi socotesc numärul lor la 2 milioane;
in realitate însä nu poate säaibä decât cel mult 800.000,
orasul însä are o întindere uriasä.
Casele sunt toate mici si preväzute cu o curte micä sau o
grädinitä de fiori ; in schimb sunt o multime de parcuri pu-
blice si sfiinte (în jurul templelor). Insusi palatul Stro, locuinta
Micadului, se aflä in centrul orasului si ocupä un teren vast.
Palatul e despärtit de restul orasului prin douä ziduri înalte,
concetrice, înconjurate si acestea de santuri adânci in care curge
un 'quiet. Dealungul tärmurilor râuletului cresc conifere cu
trunchiu luciu si ramuri in formA de zig-zag, cari târându-se pe
ziduri, dau tinutului o înfätisare ciudatä si caracteristicä tinu-
turilor japoneze. Zidul din läuntru apärä clädirile si grädinile
imperiale ; in jurul lui se întind locuri mari nelocuite si de-
serte, tAiate de drumuri färä sfârsit. Acestea servesc de cäi de
comunicatie cu orasul; dealungul lor se ridicä niste clädiri vechi
gasclti, prefäcute in ministere si cazarme. Terenurile acestea in-
tinse servesc drept câmpuri de manevre. In mahalale casele sunt
împrästiate peste câmpuri; in cartierele mai importante, dim po-
trivä, casele sunt asa zicând zidite una peste cealaltä si in fie-
care e câte-o prävälie. Orasul e împärtit .în cartiere si acestea
in cercuri mai mici numite cho. Ulitele n'au nume, ci se amin-
tese cu numele cercului (cito) in care se aflä. D'asemenea si
casele : sunt, numerotate dupa locul ce-1 ocupä in cho, si nu in
ulita lor.
Orasul Tokio e foarte räzlet ; originalitatea i-o dau însä mul-
timea de canaluri ce se încruciseazä in toate directiile si for-
meazä o retea de irigatiune complicatA. Izvorul principal al
canalurilor e apa bogatä a râului Ogawa. Deasupra ulitilor, in
multe locuri, se ridicä poduri de lemn foarte înalte. De pe aceste
poduri omul;usor poate coprinde cu ochii încântätoarea deltA de
canaluri, care formeazä, asa zicând, unicul mijloc de transport
comercial.
Peste zi, stradele sunt foarte animate, si înfätisarea lor e pe
cât de ciudatä, pe atât de interesantä. Trotuarele sunt rele de tot.
In gura unei strade se ivesc deodatä oameni In fuga mare, cari
abià räsuflând, prin strigäte încearcä sä deschizä prin multime
cale pentru o träsurä europeanä träsä de cai si purtând vre-un
print sau alt demnitar Innalt.
De cealaltä parte soseste in galop un otiter de cavalerie urmat
de servitorul situ pe jos. Comerciantii asezati in fata dughe-
nelor, salutA cu umilintä trecätorii, si le zâmbesc in fel si
chip, in nädejdea cä vor intrà la ei. Altii îsi poartä marta in

www.dacoromanica.ro
132 ALBINA

coluri atârnate de capetele unui baston pus peste umere. Cu

strigäte îsi laud& märfurile de tot soiul, mai ales însä comestibile.
In mijlocul acestei învälmäseli, o ciurdä de copii, bäieti si
fete, un adevärat vârtej viu, dau nävalä de odatä in strada ... ficcare
dà drumul tâte unui balaur de hârtie, impiedecä circulatia, se
strecoarä printre träsuri, tärä sa le pese de strigätele vizitiilor
cari numai cu nevoie mare pot opri eau sa. nu.i calce. Un sergent
bätrân, cu aeier gray, încearcä sä restabileascä ordinea, amenin-
tând lumea asta de copii cu bastonanul sau scurt. Aici o ceatä de
fete tinere si vesele intra in atelierul lor. Inca de departe se aude
râsul lor vioiu, convorbirea lor veselä. Colo niste studenti vreau
sa para. seriosi, gi pägesc ça niste mognegi, târâind zgomotos
ghetele lor de lemn peste trotuarul de piaträ. Intr'un alt colt
se naste o învälmäsealä. Roata.unei jinricht (un fel de träsurä)
s'a frânt, intrând in osia de fer a unui tramvai. Aceastä intâm-
plare, opreste o clip& pe lumea trecätoare.
Casele din fatadä aunt apärate împotriva ochilor trecätorilor
pin un zid de pämânt acoperit de scânduri, sau de un gard.
O unä adese -ori asà de joasä, in cât numai plecându -te poti in-
trà, comunica cu interiorul. Sala d'intâiu in care intri e de o-
bicei mare si servente de sala comuna si pentru mntruniri. La cei
bogati sala asta e un fel de vestibul pentru servitorime, la cei
si{raci de tot, este bucätärie. Ficcare casa are o curte eau o
grädinitä íngustä ; aceastä grädinitä, demnä de tara Liliputanilor,
are in mijlocul ei un bazin sau chiar numai un simplu vas de apä,
in care innoatä niste pesti märunti de culoare alba.- rosie, avdnd
niste aripioare umflate si strdvezii Inconjurati de aceste ari -
pioare, pentii ti se par niste sticlute de gelatin& cu un sâmbure
negru in ele.
Imbräcämintea odäilor e simplä ; in casele mai bogate peretii
sunt acoperiti de kakemonosuri, niste tablouri japoneze de hâr-
tie sau trestie, lungi ni inguste; un mit dulap servente pentru
pästrareà hainelor. Iarna in mijlocul salei se aneazä un ,sibachi,
un fel de cutie de lemn dreptunghiularä si cel mult de 50 c.m.,
de lunga. In cutia asta, umplutä cu tenus& calda., licäreste ici
colea tâte un cärbune aprins, silinduse parca a lene sa. încäl-
zeascä odaia si mai cu seamä ibricul cu apä pentru ceaiu. Ici
colea mai zäresti si niste märuntisuri, sau mai des tâte un ghi-
veciu, in cari î5i tânjeste viata un arboras ciudat far& frunze
gi acoperit de fiori. Japonezii iubesc din cale afara. acest soiu
de plante.
Cu toate cä pe deosebitele insule japoneze temperatura variazä
peste mäsurä, casele sunt pretutindenea in acelas fel construite ;
materialul întrebuintat este lemnul, paele ni hârtia. La un ;mij-
loc mai bun de incälzire nu se gândeste nimeni.
Desele cutremure de pämânt ii împiedicä sa -si construiascä
clädiri solide si -i silesc sa locuiascä in case mici, usoare ni mlä-
dioase.
Aici îsi gäseste esplicarea si faptul ça toate casele au numai

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 133

un singur cat. Patru stâlpi sprijinesc un acoperis 'de paie sau

de plante märunte la cämpie, de cärämizi sau chiar de tinichea
in orasele mari.
Präväliile lor in genere aunt mici; dar in Tokio si Yocohama
se gäsesc si magazii mari ca bazarele noastre. Magaziile astea au
douä caturi construite in stil european. 0 luminä frumoasà de
lampioane aratA trecätorilor intrarea. Intrat odatä, esti silit sä
faci nenumärate ocoluri, sä urci, sä cobori $i sä vezi astfel, in-
treaga expozitie de obiecte, pânä ajungi la uga de iesire.
Otilia de Cozmuta.

6 îrlvätíätoare model
nvàtàtoarele §i învàtàtorii no§tri sunt ni§te
soldati pregàtiti $i trimi$i ca sà lupte prin
satele depàrtate Impotriva celui mai mare
dukman al tärii, împotriva neeiinfei; aceia
dintre ei, care cad pe câmpul de luptä Mean-
du-vi. datoria cu sfintenie, sunt vrednici ca numele
lor sä fie cunoscut §i pomenit de toti cu cinste $i
cu laudä.
O astfel de qnvàtàtoare a fost d-ra Ana Stan.
Ca elevà la sectia normalà a Azilul «Elena Doamna»
se numàrà printre elevele cele mai cu minte §i mai
silitoare. Pe la sfârOtul anului §colar 1902 1903,
luânduli diploma de capacitate, fu numità învàtà-
toare In comuna Pàu§e0i-Otàsàu (jud. Vâlcea).
Intr'una din zilele primäverii trecute (1904), se
ràspânde§te prin Asil vestea cà d§oara Ana Stan
a murit.
Aceastà §tire a produs In *coalà o uimire generalä.
«Ana Stan?..., (se întrebau toti). Eleva ceea voi-
nicà, plinà de sänätate, §i atât de bunä §i de in-
teligentä, a murit... Când ? . . . Cum ? . . . Ce fel? . . .»
Dar la Intrebärile acestea nimenea nu puteà sä
dea vre un räspuns.
O altà elevä, dintre cele ce se aflà încà In Asil,
rugà atunci printr'o scrisoare pe Invätätorul diri-
ginte al §coalei din Pàu§e§ti, ca sà-i scrie cu dea-
mänuntul tot ce §tie despre sfâr§itul särmanei Ana
Stan.

www.dacoromanica.ro
 134 ALBINA

Iatit câtevà pgrti din amánuntitul ráspuns al

d-lui diriginte Toma Stápânoiu :
. . . «Mi-aduc aminte, ziva de 9 Sept. 1903...
«Am intrat in clasä: Aci, aläturi de-o nevastä din sat väd pe
. . .
Domnigoara, care mi-se recomandä (Ana Stan). rigurä imposantä,
dar cu aerul timid al unui telev de $coalä Am întrebat-o,
unde are de gând sä stea ? .. Mi-a räspuns cä nu ,stie, cä financiar
sta foarte räu, cä a avut bilet de tren gratis, si cà n' are asuprä-,si
dealt 6
, . «Mi-am adus aminte, cä aici in sat este o cucoanä bätrânä,
väduvä oarecum, bogatä. Am dus-o acolo, am rugat pe cu-
coanä ca s'o primeascä, §i a primit-o....
«A fäcut apoi (D-$oara Stan) un ìmprumut de 60 de lei la
banca popularä din sat, pe care i-a trimis bunicä-si ca sä vinä
aici.. ... A venit bätrâna . . . si (dupä câtävà vreme) a adus, tot
eu cheltuiala bietei Domni,Foare, ,si pe bàträn. S'a instalat la scoalä
unde aveà locuintä $' lemno de foc gratis . . . Domni,soara nu mai
erà tristä, se fäcuse veselä, comunicativä
. . . «A venit timpul sä mergem la conferinta cercului, la Mo-
nastirea dintr' un lemn. Am întrebat-o, daca poate merge calare
si dânsa mi-a räspuns cä de fi n'a cälärit nici odatä, dar
merge. I-ain dat un cal blând, i-am ajutat sä Incalece ,si am ple-
cat, împreunä eu alti învätätori. Pe drum a inceput a ploua
ne-a plouat pänä la Monastire.... La masa ce a dat-o învätäto-
rul de acolo, cauta sa fie mereu veselä, dar ;se cunostea cä cu
greu î,îi stpänefte tremuratul. . .. Acasä, a spus nevestei mele si
bunicilor sai cä a petrecut bine, dar a rämas cu ó tuse, de care
n'a scäpat decât In cimitir....
, . . «Arätà voinieä, ora tot veselä. . . Merged la ficcare conferintä
a cercului... Dânsa fciceä Mate procesele verbale ale conferinte-
lor.
«Pe fatale mele le priveà ca pe surorile ei ¢i le invätà la lucru.
Celor doua mici le-a croit fi le-a cusut rochite frumoase, ce lé
au $i acum. Mä doare inima and le väd...
«Apoi nevastä-mea, and aveà vr'o ne'ntelegere cu mine se
jäluià la dânsa, si dânsa ne da povefe, ca o bätränä. Nu se
duceà in sat, decàt la cucoana cea bätränä fi la noi... Veniau
însä multi la dânsa si o invitau ; dar stia In totdeauna sä se
scuze. Picta afa de frumos, cum n'am väzut. I,si scria caetul de
pregätire cu planurile pentru fie-ce zi. . . ,si ce frumos il seria! ..
.. . «Am dat serbäri scolare, la a cäror aranjare se pricepeà
de minune. A preparat pentru särbätorile cräciunului «Visul.
Românieip, care a avut un succes atrâlueit. Inimä de peaträ sä
fi avut cine-vä, $i tot se misa, and o vedea bolnavä cum erà
cätä ostenealä 4i dedea, ca totul sà iasä bine. Toti învätätorii
dimprejur o stimau $i au felicitat-o de resultat....
«Pe zi ce trecea insä blestemata de boalä progresa. Eu ii zi-
ceam D-soarei sä mergem la doctor, ,si dânsa ziceà cä nu merge
pänä nu-fi va pläti datoriile. O rugam sä lase datoria dela banca
popularä, cä-i amân eu termenul $i pentru doi ani. Nu vrea;
vrea sä ftie cä n'are polite semnate de dansa. Cum tremurà and
a semnat polita ! .. ,si at erà de veselä, and ,sia luat-o înapoi!

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 13b

«In fine, când si-a luat leafa pe Ianuarie (pe la si 10 Fevruarie),

L'am întrebat pe doctor el ini-a spus
am mers la doctor... i-am spus ei aceasta,
ca se&'mi despart fetele de dansa...
doctorul
Dar eu nu
cä se face bine... A luat doc-
ci i-am spus cä mi-a zis zile a ïnceput sei scuipe
torii $i am venit aeasä... Dupa trei mi-a räspuns s'o trimetem
sânge... . Am scris doctorului, care
îndatä la spital. Am trimis'o în Bucuresti la Filantropia.... In
fiecare scrisoare imi spuneà cä se simte bine ,gi cd in curând are
sal vinä.
«In Dumineca Floriilor am avut conferin(,ä... Cânddimineatä am sosit
acasä seara inserat, am auzit cä a venit D-soara ;
in'am dus s'o väd. . .. Ce schimbare ! Ce uitäturä numi
speriatä ! .
etatfix-) «M'am
«Tatä ! .. tatä ! .» (se deprinsese a mä
fäcut bine ! .» Joi a murit. Sâmbätä am
Pe mine m'au podidit lacrämile...
inei, ce îi am in cimitirul satului...
înmormântat'o lângä copiii caracterul inda-
«Nu voiu uità-nici odatä spiritul pätrunze&tor,
toritor ,9i înfäti,yarea mândre& ce
airea... Invätätorii cercului au
i-am fäcut o cruce de peaträ. Iam sens pe cruce :
contribuit
«Dace& 'n doue&zeci de toamne
Zi seninä n'am avut....»
cântecul ce-i pläcea...»
Pâná aeì d-1 diriginte, Tomá Stápânoiu. adàogà nu-
Mai e nevoie sà. adaug.ce.và?... Voiu
mai câtevà cuvinte.
Din amànuntele citate mai sus se vede lämurit
caracter nobil aveà,
cine era dlioara Ana Stan, ce înplineascà. toate
cu cat devotament cauta
datoriile. scurtà,
Viata ei de educatoare a poporului a fost
abià de câtevà luni; dar prin felul cum a càutat
poate slujì drept
împlinì chemarea în acest timp, ea
Datoria mai pre sus
model tutulor. Devisa-i era:
de toate. câtevà ran-
Am scris întru amintirea ei acestela început:
duri, pentru cá dupà.
.
cum ziceam
câmpul de lupta facCznduli
soldatul care cade pe
ea numele lui sa
datoria eu sfintenie, este vrednie cinste eu lauda.
fie cunoscut pomenit de toti cu P. Dnlra.

cu varza
" Nu poti fi 0 cu slànina In cámara,
grasá In oalà.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ALBINA 137

Starea udometricä si alricolà a RomAniei

La huele luuei Septemvrie 1904, st. u.

In aceastä lunA au fost douü perioade ploioase: dela 4 la 8 $i

dela 17 la 23. Ploile au fost generale in toatá tara; in Moldova
i în partea esticá a Munteniei, foarte abundente. Dela 4 la 6$i
dela 17 la 19 au fost, mai cu deosebire, ploile cele mai mari; pe
unele locuri s'au obtinut cantitäti zilnice dela 50 la 100 mm. de
apä, producând pe alocuri chiar inundaiuni ,si stricäciuni.
Totalul apei din cursul acestei luni a fost, în mijlociu, aproxi-
mativ de 133 mm. pe and valoarea sa normalä este numai de
39 mm. ; aceastá lunä a fost, prin urmare, excesiv de ploioasä.
Ea este cea mai ploioasä dintre toate lunile Septemvrie dela 1891
încoace, de când studiem ploaia in Rómânia. La Bucure$ti, unde
se fac observatiuni udometrice de 41 de ani, n'a mai cäzut nici-
odatä in Septemvrie, o a,sà de mare cantitate de apä.
Moldova a avut cele mai abundente ploi, In general peste 150
mm.; Oltenia $i Dobrogea, numai câte 100 mm.
In toate districtele, afará de Mehedinti, Gorj qi Dolj, cantitä-
tile mijlocii de apä au depä,sit 100 mm.; in Arge$, R: Särat, Be-
au Neamtu, ele au variat 'intro 180 $i 200 mm. cursul acestei
Cu toatä abundenta neobicinuitä a ploilor, din
luni, totu$i n'am ajuns încä la valoarea normalá a precipitatiu-
nilor. Intr'adevär cantitatea totalä de apä cäzutä pe suprafata
României In ultimele 15 luni (dela Iulie 1903 pânä la flnele lui
Septemvrie 1904) este aproximativ de 546 mm., pe câtä vreme
normala este de 755 mm. $i prin urmare preciprtatiunile obti-
nute nu reprezintä decât 72°/0 din valoarea normalá. Cu toate
acestea, ploile din aceastä lunä, au produs o îmbunätátire foarte
simtitoare, In starea udometricä, cäci deficitul de apà care in
luna precedentä erà de 43°%, s'a redus scum la 28°/°.
Nici intr'un district, cantitatea totalá de apä, adñnätä In ulti-
mele 15 luni, nu numai ca n 'a întrecut valoarea normalá, dar
nici n'a atins-o.
Sä notäm însä, cä în anul secetos 1894, cantitatea totalá de
apá obtinutá dela Iulie 1803, pâná la Septemvrie anul urmätor,
a fost mai micA ca acum , cáci atunci nu se strânsese, decât nu-
mai 496 mm.
Volumele de apA ale râurilor, pârâurilor $i lacurilor s'au mä-
rit in mod simtitor; totugi nivelul lor, n'a ajuns pe cel normal
epocei corespunzätoare.
Unele râuri s'au revärsat, din cauza ploilor repezi $i abun-
dente, cari au märit mult nivelul apelor.
Umezeala in urma ploilor, a pätruns In pämânt pânä la 50
cm. $i mai mult.
Din cauza zäpezei ce a cäzut în zilele de 18 qi 19, in regiunea
muntoasá $i In nordul Moldovei, timpul s'a räcit simtitor pre-
tutindeni, a§à cä temperatura mijlocie a acestei luni în întreaga
tarä, a fost cu aproape 2° mai coborâtä ca valoarea normalä, cers
ce rar se intâmplä In Septemvrie. Din aceastá cauzä precum $i
aceia a ploilor ce au mai urmat, vitele In Moldova au suferit foarte
mult : in multe pärti din nordul Mu au fost numeroase cazuri
mortale.

www.dacoromanica.ro
 138 ALBINA

Duph' încetarea ploilor timpul s'a incälzit bini$or devi noptiile

au continuat a fì reci. In mai multe nopti de arândul s'a notat
bruma in mare parte a Moldovei $i chiar pe alocuri in Muntenia.
In ultimul nostru Buletin, vorbim de situatiunea agricola la
finele lui August 1904, conchidem :
«Ploile dela sfâsitul acestei luni acele foarte abondente din
«prima decada a lui Septemvrie vor fi de mare folos pä§unelor
«§i fânetelor, dar mai eu deosebire seinänäturilor de toamna, pen-
«tru viitorul an agricol».
Cantitatea extra ordinara de apä ce a cäzut in cursul acestei
luni de$ì a confirmat aceastä pärere, totu§i in multe pärti ea a
produs §i unele pagube.
Porumburile cari in unele ph'rti scäpaserä de secetä ,si eran gata
a se culege, s'au muiat din cauza prea multor ploi, iar unile s'au
negrit chiar au încoltit pe $tiuleti ; chiar acolo unde ele n'au
isuferit asemeni stricäciuni, vor aveà trebuinth' de multa cäldurä
pentru a se uscà. Porumburile mai târzii cari se îndreptaserh'
putin dupa ploile din luna precedentä, acum au inceput a vegetà
diu nou $i au dat chiar päpu§i. In unile pärti a räsärit sämäna
de porumb push' in primävarä §i care din cauza uscäciunii n'a
putut germinà.
In definitiv ploile din aceastä luna au mai stricat §i din puti-
nile porumburi, po acolo uncle se sperà a se obtine cite cevà.
In multo localitäiii porumburile s'au cules încä . dela începutul
lunei de§ì nu erau pe deplin coapte; pe alocuri ele se culeg
a cum.
Nutreturile cerealele ce se gäseau in clai, §ire sau in girezi,
hind preà affinate, au fost mult pätrunse de ploi, încât mai in
toate panne Mid paele s'au mucigäit, iar cerealele chiar au
încoltiC.
Câmpiile an înverzit ca ,si in primavarä ; iarba dupa pä§iuni
ri ffinete, care pana acum era arsh', a crescut, in cursul acestei
luni, cu o vigoare extraordinarä. Vitele gäsesc acum ce pa§te in
de ajuns, in conditiuni normale de temperatura, vor aveà hrana
mai mult timp.
Lucernierile trifoi$tele sunt aproape de a da o nouä coasä ;
asemeni meiurile §i mohoarele cari au fost semänate in August.
Semänh'turile de rapitä, grau, secará §i orz, fäcute la începu-
tul lunei, favorizate de zilele calde, $i do ploile din prima sa ju-
mätate, au germinat gi räsärit foarte repede. Toate aceste plante
sunt acum viguroase ,si au luceput a înfrätì.In unele parti va
fi nevoe chiar de a se pa§te cerealele. Semänäturile din ultima
decadä, cu tot timpul rece ce a fost, au räsärit bine ,si se des-
voltä repede. . .

Ogoarele ,si àräturile de toamnä s' au fäcut pretutindeni cu multa

inlesnire, umezeala fiind pätrunsä la adâncimi destul de mari.
Ele continua încä.
Sfeclele de zahär §i de nutret precum §i zarzavaturile s'au dez-
volt at foarte mult in urma ploilor, a,sà cä se a§teaptä o produc-
tiune maltumitoare.
Arborilor, arbu§tilor pomilor roditori, cärora le cäzuse frunza
inc ä din August; in aceastä luna, le-a dat frunze noi; la unile
specii ele sunt destul de mari. Unii meri, pruni, corcodu,si, cire$i,
castani sälbatici i pe alocuri liliacul au înflorit pentru a doua

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 139

oarä. Chiar frunzele vechi s'au mai inverzit si s'au mai märit.
Dintre fructe s'au copt gutuile, merele, perile si prunile tomna-
tice.
Intreaga vegetatiune s'a înveselit si se prezintä acum ca si in
toiul primäverei.
Ville nu au fost tocmai favorizate de ploile din cursul acestei
1uni, cäci strugurii fiind aproape copti, au cräpat si in multe
pärti s'a cam stricat. Culesul viilor s'a inceput mai de timpu-
riu ca de obiceiu. Ploile din urmä au produs stricäctuni prin des-
rädäcivare la multo vii dupä coaste in Moldova si in Dobrogea.
Directorul Instilutului Meteorologic,
St. C. Repites.

Activitatea Societátii Steaua"

Dela întemeiere si pânà acum, Societatea a tipärit in brosuri
decâte 90-126 pagine, urmätoarele lucräri:
No. 1. Din Tara Basarabilor, de G. Cosbuc.Rezumat al
Istoriei noastre nationale dela colonizarea Dacilor pânä la räs-
boiul pentru neatârnare din 1877-78.
No. 2. Folocisele inväkiturii, de P. Dulfu. Descrierea
stärii de azi a sätenilor nostri in asemänare cu a celor de prin
tärile apusene si mijloacele de îndreptare.
No. 3. Minunea vigii ,si cheia lumii, de Th. D. Sperantia.
Povestire instructivä.
No. 4. Grádina de legume, de Ion Häseganu. Tratat de
grádinàrie.
No. 5. Medicul poporului, partea I, de Dr. I. Felix. Povete
practice de igienä.
No. 6. Avem cu ce sä ne mândrint, de T. Dutescu-Dutu.
Spicuiri din Istoria si Literatura nationalä cu ïndemnuri pentru
säteni la i:nvätäturä.
No. 7. Medicul poporului, partea II. de Dr. I. Felix.Povete
pentru pästrarea sänätätii.
No. 8. Biserica ortodoxä românä, de I. Mihälcescu si V'
Puiu.Explicatiuni asupra slujbei si lucrurilor bisericesti.
No. 9. ,*fan eel Mare, de Al. Läpädatu. O scurtä po-
vestire popularä a faptelor neuitatului voevod.
Fiecare cärticicä are numeroase gravuri, toarte bin isbutite
si potrivite textului.
In anul curent societatea a mai dat la luminä portretul M. S.
Regelui, înainte de serbarea dela 10 Maiu, si portretul lui Stefan
eel-Mare, eu prilejul aniversärii a 400, de ani dela moartea strä-
lucitului voevod. Pentru acesta din urmä a' avut concursul
binevoitor al Ministerului de culte.
Portretul M. S. Reginei e in lucru si va esì de asemenea in
cur And.

www.dacoromanica.ro
 140 ALBINA

Afara de acestea, conform statutelor, societatea a acordat mai

multe premii la diferi>;i autori, cari au publicat serieri folositoare,
mai ales pentru popor.

LICITATIUNI.
In ziva de 6 Noemvrie 1904, ora 10'/2 a. m., se va tine la Eforie, Bu-
levardul Elisabeta, licitatie publicà eu oferte inchise, pentru darea in
întreprindere a învelitorei cu sindrilà (sita) a diferite ecarete imprej-
muirea pe 250 m. 1. la mogia Rociu- Stànisláveanca din jud. Argeq.
Devizul in sumà de lei 2.648,69.
Pentru arendarea mosiei CiopângeniPoenari din jud. Arges, pe
period de 10 sau 15 ani, cu incepere dela 23 Aprilie 19J5.
Spre a luà parte la licitatie trebuie garantie provizorie lei 4.000.
* *
In ziva de 23 Noemvrie 1904, ora 101/, pentru arendarea mosiei Vatra-
Schitului Cornet din jud. Arge' pe period de 10 sau 15 ani, eu incepere
dela data aprobärei.
Domnii concurenti spre a luà parte la licitatie vor trebuì sä depunä
garantie provisorie lei 800.
Conditiunile speciale si orice alte informatiuni se pot luà la Serv. Bu-
nurilor Eforiei, in zilele orele de lucru.

Nutriti roii pe timp ploios.Nu arare-ori se întâmpl., cä

mai multe zile de-arândul albinele clin roii de curând esiti, nu
pot sburà de loc pe afar., din pricina ploilor neintrerupte
ast-fel, neavênd de loc miere in stup, multe din ele pier, iar
cari rämân in lipsa totalä de miere, nu pot gätì nici Paguri, nici
präsì pui.
Contra acestui räú se poate luptà, ajutând roii cu miere. In
stupii de scândurä saú mobili, se pune un fagur, doui, cu miere.
Dac. nu am aveà miere de reserva, scoatem fagurii trebuinciosl
dintr'un stup in care nu e lipsä de miere. Neavênd miere in fa-
guri, putem da miere scursä, dar f'ärä sä fie amestecata cu apä.
Aceasta se pune pe Inserate într'un taler, dupa ce mai întâiu s'a
stâmpärat. Pentru ca albinele sä nu se inece, se pune pe deasu-
pra ei bucälrele de paie sau white, ast-fel talerul se aSeazä in
stup. Tot ash se dä hrana in co,niGele imobile (de nuiele, paie
etc.). Dimineta talerul se inläturä.
Neavênd miere, se poate topi zahär in apä, dându-se ca mierea
curgätoare într'un taler. Daca apa cu zahär s'ar ferbe, ar fi si
mai bine.

Dacä vrei sä scapi (le soaricii din casii, usucä si zdrobeste

märunt foi de leandru (oleandru), mestecä -1 eu nisip màrunt,
i presarä acesta pe la $i in gäurile $oaricilor. Soarecii nepu-
tând suferì mirosul greu de leandru, vor fugì din atele locuri
si nu se vor mai intoarce.

www.dacoromanica.ro