IACOV ANTONOVICI

EPISCOP HUSILOR

IN SLUJBA BISERICH

SI A ;COALE!
1880 -1923
CA DIACON, PREOT, PROTOIEREU, PROFESOR, MEMBRU IN CONSISTORIUL EPARHIEI
HUSILOR SIIN CONSISTORIUL SUPERIOR BISERICESC, VICAR AL EPISCOPIEI HUSILOR
$1 APOI AL MITROPOLIEI MOLDOVEI

tt
1926
Atelierele
ZANET CORLATEANU
Hu*i.

www.dacoromanica.ro

IACOV ANTONOVICI
EPISCOP HU$1LOR

IN SLUJBA BISERICII

SI A ;COALE!
1880 -1923
CA DIACON, PREOT, PROTOIEREU, PROFESOR, MEMBRU IN CONSISTORIUL EPARHIEI
HU$ILOR $1IN CONSISTORIUL SUPERIOR BISERICESC, VICAR AL EPISCOPIEI HU$ILOR
$1 APOI AL MITROPOLIEI MOLDOVEI

ft
1926
Atelierele
ZANET CORLATEANU
HuO

www.dacoromanica.ro

Dedic aceast6 colecliune

lubitului cler al Eparhiei 1-I_1ilor.

www.dacoromanica.ro

t IACOV

PRECUVATAPE
In volumul defaM se cuprinde o parte din modesta mea
activitate, de pe vremea cdnd eram diacon, preot, paroh, profesor, membru in Consistoriul Eparhial i In cel Superior,

i ca arhiereu, vicar la Hu0 0 la Ia0, pdnd in ziva

cdnd am lost ales ca Episcop la Eparhia Dunarei-de-Jos
cum

(1880-1923).

In aceastalcolec/ie, wzatd in ordine cronologic6,stimatul

cetitor va afla cei eu, mai Int 6i, dup6 absolvirea In Iurtie 1879,
a 7 clase din Seminarul Veniamin" ce era atunci In MI-16stirea Socola, Ia0, am tnceput deiscalia dela clasele primare,
din Institutul lui Ion Popescu, din Bdrlad, in anul colar 18791880, din care vreme pastrez catalogul cu numele i notele
elevilor dela examenul semestrului I, imprimat mai departe la
pagina 267. Dela 1 lanuarie 1881, am fost numit profesor de
Religie,-0 apoi i de Aritmetica i Comptabilitale, la $coa la
secundara-profesionala de fete N. R. Codreanu"1). Iar, dela

20 Martie 1881 12 Septemvrie 1885, timp de 4 ani .Fi jumdtate, am predat Religia, in mod gratuit, la Platonul de Instruc/le dela Reg. XII, Dorobanhi (azi Cantemir), din Bdrlad, tilde1) Aceastei ..Scoalei, infiinfatei la 5 Decemvrie 1880, s'a inchis in 1889,

lips de fonduri.

www.dacoromanica.ro

din

VI

plinind, totodald

i toate

indatoririle

de preot militar, pe

timpul areitat 9.

Mai departe urmeazei Notele din excursiunea ce am facut in vacanfa anului 1882, impreund cu Directorul $coalei
Norma le de Inveilatori, din Bdrlad, Ion Popescu, cu Lascar
Hergescu, Ene Vasiliu, 0 cu 80 elevi a acelei $coale, la noi
in Regal i in Transilvania, din care excursiune, eu, ca preot
tdndr, atunci, m'am folosit foarte mult.
Apoi, in coleclia defafa sunt 32 cuvdnteiri, finute la diferite
ocaziuni, Mire cari una pronunfatd in ziva hirotoniei mele In Arhiereu ; un numeir de conferinfe, /Mute ca preot, la conferinfele
generale, tnaintea P. S. Silvesiru i a P. S. Nicodem, cum 0 ca
protoereu cu preofii, diaconii i cantarefil jud. Tutova ; de ase-

minea 0 leclii practice de omileticd cu preofii ; cdteva Memorii ; lucrdri ca paroh, in apeirarea intereselor Bisericii Sf. Me,
din Barlad ; o audienfei la A. S. R. Princele Ferdinand, fn

ziva de 12 lunie 1906, cad I-am fnmdnat Istoria Comunei

Bogdana ; o Programd, alcatuita de mine pentru studiul Religiunei In clasa VII, dela coala de fete N. R. Codreame ; un
Regulament pentru clerul de armatd, alcatuit de Comisiunea
Consistoriului Superior Bisericesc i volat in edinfile dela 14
i 15 Maiu 1913, din care Comisiune am jdcut parte,ca membru fi ca raportor ; un raport ceitre Comisiunea Monumente-

lor Istorice, in calitate de membru corespondent pentru jud.

Tutova ; mai multe delegafiuni in comisiuni de examene la
colile primare 1882-1885 i alte tnseircindri .colare ; 64 hirotonii de preofi i diaconi, din vremea cdnd eram ca vicar la
F piscopia din Hu0 i apoi 0 la Mitropolia Moldovei ; o ru2) Din anal 1882 am inceput a preda Religia si la Pensionul koarei Cathy
Warlam. Catedra de Religie dela Scoala Normalei am luat-o prin concurs la I Oct.
1885, /recut fiind cu aceasta la liceul Codreanu, la 1 Sept. 1894 ; iar catedra dela
Externatul de fete, iartisi prin concurs in 1892, trecut fiind apoi, cu aceasta, la
.Scoala de fete N. R. Codreanu", in 1900, redeschisei fiind acum din nou.

www.dacoromanica.ro

VII
gdciune compusa 0 cetita de mine, cu prilejul ridicarii, la
Bar lad, a Monumentului Eroilor din 1913, inaugurat in 1914 ;
un caz de judecarea unui proces de catre o Comisiune de
arbitri, pe care am pre0dat-o ; coteva articole i anume :
Despre cauzele decadenfei religioase-morale in fara noastrei
i remediile necesare, Cetatea de pOmnt dela Beirlad 0 (o
traducere) Faraonii contimporani lui Moisi, .i allele.
Am amintit aci numai despre aceste,reimeineind ca stimatul

cetitor sa" ia cuno0infii de celelalte lacreiri .i diferite informa/iuni, cuprinse in colectia prezentei, din Tabla Materiilor ').
Tin sa amintesc aci, cel, fa/O de aprecierile binevoitoare,
pentru unele lucreiri publicate, cum i acele ce se vor vedea

pe unele locuri 0 in aces! volum, mullimind, li-am privit 0 le

privesc intotdeauna ca cuvinte de incurajare i de un staruitor
indemn la lucru.
$i am publicat materialul din aceastO colecfie, pe de o

parte, ca sei nu se piardei cu timpul, far pe de alta, spre a

se lua in deob0ie cuno0infei de el, i a se putea folosi, in
unele sau allele din chestii, la necesitate, i de alfii.
HIT, 8 Decemarie 1926,

t IACOV

1) Tot in vremea dintre 1880-1923 am mai publical 11 lucrari diverse, ale

caror titluri se pot vedea pe ultima coperld a acestui plum,

www.dacoromanica.ro

'

"

%FUJI 114;47,bliotry at.

7,4

o
,
s

NO

e
.

F. eminarul Veniamin", din Mandstirea Socola, lai.

www.dacoromanica.ro

In slujba Bisericil i a Scoalei

1880

1923

ca diacon, pretit, protoiereu, profesor, membru in Con-

sistoriul Eparhiei Husilor si in Consistoriul Superior

Bisericesc, vicar al Episcopiei Husilor si apoi al
Mitropoliei Moldovei.

Bar lad, 1881 Martie 5.

Diaconul loan Antonovici cdtrd

comandantul Plutonului de Instruc fie, Regimentul XII Dorobanli, din Bdrlad, oferindu-se a predd in mod gratuit Religiunea la soldalii din scoala acestui Regiment.
Domnule Comandant,

Subsemnatul, Diacon Ioan Antonovici, absolvent al Seminarului de gradul al II-lea din Ia0, profesor de. Religiune la Scoala
Secundara-profesionald de fete Neculai R. Codreanu", din Urbea
Barlad, informandu-ma cal la Scoala regimentara a Plutonului de
Instructie din Regimentul al XII de Dorobanti, este prevdzut i
invatmantul Religiunei, i considerand importanta cea mare, ce
se simte, ca soldatul s cunoasca i el, cat se poate mai bine
Religiunea parintilor 0 strabunilor lui, pentru care ei s'au luptat
atat de mult contra jugului amenintator al popoarelor barbare,
pastrand-o i incredintand-o, impreuna cu prea iubita noastra
patrie ingrijirei i apararei noastre, subsemnatul, ca fiu de Roman,
0 cu ace1ea0 datorii catra aceste doua lucruri prea sante 0 prea
scumpe, yin; Domnule Comandant, a v declara prin aceasta, ca
primesc cu mare multamire sufleteasca, o asemenea indatorire in
interesul Patriei 0 Bisericii, predand studiul Religiunei gratuit la
numita coalai, cu cel putin 3 ore pe saptamana.
Primiti, VA rog Domnule Comandant, incredintarea distinsei
mele consideratiuni.
Diacon I, ANTONQVICI
1881, Martie 5

www.dacoromanica.ro

II
Rspunsul Directorului scoalei Regimentare, dat diaconului loan Antonovici.

Regimentul XII Dorobantl

COMPANIA I
NO. 90
1881 Mart 18 20

Sfinte Peirinte,
Am onoare a val comunicA copie dupal ordinul Regimentu-

lui No. 870, prin care ma. delega din parte-i, a v arat multdmiri pentru angajamentul ce ati aratat a da curs gratuit de
Religiune, la coala regimentara ; la timp D-1 Comandant al Regimentului nu va pierde din vedere a arat autoritafilor superioare,
acest sacrificiu facut din partea Sfinfiei-tale.
Asemenea cu onoare val fac cunoscut cal Regimentul aproba

a se preda. Religiunea de doua ori pe saptalmana, Joia i Sambata, iar pentru ore nu vi le indic pentru a-mi arata Sfinfia ta
care le putefi avea disponibile 0 apoi le vom regula.
Primifi, v rog, Sfinte Printe, incredinfarea prea deosebitei
mele considerafii.

Directorul acOalel Reglmentare:

L000tenent COCEA

Copie dupd ordinul Regimentului No. 870 cake! d-I Comandant al Plutonului de Instrucfie.
Regimentul vazand declarafiunea Parintelui Diacon Joan An-

tonovici anexata pe langa raportul No. 72 va deleg pe Dvs, a

arata Prea Sfinfiei Sale mulfamirile pentru angajamentul benevol

ce 04 ia de a pred la acel Pluton cursul de Religiune.

La ocazie nu voiu uita aceasta oferire a o notific autoritafilor superioare.

Val fac cunoscut ea aprob a se preda Religiunea de doug

ori pe saptamana, Joia i Sambata, iar orele le yeti fixa in infelegere cu Sfinfia Sa,

Comandantul Reglmentulul:

Lt. Colonel RACOVITA

www.dacoromanica.ro

III
Vorbire pronuntaM la deschiderea scoalei secundare-profesionale Neculai Rosca Codreanu" din Bar lad, la 1 Septembrie 1881.

pinta este ornamental bogatuftzt

f i bogafia saracului".
(Proverb remnesc)

June eleve,
Daca cugetam asupra acestor cuvinte proverbiale, romaneti,
eite din experienta zilnica, vedem ea' in ele confin cel mai
mare adevar ; caci tiinta este necesard, atat celui bogat cat 0
celui sarac. Celui bogat ii este necesara invatatura, tiinta, ca sa
tie cum sali intrebuinteze averea, deoarece, nu putine familii
sunt din acele care au avut oarecare avere, dar, din lipsa tiintei de a le intrebuinta, cum s cuvine, le-au pierdut, rmanand
in starea cea mai nenorocita. Apoi, daca pentru cei bogati este
necesara, cu cat mai mult pentru cei saraci ; caci saracul fara
invatatura este intocmai ca 0 arborele faral vite, care, neavand
cu ce sa-i traga din pamant sucul necesar pentru trunchiul qi
ramurile sale, numaidecat se usuca ; tot aseminea 0 omul sarac,
f gra invatatura, este lipsit de mijlocul de a-i catiga cele trebuincioase pentru viata sa 0 a copiilor sai.
Cuvantul invatatura ins, se poate divide in cloud parti,

strans legate intre ele : in invatatura proprie de carte, 0 in invatatura unei meserii sau meteug oarecare. Fiecare om, dar,
este chemat pentru ali inavuti mintea, cel putin, cu una din
aceste cloud cunotinte, pentru ca sal poata fi folositor sie0 0
patriei in care traete : dupa cum barbatul, tot asemenea qi femeia. Cel intaiu, trebuie sa aiba tiinta de carte, sau de un metequg, cu care sa catige, sa adune, ca i albina, cele necesare
pentru casa sa ; cea de a doua, trebuie sa tie carte sau un
meteug oarecare, pentru ca, pe deoparte, sa fie o buna educatoare copiilor sai, devinatori fii ai patriei ; iar pe de alta parte,
s tie un meteug, o meserie oarecare, ca in cazuri de nenorociri, care din neprevazute imprejurari, Doamne ferete, ce i s'ar
intampla, sal tie, cum s-0 catige prin munca sa onorabila,
hrana de toate zilele. Deci, tiinta, atat de carte cat i de 'o meserie oarecare, neaparata trebuincioasal pentru orice mama de
familie specialmente, se propune in coli, pentru asemenea menire,
www.dacoromanica.ro

in scoli profesionale. Una dintre aceste scoli este si scoala secundara-profesionala de fete, fondata de repausatul Neculai Rosca
Codreanu, in care avem fericirea sa ne aflam astazi. Aceast
scoala, june eleve, intruneste amandoua aceste conditiuni ; atat in
privinta stiintei de carte, neapdrat trebuincioasa oricarei bune
mame de familie, cat si in privinta lucrului de mana.
L. Ca studie, ce vi se vor propune sunt ; a) $tiinia Religioasd i morald, necesare pentru fiecare crestin ; b) Limba romein& ca sa deprindeti a compune si scrie cat mai bine in dulcea limba a patriei noastre ; c) Istoria, mai cu seama cea nationald, pentru ca din diversele biografii si fapte ale Domnitorilor
si strabunflor nostri, invatam si noi a ne iubi si apara patria,
vatra noastra parinteasca, la grele nevoi, ca si ei ; d) Geografia,
ca sa cunoastem diversele continente, cu trile ce sunt pe ele,
si in special tara noastra ; e) Aritmetica i Comptabilitatea ; f)
Limba franceza si Italiana, cu distinsa aplicare la tinerea corespondentelor relative la diferite afaceri ale vietei practice, ca unele
ce sunt foarte intrebuintate in afacerile comerciale ; g) Cdntdri
vocale ; i in fine h) Caligrafia, pentru a scri bine si frumos ;
Desemnul, pentru a va desvolta gustul frumosului si al artei,
2. La lucrul de man vi se va propune : Rufdria sau
croitul si cusutul a tot felul de albituri barbatesti si femeiesti
necesare in familie ; b) Croitul de dame, formarea tiparelor, tdetul si confectionarea a tot felul de rochii si in genere a tot soiul de haine, ce constituesc toaleta damelor ; c) Lucrdri de modist
si flori artificiale ; d) Tesdtoria, aplicata la tot felul de panzeturi
atat albe de ata, cat si de lama in diferite culori ; e) Bucdtdria,
spalatul, calcatul i gradinaritul de flori, verdeturi si legume si
alte exercitii privitoare la economia domestica.
kVA'. dar, ea in scoala nemuritorului Neculai Rosca Codreanu,

menita a da d-stra trebuincioasele invataturi, yeti calpata, cum zi-

sei, pe langa cunostintele de carte, si acele de profesionista, ca

astfel investite cu amandona, sa puteti deveni in viitor niste bune
sotii, bune mame de familii, bune romance, bune lucratoare si
bune econoame. Prin urmare, cunostintele, ce se vor capata in
aceasta scoal, vor fi ca un ornament necesar pentru cele avute ;
iar pentru cele lipsite de mijloace, ca un isvor de bogatie ; caci
www.dacoromanica.ro

pe cand cele dintai vor putea sa-si faca insele cele trebuincioase
pentru imbracamintea lor si a casei, facand prin aceasta o buna

economie in casele kr ; cele de al doilea, vor putea ca sd-si

castige cele necesare, prin asociatiunea ce vor face intre ele, la
deschiderea de ateliere de croitorie, de modiste etc. in oras,
combatand astfel prin industria kr, macar in unele privinti de o
camdata industria, mestesugul, ce este din nefericire in mainele
stainilor, cari absorb cele mai insemnate sume de bath, pentru
confectionarea a tot felul de articole industri ale, necesare atat
pentru barbati, cat i pentru dame, lucruri, ce sear putea usor
face si a se cpata acei bath mai bine de niste romance, cleat
s inavutim pe straini, nebagand in seama cuvintele profetului
Isaia, cand zice ; p6mdntul vostru-1 meinncei streiinii fn faja
voastrei, este pustiit, stricat de stralni" (Isaia cap. I vers. 7).
Deci, june eleve, luati invatatura si stiinta si agonositi cunostinta (Solom.), ca prin acestea sa castigati stima fata de parinti,
ca numai fiul crescut in scoala si in legea D-lui, poate cinsti pe
parintele su, fiindca, dupa cum zice scriptura : inceputul Infelepciunii este frica de D-zeu". Luati invatatura i stiinta, ca prin
acestea sa puteti fi folositoare, atat pentru sine, nealergand la
straini sal v fac, ceiace insi-va a-ti putea face ; cat i ca bune
mame de familie pentru devinatorii fii ai patriei, mama comuna
a noastra a tuturor.
Terminand aceste putine zise, rog ca Atot-putintele creatoriu, caruia impreuna i-am inaltat ale noastre smerite rugaciuni,
s in'spire noua profesorilor i domnisoarelor profesoare, colegele
noastre, constiinta datoriei si a devotamentului ; iar d-voastra,
june eleve, sa v lumineze mintea si sa va destepte inteligenta

la lucru si calea ce va preparati sa parcurgeti, urandu-va, ca

la terminarea acestui an scolar, sa obtineti cele mai bune succese.

Preot I. ANTONOVICI
1881, August 31

www.dacoromanica.ro

IV

CUVANTARt
pronuntat in ziva de 7 Ianuarie 1882, la Biserica Sf. Ilie
Onorali Popordni,
Epitropia acestei Biserici a regulat ca, in fiecare an, cu in-

cepere de astazi, sa se faca cate o slujba religioasa, cu sobor

i. panahida, pentru pomenirea raposatilor ctitori cu numele de
Joan, anume : Iconomul Ioan Ghinea, Ioan Gheorghiu (cojocaru)
i. Ioan Beldie, prin a caror exceptionala munca i osardie s'au
dada aceast Biserica. Numele lui Velea (Vasile), alt clitor tot

a de insemnat s'a pomenit i se pomenete in chip deosebit

la hramul al doilea cel mai nou,
la Sf. Vasile ; iar ale tuturor
ctitorilor,la un loc, se pomenesc i la acest hram, ca i. la
Sf. Ilie, hramul cel vechiu, cum i la slujbele de toate zilele ce
se fac in Biserica.
Si, in adevar, amintirea acestor osarduitori pentru casa lui
D-zeu, pentru lacaul Domnului,
este una din cele mai in-

semnate datorii ale noastre. Caci, care a fost oare scopul lor
and s'a zidit aceasta Biserica i cand s'a inzestrat cu acarete
i locuri producatoare de venit, pentru intretinerea serviciului
zilnic din ea ? Fara indoial ca.' sufletele lor sa fie pentru totindeplinind cudeauna pomenite de noi i de urmaii notri,
vantul Sf, Apostol Pavel, care zice : Rogu-va mai inainte de toate
s faceti rugaciuni, cereri, promisiuni, pentru toti oamenii.... cad
acesta este lucru bun i placut inaintea lui D-zeu, Mantuitorul
nostru", De unde dar i noi trebue sa ne indemnam la n4te
astfel de fapte, de ale amintitilor ctitori, ascultand i de invatatura inteleptului Solomon, care zice ; Toate ori ate afl maim
ta a face, cat poti fa, pentruca in iad, unde mergi tu, nici
lucru, nici gand, nici tiinta, nici intelepciune nu este" (Ecles. 10).
Apoi fratilor, venind in ajutorul Bisericii, venim in ajutorul
luminarii noastre cu invataturile cele dumnezeeti ; &and pentru
lacaul lui D-zeu, dam pentru sfintirea noastra, pentru sprijinul
nostru, in calea mantuirii, pentru man4:uirea noastra. In afara de
aceasta,
multul san putinul ce avem, nu este o avutie in chip
absolut a noastra, ci a lui D-zeu, noi hind numai niqte economi
ai avutiilor Lui.

www.dacoromanica.ro

S ne sarguim deci a imita pilda ctitorilor i pururea pomenitilor Ioan Ghinea Iconom, Ioan Gheorghiu i Ioan Beldie
cum 0 a tuturor ctitorilor i binefacgtorilor a acestei Sfinte Biserici. Si s ne cglguzim de aceia0 dragoste 0 de acela exemplar devotament, ca 0 a lor pentru sfintele lgcauri, 0 care
este o dovadg adanc simtitoare de devotamentul inainta0lor
noqtri, de devotamentul celor bgtrani, pentru sfanta Bisericg.
Dumnezeu sa-i ierte i sg-i odihneascg i venica sg le fie pomenirea 1

Note din execursiunea fdculd de mine, impreund cu d-nii

loan Popescu, Lascar Hergescu i Ene Vasiliu si cu 80 de
elevi ai $coalei Normale din Bdrlad, in vara anului 1882 dela
4 Julie
21 August, la noi in Regat i In Transilvania.
In seara de Duminicg 4 Iulie, orele 8'12, am plecat cu trenul din Barlad spre Tecuciu,
unde, Inca dela 9 ore dimineatg
se dusese d-nii Popescu, Hergescu, Ene Vasiliu 0 80 elevi ai
coalei normale. Eu nu plecasem odat cu d-lor, pentrucg imi
era bolnav copilul Cicerone. Pang la Tecuciu, am calgtorit impreung cu d-1 Danieleanu, proprietar de acolo, ajungand la orele 10. La garg a0epta trgsura d-sale, in care am fost luat
eu, i am mers deadreptul la teatru, unde elevii dAdeau o serat. In ug atepti d-1 Popescu, care iute a regulat cu bagajul
meu, incredintandu-1 bgetilor dela cassa de bilete,
i eu am
intrat in teatru,
unde lumea nu mai incgpea. Normali0ii au
fost foarte mult aplaudati. In acea seard am ggzduit, cu tovargul Vasiliu, la d-1 Affolter care era profesor de franceza la Gimnaziu i pe care 11 cuno0eam tocmai din 1879-1880, cand fuiesem colegi de profesorat la Institutul d-lui I. Popescu din Barlad.
A doua zi Luni dimineatg, 5 Julie, am plecat cu totii spre
garg, insotiti de multi tecuceni, 0 de acolo pe la 11 ore, cu
trenul spre Bacgu. In drumul spre Baca.0 nu mg mai sgturam de
admirat privelitea cea frumoasg i incantgtoare a muntilor Carpati

0 a vgei Siretului cea pling de frumoase semngturi.

Pela orele 3, am ajuns la Bacgu, unde a0eptau in garg
d-1 Hociungu, primarul oraqului, d-1 Dr. Dumbrgveanu, d-nii insti-

www.dacoromanica.ro

i. multa alta lurne,

tutori N. Roman i Vasile Ghervescu,
primindu-ne cu muzica gardei civice i fiind cu totii condui pang
la coala primara No. 1 de baeti. De aici, dup putina odihn,
ne-am dus la Bistrita ca sa ne scaildam. La intalnirea mea acum
cu d-1 Vasile Ghervescu, i-am multumit pentru o veche facere
de bine, adica tocmai din copilaria mea '). Pe la orele 6 Primaria i cetatenii au dat o masa elevilor normaliti cum i. noua la hotel

St. Petersburg". Apoi am mers la gradina publica unde s'a dat

asistand foarte multi bacaoani..
o Serat de elevi,
In acea seara am gazduit la d-1 N. Roman, coala No. 1
de baeti.
1) lati facerea de bine: Pe la finele lui Septembrie 1869, mama m'a
dus sA urmez clasa II primarA la scoala No. 1, din BArlad, stAruind, desi
era acum tArziu, ca sA fiu primit la aceastA scoalA. Directorul Mihail Leon,
cum si ceilalti institutori se impotriviau pentru cuvintele CA e tArziu si gazda
imi este In cotu BArladului la niste mAtuse ale mete dupA mama si de aceia
sA mA duc la scoala No. 4. Mama a insistat mult ca sA flu prima la scoala
No. 1. In fine, instituorii se sfatuesc si IptArAsc sA fiu primit In clasa I.
La aceastfi clasA era dascal Vasile Ghervescu. Acesta m'a ascultat din
cetire, rugAciuni, aritmeticA si m'a pus sA scriu ceva si pe tabelfi sub dictarea d-sale. Si, vAzAnd cA la toate am rAspuns foarte bine, a deschis usA la
clasa II si m'a prezentat d-lui V. Udrea, =And: bAetul acesta e bun pentru
clasa II-, n'are ce face In clasa I". Si am fost deci primit in clasa II, scutindu-mA de un an, in cursul in valAturei, pentru care am rAmas recunoscAtor
d-lui V. Ghervescu.
Pe acest institutor, dupA 13 ani, l'am gAsit acum la BacAu.
Clasa I o fAcusem in anul scalar 1865-1866 in comuna natalA, Bogdana,
(jud. Tutova, plasa Simila). Clasa II insA voiau pArintli mei s'o fac la Chitoc
(jud. Vaslui), in scoala lui Stefan Angheluta, unde m'au dus in lanuarie
1867, dar in Maiu, acel an, m'am ImbolnAvit de friguri tifoide, dupA care
a urmat convalescenta ; in lanuarie 1868 iar m'au dus la Chitoc,
unde, in
luna urmAtoare, Februarie, iarAs m'am imbolnAvit de friguri tifoide ; dupl
care am stat acasA pada' in Septembrie 1869, si dela acea vreme am lost
dus sA urmez scoala la BArlad, dupA cum am spus mai sus, dupA care, din
mita lui Dumnezeu am fost continuu sAnAtos, in tot timpul scoalei : In Seminar, cum si mai tArziu in Facuitate.
In convaliscentele si InsAnAtosirile timporale dintre anii 1867-1869, ci_
team si scriam cu mare poftA, nu numal pAstrAnd, dar i sporind In cunos_
tinti. latA de ce Ohervescu a gAsit cA eram bun pentru cl. II. Tin sA arnintesc cA la finele anului scolar 1869-70 am fost premiant al II-lea.

www.dacoromanica.ro

Marfi, 6 Julie,

Sculandu-ne de dimineat, am mers prin ora qi pe ulite

ne-am intalnit, in+re altii, qi cu un preot armean, Mihail Avacov. Acesta ni-a condus la biserica lui, fiind singur ca preot 0
paroh. Biserica s'a facut intre anii 1848-1858, de niOe armeni
din Roman ; are 2 turnuri in fatal qi unul deasupra altarului.
Catapeteazma nu este zugravita din lipsa de bani. Are trei.. altare : al Sfintilor Voevozi (patronul principal) ; in dreapta, .Sf.
Stefan, in stanga, Botezul Domnului, unde-i i locul pentru botezul copiior. N'au antimise ; aceste sunt inlocuite cu pietre,
pe care sunt sapate Cate o cruce, 0 care pietre sunt trimise dela
Constantinopol ; moaqte nu se pun la clanqii. Am vazut in altar
mitra preotului, cu care slujqte cate odata, qi alte vesminte
sacerdotale ; mi-a placut mult filonul, avand toga partea de dinainte deschis 0 fiind deci foarte comod la ilujbe.
Dela Biserica armeang m'am dus cu o trasura de am vizitat pe Protoereu, care este tanar, c'am de 30 ani, i are 6 clase
de seminar,
0 pe care il chiama Teodor Atanasiu (Astazi
fostul Episcop Teodosie al Romanului). Pe masa Sf. Sale intre
alte jurnale, am vazut 0 Deqteptarea". Acolo am gasit pe batranul i venerabilul preot, Economul Gheorghe Albu,
plin de
patriotism 0 sentimente nationale. Tot acum am facut cunoqtinta

0 cu parintele G. Crivat, care are 7 clase de seminar 0 este

subprotoiereu. Eqind dela Protoereu, orele fiind 12, m'am dus
la d-1 Roman, la gazda, unde am pranzit. Pela ora 11/2 m'am
dus iara la Protoereu, unde am stat pana la orele 3, convorbind in chestiuni bisericqti.
Pela 6 ore, am luat parte la masa ce ni s'a dat iara0 la
Hotel, ca qi in seara precedenta, iara pela 71/2 ore, dupa NAduint, m'am dus sal vizitez pe parintele Albu. Acolo la Biserica
Precista, unde slujete, am aflat cal aceasta Biserica ii facuta de
Alexandru, feciorul lui Stefan cel Mare, la anul 1491. Am vizitat frumoasa gospodarie a par. Albu 0 am facut cuno0inta. cu
d-1 Nechiforescu. S'au discutat multe din vremele trecute.
In asta seara, cand scriu aceste, orele 1112, ma aflu in
casa la d-1 Roman. Maine plecam la Scorteni.

www.dacoromanica.ro

10

Mercuri, 7 Julie,
Inca dela 71/2 dimineata am plecat, spre Scorteni, sub conducerea d-lui Hergescu,
pentru ca d-1 Popescu s'a intors la
Warlad,
0 apoi, la Doftana, aproape de Targul-Ocnei ni-a esit
inainte, dupa cum vom vede mai departe.
Plecarea din Bacau s'a facut cu acelas cetatenesc cerimonial : muzical, dascalime 0 multime de cetateni. Ne luasem din

Bacau de ale mncarii, noi si baetii, paine, branza de oi, slanina si usturoiu verde. Pela 111/2 am ajuns la Luncani, unde am
pranzit, la umbra copacilor padurei de acolo. Apoi am pornit
pela 61/2 pe
spre Grigoreni si de acolo am ajuns la Scorteni,
o bura bunisoara de ploaie.
Curand, dupg sosire, a venit, la hanul unde eram, d-1 Primar C. Vasiliu, si ni-a spus ca parintele Mihail Avacov, din
Bacau, se afl acolo in Scorteni la un botez 0 c ma pofteste
si pe mine la cumetrie (la masa).
Am luat deci parte si eu la acea petrecere, impreuna cu
printele Avacov, cu nasul D. David, cu d-1 primar Vasiliu, cu
fratii Caracas, Ovanez Cerchez si alti armeni. Copila nou botezata a primit numele de Eufrosina. Pe fatal il chema. Ovanez
Saul si pe mama, Anica. Invitat fiind de preot si familie, eu am
binecuvntat atunci masa. Pela 111/2 ore totul fiind terminat, am
plecat cu d-1 primar, acasa la d-sa, unde am gazduit, in acea seara.

A doua zi, Joi 8 Julie dupa ce am luat masa la d-sa, impreuna cu d-1 Hergescu si d-lEne Vasiliu,am plecat cu totii, noi

0 elevii, si parintele I. Teodorescu, preot in Scorteni, spre

raul Tazlu. Ad, lundu-ne ramas bun dela localnici, am trecut
peste aceasta apa cu ajutorul a doug care deserte, dupa ce
am facut cte o bae, la un dus ce era acolo, la o moard.
Dupa trecerea Tazlului, am apucat spre targusorul Moinesti,
pana unde, cu ajutorul carelor noastre, am mai trecut
si peste Tazlaul-Srat.

La Moinesti, am tras la parintele David Climescu, directorul scoalei primare deacolo, om foarte ospitalier '). Dupa aceea
Parintele David se afla atunci supfirat, pentrucA preoteasa ii era foarte
bolnavA (ftisicA), care, nu dupA mult timp, a si murit. David Climescu este acela care mai tArziu a ajuns Director la Seminarul Central din Bucuresti
si apoi, ca Dionisie (din calugrie), Episcop de BuzAu.

www.dacoromanica.ro

i1

am vizitat targuorul, partea cea de curand arsa din centru I am

vazut fabrica pentru descompunerea gazului din pgcurg 1 fanta-

nele, de unde se scoate pacura i pe acolo pe unde se fac

sonde spre a se AA 'Acura, fantani dela 60-100 stanjeni.
Vineri, 9 Julie.

La plecarea din Moineti, am fost condui pana mai departe, spre Comaneti, de parintele David, de d-1 primar i alte
persoane de acolo. Oprindu-ne la Comaneti, ne-am dus de am
vizitat pe d-1 Dimitrie Ghica, care atunci se Oa acasa. Preumblandu-ne prin frumoasa d-sale gradina, am avut prilejul sa vedem : doua havuzuri cu petiori din Germania, roqi ca focu,
tarcati, galbeni .1 negri ; doua caprioare, un urs, mai multe parae prin gradina indreptate din raid. Trotu ; florarie, poduri,
eice pe eau, etc. Inainte de plecare, ne-au tratat cu dulceti i
ne-au aratat biblioteca d-sale pretioas i colectiunile de fluturi,
mai multe arme de ale negrilor din sudul Africei, un scut din
piele de crocodil, nite biciuri din piele de hipopotam ; o impletitura ce servete unui calator la vreme de noapte, de a o arunca
intr'un arbore i ali face un pat de dormit ; in fine i mai
multe animale impiate.
Apoi, luandu-ne ramas bun, am plecat spre Doftana, unde,

ajungand in spre sara, pe la 7 ore, am tras in gazda la parintele I. Climescu, fratele parintelui David, i baetii la coal i prin
sat,
i unde i d-1 loan Popescu ni-a intampinat, venind dela
Targu-Ocnei ;
pentru ca imprejurari, independente de vointa
d-sale, il facusera a nu fi cu noi, dela Bacau i pana aici, in

Doftana, cum am mai aratat i mai sus.

Sdnibalc1, 10 lulie 1882.
Inca dela 6 ore, de dimineata, am plecat spre Targu-Ocna.
In drum, mai din jos de Doftana, ni-am oprit de ni-am scaldat
in Trotu i apoi am mai stat sub poala unui munte inalt, care
rivaliza cu un altul de vis-a-vis. Mare placere am simtit in acele
momente, privind acele locuri i ascultand cantecele normalitilor, urcati pe varful unuia din aceti munti.

La podul de Ianga T. Ocna, am fost intimpinati de doi

institutori barladeni, Hancu i Montani, mergand impreuna

www.dacoromanica.ro

12

pana la scoala primara de baeti din acest targ, unde au stationat elevii si unde li s'a dat 0 o masa de Primarie, iar noi
am tras la un hotel. De acolo ni-am dus de am vizitat imediat
Biserica Catedrala, Precista, unde noi am facut cunostinta cu
parintele Protosinghel Iosif Nicolau,

la care am 0 dormit, in

acea sara, impreuna cu d-1 I. Popescu.

.Duminicd, 11 Julie.
De dimineata am mers la Biserica Precista-noua, unde am
azistat la serviciul divin, savarsit de un preot mirean si de un

cliacon calugar, raspunsurile find date de corul normalistilor

nostri. Dupa slujba din Biserica, desi eram invitati la dejun de
d-1 doctor I. Bruteanu, d-sa ins a cedat dorintei parintelui pro' tosinghel Iosif Nicolau, 0 asa am mers noi patru la dejunul ofenit de Sfintia sa ; sara insa am luat cina la doctorul amintit.
Dupg aceasta am mers la serata data de elevi, in asistenta a
foarte mult public. Doamna Negrea a propus facerea unei colecte ;
d-1 Popescu Irma' n'a primit, ci considera aceast serata ca o
distinsa gratitudine pentru comuna Targu-Ocna si frumoasa ospitalitate ce noi si elevii am intampinat in acest orsel, doua zile,
Sambata si Duminica.
Astazi, Duminica, am vizitat Biserica Raducanu", unde am
vazut afara o inscriptie in limba franceza si romang, bine conservata, de unde se vede ca este zidit la 1762. Catapeteazma acestei biserici este foarte frumos sculptata.
Se zice c este adus dela o alta biserica, si ca.' ar fi din
vremea lui Stefan cel Mare.
Am vizitat apoi cimitirul, unde se afl, in partea de sud a
Bisericii, mormantul marelui patriot Costache Negri. Apoi am
unde am avut
.mers la Castel (inchisoarea facatorilor de rele),
prilejul s vedem si pe Scarvuli, acel condamnat la munca silnica pentru ca a trait cu ffica-sa, tinand-o inchisa cu deasila.

El este un Grec, din Braila, o uriciune de om, s nu-1 vezi 1

Dela Castel am cumprat mai multe obiecte, de acelea lucrate
de hoti., nu numai eu, dar si baetii si toti cati eram.
D-1 Popescu din banii dela minister si din cei obtinuti dela

seratele date de elevi, a imprtit la baeti cu ocazia aceasta,

www.dacoromanica.ro

13

ca qi prin toate orwle pe unde avea s treaca, cte o sum de

bani pentru a-0 cumpra mice le trebuia, cum 0 oHce obiecte
spre amintire.
In Targu-Ocnei eu am cunoscut pe parintele I. Loghin, cu

care am prins prietepg.

Luni, 12 Julie.

In dimineata acestei zile am tocmit la o doamnd un costum

national pentru sotia mea. Pe la 11 ore am dejunat impreund cu
d-nii Popescu, Hergescu 0 Vasiliu, la parintele Iosif Neculau,
iar pe la 12 ore, am plecat cu totii spre Slainic, cu muzica in
frunte si petrecuti pang departe : de primar, de mai multi pro-

fesori 0 de numero0 cetdteni. Mare impresie a fAcut asupra

mea vederea de aproape a muntilor. Pand sd ajungem la Bali,
ni-am scaldat de chteva oH in pardul Slnic.
La Bailie Sldnic am ajuns pe la 8 ore seara, fiind aici intdmpinati de d-1 Doctor Aronovici i de mult public, cu muzica
in frunte. Domnul Doctor pronuntd. la adresa d-lui Popescu
cdteva cuvinte de bund venire, la care d-1 Popescu multume0e
de sentimentcle ce-1 caracterizd i tuturor de primirea ce ni se
face. Taraful de Idutari incepu a comta qi artificii a se da, i
cu un asemenea alai am ajuns la hotelul cel mare. Doctorul
Aronovici dddu bdetilor o masd, in acea saard, dupd care dnqii
dormird in sala cea mare de curd. Eu am gazduit la parintele
Arghir Goaga, preotul Bisericii de aici.
Marti, 13 Julie.
Sculat pe la 4' i 2 ore dimineat am mers la cura No. 3, apoi
la baia No. 2, iard la duq (hidroterapie) pe la orele 3.
Astdzi au venit in excursiune, la Slnic, 5 preoti din Transilvania : Coltofeanu, din Bretcu ; Verza, din Satu-Lung ; Radu
Popeia, din Satu-Lung ; .tefan Manole, din Tarlungeni ; i
Victor Popeia, din Satu-Lung ; dimpreund cu 2 profesori, din Bra-

qov : Ndstasd 0 Bdrsan, cu doi elevi. Li s'a dat o mas d. la

hotel, apoi am fcut cu totii duq ; pe la orele 6, dnii s'au in-

tors peste granita.

www.dacoromanica.ro

14

Mercuri, 14 Julie.
Dimineatd am vizitat biserica. Am repetat duul nu qi bae.
Din Slnic au plecat astgzi in excursiune 19 persoane, calari,
la Poiana-Sgratg, peste granitg, de unde, la intoarcere, au adus
pe pgrintele venerabil de acolo, longer' Baloiu, venind qi Locotenentul roman dela granita.
Joi, 15 Julie.

Dupg ce am fcut mai multe scrisori, acasg qi pe la prieteni, am repetat bgile din ziva de 13 Iu lie. In aceast zi, intre
3-5 ore, s'a dat de baeti o reprezentatie, in sala de curg, foarte
aplaudati fiind ; iarg sara a fost un bal, in aceia0 sada'.
Vineri, 16 Iulie 1926.
La orele 10 am plecat cu totii din Slanic, pe la Cascada' in sus, ca

sg ne suim pe munte, noi cglari qi bgetii pe jos, ducanduli bagajele in spate, fiindcg locotenentul roman dela granite.", care
venise cu excursionitii, in ziva de 14 Julie, 0 promisese 4 cai,
p entru bagajele bgetilor, nu s'a tinut de cuvant. Pentru bagajele
noastre au fost tocmiti 4 oameni ca s le ducg. in paranga. La
plecarea din Slanic, am fost petrecuti de mai multe persoane,
intre care 0 de d-1 Nistor Ion epitrop la bis. Sf. Ilie din Barlad.
Era ceva curios s mg vdd calare, pe mine, care dela 1871 nu
mg mai suisem pe vre un cal, de atunci de cand mg trantise la
Barlad un cal mare, mai sus de Cotu-Negru 1)
Podurile de pe Sldnic erau stricate, incat noi treceam cglari prin apg.,
0 am mers pang din sus de un al doilea
herestu, de unde am apucat tot la stanga pe muntele

fgcand pang in varf trei popasuri. In ridicarea noastr pe varf admiram intrecerea, de ingltime 0 frumusete a fagilor cu brazii,
cum qi multimele de vgi i de munti, ce se
Cernica,

1th-eau mai in apropiere sau in departare. Pe varful acestui munte,

ne-am oprit putin acolo unde, in 1877-78 era un pichet roman,

cgruia i-a dat foc Ungurii. De acolo, ceva mai departe, am a1) Gazda mea, cucoana Sofia, m'a Indemnat sa prind acel cal qi Incalecand sa-1 aduc In ma; pentru ali aduce nite marfa pentru dugheana
Acest cal era strain qi nu a persoanei de la care 11 ceruse. Am suferit cateva zile

www.dacoromanica.ro

15

juns sub un mare arbore, unde ne-am aezat de am mancat,

avand cu noi paine, mezeluri i un ulcior cu vin ro0.1. Elevii aseminea au mancat 0 dupa spusa d-lui Popescu, au dat, acolo
pe inaltime, de un bogat izvor de apa.
In fine, din acel loc am prins a cobori spre miaza-zi, cam

in stanga qi tot la vale ; insa noi, cei calri, ne-am dat pe jos,
ducandu-ne caii de capestre,

de oarece era imposibil a merge

calare pe o coastal de munte aqa de inclinata. In a stare am

ajuns pana devale, de unde nu era departe Poiana-Sarata. Aci
d-1 Popescu a adunat imprejuru-i pe toti baetii 0 li-a pus serios in vedere purtarea 0 tinuta exemplara ce danqii trebue sa
ail* trecand in Transilvania ; cunoscand ca, acei cari se vor
face vinovati, vor fi trimi0 inapoi imediat 0 f gra nici un ban de
cheltuial.

Mai intai ne-am prezentat la vama romana, qi apoi la cea

ungara. De aici, dupa ce am fost cautati in gemandane, ne-am
indreptat spre casa comunala, unde ne-am intalnit cu d-1 G.
Popp, care edea in apropiere, 0 am mers la moara de apa a
d-sale pentru a ne scalda. In acest timp elevii au fost incuartierati pe la casele satenilor 0 restul la coal.
Pentru aceast seara, eu am ramas in gazda la d-1 Popp,
iar d-nii Popescu qi Hergescu la d-1 Svoboda, directorul vamel
ungare. D-1 Ene Vasiliu a ramas la Slanic, n'a mai continuat
drumul cu noi.
Seimbalei, 17 Julie

Cum s'a fcut zival m'am dus la Biserica. Parintele Ionita

nu venise dela Slanic, mi se pare ca se dusese la Bacau. Am
observat Sfintele Vase, Sf, Masa 0 toata Biserica, ramanand cu
frumoas impresiune.

Am luat dejunul la d-1 Svoboda, impreuna cu d-1 Popescu

0 d-1 Hergescu. Dup masa, noi, impreuna cu d-1 Svoboda 0
familia d-sale, am mers cu totii la d-1 Popp, unde s'a cantat
de baeti mai multe cantece. In fine, plecand impreuna, am mers
'Ana in marginea satului, de unde luandu-ne ramas bun, ne-am
continuat drumul vddit multumiti 0 noi 0 ei.
Cum am plecat, a inceput sa se gateasca de ploaie, ao. ca
Ia podul, ce se intimping pe Oituz, dincolo de fortificatii, am
www.dacoromanica.ro

16

rmanand cele
fost siliti sa ne baggm cu totii sub acel pod,
doug trasuri ale noastre in drum ; ploaia aceasta ins a stropit
pe aid foarte putin, pentruca greul era mai departe, inaintea
noastr, pela Mogherus. Plecand de aid mai departe, am trecut
pe langa vechea cetate Oituz, ce se aflg pe o coasta de munte
in stanga noastra, cetate pe care o pomeneste Huru in cronica
sa. Mi s'a spus c pe aici a fost vama veche ungureasca, iar
acum, dupa cum am vazut, este la Poiana-Sarata.
Ajungand la Mogherus, pe uncle am vazut ca plouase tare,
ne-am oprit la un han, de am mancat un rasol de pastrav
marisor, ce era prins in iazul dela moara d-lui Popp si ne-1 daduse sa.-1 avem pe drum.
Dela localitatea i hanul amintit, am plecat la deal sau mai
bine zis pe coasta muntelui, spre apus, pentru a ajunge in seara
urmatoare la Bretcu. Drumul mergea in zig-zag, si tocmai pe varful muntelui ne-a apucat o nou ploaie,
de unde am inceput
a merge si noi pe jos. Din varful acestui munte, intre alti
munti i alte vi,
se vede bine valea Harumtegului (Trei Sca-

une), care se intinde de din susul Bretcului i pang' la Brasov,

s'i este foarte productiva i admirabil cultivata de locuitori.
Aproape intr'amurg am ajuns la Bretcu, unde prin dreptul
Bisericii catolice, am fost intimpinati de printele Coltofeanu, cu
care am mers impreung pang la Biserica romneasca, unde este
si scoala. Baetii au fost incuartierati, iar noi ate trei, am fost
gazduili la parintele Coltofeanu.
Duminicli, 18 Julie.

Dimineata am mers cu totii la Biserica unde corul de elevi

a cantat. Biserica este bine ingrijita si este zidita din anul 1784.
La sfanta slujbg a asistat tot satul. Barbatii i femeile in haine
albe nationale foarte curate si frumoase. Erau vreo cloud doamne
imbracate in rochii i palarii, dar le sedeau foarte rau, in
mijlocul celor imbrdcate in national.
Dupal Heruvic, preotul Capelan, Damian, a miruit poporul,
i fiecare mergea apoi deli lua anafura dintr'un vas pe care
il tinea un copilas. In acest timp am intrat in Sf. Altar ca sa asist
la sfintirea Darurilor, fiindca pang' acum statusem numai la strana.

www.dacoromanica.ro

17

Pentru aceasta zi venise dela Pri arie (Polgaru) mai multe

ordine, pe care, parintele Colfoteanu, la \sfaisitul slujbel, le-a ,adus la cunostinta norodului, anume Acit cari, calatorind in Romania pe 5 zile, i vor intarzia, vor plti \eamenda ; cine doreste cai de prasila, sa-si procure din Vasarheli.
Dupa aceasta, parintele Caltofeanu a rugat pe popor sa aiba bunavointa de a asista i la un serviciu fun ebru ce voesc a
face trei familii, care, aducandu-si colivele cu sticlutele de vin,
s'au pus in genunchi in mijlocul bisericei i au sta-t 'Dana la 'finele ecteniei pentru mortii lor, la care s'a cetit si moliftele de
dezlegare.

Dupa terminarea slujbei de ad, am mers cu totii la biserica catolica, unde, intrand, am vazut ca. tocmai atunci predic
in ungureste un tank- seminarist catolic din Alba Julia. Dupa.
terminare a venit i preotul, care ne-a invitat a sta in banci, si
apoi s'a dus de s'a invesmantat si a inceput slujba. Un cor de
mai multe voci, acompaniat de orga, a dat raspunsurile. Lume
mull& ca i la biserica romaneasca ortodoxa. Tot atunci aparu
si un preot calugar, care servi liturghia in taina., la altarul de
langa peretele de miazazi a bisericei.
Apoi am mers la parintele Coltofeanu, unde, dupa obisnuita dulceata i apa, am luat masa, fiind acum ora 12112.
Dupa ce ne-am mai repauzat, ne-am dus de am vizitat pe
batranul Coltofeanu, unde ni s'a oferit i o gustare (placinta cu
branza de oi). Apoi am mers la parintele Spiridon Damian, ca.ruia i-am spus complimente din partea lui cuconul Nistor Ioan,
dela balk Sank. Vizita s'a prelungit 'Ana am stat si la mas,
invitati find pentru aceasta Inca de dimineata si pe la 11 ore,
din noapte, ne-am intors la gazda noastra de ne-am odihnit.
In privinta gospodariei, in Bretcu, am observat cea mai
mare regula i ordine : gradinute de verdeturi, livezi de pometuri, suri de pus fanul i ograzile frumos oranduite, cum vazusem de altfel in toate satele dela Poiana Sarata si pang aici.
Dela preotii din Bretcu am aflat c femeile sasoaice protestante i chiar cele catolice, adeseaori alearga la acatistele, paraclisele i alte rugaciuni la preotii ortodoxi, neavand aceste
mangaieri i sprijine duhovnicesti in confesiunile kr.
2

www.dacoromanica.ro

18

Luni, 19 Julie

Dupace am dejunat la parintele Coltofeanu 0 gustat ceva

0 la preotul Damian, tanrul, 0 dupa ce baetii au intonat cateva cantece, acasa la parintele Coltofeanu, am plecat spre Covasna pe la orele 12.
.Ajungand la Mdrtdnuu, ni-au e0t inainte nite Unguri cu
sticle pline de rachiu 0 cu pani, invitandu-ne sa primim 0 sa. gustam ; murise, se vede, cineva din familia lor 0 voiau sa dea de
pomana.

La Zdbala ajungand, am vizitat coala sasasca, care era

cu 6 clase, primiti fiind cu multa bunavointa Aici ne-au cerut
pasportul un jandarm ungur. De aid ne-am continuat drumul
spre Covasna.

Ajungand la Covasna, pe la 8 ore seara, am fost intampinati de parintele N. Comp, care a regulat imediat cuartire pentru baefi, in sat, pe la diferite case, cum i pentru noi, cate trei,
la un gospodar, vecin cu sfintia sa, pentruca acasa la sf. sa avea in gazda pe parintele protopop Barak din Brasov, venit aicea de cateva zile pentru bai,
fiindca aici sunt nite bai termale.

Madi 20 Julie
Dimineata am mers la biserica, unde au venit i primarele
cu notarul, cari erau unguri. Eu am cantat la Utrenie 0 baetii
la Liturghie. A fost i parintele Barak, de0 era cam suferind.
Dupa slujba s'a celebrat cununia unei perechi de tineri. Si aici,
ca i la Brelcu, am admirat frumuseta 0 uniformitatea imbracamintei, cum la femei, aqa 0 la barbati. Barbatii is tun0 la frunte i ra0 i cu paru la spate. In Biserica multa atentiune 0 mare respect din partea tuturor.
Dupa terminarea serviciului cununiei, qind cu totii gall
din biserica, am vazut ca la poarta cantau 2 scripcari 0 2 cobzari, cari erau din Romania ; dupa noi a eit din biserica 0
nunta. Nunul ne prezinta o plosel cu rachiu, nuna i mirele aseminea ; mireasa ins numai ne-a sarutat maim. Aceasta avea
numai o floare i o cordea aurie, apoi fusta, pestelca, peptar i
deasupra o poled, apoi laibarul fail maneci. Mirele imbraca:

www.dacoromanica.ro

19

mintea obinuita 0 la caciula sa, cu fundul lat, o cordea aurie,

D-nii Popescu 0 Herjescu s'au dus la masa unde era nunta, eu insa nu, pentru ca. mi se facuse ram. Am stat la gazda,
in timp ce toti ai casei se dusese qi ei la nunta.
Pe la 4 ore dupa amiaza, ne-am dus cu totii la Biserica,
unde, in afara de satenii localnici, au venit i multi unguri, intre care un fost feipan (prefect) 0 un deputat de ai lor, Am
dar o veslujit eu la vecernie, iar baetii au cantat in cafas.
cernie aa facuta, ca baetii sa alba ce canta *).
Apoi am mers cu tow la nunta, urmati 0 de ungurii prezenti. Acolo elevii au cantat mai multe cantece 0 au jucat spre
bucuria 0 multumirea tuturor.
In aceasta zi autoritatile ungureqti s'au purtat a5a de delicat, cal ne-au pus gratis, noua 0 baetilor, la dispozitie baile de
ape termale din Covasna.
Sara, am cinat la parintele N. Comp, unde baetii au cantat, jucat 0 declamat, fag fiind qi parintele protopop Barak 0
alta multi. lume.

Am aflat acum ca. parintele Comp are ca leafa ate 40

creitari de locuitor pe an, precum 0 dijma din producte.
Mercuri 21 tulle
Dupa dejunul dela 12 ore luat la parintele Coma, am ple-

cat spre Ozun. Mai inainte de a ajunge la Ozun am trecut

printr'un sat numit Tovalfo, unde, oprindu-ne putin, lat pastorul calvin ne poftegte acasa la dnsul, unde ne ospata bine 0
apoi ne-a invitat sa mergem 0 pe la Biserica. Aici n'am vazut
decat amvonul, organul, banci i o masa. Pastorul se numea Barto Mihail. A ramas foarte multumit de vizita noastra. Plecand
am ajuns pe la 8 jum. seara la Ozun, unde bgetii au fost dati
la cuartire, iar noi la otel, fiind bine primiti nu numai de romani, dar qi de unguri. Aci este un preot tanar, Pop, cult 0 cu
*) La aceastfi vecernie, pe Magi bietii nostri, s'a alipit la cantare qi
elevul Teculescu din clasa V a iiceului din Brasov si care era din Covasna,
acela care astazi este si se numeste lustinian Episcop al CetAlii Albe-Ismail.
Nu I-am cunoscut atunci, ddr asa mi-a spus acum P. S, Sa inteo conv9r.
satie ce am avot despre gale de atunci,

www.dacoromanica.ro

20

mult duh nationalist, o duce cam greu, ne avand cleat 130 de

gospodari romani ortodoxi in parohie, dar qi acetia traesc impratiati prin diferite parti qi nu vorbesc deloc romanete Conducatorii de aici n'au mijloace nici pentru Biserica, qi nici pentru coala ; parohienii numai prin religie mai tin cal sunt romani. Notez i aceia ca aicea a fost un roman, Bunea, care era
bogat i fagaduise ca, daca este ales curator la Biserica, el ii
lasa averea pentru ea, dupa moarte. Nu se tie ce imprejurare
a facut ca el sa nu fie admis, din care pricina a trecut la confesiunea reformata, &and astfel sailor averea sa, cu care acetia au facut coala i au deci de unde plati i pe invatator. De
aid a rezultat o mare paguba pentru nationalitatea noastra, de
oarece romanii ortodoxi de aid, din lipsa de mijloace, ii dau
I

copiii la acea coal.

Toti Romanii de aici i preotul s'au bucurat mulf de prezenta noastra, pentru a se mai infrana, ziceau ei, mandria $i laudele ungureti.

Joi 22 Julie.
Plecand din Ozun, ceva mai departe, ne-am scaldat in paraul Neagra, apa foarte rece, La Prejmer am ajuna spre seara,
pe la 7 ore. Baetii au gazduit la coala, iara noi la parintele
Frate Alexiu, Celalalt preot, Parintele Ludu, nu era acasa, se
dusese s invete limba ungara, la coala indicata de guvernul
unguresc.

Am vizitat Biserica, care e zidita la 1784. Fiecare preot

primete ate 40 craitari leafa pe an qi alt nimica.
Vineri 23 Julie
Dimineata am vizitat coala sasasca din Prejmar, cu 6 clase, unde profesorii au camere de locuit, corespunzatoare cu cla-

sele bor. Apoi am mers la Biserica Luterana, unde am vazut Icoana Rastignirii i Patimele Domnului pe muama, conservate
din vremea de dinainte de Reforma ; de asemenea Altarul (din
vremea cand c2i de aici erau catolici) qi o strana din anul 1526.
Pe Amvon inscriptia : Verbum Dei manet in aeternum.
In fine, ne-am dus de-am vizitat fabrica de tigle qi unele
gospodarii, in conditiuni demne de a fi vazute de oricine. Iar pe

www.dacoromanica.ro

21

la ora 11 am plecat la &ace le, unde am ajuns in deseara, pe la

orele Tjum. Acolo noi am tras la parintele Victor Popeia, baetii la cciala.

S6mbolel 24 Julie
Astazi ne-am mai odihnit. Am fost la Vecernie, in Biserica
noua, unde eu am cantat. Apoi am observat pictura, ce este o

raritate. Aici slujesc preotii Radu 0 Victor Popeia, frati cu Arhimandritul Popeia dela Sibiu. Ambii preoti culti. Radu a conversat cu d-1 Popescu in latineqte. Seara, noi am gazduit la parintele Victor, iar baetii la coal.
Duminicei 25 Julie,

Mai intali ne-am dus la Biserica, unde eu am cantat la Utrenie, norma1i0ii la Liturghie. Si aici, ca pretutindenea pe unde am fost pe aici, am admirat imbracamintea barbatilor 0 a
femeilor, in cost umul lor national, prezenta lor num eroasa, cum
0 evlavia lor cre0ineasca i romaneasca.
Dupa slujba bisericeasca imediat am dejunat i pe la 11
ore am plecat inapoi la Prejmar, noi trei impreun cu pariatii
Radu i Victor 0 toti elevii. Acolo ne-am dus s vizitm targul

de cai 0 de boi, unde erau o multime de cumparatori 0 din

Romania. Erau vite foarte frumoase i cu pret.
Un preot a vandut una pereche de boi cu 700 fiorini. S'au
vandut peste 200 vite cornute, in aceasta zi, cu preturi de la
200-400 fiorini perechea ; peste 500 de cai, cu pretul intre 200
qi 480 fiorini fiecare.
In seara acestei zile am gazduit, noi cate trei, la printele
Alexiu Frateq,
baetii la coala.
Luni 26 Julie
Astzi am vizif at targuqorul Prejmer peste tot,
cautand
a vedea tot felul de mrfuri,
din care am admirat mai ales :
vasele variate de hit i carutele pentru cai. Pe la orele 11 s'a
dat o productie de elevi, in sala cea mare a otelului comunal,
la care au luat parte i Iosif Poppu, roman, judele regesc din
Braov ; Prim Preqed. lohan Tiureu ; subprefectul (solgobiro), Frant
Pilner (reede la Feldioara) ; Lorentiu Grossu, notar (fabricant de

www.dacoromanica.ro

22

Ogle); Iohan Coponi subnotar, 0 alti functionari sa0 0 unguri,

care avea misiuAd veni i colonelul Polizu din Romania,
pennea sa cumpere cai. Toti au admirat productia elevilor,
tru- care, spre multamire, li s'au dat doua butoaie de bare.
La masa, ce ni s'a dat, intrebandu-ma judele ca, de cand sunt
preot, 0 eu rspunzandu-i cal chiar astazi este un an, de cand
la
am fost hirotonit,
toti au inchinat in sanatatea mea,
care le-am multumit.

Pe la 4 ore, am vizitat pe 'd. Iohan Smidt, admirandu-i intreaga gospodarie ; iar pe la orele 6, mergand la parintele Frate, ne-am luat ramas bun 0 ne-am inapoiat cu trasura sf, sale la
Sacele. Cu noi a mers i feciorul sf. sale, teolog, invtator in

acel sat, cu sotia d-sale 0 cu o copila a parintelui frate, care

urma sa se intoarca, a doua zi, acasa cu trasura.
Ajungand la Sacele, la parintele Victor, ne atepta parintele Verzemi aliii, aa ca imediat am mers spre gazduire in acea
seara la printele Verza, in Satu-Lung.
Marti 27 lulie
Astazi am mers la Biserica Adormirea" din Satu-Lung, unde am servit insu-mi Liturghia i baetii au dat raspunsurile. Dupa slujba am pranzit la parintele Georgiu Urdea paroh in Cernatu ; iar pe la 3 ore, ne-am dus la sala otelului din Satu-Lung,
unde s'a facut de primarie impartirea medaliilor 0 a. diplomelor
dela expozitia din Sibiiu. Multe femei de aici au fost medaliate
pentru stofele 0 postavurile de cas, intre cari i dou preotese
din Sacele.
Aid am primit 4 scrisori dela Barlad. Cu prilejul impartirei medaliilor, directorul coalei de acolo, din Satu-Lung, a tlnut un lung discurs privitor la industrie i la cei ce s'au distins

in acel sat. Elevii au dat o reprezentatie, land mult aplaudati.

Dupa aceasta am vizitat coala de sculptura, pe la orele 11, unde s'a distins un baiat de roman numit Bercariu,
0 unde am
vazut lucruri demne de admirat,
din lemn, din lut,
o vac& cu vital, un cerb,
imitatii dupa natura. Apoi pe la orele
12 jum. am stat cu totii la masa, la aceast qcoala, impreuna
cu autoritatile locale 0 cu invatatorii prezenti,

www.dacoromanica.ro

23

Seam, am cinat la parintele paroh Alesiu Verza, in SatuLung, unde am si dormit.

Mercuri 28 Julie
Inca dela 9 ore de dimineata am plecat noi sa facem vizite
si s ne luam ramas bun : dela parintii Radu si Victor Popea,
dela distinsul satean Rosculet (un om asa de inalt si bine facut
ca d-1 Popescu era ca un balat pe langa el), dela d-1 Darcu, dela
tanarul teolog Frates,
cu care venisem dela Prejmer, dupa
cum am spus mai sus, dela d-1 director Petricu si dela d-1 profesor Dogariu.

Pe la 6 ore, dupa. amiaza, am plecat la Brasov, unde elevii

au gazduit la gimnaziu, iar noi la d-1 profesor L. Nastasa.
Joi 29 Julie
Mai intai am facut cunostinta cu parintele protopop Baiulescu 0 cu parintele Voina. Apoi am vizitat scoalele sasesti din
Brasov, rectorul acestor scoale, d-1 Foctu, ramanand incantat de
tinuta elevilor si progresul ce se urmareste. In sala de desemn,
am vazut statuia lui Bonterus, care a adus prostentantismul in
Transilvania si a intemeiat o scoal aid (1545), cum si ale altor
filozofi si barbati insemnati germani. Aci este o catedra de 300
de ani si o banca de 50 de ani.
La biserica Neagra", protestanta, stint vestminte preotesti
de pe vremea catolicismului, adica din vremea de dinainte de
reforma lui Luter, cad aceasta Biserica dateaza din secolul al
12-lea. Obiectele vechi se pastreaza cu multa ingrijire si pentru
a fi vazute trebueste sa se plateasca o taxa.
Altarul, cel vechiu este stramutat in capela de miaza-noapte
iar in locul aceluia este un altul sapat in lemn, foarte frumos.
In biserica se pastreaza icoana rastignirii Domnului si o cruce.
Am asistat si la inmormantarea unui tartar jurist, Carol Teiner, admirand ordinea si simplitatea. Toata lumea mergea in rand
ate doi si in deplina tacere. La mormant pastorul a cetit o mica rugaciune. In cimitir cea mai desavarsita ordine.
Vineri 30 lulie
Am falcut mai multe scrisori acasa si pe la prieteni. Pe la

www.dacoromanica.ro

24

orele 2 am plecat la Cod lea, unde am ajuns pe la 8 ore seara

i unde am fost primiti. i gazduiti de parintele losif Comanescu
i de d-1 invattor.
Se Imbeita 31 Julie

Inca de dimineata sculndu-ne, am vizitat biserica protestanta a sailor, cladita din anul 1340, cu vestminte pastrate din

timpul and cei de aici erau catolici. A fost ars de Basta

(1598-99), ramanandu-i numai zidul, 0 s'a reinoit. Saqii spun a
Mihai Viteazul ar fi pradat satul Codlea, luand mil de sfanti, oi,
boi qi altele.
Biserica ortodoxa din Codlea e zidit in anul 1784 de Ion
Boghiciu, din Braov i are un Antimis, din acela an, 1784,
dat de Episcopul Ghedeon Nichitici al Ardealului.
Am vizitat coala saflor, unde invata i adultii, cum i. gradina coalei. Apoi am mers la Azilul de copii mici, unde o d-ra
invata.toare,, prin examenul facut micufflor, dintre 3-6 ani, ne-au
facut o mare placere.
Pe dinaintea privirilor noastre s'au perindat : jucarii, cantece, desemne punctate cu acul 0 plumbul etc.
Eu, pana acum, nu vazusem aqa ceva, cu toate acestea
mi-am format cea mai mare convingere de absoluta necesitate
ca, in acest chip trebuie procedat cu toti copiii, mai inainte de
a-i da in coala primara.
In fine, la orele 12 jum, am luat dejunul la hotelul din acest sat, impreun cu parintele Comnescu, cu pastorul protestant i cu invtatorii.
Acum am aflat a directorul coalei protestante, Inca din anul trecut, 0-a serbat jubileul de 50 ani de dscalie,
pentru
care damele din Codlea i-au oferit un ceas, un inel, etc.
La orele 3 am plecat cu totii spre satul Vulcanu, mergand
deadreptul la Biserica, unde a venit imediat batranul preot Neculai Radoiu (72 ani), preot de 49 ani. Dupa dorinta sf. sale,

elevii au cantat Ingerul a strigat", dupa care batranul s'a suit

pe amvon cu sufletul plin de sentimente romaneti 0 a pronuntat un mic discurs de ocazie, in care exprimanduli bucuria
pentru sosirea noastra, binecubinteaza scopul acestei alatorii i
tinta patriotica ce se urmarete.

www.dacoromanica.ro

25

Mergand apoi acas la sf. sa, ni s'a dat o gustare, clup

care am plecat imediat spre Zerneti, unde am ajuns pe la orele 8 seara i dupai frumoasa primire ce ni s'a fcut, am gazduit
la coala, la d-1 invtator teolog, Strevoiu.

Duminicci 1 August

Am mers la Biserical, unde parintele Traian Metian m'a invitat ca s slujesc i eu, ceia ce am fa:cut impreun5..cu sf. sa 0

un alt preot din Sibiiu, in sobor. Coral bgetilor a antat. Lume

mult i aici ca 0 in celelalte parti, pe uncle am fost pa.nal acum.

Dupa" slujbal, eu cu d-1 Popescu i d-1 Hergescu, ne-am dus

sa." facem o vizita. P. S. Episcop Ioan Metian al Aradului, care se gasea aici de chteva zile, venit in vacant la fill sal. Prea
Sfintia Sa este din Zerneti, unde a fost ca preot i protopop.
Ne-a primit cu multa bucurie i dragoste romaneasca. P. S. S.
cuno#ea pe d-1 Popescu Inca demult. S'a scuzat cal n'a venit 0 P. S. S. la Biserica, fiinda n'avea Camilavca i alte Jiaine pentru tinuta necesara.
Fiecare dintre noi am stat mult de vorba: cu P. S. Sa, arhiereul romanilor, bogat in cele mai frumoase sentimente nationale i plin _de experienta. A indemnat pe d-1 Popescu co sal explice elevilor la tot pasul cele ce se vaid de folos pe aic, ceia

ce ,d-sa facea cu =lid osardie. Prea S. Sa este de 54 de ani,

si Inca in deplina putere.
Ne-a povestit c dupai zece ani dela moartea sotiei s'a cIugarit 0 a fost numit ca vicar la Arad, unde, dupa trecerea P.
S. Miron ca Mitropolit, a fost ales P. S. S. ca Episcop.
La orele 12, am dejunat la parintele Traian Metian,
Astazi s'a intamplat in acest sat, inmormntarea unei femei.
In seara acestei zile s'a dat de elevi o reprezentatie la
vcoal.

Pe la orele 7 jum. am luat masa la d-1 Strevoiu, uude am

qi

dormit astAsearg..

Luni 2 August.
Dimineat am vizitat cu totii ferestrul parintelui Tralian MeIlan, ce este m4cat de apa ce izvoralte tiu departe de acolo,

www.dacoromanica.ro

26

de sub muntele Craiului", unde, la sorgintea acestui izvor, ni

s'a dat ate o dulceata, apoi cate un rachiu

i ate o

chifla.

Dupd aceasta, in cantecele elevilor, ne-am indreptat spre fabrica de hdrtie, care este a trei asociati sasi : Vilhelm Weber, Coponi i Konig, dintre care Weber este director. Acesta ni-a primit frumos i ne-a explicat la toti intreaga instalatie i functionarea, in toate detaliile, a acestei fabrici.
Dupa vizita in amanunte a fabricei, directiunea a dat elevilor un bogat dejun.
De notat c masa era acoperital cu hartie ros, galben si albastru, culorile Romaniei, pe care se afla farfurii de hartie, sofnite de hartie, etc. tot tricolora. Ca mancare : pane, branza de
oi i ceapa, yin i borvis ; iar noual ni s'a dat masa sub un cort
de flori, unde s'a inchinat de asistenta pentru propasirea fabricei.

Apoi ne-am dus cu totii, adica i elevii, ca s vizitam pe

P. S. Episcop Metian, unde d-1 Popescu a tinut o cuvantare, in
care a aratat dorinta ce avem pentru a vedea pe unul din Episcopii cei mai insemnati ai Romanilor de peste munti, i altele.
La care P. S. Episcop raspunde printr'un lung discurs, la adresa directorului, a profesorilor i elevilor de fat. In aceast vorbire, intre altele, spune, ca tot ce ati vazut in Transilvania
mai ales la Sasi, este fructul luminei, ce ii s'a rspanclit neincetat prin pastorii 1 i dascalii lor, aratand ca tot asa se poate face prin urmare si in Romania. Apoi binecuvanta pe elevi. Dupa ce d-1 Popescu raspunde, multumind P. S. S. de sfaturile
binecuvantarile date, elevii intonara Pe a binelui carare..." si
multi ani". P. S. Episcop ne-a retinut pe noi la masa, iar elevii s'au dus pentru a se pregati de drum.
La masa, d-1 Popescu a stat in dreapta i eu in stanga P.
S. S., dupa cum am fost invitati. Aici am dus-o intr'o continua
conversatiune bogata in importante invataminte. Venind vorba
de struintele ce se fac in Romania pentru salariarea preotimei

de catre stat, Prea Sfintitul Ioan a aratat ca nu este bine sa

primim nimic dela Stat, penfru a nu depinde de el, dandu-i prilej de a ne injuga in politica. Si lor au voit Ungurii, dar ei n'au
primit pentru acelas cuvant.

www.dacoromanica.ro

27

Poveste0e ce a facut in Eparhia Aradului prin plantatie de

copaci, din care sa se creeze venituri pentru Biserici ; cad e bine ca fiecare Biserica sa-0 alba fondurile ei, ca sa nu depinda
de nime.
Conversatia noastra, cu masa: cu tot, a tinut dela orele
12 jumatate, 'Ana la 3 jum,
In fine, multumindu-i i luandu-ne ramas bun dela P. S. S.
ne-am dus sal ne pregatim de mers spre Ranov. Plecand, am
trecut prin satul Tohan, unde am vizitat pe preotul unit, care
nu era acas, ci la camp ; apoi ne-am dus 0 am vizitat Biserica, care este facuta din 1841. Satul format din fo0i graniceri.
Continuandu-ne drumul, am ajuns la Ramov pe la 7 jum.
seara. i am fost gazduiti la parintele Dimitrie Nanu, iar baetii
la coala.

Marti 3 August
Dimineata am vizitat biserica din Ramov, cea veche, dela
anul 1384. Are hrisoave, dupa cum mi s'a spus, intarite de Mihai Viteazu pentru un munte, aproape del Bucegi. Am vizitat
cetatea, care se crede a fi de pe timpul cavalerilor cruciati.
Apoi la otelul cel mare s'a dat o mas de sateni, la care, in
afara de primarul 0 notarul sas, au fost mai multi romani 0
mai multi alti sa.0. Intre acetia a fost i profesorul Gustbeht,
deputat in Camera ungara. S'au ridicat mai multe tuasturi. D-1
deputat, in tuastul sau, a facut multe elogiuri la adresa Roma.niei, la care a raspuns d-1 Popescu. Nu voiu putea uita tinuta
i prezenta mareata a d-lui Popescu, care vorbea cu cei streini
and ungure0e, cand nemte0e, cand latine0e. La privirea d-lui
Popescu, de cum reprezenta tara in fata streinilor, toti ne simteam foarte voio0 0 mandri, Dupa aceasta, normali0ii au cantat .0 jucat in aplauzele tuturor.
Dela Ranov am trecut la Cristiane, unde am vizitat biserica, coala 0 gospodariile catorva locuitori. Si apoi ne-am continuat drumul spre Brwv, unde am ajuns pe la orele 8 jum.
0 am tras in gazda la d-1 Popazu, fratele Episcopului de Caransebe.

www.dacoromanica.ro

2$

Miercuri 4 August
Azi am vizitat Biserica protestanta Neagra" din Brwv pe
la 11 ore, unde cantorul a executat la orga mai multe imne. Aceast orga a costat, acum 40 de ani, 80000 de florini. Altarul
acestei biserici a. costat 30000 florini la 1866, dupa planul inginerului Barteq, din Brapv, executat intr'un atelier din Viena.
Pe la orele 4 am mers la Tampa, unde ne-am suit vre suta
de persoane 0 pe la 7 ore ne-am coborit. Ne-am oprit putin la
o wzatura, de-asupra Brawvului, unde este un fag mare i o

masa cu scaune imprejur, 0 unde se zice Masa capitanului"

pentruca aici Tepq-Voda ar fi ezut cu capitanii sai la masa,
dupa inteparea unor sa0 la Biserica de sub cetatue, care este
asstazi a protestantilor. La acest loc elevii au cantat Ca o zi de
primavara" 0 apoi ne-am coborat in ora5.
Acum d-1 Popescu a primit vesela tire ca fiica dumisale,
Emilia, s'a logodit cu d-1 Lazar Bistriteanu, farmacist, pentru
care cu toff 1-am felicitat.
Seara am hat masa la gazda noastra, d-1 Popazu.
Joi 5 August
Dimineata, la bae, scrisori acasa 0 pe la prieteni, la ameaza dejunul la gazda.
Dupa amiaza la liceu, unde d. profesor Babe a facut mai
multe experiente fizice in laboratorul respectiv.
Pe la 4 jum. elevii au dat o reprezentatie in aula liceului.
La telegrama ce am dat acas, am primit raspuns imbucurator.
La liceu, cu ocazia reprezentatiei date de elevi, am avut
prilejul sal \Tad pe d-1 Gheorghe Barbu, librar din Barlad.
Virzeri 6 August
Azi, Inca de noapte, m'am trezit in bubuitul funurilor, find
ziva imparatului Francisc Josef al Austriei 0 Rege apostolic al
Ungariei.

Am mers la Tedeumul dela Biserica catolica, unde am vazut slujba preotilor 0 am auzit o orchestra de lautari cu doba
0 acompaniament de orga.
De acolo ni-am dus la Biserica protestant, la biserica Nea-

www.dacoromanica.ro

29

gra", unde am auzit psalmi cantati de multimea din Bisericai acompaniati de orga, 0 m'a patruns lacramile. Apoi s'a suit pastorul in amvon 0 a tinut in nemte0e o predica ocazionala.

Dupa aceia am e0t afara din ora., la camp, unde s'a desfaurat o frumoas parada rnilitara.

Seara, am luat parte la banchetul ce s'a dat in mahalaua

5cheia, de mai multi oraeni, unde bgetii noqtri au intonat mai
multe cantece, in aplauzele tuturor. Iar pe la 11 jum. ne-a dus
la gazda de ne-am odihnit, ,urmand ca a doua zi dimineata sa
plecam spre Sinaia.

Srnbdta 7 August
Dupa ce ne-am luat ramas bun dela gazda, unde statusem
trei zile foarte bine ingrijiti, am plecat la gara, insotiti de toti
cunoscutii 0 alta multa lume, 0 ne-am luat drumul spre Sinaia,
unde am ajuns cu trenul inspre seara 0 ne-am odihnit la un
hotel, iar baetii la qcoala.

Duminica 8 August
Dimineata ne-am dus la Biserica cea noug a manstirii, unde
au venit Regale 0 Regina, cari erau foarte bine dispu0. Si unul
i altul aveau manuOle scoase dela maim dreapta, pentru a-0 face
semnul crucei. Eu am citit Apostolul i baetii au cantat Liturghia.
Castelul Pele ne fiind gata, Familia Regala statea tot in
chiliile manastirii.

Dupa eqirea dela Biserica, ne-am dus s ne prezentam Regelui, care, pentru a ne vedea pe toti, profesori i elevi, a e0t
afara. and d-1 Popescu rn-a prezentat Regelui, M. S. mi-a spus :

ati cetit Epistolia." Da, Majestate". Apoi rn-a intrebat unde

am invatat seminarul 0 de cand sunt preot.
D-1 Popescu a fost invitat de M. S. la dejun. Toti ceilalti
am dejunat la restaurant.
Dupa masa elevii au cantat la palat, unde d-1 Herjescu a
fost medaliat cu mana M. S. Reginei.
Cu acest prilej M. S. Regele, vestind e la toamn in Octombrie va veni la Barlad cu prilejul manevrelor armatei, a in-

www.dacoromanica.ro

30

vitat pe d-1 Hergescu sa ante cu coral la biserica catedrala,

unde are sa fie atunci M. S. *)
Azi implinindu-se un an dela nasterea primului meu copil,
Cicerone, am dat o depes sotiei acasa.
Spre seara am plecat spre Bucuresti, unde am ajuns tarziu
si ne-am oprit de am dormit in gara ; iar a douazi dimineata
noi am mers la otel Orient (azi hotel Splendid) si normalistii in
internatul dela liceul Sf. Sava (foasta casa Mazar Pasa.).
Lunt 9 August
Astazi ne-am preumblat cu totii prin Bucuresti. Eu am vazut pe doi colegi de scoala : pe Teodor Radvan, student la drept,
si care se afla in serviciu la Arhivele Generale ale Statului, si
pe G. Dudescu la Ministerul Instructiunii si cultelor.
'Azi ne-am stramutat i. noi la liceul Sf. Sava in gazda, un-

de am luat 0 masa cat am stat la Bucuresti.

Marfi 10 August
Am vizitat cu totii mai multe Biserici, precum 0 Mitropolia.
Miercuri 11 August
Am vizitat Muzeul, Biblioteca si Pinacoteca dela Universitate, dandu-ni-se explicatiile cuvenite. Am fost si la teatrul
Dacia.

Joi 12 August
Am vizitat Bisericile : Cretulescu, Sf. Gheorghe nou, Sf. Spi-

ridon, Camera Deputatilor, via, livada si pasararia Mitropolitului

Calinic. $i tot azi si Cimitirul $erban Voda.
Vineri 13 August

Inca dela orele 6 dimineata ne-am dus la scoala de agricultura dela Herastrau, unde am ajuns pe la 8 ore si unde a
venit 0 d-1 Aurelian, ministrul cultelor 0 al instructiunii, care a
vorbit elevilor, intre altele si aceia ca dansii sal nu se ama1 Asa a qi tost, slujind chiar Episcopul Calinic in ziva de 12 Octombrie 1882 la biserica St. Hie. De tap erau nu numal Regale f i Regina II
culiva miniqtri, dar f i reprezentantii armatelor strine.

www.dacoromanica.ro

31

geasca de luxul orwlor, care duce la coruptiune, ci sa se Icing de

simplitatea celor batrani ; apoi, intorcandu-se la mine a zis sa-i
binecuvantez ca cele spuse de d-sa s se intipareasc in mintea
i sufletul elevilor. In fine a mai spus cal preofii, ca i invatatorii sunt absolut chemati a radica cultura sateanului.
In aceaga zi am vizitat atelierele militare dela Cotroceni,
acele de haine, de gloante, de cartue si ghiulele. De asemenea
Biserica i palatul dela: Cotroceni, Biserica Azilului si gradina
dimprejur, unde este inmormantata Principesa Maria, fiica Ma-

jestatilor Lor qi unde elevii au intonat un imn de jale, descoperindu-ne cu totii capetele. Am vizitat Azilul, clasele i. salele,
cu razboaiele de tesut, magazinul cu lucrurile expuse, capela,
ramanand foarte multumiti de toate cele vazute. Ni s'a spus ca
in acest Azil sant ca 300 eleve. Apoi pe la Dealul Spirii ne-am
intors la liceul sf. Sava pentru gazduire.
Seimbeird 14 August

Astazi am vizitat Arsenalul armatei, unde am admirat muzeul. De asemenea monetria statului dela osea, unde tocmai acum se bat monetele de arama, in bucati de 5 bani. Ni s'a explicat intregul procedeu.
Ne-am dus de am vazut i vestita gradina de pomi a d-lui
G. Ioanid, in care sant multe varietati de mere i. pere, unele
obtinute prin incrueri, carora li s'au dat nume de ale familiei
regale.

Duminicd 15 August
De dimineata ne-am dus de am ascultat Liturghia la Biserica
Cretulescu, cum i predica parintelui Floru. Am admirat corul
.1 ordinea frumoasa din Biserica.

Ne-am dus de am vazut i Biserica Srindaru.

Eu am luat astazi dejunul la P. S. Arhiereu Calistrat Barladeanul, care sta.' in casele sf. Sinod 1 dela biserica sf. Dumitru.
*) Astzi nu mai exist cleat biserica in strada Carol ; in local acelor case s'a intins, in partea de rAskit, palatal Central al Poqtel qt Tele.
grafului,

www.dacoromanica.ro

32

Luni 16 August
Pe la orele 10 dimineati am plecat cu totii la Braila, uncle
am ajuns pe la 6 juin. in diseara. Am tras la un hotel, elevii la
coala No. 1 de baeti.
Marfi 17 August
Venitul nostril la Braila, ca 0 la Galati, a avut de scop vederea oraului, a Dunarei 0 a vapoarelor, cum 0 a- locurilor 0
institutiilor mai insemnate.

Astazi de dimineata chiar, am vizitat pe parintele Grigorie

Balaban, preot la Biserica Cuvioasa Paraschiva din Braila, fost
preot la biserica sf. lie din Barlad. De la hotel eu mi-am adus
bagajele la sf. sa.

Apoi pe la 8 ore am plecat de am vizitat Lacul Sarat 0

pe rand gradina cu monumentul, Biserica greceasca 0 alte ca.teva Biserici. La 12 de amiaza am luat dejunul la parintele Balaban, unde am 0 cinat 0 dormit in aceasta seara.
Miercuri 18 August
In dimineata acestei zile ne-am preumblat prin ora4, iar pe
la 2 jum. am plecat toti cu vaporul la Galati, unde am ajuns pe
la 3 jum. Baelii au tras la gimnaziu, eu la d-1 profesor J. Plavanescu, iar d-nii Popescu qi Herjescu la un prieten al lor.
Joi 19 August
Astazi ne-am preumblat prin Galati qi prin port. Apoi ne-am
dus la Tiglina, de unde se ia apa, am vazut casele lui CuzaVoda.. M'am dus de am facut vizita 0 dloarei Ecaterina Stavrica, colega mea de profesorat dela qcoala de fete N. R. Codreanu" din Barlad.
Vineri 20 August
Astazi am stat tot in Galati, pentruca n'a venit Inca biletul dela d-1 ministru Falcoianu, pentru tren, spre a merge la
Barlad.

Seimbdt 21 August
Am plecat pe la 8 jum. pentru Barlad ; la 11 ore ne-am
oprit la Tecuciu 'Ana la 5 ore, neavand trenurile legatura 0 am

www.dacoromanica.ro

33

ajuns la Bar lad pe la orele 7112. Ni s'au facut primirea cu muzica regimentului si un public numeros. Toti am mers la scoala
No. 1 de baeti, unde ni s'au dat masa, si uncle d. N. Nicorescu
a tinut un discurs la adresa d-lui Popescu si a excursionistilor,
la care a raspuns d-1 Popescu, f dcand o mica dare de seama
de cele vazute si de f olosul mare ce-1 au acum normalistii nostrii.

Multumesc lui Dumnezeu ca. am ajuns acas sanatos si

mi-am gasit bine pe toti ai mei.
Preot I. Antonoviol
VI

CUVANT
pronunfat tn Biserica Sf. Ilie, din Urbea Bdrlad, cu ocaziunea
solemnitdfii deschiderei scoalelor primare de ambele sexe, la
Inceputul anului scolar 1883184.
Fiule, din tinerekle tale alege 'Mod-

fdtard i pdnd la cdrunte file tale vel

afla Infelepciune (Is. Sirach 6, 18)
lsvoru de viafd este priceperea (qti-

in(a) celor ce
Pelde. 6. 29).

o agonisesc

(Sol.

Onorata adunare,
Nimica nu este mai irumos, mai salutar i folositor ca invatatura, inamicul neinpacat a-1 ignorantei si a-1 lenevirei ; aceasta
ni-o recomanda i Sf. Scriptura, ordonandu-ne a o procura, Inca
din anii cei mai frageti a-i ettei, zicand : Fiule, din tinerefile
tale alege tnvdfdtura si panel la cdruntefile tale vei afla tnfelepciune" (Is. Sir.). Si in adevar, nici un odor, nici o avere nu
este mai sigura si mai scumpa ca invaptura si priceperea,
de oarece singura numai lumineaza mintea omului ai-i arata ca-

lea pe unde trebue sa pasiasca in viata, i modul cum trebue

sa-si agoniseasca cele trebuincioase, dupacum iari Sf. Scriptura zice Izvoru de viagi este stiinfa celor ce o agonisesc"
(Solom. 16, 24). Dar, dupa cum si navigatorul, fie cat de invatat,
nu poate sa se avante pe luciul oceanului fail de busold, tot
asa i omul in viata, pe langa invatatura, are cea mai mare necesitate si de educatiunea morala, fara de care edificiul sau inte7
lectual nu va avea nici o ttie. De unde vedern, prin urmare,
3

www.dacoromanica.ro

34

ca invalatura i educafiunea sunt strans legate intre ele i fiindca factorii puternici, cari contribuesc la imprimarea lor in tinerile generafiuni sunt parinfii i invttorii, s vedern dar, i
datoriile ce au atata unii cat 0 ceilalfi,
Onor, Adunare ! Este foarte bine constatat, ca dupacum
o planta are nevoie pentru desvoltarea sa de trei elernente principale : apa, aer i caldura, tot asa i ornul, indata ce se na#e

pe lurne, are necesitate pentru desvoltarea sa de educafiunea

fizica, morale

i intelectuald,

fard de cari omul nu poate in-

semna nirnica in aceasta lume ; nu poate corespunde scopului

pentru care este creat. Peirintii sunt datori cei dinti sa se ingrijeasca de aceasta, pe deoparte dandu-i la coala, iar pe de
alta, sa ingrijiasca de desvoltarea lor fizic sau corporal, precum

0 a le sadi in inimile lor, Inca de cand sunt mici, nofiunile indispensabil trebuincioase de morala, prin sfaturi i povefuiri de
tot felul ; caci este foarte bine constatat, c, un porn sadindu-1,
va produce fructe cu atat mai bune, cu cat es+ e mai bine cultivat ; cad, daca pornul se va lsa ne cultivat, ne ingrijit, poate
cre#e i deveni mare, dar fructele bune nu se vor putea culege
dintr'ansul. Asemenea sunt datori parinfii a veghea neincetat
asupra copiilor 0 a nu-i lasa, ne mai purtand grija de ei, crezand, Ca, daca i-au dat la coald, s'au achitat de datoria ce au
catra danqii ; caci dupa cum s'a at-Mat, nu este de ajuns numai
pentru a sadi un porn, ci trebue sa-1 qi ingrijim, dac voim s
aduca fructe bune. Iar parinfilor, cari nu se ingrijesc de copiii
lor, iat ce le zice Sf. Scriptura ; Cine nu ingrijeste de ai sal
si mai vdrtos de a-i case! sale, de credinta s'a lepodat si
este mai reiu deceit cel necredincios" (Coloseni). Da, trebuesc
parinfii sa se ingrijeasca serios de instructiunea i educafiunea
copiilor lor, caci aceasta ni-o comandal imperios necesitafile ternporale, cand nu trebue sd mai stdm cu rnainele cruc4, ci cu tofii
sa' darn mana cu mama' la lurninarea tinerimei ; i dupa cum, pe
calea instructiunei s'au facui oare-care progrese insemnate in
taxa noastra, tot aa ar trebui, ca
pe langa aceasta, s
caute a-i aplica pe copii lor qi /a tot fetal de nieteuguri; cad
inta ce ne zice Durnnezeu prin rostul profetului Isaia Pamdntului
vostru fl meinOncd streinii in Ma voastrei, este pustilif
,
$friva( de strain!" (Isaia cap. I vers 7),

www.dacoromanica.ro

35

Onorata Adunare ! Dupa parinti, in privinta instructiunei

0 a educatiunei, yin invatatorii 0 invtaloarele, luminatorii, apostolii invatamantului, aceti mentori a-i omenirei, cari au una
din sarcinele cele mai frumoase, din cele mai delicate, dar totodata i cea mai grea. Aci, o ! 0 aci zace cea mai mare grija,
cea mai mare prevedere, caci pomul crete din pamant, cum il
poate da pamantul dupa fdlul ski ; ins, gradinarul, profesorul,
are chemarea de a-1 altoi, a-1 indrepta, i a-i da directiunea ce
voete,

directiunea cea buna. 5i, fiind-ca copiii petrec la coala

cea mai mare parte din timpul desvoltdrii lor, de aceea 0 invatatorii au marea 0 greaua indatorire, de a se sili sa Led din
ei n4te viitori cetateni luminati 0 morali, in mana carora, in
urma, generaflunile actuate vor tncredinfa viitorul cel obscur
0 nesigur, pe care nu ni-1 poate nimica garanta, de cat instructiunea 0 educatiunea morala solida, ce vor capata copiii noctri
in casa parinteasc 0 in Foala. $i atuncea, dupacum navigatorul cu ajutorul busolei poate s se duck' in orice parte pe
vastele oceanuri, fara fried ca se va rataci, tot aca 0 noi Romanii, calatorind pe vastul 0 intunecatul ocean al viitorului,
nimica nu va fi in stare a ne garanta siguranta existentei noastre
nationale, decdt pregalirea copiilor no0ri, generafiunilor villoare,
prin o solider' instructiune i morald religioas, fail de cari
n'a putut i nu va putea exista pe lume nici un popor 1 exemplu
avem pe popoarele vechi : grec 0 roman, cari, decazand moralicecte, au cazut 0 politicqte, ramanndu-le numai numele pang
astazi, i urmele de inalta lor cultura. Dar, pe langa invatamantul
teoretic al ctiintilor religioase ce se propun in ccoala, precum 0
a sfaturilor practice, ce se capata aci 0 in casa parinteasca, copiii
trebue sa fie initiati 0 in deprinderi morale-religioase ; caci
anceputul mntelepciunei este frica sau respectul de Dumnezeu" ;

adica, copii de ambele sexe trebue deprin0 0 cu mergerea

regulata la sfanta Biserica,-- lucru ce se vede neglijat mai cu
totul, afara de prea putine exceptiuni ; deci pe langa sfanta invatatura a religiei noastre, apoi 0 insuci ratiunea 0 interesul national ne comanda aceasta. 51 ce frumos ar fi, cand 0 parintii
ar frequenta sfanta Biserica alturea cu copiii lor !
Sa dam prin urrnare in0-ne exemple copiilor de respectul

www.dacoromanica.ro

36

pentru sfnta Biserical, pentru religiune, 0 atuncea, dup5cum

zice Sf. Scriptura Acela ce va face t va Invdfa, acela mare

se va chema hitru fmpdralia cerurilor" (Math. 5, 9), Cad, numai asa la.cand, cei ce sunt chemati la aceastai inalt insrcinare,
vom putea astepta rezultatele dorite, dela viitorii fii a-i patriei
noastre, adica. ; parintii si invataltorii mn in mam concurand
la desvoltarea fizicd, moraM i intelectuaM a copiilor ; numai
asa sirguindu-ne, copii Ii vor alege, Ii vor capalta din tinerete
fnvd/dtura qi educafiunea, aceste aripe puternice prin care omul sboaral in aceasta. lume plin6 de suferinti catre scopul pentru
care este creat ; vietuind crestineste i procurndu-si prin ele
isvorul de viata sau mijloacele de vietuire, indispensabile trebuincioase ori calrui om.
Juni elevi si
June eleve !
Astzi, pentru voi, este una din srbaitorile cele mai frumoase, este timpul, chnd voi incepeti lucrul, invalatura, pentru
anul scolar curent (1883/84) ; asta."-zi este timpul, cnd voi aseminea micilor arborasi, mergeti pentru a va.' planta pe }Dandle
scolare, de unde aveti a primi, dela scumpii vostri invttori si
invataloare, razile cele strdlucitoare ale luminei intelectuale si
sfaturile morale cele mai frumoase. Datoriile voastre de cpitenie
sunt ascultarea, supunerea i luarea aminte. Cugetati-vd, c omul nu poate hai in lume far instructiune. Cel care nu stie carte, este

ca omul mut 0 orb din nastere ; iar cel care stie, nu numai vede si
vorbeste cu ochii si c11 limba corporal, ci si cu ochii mintei $i

cu limba judeatii 0 a sufletului. Un mare invalat ') a 'zis

A .ti este a pute", l un proverb romnesc zice ; $tiinta este
Cine are
carte, are parte" ; iar Sf. Scriptura iat ce zice Isvoru de
viald este pricepere celor ce o agonisesc" (Solom, 16. 24). Si
ornamentul bogatului si bogolia sdraculu" ; apoi

in adevair, ca, pentru omul care inva0, stiinta (pricepere) ii este

un isvor pentru viat, pentru existenta sa ; ca.' are cu cc Ii capata pnea de toate zileie ; iar omul aral -hint& de carte sau a
unui mestesug, fie de orice ramur, este aseminea unui lemn
putred, care nu poate fi intrebuintat la nici un lucru ; dupa. cum
1) Bacon.

www.dacoromanica.ro

al
i lenes, nu poate fi bun la edificiul cel mare
al societtei sau al patriei, pe care suntem datori cu totii s o
servim unii cu stiinta, altii cu mestesugurile, cu agricultura, cu
comertul etc, ; incht, fie orice, ramuri ale activitatei umane, nu
se pot practica idea stiinta, fara ale cunoaste.
Dati, juni elevi si june eleve, ascultare povetelor pairintilor
vostri, invttorilor si invatatoarelor, siliti-va cu invtatura, frequentati regulat scoala, frequentati Biserica, purtati-va bine intre
voi i cti toti oamenii si-i respectati, aceste fie diviza voastra ;
dupa cum scrie i Sf. Apostol Pavel c5.tre Coloseni Copiilor,
ascultati pe prinii vostri intru toate" (3, 20) si aiurea : Ascultali pe mai marii voOri i vd plecati br, cd aciia privegheazei
pentru sufletele voastre" (Ebr. 13. 17) ; caci numai asa Bunul
Dumnezeu va revarsa darurile sale asupra voastra, daruindu-va
viitor fericit ; i numai astfel v yeti atrage bucuria- sufleteasca
a parintilor vostri si lauda din partea tuturor oamenilor.
Fie, deci, ca Bunul Dumnezeu, caruia acum i-am adresat
impreuna ale noastre umilite rugaciuni, sa. inspire d-lor Institutori i d-lor Instituto are cunstiinta datoriei si a devotamentului ; iar you'd, iubiilor elevi i iubite eleve, sa v lumineze mintea
si sa v incordeze puterile, ca, invatand i purtandu-va bine, s
puteti obtine, la expirarea anului scolar curent, rezultatele cele
si omul necultivat

mai frumoase,
Tralasca M. S. S. Regele Carol I, si M. S. S. Regina Elisabeta I
Traiasca corpul invatatoresc
Traiasca elevii i elevele scoalelor primare
Traiasca Urbea Barlad !
Traiasca Romania 1
1

VII

1884 Ianuarie 23. Invitajiunea la examenul dela coala

ROMANIA

regimentarei Barlad.

?ooala Regimentara.
No. 8
Sfintiei Sale Preotului Antonovici

Cucernice Printe,

Cu onoare vi se face cunoscut cal maine la 24 Ianuarie

www.dacoromanica.ro

6ra i post-meridiane, urmand a incepe examenul, va. rugam sa

bine voiti a asista .1 Dvoastra.
Primiti va rog asigurarea consid. etc.

Directorul Scoalei, Locotenent L MI

VIII

CUVA NT'
Pronuntat tn ziva de 9 Mai 1884, tn biserica sf. Ilie din Bdrlad, cu ocaziunea serviciului ce s'a fdcut in prezenla Sfintei
Icoane a Maicei Domnului cea fdceitoare de minuni din Mdndstirea FloreOilor, adusd tn Bdrlad din cauza neploudrei.
Frail lor creqtini 1

Daca ne aruncam privirile asupra lumei intregi i observam :

pamantul cu animalele cele nenumarate, cu ierburile cele felurite, minele cele bogate, toate create pentru folosul nostru ; apoi
soarele, luna i stelele pentru a ne lumina i incalzi, cine va pu-

tea sa nu le admire ? Cine nu va recunoate in aceasta marea

bunatate a lui Dumnezeu pentru noi ? Elementele toate a voit
sa ne serveasca noua ; raurilor i marilor nici o clipit de repaos nu le lasa, ci voete ca i ele sa se osteneasca neintrerupt
pentru binele nostru ; sa ne faca .pamantul roditor, s ne gampere cldura, sal ne transporte marfurile, sa ne indestuleze toate trebuintele 1

Dar, iubitilor, daca ne vom intreba, ce semn este ea' un

Dumnezeu atat de bun, atat de indurat, aduna tot felul de rele
i descarca toate sagefile maniei sale asupra noastra ? Acesta este

semnul ca noi am pacatuit, c pacatul este de o rautate nemarginit, i ca numai o rautate nemarginita poate s amarasca o
bunatate atat de nemarginita a lui Dumnezeu. Veniti dar, considerand dauna cea mare a pacatului, ce face binelui nostru, adica sagefile sau pedepsele maniei divine, ce trimite asupra-ne,
sal ne pocaim, s ne indreptam ; iar Tu, Prea Santa Fecioara
Marie, pe care astzi cu to-4i te chemam in ajutor, roaga pe
Fiul Tau, care a ridicat pacatul lumii, sa inalte qi inimele noas1) Prelucrare.

www.dacoromanica.ro

tre ta cele inalte, ca s cunoatem adevrul i s urmaim dre13tatea, ferindu-ne de palcat 1

Frafi lor creOini I Dumnezeu facand pe om, dupal cum zice
Sf. Scriptural, 1-a pus in paradis, adical intr'o grading desfattoare,
de aci se vede c bunalvointa lui Dumnezeu a fost ca

omul s fie fericit. Ar fi i fost omul fericit, dacd pismapl fericirei omenqti, adica palcatul, nu s'ar fi incuibat in el ; calci indata ce a dat omul mana cu palcatul, i-a pierdut fericirea si
si-a atras asupra.-0 tot ce este ralu i amar pe palmant. Precum
dar pacatul a fost inceputul ralului, 0 al nefericirei, aa. i latirea relelor 0 a amrciunilor ce ne apas, sunt ralsplata pacatelor i afard de legilor noastre, cum zice Sf. Scriptural ; Focul
i grindina, foametea i moartea, toate acestea spre ra.splatal sunt
facute." Cate pedepse de atuncea ne'ncetat, n'a suferit omeni-

rea pentru pacatele sale ? Cad, ce a fost potopul, care a inecat toga' lumea, afarg de dreptul Noe i familia sa ? Ce a fost
ploaia de foc i pucioasa asupra nelegiuitelor cetati Sodoma i
Gomora ? Care a fost cauza innecalrei trufaului i necredinciosului Faraon, cu toatal armata sa in Marea Ro0e ? Ce a fost ratalcirea de 40 de ani a Israilifilor in pustie i condemnarea lor
la peire, nevalzand pamantul promis, afar de Iisus Nevi i Chaleb ? Dar pedeapsa lui David i Solomon ? Pedeapsa poporului,
Israilit in timpul nelegiuitului lor imparat Achab i a soliei sale Esabela,

cu foametea aceea de 3 jum. ani, cand n'a plo-

uat nici o picatura, afara numai dupa finitul acestui timp i atuncea prin rugaciunea profetului Ilie ? Dar robia lor in Asiria
i Babilon ? Au toate acestea n'au fost urmalri ale pacatului ?
Da 1 Calci iatal ce zice sf. Scriptural ; In ziva izbandirii voi rsplafi, in ziva child va ratalci poporul meu" i iar5.0 Aduna-voi
asupra kr rele i sagetile mele le voi sfar0 intran0i".
Dar ce vorbim de lucruri aa de indepartate, s intoarcem
privirile numai la secolul in care traim i ce vom vedea ? boale, razboaie, foamete, moarte ingrozitoare i ate alte nenorociri.
Nu este in Europa principat, taral sau ora, care s nu fi auzit
in secolul acesta larmal de tobe, vuete de trambite, sgomot de
tunuri ? Nu Romania, nu Rusia, nu Turcia, nu Austria, nu Francia, P:usia, Italia etc, nici una nu s'a putut bucura de o pace

www.dacoromanica.ro

46

siatornica. Si cat" oameni credeti ca au pierit in rezbelile secolului acestuia ? Cine-i poate numara, cine-i poate qti. Destul este numai a va spune ca.' in curs de 20 ani, in urma, trebue s
fi pierit, in razboaiele ce au lost (numai in Europa) ca la 2 milioane de oameni ; Holera numai in Egipt a secerat anul trecut
vre-o 30.000 ; cutremurul din Insula Ischia din Italia, ce s'a intamplat anul trecut, a acoperit cu ruinele caselor vreo 5000 de
oameni ; iar cel din Anglia vre-o 10.000. Si ce vorbim de alte
tad, chiar in tare. noastra Cate orw n'au ars, Cate sate nu s'au
cufundat ; insu0 ora.011 nostru a fost martor la multe nenorociri : fie de foc, fie de apa ; Inca va sunt proaspete acestea in
memorie. Chiar astazi suntem amenintati cu o seceta aa de
grozava. Deci, toate acestea ce sunt oare, nu pedepse din partea celui Atotputernic pentru pacatele noastre ?
Da 1 cad, unde sunt deprinderile cele frumoase ale stramo01or noqtri, cad au vietuit in acest ora qi despre care se zice
cal cu toate rigorile timpurilor in care au vietuit, erau in imbelugare ? Astazi in locul lor sunt : jocurile de carti, betiile, luxul
cel ruinator, zavistiile, invidia, calomnia 0 injurarea cu cea mai
miqeleasca nepasare a tuturor lucrurilor sfinte 0 Cate alte fapte
urate. Deci : Cel prea Inalt a urat pe cei pacato0 i celor necredincio0 rasplate0e izbanda." Ah ! call sunt din aciia, cad nu
voesc sa recunoasca degetul lui Dumnezeu in asemenea lucrari I
Da, pentruca rautatea 0 impetrirea a cuprins inima bon Oh 1 Ce
rautate, ce indaratnicie nemarginita, Inca nici daca Arad nu vor
sa creada. Aa, Ca' 'Ana ce aud tunetul amenintarilor dumnezee0i; i0 bat joc zicand : Nub.' ce nu_voi vedea, nu voi crede";
i cand ii ajunge trsnetul pedepsei divine, se fac qi mai inda-

rtnici zicand : Acum apoi nu cred, dei am vazut," De atata

rautate se caqte 0 Profetul Ieremia, cand zice ; Batut-ai 0 totu0 n'au simtit, n'au voit sa creada." Ei cred ca loviturile acele
sunt pedepse i Inca mari, ca sunt biciuri, dar nu cred c sunt
biciuri dumnezee0i. Nu vor sa creada Ca este Dumnezeu, acel
ce trimete razboaie, foamete, ciumd, foc, apa, piatra, cutremur.
Nu este aa doara ? Ascultati : infra: in staulul oilor lupul 0 v
rapete oaia, a cui este vina ? a grijitorului. Cade un foc in
camp 0 arde toate cele agonisite, a cui este vina ? a vecinului ;

www.dacoromanica.ro

41

patimeqte cineva de o board lunga : a cui este vina ? a medicultd., Toate lacomiile nu se atribuesc ladomiei printilor de ali
Pali imparatia ? Rautatei soldatilor nu se atribuesc pradarile caselor, daramrile oraelor ; netiintei ofiterilor pierderile bataliilor ;
iar nepsarii corabierilor cufundarea corabiilor i pierderea marfurilor ?
Dar I sal nu ne imelam fratilor cretini, fapturile toate ce sunt

in mama lui Dumnezeu alta cleat alate pedepse, zice Isaia, de

care se folosete El, cand voete sa ne pedepseasca. Pen-

truce vedem noi pedeapsa 0 mina care ne lovete nici nu

o luam in seama. ? Este oare cineva atat de stupid, care ranit
de inamicul sau cu o sabie sa zica ; sabia m'a lovit i nu inamicul ? Este copil pe care batandu-1 tatal sau sa zica : varga m'a
batut i nu tata ? Pentruce dar cand ne pedepsete Dumnezeu
nu voim sa credem, ca El ne pedepsete ? Potopul, ploaie de foc
qi celelalte pedepse, cine le-a trimis, de nu Dumnezeu ? Au nu
are putere olariul peste lut ?" Dar s ne intrebam : suntem . oare mai buni, mai credincio0, mai iubitori de curatie, mai modeti, ne imparta0m mai des, inconjuram pacatul dupa athtea
pedepse ? Nici de cum. Noi am ramas tot acii dinainte ; ba, ne
mndrim, ne falim de pacatele noastre, le inmultim 0 in mijlocul gator pedepse i pericole, petrecem, vedem i totu0 dormim
in pace, ca i Iona cand era in pericol de a se ineca. Ah I Dar sa
ne deteptam, sal ne sculam, ce somn este acesta ? SA ne de-teptam din somnul pacatului 0 sa ne intoarcem la Dumnezeu,
sa-1 induioem prin o pocainta adevarata ; de oarece el fiind drept
judecatOr al faptelor noastre, nu numai pedepsete, ci find 0
milostiv, ne i mangaie ; caci Dumnezeu nu voe#e moartea pacatosului ci sa se intoarca i s fie viu.

De aceia dar sal recurgem la El cu rugi fierbinti, ca 0 oarecnd Ninevitenii, despre care Scriptura zice, cal Dumnezeu tri-

mithrid pe profetul Iona sa le anunte peirea oraului lor, daca

nu se vor cal ; ei cu totii au crezut lui Dumnezeu. Insu0 regele lor s'a pogorit de pe tron 0 a lepadat mantia rega!a i s'a
supus rugaciunilor 0 postului, 0 a dat 0 porunca in ora, ca
oamenii s se roage 0 sa strige tare catre Dumnezeu 0 fiecare
sal se intoarca din calea cea rea 0 dela silnicia ce este in mai-

www.dacoromanica.ro

42

nele lor, cad zicea el ; Cine qtie de nu se va intoarce 0 nu se

va induioqa Dumnezeu ca sa nu pierim. Si a vazut Dumnezeu fap-

tele lor, ca s'au intors dela calea lor cea rea qi s'a edit de
11111 ce zisese cd le va face qi nu 1-a facut." Sa recurgem deci
qi noi la El cu rugaciuni fierbinti, ca sh ne erte grealele i sa

ne dee ploaie, de care pamantul este insetat ; sa discuie cerul

pe care 1-am inchis prin rautatile 0 fara de legile noastre.
Fratilor, sau vom lasa pacatul, sau Dumnezeu ne va prapadi ; sau pocainta, sau peoleapsa. Sa." alegem ! Fie, sa alegem
bine, urand pdcatul, cdutand dreptatea, 0 am mantuit sufletele
noastre,

0 Prea Sfdnt'd E. ecioarei 1 0 mama Mdntuitorului nostru

i mama cretinilor 1 Pre Tine te facem garanta noastrei, la

Tine alergeim .i la Tine neiddjduim, pentrucei Tu e0i neidejdea neidejdilor ; refuginl pcdtoilor, mama creOinilor I Neidejdea noastrd, refugiul nostru, mama noastrei, priime0e pe ser-

vii tol, nu te indura de fii 101. 0 solire, un cutnint, un semn

sei faci ceitre Fiul Tdu pentru noi i suntein mdntuifi. 0, Prea
Sfemtd Fecioard Marie, cine neidajdue0e In Tine, este cu neputintei sd piard, Amin,
IX

CU V ANT
Pronunlat inaintea adundrii cetellenilor Bdrleident, in seara de
9 Noembrie 1884, intruniti in sala Teatrului, pentru consfdtuiri .asupra alegerilor reprezentanfilor respectful la Camel-6 i
Senat, in urma revizuirii pactului fundamental prin Constituanta
din 1883

1884.

Onorat adunare,
Nu vin inaintea domniilor voastre pentru ca sa rostesc cine

OR ce discurs, cad, pe langa niqte cuno0inti mult mai intinse,

mi-ar trebui i o experienta indelungata, pentru ca sa ma pot
prezenta intr'un mod demn de o adunare atat de impozanth 0
distinsa, din tot ce oraul nostru are mai luminat. Ins, funded
onor, domn Iancu Sturza, la intrunirea precedenta a zis ca adunrile noastre asupra alegerilor prezente,
in urma revizuirei
pactului fundamental, n'au alt caracter decat ca sa venim aici
www.dacoromanica.ro

41

pentru a ne expune vederile noastre, cugetarile noastre, in privinta binelui i fericirei acestei tri, ca, in urma, ceia ce noi
am cugetat sau am exprimat sub forma de dorinti, s caute acei
pe care-i vom alege, ale traduce in fapte, mergand in camerile
tarei, in sfaturile supreme ale natiunei ; i, fiindcal, de cte ori
ne-am adunat aid, cu ocaziunea consfatuirilor noastre asupra alegerilor prezente, s'a vorbit despre multe lucruri mari ti folositoare, ca despre comert, industrie, agricultural etc. insa despre
biserical, religiune i clerul nostru national ne-zicandu-se nimica,
de aceia i eu, cerand cuvantul, nu voiu face alta, decal sa ridic
aceasta chestiune, care, ca i acele, ameninta existenta noastra
nationala. Pentruca sunt sigur, ca, precum ma, intereseaza pe
mine
i intregul der al tarii
chestiunea comertului, industriei,
agriculturei etc.,
singurele mijloace materiale de inavutire a,
unui popor, tot asa cred, c i pe domniile voastre va intereseazal i trebue sal val intereseze chestiunea bisericii, a religiunei fi a clerului nostru nafional, care sunt mijloacele
morale si indispensabile pentru consolidarea unui popor, a unui
stat, asupra calrora voesc a val atrage bine voitoarea i mult patriotica domniei-voastre atentiune, deplangand totodatal indiferenta societatii pentru aceste sacre institutiuni.
Onorata Adunare I Dupa cum in tara noastra, asa 0 in
toate tarile ortodoxe, este recunoscut, ca laiserica este in slat 0
statul in Biserica, de oarece tot acei cetteni ai statului sunt
membri ai bisericii ; i deosebirea sta numai in privinta urzirei, precum 0 a mijloacelor prin care i ajung scopul bor. Adied biserica i0 are urzirea sau inceputul sau dela Domnul Iisus
Hristos, mantuitorul omenirei, iar statul dela reunirea indivizilor sub un principe, rege sau Impair-at. Biserica Ii ajunge scopul
prin invtaturile sale 0 statul prin legile sale. Incat deosebirea

bisericei lui Hristos de Stat, sta tocmai asa ca si a sufletului de

acesta este supus statului, iar cellalt bisericii. $i cu
corp,
toate acestea, trebuesc sa stea laolalta ; caci precum vedem, ca
de0 sunt doua elemente eterogene, dar
sufletul i corpul,
care in privinta sufletului este memtotusi chibzuesc un om,
bru al bisericii, iar in privinta corpului cetaltean al statului,
0 nu stau
tot asa Biserica i Statul pot subsista impreunal,

www.dacoromanica.ro

44

in nici. o colisiune, nici sunt una alteia periculoase, (Dreptul canon, A. $aguna, pag. 279). In cat priveqte mijloacele pentru a-0

ajunge scopul, de0 sunt diferite, totu0 au una 0 aceia0 tinta :

fericirea poporului ; caci pe cab.' vreme statul, cauta prin legi
a guverna poporul ; biserica. prin invataturile sale, il invata a se
supune, a le asculta, a fi moral. Dar, domnilor, daca este aqa,
pentruce oare atata indiferenfei pentru bisericd, religiune si
clerul nostru national? Cum ? au ajuns a nu mai fi necesare
ca 0 nite lucruri de moda ? 0 ! ce nemernicie ! lucrurile de

moda astazi sunt; maine nu, cad sunt lucruri omene0i, opere
trecatoare ; insa religiunea este de origina divina, qi ea a guvernat 0 va guverna prin principiile sale totdeauna omenirea ;

ea va, fi busola prin care nu nurnai un om va merge pe calea

mantuirei fara pericol, dar chiar, cu atat mai mull pentru o na-'
tiune
pentru o natiune, ca a noastra, tanara, menita dela
Dnmnezeu a deveni mare 0 puternica aid la portile orientului.
Da, Domnilor; statul are nevoie de religiune i prin urmare de
Biserica 0 clerul sau ; caci un stat fra de religiune, este intocmai, ca 0 corpul fara de suflet, prin urmare asemenea unui
cadavru, ce arata ca.' a fost un om, dar astazi nu mai este,
pentru care va voiu aduce ad cuvintele insu0,1a. lui Plutarch care
a zis : Co mai usor ar fi a zidi o cetate tn act', de cdt a
fonda un stat feirei cult religios". (adv. colot dupre Candila, Cernauti, an. II, 1883, p. 192) ; iar Roscher a zis : CO Wei un popor

n'a pierit, fiind religios si moral" (Idem, p, 193), $i afara de

aceasta, insu0 Istoria ne arat, a poporul Iudeu atuncea a fost
mare 0 puternic, cand Religiunea a fost respectata mai mult,
child poporul a fost mai mult unit qi nedesbinat in privinta religiunei ; i, din contra, indata ce dispretul religiunei, luand locul
respectului de 'Ana' atuncea, aceasta a facut, ca sa cada sub

dominatiunea popoarelor vecine ; asemenea 0 cu poporul grec 0

roman. $i daca mie nu-mi este permis a da lectiuni in aceasta
privinta barbatilor notrii de stat, apoi voiu aduce ad cuvintele
unui mare patriot, unui mare diplomat european, cuvintele insu0 a printului Bismark, care iata ce a zis : Cum ar putea
oamenii vietui la un loc, in mod regulat, fara credinta 0 religiunea revelata, fara credinta in Dumnezeu, care voete binele

www.dacoromanica.ro

45

fiecaruia, Fara credinta in judecatorul mai inalt in viata viitoare.

Daca n'asi fi crestin, atuncea n'asi mai sta nici o oral in postul
meu,., daca n'asi crede in providenta Dumnezeiascal, care a dis-

tinat natiunea asta germana a fi mare, atuncea a

loc activitatea mea diplomatical,

depune pe

ce am aratat-o zece ani de

zile, fatal cu absurditatile de toga maim, i pe care o am numai

dela credinta mea cea tare, si hotafat. Luati-mi aceast credinta,
si lath ! cu ea mi-ati luat i patria. Daca n'asi fi crestin foarte credincios, daca n'aqi avea baza prea minunata a religiunei, atuncea
n'ati fi avut cancelar ca acesta" (Dupal Candela). Acestea sunt
cuvintele distinsului barbat de stat al Germaniei, care, ca i un
alt Moisi, Licurg si Solon, pus in capul diplomatiei scumpei sale
tri, tinde sa facal fericirea compatriotilor sai.
,
Onorafd adunare I Tot inteuna din intrunirile noastre precedente, onor. domn Iancu Codrescu -a zis, arakand preocuparile barbatilor nostri politici pentru consolidarea i organizarea
din luntru a statului, ca noi, prin faptul declararii independentii i fondarea regalitatii in tara noastra, reincem o opera, deja
conceputa de Stefan cel Mare, care se intrerupsese prin intamplarile vremurilor, tinndu-ne in loc eateva secole. Aceasta declaratiune a domniei sale ne umple inima de mari sperante, c
guvernul M. S. Regelui Carol I, care, prin intelepciunea politica
si prin barbatia vitejilor de la Plevna,
a rupt cu trecutul cel
odios --. intre alte chestiuni de vitalitate pentru tara,
va
avea si o deosebit atentinne asupra bisericii, religiunii i
clerului nostru national ; cad, inteadevar, clack' vom a-

runca privirea asupra preocuparilor politice ale lui Stefan cel

Mare, 0 intre ceiace vedem azi
in privinta religiunei i bisericei
gasim o mare deosebire. Si oare pentruce Stefan cel
Mare dadea atala consideratiune religiunii ? Pentruca vedea numai prin religiune i biserica mantuirea neamului romnesc 0
de aceia a chutat s o inrdacineze in popor. Si untul de lemn
religios ce a turnat in candela noastra nationala,
a tinut-o
mult timp aprinsa, viguroasa,
si oricAte furtune au dat peste
aceasta taxa,
romanul n'a pent. Si astazi stau bisericile ce a
ridicat pentru gloria lui Dumnezeu,
in numar de peste 40,
spre a da de rusine tendintele acelora ce voesc a stinge simtul
religios din popor.
www.dacoromanica.ro

46

Assazi, Domnilor, se observa in poporul nostru o decadenta

morala destul de mare $i aceasta vine din cauza scaderei simtului religios. Sunt unil cari nu voesc sa $tie de frica sau respectul de Dumnezeu, care este inceputul intelepciunii, ci se cred
c au ajuns filosofi, priceputi, numai de colo, ca-qi zice, ea' este
socialist, anarhist, nihilist, comunist $i mai cate de acestea. Ins,
Domnilor, nu este numai atata, c ei Ii zic $i se cred a$a, ci
cauta a induce in eroare i pe alii, uitand c .prin aceasta,
slabind credinta in Dumnezeu, slabesc qi legaturile morale ce-1
tin pe om. Cu totii titi, c leaganul unor astf el de tendinte este in Ia5i, i mi se pare ca $i-a facut un altul $i in Bucureqti,
de unde Ii trimet prin publicitate doctrinele lor in toate partile tarn noastre, atat prin ora$e cat i sate.
Ei trambita revolutiunea prin care sa-0 ajunga scopul de a
distruge nu numai religiunea, dar orice organizatiune sociala
promitand a aduce toate fericirile asupra poporului ; dar oare nu
prin revolutia dela 1793, francezii lepadara cultul religios, i ce
au pus in loc ? Ce sa pun a ? Rafiunea, titi prin ce era reprezentata ; a$a ca, in timpul venirei lui Napoleon la putere, vazandu-se aceasta nemernicie, a trebuit sal se restabileasca religiunea
lui Hristos, .

Precum Francezii atuncea, tot a$a sunt i la noi oameni,

cari cred c n'ar mai avea trebuinta de religiune, tinandu-se numai

de ratiune. Dar acei ce cugeta in modul acesta, nu demonstreaza decal ca nu cunosc insa fiinta religiunei i a omului, ceia ce
este din contra, ca rupand legatura dintre religia cre$tineasca $i
cultura omeneasca, s'ar cauza ni$te consecinti loarte triste. Si
pentru a VA proba aceasta, v voiu cita cuvintele faimosului publicist englez Burke, care, iu opul sau Despre revolutiunea
francezei", a scris urmatoarea pagina interesanta l plina de frumoase invataturi : Noi stim, zice Burke, $i suntem mandri ca
$tim, cum cd omul in calitatea sa naturala este fiinta religioasa ;
c ateismul contrazice nu numai ratiunea dar i instinctul nostru,
$i cum ca nici nu este in stare a predomni pe un timp
indelungat. Si clack' noi, intr'un moment de ratacire, in nebunia
unei ameteli ce ar aduce-o i acel spirit infernal, care in pregent face! ca in Franta toate & se framante $i sa clocoteasc0,"

www.dacoromanica.ro

47

am lepada religiunea crestineasca, care a fost pana acum gloria

si mangaerea masted si izvor insemnat pentru civilizatiune, atat
la coi cat si la alte popoare, atunci n'am arata, decdt doard
nernernicia noastra proprie. $i fiindcei spiritul n'ar putea suferi acest deert, rna" tern ca vre-o superstifie grosoland, skicdcras6

i degradatoare err prinde locul reRgiunii." (Reflex. sur

la rev. de France, par E Burke" p. 189, dupa Candela" an.

1883, p. 188) ceia ce nu mai putin si renumitul Bonnet zice :
Lipsa religiunii cauzeaza in cugetarile si simtimintele omului un
desert nemarginit Si apoi, lepadand credinta, omul usor cade in
superstitie." Apoi mai zice : Daca voim ca spiritul omenesc sa
nu se invenineze, trebuie sa-i dam nutriment sainatos" (Trad.
de A. Nicolas a Oeuvres de M. de Fontanes, Ibidem).
Religiunea, duprecum am vazut, nu mai incape nici o in-

doiala Ca ea a fost considerata totdeauna de oamenii cu mari

prevederi, ca o garantie sigura pentru existenta unui popor ; de
aici vine, ca si toti legislatorii omenirii au trebuit sa-i dea locul ce merita. Chiar insusi vechii barbati politici ai acestei tari
Inca ne afirma, prin pretioasele lor documente, ca un stat nu
poate subsista fra dansa.
Iata pentru ce vedem, cal stramosii nostri au dotat biserica noastra nationala, cu niste averi asa de insemnate, incat Cezar Boliac zice, ca a treia parte din pamantul Orli noastre este proprietatea sfintilor, ir valoare de peste 2 miliarde 1 (Cezar
Boliac Monastirile din Romania" Bucuresti 1862 pag. 11). Cu
toate acestea, Domnilor, sunt altii cari afir ma din contra, ca ce
are aface biserica si cu cultura moderna intre care este contrast;
ad va voiu aduce marturia lui Hettinger, care, in opul sau apologetic al crestinismului, zice intre altele : Ca este vorba desarta, daca se sustine, cal intre biserica crestineasca si intre cu
tura moderna ar fi existand contr ast ; el este doara numai acolo, unde nu-i cunoscuta ideia bisericei, sau unde cultura degenereaza in inteles dusmanesc pentru crestinism. Cauza lui Hris-

tos si a bisericei sale, este irnpre unata in mod solidar cu fiecare progres adevarat a spiritului omenesc ; apoi zice : Nurnal
sarea bisericei este In stare a conserva popoarele de decaderea moralei, CuItura urnapisticei PO de oreftirrism degenereazei

www.dacoromanica.ro

48

fn cruzimele revoluflunei i ale comunei" (Dupa Candi la" citaU., p. 189,)

Auziti domnilor, la ce rezultat ne duc m4carile aa zise

naturaliste i tiintifice, cari exclud religiunea 0 biserica ? La
revolutiune I In aceste micdri cred c nu este om, care s nu
cum pretind a fi, de
vada nu numai o tendinla qtiintifica,
oarece tiinta o iubim i trebuie s o iubim 0 stimam cu totii,
ci o tendinta interesata, rasturnatoare, perturbatoare de ordine
sociala, menit a distruge nalionalitatea noastra. Da, zic : menita a distruge nationalitatea noastra, cad dad toga' lumea recunoa#e necesitatea religiunii ca o necesitate de stat,- cu atAt
mai mult noi, unde cuvntul de creOin este identificat cu cel
de roman. Cer nou 0 pamnt nou" striga atletii socialismului.;
noi insa s le raspundem : duceti-va in alte parti unde n'a strabatut razele creOnismului de va intemeiati regatul vostru ; pe
acolo, unde apostolii lui Hristos lupt contra intunericului celui
gros al idolatriei 0 al ignorantei, facand loc, pe langa cretinism
0 civilizatiunei europene, cu care ne falim in fata lumii. Pe pamntul romnesc, nu prind radacini n4te astfel de doctrine otravitoare ; romanul i0 are o tinta precisa de urmarit : tinta nationala iar nu cosmopolita i periculoasa individualitatii noastre
ca stat. Iata pentru ce, domnilor, este necesara religiunea intr'un stat, pentru e ea este care-1 ajuta in atingerea scopului
0 tocmai pentru aceasta inamicii tarei acesteia striga,
sau,
ca 0 jidanii, contra lui Hristos ; cal religiunea s se rastigneasch., adica : sa se nimiceasca" sa se nimiceasca" I caci ea tine
poporul in sclavie i ignoranta ; ce cuvinte dqarte I In sclavie i
ignoranta" ! Cum de au uitat ace#i invtati istoria patriei noastre !? Dar oare nu 0 religiunea a salvat tam aceasta din atatea
pericole, ca astzi nite oameni sa gaseasca un cer liber, senin,
0 o libertate ce alte popoare ni-o invidiaza ? Da ; caci, and
strabunii no -trii pe la 274 dupa Hristos au fost parasiti aci in
Dacia Traiana de ajutorul Romei, stramutndu-se legiunile de catra

Aurelian deadreapta Dunarei, cine a fost aceea care a deschis

poporului nostru u0le culturei, i 1-a aparat, ca sa nu fie stins
in viata lui social i nationala ? Nu biserica ? Da ; Istoria Romnilor de pretutindenea este aa de lesuta cu viala bisericii,
www.dacoromanica.ro

49

in cat despartirea miqcarei nationale de religiune, ar avea urmai-He cele mai grele pentru existenta bor. Pentru aceea este 0
una din datoriile cele mai sfinte ale fiecarui roman, ca aceasta
legatura sa o respecte 0 sa o cultive cu , pietate, fiind convins,
ca de &Ansa depinde viitorul poporului nostru.
Dar religiunea i biserica nu poate sa existe fara sa-0 aiba
0 reprezentantii sal, predicatorii sal, ean l. sa lateasca principiile
sale, invataturile sale, poporului ; sa venim prin urmare 0 la
chestiunea clerului nostru national, care mai mult ca ori i ce,
in tara aceasta a fost aqa de mult dat uitarei. Si in adevar, i
aci imi vine iaraqi acea intrebare : pentru ce atat dispret, pentru
ce atata desconsiderare ? au clerul n'a insemnat nimica, nu insemneazd 0 nu trebue sa insemneze nimic in aceasta tara, in
aceasta biserica nationala romana a lui Hristos ? Da, clerul este
necesar, el trebue sa fie ridicat prin cultura, morala i stare
materiald acolo, ca s poata corespunde chemarei sale. Si cu cat
se va neglija cauza clerului, se va neglija cauza bisericii
0 cu
aceasta
cauza noastra nationala. Si cu durere trebue sa observam, ca astzi atacurile cele mai violente 0 dispretuitoare

sunt indreptate in contra lui. Si oare pentruce acest dispret ?

Cum ? noi preotii suntem veniti pe pamantal Romaniei din alt
tara : din Japonia ? din China sau de aiurea ? ; lucram contra
patriei noastre ? Nu ! nu ! Noi suntem facuti preoti in virtutea
legilor tarei, am trecut gradele de invatamant ce se cer prin aceste legi ; am fost ceruti de popor,
in urma careia
conform
legilor statului 0 canoanelor bisericii, am fost hirotoniti fie care
pentru vre-o biserica, unde fusesem ceruti de popor. Intrucht
ne indeplinim datoria noastra de preoti, aceasta o facem dupa
cat putem ; ceiace tin a spune este, c suntem pu0 in imposi-

bilitatea de a ni-o indeplini cum se cade, din cauzd : pe deoparte, a insuficientei culturei ca se & celor ce se devota preotiei, iara pe dealta din lipsa mijloacelor de trai ce ni se ofera ;
in cat fiecare pentru a se sustine pe sine 0 familia, este nevoit
a imbratia vre-o ocupatiune, de multe ori nepotrivita caracterului misiunei sale.
Oamenii no0rii morali0i s'au ocupat in special, s afle care

sunt cauzele decaderei simtului religios in popor 0 cu aceasta

4

www.dacoromanica.ro

50

a moralului, i au gasit pe langa multe altele : epoca cea trist

a fanariotilor de mai bine de 100 ani
prin care am venit in
apropriere cu orientul cel conrupt i demoralizat, iar pe langa
aceasta, ca boerii farii noastre i apoi mai pe urma insu0 statul au trimis tinerii in strainatate, 0 mai cu seama in apus pentru
studii, i ce s'a intamplat ? Acolo, in occident, fiind o lupta de
secoli intre biseric j puterea civila, pe care clerul catolic a
cautat s'o subjuge
s'a format in conseciata un curent contra
preotimei, 0 din acesta cauza
chiar contra religiunei ; ace0.i
tineri educati i instruiti sub ni0e asifel de principii, n'au eau-

tat alta, cand au venit in fara, decat sa le puna in pactica, s.

le sadeasc i sa le nutreasca in detrimentul conservarei caracterului nostru national, Da, acolo, in occident, clerul fiind organizat cu totul altfel, ca la noi in ortodoxism, sa intelege c'a
urmarit i scopuri egoiste,
scopuri de suprimatie lumeasca, de
subjugare chiar a autoritatii civile, de dominatiune asupra principilor, regilor i imperatorilor,
atribuinduli papa o autoritate
suprem pe pamant, numindu-se pe sine soare qi pre imperator
lima, ca, dupd cum luna Ii imprumuta lumina dela soare, tot
aa i autoritatea imperatorului trebue sa emane dela papa, uitand declaratiunea ce Domnul Hristos a facut, ca imparatia sa

nu este din lumea aceasta", c n'a venit sa intemeeze regate

i imparatii aicea, dupa cum il ateptau evreii, ci sa-i invete pe
oameni, cum sali indeplineasca datoriile catre Dumnezeu i in-

tre dnii. In cat papii, uitand sau mai bine zicand,

lsand

la o parte adevaratele principii ale Mantuitorului, pentru care

venise in lume, au facut multe abuzuri din puterea, ce 0.-o insueau,
introducand inquisitiunea prin evul mediu ; iar pe
imperatori Ii umilise aa de tare, in cat bietul Enric IV a trebuit
sa treaca munfii... cu sofia i copii sai prin genii cel mai mare,
pentru a merge la castelul Canosa, in Italia, ca sa-0 cear iertare dela papa, unde ezti vre-o trei zile in frig i omat pand
II primi. Au dreptate nu numai istoricii sa critice asemenea purtari brutale ale papilor din acel timp, ci oHce om. Ins sa nu
se uite i aceasta, ca ei erau oatneni i ca oameni au gre0t, nu
religiunea i principiile sale sunt vinovate de ceva. $i unde este
un eau, o boala, trebue curarisit, i daca este o buba trebue

www.dacoromanica.ro

51

sa se tae de pe corp, pentru a nu-1 cangrena ; nu ins,

in scopul de a vindeca corpul, sa se caute a-1 omora, cum fac
acei ce voind a combate abuzuri de ale clerului, combat i voiesc a nimici religiunea. Altfel, domnilor, au stat lucrurile in orient, in ortodoxism ; aci biserica, fiind constitutionala i-a pastrat caracterul sau in toate timpurile, in cat nu un om a dispus
absolut, i nici nu i s'a dat aceast autoritate, ci autoritatea cea
mai mare a fost sinodul, fie general, in afacerile canonice i
fie napentru intreaga biserica a lui Hristos,
dogmatice
in ceeace privete afacerile administrative i disciplitional
nare ale clerului dintr'o tard, cu privire la cretirea simtului religios i moral in popor, $i cand s'a intamplat chiar, ca un
cum s'ar
patriarh sa-i aroage un drept, s faca i el pe papa,
zice, a intimpinat mare opozitiune din partea poporului i chiar
a clerului national, Ap., nu voi merge a cita alte fapte, ci, ma
voiu margini la unul din Istoria noastra bisericeasca-nationala,
intamplat la anul 1394, cand muri in Moldova Episcopul din capitala sau Mitropolitul frii, Patriarhul din Constantinopol sub
inspiratiunile curtii bizantina, a trimis aci un Mitropolit, pe Ieremia, care n'a fost primit de clerul qi poporul Moldovei, ci clanii
i-au ales pe Iosif, Moldovean ; cad vedeau prin aceasta o calcare
trimitandu-se de
a canoanelor .1 o dorinta de suprematie,

Patriarh in tam. Moldovei un Mitropolit grec, strein de nationalitate, din care cauza patriarhul infuriindu-se, a afurisit pe Metropolitul Iosif i pre Episcopul Meletie, ba chiar i pe toti Moldovenii, care ar primi binecuvantarea lor, lasand administrarea
spirituala a bisericii Moldovei Protopopului Petra ; insa Moldovenii, netinand cont de aceasta, n'au respectat furtunoasa hon.' rare a Patriarhului, din care cauza patriarhul, a trebuit, sa cela Tarnov
deze, trimitand pe Metropolitul ski, in alta parte
(Cronica Romanului de P. S. Episcop Melchisedek).
Cu toate acestea, Moldovenii, nevoind a rupe de tot relatiunile cu Patriarhul de Constantinopol, nici a, se supune pretentiunilor sale, au cautat sa dea lucrurilor o solutiune impaciuitoare, cad se temeau pe terenul national, c rupand cu marea
biserica dela Constatinopol, ar fi urmat ca s dea loc altor tendinti de catolizare din partea fribor vecine,
iubitoare de cu-

www.dacoromanica.ro

52

ceriri, si de aceia cu suirea pe tron a lui Alexandra cel Bun,

au intrat in tratri de pacificare. Vedeti dar, ce intelepciune au
avut strAmosii nostrii, ce tacticA mintmat. Ei 0-au zis : omul
trebue umilit, nu dispretuit ; religiunea trebue respectat si conservat. $i acum invAtati-vA bArbatilor politici" I hid, Domnilor, tactica stralmosilor nostrii, si intelepciunea lor politica, Asa
s'a purtat Alexandra cel Bun, asa si $tefan cel Mare, pentruca
vedeau in religiunea noastr crestineascA pe angd virtutea adevarurilor si sublimitatea moralului ei, si conservarea individualitatii noastre nationale.
Duprecum vazurAm mai sus, adevAratele cauze ale slbirei
simtului religios si decklerei morale de azi, dupre observatiunile
moralistilor, pe langa allele, sant : perioada de nenorocire a fa-

nariotilor, cnd s'au strecurat tot ce oriental avea mai corupt,

pentru a veni in tara noastr sal insemne ceva, fie ca Domnitor,
fie ca mai Oiu eu ce functionar; apoi cA o alt cauz. a mai fost
si transplantarea din apus a urei contra clerului bisericei si prin
urmare si asupra religiunei,
incat prin aceasta s'a format un
curent nenorocit in contra bisericii O religiunei, format din
niste elemente, parte cu intentiunea de a distruge nationalitatea
noastrA, parte de unii ce caut prin aceste idei la mod, sA-si
dee titlul de docti, gata a conduce omenirea la mantuire
la
prApastie.

SA venim deci la clerul nostru national, si s ne intrebdm

iarsi pentruce atdt dispret pentru el ? Cum ? nu mai este necesar la nimica ? n'a fost necesar ? si nu va fi necesar la nimica in aceastA tard plin de aspiratiuni.., ? Au clerul nostru
n'are trecutul sAu glorios ? S'a amestecat in politica militanta,
rsturnand guverne, pe Domnitor ? A cautat s subjuge autoritatea puterei civile, sau a mers mn in manA cu natiunea si
la moarte ca si la viata, la bine ca si la rAu, fiind un calauz
mantuitor al ei ? Da, domnii mei, clerul nostru national, nu numai cal a fost mam in mana cu natiunea la toate actele mari
nationale
secondnd-o cu ajutorul sau, dar s'a distins cu deosebire pe terenul national ca si pe cel cultural. Caci daca: ne
vom intreba : unde se invata cartea romneasc panal in timpurile din urmA, au nu in monastiri ? Au nu in pridvoarele bi-

www.dacoromanica.ro

51

sericilor era coala steanului, ba chiar 0 a orapnului in lipsa

de alte localuri anumite ? Au nu preotul 0 dascalul erau invtatorii copiilor ? in cat de acolo au ramas 0 numirea cantaretilor biserice0i, de dascali sau invatatori, pentruca ei invtau
pe copii carte. Au nu au fost in monastiri cele intai tipografii,

care au dat natere 0 cre0ere literaturei romane0i ? Unde s'au

tiparit carti biserice0i in limba romana ? Au nu figureaza intre
distinqii barbati care au cultivat limba romaneasca 0 multi pastori
ai bisericii romane0i ? ca Varlam, Mitropolitul Moldovei, care in
timpul domniei lui Vasile Lupu, a infiintat tipografie qi a tiparit
carti in limba romaneasca ; in cat, in precuvantarea cartilor sale
nu se satura in destul a pronunta cuvintele de : Roman, Limba
Romneasca, Carte Romneasca (Discursul Inalt Prea Sfintitului
Mitropolit Iosif Naniescu, in Senat, din anul 1879).

Apoi Dosoftei cu psaltirea in versuri, care atat de patriot,

a fost in cat a dat psalmilor lui David alt turnura, localisand
qi acomodand cuprinsul lor circumstantilor tarii noastre din timpul sau, cum zice P. S. Episcop Melchisedek in Cronica Rombnului i a Episcopiei de Roman" : cetind psalmii lui Dosoftei,
Romanul intimping circumstante de ale tarii sale ; in ei transpira
simturile 0 durerile patriotice 0 cre0ine0i ale autorului pentru
tara sa ; conspirarile dumanilor din afara, comploturile interne,
cruzimele razboaelor etc. Dar Iacov Stamate, Veniamin Costache
0 cati altii, nu numai din Moldova, dar 0 din tara Munteneasca ;
tot asemenea qi pe terenul national inca s'au distins foarte mult.
Au nu preotul Farca din satul Farcaqenii, judetul Romanati,
a incins sabia in timpul lui Mihai Viteazul, and, distingandu-se

prin mai multe vitejii, a capatat dela acest donm slujba de aga
sau general de pedestrime ? 9 Asemenea i Mitropolitul Eftimie
nu era companionul iubit al acestui domn viteaz 1 dar nation
nu era consilier intim a lui Tudor Vladimirescu ?-0 ate exem-

ple n'am putea aduce in aceast privinta din Istoria Patriei

Noastre. Acei ce voesc a innegri biserica i clerul nostru national, citeasca Istoria Bisericii Romane qi vor vedea nu numai
c preotul roman s'a distins pe calea culturald, dupacum a
1) Istoria lui Mihai Vileazul de Nicolae Blcescu pag. 185.

www.dacoromanica.ro

54

dispus 0 el de 0iinta,

multa, putina, dar qi pe calea nationala.

$i sa nu ne asurzeasca cu istoriile inquiziiei i despotismul papal,
exercitat in decurgerea timpurilor asupra puterei civile. La noi,
preotul, emanand din natiune, n'a fost decht al natiunei 1i pentru
natitme ;
mai cu seama, ca in ortodoxism, preotul, nefiind celibatar, este legat de societate qi prin familie. $i deci se tern
poate unii, ca, daca vor ridica preotimea prin cultura qi stare materiala, ea ar fi periculoasa ? Acestea sunt n4te temeri foarte
neinte meiate bazate pe o complecta ignoranta a Istoriei Patriei
0 a organismului bisericei ortodoxe. Apoi, ce cugetati dvoastra,
cand un preot ortodox s'ar incerca s Lai ceva contra natiunei
contra neamului sau, care-1 e duck instrue0e i nutre0e ? Au nu
qi neamurile l'ar trage din toate partile, aratandu-i c a gre0t
pi prin urmare '1 disprefuesc ? Ceeace la catolici sau papista0,
nu poate fi aqa, caci acolo, pe langa ca preotul este celibatar,
apoi este ca un saldat, un instrument al papei, servind de multe
ori numai interesele papale, pretinse ale religiunei '). Aci nu este
biserica, cum s'ar zice stet in stet, ci este a statului i concura
cu el la fericirea poporului i numai a poporului, din care face
parte, identificandu-se cu el, 0 servind cauza nationala 0 nu a
cosrnopolitismului ce se propaga in tara, de catre acei ce se
vede ca n'au tara. V'a5 mai putea aduce in sustinerea acestor
zise despre clerul national, pe fratii noqtrii din Transilvania pi
de pe aiurea, cari au facut i fac minuni de devotament pentru

natiunea lor, in cat 0 este zicatoarea intre Unguri, c de s'ar

putea pe .toti preolii romdni i-ar pune intr'un tun". Da, preotii romni din Transilvania sunt alaturea cu connationalii lor la

toate imprejurarile, suferind impreuna cu ei apasarea strainului.

Am avut ocaziunea de a-i cunoa0e, acum doi ani in urinal, in
1882, cand am avut fericirea sa merg in excursiune prin Trantilvania impreuna cu elevii qcoalei normale din Barlad, sub conducerea mult stimatului domn Ion Popescu. Tot atunci am auzit
lauclandu-se pastorii protestanti, cari, ca i preotii ortodoxi, fiind
1) Preolimea formeaz5 la ei un regiment, care dup cum mi se pare
a zis Bismark in Parlamentul German in 1875, nu numai n'are vointa sa, dar
nici este iertat si cugete altmintrelea, decum cuget Papa.

www.dacoromanica.ro

55

legati de societate prin familie, c sunt cei mai activi povaltuitori i impreun lucratori cu confratii kr. $i ca de pe amvoanele bisericilor se predica patriotismul, alaturea cu cele dintai
virtuti ale cretinismului, -land i lectiuni felurite pentru viata
practica. Cate nu invata .cineva din nite astfel de excursiuni !
0 ! de ar da Dumnezeu s vedem i noi amvoanele bisericilor
noastre, rsunand pentru binele religiunei, a moralei i a iubitei
noastre tri ; caci multe aspiratiuni avem noi Romanii de indeplinit in calatoria ce facem pe aceast lume,., i prin urmare, de
ce temeri, in ceeace privete cultura clerului nostru national ?
Oare, cand clerul a fost cel mai invatat din massa poporului in
Oral la noi, dud numai el cultiva tiinta i limba in taxa, n'a
fost atat de folositor Orli. ? dar, astazi cand poporul a luat alt
multumit oamenilor, cari au confatal,
tiinta este intinsa
lucrat i conlucreaza la luminarea lui, de ce temeri, dad preotul ar fi egal in tiintal cu lumea civila ? Cum vedeti, i ad nu
este adevarul cu adversarii bisericii, ci cu noi, sustinuti de istope care o ignoreaza iniria noastra nationala i bisericeasca,
micii adevrurilor sublime la care s'a inchinat stramo0i nostril,
Cum ? n'avem nimic de facut ? nu vedeti massa poporului cal se
demoralizeaza, bietul preot, neavand o cultural distins, i mai
mult decal atata, neavand pozitia material, este redus a nuli
putea indeplini datoria cum se cuvine, de apostol al religiunei
pe care trebue sa le serveasd, ca unul ce
0 al patriotismului,
a imbratiat aceasta cariera sfnta i nobild in aceast lume.
Ati vazut, cred, en i alaltderi, mu!ti preoti veniti dela

tara intre cari unii erau in a.a stare, ca citei mizeria cea mai
cumplita, numai de pe exteriorul lor. M. intreb acum, ce ar
ralspunde oare, unul din domnia-voastra, care, intalnindu-se cu
tzn amic

sau cu un cunoscut, venit din Paris sau din Viena

prin Barlad, la vederea acestei cumplite mizerii i ar fi intrebat :

cine sunt acetia ? desigur, c spre ru0nea noastra ar fi raspuns ; Sunt preotii notrii Romani ! Ru0ne, domnilor, pentru a
mai vedea o aa cumplita mizerie in cler i biserical. Stramo0i

no trii au dat biserica cu averi, ce se afl in mainele statului ;

prin urmare Biserica Romana numai sarac nu este ; ramane ca
natiunea prin reprezentantii sal, s fad aceea ce trebue pentru

www.dacoromanica.ro

56

inlfarea bisericii atat in privinta cultural, cat si materiala, dotandu-o cu Seminarii bune, o Facultate Teologica cel putin, si
sa asigure imbunatatirea soartei clerului, ca o remunerafiune pentru

serviciul ce a adus si aduce Patriei si. Bisericei, pentru care are

dreptul, iar nu numai datorii.
'Ltd, ceiace nafiunea trebue, intre allele, a cere dela reprerentanfii sai ca s facd, mergand in camerile farii noastre, -, s
continue, ceiace stramosii nostrli au inceput, voiesc a zice, c
nationalitatea are mare nevoie de a fi susfinuta si prin religiune, Au nu stim cu tofii, cum s'a fault incercari de catolizare
in faille noastre romanesti si acestea cu scopuri politice, la care
stamosii nostrii s'au impotrivit, cad vedeau in aceasta o distrugere a nafionalitafii si. o cucerire, pe calea politica, a ye-

de dominafiune. Apoi, ce dovada mai mare

v'asi aduce eu, de puterea ce are religiunea pentru a suscinilor

lacomi

fine nationalitatea, daca nu pe poporul Iudeu, care raspandit pe

tog suprafata globului nostru printre diferite popoare, totu0
traeste s'i va trai, cad religiunea este respectata, asa cum o au
ei, si fin la ea ! Si sa se stie, ca atuncea, cand vor pierde religiunea lor, de sigur li se va intampla contopirea cu celelalte
nationalitali printre care se afla raspandit, Cum ? aceasta nu
poate servi ca o lectiune ? Tocmai din pafaniile si experienta
de toate zilele, trebue sa ne invafam, ce este bun pentru viafa.
noastra. Sal lipseasca deci inparcherile, o unire a tot ce este
roman sa existe, credinta noastra stramoseasca si obiceiurile
noastre nafionale caracteristice trebuesc conservate, caci numai
asa vom putea deyeni ceiace asteptalm in viitor. Tara noastra
are o tint& de ajuns : De a deveni mare I si tocmai de aceia
inimicii yard zizanie intre noi, ca sa ne imparechem, pentru a
ne stapani, dui:4 zicera latina : Divide et impera, si. fiindca cu
cosmopolitismul, nu ne putem impaca, deoarece nici celelalte fari
nu-1 vor, de aceia, respingandu-1 ca periculos individualitatii

noastre ca stat, sa ne unim si pretutindenea sa auzim numai

zicerea : Eu sunt Roman, 0 pe cat volu tral, Roman voesc
a fi, i ca Roman voesc a lucra" I
Iata, domnilor, modestele mele cugetari, ce am avut curajul

s vin inainte domniei voastre spre a le revela; dorinf a mea,

www.dacoromanica.ro

S1

ta si a domniei voastre,. precum si a tot Romanului voitor de

bine, pentru tam- sa, este, ca religiunea,aceasta busola i garantie neperitoare, nu numai pentru un om, o familie sau o societate, ci pentru toga omenirea, sa fie respectata, conservata si
sustinuta ; cdci omul, zice Sf. Scriptural, nu numai cu !One va
trol, ci i cu tot cuvdntul, ce esd din gura lui Dumnezeu, edict,
c noi n'avem nevoie numai de materie, ci avem nevoie si de
partea spirituala, sfatuitoare, manoducatoare ; iar acest manoducaltor, mai sigur, mai impartial i mai drept, nu poate fi decal
aceastal sfanta legatural, care ne uneste cu Dumnezeu, arhitectul i conservatorul Universului. Aceasta au recunoscut-o, nu numai oameni de stiinta, filosofi, legislatori, diplomati, ci
religiunea,

si toate popoarele prin experientele de toate zilele, prin viata

lor, pe acest palmant, Inca au recunoscut, ca omul pentru a trali,
si pentru a fi liber trebue sa creada, cum a zis Tocquevile Ca
poporul care voe0e so' fie liber i tare, trebue sd creada, iar
poporul, ce nu voe0e sa creadd trebue sd serveascd" (Dupd
Candela, citatei, p. 189). $i findcal religiunea i morala ce ea
inspiral omenirii, are nevoe de predicatori i de sfintitori ai ei,
deaceia i ridicarea clerului nostril national, prin cultura i pozitiune material, ridicandu-i prestigiul de care are nevoe in fata
poporului ; iar neglijarea ridicarii lui, bazatal poate, dupalcum se
zice, i pe temerea aceia, c daca clerul s'ar cultiva i ar avea
ce manca ar face politica contra vointei tarii, acesta sal nu existe, caci, cum zice Cicero : Historia est magistra vitae, si ne probeaza prin urmare contrariul, i numai unii rau voitori ai neamului nostru, sau unul care ignoreaza. faptele ei, ar mai sustine aceste temeri presupuse.
Fac apel daral, in numele confratilor mei clerici, atat la
onor. domni deputati i senatori, care au binemeritat sufragiul
nostru, cat si catre acii, care poimane se vor alege, sa mearga
in sfaturile supreme ale natiunii, ca acolo, pelanga multele chestiuni arzatoare ale ei s aduca i chestiunea clerului, propunand,
.

Imbunaltatirea invatamantului Seminarial, infiintarea Facultatii de

Teologie, asemenea i imbunatatirea pozitiunii materiale a clerului,

pentru a'l pune in pozitiunea sa-0 indeplineasca misiunea sa

cum cere timpul in care &dim, i interesul de vitalitate al Patri-

www.dacoromanica.ro

58

si pentru ca astfel cu totii s putem zice, ca si apostolul

Paul catre Filipseni : M'am bucurat in Domnul foarte, a iarasi
ei ;

s'a desteptat ingrijirea voastra de Mine".

Am zis.

Sachelar I. Antonovici
9 Noembrie 1884, Barlad.
X

CUV ANT
finut la Inmormdnlarea lui Toma Beldie, din parohia Sf. lie,
la 9 Fevruarie 1885.
Hristos Imi este dobanda fi in WW1
fi In moarte (Fips. 1-21).

Frafilor I
Omul de rand 0 adancit in cele pamantesti se deosebeste de
crestinul bun prin aceea, ca cel necredincios traeste numai pentru
fume si ceste trecatoare, pe cand credinciosul traeste pentru
viitor si pentra vesnicie. Omul desertaciunii cugeta numai la placerile si la dezmerdaciunile aceste pamantesti. Dorinta inimii lui
este aplicata 0 inseteaza numai dupd onorurile, bunurile si dupa
avutiile lumei acestia, si cand ajunge pe patul mortii, acestea
toate pier ca fumul suflat de vant, si nu-i mai ramane alta
nimic, decal adanca parere de eau, ca in viata a urmat cele desarte ; iar crestinul cel adevarat, desi traeste in fume, totu0 nu
vietueste numai pentru lumea aceasta,
ci gustand din placerile si bucuriile vietei, multumeste si nu-si uit niciodata de
Dumnezeu, fie inconjurat de onoruri, ori de bani, de marire, ori
si de nedreptatile lumei trecatoare, toate acestea le priveste numai ca pe niste lucruri, care, precum lumea, in care se afla, asa
si ele sunt numai niste lucruri trecatoare. Cugetele crestinului

bun, sunt totdeauna lndreptate la cer si Dumnezeu ; cand ajunge si el pe patul mortei, se desparte de aceste trecatoare
Para durere, fra parere de rau, pentruca inima lui, nu a fost
lipita de ele. Un asemenea om crestin poate zice atunci cu Apostolul Pavel : Una fac, uitelnd cele de Thddrpt si pe cele
www.dacoromanica.ro

59

din viitor nazuindu-mcl, m6 silesc la dothinda chemcirit de sus

a lui Dumnezeu in lisus Hristos".
Un creqtin bun, care qi-a petrecut viata dupg legea 0 poruncile lui Dumnezeu,
moare in totdeauna linitit 0 vesel,
pentruca atuncea vede, cat este de bine a nu vana cele dearte
0 peritoare, cad dearte 0 peritoare sunt toate cele omeneti,
toate cate nu raman dupa moarte,
caci nici avutia, nici marire
calatoreqte impreun cu sufletul
ci, impreun cu el, calatoresc
numai faptele cele bune, i marire este numele cel bun, pe
care-1 las familiei sale, amicilor 0 tuturor cunoscutilor. Pentru
un atare cretin bun, dupa zisa Apostolului
a muri este doWilda, caci pierde lumea 0 pamantul 0 dobandete in locul lor
cerul 0 pe Dumnezeu ; cad ce este moartea pentru un bun
cre0in, daca nu mantuirea de patimi 0 de suferinte 1? Cate nu
are bietul om de a suferi aici in lumea aceasta, care cu dreptul
se numeqte valea plangerei 0 locul de necaz. Boalele, necazurile, ostenelele, truda 0 supararile se imbulzesc uneori in aa
chip ea adesea eti silt a suferi nu numai dela straini, nu numai dela cei de departe, ci 0 dela ai tai, dela cei de aproape ;
Orul acestor suferinti este atat de mare, atat de lung, incat nimica in lume nu-1 poate curma nu-1 poate nimici decal singura
moartea, pentruca numai ea este capatul a tot sfar0tu1. Nu este
deci o dobanda ? Si
dad candva s'a putut intari acest adevar, cu atdt mai vartos cutez a zice in zilele noastre, cal moartea
pentru crestinul bun este o dobanda ? Aa ni se pare cal lumea
pe zi ce merge tot inainteaza. Da ; ins numai in cele
lume0, in cele materiale, nu 0 in cele suflete0i ; cad,
cu inaintarea cea din afara, scade adesa ori cea din launtru ;
aqa cal in zilele noastre, bundtatea inimei, iubirea de aproapele,
curatia contiintei 0 nevinovatia, le vezi cum scad toate pe zi
ce merge, 0 cu scaderea aceasta se mresc necazurile 0 suferintele cretinilor celor buni. Lucru firesc se pare aceasta, cal cu
numarul celor faii s creasca 0 raul pe pamant. Cine nu poate
vedea ca moartea pentru ceice sufar, nu este deci o pierdere,
ci este o dobanda ?
Moartea pentru cre0inul bun este seara unei zile binecuvantate,
child dupacum muncitorul, ostenit de oboseala 0

www.dacoromanica.ro

6o

truda de peste zi, nu poate simti mai mare mangaliere decat

cand se pot pune la odihnal dupal o oarecare obosealal. Cat de
dulce poate fi repausul pentru unul ca acela, care, mergand sal
se culce, ii aduce aminte, ca' a lucrat un lucru bun peste zi !
Perina contiintei, cal i-a implinit toatal datoria, il adoarme linitit, i vesel se incredinteazal in bratele dulci ale somnului.

Aa se intamplal aceasta 0 cu cretinul cel bun in oara mortei,

Pentru cretinul bun oara mortii este, dupal cum am zis, seara
unei zile binecuvantate, in care aducandu-0 aminte de cursul
vietei bine petrecute, linitit i falral de temere, ii pleac capul
inaintea ingerului mortei, ca s-1 adoarm in somn dulce qi uor.
Contiinta lui este linitital, aducanduli aminte, cal in viata i-a
implinit toata datoria de cretin, atat fatal de Dumnezeu cat 0
deaproapele.

Dupa

viata bine implinital 0 sfarital, nu poate

sal urmeze decht bunatatea, dulceata i fericirea, aa dar moartea pentru cretinul bun este o dobanda, este deci vremea cand
are a-i culege fructele ostenelilor in viata viitoarel).
Acum, dup ce aratarAm in scurt cum se prezintal moartea
pentru
un bun cretin, s'a. ne intoarcem 0 la repausatul ce ne
)
st inainte, Toma Beldie, until dintre poporalnii notrii distini,
s lualm cunotinta i de viata 0 faptele cu care dansul s'a distins in aceast lume. Toma Beldie s'a nscut din parinti steni
la 1814, August in 10 (in satul Jorati-Covurlui). Deprins in me0etigul cojocalriei
s'au ocupat cu ea in tot timpul vietei sale.
Iconornisindu-0 oare care avut, s'a calsaltorit. De timpuriu final
a avut nenorocirea, dupal cum titi, sal se despartal de sotia sa,

intr'un mod foarte dureros, precum tot cu acea ocazie 0 de

un nepot al sail, Nicolae Beldie 2). Apoi, dupacum Arg aduceti
aminte, la 1879 August in 15, a petrecut la venicile locauri i
pe fratele su iubit, Joan Beldie,
unul dintre ctitorii acestei
Biserici,
in amintirea caruia,
pentru a-i indeplini insrci-

narea ce i s'a pus, a fcut chiliile Bisericii cele noud, cu care

1) Dup I. P. Papiu.
2) A murit asfixiata dupa imprejurarea aceasta : Vrand s starpiasca guz-

ganii din beci, i-a dat sara foc cu pucioasA, dupA care s'a culcat, in aceiasi
odae, cu nepotul sau, Neculai Beldie, dasupra beciului, in care usor a patruns
fumul, asa cA a doua zi dimineata amindoi au fost gasiti morti.

www.dacoromanica.ro

61

a cheltuit peste 2000 lei. Toma Beldie a mai imbracat cu argint

gi Icoana Sfintilor mucenici Mina si Haralambie, pentru care a
cheltuit peste 3000 lei. Numai putine dupg moartea fratelui sau
iubit, a mai impartit si pe la rude cate ceva. Un fapt laudabil
a facut apoi, ca a infiat pe copilul Ioan, pe care, gasindu-1, 1-a
crescut de mic, dandu-1 si la invatatura. Biehl batran cugeta a

face din el un cetatean demn, ca si cum a fost dnsul, boala

insa de care a suferit in timpul din urma slbindu-i puterile
a inceput a i se stange candela vietei, tot mai mult pang

ce in cele din urinal, alaltdieri pe la 2 ore, dupal ameaza, Ii dete

sufletul in mainile lui Dumnezeu, caruia in toga viata sa i-a
servit cu credinta i dragoste adevarat crestineasca.
N'a fost om cu stiinta de carte, dar
ca bun crestin
a fi onest in toate afacerile sale. Privind la viata sa,
vedem cal nu putine au fost suferintele ce a indurat ; faptele insa
ce a savarsit si dansul, pe langa mult stimatul su frate, ni
se infatoseaza ca o doirne sfanta pentru sfanta noastra biserica
unde gi-a creiat o amintire vesnica.
Se sting, sa. sting batranii i cu dansii multe din frumoa-

ati.

sele

i laudabilele lor fapte ! and oare, tinerime scumpa, vei

intelege tu, ca omul nu este facut in lumea aceasta numai pen-

tru petreceri, pentru desfatari ; omul nu este facut apoi ca sa

traiasca numai pentru sine, ci i pentru aproapele. and ? nu vezi,
nu auzi risipele de avutii aruncate la carti, la betii si la feldefel
de depravari ? Nu vezi luxul cel ruinator ? Nu vezi multi ramasi
saraci lipiti pamantului, din cauza ca.', in loc de a fi harnici gi
iconomi, ca sa aiba nu numai pentru ei, pentru familiile lor, i
pentru timpul nand vor fi slabi si neputinciosi, ei s dedau la
risipa i ajung in lipsd i sdracie,
injurand pe Dumnezeu i
batandu-si joc de lucrurile sfinte, neluand seama, ca nu Dumnezeu, nu sfintii sunt cauza sraciei,
ci viata lor cea neregulata ! Iata pentruce dela inceput am voit s arat, c moartea
pentru un bun cresiin, este o dobanda, este un bun, prin care
scapa din valurile cele amenintatoare ale lumei acesteia, este ca
o seara binecuvantata. in care omul adoarme 1initit, cad in decursul vietei sale n'a lucrat de cat binele ; ca moartea este pentru
bunul si evlaviosul crestin, timpul and (omul) dupa atata truda.

www.dacoromanica.ro

62

in cursul acestei vieti, merge sal-0 primeasca rasplatirea cea yecinica.

Repausatul Toma Beldie. ne lasa o amintire scumpa, nu

numai prin onestitatea, dragostea si iubirea ce-I caracterisa, dar
si prin mult laudabilele sale fapte, cad nimica nu ramne pe
lumea aceasta dupa moartea unui om afara de faptele sale
cele bune ;
cad numai aceste ii lasa nume bun pe pamnt si
tot ele ii asigura si viata cea eterna, caria vrednic s se faca
prin mila si indurarea lui Dumnezeu repausatul Toma Beldie. Amin.
XI

Barlad, 1885 Septemvrie 12. Se cere la comandamentul

Regim. 12 Doroban/i un certificat pentru serviciul de preot pe
limp de 4t/2 ani, 20 Martie 1881 1885.
Domnule Comandant,

Subsemnatul preot, preand cursul de Religiune, in mod

gratuit, in timp dela 20 Martie 1881 si 'Ana in anul curent, la
plutonul .de Instructie al Regimentului, ce ave-ti distinsa onoare

a comanda, si ne mai putand

cauza

ch.

dela 1 Octombre, anul

continua acest serviciu, din

curent, am sa ma permut

in Bucuresti, spre a urma cursurile Facultatei de Theologie, de

acolo, respectos yin a va ruga, Domnule Comandant, ca s binevoiti a-mi elib era un certificat de modestul serviciu ce-am facut,
pentru care alaturez si o coala de hartie de 1 leu.
Primiti, va rog, Domnule Comandant, asigurarea distinsei
mele consideratiuni si stime ce va conserv.

Preot I. Antonovici

1885 Septembrie 12
XII

Bilrlad, 1883 Septembrie 15. Comandantul Regimentului

12 Dorobanti, certified cd preotul I. Antonovici a predat Religia In mod gratuit la $coala acestui Regiment dela 20 Martie
1881 si panel la 12 Sept, 1885,pentru care II educe multumiri.
CERTIFICAT

--

Sub Subsemnatul Locot, Colonel Cociturescu Ion, comandantu Regimentului 12 Dorobanti, certific ca preotul I, Antonovici

www.dacoromanica.ro

63

a predat cursul de religiune in mod gratuit la $coala acestui Regiment, pe timpul dela 20 Martie 1881 i pang la 12 Sept. a. c.
in tot timpul predarei cursului de religiune pr. Sf. Sa, s'a silit a
desvolta simtul religiunei i al moralei .1 de care trupa a profitat. Pentru care subsemnatul Ii aduc multumirele mele.
Drept care i s'a lib erat prezentul certificnt spre a-i servi la
necisitate.

La Beirlad la 15 Septembrie 1885

Comand. Regim. 12 Dorobanti

L000t. Col. Cocituresou

No. 2766

XIII

Bfirlad, 1885 Noembrie 6. Petitia preotulut loan Antonovici prin care tsi cere concediu de 4 ani dela Ministerul
Cultelor si al Instruct/el, dela catedra de Religie a Scoalei
normale, pentru a urma a Facultatea de Theologie din Bucuresti.
DOMNULE MINISTRU,

Subs emnatul preot Joan Antonovici, profesor de Religie la

$coala normald primara, din urbea Barlad, vazand progresele ce
zilnic se fac in toate clasele societatii, incurajat i de infiintarea

Facultatii de Teologie, in tara noastrd, i in dorinta ce am ca

sal pot corespunde mai cu succes indoitei missiuni ce am imbedtopt, de preot i de profesor, m'am hotarat sa continuu studiile la Facultatea de Teologie, din Bucureti, unde sant i inscris
cu inceputul anului colar curent, .1 unde chiar am urmat cursurile pana la numirea mea acum ca profesor la aceasta catedra.
Aceasta hotarare am luat-o tocmai atunci cand reuisem
la concursul pentru catedra amintita, i la care sant deja numit.
$i acum, spre a nu perde acest post i nici datoriile ce am catre
$coala s nu sufere, cu cal mai profund respect v5. rog, Domnule
Ministru, ca s binevoiti a-mi acorda un concediu de 4 ani, spre
a urma cursurile Fucultatii de Teologie. Ca suplinitor Ira recomand pe Sfintia Sa parintele Econom Ioan Carp, profesor de
Religie la liceul din Barlad i fost suplinitor, la catedra dela
$coala Normala, 0115 acum, la numirea mea.
Convins de inaltele sentimente religioase i culturale, de

www.dacoromanica.ro

64

care sunteti insufletit, sper c d-voastre, Domnule Ministru, yeti

binevoi a-mi acorda acest concediu ; caci, in tam noastra, numai
clerul a ramas in urrng cu cultura, si mai ales cu o cultura mal
intins, cum reclam circumstantele timpului si interesul de vitalitate al patriei noastre. Aceasta o zic, atat in ceia ce priveste
pe preot ca pastor, dupacum i ca profesor de scoala, unde frebue sa alba cat mai intinse cunostinti, spre a propune cu succes tiintile religioase si morale, mai ales acelor elevi, cant insii
vor deveni invaltatori.
Alatur totodata si declaratia parintelui Carp, ca consimte
a ma suplini.
Binevoiti etc.

Preot, I. Antonovici

1885 Noemb. 6.
NOTA. Concediul mi s'a acordat pe 4 ani. Tot printele Carp m'a
suplinit si la scoala de fete N. R. Codreanu", de unde am cap6tat un asemenea concediu dela Caratoria respectiva, reprezentatg atunci prin d-nii :
A. V. Ionescu, primar, i Panaite Chenciu, prefesor la liceu.

XIV

CUV ANT
a Nasterea Domnului, finut la 25 Decembrie 1888 in
Biserica Zlatart, din Bucuresti.
Christos se naste, mriti-L !
Christos din ceruri, intAmpinati-L
Christos pe parnnt, inA1tati-v5.1
Cantati Domnului tot pamntul,
Si cu veselie ludati-L popoare c s'a
I

prea mairit I

Fratilor,

Santa noastra Biserica praznueste astazi o mare sarbatoare ;

ea ne-a pregatit, la aceasta, in curgere de 6 saptdmni, care

formeaza timpul postului Nasterei Domnului, Tot crestinul bine

credincios dela mare pana la cel mic, dela bogat pana la cel
sarac,
o asteapta cu mare bucurie, pregatinclu-se prin post,
pocainta. i imprtasire. Ce insamn aceasta pregatire, care este
scopul acestei sarbatori, ce misca, ravna adevaratilor crestini,

www.dacoromanica.ro

65

d-voastra il stiti, fratilor : un Rescumparator fusase promis primibor nostri parinti, dupd gresala Ion Abraam, Isaac, Iacov, Patriarhii si dreptii vechiului Testament adormiserd in nadejdea venirii
Lui ; profeti il anuntase, veacurele IL asteptau. In fine, El aparu,
nascandu-se din Sf. Fecioara. Maria, intr'un staul la Bethleem ; iar

ingerul iL bine-vesti pastorilor cu cuvintele : Nu va temeti, c

laid' ira dau in stire bucurie mare, care va fi la tot poporul, ca
astazi vi s'a nascut Mntuitor, care este Christos Domnul, in
cetatea lui David" I
Despre aceasta mare taina a credintei noastre viu si eu fra-

tilor sa va intretin un moment, repelindu-va frumosul imn al

serviciului de astdzi ; Christos se nate, meirili-'L I Christos
din ceruri inteimpinali-'L I Christos pre Omani', tneillati-ve i !
Cantali Domnului tot p6meintul I Si cu veselie Mudafi-'L popoa-

re, ca. s'a piea meirit" I

Fratilor 1 Cand un rege pamantesc infra intr'un oras din
regatul sau, i se dau cele mai mari onoruri, se adun5. multimea
pe strade (pe unde are s treaca el), i se ridica arcuri de triumf,
si prin strigari repetate fac sal rdsune aerul de aclamatiuni. Ce
onoruri, ce triumf prepara orasul Bethleem regelui cerului si al
pdmantului ? Acest oras era cetatea lui David, atramosul Mntu-

itorului dupd corp, si profetii prezisase ca aicea se va naste ;

Si tu, Bethleeme, peimeintul Iudeii, nici de cum nu eWi mai
mic intro domnii lui luck ; cei din tine va ei conduceitor, care
va paVe pre poporul meu Istrail" (Mich. 5. 1.) Dar vai ! ca.' pentru El n'a fost nici un loc in ospatariile orasului ; Si Mntuitorul
veni in lume intr'un staul sarac, ca un copil al celei mai sarace
familii din Univers. Se aflau aicea locuri pentru altii, insa nu
s'a gasit nici unul pentru Iisus si mama-sa. I. and ne gandim la
aceasta intamplare, fireste, noi ne infioram de putina caritate si.
de rd.ceala locuitorilor Betleemului. Dar, fratii mei, noi meritam
inca si. mai Mari observatiuni, si. mai man l. dojane si iat pentru ce ;

Mantuitorul foarte adese ori bate la usa inimilor noastre :

cnd prin harul sau, care ne indeamnd a ne deda Lui ; cand prin
deosebite indemnuri ale Sfantului Duh, care ne fac s uram raul
si s dorim binele si virtutea ; cand prin sfntul sau cuvant, care ni se vesteste in toate Duminicile si Sarbatorile, punandu-ne
5

www.dacoromanica.ro

66

inainte datoriile noastre. Insa sunt foarte numero0 acila, cari nu

ian in consideratiune nici unul din aceste sfinte indemnuri.
Da, fratii mei, a avea cineva o inima indiferenta fatal de
datoriile sale, este a zice Dumnezeului nostru : nu este loc pentru tine. A savar0 un pacat mare, este a zice : nu este loc pentru tine. Si dacal cineva se obinuete in asernenea pacate grele, pe care le inmultete 0 le gramade0e asupra cugetului sail
cu lunile, cu saptamanile, cu zilele, este a-i zice intr'un chip i
mai crud : nici tin loc pentru tine in inima mea 1.
Indata ce lisus fu nalscut intr'un staul salrac i culcat pe
paie, invelit cu nite scutice sarace, Dumnezeu Parintele se grabi
a-I face cunoscut lumei, trimetind pe unul din ingerii sai la pdstori.
Acest trimis ceresc le aparti inconjurat de o lumina stralucitoare,

cum ne spune Sf. Evanghelie, qi le zise : Peistori, nu va temeli ;

ca iota va dau In tire bucurie mare, care va fi

la tot poporul, ca ustazi vi s'a nascut Mantuifor, care este Christos

Domnul, In cetatea iui David" (Luca 2, 10-12).

Aceia ce zicea ingerul cdtre pastori, aceia zic si eu astaizi,
fratii mei : Asta-zi vi s'a neiscut un Mantuitor" I Astalzi sunt mai
bine de 18 secole, de cand un Ralscumparator ni-a fost dat

pentru a ni rascumpara din robia pacatului, pentru a inchide

iadul i a ne deschide cerul. El s'a nalscut in salracie pentru a
mangaia pe cei saraci, 0 a face ca 0 omul cel mai nefericit sa
vada in el un frate la care sal poata privi fdral fried, cu nadejde
0 cu incredere. El s'a nalscut in umilintal pentru a vindeca mandria

noastra, care este isvorul tuturor pacatelor. El s'a nascut in suferinta, pentru a fi mangaitorul celor ce sufr, i care sunt atat
de numero0 pe pdmant. Pentru toti El va fi un model, un parinte plin de duiNie. Veniti sa-1 adoram pe Domnul ! s5.-L adoram in staul ; sa-L adoralm in ceruri ; sal-L adordm pe altarele
noastre, in timpul sfintei jertfe ; sal-L adordm in inima noastra,

spunandu-i vointele noastre 0 dedndu-ni la cele mai dulci i

mai sfinte transporturi de bucurie, la care Sfanta Biserical ne indeamn zicand : Christos se naste mariti-L !. si cu veselie ldudati-L popoare cd s'a preamarit !
Ins, iubitii mei frati, aceasta bucurie nu poate fi imparta0ta de acei cari sunt in pdcat, caci Duhul Domnului nu infra
inteo inima rau dispusa,

www.dacoromanica.ro

67

Pentru cine va fi deci aceasta dumnezeiascd bucurie ?

Pentru toti acii cari se vor folosi de fericita venire a Mantuitorului, cari vor face pocalinta de pdcatele lor i se vor sili de
a imita virtutile lui Iisus, modelul lor. El s'a pogarat la noi pentru
a ni invdta s ne suim la El ; El a venit din ceruri pe pmant
pentru a ne ridica de pe pamant la cer 0 a ne deschide calea
prin invaitaturile i exemplele Sale.
Aceasta sfant5. bucurie va fi pentru toti cretinii, cari vor
simti iubirea lui Iisus. Si eine sai nu iubeascd un Dumnezeu, care

El mai intdi ni-a iubit atat de mult, i care s'a intrupat din iubire pentru noi, spre a ne da mantuirea. Mai mult inca, El a si
suferit ocdri l scuipdri, irnbranciri i batai, ba i infricoata rdstagnire de pe cruce ! Cine, cugetand asupra acestei inalte bunevointe, nu va ramane pdtruns pand in adancul sufletului de deosebita iubire ce a avut pentru om, care atat de adesa se ardta
nerecunoscdtor cdtrd creatorul salt ?
Sal ne apropiem deci, iubii frati, de Iisus, cu o inimd iubitoare i patruns de cainta grealelor noastre. Sa"-i cerem iertare pentru trecutul vielei noastre, si s-i cerem si darul de
a-L iubi restul zilelor noastie.
Rog pe cel Atot-puternic de a ne da aceste shentiminte in

aceasta sdrbatoare mare* i de a ni le pdstra prin darul sdu,

spre a merita fericirea cereascd. Amin.

Pr. I. Antonovici

XV.

Referatul ce am faCut inaintea d-lui profesor Dr. B. Constantinescu si a colegilor mei in ziva de 31 lanuarie 1889, in
sala Facultalii de Teologie din Bucuresti, cu privire :

Starea Bisericii orientale in. timpul

relormapunii din secolul al 16-lea.
Domnule- Profesor, Iubiti colegi,

Pentru ca un individ sau un popor sal poatd progresa, are

trebuinta de stabilitate i libertate, Ori-ce nazuinti spre culturd,
spre civilizatiune, raman zadarnice dacd vor lipsi aceste cloud
conditiuni. Si precum pentru dezvoltarea materiald qi intelectuald

www.dacoromanica.ro

68

a unui popor trebuesc in mod absolut aceste conditiuni, stabilitate 0 libertate, tot aqa i pentru dezvoltarea 0 propa0rea
Bisericii.

Biserica cre0ina in cre0erea qi raspandirea ei in lume, a

avut multe lupte atat in launtru, cu ereticii, cat 0 in afara
cu Iudeii qi cu paganii. Unul din popoarele pafs,ane, care
mai ales in evul mediu, a facut atata rau popoarelor din Europa
qi Bisericii cretine, a fost poporul turcesc. Acest neam de oameni, cucerind Constantinopolul, a devenit spaima popoarelor
cre0ine. Pe cand orientul era in nelini0e i groaza din partea
Turcilor, Occidentul suferia de Cesaro-papism, care se ocupa s
subjuge puterea civila i sa inadue orice manifestatiuni libere a
cugetarii omeneqti.

Multi invaltati din orient, mai ales dupa cucerirea Constantinopolului, se ref ugiasera in occident, unde fura bine primiti, pentru

motivul ca acolo se desvoltase de mult gustul pentru clasicismul

grec.

Renaterea tiintelor de0epta spiritele pentru cercetarea

adevarului, iar reforma o ajuta qi descatua libertatea cugetaxii
de sub Cesaropapismul bisericii apusene 0 deschise porti largi
culturii moderne. Dupacum un torent puternic, odata pornit,
cautd a se raspandi in toate partile, tot a5a. 0. reformatiunea,
reprezentata prin eel?. 2 confesiuni mai marcante din sanul ei,
se raspandi in toate partile apusene, pe uncle a putut, i apoi

se indrepta i spre Biserica orientala, care era acum atat de

slabita prin cuceririle Turcilor.

Biserica papista insa demult Inca i0 indreptase vederile

spre a putea atrage pre cea orientala in sanul si sub dominatiunea ei. Aceasta dorinta crescu mai mult in sec, al 16-lea, cand,
prin reforma lui Luther in Germania, i se rapise o parte insem-

nata din credincio0, de care paguba voia a se desclauna acum

prin cucerirea Bisericii ortodoxe,
Acestea zise, se na0e acum intrebarea : Care era starea
Bisericii orienta!e in timpul reformallunil, adico fn secolul al
16-lea ?
Spre a raspunde la aceasta intrebare, care formeazd subiectul

ref eratului de azi, trebui mai intai a arata care era starea po-

www.dacoromanica.ro

60

litica a diferitelor state din orient in acel timp si apoi cea bisericeasca, intrucat aceasta din urma este conditionata de cea
dintai.

Starea politica a popoarelor creOine din orient. Daca ni

aruncam o privire generala asupra stdriii politice a popoarelor
din orient in sec, 16, vedem ca ele se aflau in mare framantare
si neliniste :
Imperial Bizantin se afla acum sub dominatiunea turceasca

care, desi la inceput, cand se cucerise Constantinopolul, se aratara cu oarecare bunavointa catre crestini, intrucat unele prescriptiuni ale Coranului erau in favoarea acestora, totusi in urma
deveni aceasta dominatiune cu totul de nesuferit.
In privinta operilor literare si stiintifice, care incepuse a
decade Inca de prin sec. al 9-lea, acum, dupa cucerirea Constantinopolului si ref ugiului multor invatati in occident, ele decad
si mai mult, incat pela finele sec, 16, o ingnoranta se intinsese
in Biserica bizantina.

Bibliotecile se furau din orient s'i se vindeau in toate partile. Abia o mica biblioteca se mai conserva la metocul Sf.
Morrneint in Constantinopol, unde se afla mai multe manuscripte
vechi, care au mai putut scdpa.
Pozitiunea patriarhilor era 1. trista, caci nu se mai respecta
alegerea canonica, ci se puneau dupa vointa Sultanului si Vizirului.

Poporul Rus, la inceputul timpurilor moderne abia a scapat

de jugul mongolilor pe care l'a purtat din sec, 13-16, cand fura
infranti. Tarii Moscovii se ocupara in sec. 16 de intrirea si
organizarea imparatiei, luptandu-se cu Suedii si Polonii si n'au
mai avut timp a se mai ocupa si cu altele.
Romani! din principatele Dunarene se luptau cu vecinii
pentru asi apara independenta, unindu-se and cu Ungurii, cand
cu Polonii, cand cu imparatii germani, ba si cu Turcii. De o
cultura Inca nu se putea vorbi, intru cat- limba bisericeasca si
cea ofi ciala era slavona ; abia pela 1561 avem cel dintai tetraevanghel tipkit romaneste ; miscarea literara si cultura Romaneasca Licepu in secolul al 17-lea.
Starea Bisericii Bizantine 'in sec. 16-lea. Am amintit ca

www.dacoromanica.ro

10

Turd! s'au aratat cu oarecare bunavointa catre cre0ini dupa

cucerirea Constantinopolului, intru cat ace0ia nu sunt considerati de Coran ap de necredincio0, de0 adevarata religiune este
Islamismul. Sultanul Mahomed al II-lea, informandu-se ca n'au
cre0inii patriarh, orandui s se faca alegerea dupa obiceiul de
mai inainte. Astfel Sinodul alese pre Gheorghie Scolariul, numindu-se din calugarie Ghenadie i. a pastorit intre 1454-1459.
El fu investit de Sultan, dupre cum faceau 0 Imparatii bizantini,
clandu-i crja-, o pala'rie pretioas6 cu geletane, o hain el lung6

cu camhan (matds6irre cu ape) si unical alb, pe care-I ajutd

s se incalece i fu preumblat prin toata cetatea, binecuvantand
p op orul.

Modul acesta de investitura se mai facu Inca la 66 Patriarhi, pang la anul 1657, adica pana la Partenie al III-lea, de
cand Sultanii nu mai investesc pe Patriarhi. Apoi Sultanul Mahomed al II-lea radica pe Patriarh la rangul de 3 tuiuri, ca pre
un paa, i-i dadu toata Jurisdictiunea spirituaM si civiM asupra crestinilor din Patriarhatul seiu.
In ce constau drepturile spirituale ce s'au dat Patriarhului
Patriarhul avea sub administratiunea sa supe0 Episcopilor ?
rioara toate bisericile i monastirile. Putea sa destitue pe oni-ce
Episcop 0 Arhiepiscop, dupa judecata sa ; putea confirma pe
cei pu0 din nou. Patriarhul avea drept de a pedepsi oni-ce cleric.
Episcopii nu puteau fi inchi0 sau destituiti de autoritatile
turce0i, fara voia Patriarhului. Li se &Aura posesiunea asupra
odificiilor vechi, cu conditiunea sa nu se mai edifice altele noi.
Fata de popoarele cre0ine se proclama principiul : Nirnene nu

trebuie sei fie constreins spre a trece la islarnism".

In ce constau drepturile civile ?
Patriarhii aveau juritdictiunea absolutd asupra cre0inilor ortodoxi, in toate afacerile
de ca'storie, cu care sunt legate 0 cele de succesiune, divorf,
etc. Patriarhul este cornpetinte in toate judeceitile civile, pe
care partile le aduc inaintea sa : fie comerciale, civile, etc. Avea

0 cavasi sau soldati cu cari sa aduca la implinire ordinile 0

sentintile sale. Tot aa aveau 0 Episcopii prin provincii, cu cari
se serveau i lath' de cei ce nu platiau veniturile bisericeti. Pa-

triarhul are absoluM putere asupra averei bisericesti. El si

www.dacoromanica.ro

71

clerul sunt scutifi de dari. Orice creOin cu avere, sei lase prin
testament 113 parte pentru Bisericel, ceea ce se aducea la Indeplinire prM for/a autoritafilor turce0i, cOnd rudele sau motenitorii refuzau.
Episcopii .i' Patriarhul au privilegiul de a fi judecali numai de Divanul Sultanului. Astfel clerul grec a captat mare
inraurire asupra popoarelor crestine din Imperiul turcesc,
Intrebarea este, fostau aceste drepturi i privilegii
respectate in decursul timpului ? Nu ; ele erau numai pe hartie,
in realitate totul se facea dupa vointa Sultanului si a Vizirului,
dupacum vom vedea.
Astfel la anul 1466

1469 urmand pe scaunul Patriarhiei

de Constantinopol Ioasaf Coca, acestuia i se rase barba de insusi Sultanul, flind si depus, pentru cal n'a incuviintat o casatorie
dintre vistierul de Trapezund cu o princesa, care era f. frumoasa,

pe cand traia femeea lui. Avand a se aseza acum din nou alt
Patriarh se desbinara crestinii intre ei si o partici& cumpara (1469)
dela Sultan cu 1000 galb. Palriarhatul pentru Marcu II. Asta este

cel dintai caz de cumpararea demnitatii Patriarhatului pe bani.

Peste putin timp fu scos (1470) prin altul anume Simeon din
Trapezund (1470-1472), pentru care se &Aura Sultanului 2000 g.
Sub acest Patriarh s'a formulat serviciul ce se face la primirea
papistasilor in Biserica ortodoxd. Dupa el a venit Rafail Stirbul,
care fagadueste pe langa cei 2000 g. obicinuiti, inca 500 g. ca dar

la suire. Acest patriarh a fost neinvatat si betiv, incat la Joia

mare, fiind atat de beat, a scdpat carja din mama si s'a sfaramat. Indeplinindu-se un an si neavand bani sd plateasca a fost
inchis ; el se ruga s fie lasat cu lantul de gat pe ulita, crezand
c va fi miluit cu suma necesara ; insa i s'a refuzat. El muri in
inchisoare.

In urma ajunse ca fiecare patriarh sa pi:a:teased la instalarea

sa 500 g. ca dar ; iar 4000 g. in fiecare an ca tribut, iar pela
finele sec. 16-lea ajunsese ca demnitatea de Patriarh sa fie cum-

prata cu 30 si chiar 40 mii de galbeni. Se gasesc Patriarhi cari

apelau la ajutorul Papei in lupta pentru a capata Scaunul patriarhal, cum a lost Mitrofan III (1582) care a scris lui Grigorie
al 13-lea. Papa a intervenit mai ales prin ambasadorii franceji,

www.dacoromanica.ro

72

tare aveau trecere la Turci. Toate schimbarile acestea de scaun

au pe lang nedemnitatea i inraurirea kr demoralizatoare, 0
acel rau c ele tin multime de bani, pentru a caror adunare trebuia sa se faca datorii ; iar platirea acestora, precum si a darurilor de instalatiune si a tributului anual, sileste mai intai pre
patriarh de a stoarce pre Episcopii si, apoi pre acestia de a
stoarce preotimea supusd, iar pre preotime de a se desdduna
dela popor i cand nu se putea altfel, plecau j prin Romania
i inceputul de doi Rusia cu calicitul. De pe atunci dateaz
natiuni catre mandstirile din orient, taxi mai tarziu fura mai mull
spre folosul Grecilor i rudele lor. Prin aceste mijloace se recomandard f. rau crestinii la Turd, tazand intr'un dispret total,
asa cal Selim I (1512-1520) umbla chiar cu ideea starpirii lor, luandu-le toate bisericele mai bune i prefacandu-le in moschee,
ceea ce se repeta si mai tarziu in timpul lui Ieremia II, cand
era sal se sfarme intr'o zi toate bisericele sub motiv ca Constantinopolul s'a luat prin arme ; cu marl daruri se putu aduce la
Divan Turci batrani cari sa marturiseasca c Imparatul Constantin Paleologu de voie l'a supus Constantinapolul Sultanului Mahomed (Malaxa in Turco-Grecia). Apoi crestinii furd pusi nu numai la o dare pe cap, foarte apasatoare, numita haragiu, ci trebuia sal dee si junii cei mai frumosi, ca sa fie taiati imprejur 0
s serveasca ca ostasi in ceata Ianicerilor. Iar in veacul 17 se
\Tad multi patriarhi chiar zugrumati. Jugul turcesc era atat de
greu i setea de bani atat de mare, cd un Patriarh ce venise in
Moldova dup5. ajutor s'a presentat la Vasile Lupu cu o funie in
mana, zicandu-i : Sptinzurd-md, Maria Ta, cd mai bine sd
mor din mona unui Domn crestin decdt de a unui pdgem".
Care era soarta clerului Mirean ? Bietii preati de mir, pe
langa cal dadenu bani la hirotonie, apoi cat erau in viata alergau
la toate mijloacele spre a putea trai i ei, cat i spre a satura
lacomia clerului inalt. Ei se sileau ca din mice serviciu bisericesc s stranga foloase, pand si din spovedanii i comunicatura.
Inventau felurite legende i sarbatori noi, spre a specula pe
crestini. Nu numai atata, dar vindau i indulgente pentru iertarea pacatelor celor vii si a celor morti. Si pe la noi veniau caluOH cu astfel de marfa duhovniceasc ca s'o vanda, aducand-o

www.dacoromanica.ro

73

dela Patriarhie din Constantinopole. Pe langa aceasta, preotii si

monahii, in sec. 16, in loc sa caute de starea spirituala a popoarelor, se dadeau la negot cu vite prin orase, cu icoane vechi,
religvii.

Aceasta este in scurt starea bisericIi Bizantine in jumatatea

a 2-a a secolului 15 si mai ales in sec. 16 ; drepturile spirituale
i. civile,Lacordate Patriarhului
i Episcopilor de Mahomed al
II-lea, cuceritorul Constantinopolului, calcate in picioare de vointa
Sultanului si a Vizirului ; iar simonia era practicata de sus pana
jos. Ignorar4a si demoralizarea coplesise tot clerul. De multe ori

insa jugul civil se unia cu cel religios, devenind cu gat mai

greu pentru popoarele supusee semi-lunii, incat ajunsere o credinta generala c nenorocirile popoarelor din Balcani nu se datoresc decal clerului grecesc. Cu toate acestea, pentru popoarele
din orient era o mare mangaiere a tine la religiunea strabuna,
hind singura lor mangaere, atunci cand nu erau siguri de viata
bon Papistasii cat si Protestantii, avand complecta cunostinta de
aceste lucruri prin oamenii lor, stabiliti chiar in Constantinopol,
se incercara in nenumarate randuri spre a atrage pre ortodoxi
la confesiunele lor. La 1559 Diaconul Dimitrie Misul s'a dus la
Vitemberg pentru studii si intorcandu-se inapoi, Melancton i-a
dat o confesiune Augustana in greceste. Cu 20 ani mai pe urma
profitara protestantii de ducerea unui predicator, $tefan Gherlah,
pe langa ambasadorul lui Maximil II, David de Ungand (1572)
care avea misiunea de a trata despre unire. La 1573 Teologii
Tubingeni i-a trimis o noua traducerea confesiunii lor ; Patriarhul
combatu erorile. Teologii raspund la 1579 cerand din nou sa-si
dea parerea, Patriarhul raspunse tot ca inainte,
Starea Bisericii Rusesti In secolul al 16-lea.
In Rusia erau acum doua Mitropolii : una la Moscova pentru Rusia mare si alta la Kiev pentru ortodoxii din Rusia mica
sau pentru Ruteni. Inca din anul 1350 o parte din Malo-Rusia,
devenind sub stapanirea Poloniei, in timpul lui Cazimir cel mare
(1340-1349) incepurd persecutiunile religioase, care in sec. al 16-

lea devenisera foarte aspre, ceea ce a atras mai pe urma, in

(1595) la Sinodul dela Brest, pre multi la unire cu biserica papala, ramanand numai cate-va centruri ortodoxe ca

www.dacoromanica.ro

74

Liovul, Kievul, Holm, Pinsc. Se luar bisericile ortodoxilor 0

se dadurd unitilor. Mitropolia de Moscova (din Rusia mare) dela finele veacului al 16-lea ST. tidied la
venind autocefal
rangul de Patriarhat (1589) cu ocazia mergerii Patriarhului feremia II la Tarul Ivanovici (1584-1592) dup ajutoare, recunoscandu-i edere dup. Patriarhul de Ierusalim. Autoritatea 0 inraurirea Metropolitilor de Moscova ajunsese atat de mare, incat
acestora se datore0e consolidarea acestei Impairatii ; cu ridicarea la Patriarhat deveni autoritatea lor i mai mare. La anul 1564
se intemeie in Moscova de care Mitropolitul Macarie o tipografie spre tiparirea crtilor biserice0i i colare.
Principatele Dundrene. Aci vedem, in Valachia, nu numai
pe Mircea cel adtfan, dar mai ales pe Vlad Vodal Calugarul,
Radu cel Mare 0 Neagoe Basarab (dela 1483-1522) cu mult
bunavointa pentru organisarea Bisericii, intre cari Radu adusese
anume pre Patriarhul Nif on in 1499 i a stat aici 8 ani, iar
Neagoie ridical din temelie Curtea de Arge i stramutd Mitropolia la rargovi0e. Incolo, restul sec. 16, din cauza imperecherilor laluntrice pentru Domnie, nu poate fi priincios nici
pentru progresul bisericii. Mai ales Petru Cercel (1583-1535)
favorizal unirea cu Roma, pe motive politice... de a se mentine pe
tron prin ajutorul Polonilor, Ungurilor i Papei. Din acest timp
se aminte0e de un Episcop Latin la Argeq,
In Moldova. Cel dintdi domn care organiza' Biserica Moldovei a fost Alexandru cel Bun (1401-1433 ; un continuator demn
avii pre Marele Stefan, care ridic Maindstiri i Biserici in urma
luptelor invingatoare repurtate.

Iar la Inceputul sec. 16, Bogdan incheind tratat cu Turcii,

avti grija

a pune un articol : Poarta se obligd a respect()

religiunea crestind i... nici vor puted Turcii sa' aibil intrdnsa
geamii".
Apoi vine Petru Rarq, care zide0e de aseminea Ma'nstiri
0 le inzestreaz cu averi. Dar in sec. 16 se fa.cura. i incercgri

de unire din partea Protestantilor in Moldova, unde Despat

Vodd (1561-1563) i Meuse o coala". la Cotnari, unde s se e-

www.dacoromanica.ro

'75

duce fill Moldovenilor in dogmele Protestante ; iar in 1588 se

vede in Moldova chiar un agent al Papei : Bartolomeu Bruthi,
lucrand cu Mitropolitul Gheorghe Movila la starpirea urmelor
Luteranismului, pe cand Domnul Orli, Petru Schiopul, primi
insusi Catalicismul si se incerch a atrage i poporul.
Biserica din Transilvania. Aid mai intai Biserica Ortodoxa avii sa lupte cu agentii papali, din care cauzd s'a ndscut
i descalicarea principatelor, unde erau sustinuti, mai intai, de
guvernul si poporul ungurese, iar mai apoi de casa Imperiala
din Wiena. 0 lupta mai inversunata a suportat Biserica de acolo
fata de Lutero-Calvinism, in sec. 16. Chiar in consiliul comunal
din Brasov (1559) se lila hotairarea ca Romanii sa aiba un catehism in limba romana (Pastorul sasesc Simon Massa) ; de aseminea si in Alba-Iulia esi mai tarziu un Catehism Calvinesc
(1628), sub princepele George Racoti I, in tipografia curtii lui.
Persecutiunea romanilor ajunsese la culme si durar pAnd la inceputul sec, 18, cand o parte din ei se unira cu biserica papala.
0 urmare f. bund avura pentru noi Romanii mentionatele
catehisme care facura pe Ierarhii nostri a le contrapune invattura noastra ortodoxa tot in limba romang, ceea ce trezi inceputul cultivarii limbei noastre noationale, care 'And atunci era
inlocuith cu cea slavond atht in Biserica cht 0 in hrtiile oficiale.
Aceasta este starea Bisericii ortodoxe, in liniamente generale, in secolul al 16-lea, in timpul reformatiunii. Ea, luata preste
tot, nu poate fi infloritoare, mai ales in ceea ce priveste Biserica Bizantina, din cauza nelinistei si framantarilor ce erau in
toate statele ortodoxe si mai ales a ignorantei clerului, de care
voiau a se folosi papistasii si Lutero-Calvinistii spre a o atrage la
confesiunile bor. Daca n'au reusit, apoi aceasta se datoreste poporului, care uraste inovatiunile in materie religioasa si parte s'i
Bisericii care avea oarecare organisatie din secolii anteriori, precum si lipsei mijloacelor inlesnitoare de cal de comunicatie.

www.dacoromanica.ro

16

XVI

Suplinirea Economului H. Buzescu, in postal de Protoereu al judelului Tutova pe lunele Octombrie si parte din Noembrie 1889').

_
_

ROMANIA

SFANTA EPISCOPIE
a
EPARHIEI 1-1U$ILOR
No. 531

1889 Octombrle 2

Prea Cucernicului Sachelar loan Antonovici, preot servitor la

la biserica cu hramul Sfntul Ilie din Urbea Bar lad,

Iconomul H. Buzescu, actual Protoiereu al judetului Tutova, prin petitiunea registrata la No. 453, in urmarea unor
imprejurari familiare, precum si a struncingrei sanatatei, ne
roaga a i se acorda un concediu, i ca in timpul concediului va
fi suplinit de cucernicia voastr,
ln consecint, aprobandu-i concediul, Va insarcinam pe
Cucernicia Voastra a-i tinea locul in calitate de Protoiereu in
tot timpul concediului ; in care timp Veti cauta a indeplini cu
rigurositate toate atributiunile de Protoereu in conformitate cu
regulamentele Sfantului Sinod i dispositiunele Noastre.

t EPISCOP SILVESTRU
Director,
C. ISECESCU Preot

1) Protoiereul Buzescu a fost silit si-i iee un concediu nelimitat, din

cauza ca Ministrul Lascar Catargm cerea stairuiotr a inlocui pe Buzescu cu
preotul Botez. Dar in Noembrie, venind la Minister Generalul Manu, furtuna
a trecut i suplinirea a incetat. Graba suplinirii a provenit si de acolo c
Regele era sa vin atunci la Beilad.

www.dacoromanica.ro

77

XVII

1890 Ianuarie 19. Alegerea Preotului Antonovici In ccmitetul Cassei de Economie.

CASSA de ECONOMIE

URBEI BARLAD
NO. 20

1890 Ianuarle 19

Onorabile Domn,

Societarii societatei Cassa de Economie din orasul Bar lad,

in sedinta ordinara de la 17 curent, v'a ales membru in comitetul administrativ al cassei.

Subsemnatul cu onoare va face cunoscut acaasta.
Primiti Onor, Domn asigurarea considerarei mele.
Presedinte I. VAROOLICI
XVIII

CUVANT FUNEBRU
pronuntat la inmormeintarea d-soarei Ruxanda aitzulescu,
fiica d-lui profesor Toader Geltzulescu, Jo! 25 Octombrie 1890,

In Biserica Domneascei", din urbea Bdrlad, de preotul I.

Antonovici.
Privighiati ca. nu titi ziva
nici ora in care Full Omului
va vent (Mat. XXV. 13).

Tristi asculteltori I

Duprecum primavara este anotimpul cel mai stralucit din

cursul unui an prin acea ca, tot ce era amortit in timpul ernei,
rasare, reinvie din nou ;
campul ne surade cu verdeata sa,
si florile cele frumoase imbobocesc si se desvoltd, umpland aerul
cu mirosul lor cel placut ; asemenea si tinereta este etatea cea
mai frumoasa din viata omului,
pentru ea' si aice se vede vietate, si aicea infloreste viata tanara ca roza cea mai framoas,
si prin inclindrile sale spre un viitor mare, raspandesc de la sine
miros placut si incantator.
Dar, precum furtuna, coasa cosasului sau bruma, atingand

www.dacoromanica.ro

78

fragedele flori, fac ca ele sa: se piece la pamant, si in urma

sa se nimiceasca, asa i moartea cand se atinge de viata omeneasca si in deosebi de frageda viata a tineretei.
Cate fiinte gingase n'au fost lovite de acul su, cate lacrami
i
ferbinti n'a lasat ea in fume pe fetele atator parinti I Iat

astazi inainte-ne un asemenea caz fatal, ia la de fat o victima

a ei!
Tanara Ruxanda Gatzulescu nu mai este intre cei vii ! Ea,
unica sperantd, unica mangaere a stimatului nostru concettean si

profesor, Toa-ler Gatzulescu, se rapi din gradina acestei vieti,

ca i o roza abia deschisa,
numb:rand numai 19 ani ai eta.tei. Si aceasta pierdete a ei prea timpurie este cu atat mai dureroasd pentru parintele sau iubit, intristarea cu atat mai profund pentru rudele, amicele j noi toti cati o am cunoscut, cu
cat repausata prin calit5.ti1e sale eminente ce le desfasura, si
prin modestia crestineasca ce o conducea, promitea mult, mult
Bisericei, mult Societatei, promitea a fi oare-cand una din cele
mai remarcabile persoane ale sexului sau.
Dar, pe cat de intristatoare i dureroasa este aceasta perdere pe atat si de instructiva. Mantuitorul Christos ne zice ; privighiali, c'd nu llfl ziva sau ora in care Fiul omului va veni I
adica, ea noi avand in vedere scurtimea vietei pamantesti, sa
ne ingrijim in totdeauna de mantuirea noastra. Pentru ce insb:
si cum sa ne ingrijim de aceast mntuire ?
Dupre invatatura religiunei noastre crestinesti, viata omului
nu se curma aice la mormant ; sufletul, despartindu-se de corp,
trece intr'alt viat, viata spiritelor, unde, fiind mai intai cercetat si gasindu-se imbralcat in haina nevinovatiei, trece in sala
plina de bucurii a nuntii ceresti ; la din contra, merge in randul
celor nefericiti, spre a-si primi osanda cuvenita, pana la universala inviere i judecatd, cand se va hotari soarta fiecaruia deplin
si definitiv, dobandind atuncea eel ce au fa:cut cele bune feriarea eterna, iar cei ce au facut cele rele osanda eterna. De unde
urmeaza ca noi, spre a putea obtinea mantuirea sau fericirea
eterna, avem o neaparata trebuinta de fapele cele bune, pe care
insa trebue a le practica neincetat, ca nu cumva in ziva cand
nu ne-am asteptat, in ora cand nu ne-am gandit i apucandu-ne

www.dacoromanica.ro

79

ne pregatiti, sa ramanem atunci, ca i cele cinci fecioare neinte-

lepte din Evanghelie, afara de imparatie, afard de societatea

celor drepti.
Aceste adevruri avandu-le in vedere Domnul nostru Iisus
Christos i 0iind ca multi sunt in aceast lume, cari dorm

somnul cel greu al pacatului, ne deteap:, ne indeamna,

spre a fi in tot deauna treji, i a ne feri da neglijenta i mole0e, care aduc peire nu numai trupului, dar i sufletului, in
viata de acum i cea vi:toare.
Cunoscand deci, ti4ti ascultatori, ca afara de viata aceasta
pamanteasca mai exista. i o alta a sufletului, a pacei i a iubirei eterne, despre care i inima i cugetul ne v)pte0e, precurn i aceia ca nu qtim ziva i ora s1ar0tulai rtostru,-- sa nu
disperam la asemane dureroase ocazilmi, ci asemene celor cinci
fecioare intelepte din Evanghelie, fire-am noi de orice stare,

positiune sociala sau etate, toti sal ne pregatim in totdeauna

candelele sufletelor noastre, ca sa fim in stare ori cand, de a
intimpina cu toata demnitatea cuvenita pe mirele ceresc, Mantuitorul i Judecatorul nostril, i s putern auzi de la el atuncea
dulcele cuvinta sero bun si credincios... infra tram bucuria
Dornnului klu I (Mat. XXV, 23).
Reamintindu-ne aceste invataturi ale sfintei noastre religiuni, sa ne intoarcem privirile acum i la repausata 0 sal vedem

care i-a lost viata i insu0rile sale cele suflete0i.

Nascuta la anul 1871, August 15, fanara Ruxanda Gatzulescu, in urma unei exemplare cre0eri in casa parinteasca, In
data la coala No, 1 de fete, spre a-0 face sludiila elementare,
pe care le terminal cu frumos succes in anul 1881. De0eptalciunca

sa naturala i silinta ce punea la invataturd, determinara pe

bitii sai parinti s'o dee in institutul privat al doamnei Natalia
Drouhet, unde Ii falai studiile secundare pa care le absolvi
in anul 1886, dandu-0 examenele anuale la liceul nostru en
cel mai bun succes. Nu numai la invatatura, dar i la lucrul de
mana, se diatingea repausan intr'un mod deosebit, dovada atataa lucruri frurnoase lucrate de manu0tele sale.
Dupal absolvirea cursului secundar, rapausatal, pe baza cuno0intelor solide capatate in coala, se ocupa neincetat cu lite-

www.dacoromanica.ro

80

pentru care avea o deosebita aplicatiune. Asa, ea

ratura,
publica in ziarele din localitate Tutova si Barladul in anul
1887 si 1888, traductiuni de romane din Limba Germane: si
Franceza toate de continut istorico-moral ; de asemenea cornpusa si un numar de mai multe poezii in Limba Romana, Franramase toate
ces 0 Germana, si niste descrieri de voiaj,
inedite. Apoi, in limp de doi ani, fiind chemata pentru a suplini pe doamna Ana Neagoe la clasa a IV primara de la scoala
No, 1 de fete, ea isi implini aceasta plcuta insarcinare cu
-Loath.' s5.rguinta. 0 demnitatea,

Pe langa cunostintele 0 purtarea sa frumoasa, Ruxanda

Gatzulescu, mai era dotata de la natur5. si cu un caracter
dulce, dar melancolic, cu o simplitate curat naturala; cu o inteligenta vie si activa,
setoas de tot ce se raporta la stiint 0
la necesariu ; cu o memorie exemplara si o judecata ma tura ;
o inimd foarte bunh si gata a se atinge la tot ce este simtitor ;
in fine era de o blandeta si sinceritate med. Toate aceste calitati
facura sa fie foarte mult iubita, nu numai de profesoarele si de
profesorii sal, dar si de colegele de scoala, care adesa recurgeau la cunostintele sale, atat in ce priveste, Limbele Latina,
Greaca si Frances, cat si stiintele Matematice.

In anul 1886, Febr, 26, avu nefericirea sa-si pearda pre

iubita sa mama, doamna Anastasia Gatzulescu (nascutd Busila),

de cand incepu s se observe la ea o tainica mahnire, pe care

o manifesta si prin incercarile sale poetice. Asa, in ultimele
versuri din o poethe compusa in Limba Romana si adresata
umbrei mamei sale, pentru ziva de 26 Febr. 1886, data mortei
ei, We.' ce zice :
Te duci din lume, putin mangaeata,
Cad lasa-si in urma-ti o singura fate' ;
Dar si &Ansa vesnic la tine a gandi,
Rana ce prin lume se va rataci...

Iar in ultimele versuri din o poasie, compusa de ea in Limba

Francesa, in Septembre, anul trecut, intitulata A ma mere" se

exprima asa :
Seule, en ce monde on regne la calomnie,
Oil j'ai bu jusqu'a la lie le calice des douleurs ameres,

Je me sens si jeune bien lasse de la vie

Et mon seul dsir est d'tre pres de toi ma mere.

www.dacoromanica.ro

81

A tat de mult simtea pentru pierderea iubitei sale mame,

incat nici o multumire mai mare n'avea de cat aceia de a merge
in fiecare Sambata la cimitir cu bunica sau cu tatal sail, spre
a-i vede morrnantul i a-i face i ugaciunele obipuite pentru odihna sufletului sau. De o sdptdman insg 0 mai bine, fiind cuprinsd de o boald foarte grea, cu toate ingrijirele medicale ce i
s'au dat, nu putu fi scapatd, cad in ziva de 23 Octombrie curent,
dimineata, ea repaus in bratele iubitului sau tata 0 a scumpei
sale bunice. hi prevedea sarmana sfar0tul, cad, in ultemele momomente, lua un caet in care, cu mana tremuranda 0 cu o inima plina de o adevarata rabdare cre0ineasca,
scrise cu un
creion urmatoarele randuri :
Astdzi sunt 9 zile de cdnd sunt bolnavei, feird aproape
.sperant de scdpare. Totu0 pare cei nu-mi vine a crede al voiu

muri aci de cureind. Nu ; Dumnezeu este mare i atdt de

bun, el se va tndura de rugeiciunele noastre i poate m6
voiu Indrepta. Totu0 iau condeiul i scriu aceste, ca la ori
ce caz sd-mi fie cunosculd Wilma voinid. Iubite tdtufd 0
buniculd, pentru D-stro simt parere de reiu. Rdindnefi singuri
JOrd Ingrijire de bairdnefe. Inima-mi se rupe gdndindu-md 0

d6 asta fac lot chipul sd md tndrept. Dee D-zeu .0 Maria

f ecioara ca so implineascd. Imporfili 0 peistra/i lucrurile
mete; ajuldfi-vd 0 nu vei disbinali unul de altul. Inchipuifi-vd
cd sunt meiritatd".
kid in scurte cuvinte cine a fost Ruxanda Gatzulescu ;
iata pentru ce vestea mortei ei ne a0eptata strabatu ca fulgerul
in oraul nostru, unde repausat, pe langa. rudele sale, numara
atatea amice i cunoqtinti ; lath' pentru ce vedem o adunare gat
de impozanta imprejurul cosciugului ei, 0 atate lacrimi pre f etele tuturor. Da, tri0i ascultatori, Ruxanda Gtzulescu in casa
parinteasca, a fost o supusa i duioasa flied, in coala o ernenenta elev, in societate cat a stat, o tanara exemplard, ca
membra a Bisericei, o bunk' cre0iti. Ea cat a trait, in aceasta
lume, a facut intocmai ca fecioarele cele intelepte din Evanghelie : i-a pregatit neincetat candela mintei 0 a inimei, candela
sufletului,
prin cultivarea celei intdi cu tiiati folositoare, 0
inobilarea celei de adoua, cu calitatile cele mai distinse.
6

www.dacoromanica.ro

82

De acea iubitul sau tat, d-1 Toader Gatzulescu, perde in

repausata o razd de mangaere, o icoang vie a stimatei sale sotii,
un razim pe care 0-ar fi sprijinit cand-va slgbiciunele bgtranetelor sale ; iar bunica sa, doamna Ecaterina BuOld, un suvenir
atat de scump al Anastasiei sale iubite,
de la care auzia in
fiecare moment dulcele cuvinte de mgmutg" i bunicute.
Ali cine poate sg aibal o inimg de peatrg, cine pute-va s nu

simteasca impreung durerea pentru o atat de insemnatg pierdere 11 Ins, mangaite tat i i scumpal bunica. ; Ruxgndita cea
atat de mult iubitg i stimat aice, a placut i lui D-zeu, pentru

care insg-0 natura se aratg astgzi atat de vesel i voioasg A).

Ea nu va mai fi in adevgr pe pgmant, dar virtutele sale vor
trgi intre noi, pentru c ele sunt durabile, mai mult ca ori-ce
in aceastg lume.
Privind, tri0i ascultgtori, cu imma in doliu imbralcatg,
spre acest cosciug, sg nu intrelgsgm a-i da repausatei tributul
meritat, tributul stimatei noastre, pentru viata ei cea exemplard.
Pala este lung e! dacd o stii folosi", a zis filosoful Seneca, iar
noi putem afirma ca cuvintele Sf. Scripturi tandrd murind,
mull! ani a trait" (Int. lui Solom. IV, 13), SA' o conducem deci
pang la ultimul loca, i, intorcandu-ne, s'o urmgrim i indrt
in viata ei nevinovatg cu mintea i cu. inima.
Iar tu Ruxgndito, odihne0e-te in pace in bratele mamei
tale, odihnen0e-te in sanul pamantului, din care ai fost zidith ;
odihne0e-te, tu, care ai fost prin eminentele tale calitgti, ca un
inger pe paimant ; inaltg-te acum cu sufletul la fgcgtorul i
Dumnezeul talu, la parintele luminelor,
unde te roaga sal alineze intristarea i durerea iubitului tdu tat i a scumpei tale
bunice,
i te roaga pentru noi toti, ca s verse in inimele
noastre iubirea Sa, s ne dea spiritul penitentei i odinioarg
moartea fericit, Amin.

Alusiune la timpul frumos din ziva inmomantArei.

www.dacoromanica.ro

83

XIX

HuO., 1892 Iunie 29. Serbarea aniverseirii de 300 ani dela

tnfilniarea Eparhiei Episcopiei de Husi si examenul de la scoala de cnteiri bisericesti,
(Paloda, BArlad, Joi, 9 Iu lie 1892).
In Moldova, 'And la finele sec, 16 erau numai trei eparhii :
eparhia Mitropoliei Moldovei si Sucevei cu resedinta la inceput
in Suceava apoi in Iasi, eparhia Romanului si eparhia Rdutilor,
ce-si aveau resedintele in orasele cu asemenea numiri. La anul
1592 Irma', simtindu-se trebuinta de a se privighia mai bine, din
punctul de vedere bisericesc, asupra partei rAsa'ritene sudice
a Moldovei, se mai infiint o eparhie si. anume eparhia episcopiei de HuO, caruia i se dete sub juridictiune tinuturile : Faciul,
Lpusna, Orheiul, Soroca si Bugeagul 'And la Dundrea si Marea
Neagra.

La anul 1812, Inndu-se Basarabia de Care rusi, eparhia

de Husi raimase numai cu tinutul Failciului si acesta partea
din dreapta Prutului. La 1826 ins, dup5. moartea Episcopului de
Roman, Gherasim, prin staruinta Episcopului de Husi, Meletie
I Brandaburul, se mai adalogi la aceastai eparhie tinutul Vasluiului, care panal atunci falcuse parte din eparhia episcopiei de
Roman.

La anul 1852, cnd la Husi era episcop Meletie II Istrati,

s'au mai alaiturat la ea, tot din cuprinsul eparhiei Romanului,
tinuturile : Tutova si Covurlui, cu invoirea sfatului trii si incuviintarea Domnului Grigore Ghica.
La anul 1864, infiintandu-se eparhia Dull:6.mi de jos, cu ti-

nuturile : Bolgradul, Ismail, Covurlui si Brala, se dadu Husului

tinutul Cahulului in locul Covurluiului.
Iar la anul 1878, in urma rasboiului ruso-romno-turc, luindu-se inapoi de rusi partea din Basarabia inapoiat Moldovei,
episcopia de Husi fa.mase numai cu trei judete : Flciu, Tutova
si Vasluiu, cum se af16 si astzi.
Anul acesta, implinindu-se deci 300 ani dela infiinfarea eparhiei Husilor, s'a serbat aceastai aniversare in ziva Sfintilor
Apostoli Petru si Pavel, hramul catedralei episcopale, cu o solemnitate deosebit. De si mi se falcuse cunoscut oficial aniversarea, totusi mai multe persoane din cler si laici sosirai in Husi

spre a hia parte la ea.

www.dacoromanica.ro

84

Duminica, 28 Iunie, dela orele 3-41/2 se oficia vicernia, si

dela orele 81/2 seara pfina la 101/2 la privighere, ortrina. A doua
zi, 29 Iunie se oficia s-ta liturghie de P. S. Episcop Silvestru,
impreuna cu P. S. Arhiereu Dr. Gerasim Timus Pitesteanu, Decanul facultatei teologice din Bucuresti, asistati de prea cuviosul
Arhim. Dr. Conon Aramescu-Donici, profesor la seminarul din
Iasi, Prea Cucern. Iconom Stavrofor I. Cojan, protoiereul judetului Falciu, Prea Cucern. Iconom Stavrofor I. Harnagea, presedintele Consistoriului eparhial, Prea Cucernic, Iconom Stavrofor
Barbu Ilarion, protoereu jud. Vaslui, par. I. Antonovici, profesor
la scoala normala din Bar lad, par. C. Isacescu, preot al cate-

dralei si diaconii catedralei N. Manoliu si I. Iotu. Cntarile au

fost executate, atat pe psaltichie de domnii cantori ai episcopiei,
V. GAdeiu si D. Slicaru, cum si pe note liniare de corul seminarului sub conducerea par. profesor Iconom Th. Barjoveanu. 0
predica substantioasa se tinu de catre d-1 predicator Stefan Dinulescu, prin care se arata activitatea misionara a S.S. apostoli
Petru si Pavel si serviciile aduse de ei bisericei si omenirei in
genere.

P. S. Episcop, pe langa o hirotonie de diacon, binevoi cu

ocaziunea acestei aniversari a hirotesi in duhovnic pe preotul V.
Anastasiu din comuna Moara-Grecilor jud. Vaslui, iar pe parintele I. Antonovici si pe parintele C. Isacescu, preot al catedralei,
ii ridica la rangul de Economi.

La aceasta serbare asist, pe ranga un public foarte nuineros, toate autoritatile din Husi. Multimea adunata si pompuositatea cu care se oficia serviciul divin dadu acestei serbari religioase si patriotice un caracter mares, demn de religiositatea
si credinta strabuna.
Dup terminarea s. Liturghii P. S. Episcop Silvestru, irnbracat in mantie si cu chrja in mana, merse in palatul episcopal, procedat de cler si urmat de capii autoritatilor husene si
multe persoane de distinctiune. Aci, facndu-se rugi catre Dumnezeu pentru Majestatile Lor Regele si Regina si Mostenitorul
Tronului, cum si pentru Prea sfintital Silvestru, Prea sfintia Sa
primi felicitdrile ocazionale din partea celor prezenti si se intretinu cu fiecare in mod parintesc, ce-i este caracteristic. Se priwww.dacoromanica.ro

85

infra de P. S. de asemenea i mai multe telegrame de felicitard,

cum de la I. P. S. Mitrop, al Moldovei, P. S. Epicop al Duna',
rei de jos, d. Constantin Gogu, prof. la facultatea de 0iinti din
Bucure0i etc.
De oarece impartirea premiilor la coalele publice din Hu0
se fcuse in ziva precedenta, P. S. Silvestru invit pe domnul
prefect al judetului Fdlciu i pe toate persoanele presente sa.'
asiste pe la orele 4 p. m. la examinarea elevilor din coala de
cntri biserice0i.
In timpul dejunului dat de Prea S. Silvestru, sosind telegrama I. P. S. Mitropolit al Moldovei D. D. Iosif Naniescu, amintit mai sus, P. S. Sa ridica un toast pentru Inalt Prea Sfintia
Sa ; iar Domnul Dr. Dragomir Dimitrescu, directorul cancelariei
sfintei Mitropoli a Moldovei, multumind, se insrcind a transmite
I. P. Sale omagiile exprimate.
Sara pe la orele 8 jum. se daidu in palatul episcopial un
ospdt la vre-o 18 persoane invitate. Cu aceast ocaziune, P. S.

Episcop Silvestru cel intdi ridic un tuast pentru M. M. L L.

Regele 0 Regina, i alteta sa Principele Ferdinand 0 Principesa
Maria logodnica sa. Apoi d. Prefect ridica un toast pentru P.S,
Episcop ; P. S. Arhir. Timu pentru oraul Hu0, d-1 Primar res-

pectiv pentru Prea S. Timu, care de mai multe ori a vizitat

Huul i a servit la catedrala spiscopala. Prea Cuv. Arhimandrit
Conon pentru d. Prefect ; d-1 Preedinte al Tribunalului, E. Cernaltescu, pentru Prea S. Silvestru, d-1 I. Popescu, Direct. Seminarului, pentru S. Sinod, fchnd apel pentru reorganizarea acestei
institutiuni ; d-1 Al. Vernescu, Direct, Gimnaziului pentru d. Dr.
Dragomir Dimitrescu, prof. la facultatea de teologie din Bucure0i
care ii rdspunde multumindu-i ; par. Iconom I. Antonovici, pentru
concordia ce trebue sal existe intre diferitele ramuri de activitate ale patriei noastre.
In urind oaspetii trecural in sala cea mare a palatului, unde
fiecare se vedea convorbind de trecutul istoric al acestei episcopii, de persoanele insemnate sub a cror conducere a fost, de
mretia cu care se serbeazal aceast zi, etc.
Apoi cei prezenti multumind Prea S. Silvestru, de nimerita

P. S. idee, de 0 cunoscutal pea taiziu, de a se sairbaltori o zi

www.dacoromanica.ro

A6

atat de insemnat in istoria bisericei si a patriei noastre, se retraserd, ducand cu sine iubirea fiiasc de parintele si pgstorul
spiritual al eparhiei Husilor.
A doua zi Marti, 30 Iunie, se oficia S. liturghie de P. S.
Gerasim Timus, insotit de clerul catedralei, cand hirotonisi un
preot i un diacon ; iar la panahida, oficiind si P. S. Silvestru,
se pomeni numele tuturor ctitorilor, donatorilor si binefgcgtorilor
acestei episcopii, dup care urm i obicinuita agapg in palatul

episcopal, la care lu parte pe langg P. P. S. S. L. L,, clerul

catedralei.

Astfel se terming aceast serbare a aniversgrii si a slujbei

hramului S. Episcopii de Husi, ce va rdmane pentru mult timp
in memoria cetatenilor huseni si a oaspetilor veniti cu aceast
ocaziune.

*10

E'xaminarea elevilor din

coala de cdntdri biserice0i din

Hui. Se stie cg Inca de anul trecut, P. S. Silvestru, a mijlocit

la consiliile judetiene din cele trei judete ale eparhiei Husilor,
spre a prevede cate o sumg in bugetele lor, pentru infiintarea
de scoli de can-MI..4i bisericesti. Vocea inaltului pastor Ii avu
efectul dorit, caci in cate trele aceste judete se fix& cate o diurnal de la 700-1200 lei.
Cu incepere de 1 Aprilie, anul curent, se infiintg o
scoald in Husi, unde se inscrise imediat 20 elevi. Examinarea
acestora se fixal in ziva de 29 Iunie orele 41/9 p. m. La aceastg
org, P. S. Silvestru veni la Seminar cu P. S. Timus, unde fu
intampinat de Prea cucernicul Iconom Cojan, protoiereu de Flciu,
Profesorii scoalei V. Gadei si D. $licaru, Directorul Seminarului
I. Popescu i alte persoane laice si clerici. Aici, dupal ce se fcu
o dare de seamd amanuntita asupra mersului scoalei in cele 3
luni ale functiongrei ei, adical in Aprilie, Mai si Iunie a. c. si
dupg ce P. S. Episcop, ralspunse prea cuc, protoiereu de Husi,
insrcinatului cu dirijarea scoalei, argtnd cum s'a creat aceasta
scoalg si multumind de concursul crestinesc si patriotic, ce i s'a
dat, se procedd de P. S. impreung cu P. S. Timus si Preacuv,
Arhim, Conon la examinarea elevilor, atat din teorie cat si exercitiile muzicei bisericesti, citire i regula bisericeasca. Comisisiunea examinatoare i asistentii ralmanand pe deplin satisfgcuti

www.dacoromanica.ro

Al

de rezultatele dobandite intr'un timp aa de scurt, adresara calduroase felicitari Directorului i Profesorilor, sfatuind i incurajand pe elevi. Pentru sarguinta constatat, P. S. Episcop oferi
elevilor cate o carte de cantari bisericeti, iar P. S. Timu le
promise cate un Orologiu (carte de rugaciuni).
Cu aceasta ocaziune se incheie i un proces-verbal, semnat
de toll cei prezenti i anume :
Episcopul Eparhiei Huilor, Silvestru ; Decanul Facultatei de
Teologie din Bucureti, Ger T. Piteteanu ; Prefectul judetului
Falciu C. Teleman ; Primarul Urbei Hui A. Triandafil ; Dr. Conon
Aramescu Doniciu Arhimandrit ; Th. Ghiga Profesor la Gimnaziu;

Preedintele comitetului permanent a judetului Falciu, D. Popescu ; Directorul Gimnaziului Al, N. Vernescu ; Vasile Caligari,
avocat; Gh. C. Vantu, prof esor la seminar; A. Brighiu Casier G-1,
Ioan Iotu Diacon 1 Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureti, Dr. Drag. Demetresca ; Preedintele Tribunalului E. Cernatescu ; Protoereul jud. Falciu, Economul P. Cojan ; Protoereul
jud. Tutova Economul H. Buzescu ; Protoereul jud. Vaslui Economul I. Barbu ; Directorul seminarului Hui, Joan Popescu ; Secretarul seminarului Hui Vas. Oiaga; Economul seminarului Hui
Gh. Axinte Preot, Economul I. Antonovici, prof esor la coala
Normala Barlad ; Gh. N. Roiu profesor la Seminar ; Vas. Onu
Diacon ; Vas. Gadei, Proto-Psalt i profesor Seminarului i coalei
de cantareti ; Dem. 5licariu al II Psalt a sf. Episcopii i coalei
de cantareti.

Econ. loan AntonovIcl

XX

BArlad, 1892 Septembrie 17. Recenzia fcut de d-1

lancu Codrescu asupra tezel de licenfil a preotului loan Anfonovici.

(Ziarul Paloda, Barlad, Joi 17 Septembrie 1892).

SCLAVIA SI CRESTINISMUL
Sub acest titlu, onoratul tiostru concetatean preotul Ioan
Antonovici, a presentat facultatei de Teologie din Bucureti,
Teza sa pentru licent.

www.dacoromanica.ro

88

Aceasta lucrare este cea dint di care eman din oraqul nostru in aceast ramura. universitard. 0 salutdm cu dragoste.10 yeneratiune.

Cetind-o, ea prezint un isvor de cugetari sfinte, care

inalt sufletul qi face pe cre0inul patriot sal guste cu o nespus
plcere mangaitoarea sperant in viitorul bisericei romne.
Ca moto al Tezei sale prea onoratul preot a luat cuvintele
apostolui catr Galatei : Nu este Iudeu nici Elin ; nu este sclav
nici fiber ; nu este parte brbateascd nici femeiasca ; caci voi
toti sunteti unul intru Christos Iisus".
In desvoltarea acestei teze, se arat in toga splendoarea
marele resultate dobndite sub scutul autorifatei divine 0 cum
deodat cu ridicarea personahttei omului, fu consacrata i tainica legatura a familiei, care este prima veriga a neamului, a
natiunei.
Dumnezeu nu vroete ca adoratiunea caltral el sa." porneascal
din sil, ci spontaneu din inimi libere. Pentru aceasta, prima
manifestarea a spiritului divin, const in proclamarea egalitatei

inaintea dreptului, care este suprema garantie a liberatei.

Evreii credeau a-0 avea cucerit prin traditiune o situatiune exceptionala in ordinea morala ; acea de popor ales, de
natiune sant ; cu proeminenta asupra tuturor celorlalte popoare
numite de ei barbare i personificate in zicerea de Ellini. Dar,
voacea inspirata a Apostolului vine i le zice : Nu este Iudeu
nici Ellin".,. adica, nu este popor ales 0 popor respins precum
nu este "nici staipan i sclav".
Perfecta egalitate moral. este intre natiuni.
Santificarea personalitatei omului, implical in sine pe acea
a familiei qi a natiunei ; ambele manifestatiuni ale aceluia0
principiu.

Ideea nationala era mai mult instinctiv in formatiunile

antice ; nesocotita mai cu totul in acea ale veacului de mijloc,
ea deveni nurnai in zilele noastre un principiu. decisiv. Invatalmintele cre0inismului departe de a putea fi luate ca o negatiune a nationalitatei sunt in sine o confirmare mai mult al acestui principiu care nu este dect o manifestatiune, in mare
parte, a personalitatei omene0i.

www.dacoromanica.ro

8')

Popoarele vor sa fie natiuni", zice Bluntschli. Aceasta

mare vointa a indivizilor, cari compun un popor, trebue sa fie
sacra, inaintea eternelor principii ale cre0inismului, care a proclamat libertatea individului.
Dreptul gintilor imperfect Inca, n'a stabilit un tribunal omenesc, spre a judeca daca un popor este sau nu capabil de
a deveni o natiune ; Tribunalul lui Dumnezeu este singurul care
pronunta, 0 hotarar:le lui sunt in istoria lumei. Poporul nu probeaza obipuit dreptul sau decal prin fapte, prin suferinte, prin
lupte (Bluntschli, Theorie general de l'Etat).
Deci, ori and un popor sufera i lupta pentru conservarea
nationalitatei sale, pentru limba i datinele sale, 0 asemenea lupta
este sacra inaintea religiunei cre0ine, caci un asemenea popor
sufera pentru libertate, pentru pdstrarea graiului national in care
s'a deprins de veacuri a inalta rugile sale catre Dumnezeu.
Impilarea unei natiuni de ea-1.re o alta natiune este anticre0ina precum este 0 robirea unui om de catre alt om. Iata pentru
ce, 0 eruditul autor modern, a cdrui vorbire am citat-o mai sus,
prive0e micarile nationale ca un mister cunoscut numai lui
Dumnezeu, i a carui realizare se impune in istoria lumei,

and acea lucrare misterioasa a con0iintei de

sine, se

manifesta in un popor de aceea0 nationalitate qi-1 face sd sufere in desvoltarea sa naturala ; and suferinta determine: lupta
pentru emancipare, acesta este semnul indicat de Dumnezeu ca
acel popor este ajuns in stadiul de a fi recunoscut ca individualitate nationala spre a-0 putea indeplini misiunea sa proprie
in veata generala a omenirei. Ori-ce sfortdri de a inadu0 existenta unei natiuni, care sufera 0 lupta, este prin urmare antecre0ina, este o reintoarcere catre sclavie, care profanarea
personalitatei omului ; i toate natiunile libere, qi tot cre0inul
patruns de sfintele dogme ale credintei sale, este dator a vesteji
incercarea barbara a asupritorului 0 a ajuta la emanciparea natiunei, care lupta pentru reconstituirea ei.
Stint admirabile paginile in care eruditul preot a urmarit
pas 'cu pas marea cucerire dobandit de cre0inism asupra sclavagiului, facand sal rasara cu claritate spiritul eminamente practic
al parintilor bisericei,. de a nu se margini numai in propagarea

www.dacoromanica.ro

principiilor, ci de a traduce invataturile lor, mai cu seama in

fapte, a.a. Ca deodat in transformarea cugetarei sa se ajunga
i la reformarea moravurilor, fara de care ori-ce proclamare de
principii chiar prin legi, ramne fara putere i moarta.
Eroica 0 mareata este fapta a acelor mari cre0ini, cari mer-

geau pang intru a se vinde pe sine, ca cu pretul obtinut sa

sporeasc fondul destinat pentru ajutorul celor lipsiti, pentru'
rascumpararea de sclavi I Ni0e asemenea exemple uimesc imaginatiunea, provoaca entusiasmul pana a suferi martirul pentru
un principiu ; dar, mai fecunde i mai hotaratoare au fost acele
mari exemple, care, prin fapte de toate zilele, au reformat moravurile vietei ordinare, nimicind perniciosul prejudiciu c munca
este degradatoare, nedemn de un cetatean liber ; 0 ca numai prin
sclavi se cuvine a fi exercitat.
Apostolul Pavel. in culmea marirei sale, cusAnd la piei in
atelierul sail. i zicand celor ce veneau a'l inconjura cu adoratiunile lor :
Voi in0-va titi ca aceste maini, au lucrat pentru trebuintele mele i ale sotilor" I &idea cea mai decisiva lovitura sclaviei, cad inobila munca, al-a-Mud in faptal ca ea nu
este incompatibild cu ori-ce pozitiune personal, cu ori-ce demni-

tate la care omul poate sa ajunga.

Cnd meseriile 0 comertul ajunsese a nu mai fi considerate,
ca ni0e ocupatiuni abjecte ; cnd cetateanul liber vazu ca poate
qi el a le exercita Fara a se sacoti degradat, munca liberal fu
naturalmente preferata muncei fortate a sclavului totdeauna revoldat in sufletul lui contra staphnului.
Teza Sclavia i Cre?tinismul" este 0 va ramne o carte
plina de invataturi utile nu numai pentru clericul care vroete a

se instrui, dar 0 pentru cetitorul doritor ali apara patria de

coruptiunea moravurilor.

In aceast importanta lucrare, produsul unei profunde eruditiuni, vorbe0e nu numai preotul din punctul de vedere al
principiilor religioase universale, dar i patriotul luminat prin

acea ce pune sub ochii concetatenilor sai, imaginea vie a deedderei la care ajung chiar 0 cele mai puternice state, cand cetateanul i0 vinde dreptul sau pentru bani, spectacole i oaspeti.
Multimea cnd este corupta putin ii pasa cine o stapne0e.

www.dacoromanica.ro

Ea atunci pierde facultatea de a distinge intre bgrbatul onest

0 sincer qi intre politicianul fdrg. scrupul. Ea se dal acelui
ce-i of era paine qi spectacole.

Nu ma pot opri de a reproduce aice descrierea ce face ininvatatul preot despre modul cum 4i petrecea ziva un proletar
cu drept de cetgtean roman, din timpurile decadentei,
Dimineata, plecand dela modesta sa locuinta, inchiriat cu

ziva sau cu luna, mergea din palat in palat de-0 presenta

sportula sa, ca sa-i dea de ale mancarei i bani. Apoi un bogat, bung oard, il invita la unul din oaspetele prin care se celebrau toate circonstantele de tristet sau de veselie, aniversarea unei morti, unei nateri, funeralii, casgtorii, solemnitatea
intrdrei intr'o functiune, inaugurarea unui monument, etc. and
ora de bae era sosital, pleca la bgile gratuite ; in urmali sax.qea ziva pe la teatru, circ sau amfiteatru ; in cat, cand venea

seara putea sa zica, mai fericit ca Tit, Eu nu mi-am pierdut

ziva putand adauga tot odatg. : dar nici nu m'a costat nimica.
big in ce mijloc social avea a lupta creqtinismul : personalitatea omeneasca batjocorita prin sclevie, demnitatea cetteanului injositg prin conruptiune, Numai pantecele singur, era
revolutionar cam se exprima cu energie eminentul autor. Apoi
este bine qtiut ca revolutiuni de felul acestora bine se potolesc.
Ele se stang ca prin farmec indatal ce pantecele revoltat se in
buiba cu mancgri i buturi.
Invtatura cea mare, calrei-a cretinismul datoreqte paltrunderea sa adancg, in inimi i durabilitatea impresiunflor ce las,
_este ridicarea personalitaltei individuale, este respectul de sine.
Omul, care se respectg pe sine, va fi totdeauna qi un bun
cetaltean. El dobandeqte incredere in sine insu0, i roqeqte, nu-

mai la ideia de a trdi din drnicia altuia, sau de ali specula

votul qi conqtiinta sa cetgleneascg.

Incheem aceastg scurt vorbire despre Teza sustinutal cu

deplin succes de Care prea onoratul preot Teolog, concetateanul
nostru, felicitandu-1 cu cordialitate, pentru erudita sa lucrare, qi
multumindu-i din tot sufletul, pentru plgcutele momente, ce ne
I. C.
au procurat cetirea ei,

www.dacoromanica.ro

')2

XXI

CUVANT FUNEBRU '

/Mut la tmormeintarea doamnei Dumitra Hristache Joan,
21 Februarie 1893.
De vei afla cuib de pasere...

s nu ei pre mama cu hi"

(V, Moisi, XXII-6).

Tristi asculttori,

Familia este aseminea unui cuib de pasere, in care mama

ii crete puiorii sal. Pe cand tatal, capul familiei, se lupta pe
campul vietei pentru agonisirea celor trebuincioase familiei,
mama in casa, prin lucruri sfinte, bune 0 folositoare pregaltete
fericirea copilailor sai.
0 1 Cine tie cat pretuete o familie, i cine a valzut pe
mama veghind ca un inger pogorat din cer peste copilali sai,
este cu neputintal s nu fie incantat, i iaral0, cine a valzut

mama rapindu-se ca de un uliu ralpitor de mana mortii ne indurate, e cu neputinta sa nu fi strigat cu durere : Doamne, s'd
nu ei pe mama cu fii" (V Moisi).
In sicriul ce ne sta.' inaite se afla corpul unei mame adormite atunce, cand iubitii sai simtesc mai mult lipsa ei. Si in
ack.var, rolul unei mame in familie este insemnat, triti ascultaltori,
din doua puncte de vedere foarte insemnate : ca sofie, in referint catr brbatul sau, i ca mama, in referinta catre copiii sal.
Santa Scriptural zice : Cine a aflat solie bund, a aflat un
mare dar", i. cti drept cuvant ; caci, orice fericire, orice avutie
sau onoare in viata familiarl nimica nu pretueste ca o sotie
bund, care este prietina cea mai intimd a unui sot, 0, nici

o prietenie nu este aa de tare i intimal, ca cea dintre barbat

0 femee, pentrucal de multe ori se intampl c prietenia sa nu
fie scutita de vanarea unui cutare sau cutare interes, Fara considerare la prietenie, barbatul 0 femeia ins, Hind legati prin le&Aura dragostei adevarate, au intre ei numai interesul de a-i
1) Dupa Iosif I. Ardeleanu, Arad, 1878.

www.dacoromanica.ro

93

face fericirea unul altuia si ambii pe a copiilor. Cu sotia impartasin-lu-si barbatul bucuriile sale, aceste se maresc, iar in suf erinse si necazuri i se micsoreaza greutatea inimei, cand vede
fata cea lina si vesela si aude sunetul cuvintelor ei dulci si mangaetoare. and barbatul vine necajit, obosit s'i suparat, de intamplarile zilei, sotia cea buna prin purtarea ei cea plina de iubire
insenineaza fruntea barbatului si-i disfateaza inima ; iar in cazuri de boala, cine ingrijeste cu atata staruinta, cu atata delicatet, de bdrbat si. familie, ca sotia si sotul cei adevarati ?

Dar cand consideram pe sotie si ca mama, aici ne reamintim cuvintele scripturei ; tu cu durere vet na0e fii". Grea
si insemnata chemare este aceasta. Cine nu stie, ca omul nscandu-se pe lume, este mai neputincios de cat ori-ce faptura ? Chemarea unei mame se intinde pana la leagan, unde copilasul gingas reclama mult grija, mult priveghere, mult osteneald.
Dar, insemnatatea ei este si. mai mare, cand are sal poarte
grija nu numai de cresterea trupeasca a copiilor, ci si. de cea

sufleteasca a lor. Mama este acea care il deprinde a vorbi in

dulcea limbd stramoseasca ; ea planteaza virtutea in inima cea
nevinovat a copilului, il invata cum s se roage lui Dumnezeu,
cu un cuvant ea este aceia care ii sadeste in inima simtimntul religiositatei si a moraliatei. Dupacum pamantul sage caldura soarelui, asa si. copilasul suge laptele mamei, impreund cu
cresterea sa. Mama este deci care creste pe cetatianul bun, pe
crestinul evlavios si pe barbatul iubitor de tara si de natiune.
De aceia, Moisi, vazatorul de Dumnezeu in oranduirile sale zice :

De vet afla cuib de pasdre... sa nu ei pe mama cu fit')

Viizand deci pana aicea, tristi ascultatori, rolul si. marea
insamnatate a unei mame in cercul familiei, sa ne intoarcem
acum privirile si. la repausata ce ne sta inainte si sa ne intre-

cine este ea, si intrucat a corespuns celor doua mari chemari ale ei, de solie i. mama.
Mult regretata raposata Dumitra Ioan, fiica lui Dumitru Nicolau si. Ruxanda Nicolau, se nascu in anul 1854. In urma educatiunei ingrijite in casa parinteasca, fu data in scoala primara,
barn :

1) Fara aici i de aici mai departe, pe unele locuri, prelucrare dupg alti
cuvAntatori.

www.dacoromanica.ro

94

ale carei clase le absolvi in anul 1866, iar in anul 1869 se casalmi cu stimatul nostru concetatean d-1 Hristache Joan, traind
deci in viata conjugala, 24 ani. Din aceasta casatorie avu 10
copii. din care 6 sunt in viata. : 3 baeti 0 3 fetite cel mai in
vArsta numAra 14 ani i cel mai mic 31/2 ani.
Armonia cu care hal in casatoria sa, ingrijirea de copila0,
amabilitatea cu care imbrat4A pe prietenele i cunoscutele sale
i pe ori-care avea ferieirea s'o cunoasca, erau caracteristice
Mitritei lui Hristache Joan. Inima sa deschis qi gata a indatori
i ajuta pe ori-cine era una din podoabele remarcabile ale sufletului sau nobil.
De 4'/2 luni Irma, Dumitra Ioan, se inbolnavi, 0 se inbolnavi greu, aa ca cu toate ingrijirile medicale ce prea iubitul sau
sot ii dadu, ea repausa in dimineata zilei de 19 Februarie curent,
lasdnd un sot, o mama, un frate i o sofa' inconsolati qi 6 copii
in cea mai frageda vArsa.
Mitrita Ioan, a fost o buna crevting, o exemplara sotie, o
bun mama, o devotata arnica.
Calitatile sale suflete0i fdcura sA fie respectata, i durerea
mortii ei sa fie simtita, nu numai in cercul familiei, dar i intre
toti cei ce au cunoscut'o.
Iar amicele sale, imparta0nd durerea sotului qi familiei ei,
ii manifestara iubirea lor eterna prin o cununa de flori depus
pe cosciugul ei, alaturea cu cea a inconsolatului sot 0 a iubitului ei frate.
Daca, intristatii frati, moartea aceasta las un gol aa de
simtit in cercul acestei familii, a amicelor i cunoscutelor raposatei, daca inimile noastre sunt crud isbite prin aceasta intamplare,
cu ce
durerile ?

putem oare sa ne mangaem, cu ce s ne alinm

Singura mangaere, singurul razim este credinta in Dumnezeu, rdbdarea i speranta in intalnirea cu fiintele perdute la In-

vierea universald, aqa oum ne invata Sf. Scriptura.

Deci, intristarea i lacramile noastre, in aceasta imprejurare,
sa nu fie ca acelor ce n'au nadejdie, de ori-ce Sf. Scriptura zice :

De suferifi certarea, Dumnezeu vd trateazd ca pre niOe fit";

iar orfanilor le zice Eu voi griji de voi". S ne mangaem in
Domnul, cdci in mdna lui este viafa i moartea".
www.dacoromanica.ro

95

Dar iar60, daca moartea nu trebue s ne dispereze, dispartirea de iubitii nostril, mergerea lor in calatoria eternittei,
nu ne poate lsa nepasatori. Aceasta o zicem fie pentru cel ce
se duce, fie pentru cei ce-1 petrec.
Ceia ce se duce azi, ne putand vorbi, va vorbeste prin umilitul
organ al servitorului altarului zicand :
Mai intai tie scumpa mama : raimai sanatoasa ! $tiu c esti
prea credincioasa, si asa mai invtat i pe mine a fi. Nu te tulbura deci, crede i nadajduieste in Cel de sus, 0 El te va sprijini. Dacd ti-am gresit, rogu-te s ma ierti. Nu uita pe fragezii
mei copilasi i ai tai nepoti ; da-le cat vei fi in viata, duioasa
ingrijire ce mi-ai dat i mie.
Tie, draga Hristache, nemangaiat i drept tovards al vietei
mele, Ifi zic de asemenea : ramtli sdnalos! Dumnezeu s te
imbarbateze si in delung sa te inzileasca, spre a creste dulcele
mladite. Pastreaza apoi impreund cu ele, ca cel mai scump zlog si amintirea convetuirei si a dragostei ce ne-au legat impreun. Te-am iubit cu infocare si cu nesfarsit devotament. Bucuriile

i intristdrile tale erau 0 ale mele. Nu te intrista c te

parasesc asa de cu vreme ; cu hotararile soartei nu ne putem

lupta. Uitandu-te la iubitii mei si ai tai copilasi, aduti aminte de
iubirea mea catre tine si ei,
Voila, copilitelor i copilasii mei, va zic numai putin : admanefl s eitoi I Dumnezeu sa va daruiasca viata lunga si f ericit. Ascultand povetile tatlui vostru, sa le pretuiti indoit,
stiind ca ele sunt date si in numele mamei voastre, care nu mai
este intre cei vii.
Tie iubite frate si iubit sofa si rude, va zic cu dulce : ramas bun ! De am gresit cu ceva rogu-va sa ma ertati.
Voud, amicilor i cunoscutilor, iarasi va zic : ramaneti cu
bine ! Depunand o lacrim pe mormantul meu, aduciti-va aminte

de mine si nu uitati pe acei dintre ai mei, pe care i-am lasat

fara de vreme.
acum deci, tristi asculttori, in momentul din urma, and
ne despartim de raposata Dumitra Ion, intdrindu-ne inimele, sa
ne rugam celui Atot Puternic pentru sufletul ei, zicand :
Doamne Prea indurate ! Nu este om, carcle sa fie viu si

www.dacoromanica.ro

96

sa nu greasca, c numai tu sinur eti Fara de pacat ; curatete

prin darul i iubirea Ta de oameni pe aceasta adormit de orice intinaciune a pacatului i-i iarta ei toate grealele, aezind'o
in locaurile ceretil Iara pre noi ne lumineaza i ne intarete,
ca sa facem intru toate voia Ta, devenind vrednici de bunatatile cele venice ale aleilor al. Amin,
XXII

CUVANT
linut la Inmormantarea lui lordache Nicolau (Lipica),
comerciant, la biserica Sf. life, In ziva de Vineri 13
Maiu 1894, orele 31/4.
Tristi ascultalori,
0 dureroas imprejurare ne adunara astazi in acest slant loc.
Iordache Neculau, unul din fruntaii comercianti romni din orapt nostru, cetateanul iubit i poporanul stimat al bisericei Sf.
Ilie, nu mai este intre cei vii. Cruda boala, de care suferea de
mai mult timp, 0 de care scdpas a de mai multe ori, ii curma

de aceast data zilele sale, in urma unei scurte suferite.

Perderea sa este adnc simtit, nu numai in cercul familiei sale, lasandu-0 3 fiice, atuncea cand aveau cea mai mare
trebuinta de dnsul ; dar i intre concetatenii no0rii comercianti,
a caror numar, cu durere constatam, c descrete din zi in zi.
Iordache Nicolau tiuse prin munca sa proprie i onesta,
i o pozitiune mateca sa-i asigure existenta i sa-i faca
riala, relativ modesta. Nascut la Vizureni, pl. Corod, la anul
1842 luna Iulie, veni ca baiat in acest ora, unde invata carte
la coala bisericeasca dela S-tul Mina 0 apoi la Stul Dimitrie,
Dui:4 aceasta intra ca ucenic la comerciantul Constantin Pureanu,
0 la Dumitrache Cretu (Lipica), unde deprinse comertul din
practica, i dupa ce-i agonisise un capitalaq, deschise bogasierie

in tovaraie cu raposatul Simion Ceaun, dup care se casatori

cu Safta Constandachi 0 se facu tovar cu rdposatul Panaite
Goiu. Desfacndu-se de tovard0e ramase singur conducandu-0
cu intelepciune afacerile comerciale. Acum 7 ani aproape (1887)

www.dacoromanica.ro

97

avu nenorocirea sa-si piarda pe iubita sa sotie, ramanandu-i trei

copilite, de a caror instructfime i educatiune se ingriji din tot
sufletul, facand toate sacrificiile posibile. Durere insa, c moartea

rapindu-1 asa de curand, nu avu parte sa-si vada realizate pe

deplin sperantele sale.

Iordache Nicolau. cat a trait, a ocupat locul de onoare,

nu numai intre comerciantii nostrii stimati, dar si intre concetatenii sal, cari, in mai multe randuri, l'au ales spre a-i reprezenta la cassa proprietatei, consiliul judetan, consiliul comunal,
si la Epitropia bisericei Sf. Ilie, facandu-si datoria cu osardie si
constiinciositate.

Caracter vioi, inima buna, Iordache Nicolau nu putea tolera

ceva, uude lui nu i se parea ca este bine. Pe dansul ()rice idee

nationala, si de bine-facere 11 impresiona i II misca, dandu-si
concursul sau putincios cu mult entusiasm i caldura. El a fost
deci, un bun roman, bun crestin si bun cetatean.
Tata de ce numele sail este regretat de catre concetatenii
sai, cari prin primaria orasului, Ii depusera o coroana pe cosciugul sail, cum i societatea meseriasilor si colegii sai, cornerciantii doua coroane.

Dupa cum vedem perderea stimatului nostru concetatean

lash' un gol simtit in societatea noastra ; o jalnica durere familiei
si in special copilelor sale iubite, carora, in aceste momente grele
de incercare, le recomand credinta si speranta in Dumnezeu indurarilor, gandindu-se la pildele vietei parintelui lor, care lipsit
asemine de printi, Inca din frageda copildrie, a stiut ca prin
munca i onestitate sa-si asigure nu numai necesariile vietei,

dar a lasat si un nurne respectat in societate.

Si, acum, tristi ascultatori, sosind momentul in care raposatul s apuce in calea veciniciei,
zicem : Durnnezeu sa-1
odihneasca cu dreptii i vecinica i binecuvantata sa-i fie amintirea 1

Econ. I. Antonovici

www.dacoromanica.ro

98

XXIII

CUV ANT
finut la tnmormntarea d-nei Adela Simionov in ziva
de 20 Noembrie 1894, In biserica Sf. De, din Barlad.
Omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului"
(Ps. 103, 15)

0 trist imprejurare, frafflor, o dureroasa perdere ne adunara in aceste momente.

Adela Simionov, sofia devotata, mama duioas i profesoara distinsa a Externatului nostru, ne-a parsit I Ea, in urma
unor indelungate 0 grele suferinfe, suportate cu o adevarata ribdare cretineascd, i-a dat ultima rasuflare, pricinuind un
profund doliu inimei scumpului sau sot, dragala0lor sai copii,
fratilor, rudelor, colegelor, amicelor i. elevelor sale iubite.
Perderea ei, tocmai in timpul cel mai frumos al viefei, ne

reamintete cu drept cuvant zicerile psalmistului : omul ca

iarba, zilele lui ca floarea campului" I
Si in adevar, aceea ce se intampla in viafa plantelor
celor mai gingae, aceiai 0 in viafa temporala a omului. Cate

furtuni, ate raceli nu lovesc in gingaele fori, i. le fac sa

dispara din gradina, cu mirosul 0 frumuseta lor ;
0 iardi, la
cate suferinfe, la cate dureri i necazuri, nu este expus bietul

om, care faf de cele doua curente sinistre, raul fizic 0 raul
moral, duce continua lupta, cazand adesea victima unuia sau
altuia din ele 0 doborit il rdpesc din gradina acestei viefi, atunci
tocmai, cnd se ateptau de la el fructele cele delicioase ; cand ai
sai aveau absoluta trebuinfa de dansul.
Scurta este deci viafa omului, pufine zilele noastre. Fericit
de acela ce i0 intrebuinfeaza bine timpul vietei, de acela ce nu-0
ingroapa in pamant talanfii, incredinfafi de Dumnezeu. Pufine
au fost 0 zilele Adelei Simionov, abia 30 primaveri numara ; dar
in timpul cat a trait, nu i-a lasat necultivat darurile sale sufleteti, ce Dumnezeu i-a incredinfat, ci le-a intrebuinfat cu multa
sarguinta in lucrari folositoare i in indeplinirea cu punctualitate

a datoriflor ce o priveau ca sofie, mama 0 profesoara, dupacum reesa din decursul viefei ei,
www.dacoromanica.ro

99

Nascutg in oraul Roman, la anul 1864, Aprilie 21, din parintii Ioan i Eufrosina Argenti. Adela urmg mai intgi primele 3
clase ale invatalmntului primar, in pensionatul Domniparei Secarg din Targul-Ocnei. La etatea de 9 ani, avu nefericirea sg-i

piardg pe iubita sa mama. Tatgl sgu o dAdu apoi in pensionatul doamnei Henriette Paszkievicz din Bacgu, unde, depuse
atata sarguintg la invaltturg cg ei prima premiantal. Dar, chiar
in cursul acestui an, avu o a doua loviturg morald, prin perderea
scumpului sau tatg.
Adela trecu acum sub ingrijirile bunicului sgu dupal mama,
Iancu Teodoru, din Roman, care o dadu in 1877 sg-i continue studiile la coala Centrald din Ia0.
Si aci, Adela, intrebuinta o sarguinta exemplarg, aa ca." ei
prima premiantg in toate clasele.
Ajung.and in ultima clasg, a avut de profesor qi pe d-nul
V, Simionov, viitorul sau sot.
Dupg terminarea studiilor in 1882, Adela Argenti se intoarse
de o cam data la bunicul sgu dela Roman, i apoi se duse ca
profesoarg la un pensionat din Galati ; iar, in urma concursului
depus in Iunie 1883, fu numital de Minister ca Institutoare la
coala primarg No. 2 de fete, din Barlad. In curalnd dupg aceasta, domnul V. Simionov, venind ca profesor de filosofie la liceul din Barlad, i gasind acum in acest ora pe Adela Argenti,
fosta d-sale eleval, ale cgrei calitti distinse avuse-se ocaziunea
sal i le aprecieze la coala Central, ca profesor, ii ceru mane.,
i. astfel in 1885 Octombrie 20, se cdsgtori, traind o viata conjugala exemplarg, timp de 9 ani i 1 lung, avalnd doi copilaqi :
un baletel de 8 ani i o fetita de 3 ani.
A dela Simionov, cum era i din fire setoasg de invataturg,

avnd acurn un sot cu o cultural inaltg, se puse pe citit i

pregatindu-se foarte s'arguincios, depuse concurs in Octombrie
1890, cu un strglucit succes, pentru catedra de Limba Romnd
de la Externatul secundar de fete, din Barlad,-unde profesg pang
acum, timp de 4 ani.
Interesul ce punea in indepliairea datoriilor sale de gospoding, sotie, mama qi profesoarg, sunt mai pre sus de ori-ce
.1

laudg.

www.dacoromanica.ro

100

Cine a fost in casa domnului Simionov 0 n'a ramas incantat de caracteristica delicate-Va.' 0 amabilitate a scumpei sale sotii ?

Cine din prietenii sai rui stie interesul ce-1 punea pentru educatiunea copiilor ? Dar ca profesoara ? SA' spun autoritatile scolare 0. profesorii ce au asistat la examenele elevelor sale ; sa
spun elevele sale, cu Cala sarguinta 0 cu cat patriotism infocat
ii facea cursul de limba 0 literatura romand.
Repausata, Adela Simionov, ca o albina sarguitoare, ne in-

cetat s'a ocupat cu literatura, compunand si mai multe poesii,

ramase toate inedite. Dar nu numai atata, ea avea o mare aplicatie 0 spre artele frumoase : muzica, lucrul de mana si desen ;
ea era o adevarata enciclopedista. Dotata cu o minte vioae, o
imaginatiune bogata, si fiind foarte impresionabila, Adela Simionov, nu rasa nimic ne observat, nu scapa nimic atentiunei ei.
Apoi avand si un temperament nervos melancolic, era de o
vointa foarte energica si struitoare.
Aceste insusfri ale nobilului sau suflet, o faceau ca sal-0
poata. da sama foarte bine de deosebitele caractere ale elevelor
sale si s tie cum s procedeze cu fiecare in mod pedagogic ;
iar sotul sau nu va putea uita nici-odata comunitatea de idei
i gandiri cu sotia sa, cu care adesa discuta chestiuni filozofice
0 literare.
Era foarte curagioasa, sincera si intreprinzatoare, si intreprinderile sale nobile stia sa le ducal cu intelepciune si staruinta
pana la capat.
Nu pot uita insa blandeta si inima sa compdtimitoare si
milostiva catr cei suferinzi i lipsiti, cdrora le venea in ajutor
cu sfaturile i ajutoarele sale putincioase.
Dar, Adela Simionov, avand niste calitati sutletesti asa de
distinse, nu s'a bucurat insa 0 de o constitutie fizica. viguroasa,
Pe langa aceasta, de vre-o 8 sau 9 luni, ea se imbolnavi si
boala, de si la inceput nu inspira mare ingrijire, crescu din ce
in ce, si o slabi asa de tare, Ca, cu toate ingrijirile medicale, nu
putu sa-i redobandeasca. sanatatea.
Ea vedea sarmana, ca merge spre sfarsiful vietei, insa fiind
din fire curagioasa, nu se desnadajduia.
Ea avea mare placere de via-VA ; dar nici ideia de moarte

www.dacoromanica.ro

101

ftu o inspaimanta, calitate a sufletelor nobile si curate. Prietenele, care au vizitat-o in ziva de 11 Noembrie, isi aduc aminte
de curajul cu care le vorbea de sfarAul ei, exprimandu-si catre
dansele, intre alte ultime dorinti si accea cum sa-i fie imbracmintea de moarte.
Tot atunci avu placerea s mai asculte, pentru ultima oard,
sunetul iubitului sail pian, rugand pe una din prietene sa cante,
,

acompaniind-o, din patul de suferinta, cu vocea sa aproape stansa.

In ziva de 13 Noembrie, Duminica, ceru s fie marturisita

si impartasita cu Sf. Taine ; apoi, parasind-o din ce in ce puterile si sustinuta de consolatiunele religiunei si incurajarile sottllui sau iubit si a mosului sau d-nul Argenti, cum si a devotatelor sale matusi d-nele Meza si Argenti, in dimineata zilei de
18 Noembrie isi dete ultima rasuflare pe bratele lor, ca o lumina slaba a unei candele, la adierea unui vant usor, umpland de
mare mahnire si intristare
nu numai inima scumpului sau sot,
a copilasilor, fratilor, rudelor, prietenelor si elevelor sale, dar, si
a tuturor acelora care au cunoscut-o si care au avut ocaziunea
sa-i aprecieze distinsele ei calitti.
Iata in scurte cuvinte, cine a fost Adela Simionov ; iata de
ce vestea trista despre incetarea ei din viata se raspandi cu atata iuteala in orasul nostru ; iata de ce vedem astazi o adunare atat de numeroas imprejurul cosciugului ei si atatea lacrimi
pe fetele tuturor.
Da ; Adela Simionov, a fost o bund sotie, o mama exemplara, o profesoara distinsa, o amica sincerd si devotata. Calitatile sale sufletesti facura sa fie regretata si. perderea ei adanc
simtita, nu numai in cercul familiei, a prietenelor si a colegelor
sale, dar si intre toti cei ce au cunoscut-o.1)
Si acum deci, tristi ascultatori, cand ne despartim in momentul din urma de repausata Adela Simionov, intarindu-ne inimile sd ne rugam celui a tot Puternic, zicand ; Doamne, Prea
Indurate ! Nu este om, carele sa" fie viu si s'a nu greseasca ; ci
numai tu singur esti fara. de pcat; curateste prin darul si iu1) Iar ca omagiu de iubire si regrete, pe ranga 2 coroane oferite de familia repausatei, se depuse asemenea o coroana din partea corpului profesoral al Externatului, una din partea Liceului si alta din partea Corpului didactic primar ; iar elevele Externatului avura nemerita ideie de a oferi in memoria foastei lor profesoare, o stofa pentru facerea unui vestmint bisericesc.

www.dacoromanica.ro

102

birea ta de oameni pe aceasta adormita de orice intinaciune a

pacatului i-i earta ei toate grealele, aezand-o in locaurile ceres d 1 Iar pe noi ne lumineaza i ne intarete, ca vetuind dupa
voia Ta, sa ne facem vrednici de bunattile cele vecinice ale
aleilor -Mi. Amin,
XXIV.

1895 Ianuarie 22.

Recursul Epitropiei Bisericei Sf. Ilie
din Barlad, . la Ministerul de Interne, In contra deciziunii
consiliului comunal, care refuzase sei aprobe salarul preotului N. lancu.
Domnule Ministru,

Subsemnatii epitropi ai parohiei Sf. Ilie" din Urbea Barlad, chemati in aceasta insarcinare cu ocaziunea punerii in aplicare a legii clerului mirean 0. avand a administra avutul material al bisericilor din aceasta parohie, am alcatuit bugetul respectiv in marginile prescriptiunilor legii i regulamentul clerului
mirean i inainfandu-1 Onor. Primrii a Urbei Barlad la 8 Mai
1894, abea 1-a luat in cercetare 0 votat la 22 Iulie 0 apoi ni l-a
comunicat tocmai la 17 August, acela an.
La 15 Julie, anul expirat, unul din preotii supranumerari ai
bisericei parohiale a Hie", anume Economul Alexandru Nicolau a incetat din viata, 0 simtindu-se trebuinta, pentru serviciul
acestei biserici, care, dispunand de fondurile sale proprii, intotdeauna a avut clerul sau complect. P. S. Episcop de Hui a binevoit a indeplini dorinta ctitorilor qi poporanilor bisericei Sf.
Ilie, hirotonind in preot pe diaconul ei, parintele Nicolae Iancu,
care a i. inceput a servi, in aceasta calitate, cu data dela 1 August 1894.

Tot cam pe la 1 August, fostul consiliu comunal al Urbei

Warlad, dizolvandu-se, s'a numit o comisiune interimara 0 Epitropia parohiei Sf. lie, aqteptand alegerea 0 constituirea consiliului comunal, singurul competinte a se ocupa de chestiuni bugetare 0 credite, a cerut, pe deoparte prin procesul verbal No.
74 din 16 Noembrie 1894, ca suma destinata pentru diacon, in

www.dacoromanica.ro

103

buget, s'a se treaca pe restul anului financiar, de la 1 August

0 pana la 1 Aprilie, 800 lei, la fondul pentru deschideri de

credite, de oarece epitropia nu mai avea in serviciul bisericii un diacon ; dimpreun 1 cu o alta suma de o sub.' lei
destinata pentru avocat i timbre ; iar pe de alta parte prin procesul verbal No, 76 din 17 Noembrie 1894, s'a s3licitat ca, din
acela fond, sa se acorde un credit suplimentar, tot de 800 lei,
pentru plata preotului al doilea supranumerar, noul promovat la
aceasta treapta, parintele Nicolae Iancu, i pentru acela timp al
anului financiar curent, de la 1 August 1894 0 pana la 1 Aprilie, 1895 0 pentru care timp fostul consiliu comunal, fara sa consulte epitropia, tersese salarul prevazut in bugetul bisericei sf.
Ilie, pentru un al doilea preot supranumerar,
de altfel creditul solicitat pentru preotul Nicolae Iancu, nu este decAt salariul
ce-1 avusese prevdzut ca diacon.
Amintitele procese verbale au fost luate in cercetare de
onor. consiliu comunal abea la 3 Ianuarie curent, ceea ce a facut pe aceasta epitropie ca in speranta aprobarii legitimelor sale
cereri, sa i achite salarul numitului preot N. Iancu, pe timpul
servit de la 1 August 1894 0 pan5. la 1 Ianuarie 1895 ; insa, lucru neateptat, onor, primarie, inloc sa iee in consideratiune cele aratate de noi in pomenitele procese verbale, i apoi, sa mai
considere i aceia, ca biserica Sf. The" ii are venitul sau de
8800 lei anual i deci in stare a salaria 3 preoti, i aceasta a o
face, nu in simplele margini ale legii clerului, ci chiar indoit, a
refuzat cererile juste ale acestei epitropii.
Domnule Ministru,

Indat ce s'a primit la acest parohiat adresa din partea

onor. Primrii cu No. 448 din 14 Ianuarie curent, prin care ni
s'a facut cunoscut ca.' consiliul comunal n'a voit s aprobe procesele verbale cu No. 74 0 No. 76,
fara ca prin ea s arate
0 motivele acestui refuz, prin adresa No. 3 s'a i cerut acele
motive 0, refuzandu-se, a trebuit ca sa luam cunotinta de ele din
insai sumarul edintei dela 3 Ianuarie in care s'au desbatut procesele verbale i in care, Deciziunea Consiliului este astfel f ormulata :
Consiliul, avnd in vedere dispozitiunile legei clerului i

www.dacoromanica.ro

104

tOnsiclerand c remunerarea unui al treilea preot la biserica sc.

Ilie este in contra legii ; avand in vedere cal aceastd chestiune
a fost deja rezolvita de fostul consiliu comunal, atunci cand s'a
prevazut in buget numai 2 preoti, dupd moartea preotului Nicolau ; avand in vedere ca serviciul actual se indeplineqte tot
numai de 2 preati, parintele N. Iancu, find vecinic absent, respinge cererile epitropiei bisericii Sf. Ilie, formulate prin procesele verbale No. 74 i 76 0 mentine alocatiunile bugetare, aa
cum ele sunt aprobate de fostul consiliu.
Mai intai, in prezenta deciziune ni se spune : Consiliul,
avdnd in vedere dispozifrunele legei clerului i considerdnd ca
renumdrarea unui al treilea preot la biserica Sf. Ilie, este fri
contra legii. In acest considerent nu ni se spune care acel artieol oprate hirotonirea sau promovaraa unui diacon in preot.
Din contra, dupa art. 13, alin. III, din legea clerului mirean, un
diacon poate fi inaintat i paroh, decum s nu intre in numarul preotilor supranumarar, cu care diaconii dupa art. 28, alin.
VIII, din aceiaq lege, sunt chiar asimilafi. Cum ? Daca legea nu
opre0e pe un diacon, hirotonit inainte de promulgarea legii, sa
devina paroh, cand va fi chemat, il vom putea opri sa fie un
simplu preot supranumerar ? Apoi biserica Sf. lie, avand 0 averea s'a proprie, ea venit anual da 8020 lei, plus venit extraordinar de 800 lei, 0 neprimind de nicaerea nicio subventiune,

nu este ea in drept de a avea trei preoti 0 un diacon ? La

aceasta, noi epitropii suntem indreptatiti chiar de art. 28, alin.

II, din Regulamentul epitropiilor Bisericeti, unde se zice ; In

bugetele bisericilor cu fonduri proprii se vor trece la cheltuele
personalul bisericesc, conform dispozitiunilor art. 7 0 35, aliniatul III, din legea clerului mirean. In cat din continutul acestui aliniat, reese ca toate bisericile, care au fonduri proprii
suficiente, pot avea 3 preoti 0 un diacon. In aceasta categorie
se gasete deci qi biserica Sf. Ilie, pentru care credem ca nu
se poate stabili o exceptiune, dupa dorinta i vointa Onor. Consiliu Comunal.

In amintita deciziune se zice mai departe : aveind in ve-

dere Ca aceastd chestiune a fost deja

rezolvitei de fostul
Consiliu Cornunal, atunci cdnd s'a prevazut in buget numai
2 preofi, dupd moartea preotului A. Nicolau.

www.dacoromanica.ro

165

Epitropia bisericii Sf. 'Hie a prevazut in proectul de buget

al bisericii parohiale Sf. Ilie pe anul 1894/1895, trei preoti i un
diacon, insa, cum s'a aratat mai sus, moartea fostului preot A.
Nicolau s'a intamplat la 15 Iulie, bugetul se voteaza la 22 Iulie,
cu mai multe modificari arbitrare, intre care si suprimarea preotului al doilea supranumerar pe restul anului financiar, ce mai
ramnea dupa moartea amintitului preot. Si apoi bugetul cu o
asa modificare s'a primit de noi epitropii tocmai la 17 August,
in care limp urmase hirotonirea diaconului in preot si-si incepu deja serviciul dela 1 August. Af ail de cazul, cum vedeti
ca s'a intmplat, noi credem i sustinem chiar, ca Onor. Primarie
nu era in drept a face o asa suprimare, la o biserica ce-qi are

avutul sau, ci sa fi lasat a trece suma la economie, in cazul

cand epitropia sau Prea Sfintitul Episcop, nu ar fi gasit cu cale
a ocupa locul amintit.
In fine, in decizinea Orton Consilul Comunal se mai zice,:
avand in vedere ca serviciul actual se indeplineste tot numai
de 2 preoti, parintele Nicolae Iancu fiind vecinic absent, respinge .cererea epitropiei bisericii Sf. Ilie, etc,..
Onor. Consiliul Comunal, a fost rau informat, Domnule Ministru, sau poate ca n'a voit sal fie informat cum este lucrul adevarat, putnd-o face lesne aceasta, prin o simpla adresa catre
aceasta epitropie, Preotul Nicola.? Iancu este cu adevarat in concediu, ins nu nelimitat si absolut vecinic, ci pand la 25 Iunie
1895, si pe timpul acestui concediu, acordat de epitropia parohiei Sf, file i de Prea Sfintitul EpisCop de Husi, este suplinit
foarte regulat de preotul Teodor Palade, din orasul Barlad. 51
concediul, dupre cum ori cine cunoaste, nu ridica nimanui dreptul
de a functiona, i nici de a fi inaintat, cnd se prezinta ocazitrebue oricine sa se bucure, fie
ziunea. Epitropia se bucur a.

cleric sau laic, vaza.nd ca tinerii clerici se dedau studiului. Parintele Nicolae Iancu se afl deci in clasa VII, dela seminarul
Veniamin, numarndu-se printre studentii cei mai de lauda si
in curand va fi la postul sau. Afara de aceasta, parintele Iancu
nu este, cum zice deciziunea Consiliului vesnic absent ; ci, de
sarbatorile cralciunului a fost aice, l 'a servit la biserica ; asemenea va fi in prima saptamna a postului mare, cand la Se-

www.dacoromanica.ro

106

minar elevii urmeaz la biserica, de sarbatorile Paqtelor 0 vacanta cea mare.

Ne cuprinde mirarea de un aqa considerent. In tara noastra
Domnule Ministru, vedem pe multi profesori, ingineri qi chiar
multi preoti, c se duc la coale mai inalte, cal sa.-0 inmulteascal cunoqtintele qi s fie mai folositori in cariera ce au imbratip.t. Si daca aceasta se permite la atata multime, de ce sa se
refuze tocmai parintelui Iancu ? Nu cunoa*em, care articol 0
din anume ce fel de lege 1-a mai indemnat pe Onor. Consiliu
Comunal, s mai alba in vedere qi acest considerent, pe temeiul
caruia n'a aprobat Procesele Verbale No, 74 0 76, mentionate
mai sus.

Noi epitropii parohiei Sf. Ilie, dimpreuna cu toti poporanii,

doritori de ridicarea bisericii qi de roadele ce aqteptam dela ea,
ne-am bucurat din suflet, vazand pe preotul Iancu, luand calea
cea frumoas 0 mult folositoare a studiului 0 de aceia i-am incuviintat concediul 0 am consimtit la incurajarea sa prin promovarea in preot.
Domnule Ministru,

Aducandu-va la cunoqtinta hotdrirea nedreapta data. de

Onor. Consiliu Comunal al Urbei Barlad, asupra proceselor ver-

bal No. 74 0 76, amintite mai sus, venim cu cel mai profund
respect, a face recurs contra ei, conform art. 127 din legea comunala, rugandu-Va sal bine-voiti a dispune aprobarea amintitelor procese-verbale, refuzate pe nedrept de Onor. Consiliu Comunal, cum s'a aratat in cele precedente.
Avem deplina. incredere, Domnule Ministru, ca. DomniaVoastra, apreciind dreptele noastre aratdri, Veti rezolvi chestiunea, in senzul cererei ce Va. facem ; cad, prin o procedare ca
a Onor. Consiliu Comunal al Urbei Barlad, se anihileaza, cu totul
rolul, la care sunt chemate epitropiile bisericilor, mai ales cele
cu venituri proprii, prin legi qi regulamente, facand din ele numai niqte biurouri de inregistrare 0 impietand asupra drepturilor lor, fara a le micwra, in acela timp, responsabilitatea.

Odata. cu aceasta, alaturam o copie de pe adresa Onor.

Primarie No. 448, cum 0 2 copii de pe Procesele Verbale No.
74 qi 76.

www.dacoromanica.ro

101

Binevoiti, Va rugam, Domnule Ministru, a. primi incredintarea Inaltei stime i profundului respect ce Va pastram.

Econorn I. AntonovIcl
roan Vargo lici
Epitropi Gh. Racanu
No. 5, din 22 Ianuarie 1895.

(Din Dosarul No. 71, al Parohiei Sf. Ilie din Bar lad, Bugetul de venituri
ei cheltueli pe 1894--1895, pag. 35-38).

XXV

1895 Ianuarie 30. Intdmpinarea Primdrief Urbei Bar lad,

No. 929 co/re Ministerul de Interne, privitoore Ia recursul E.
pitropiei Bisericii Sf. !lie, In chestia salarului preotului N. Iancu.
Am onoare a raspunde ordinului Domniei-Voastre No. 2022/
1895, aducand urmatoarele intimpinari la recursul facut prin raportul No. 5 al epitropiei bisericii Sf. The.
Biserica Sf. The, din orasul Bar lad, este o simpla biserica
comunala, cum sunt in genere toa.te bisericile a caror administratiune este data in maim Epitropiilor alcatuite dupa art. 12 din

legea clerului si art. 127 din legea comunal, ea nu face parte

din categoria acelor biserici prevazute de art 128 al legei comunale si de art. 6 al legii clerului, care au venituri proprii constituite prin acte de fondatiuni care au dat acestor biserici alte
epitropii decat cele prevazute prin legea clerului".
Este de observat ca aceasta biserica are un mic venit propriu carei, permite sa se intretie, in prezent, fara a avea trebuinta de o subventiune dela comuna. Aceasta imPrejurare insa
nu schimba caracterul bisericii, nici nu o face sa intre in categoria acelor ce au acte de fondatiuni particulare.
Acest lucru nu vrea sa-1 recunoasca, nici sa.-1 admit, cu
nici un pret, actualul paroh al bisericii Sf. Ilie, sub pretext ca
biserica are astazi venituri indestulatoare, parohul cearca neincetat s se puna la adapostul art. 7 din legea clerului, fara sa
observe ca acel articol se refera numai la bisericile care se
administreaza prin epitropii altele de cat cele prevazute de art.
12 din legea clerului".
Intelegem struinta tenace a parohului,

www.dacoromanica.ro

168

Toga nazuinta lui este de a face sa se recunoasca ea biserica Sf. Ilie este o institutie particularg.. In asemenea caz, el
insu0 s'ar putea folosi de leafa de 200 lei pe lung., prevazuta
in buget, f i pe .care nu o poate primi din cauza de cumul.

In aceasta privinta am onoare a aminti raportul meu No.

13044/94.

Astfel hind imprejurarile Onor. Minister nu poate admite

interpretarea interesat a parohului. Biserica Sf. Ilie, este 0 trebue sa fie administrate.' dupa regulele generale stabilite in legea clerului i in regulamentele respective.
Cu privire la remunerariul preotului Nicolae Iancu, iata."
cum sta. lucrurile :

Legea clerului mirean prevede pentru fiecare parohie un

singur preot. Prin exceptiune se tolereaza 1uncionarea intregului personal aflat in fiinta la promulgarea legii clerului, cu conditiune ca locurile ramase vacante, prin moarte, sa nu mai fie
ocupate prin noui numiri,
Biserica Sf. Ilie avea, in momentul aplicarei legei, trei preoti i un diacon. Unul din pieoti ins a murit la 13 Iulie 1894.
Locul acestuia trebuie neaparat sa rarrigna vacant ; i consiliul
comunal de atuncea, cu ocasiunea aprobarei bugetului bisericei
pe anul 1894-95, a prevazut salariu numai pentru cei doi preoti
ce mai erau in fiinta (parohul i unul supranumerar),
Insa0 Epitropia Bisericei prin procesul verbal incheiat in
ziva 4e 16 Iulie 1894, a treia zi dupa moartea preotului Alexandru Nicolau, a declarat c biserica nu mai are trebuinta de
un al treilea preot, i cal serviciul religios se poate indeplini indeajuns de cei doi preoti in fiinta 0 de diacon.
Numai mai thrziu, prin recomandatia Episcopului, vine la
biserica sf. Ilie preotul Neculai Iancu, de curnd hirotonit ; si
fr s intre in adevar in serviciu, de oarece se afla in concediu pentru a-si complecta studiile de seminarist, incepe a primi
salariu regulat in calitate de al treilea preot.
Nu am putut controla daca numirea preotului Neculai Iancu este confirmat5. de Minister, dupa cum cere art. 15 din legea
clerului.

Acum, pentru a justifica aceast numire nelegala, Epitropii

www.dacoromanica.ro

109

sau mai bine zis parohul, invoacal, dupg cum a fa:cut 0 in altg
imprejurare, dispozitiunile art. 7 din lege.
Domniile lor se inplal cu bung 0iintal.
Numai bisericele care se adrninistreazg. prin Epitropii, altele
decal acele prevgzute de art. 12 pot intretine trei preoti i un
diacon, dacal fondurile lor particulare sunt indestulgtoare pentru
aceasta. Aa zice art. 7 al legei clerului.
Autorul raportului No. 5, comite o fapta nepermisa., cnd,
escamotnd textul leg ei, sau invocndu-1 numai pe jumgt ate, ajunge la concluzia Ca toate bisericile cari au fonduri proprii suT
ficiente, pot avea trei preoti i un diacon".
Am citit cu mirare aceastal riscat afirmatiune, in josul paginei a treia a zisului raport ; 1 este invederat cg ea nu figureazg acolo decgt cu intentiunea de a surprinde buna credinta
a Ministerului.
In zadar raportul insistd asupra faptului hirotoniei preotului Neculai Iancu. Far a cerceta decal aceastal hirotonie este sau
nu conformal cu art, 11 al legei, consiliul a relevat numai cazul
numirei acestui al treilea preot la o bisericg administratg de o
Epitropie alcaltuita dupal art. 12 al legei clerului. Consiliul n'a putat aproba aceastal numire, de oarece biserica sf. Ilie, nici nu are dreptul, dupal lege, de a chema un nou preot in locul celui
decedat, nici nu are trebuintal in realitate de oficiul unui al treilea preot, nici nu s'a folosit pnal acum de serviciile preotului
Neculai Iancu.
Acest preot, dupa propria malrturisire a raportului, 0-a reinoit concediul indat dupd hirotonisire 0 a plecat la Ia0, rmnnd in serviciu tot numai cei doi preoti (parohul i suplininitorul). Se pretinde c preotul anal in concediu ar fi inlocuit la
serviciu de caltre un alt preot dintr'o alta parohie.
Enoria0i bisericei sf. lie gasesc c sunt indestulgtori doi
preoti, cnd amndoi ii vor face regulat serviciul.
Indatg ce locul de diacon a rdmas vacant, parohul s'a gandit a afecta remunerarul disponibil al diaconului la subventionarea preotului Neculai Iancu, nu pentra a satisface o trebuintal
a bisericei, ci pentru a inlesni unui prieten reinceperea unor studii de mult intrerupte.
www.dacoromanica.ro

110

Aceasta procedare este arbitrara i violeaza in mod piezis

dispozitiunile art. 34 al legei clerului, Parohul I. Antonovici ar
fi trebuit s observe ea* nu-i este permis a da alta destinatie veniturilor bisericei decal acea aratata prin citatul articoL
Numai bisericele cu Epitropii autonome, pe cari legea le
excepteaza de la controlul primariilor, pot deroga dela prescriptiunile art. 34.
Astfel ins nu este cazul bisericei sf. Ilie, cu toata pofta
parintelui paroh de a declara de avere privata fondurile si veniturile bisericei ce administreaza.
Tendinta spre arbitrariu i spre emancipare de orice control, in administrarea averei bisericei, a parohului Antonovici, re-

ese si din faptul eh Cuviosia sa a plata regulat salariul preotului Neculai Iancu, cu toate ca.' nu avea alocatiune bugetara pentru aceasta ; si aceasta plata o facea cu mult inainte de a fi cerut autorizarea consiliului pentru verim entarea sumei de 800 lei
destinata diaconului.

Alegatiunea din raport Ca salariul preotului Neculai Iancu

s'ar fi platit numai la finele anului 1894 si numai in speranta ca
consiliul comunal ar aproba verimentarea ceruta, este absolut neexacta i tendentioasa.
Aceste sunt, Domnule Ministru, consideratiunile legale pen-

tru care si consiliul trecut i cel actual au refuzat de a remnoaste de legitima recunoasterea preotului Neculai Iancu.
Inapoiem odata cu aceasta, piesele comunicate cu ordinul
No. 2022/95.

(ss) Primar N. NICORESCU

(ss) Secretar, S. Petrascu

(Dosarul Primalriei aarlad No. 130 din 1894)

XXVI

1895,Tebruarie 12. Adresa Ministerului Cultelor si Instruciiunei Publice No. 1000 seria C, calre Ministerul de Interne, prin care dei dreptate Epitropiei Bisericei Sf. Ilie din
Bdrlad, In chestia preolului Iancu.
Domnule Ministru,

La adresa Domniei-Voastre No. 3022 a. c. am onoare a

www.dacoromanica.ro

111

raspunde cal recursul ce-1 face Epitropia Bisericei sf. lie din Barlad, este intemeiat. Epitropia in toate aratarile ei are dreptate

absoluta, iar Prima:Ha printr'o interpretare gre0ta a legei, a refuzat plata unui al doilea preot supranumerar la acea biserica.
Inteadevar, legea clerului mirean prin aliniatul al III al art, 13,
dal voie Prea Sfiritilor Chiriarchi, ca pe actualii diaconi de pe la
biserici, sal-i inaiteze la treapta de preoti atunci cand vor crede
Prea Sfintiile lor qi cand tfebuinta va fi.
.
Aceasta dispozifiune a legzi este bazata pe aliniatul VIII
din art. 28 al acelea0 legi in care se zice ca, diaconii supranumerari se asimileazal preotilor supranumerari. Acum, din aceasta
consideratinne se na#2 o alta intrebare 0 anume : este cazul de
la biserica Sf. Hie" din Barlad, c diaconul de acolo care a fost
mai in urma hirotonit preot sub numele de Nicolae Iancu, sa fi
fost considerat ca diacon supranumerar 0 daca tot astfel poate
fi considerat 0 ca preot supranumerar ? Noi credem ca este 0
iata pentru ce : Legea clerului mirean prin art. 5 aliniatul III nu
prevede pentru capitalele judetelor decat un singur diacon i aceasta la biserici de capetenie, adical la catedrala oraqului, cum
s'ar zice desemnata de Episcopul respectiv.
.Aqa fiind, de oarece biserica sf. Ilie" din Barlad nu este
catedrala, evident este ca.' diaconul Nicolae Iancu, dela aceasta
biserica trebuie sal fie considerat ca supranumerar de consiliul
comunal 0 deci s nu se scandalizeze daca acest diacon a fost
hirotonit preot de Prea Sfintitul Episcop, dupal cererea epitropiei.
Calci este tot una daca acest preot Nicolae Iancu servea la acea
biserica in calitate de diacon, sau ca preot supranumerar cum
serve0e astazi. ./ka dar, potrivit textului precis al legii, onorabilul consiliu comunal al urbei Barlad, face o interpretare greOtal a textului legei, dacal prin incheerea ce a facut, respingand
cererea epitropiei bisericei sf. Ilie", nu vroe0e sa recunoasca ca.
preotul Nicolae Iancu are dreptu! s primeascal salar ca preot
supra numerar la biserica la care serve0e ; cu atat mai mull cn
cat biserica sf. The" nu cade nici de cum in sarcina comunei,
cerand a fi platit acest preot din bugetul comunei, biserica avnduli fondurile sale cu care i0 poale plalti personalul servitor al bisericii,

www.dacoromanica.ro

112

Asa fiind, in rezumat, parerea noastra este ca preotul Nicolae Iancu de la biserica sf. Ilie" din Bar lad, are dreptul sa
primeasca salarul sau ca preot supranumerar la acea biserica, intru cat aceasta nu atinge intru nimic dispozitiunile categorice ale
Legei Clerului mirean.

Tot odata am onoare a va inapoia actele pe langa adresa

Dornniei-Voastre No, 3022.
Primiti etc,
p. Ministru D. AUG. LAURIAN
Directorul Cultelor, Cornoiu,
XXVII

1895 Fevruarie 15. Ordinul Ministerului de Interne No.

4039, adresat Primdriei Comunei Belr lad, prin care 17 face

cunoscut cd admite recursul, infirmd deciziunea Consiliului

Comunal i aprobd dispozifiunile luate de Epitropia Bisericii
Sf. Ilia.

Asupra recursului facut de Epitropia bisericii parohiale

Sf. Ilie", prin raportul No. 5, despre care trateaza si raportul
Primariei No. 929, contra deciziunei fostului Consiliu Comunal
prin care nu s'a aprobat dispozitiunile luate de epitropie in privinta plfii alanalui unui al doilea preot supranumerar, cerand
avizul Domnului Ministru al Cultelor i Instructiunei Pub lice, am
primit din partea Domniei-Sale adresa No. 1000 Seria C. pe
care o inaintez Domniei-Voastre pe langa aceasta in copie, facandu-Va cunoscut, Domnule Presedinte, ca in vederea celor
ardtate de suszisul Departament, Ministerul pe baza art. 127
din legea Comunala Urbana, admite recursul, infirma deciziunea
Consiliului Comunal, i aproba dispozitiunile luate de epitropie.
Va comunicam dar cele ce preced, drept raspuns mentionatului raport al Primariei si Va rog a notifica despre aceasta deciziune i epitropiei respective.
p. Ministru (ss) M. DESLEU
p. Director (ss) A. CEMBRU

www.dacoromanica.ro

113

XXVIII

Barb:ad, 1895 Iunie 28.

Copie de pe felicitarea adre-

saki P. S. Episcop Silvestru, cu prilejul a 400 ani de la zidirea bisericei, devenitei catedraki a Episcopiei de Husi.
Prea Santite Stapane,
Implinindu-se acurn 400 ani dela edificarea bisericei Santei
Episcopii din Husi, yin cu cel mai prof und resp act a Val felicita

pentru fericirea ce aveti de a fi printre Arhipastorii, cari au jubilat fiecare a ei sut5. de ani. Rog pe Dumnezeu ca acel sant
altar, martor al virtutilor Marelui Stefan, sa fie in veci ocrotit
si sa aiba parte de Arhipastori cari sa-1 ingrijeasca si impodobeasca ca si Prea Santia Voastra.
Sa traiti Prea Santite Stapane, spre a ne da intru multi ani
pilda de iubire pentru podoaba casei Domnului si de devotament pentru Santa biseric ortodoxa si scumpa noastral fard.
Sant, cu cel mai profund respect, al Prea Santiei Voastre,
prea supus si. prea plecat serv.
Econ. I. Antonovici

Bdrlad, 28 bane 1895.

XXIX.

CUV ANT
pronun/al la prohodul reposatului Econom Gheorghe Pohrib,
Vineri 31 lanuarie 1897, in biserica sf. Dumitru din
urbea Beirlad.
Fratilor,
Parintele G. Pohrib, piosul servitor al altarului s'i fratele nostru conliturghisitor, satul si parintele devotat al respectabilei sale familii, si concetateanul stimat, nu mai este intre cei vii. El,
in urma unei indelungate suferinte, purtata cu o exemplara rdbdare crestineasca, isi cladu obstescul sfarsit alaltaeri Miercuri 29
Ianuarie, orele 8 dimineata, pricinuind un profund doliu in inima iubitei sale sotii, a fiilor, fiicelor si ceilalti membri ai familiei sale, fiilor sai sufletesti si tuturor cunoscutilor.
Repausatul Iconom Gh. Pohrib, astazi in etate de 60 ani,
este fiul preotului Joan Pohrib si a Mariei Pohrib, din Priponeski

www.dacoromanica.ro

114

tii de sus. Dupa ce dobandi in casa parinteasca primele cuno-tinte de carte, se destina 0 el carierei preote0i. In scopul acesta tnarul Pohrib veni in oraqul Bar lad, inainte de anul 1857
la aceasta biserica, unde sub privigherea 0 ocrotirea demnilor de
amintire Protoierei de atunci, Const. Vrabie 0 Ionica Ghine, deprinse regula bisericeasca i apoi infra' in coala catehetica de
sub conducerea preotului catehet Neculai Faun, coala in
care pe atunci se pregateau candidatii de preotie. Terminnd aceasta coala in anul 1858, in cel urmator 1859 luna Maiu (Dumineca Mare), s'a casatorit cu Anastasia, fiica lui Constantin
Gheorghiu 0 a Saftei Gheorghiu din acest ora ; iar in anul 1860
Februarie 15, in urma unui frumos examen ce a dat inaintea
comitetului Seminarului din Hu0, din care facea parte i invtatul Arhimandrit Melchisedec, dobandi certificatul necesar pentru a se putea preoti, dupa care apoi, peste o luna 0 anume la
12 Martie 1860, se hirotoni diacon pentru biserica Domneasca".
din Bar lad, unde a servit pang in anul 1862 Iu lie 26 zile, de
cand se stramuta cu serviciul la biserica Sf, Dumitru" ; iar in
anul 1869, luna Septembrie, s'a hirotonisit preot pe seama acestei biserici, avand in totul acum 37 de ani de servitor al altarului. Printele Pohrib intrand in cler qi fiind insetat de cunogtinti, de care se simtia nevoie in misiunea sa, cauta, din ce in
ce, prim cetirea sfintelor scripturi qi scrierile religioase, ca sa-0
sporeasca notiunile dobandite in coala catehetica 0 prin purtarea sa demna in societate i0 atrase iubirea i stima tuturor; iar
autoritatile superioare eclesiastice, apreciind calitatile sale, rand
pe rand, pan in anul 1874, il onorara cu dreptul de Duhovnic
i rangurile bisericetii
de Sachelar 0 apoi de Iconom.
Falcatorul a toate a binecuvantat castoria sa in cursul celor 38 ani de viata conjugala cu mai multi copii (16) aqa cd astazi, 8 fii 0 fiice, ii inconjoara respectabilul sau cosciug.
Silintele i straduintele par. Pohrib pentru a da copiilor o
frumoasa educatiune qi o superioara instructiune, sunt mai presus de orice lauda. Durere insa, ca astazi in urma unei crude
0 indelungate boale, paraseqte pe ai sal., cand lucrul era facut
numai pe jumatate qi ei aveau mare nevoie de sprijinul 0 ingrijirile sale. Multe ganduri 0 preocupari vor fi trecut prin su-

www.dacoromanica.ro

115

fletul reposatului, cu cat vedea ca boala sa inainteaza i puterile-i slabesc, dar aceea a neregularei complecta a copiilor, dupa
cum dorea inima sa de parinte duios i foarte ingrijitor ii sfasia inima.

Parintele Pohrib a fost deci un sot si parinte de familie

On de devotament i ingrijire ; ca preot un servitor vrednic al
altarului ; ca membru al societatii un cetatean bun, amabil si indatoritor.

Iata in putine cuvinte viata i insusirile suflatesti ale mult

regretatului nostru confrate Gh. Pohrib ; iata pentru ce vestea
mortei sale umplu de durere i intristare sufletele amicilor, fiilor sai sufleteqti i a tuturor celor ce 1-au cunoscut. Mare este
durerea ce simtesc astazi soacra i iubita sa sotie ; neconsolata
intristarea ce incearcd iubitii sai fii ; profunda mahnirea din partea rudelor, amicilor i toti cati 1-au cunoscut.
Daca pierderea aceasta insa este atat de insemnata si inimele noastre patrunse de atata durere si compatimire, cu ce s
ne mangaiem ? Cu ce s ne alinam durerile ? Cu nimic alta, de
cat cu credinta i nadejdea in Dumnezeu ; cu imbarbatarea noastra, gandindu-ne c curand sau mai tarzia, toti avem s gustam paharul mortii.
Apoi, in mana Celui Atot Puternic este viata, in mana Lui i
moartea. El insusi este invierea i viata pentru cei adormiti ; iar
celor ce traesc
scut, sprijineala i mangaere ; CCi, pe cat sunt
de nepatrunse judecatile lui Dumnezeu, pe atata i indurarea lui
nemarginita. El ingrijeste de toata fiinta, deschizand catre toti
maim sa cea plinh de bunatati. Mangae-te deci in Domnul o respectabila sotie i voi toti membrii familiei reposatului. Voi, ins,
fiii sai, cari Inca sunteti pe bancile scoalei i n'a.ti avat timpul
sa. Ira pregatiti o carierd, s cdqtati a va aduce aminte totdeauna de sfaturile si indemnurile parintelui vostru i a-1 imita in
iubirea de rnunca i demnitate. Iar tu, iubite conliturghisitor si
arnic, care acum esti gata de calatorie din aceasta viata plina de
sbuciumri si de multe dureri i suspine, i pentru care, dragostea si stima cum si datoria ce o avem catre tine, ne-a
adunat la aceasta trista petrecere a ta, primeste ultima noastra
sarutare frateasca j Dumnezeu sal te odihneasca in locasurile
sale cele ceresti. Amin.
www.dacoromanica.ro

116

XXX

Bilr lad, 1898 August 20. Prea Sfintitul Episcop Silvestru

presideazei conferintele preolilor la Bar lad. Conferin/a preolului
I. Antonovici despre Epitropille Bisericesti.
(Din bropra imprimatii in Tip. Ciirfilor Bisericefti,
Bucure0, 1898, paginele 55-66).

In ziva de 19 August, la ora 9 dimineata, Pre Sfintitul Episcop Silvestru, parasi manastirea Adam spre a merge la Bar lad
si a prezida conferintele ce aveau a se tinea aici si cari erau

sorocite pentru zilele de 20 0 21 August. In aceasta localitate,

conferintele s'au tinut in biserica catedrald : Adormirea Maicei
Domnului" (Domneascal).

In ziva de 20 August, paste 80 de preoti erau adunati in

aceastd biserica, asteptand cu nerabdare sosirea bunului lor Episcop, pentru a se mai adapa de invataturile 0 sfaturile duhovnicesti, ce cu multa largeta si bunatate P. S. Sa le imprdstie asupra fiilor sai spirituali, oH de cate ori ocaziunea i se prezinta.
La orele 9 a. m. P. S. Episcop, insotit de Protoereul de Tutova :
Economul Hristodor Buzescu, soseste la biserica, unde e primit
cu mult respect de preotii prezenti.
In o mica suvantare P. S. Sa arata scopul pentru care ei
sunt adunati in acel slant locas si anume : desvoltarea temelor
ce li s'au dat Inca din anul &emit si isi arata increderea ce are
in zelul 0 struinta preotilor de a fi tratat cat se poate mai
bine temele ce au avut fie-care din ei. In urrna invit pe preoti
de a-0 desvolta pe rand acele teme, ceea ce s'a si facut in ordinea urmatoare :

Pcirintele Econom loan Antonovici, vorbeste despre tema

a 17-a relativa de modul cum ar trebui organizate epitropiile
bisericesti, etc.". Prea Slintitul Episcop, a rdmas foarte multumit de modul in care a desvoltat pdrintele Antonovici aceasta
chestiune, care numai ward nu este, si o recomandd cu insistenta preotilor prezenti.
Ian: cum a tratat parintele Antonovici aceast chestiune :
Prea Sfinfite Stapeine,

fratilor Preoti si Diaconi,

Dupre cum intr'o familie se simte mare bucurie, cand, pawww.dacoromanica.ro

117

rintii sit cu fii, se revad dupa un timp oarecare ; asa I cu noi

preotii, din orasul Barlad si jud. Tutova, astazi cand ne aflam
adunati, inpreun cu Arhipdstorul zelos, in indeplinirea inaltei
sarcine cu care este investit ; pe parintele devotat, in conducerea inteleapta i pling de abnegatiune a preotimei si a tuturor
fiilor sufletesti ; pe plugarul harnic, care, nu numai arunca semintele, dar le si cultiva i cere cu staruinta." dela lucratori rodurile ostenelelor sale ; pe vierul credincios, care privegheaza,
zi i noapte via sau biserica stapanului suprem, pdzind-o de rai
facatori, ce mita s'o strice si s'o faca neroditoare. Si, Doamne,
cat de multi sunt astazi acesti rai facatori 1 Cat de multe s'i
mestesugite sunt mistriile celui viclean

Sunt 111/2 ani, de cand P. S. S. neincetat a lucrat i lucreaza pentru binele si propdsirea turmei, la care Dumnezeu si
natiunea Romang l'a chemat. In inspectiunile canonice P. S. S.
s'a sarguit nu numai s redestepte simtul religios 0 moral, cel
adormit, dar a cautat cu ingrijire, ca sa constate feluritele neajunsuri i lipsuri ale bisericei, precum i boalele sufletesti, de
care turma duhovniceasc este bantuita, cautand felurite remedii
pentru vindecare ; i pentru a ne exercita, in acelas timp i pe
noi preotii cu aceasta lucrare anevoioasa, a formulat mai multe
teme pe care le-a dat in studiul nostru, ca apoi fiecare cu cunostintele si mai ales experienta, de care dispune, sa-0 spuna
parerile i s propuna tot odata masurile ce sear crede necesare.
Putem zice, deci, cu st. Ap. Pavel : Arhiereu ca acesta
se cuvenea noua : (Ebrei, VII, 26). Binecuvantat fie cel de sus,
pentru c ni l'a trimis !
Prea Sfinlite SMpdne,
Onorafi Confraii,
Din cele 17 teme trase la sort in anul trecut si asupra carora ni s'a pus pldcuta indatorire de a ne ocupa, mie mi-a cazut
cea de pe urmai i anume : Cum ar trebui so' fie organizate
Epitropiile bisericesti, pentru ca avutul bisericilor s'd fie bine
administrat si venitul intrebuinlat Ia destinafie?"
Pentru a rdspunde la aseast intrebare, voiu cauta sal vorbesc

mai intai pe scurt, despre modul cum s'a facut administrarea

www.dacoromanica.ro

118

avutului locasurilor Domnului in biserica cresting in genere si

in special, in tara noastra, pada' la facerea legei comunale din

1864, normele stabilite prin aceastg lege si, ca complectarea
ei, despre regulamentul sf. Sinod din 1873 ; i, al doilea, despre
regulamentul epitropiilor bisericesti, in vigoare, lipsurile de care
sufere i indreptarile necesare, ce ar trebui s i se faca.

anul

Inca din primele timpuri ale crestinismului, locasurile sfinte

s'au fcut prin contributiunile i ostenelele obstiei crestinilor, din

o localitate, ori de persoane cu dare de mand, clerici s'au mireni, cari in ravna lor pentru podoaba bisericei, jertfeau din a
kr agonisitg, pentru a face ca casele Domnului s fie cat se
poate mai frumoase i prevazute cu cele necesare, pentru intretinerea edificiului, cultului si a servitorilor altarului. Acestia s'au
numit ctitori.
Se intelege c, dup pilda urmata de sfintii apostoli cu cei
ce le incredintau avuturile lor, pentru trebuintele comunitatei din
Ierusalim (Faptele apost. IV, 35), supravegherea locasurilor sfinte
a zestrei interne si a bunurilor kr ce li se afierosiau, au avut'o
intotdeauna Episcopul respectiv, dup cum se vede din canonul
41 al sfintilor apostoli, care zice : Poruncim ca Episcopul sd
aibd stdpdnire peste lucrurile bisericei, cd dacd sufletele cele
scumpe ale oamenilor, lui i s'au incedinlat, cu mull mai mull
de a porunci pentru bani, incdt dupe a lui stdpdnire toate
sd se cdrmuiascd ; i celor ce au trebuinld prin presviteri si
diaconi sc li se dea cu frica lui Dumnezeu i cu toatd evlavia..." Aceasta se legifereaza i prin canon 26 al sinod. al IV-lea
ecumenic ; can. 12 al sinod. VII ecumenic ; can. 24 si 25 al sinod, local din Antiohia. Episcopii ins , tot dupa pilda sfintilor
apostoli cu cei 7 diaconi (Fapt. Ap. VI, 2-6), si oranduirile
acute prin amintitele canoane, au incredintat, la randul lor, ingrijirile de cele materiale, pentru locasurile sfinte, pentru servitorii lor si pentru saraci, la anume preoti, de pe langa catedrele
episcopale, numiti economi, i la parochii sau preotii, de pe la
diferitele biserici, din eparhiile kr. Alaturea cu acesti preoti,

luau parte insg, la priveghere i buna intrebuintare a avutului

www.dacoromanica.ro

i 10
bor. Iara acolo, unde obstia crestinilpr dintr'o localitate, facuse biserica 0 se ingrija tot ea de
cele materiale ale acestia, era, pe langa preoti, die un crestin
sau mai multi, care reprezentau obstea, in acest scop, 0 care
purtau numele de epitropi.
Atat unii, cat 0 altii, adica clitoril, sau obstia poporenilor
prin epitropii ce-i ddea, nu faceau Inca nimic fara stirea si

material al bisericilor, ctitorii

invoirea Chiriarhilor.

Urmarea aceasta din intreaga biserica ortodoxa, s'a pazit

tot asa si in tam noastra (Moldnva si Valachia), pana la anul
1864, cand facandu-se legea comunal, s'a prevazut, in ea, la
art, 71 aL 13, urmatoarele : F ixarea numarului si Imprfirea
parohiilor, cercetarea si aprobarea budgetelor parohiilor prelucrate de respectivele epitropli ale parohiilor. In aceastei lucrare

vor fi ascultati preolii parohiel si protoiereul de care parohiile

atdrna". Iar la art. 96 se zicea : Primarul are supravegherea...
bisericilor, Intru cat se atinge de conservarea si tntrefinerea
lor. In privinta aceasta el viziteazil (bisericile) de cafe ori
socoate de cuviinfd si aratd consiliului, abuzurile ce a descoperit si fmbundtalirile ce sunt trebuitoare".
Msura aceasta, se intelege, a provenit de acolo ea', inmultindu-se pe la unele biserici avutul material, apoi imputinandu-se
si frica de Dumnezeu, in cei ce-1 administrau, incepuse a se face
abuzuri, de catre cei chemati a se ingriji de acel avut, mai ales
pe unde administratia era in mana a cate un singur epitrop. Era
nevoe deci acum si de maina autoritatei civile, care sa pund frau
numeroaselor abuzuri ce se facuserd. Totusi aceasta stare de
lucruri a mai danuit pana in anul 1873, cand sfantul sinod al
bisericei ort. romane, a semnalat acest rail ,O a luat masurile necesare pe viitor, lath' cele ce a reglementat, la art. 8, din Regulamentul pentru mijloacele de intretinerea clerului, votat in 13
Decembrie 1873 : 0 chestiune principala, de la care depinde
bunul rezultat al mesurilor propuse pentru ameliorare pozitiunei clerului si a bisericilor, este buna si constiincioasa administrare a avutului bisericilor comunale.
Spre a ajunge la acest rezultat, se cere a se modifica sistemul de administratie existend in prezent, ca unul ce din prac-

www.dacoromanica.ro

120

tied s'a dovedit vitios, si anume sistemul administratiunei avutului bisericesc prin o singura persoana numitg epitrop. Acesti
epitropi, cea mai mare parte, daca nu toti, administreaza avutul
bisericesc arbitrarminte si mai mult in profitul bor. De aceea biserid cu capitaluri si venituri insemnate au ramas in mizerie si
ruing. Este cu neputint a-1 controla cu sistemul actual. Sg se
institue in locul acestei administratiuni uni-personale, a administratiune colegiald compusd din 3 persoane.
Aceasta a dministratie, spre conformare cu legea comunal
si in yarn- va purta numirea de epitropie bisericeasca. Epitropia aceasta se va compune : a) din parohul bisericei, b) din un
membru de guvern numit dintre enoria0 i c) din un membru
ales de enoriasi i intarit de Primarie".
Constituindu-se astfel Epitropiile bisericesti in toata tam, li
s'au incredintat avutul bisericelor, pe care 1-au administrat mult

mai bine si mai cu folos, pentru biserici, de cum era in trecut,

intrucat erau acum pure in deaproape priveghere i controlul autoritatii comunale ; si apoi, pe langa ca., in acele epitropii intrau i parohii, erau consuitati in anume cestiuni i servitorii ceilalti ai bisericilor respective.
Regulamentul acesta din 1873, avea ins multe neajunsuri

si scapari din vedere. Una din scdpgrile din vedere pe care gas esc de cuviinta a o aminti, este aceea, cal in el nu se arata anume cine din cei trei epitropi, s ia initiativa mai de aproape
la orice lucrare, s find arhiva i sa convoace pe ceilalti, ceia
ce a adus nu putina traganare interesului bisericilor.
Toate neajunsurile de care suferea acel Regulament, au fost
observate de P. S. nostru Episcop, ceea ce 1-a si facut s for_
muleze, Inca din anul 1891, tema ce sortul a facut ca eu s'o
tratez astdzi.
De atuncea ins i pang.' acum, a urmat la mijloc alcatuirea i promulgarea legei clerului mirean, din 1893, cum si a regulamentelor pentru punerea ei in aplicare, intre care i a regulamentului Epitropiilor bisericesti, acum in vigoare, pus in aplicare cu inceputul anului 1894.
In ce priveste regulamentul acesta a epitropiilor bisericesti,
mai stiu c, pentru alcatuirea lui, ca i pentru celelalte regula-

www.dacoromanica.ro

121

mente, P. S. Episcop Silvestru, in luna August, 1893, pe cand

ma aflam la Santa Episcopie, se ocupa cu formularea a numeroase i diferite amendamente, din care recunosc ca introduse
in acest regulament, de d-1 Ministru Take Ionescu, pe mai multe din acele articole formulate de Prea Sf. Sa,
Regulamentul acesta Ins, desi superior celui din 1873, totu0, fiind faurit prea in graba, i neintroducandu-se in el mai
multe amendamente ce se propusesera, de acei ce voiau ca sa
iasa o lucrare cat mai buna, sufere si el de multe lipsuri, pe
cari le voi semnala mai departe i, la locurile cuvenite, voiu propune indreptarile i complectarile necesare, mai ales ca acum
este vorba de o revedere si imbunatafire a legei clerului si a
regulamentelor respective,
II

Regulamentul Epitropiilor bisericesti in vigoare, confine 4

capitole.

In primul capitol se trateaza despre compunerea epitropiei

i alegerea epitropilor bisericei. Aici am de zis ceva la art. 8,
unde se vorbeste de constituirea biroului de alegere al epitropului din partea poporenilor, propunand ca in loc de : sub pre0denhia delegatului primariei, sa se zica : sub pre0denfia pa-

rohului asistat de un delegat al Primilriei 0 de un secretar

numit de paroh dintre enoria0i cu 0iinfd de carte. Asemenea
0 actele alegerei, pentru poporanul ahs in epitropie, de care se
vorbeste in art, 12, sa fie trimise Prea Sf. Episcop spre confirmare, care, la caz de abateri, sa fie in drept a-1 si revoca. Aceast dispozifiune o cred mai nemerita pentru cuvantul cal epitropia are a se ocupa de interese cu totul bisericesti. Apoi primarfile au deja un epitrop, pe care-1 numesc si pot a si-1 revoca.
Pe langa aceasta mai au si dreptul de control, asa cd pot lua
i maisuri necesare, in contra celor abuzivi. Al II-lea capitol trateaza despre : Drepturile 0 datoriile epitropilor bisericilor.
Aci la art. 16, alin. 2, unde este vorba de inventarierea avutului bisericilor, se zice : Protoiereul sau delegatul sdu pot
de asemenea sa asiste"
aicea ar trebui sa se inlocuiascd pot
cu vor asista, caci este nevoie de multe explicafiuni i lamu-

www.dacoromanica.ro

122

riri, pe caH cei profani in ale bisericei, nu le pot cunoate ; gi

apoi se da i bisericei tot dreptul de a lua parte la o asemenea treaba insemnata, unde ea trebuie sa fie numai decal Ltd,
alaturi de autoritatea civila.

La art, 23, ar trebui sa se adaoge un aliniat desluit, c

bunurile bisericei nu se pot instrina fara aprobarea expres 0
a Chiriarhului, conform canonului 41 al sinodului din Cartagena, unde se zice ; Au pleicut, ca presviterii fdrei Oirea a tns4i Episcopilor lor, s6 nu vdndd lucru al bisericei, in care
s'au consfinlit..." Potrivit acestui canon, deci, o Epitropie nu
poate sa instreineze, sub forma de vanzare sau schimbare, nimic din ale bisericei, far qtirea i invoirea Chiriarchului locului,

La art. 28, unde se spune despre timpul alcatuirii budgetelor bisericilor, sa se inlocuiasca Februarie cu 31 Marble, infra
cat legea comptabilitatii la art, 224 glasueqte : c in budgete sa
se prevada ramaqitele de incasat din exercitiile inchise ; qi cum
s'ar putea prevedea inainte cu doug luni aproape, aceste ramaite de incasat ? Apoi chiar soldul, este bine sa figureze in fruntea budgetului,
qi cum s'ar putea qti aceasta, cand Inca, la
Februarie, anul financiar .1 bugetar nu este incheiat ?
La art. 29, alin. 1, am de zis ca procentele de pe sumele
depuse la cassa de depuneri, ca excedente, sa nu se treaca la
venituri, spre a se cheltui, fiindca aceste sume pot fi retrase in
cursul unui an, la necesitatile urgente ale bisericei cum zice al,
3 de sub acelaq articol qi art. 113, alin. 2, din regul. pentru punerea in aplicare a legei clerului mirean, 1 i atuncea cum ram&
ne cu venitul acelor excedente, afectate prin buget la cheltueli ?
5i in lipsa capitalului, care producea amintitele procente, din excedente, la ce s se recurga in cursul anului financiar respectiv, spre a se face fata cheltuelilor prevazute qi mai ales acelor
obligatorii ? Propun deci, ca pe langa : ?i procontele lor se vor
trece intre veniturile armale ale bisericei, sa se adaoge : care
nu se va compta la cheltueli, ci se vor capitalizd Ia fondul
provenit din excedente. La alin, 3, de sub art. 29, ar trebui, la
sfar0t, sa se adaoge ; prin Episcopul respectiv,
stabilindu-se

astfel regula de urmat de fiecare epitropie, cand cere o autori-

www.dacoromanica.ro

123

sare dela Ministerul Cultelor, pentru a ridica banii depusi la

Cassa de Depuneri.
La art. 31, unde se pune obligatiune Epitropilor de a introduce in biserici lumdndri bune de ceard curaid pentru trebuintele religioase ale enoriasilor
sa." se adaoge ; fiind ei
rdspunzdtori de neurmarea aceasta, Maintea autoritd/ei bisericesti si civile.
In capitolul III, se trateaza despre sedinlele epitropiei.
Aci, am de aratat oh', cred de prisos a se mai mentine
dispozitiunea prevazut la art, 38, ca la finele fiecdrei trei luni,
Epitropia sd dea seamd proioiereului cdt si primarului comu-

nei de mersul moral si material al bisericei parohiale si filiale, cdt si a parohiei frisdsi. Dupa mine, este de ajuns o dare
de seama" anuald, in aceasta pthinta, dovada ea' amin+ita dispozitiune a cazut, in mare parte, in desuetudme ; si near trebui
ca nici un aliniat macar, din un articol cuprins in legi si regulamente, sal alba.' o aa soarta. Pentru aceasta trebuie deci, ca
ele sa fie bine chibzuite, spre a nu rmne zadarnica nici una
din prevederile lox..

In capitolul IV, se trateaza. despre Dispoziffile tranzitorii.

Aicea, la art. 43, ar trebui sa se prevada cal epitropul ales de poporani, s fie revocat de protoiereu, in caz de neindeplinirea datoriilor. Iar la alin. 3 de sub acest articol s .se prevada 15 zile inloc de 5, in care sal aiba drept epitropul revocat
sa faca apel la Episcop.
Mai am Inca de facut o propunere. Cred nemerit, ea', pe
langa celelalte dispozitiuni din Regulamentul Epitropilor Bisericesti, sa se mai puna un articol, prin care epitropii fiecarei biserici sa fie obligati a pune cafe o cutie in bisericd, cu destinatie ca din ea sd se ajute oamenii neputinciosi si orfanii din
parohie, din aceea ce se va aduna. $i aceasta, pentruca biserica, conform vechilor practice ale ei, trebue sa fie continuu alinatoarea si a suferintelor si neajunsurilor materiale (pe cat se
va putea), cum ea este si a trebuintelor sufletesti. De aceste acte de binefacere, epitropii sal dea osebita socoteal chiarchiei si
primariei. Se va parea greu lucrul acesta si poate la unii cu neputinta, eu insa unul il cred de mare trebuinta pentru biserici ;

www.dacoromanica.ro

124

ne-am prea departat de vechile practice ale bisericei i de aceia

astazi suferim consecintele, Nimic bun nu se face f deal greutate;
dar tocmai in aceasta anevointa sta virtutea.
Relativ de administrarea avutului material al bisericilor
buna lui intrebuintare, un lucru mai am de adaogat. Primul factor, care mica totul dupg cum sunt alcatuite epitropiile actuale,
este parohuL De la harnicia, onestitatea, purtarea cu colegii din
epitropie i indeplinirea cu sfintenie a tuturor datoriilor ce-1 privesc, atarna succesul i sporul lui,
nu numai in propa0rea
spiritual& a parohienilor sat, dar 0 a trebuintelor materiale ale
bisericilor. Parohul trebuie, deci, in prima linie, sa fie la inaltimea demnitatei sale ; el trebuie sa se sileasca, din ce in ce mai
mult, ca sa merite increderea Chiriarhului su. Sa alba in vedere, in totdeauna, c el are a da seama nu numai inaintea autoritatilor pamanteqti, biserice0i ci civile, dar qi inaintea lui Dumnezeu.

Avem inaintea noastra sublimul exempla, pe care ni 1-a

dat i ni-1 da, Prea Sf. nostru Episcop, care, dela venirea
la scaunul Episcopiei de Huci, prin struintele neince-

tate 0 munch' neobosit, a facut atata de multe

admirabile

imbunatatiri la sfanta Episcopie, Numai Prea Sfintia sa i cei ce

au avut ocaziune, cunosc marea stradanie ce a intrebuintat pentru a realisa atatea imbunatatiri i infrumusetari.
Fie ca ci noi parohii i toti preotii, patrun0 de dragostea
evanghelica, care a facut din pescari apostoli, 0 din atatia oameni neinsemnati prin pozitiunea social, ale0 ai lui Dumnezeu,
$i imitand exemplele pipaite pe care ni le da P. S. nostru Episcop, sa sporim cat mai mult in buna administrare a avutului bisericilor, cum 0 in realizarea celorlalte datorii ce zac asupra-ne;
ca aca s putem face bucuria i multamirea Prea Sf. Sale, i sa
obtinem de la Dumnezeu rasplata celor ce au intrebuintat bine
talantii incredintati.
Sa. traiti Prea Sfintite Stapane ! Sa traiasca toti cooperatorii Prea Sfintiei Voastre la lucrul Domnului !

www.dacoromanica.ro

125

XXXI.

1899 Martie 13.

Imparterirea la biserica Sf. lie a elevelor Externatului secundar de fete, fn Postul Mare.
(Din Vocea Tutovei" No. 2, Bar lad, 13 Martie 1899)

CRONICA ZILEI,
Credincio0i cari au asistat Dumineca
trecuta, la Sf. Liturghie celebrata la biserica sf. Ilie, au raimas
viu emotionati de pietatea cu care elevele externatului din localitate au primit sf. comunicaturd. Frau de fata mai multe profesoare, dintre cari unele s'au impairtaisit singure, iar altele priveau cu bucurie la copiii lor, cum se fdceau i ei partasi cinei
celei de taind a Fiului lui Dumnezeu," Felicitam din inima pe
d-na Drouhet, directoarea-model a externatului nostru i pe parintele Antonovici, profesorul de religie dela acea coal pentru
initiativa frumoasa ce au luat i dorim ca acest obiceiu sa nu
se mai pardseasc nici odatli. Din corpul didactic al extarnatului mai erau de fatal la acest act cre0inesc : d-na Ghimu, d-na
Bizanti, d-ra Baptist, d-ra Luca qi d-na Subtirelu, secretara.
XXXII

Foc*ani, 1900 Agri lie 8. Tana'rul G. Dorin, student universitar, ca fost elev, felicitei pe peirinte Antonovici pentru inaintarea Ia Protoerie.
Focani, 1900 Aprilie in 8

Hristos a inviat !

Cinstite Peirinte ?i iubite Profesor I

Aceast expresiune, fiind cea mai calduroas, cu care tot
cre0inul se adreseaza coreligionarilor sai in aceasta zi solemna,
imi iau i eu indrazneala s m. adresez sfintiei voastre, tot cu
aceste cuvinte, "tiind mai ales ca acest adevar necontestabil,
este sadit cu mull mai adanc in inima sfintiei voastre.
Ertati-ma, dac am gre0t !, dar dali-mi voe ca unui fiu
sufletesc ce Va sunt, sa-mi exprim i eu bucuria qi fericirea ce
o simtesc, cnd vad ca providenta rasplateste meritele acelui ce
cu dragoste i devotament Ii indepline0e frumosul qi importantul
rol ce-i este incredintat.

Cat de fericit am lost atuncea, and avand pe catedra pe

www.dacoromanica.ro

126

acela din a carui gurd curgea numai cuvinte pline de inteles si

cugetari profunde, iar eu le ascultam cu inima i mintea atintitd,
caci ele imi umpleau sufletul de fericire.
De si cause independente de vointa mea, m'au oprit de a
profita in cursul acestui an de povetele spiritualo-verbale, pe
care le impartsiti tuturor, cu multa bund-vointa de pe inaltimea
catedrei ; totusi sant multumit, c. cele ce le-am primit isi au
rodul lor.
Astazi, avand fericita ocazie de a afla c sfintia voastra
sunteti insarcinat cu protoeria de Tutova, nu pot de cat s va
urez ani multi si fericiti, ca sa va puteti achita cu aceiasi dragoste i devotament, si de aceasta sfanta datorie, pe care v'o
impune societatea plina de incredere, si tot odat rog cerul sa
va inalta tot mai sus, cad cu cat yeti fi mai sus, cu atat yeti
raspandi mai departe razele calduroase ale religiunei noastre, care
are destuld trebuinta. de oameni luminati.
Eu in acest moment irni indreptez spiritul cdtr acela ce

mi-a largit bazele credint2i, catr sfintia voastra, si atat cat imi
st prin putinta in prezent, v'aduc tributul meu de recunostinta
ramanand al sfintiei voastre fiu spiritual ;
DORIN
NOTA. Domnul G. DorM este astazi avocat in Barlad.

XXXIII

Dare de seama despre hirotesirea in Protoereu a parintelui Econom loan Antonovici, de catre P. S. Episcop Silvestru,

in Biserica Domneasca", din Barlad, In ziva de 16 Aprilie 1900, Duminca Tomei.

(Dupd ziarul Vocea Tutovei, anul VI, No. 8, din 22 Aprilie 1900,
organ al partidului National, din Bdrlad, Tipografia G. V. Munieanu).

Chirotesirea fn Protoereu a parintelui I. Antonovici

(16 Aprilie 1900)

Intrare Catedralei Domnesca era impodobita cu verdeata,

iar in interiorul bisericei lion i elevatie spirituala si lurne multa
si aleasa...

P. S. Sa Episcopul Silvestru imbracat in mantie sedea pe

www.dacoromanica.ro

127

scaunul sau arhieresc si pe fata-i blanda se citea o intima satisfactie...

Nu se sfarsise Inca utrenia si biserica era deja plina de

doamne si domni in frunte cu capul judetului si al orasului veniti
cu totii sa onoreze pe barbatul ecleseastic pe care nici lingusirea, nici intrigile, nici politica, ci numai meritele sal2 Pau ridicat la treapta cea mai inalta la care poate sa ajunga un preot
de mir in biserica ortodoxa.
Dupa intonarea doxologiei celei mari, noul protoereu fu
condus de Diaconul Manoliu in fa4a scaunului episcopesc, unde
P. S. Sa Episcopul i-a citit binecuvantarea prescrisa de archieraticon numita si chirotesire (nu chirotonisire cum au scris gresit unele ziare din capitald).
Printele Antonovici a inceput atunci pontificarea liturghiei,
asistat de parintele Corciova si Patrici si de Diaconii Manoliu
(Husi) si Andreescu.

Evanghelia zilei despre necredinciosul Toma, care n'a vrut

sa creaza invierea Domnului pana nu-si va pune degetul in ranele cuelor si Juana ia coasta Lui, a fost foarte potrivita pentru
multi cari, urmand spiritul materialist al secolului, zic si ei ca
Toma, ca nu cred, de cat aceia ce resulta din experimentele fisicochimice etc. Iar parintele Manoliu, Diaconul catedralei din Husi,

a citit cu o inspiratie aceasta Evanghelie, in cat multi au ramas

emotionati pana in adancul sufletului.
Dar iata ca P. S. Sa Episcopul Silvestru, care nu lash' s
treaca nici o ocasie fail sa-si ridice glasul sail de pastor sufletesc, incepe sa cuvinteze.
Cuvantarea P. S. Sale s'ar putea imparti in 3 parti ; Una
care forma samburele cuvntarei era omila Evangheliei ; a doua
era relativa la persoana noului Protoereu si a treia o admonestesare adresata acelora cari se opun admiterei Evreilor in sanul
bisericei crestine.

Bine si convingator, cu o claritate neintrecuta a expus

P. S. Sa adevrul religiunei crestine, a carei bazd este invierea
Domnului si elocuent a fost intru expunerea necesitatei credintei.

Cu o caldura parinteasca a recomandat P. S. Sa pe noul

protoereau credinciosilor si autoritatilor civile, accentuind necesitatea colaborarei armonice spre binele patriei.
www.dacoromanica.ro

128

In zelul sau apostolic ins fata cu biserica Domnului P. S.

Sa a atins si chestia palpitanta a jidovilor, despre care a zis
ca trebue sa-i primim in sanul bisericii crestine. Nu putem sa-i
dam afara din fard" a zis P. S. Sa trebue si-1 admitem prin
urmare la botez, aceasta fiind singurul mijloc de asimilare. A ceia

cari propaga contarul, sa se lase de parerile lor, cad nu sunt

nici crestinesti nici patriotice".
(Chesta aceasta find foarte important, am tratat-o in dif e-

rite randuri in coloanele acestui ziar si promitem a mai reveni

asupra ei mai pe larg).
La cuvintele P. S. Sale a rdspuns parintele Antonovici, vizibil emotionat. Raspunsul parintelui a fost scurt, dar maduvos.
Inainte de toate a multumit lui Damnezeu si apoi P. S. Sale

pentru sarcina ce i s'a pus si pe care a fagaduit ca. o va administra punandu-si in serviciul Bisericei toate puterile sale. Pen-

tru ca activitatea sa sa fie insa rodnica, are necesitate de cooperarea fratilor sdi in Hristos si de binevoitorul concurs al autoritatilor.

Serviciul divin a durat pang la orele 11, cand ne-am indreptat cu totii cu impresia pe care ti-o poate rasa o solemnitate asa de meal. Dar impresia buna a fost turburata prin cuvintele P. S. Sale referitoare la asimilarea jidovilor prin botez ;
cuvinte cu desdvarsire contrare experientei trecutului si cari daca s'ar, urma, natiunea romnd si-ar sdpa singura groapa.
P. S. Sa Episcopal a fost gazduit la venerabila doamnd
Corbu, iar a doua zi la dejun a fost invitat impreuni cu Orintele protoiereu, la d-1 Colonel Ionescu,

In Dumineca Tomii si a doua zi P. S. Sa a intors vizita

mai multor onoratiori Barladeni, precum d-lui Prefect T. Emandi,

d-lui primar Lupu, d-lui I. Codrescu, T. Joan, fostului protoiereu Buzescu, caruia i-a exprimat multumirile sale pentru serviclub adus bisericii timp de atati ani, apoi d-lui Vargolici, colonel
Rent; Dr. Cerchez, C. Arghir, Directorului Gimnaziului Al. Fotino, Constantinescu-Ramniceanu, Balli, Drouhet, d-nei Mandita
Dimitrescu si d-nei Velea.
Luni 17 c, la orele 4.30 P. S. Sa a parasit orasul nostru,
intorcandu-se la resedinta sa,
L. (Letca=--Augustin Paul)
NOTA. Numirea de protoiereu s'a facut cu data de 1 Aprilie, publicata
in Monitorul Oficial si in ziare, dar hirotesirea s'a facut de catre P. S. Episcop Silvestru, la Barlad, in ziva de 22 Aprihe, dupacurn, se spune mai sus,

www.dacoromanica.ro

129

XXXIV

Re !aft despre hirotesirea fn Protoereu a preoiului Antonovici.

(Din At:Al-area Nattonald No. 92, Vineri, 21 Aprilie 1900.)

Serbarea dela Biserica Domneasc din Inrlad

Dimmeata zilei de Duminical 18 Aprilie. Chirotesirea noului protoereu.

Urma ca in aceasta zi s se oficieze la biserica Domneasca

din orasul nostru, instalarea in scaunul de protoerau a parintelui I. Antonovici.
Palcuri, palcuri de credincioi se indreptau spre biserica
catedrald Domneasca. Ca toti cei credinciosi ma indreptai i. eu
spre aceasta biserica i ajuns in fine acolo, cu mare greutate
putui patrunde in interiorul ei, luand loc in apropriere de scaunul pe care F,,' edea P. S. Sa Episcopal de Hui. In biserica o
caldurd insuportabila i totu0 numerosul public stdtu p5.na la
finele slujbei din aceasta zi.
Am remarcat oameni din toate clasele. In primul rang, preotii tuturor bisericilor, apoi profesori, invtatori, credincioi i.
credincioase romance, iar. ca culmea lucrului la care nu ma
a5teptam, vre-o 20 de jidani.
Chirotesirea noului protoereu
Romnii ce se adunasera pe langa ca. i-au facut datoria
de creqtini
au cautat sa vie la aceasta biserica de asta-data
in numar cat mai mare ca de obicei, pentru c trebuia sa se
savariasca instalarea in scaunul de protoereu al parintelui Antonovici distinsul preot i bunul roman.
P. S. Sa Episcopul de Flui, in predica tinuta cu ocaziunea
zilei acesteia de Duminica Tomei, dupd ce vestete credincio0lor i in special preotilor sarcina incredintata parintelui Antono-

vici ca prothereu, continua predica dar atinge un lucru care a

cam revoltat pe credincio0, i din aceast cauza incepurd sa se
auda cte-va murmure, dupd care P. S. Sa schimbd irul ideilor
ce avea sa le expuie romnilor credincio0.

www.dacoromanica.ro

130

XXXV

Foaia de Inspectie a Bisericilor din jud. Tutova intocmitd

de noul Protoereu Antonovici, aprobatii de P. S. Episcop

Silvestro.

REGATUL ROMANIEI

Eparhia Sfintei Episcopii de HuV

Judetul Tutova

Proces-Verbal
No.

Registr de Inspec/ie a Proloteriet

Regisir. de Inspeclie 1 Parohlei

Anul 19
- luna
zile
Sub-semnatul Protoiereu al judetului Tutova, inspectnd
din corn.
astzi biserica
cu hramul
plasa
cotuna
cu toate cele ce apartin acestei
biserici, al Carei
este
cum i cancelaria parochiatului i a epitropiei respective, am constatat cele ce urineazd :

A) Biserica, curtea, cimitirul cu monumentele si fngrditurile

1) Sfintele Daruri acele de rezerv (comunicatura
de peste un an)
1)
2) Sf 'Arita masa'. cu antimisul i imbracmintea ei

3) Sfintele vase cu toate ale lor

4) Sfintele vestminte i acoperemintele pentru sfintele vase
5) Sfantul Mir, cristelnita i toate obiectele pentru
botez
6 Candelele, cadelnitele, prapurile, fainarele i sfe-nicele
7) Catepeteazma i icoanele

8) Daca se intrebuinteaz lumnari de ceard curat

9) Starea de curatenie a paretilor qi pe jos
10) Starea Sinodicului i dacA pomelnicul cti+ orilor
este pastrat aparte
11) Starea paretilor bisericei pe dinafar qi a copergmantului bisericei
12) Clopotele i clopotnita

www.dacoromanica.ro

2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)

10)
11)
12)

131

13) Curtea bisericei cu plantatiunele de arbori

14) Cimitirul cu monumentele de pe la morminte
plantatiunile de arbori
15) Ingraditurile

13)
14) ......
15)

B) Bibtioteca, arhiva si registrele

16) Carti le pentru serviciul divin
17) Cele late carti din bibliotecd, necesare preotului
18) Dosarele Parochiatului i ale Epitropiei
19) Inventarul i dota bisericei
20) Registrele de botezati, cununati ci inmormantati
.1 de certificatele respective
21) Registrele de comptaloilitate

20)
21)

22) Dacd Epitropia a dat socotelele pe anul financiar expirat i. de sunt sau nu aprobate de Primarie

22)

C) Proprieteifile bisericei
23) Inlrijirea i administrarea acaretelor bisericei
24) Dacd pdinntul dat bisericilor dui:4 legea din
1864, este inpartit intre preoti. i servitorii bisericei,
conform art. 33 din legea clerului mirean

16)
17)
18)
19)

23)

24)

D) Purtarea preotului si a celorlalfi servitor! ai Bisericei.

Starea morard a parochienilor
25) Purtarea preotului i a celorlalti servitori ai bi25)
ricei intre ei
26) Purtarea preotului ci a celorlalti servitori ai bi26)
sericei in societate ci in deosebi cu poporenii
27)
27) Regularitatea serviciului divin
28)
28) Fre quentarea bisericei de poporeni
29) Starea morald in genere a parochienilor, constatat dua lista de cei marturisiti ci impdrtditi, tabloul de cdsdtoriile nelegiuite, ci din osebite informatiuni

30) Actele insemnate prin care s'au distins parochul

sau vreunul din ceilalti servitori ai bisericei
E) Alte Insemnari

29)
30)

Drept care s'a incheiat prezentul Proc es-Verbal spre cuvenita regula,
PROTOEREU,

www.dacoromanica.ro

132

XXXVI

Bfir lad, 1900 Iunie 1.1 i 12. Prea Sf. Episcop Silvestro
in orwl Bar lad. Inmormantarea fostului Protoereu Hristodor
Buzescu. Vizitele P. S. Episcop in ora.
Duminicd, 11 Iunie curent, a sosit P. S. Episcop de Husi,
in orasul nostru, cu trenul de 41/2 oare dimineata, venind din
Bucuresti, in scopul de a lua parte la inmormantarea fostului
Protoiereu, H. Buzescu.

La gara P. S. S. a fost intampinat de parintele I. Antonovici, protoereul judetului, si de acolo a mers apoi in gazda la
ospitaliara doamna Aglaia Corbu.
Pe la 8 oare, P. S. Episcop insotit de par, Protoiereu Antonovici a mers la biserica Sf. Mina, unde a lost intampinat de
clerul respectiv, si in intonarea din parte-le Intru multi ani sta.pane" dupd inchinare, si-a luat locul in strand. De aice, dupa
cetirea Apostolului si a Evangheliei, P. S. a predicat, luandu-si
de tema cuvintele cetite din Apostol Lauda si multumitd tot
celui ce face binele", a vorbit despre datoria creTt.ineasca de
a practica faptele indurarei, apoi de a marturisi pacatele si a se
impartasi cu Sf. Taine, fiecare in zilele sfintelor posturi. Dupd
eskea cu sfintele Daruri, bine-cuvanta norodul, si in intonarea
salutarei Intru multi ani stdpne" a esit din biserica si se duse la biserica Sf. Ilie, unde P. S. S. a fost intampinat de clerul
acestei biserici si a ascultat Sf. Slujba pang la timpul cDmunicdrei, cand a predicat, vorbind despre frequentarea bisericA de
crestini in zilela de Duminicd si sarbatori.
Apoi, dupa-ce imparti anafurd, binecuva.nta pe toti si in
intonarea salutarei Intru multi ani stdpane", esi din bisericd,
urmat de popor.
La orele 21/2 p. tn. P. S. S. lua parte la inmormntarea
regretatului_fost Protoiereu H. Buzescu.

A doua zi, Luni 12 Iunie, la orele 9, P. S. Episcop vizita

liceul Codreanu", unde, dupa ce fu intarnpinat de d-1 Director
V. Simionov, si facu cunostinta cu corpul profesoral, asist5. la
examenul de Istorie bisericeasca, la clasa V. Aci propuse mai
multe chestiuni elevilor, de a cdror raspunsuri P. S. ramase

www.dacoromanica.ro

133

pe deplin multumit ; la plecara adresal elevilor printeste sfaturi

relativ la cultivarea sentimentului religios si patriotic.

Dupd acea visita scoala normala de Invatatori, Principele

Ferdinand", unde fu intdmpinat de d-1 Director, R. S. Radoveanu,

si domnii profesori respectivi. La dorinta P. S. S. d-1 Director,

chemal pe absolventii scoalei ai anului scolar de fata, carora,
in obisnuitul grai parintesc, le vorbi despre chemarea kr inalta
ca luminatori ai poporului, indemnAdu-i a lucra din toate puterile pentru ridicarea stalrei morale, higienice si materiale a poporului, indemna.du-i a lucra, in aceste directiuni in comun acord
cu preotii. Dupa aceasta le darui la fie-care ate o carticial de
rugalciuni spre amintire. Apoi vizit frumosul local al scoalei.
Desi timpul era cam intarziat, totusi P. S. S. mers si la
Externatul Secundar de fete, unde, fiindcal ora era inaintatd, examenele se terminase. Fu intampinat de D-na Directoara N.
Drouhet cu multa piositate, care prin calte-va cuvinte bine simtite,
isi arat recunostinta de aceastal vizital inalta facuta scoalei ;
dupd aceasta, condusa pe P. S. Sa in sala de expozitiune a lucrului de mthi, unde se interesal sal vada daca elevele se ocupal cu confectionarea de lengerie absolut indispensabila intr'o casa.
Apoi vizital sala de desemn si biblioteca pentru ajutorarea eleve-

lor sarace, ramnnd viu satisfcut de progresele acestei scoale,

pentru care a adresat multumirile si binecuvntarile P. S. S.
Doamnei Directoare si profesoarelor prezente.
Tot in aceasta zi, P. S. S., vizit mai multe persoane de
distinctiune din oras, si anume pe : d-1 Prefect, d-1 Primar, d-1
general Beller, d-1 Sc. Rosseti, D-na Ecaterina Velea Ioan etc.
Primind veste cal D-1 Ministru al Lucrarilor Publice, I. Gradisteanu, are a sosi in Husi si a gazdui la palatul Episcopal, P.
S. S. pleca a doua zi Marti 13 Iunie, la Husi, cu trenul de 4112
fiind insotit pand la gard de par. Protoiereu al judetului.

www.dacoromanica.ro

134
XXX-1711

Discursul peirintelui Econom C. Tudoranu din Frunti.em,

pronuntat In ziva de 30 Mai 1900 In biserica Sf. lie, la adresa
S. Sale parintelui I. Antonovici, noul protoiereu al jud. Tutova.
(Dupd ziarul Vocea Tutovei Barlad, an. VI,
No, 16, din 17 Iunie 1900)

Prea Cucernice Parinte Protoiereu,

Este intaia ocazie pot s zic oficiala cand ma prezint
inaintea Sfintiei Voastre, de cand sunteti numit in postul de Protoiereu sau sef de administratie al preotilor din judetul Tutova.
Dupa ce fostul Protoiereu parintele H. Buzescu s'a retras din acest post, regulandu-si drepturile la pensie, ne intrebam

intre noi cand ne intalneam doi sau trei preoti : Oare cine va
ocupa acest loc ?" Care va fi persoana, bineinteles dintre preotii
judetului Tutova, care intruneste conditiunile legale de admisibilitate, si in care P. S. Episcop eparhiot isi va da increderea
pentru indeplinirea acestei functiuni ? Mai fiecare dintre noi ne
indreptam gandirea tot cg.tre persoana Sfintiei Voastre, pentruca
toti val cunoastem meritele, caci doar din mijlocul nostru ati plecat si ati alergat cu dor ferbinte, de a v complecta studiile teologice.

Ati intampinat poate si greutati, onorabile Printe, pentru

a va, atinge acest nobil si sfant scop ; dar rabclarea ce va: caracterizeaza i dragostea ce ati avut pentru aceste stiinti, au invins
toate acele greutati.
Dupa ce-ati terminat acest curs de scoald, ati venit iafasi
in mijlocul nostru, si de atunci si pana acum, ati ocupat neintrerupt si cu demnitate functiunea de profesor de stiinti religioase la liceul si scoala secundara de fete din acest oras Barlad.
5i tocmai pentru aceasta mai exista oarecare indoiala in
gandurile

noastre, fiind

destul de

ocupat,

nu

yeti mai

putea primi si aceasta sarcina.

Stiu bine ca, cand vi s'a propus de catre P. S. Episcop de
a primi acest post, nu v'ati pronuntat deodata in afirmativ ; tocmai dupa multa gandire, ati aderat in fine, la staruinta P. S. Prelat.
Noi preotii, am simtit o adanca bucurie sufleteasca cnd
am auzit de numirea Sfintiei Voastre ; am simtit, zic, bucurie,

www.dacoromanica.ro

185

caci aveam intre noi un bun parinte sufletesc, persoana culla',

inzestrata cu inalte calitati morale, care ne va wra cred in
greaua sarcina ce avem de indeplinit in misiunea preoteasca, prin
povete morale i instructive.
Si nu Med rezon zic aceasta, caci chiar 0 astazi ne-am adu-

nat aici, in acest dumnezeesc laca5, tot pentru nobilul scop de

a ni se face de catre Sfintia Voastra, dupa intelegerea ce ati
avut cu P. S. Episcop eparhiot, explicatiuni din cartea de morala
ce ni s'a recomandat de care P. S. Sa de a o studia in cursul
acestui an, i a ne da seama de cele cuprinse in ea cu ocaziunea
conferintei ce vom tinea in vara aceasta sub pre0dentia P. S. Sale.
Am zis c este grea sarcina preotului ; da este grea, i mai

cu seama astazi, cand sentimentul religios al poporului a mai

cazut din ceiace era odata ; nu se mai cheama acum de catre
multi ajutorul lui D-zeu in nevoi, in primejdii i in multe ispite.
Nu mai este chemat preotul ca altd data mai in fiecare luna
la casa cre0inului, pentru a i se face rugaciuni implorndu-se
ajutorul celui prea inalt pentru fericirea 0 iertarea pacatelor
celor din casa.
Vedem bine ea am suparat pe D-zeu. I-am calcat poruncile
0 nu i-am ascultat invlturile, 0 ca el, in inalta-i bundtate 0
dragoste ce are pentru noi, fapturile sale, ne pedepsqte, i aceasta
pedeapsa a sa nu este pornit din invidie, cad numai omul e
capabil de aa ceva, ci pentruca este milostiv cu noi i cauta
intoarcerea noastral dela ratacirea in care ne aflm.
A cui este datoria de capetenie de a scoate pe oameni din
raltacirea in care se afla 0 a-i indemna pe calea binelui ?
Rdspund cd in primul rang e a preotului. El este alesul lui
D-zeu de a lucra in via Domnului in acest scop. El va fi intrebat cum i-a paistorit turma ce i s'a incredintat. De aceia el trebue
sa intruneasca multe calitdti proprii unui pastor sufletesc.
Aa, intdi de toate, preotul sa alba o purtare neprihanit,
nebanuita ; sa fie curat in gandiri i in fapte, sa alba i o viata
infrnata ; mintea sa-i fie totdeauna treaza, vioae ; sa fie bland i
. cu cumpaneali in foate actele sale ; sa iubeasca numai dreptatea,
iar ncadevarul s-1 combata cu trie de caracter ; sa fie statornic
in credinta, impodobit cu invatatura sanatoasa, apoi harnic ca

www.dacoromanica.ro

186

invatator ; s alba' ralbdare nesmintit, sa." fie evlavios din covingere ; sa." nu iubeasca.' averea materiald cu 16comie, sa nu polteased agonisiri neoneste, sa.' nu fie iute, mnios, semet, sfadnic

alte multe calitdsi frumoase cu care preotul trebue sa." straluceasca. ca o lumina vie in fata palstoritilor saL
Despre toate acestea, cum si despre alte datorii ce ne pridi

vesc ca preoti, ni se va aminti, cred, adeseori de cdtre Sfintia

Voastr, onorabile Parinte Protoiereu, fie prin conferinti, fie cnd
ne yeti vizita parohile, sau cnd vom fi chemati de Sfintia Voastra." la resedinta Protoieriei.
Salut dar cu respect, onorabile Parinte Protoiereu, venirea
Sfintiei Voastre in mijlocul nostru, si cred c si ceilalti frati pre-

oti se vor uni cu mine, ca toil sa." rugam pe D-zeu de a va. da

ani multi de viata, ca sa va avem in mijlocu nostru ca un adevarat pdrinte, povaltuindu-ne si indemnndu-ne de a ne face
datoria cum ni se cere.
Fiti, onorabile Parint Protoiereu, si interpretul nostru pe
langal Prea Sfintitul Episcop eparhiot, arata.ndu-i adncul nostru
respect 0 devotament,
Sal traliasca." Prea Sfintitul nosiru Episcop, s traiti onorabile Parinte,
XXX\7111

Cdteva cuvinte spuse In Biserica parohialei din satul Rusii,

comuna Puesti, Duminicj 23 lunie 1900, in prezenfa d-lui

Mihai Vidrasc, proprietarul mosiei Rusi, a d-lui Subprefect, a
d-lui Primar si a d-lui Director al prefecturii, a Orintelui paroh si a seitenilor, adunali a sfnta slujba", In chestia rezidirii acestei Biserici.
Mare efti Doamne i minunate
sunt lucrurile tale"

Frafflor,

Aceste sunt cuvintele, acesta'mi este raspunsul ce mi 1-am

dat, cnd mi-am aruncat privirile asupra d-voastre si cnd m'am
ga.ndit la cum s'a acut lucrul ca noi sa." ne aflm cu totii adu-*
nail astzi in acest sfnt locas,

www.dacoromanica.ro

131

Inspectand bisericile din plasa Tutova, in ziva de 11 Iu lie,

adica acum 12 zile, ma aflam la fiance 0i, cu gandul sa trec la
la Stancaeni ; pdrandu-mi-se Irish' ca. se ridica din sus ni0e nouri

de ploaie, mi-a venit in gand sa plec in jos la Ru0. La apropierea de aceast catund, aruncandu-mi privirile asupra bisericei,
m'am intristat vazand-o intr'o stare foarte nemultumitoare qi chiar
fard cruci deasupra. Iar cand sdrind pes e parleaz am vdzut toata

curtea bisericii plina de buruene i apoi starea de ruina a peretflor, m'am intristat 0 mai mult ! Dar pe cand stam pe ganduri
in mijlocul dudaului, a0eptnd pe preot cu cheia bisericii, lath'
sose0e d-1 Mihai Vidracu, venind la biserica. Mare bucurie am
avut facand cu d-sa cuno0inta. i cu cea mai deosebita multumire sufleteasca am mers la casa d-sale ca sa-1 vizitez. Atunci
anal c d-sa, auzind de mine CA ma gasesc in inspectiune prin
aceasta plasa, imi scrisese chiar la Corode0i, tot cu gandul Ca,
profitand de aflarea d-sale aici, in vacantd, sd-mi vorbeascd asupra starii bisericii i-a chipului in care s'ar putea. reconstrui.

Gandul meu trist se unia acum in chip desavar0t cu al d-sale.

Apelul ce-am facut la d-sa de a contribui la reconstruirea acestei biserici, avil cel mai bun succes. Urma deci ca i poporanii
s fie pu0 in cuno0inta i de facut i la olan0i apel, apre a
veni in ajutorul acestei idei atat de mari i insemnate. Dupa intelegerea avuta, am hotdrat ziva de astzi ca, dupa ce ne vom
aduna in aceast biserica la Sf. slujba, avand in. mijlocul nostru
0 pe d-1 Subprefect, d-1 Primar, d-1 Director i Parohul din Pue0i, sa ne consfatuim asupra reedificarii, reinoirii, bisericii.
Si acum, dup ce v'am spus acestea, vdzandu-va pe toti
adunati in acest frumos 0 slant gand, am zis :

,Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile tale".

$i cu drep t cuvant cad la mijloc degetul lui D-zeu a fost,
fie deci numele lui binecuvantat acum i pururea i'n veacul veacului. Amin,

www.dacoromanica.ro

138

XXXIX

Husi, 1900 Octomvrie 25.

Adresa Episcopului Silvestru al Husilor cu No. 1541, cdtre Ministerul Cu Itelor si al
instrucllunii in chestia de cumul a prototer. de Tutova, Economul
I. Antonovici, de a mai fi pdsuit, in acest post peind la 1 Aprilie

1901, panel cdnd P. S. S. sd se poatd fixa asupra unui proof.

Domnule Ministru,

Pentru ziva de 1 Aprilie trecut, fostul protoiereu al jud.

Tutova a trecut la pansie si nu mult dupa aceia, a si decedat.
Locul lui a trebuit sd se ocupe da preotul cel mai cu filap", cu mai multd greutate i cu bund reputatie in localitate.
Asemenea calitti nu a putut sal intruneasca decat Iconomul Stavrofor Joan Antonovici, profesor de religie definitiv la liceul din

Ballad si la Externatul de fete Codreanu. Cum insa postul administrativ bisericesc de protoiereu este ru platit cu 300 lei pe
lurid

i ca post administrativ este supus fluctuatiunilor, Iconomul

Ioan Antonovici nu a voit de la inceput s opteze pentru postul de protoiereu. Necesitatea insa ce avem Noi de dansul, Ne-a
facut de atunci ca s intervenim pe ranga d-1 Ministru de Culte
a Ni-I ceda asa cum se gasea cu doua catedre, ocupall fiind
una de un suplinitor, aceia ce d-1 Ministru Ne-a i aprobat.
Cu chipul acesta Iconomul Joan Antonovici a ocupat postul de protoiereu pana acum, cand in urma ordinului dv, a trebuit din nou sal se pronuate pentru care din cloud posturi opteazd si a optat pentru profesorat. Negresit, nu putea face altfel, cad
protoieratul nu-i oferd mijloace satisfacatoare pentru a-0 putea indeplini datoria cum se cuvine si a satisface i nevoile numeroasei sale familii. Noi recunoastem ca.' a facut sacrificii primind

chiar in conditiunile de a avea un suplinitor.

Nu prea Cucernicia sa a solicitat protoieratul, ci Noi am
staruit ca sa primeasca i daca prea Cucernicia sa si a cum a optat pentru catedral, nu prea Cucernicia sa pierde, ci Noi ne lipsim de serviciile sale.
A fi Protoiereu nu se cere nici numai stiint, nici numai
bisericitatea, ci se cere i una i alta din acestea, impreund cu
maturitatea, harnicia si fru noasa reputatie. Persoana care sa in-

www.dacoromanica.ro

13')

truneasca toate aceste calitati Noi nu avem astazi intre clericii

Eparhiei.

Astfel fiind lucru, avem onoare a Va.' ru:t s`a" binevoiti a

mai pasui inca in serviciul de protoiereu pe prea c.icernicul Iconom Joan Antonovici in con4unile in cari a prima protoieratul, ca adica s alba' suplinitor la o catedr cel putin 'Ana la 1
Aprilie viitor, in care timp ne vom putea fixa, fie asupra vreunui preot din Eparhia Noastra, fie din alta, care ar intruni calitatile ce Noi le cerem si ar voi sa. primeasca.
(ss) Silvestru Episcop Huilor
Directorul cancelariei,
Stefan Dinulescu
XL

1901 Ianuarie 10.

Preofii din _bid. Tutova, cari declarer', printr'un act semnat de fiecare, Ca voesc a urma cursurile lunare ale protoereului L Antonovici, din Omiletica sau Elo-

cinta bisericeasca i compuneri de predict, anume :

Iancu Petru sachelar, Economul Pavel Stratulescu, Preotul I.
Capon, Pr, V. Teodorescu, Pr. Iacob Dimitriu, Diaconul N. Vlasie, Preot D. Codreanu, Pr. Dimitrie Nistor, Econ. N. Arghirescu,
Pr. Ilie Petru, Pr. I. Nichitescu, Pr, G. Iacomi, Pr. G. I. Varlam
Pr. Th. Balaban, Pr, Pavel Chiricuta, Pr. I. Dumbrava, Pr. Gh.
Rebegza, Pr. G. Negrea, Pr. Joan Bumbar, Sachelar Th. Felea,
Pr. I. Apostol, Sachelar I. Spridonescu, Sachelar Const, Corcioaid, Pr. G. Paladi, Pr. V. Panaitescu, Pr. Filip G. Joan, Pr. C.
Tudoranu, Pr. I. Dumbrava, Pr. G. Ciorescu, Pr. Stefan Manoilescu, Pr. Panaite Corciovd, Pr. G. Teodorescu, Pr. D. Oprisan,
Pr. Enache Telibasa, Econ. C. Tenea, Pr. G. Rotaru, Pr, G. Chirilescu, Pr. G. Vasiliu, Pr. C. Lepadatu, Pr. C. Buiuc, Pr. V.
Gheorghiu, Pr. C. Nacu, Pr, G. Popescu (Ruseni).
XLI.

(Din Apararea Nafionald" Buc. Marti 16 Oct. 1901)

La 2 si 4 Octombrie curent, s'au tinut in Bdriad conferinte cu preotii din judetul Tutova, impartiti in doua serii.
Inca de dimineata, in ziva de 2 Octombrie, se vedeau pre-

www.dacoromanica.ro

140

oti, randuri, randuri, indreptandu-se spre bisarica sf. Me, unde

pa la 8 ore veni i pa'rintele Iconom I. Antonovici, protoiereul
judetului. Dupa rugaciunea Imparate ceresc" cantata. de elevii
scoalei de cantareti, sub conducerea profesorului respectiv, d-1
Damian Ranzescu, P. C. S. Protoereul a pronuntat o cuvantare

de ocaziune, in care, dipal ce saluta de bund venire pe fratii

sdi preoti, aratd ins amnatataa unor asemenea intruniri, pe temeiul cuvintelor Mantaitorului : uncle sunt doi sau trei adunati intru
numele meu, i eu sunt in mijlocul lor". Reflectand asupra ano-

si a nevoilor pantru strangerea recoltelor, le-a aratat

ea de aceea le-a amanat conferintele din August in Octombrie.
Si daca in vremea de fatal s'ar obiecta de cineva
a Inca au mare trebuinta pana si de o singura zi pentimpului

tru a aduna roadele de pe camp, apoi trebue a nu se uita c

biserica isi are nevoile ei
si Inca foarte marl I Sa fa'sadica
cumparam timpul", cum ne spune sfantul Apostol Pavel,
sa ne facem vrednici de chemarea noastrd. Si pentru a putea
ajunge aicea, trebuie sa ne cultivam, sa ne lumindm. Si apoi
Mantuitorul a mai zis : Cautati imparatia lui Dumnezeu i dreptatea lui i toate se vor adaoga voua". Sal ne nevoim deci a avea viata virtuoasa i sa ne indeplinim cu sfintenie datoriile, si
atunci binecuvantarea lui Dumnezeu va fi asupra noastra.
Dupa aceasta se incepu cestionarea preotilor asapra materiei din Morala Crestind ce le-a lost explicata in conferentele
pregatitoare din Ianuarie i Aprilie anul trecut.
Din raspunsurite mature ale preotilor, se putea vedea cata
tragere de inima este in cei mai multi din preotii nostri de a se
lumina si a lucra la ridicarea steanului roman, la care necuntenit se referea parintele protoereu Antonovici, in aplicatiunile
ce facea la raspunsurile date de preoti.
Pe la orele 10, drept recreatiune, s'au cntat mai multe imne bisericesti de elevii scoalei de cantareti i apoi s'a continuat
cestionarea preotilor panal la orele 12, cand s'a intonat de elevi
Cuvine-se cu adevarat".
La orele 2 p. m. s'a reinceput conferenta, prin obicinuita
rugaciune, dup care se exarnind i restul de preoti.
Apoi, parintele Antonovici luand cuvantul, Ii exprima busi

www.dacoromanica.ro

141

curia si mulfumirea faf a. de progresele constatate si recomand

preofilor ca s dea cuvenita important sinodicelor bisericelcr,

in care s se inregistreze i in nplarila zilnice mai insemnate

dintr'o cornund, si pentru care li se va trim Le anuma instructiuni tiparite ; le vorbi de finuta si regula ce trebue a se pdzi la
procesiuni ; serviciul s. se facd regulat prin biserici ;
se menfine si executa cu exactitate dispozitiunile in privinfa lurnndrilor de cear curatg. in biserici ; a trai bine preofii Intre ansii
si cu popornii ; a nu se esi dala biserical, in Duminici i sa'sbatori mai inainte de ora 10 ; nimaui sal nu absanteza de h serviciu fr concediu i fdra a fi suplinit in toat regula ; a se incepe cu plantatiunile de arbori prin curtile i cimitirele bisericilor numai decat din toamna aceasta, si allele de aceste.
Cu aceast ocaziune anu-it pe cei 30 preofi inscrisi pentru lectiunile lunare de OmileLicd sau Elocinta bisericeascd, c
in curnd vor fi chemati pentru continuarea lectiunilor.
De asemenea pdrintele protoe:au, foarte miscat fiind, aminti
tuturor preofilor ca' la 25 Noembrie viitor, care cade anul acesta zi de Duminica', se irnplineste un an dela moartea P. S. Silvestru, ca' in acea zi la orele 10 di:nine*, este bine ca, avndu-se din vreme pregatite cele necesare, sa se oficieza cafe o
panahidal, pentru odihna suflatului harnicului i blndului Pstpr
in toate bisericile din judet. (Toti preotii la auzul acestor cuvinte, se sculard in picioare i cu lacralmi in ochi, intr'un glas rdspunser ; da, da, suntam datori pentru bunal nostru pairinte).
Indemnnd pe preofi ca sa se sarguiascd a aduce la indeplinire cu constiinciozitate toate prescriptiuniln legiuirilor bisaripdrintele protoereu le
cesti si a dispozitinnilor sf. Episcopii,
ureaz preofilor sAnatate i spor in via Domnului.

In fine, se intona acurn Cuvine-se cu adevdrat" de toti

preofii i elavii scoalei de cntgreti. Si apoi se despartira preofii, adnc emotionali, de momentele acestea inalfatoare de suflet
in modul cel mai cordial de protoereul lor.
To+ asa s'a urmat si in ziva de 4 Octombrie din seria a
doua.
(ss) Un asistent

www.dacoromanica.ro

142

XLII

(Din Apdrarea Nationale No. 282, Bucureti,

Marti 3 Octonwrie 1901).
Pe langa conferintele cu preotii din jud. Tutova, despre
care s'a vorbit in unul din numerile trecute ale Apararei Nationale", P. C. S. Protoieraul Antonovici, a tinut o conferinta si
cu cei din
cu cantaretii bisericilor din judet, in doua serii,
strana I la 8 Octombrie si cu cei din strana II la 10 Oct. curent.
In dimineata zilei de 8 Octombrie, pe la 8 jum,, adunandu-se cei din seria I la biserica sf. Ilie, dupd rugaciunea cantata
de elevii scoalei de cantareti, P. C. Protoiereu adresandu-se lor

le-a urat mai intai buna-venire. Apoi le arata ca alaturea cu

preotii si cantaretii bisericilor, prin sfintenia oficiului ce indeplinesc, sunt deopotriva, in fata lumii, ca niste cetati zidite pe
varf de munte, ce nu se pot ascunde vederii nimanui". De aceia
si purtarea cantretilor, in biserica si afara de biserica, cum si

in genere in fata poporului, trebue sa fie calauzita cu cea mai

mare stricteta de spiritul invatturilor evanghelice.
Poporul roman, dandu-si searna de pozitiunaa si menirea ce
o au servitorii bisericei in lume si in general toti stiutorii de

carte, i-a numit pe acestia oameni cu patru ochi". De unde urmeaza cand faptele acestora sunt bune, mult bine aduc ; cand
ins sunt rele, multa sminteala pricinuesc. Si apoi vai aceluia
prin care vine scandalul", ne zice sf, Evanghelie, $1 daca-i vai"
de oricine da o pilda" rea, cu cat va fi mai vai" de servitorii
bisericilor, de slugile Domnului, cand ei cei intai nu vor fi cari sa-i
pazeasca poruncile.
Cantaretii au fost si sunt numiti 'Ana astazi cu numele fru-

mos de dascali" (invatatori), pentruca dansii invatau altadata

carte pe copii.
Daca astazi nu mai indeplinesc si rolul acesta, sa fie insa
cel putin si la tineri si la batrani pilde vrednice de urmat, prin
fierbintea evlavie in suflet si prin f apte bune in afara. Aceste
in general.
In deosebi, cantaretii trebue sa caute a indeplini urmatoarele ;

Sa citeasca in biserica rar si deslusit, pentru a se auzi si

www.dacoromanica.ro

143

intfelege cele scrise in sfintele car-0, mai cu seamd Apostolul tre-

bue a se prohiti odatd si de cloud oH mai inainte, spre a nu sa

face erori.
S cante cu voce find i sd nu ia niciodatd tonul mai sus
de puterile lor, pentrucd numai cantarea faith sfortare este pldcuta inaintea lui Dumnezeu ; pe langd aceasta cantdretii de strana

intaia, sau cei ce au a incepe o cantare, sa nu ia niciodatd un

asa ton, ca sa nu poata conveni i celuilalt ; numai la uncle cantd.H ca herovice, axioane, poate cineva sal ia tonul dupd firea
glasului sdu, ferindu7se insd de strigari silite care diformeazd
t

cantare a.

In priviata randuelei serviciilor religioase in bisericd, cntretii trebue sa se inteleagd mai inainte, nu ia mijlocul serviciului

sa strige unul la celalt cd nu este, de pildal troparul sau condacul acela, pentrucd din aceastil cauzal se produce neliniste in toata
biserica ; iar nelinistea aceasta ar face ca doctoriile duhovnicesti,
cetirea, cantarea etc., sd nu poata lucra asupra sufletelor celor

ce sunt de fatd.
Star intarnpla aici tot asa ca i cu o legatura pus pc o
rang, care re cand docloria lucra, ea este smuls. sau impinsa
cu sila intr'o parte, $i nu numai c crestinii n'ar esi din
biserica cu sufletele alinate sau usurate, dar din contra,
prin sgomotele fdcute de insusi servitorii bisericii, ar merge acasd
cu dansele scandalizate si nemultumite.

Cantaretii trebue sa stea la strand in tinuta cea mai cuvii hainele biae
incheete, stiind ca dnji sunt aici inaintea lui Dumnezeu.
Sa nu vorbeascd in bisericd sau s ias din strane, cum fac
unii care se duc prin sf. altar, in timpul cetirei sf. Evanghelii,
sau umbld pe afard din biserici.
and au sa mearga prin popor, la vre-un serviciu religios,
trebue s strangd bine sfintele vestminte si sd le puma intr'o legaturd curatd i cand intrd inteo casd, s le aseze pe masa in
dreptul icoanelor, sau in alt loc, numai sa fie intotdeauna cat
incioasd, avandu-si pozitiunea corpului dreaptd

mai potrivit cu sfintenia obiectelor.

Acci ce nu stiu psaltichia i n'au deprins bine cantarea

nici din auz, trebue sd se sileascd a nu rdmane in aceastd stare,

www.dacoromanica.ro

144

invatand dela cei ce stiu mai bine, mai ales in timpul iernei, cnd
n'au alte trebi, iar cei ce sunt mai aproape de oras sal vina aici.
Niciodata sa nu se ia la inmormntdri sau procesiuni obiecte
sfinte din acele rupte sau stricate.
Cantaretiii sai se ingrijeasca ca niste buni gospodari de buna

stare a bisericei. Asa Sambdta sau in spre o sdrbatoare, sa

mearga mai din vreme la biserica.' i s'o ingrijeasca cum se cuvine, stergand c Aapeteazma i toate icoanele cu bucati de panza
moale i foarte curata ; s tearga. straele i s scuture in toate

partile, maturnd cu ingrijire biserica : sa aprinda la timp candelele si apoi sa toace.

Pe l'nga aceste, inainte si dup vecernie s curete prin
curtea bisericei i s dreaga pe unde este stricat ceva. Ingrijirea
aceasta trebue a se intinde si la clopotnit, unde intre altele, sa
nu uite a observa ca limbele clopotelor sa nu fie ldsate mai
jos de cum trebue, pentru c5. stricndu-se un lucru cu greu se
poate face la loc.
Sa se ingrijasca de buna starea lucrurilor din biserica' si a
fi cu bagare de sea tna ca sal nu se pearda ceva, stiind ca, dupa
regulament, dnsii sunt rdspunzatori cei dintai pentru mice lips.
Trebue a se priveghea, cu mare bagare de seama ca sa
nu ramand vre-o lumanare sau muc aprins in biserica. Din pricina neluarei aminte de ca.teva momente se pricinuesc adesea pagube foarte man i cu anevoe de reparat,

antaretii sa asculte si s fie supusi dupa cuviint preotilor, in si afara de biserica, in tot ce priveste serviciul lot% Trebue a se planta si intretine cum se cuvine arborii prin curtile
i cimitirile bisericilor. Plantatia sa se inceapa negresit chiar din
toamna aceasta.
A regula, sub conducerea preotilor, cum sa.' fie asezate
mormintele in cimitire, dupa planul si instructiunile ce se vor
da de Protoerie, pentru ca sa' se poat ajunge cel putin peste
10 ani, a vedea o regula in asezarea mormintelor si prin cimitirile de la tard.
antaretii trebue sa se afle cei intai la biseric j sa iasa
cei din urma ; in timpul slujbei sa nu umble pe afara ; sa stee
in biserica si sa ingrijasca cum se cuvine de cele necesare preotului in serviciu,
www.dacoromanica.ro

145

Sh caute a fi modele de soti i parinti in viata familiar,

silindu-se a avea o frumoas purtare in societate. Sal se fereasc
de a se insoti nelegiuit, de a colporta minciuni, sau a intra prin
carciume, pentru c Ii injosesc demnitatea si-si perd prestigiul.
Aceste zise, P. C. Protoereu arath cntaretilor c cu drag
observnd cum toate progreseazh in tard, dore0e ca i biserica

sh nu stea pe loc, cd de aceea i-a adunat in conferint spre a

le putea vorbi la toti de odat, in sperant ch-0 vor da socoteal de insemntatea locului ce-1 ocupd 0 se vor sili, dupa.' puterile ce dansii &spun ca s Leh cinste bisericei i bun spor in
ogorul ei. Sal nu oreadh ei ca neingrijirea de biserica sau ori-ce
alth vinovdtie a lor va rdmnea ne tiut ; nu, ea trece ca sageata
0 nu numai la BArlad, ci i tocmai la Hu0 i Inca i mai departe, i apoi chiar daca ar rmnea ceva netiut de oameni. Cel
de sus ins cunoat i cele mai ascunse fapte qi insu0 gandurile noastre.
SA se gandeasca cantretii 0 la aceea c, daca legea i-a

scutit de straja 0 de zile de prestatie, aceasta s'a facut pentru

ca dnqii s nu fie deslipiti nici un moment de serviciile Ce-i
privesc, pentru curatenia bisericei, inluntru i afard in ograda
cimitirul ei, cum qi de cele alte indatoriri.
Ca, fat de datoriile enumrate, Ii sftuete, in indeamna,
ca s le implineasca cu cea mai mare sarguinta, ba chiar le poruncete ca s face.' lucrul Domnului cum se cuvine.
Apoi, roaga pe Dumnezeul indurairilor qi a toath' milostivirea, ca s rdsplteased munca lucrdtorilor harnici i constiinprin darul i iubirea sa de oameni, in viata de fatd,
cu sandtate i intru toate bund sporire, iar, in acea viitoare,
cu vecinica fericire.
Cntdretii rAspunserd intr'un glas c se vor sili a indeplini
aceste sfaturi palrinte0i.

Dupg. aceasta se cntara mai multe imne biserice0i de

coalei de cantreti, incheindu-se cu Cuvine-se cu adevdrat", cntat in cor de elevii i de toti cei de fat.
P. C. S. Protoereul, bine-cuvntnd pe cantareti, ace#ia
i-au luat rdmas bun in chipul cel mai respectuos, vddita hind
satisfactiunea i bucuria pe fetele tuturor,
elevii

10

www.dacoromanica.ro

146

In ziva de 10 Octombrie s'a urmat tot astfel 0 cu chntrefii de strana a doua,

Un asistent

XLIII
Ilna din circuldrile Protoereului I. Antonovici.

REGATUL ROMANIEI

Protolerla Jud. Tutova

No. 476
1901 Dec. 22

Cdtre tot! onoratii preofi din judeful Tutova

Circular&
Conform ordinelor sfintei Episcopii de Hu0 cu No. 900 0
No. 917, a. c., Va fac cunoscut urmtoarele :
1. SA dafi tot concursul delegatului Onor. Minister, care
este insArcinat cu conducerea anchetei industriale in jud. Tuto-

va, contribuind ast-fel 0 Sf. Voastr la o lucrare de mare trebuinfa pentru fera. De aceasta v'am in0iinfat qi prin Circulara
No, 408, din 29 Octombrie, a. c., cu toate aceste Onor. Minister al Cultelor, cu adresa No. 64747, arat Sf. Episcopii de Hu0
c pe unele locuri preofii nu dau concursul cerut.
2. Vefi qti cal s'a revocat insrcinarea ce se dAduse avocafilor statului, de Onor. Minister al domeniilor, ca sal apere 0
interesele bisericelor inaintea instanfelor judecaltore0i, urmnd
ca, pe viitor, fie-care epitropie s-0 iee, la necesitate, un avocat
pe comptul sdu propriu.
Pe langa aceste Va intiintez ca sal venifi, la Barlad, pentru
Ianuarie 1902,
conferinfe, in biserica Sf. The, in ziva de')
oarele 8 dimineafa, avnd cu sine, fie-care, manualul de Moral,

iar cei inscri0 pentru lecfiunele de Omileticd, qi cartea 20 cuvfintri", ci vi s'a dat din anul trecut, pentru a face pe ea exercifii de lectur i analiz: de predici.
Aflndu-ne acum in ajunul Sfintelor Srbaltori ale Naterei
1) Seria I la 10 Ianuarie si seria II la 11 Ianuarie 1902,

www.dacoromanica.ro

147

Domnului si a inceputului anului nou, ce ne vine, cu frateasca

dragoste va adresez : Christos in mijlocul nostru", si VA urez ca
aceste sfinte zile, sa le petreceti intra multi ani cu sanatate si
duhovniceasca bucurie.

Flea ceriul ca, dupa fie-care invartire a planitei noastre in

jurul soarelui, aruncandu-ne privirile asupra activitatei desfsurate in ogorul bisericei, sa putem constata cat mai multe izbanzi
pe tramul indatoririlor preotesti, si sa ne pregatim ast-fel soarta
servitorilor, cari au intrebuintat bine talantii Domnului kr.
Inchinaciuni in Domnul de la al Sfintillor-Voastre conliturghisitor !
Protoiereu, Econ. I. ANTONOVICI

XLIV
Lecfiunile de Omileticei finute de Protoereul Antonovici
cu un numeir de preoli din jud. Tutova.
(Din Apdrarea Nalionalei, No. 31, Bucure.Fii, D-cei 10 Fevr. 1902)

Belrlad. In ziva de 6 Februarie curent, parintele Protoiereu Antonovici, a tinut .obicinuitele P. C. S. lectiuni lunare cu
din Omiletica, vorbindu-le asupra fiecarei parti dintr'un
preotii
discurs si analizand cu dansii mai multe feluri de cuvantari. In
acela timp, a exercitat pe preoti in a urzi din memorie diferite

schite de predici, si apoi le-a dat teme, pentru a se intocmi

de fie-care cate o predica pana. la Martie viitor, cand iardsi vor
fi cbemati spre a li se ceti lucrarile si a fi examinate aceste in
prezenta tuturor.
Gandul P. C. Protoiereu este de a vede cat mai curand pe
preoti, predicand prin biserici. $i nu ne indoim, ca ostenelile
P. C. S. vor fi incoronate de succes, de oare-ce preotii isi dau
multa sarguinta in a-1 asculta si urma.
Corespondent

www.dacoromanica.ro

148

XLV

ALOCUTIUNEA
finut fn biserica catedral6 Domneasce din orasul Bdrlad, de
Economul I. Antonovici, Protoereul jud. Tutova, fn ziva de 16
Martie 1902, cu ocaziunea venirei, pentru prima oarei fn acest,
orcq, a Prea Sf. Episcop al Iluilor Dr. Conon Armescu Donici.
(Din Vocea Tutover, Bdrlad, No. 4, din 24 Martie 1902)

Prea Sfinffle St6pdne,

Pe cat de intristate erau inimile noastre, in urma perderei
vrednicului Episcop Silvestru Baildnescu, pe atat de mangdeti si
intariti ne simtim asta-zi, cnd vedem c toiagul Sfintei Episcopii de Hu0 a fost incredinf at de Dumnezeu prin tara.' in manele P. S. Voastre. Aci vedem cu adevrat lucrarea provedinfei
Dumnezee0i, care pe toate le orandue0e, 0 care, prin rostul
proorocului Ieremia, aqa grae0e : Voi da vou 'd peistori dupei

inima mea, i v vor pa0e pre voi cu stiinfd fl cu minte

(III, 15)".
Si in adevar. Malta cultura, inima nobila i ravna pentru
Casa Domnului, cu care Dumnezeu V'a inzestrat ; experienfa indelungata i mult prefioasa ce pang acum afi fcut ; cum si

serviciile insemnate, pe care, pang ast-zi,-- scoalei, bisericei si

Wei le-afi adus ; toate lamurit ne arata. Ca anume pentru aceasta inalta demnitate afi fost pregatit. Si ce fericifi sunt astazi
preofii i cre0inii drept-maritori din Eparhia Huqului, ca Va au

pe P. S. Voastra de parinte qi pastor ; Fie Cel de sus bine cuvantat, pentru Ca la noi a binevoit a Va. trimite.
Dar, alegerea de Episcop al acestei Eparhii i deci primavara activitafei P. S. Voastre arhi-pastorale, nimerindu-se odata
cu timpul cand agricultorii se pregatesc pentru a-i ara i se-

i aice un semn deosebit. Si aceasta, cu atat mai mult, cu cat P, S. Voastre,

mama pamantul, ne face sa." intrevedem

asemene plugarului harnic, care nu lasa sa &each' nici un moment favorabil de lucru, afi cautat sa Va folosifi de vremea
Sf. qi marelui Post, plecnd acum, imediat dupa instalarea in
Scaun, ca sa punefi plugul i sa incepefi a samana Cuvantul Evangheliei in ogorul pazitei de Dumnezeu Eparhii a Huqului. Ce

www.dacoromanica.ro

149

pilda, si ce indemn stralucit, pentru noi servitorii altarului ! Aceste

toate ne arata ea*, sub carma P. S. V,, Sf, Episcopie de Husi va

inainta departe.
Rog pe Dumnezeu, ca sa Va Ong multi ani in deplina sntate i putere pe scaunul Arhi-pastoral, si ca ploaia Harului
a carei
Sail de Sus sa ude cu imbelsugare ogorul bisericei,
conducere Va este incredintata, f acand ca semintele ce yeti arunca s produca roade insutite, spre slava lui Dumnezeu, mantuirea credinciosilor 0 fericirea scumpei noastre tari ! Sal traiti
P. S. stall:411e !

XLVI

Hramul Sfintei Episcopii din Husi

(Din Vocea Tutovei", No. 19, Bdrlad, 7 Julie 1902)

Ziva sfintilor Apostoli Petru si Pavel, patronul catedralei

Episcopale din Husi,
s'a sarbatorit anul acesta cu o deosebit
solemnitate. A oficiat P. S. Episcop, Dr. Konon Aramescu-Donici,
cu mare pompa, Vicernia, Privigherea si Leturghia, inconjurat

hind de P. P. C. C. Iconomi I. Cogean, fostul Protoiereu de

Falciu ; I. Harnagea, loctiitorul de Arhimandrit de scaun ; I. Antonovici, Protoiereul jud. Tutova ; C. Isacescu, Presedintele Consistoriului Eparhial ; C. C. Preoti : G. Axinte i Irimia Radu ;
Diaconi : Manoliu, Iotu, Onu i Munteanu, Pe preotii meritosi :
Axinte i Radu, i-a ridicat P. S. Episcop la rangul de Sachelari.
Cantarele, cele atat de frumoase executate, pe psaltichie 0

in cor, au patruns in adancul inimelor numeroasei asistente.

La slujba sfintei Leturghii care s'a incepul pe la 9 ora, s'au
adaos i rugaciuni pentru odihna sufletului Marelui $tefan, fondatorul catedralei 0 a celor alti Domnitori, Episcopi, i suflete pioase, ctitori i ajutdtori, cari au contribuit la podoaba acestei
case a Domnului.

Dupa cetirea sfintei Evanghelii, Prea Sfintitul Episcop Konon, aparu inaintea sfintelor Usi Impratesti,
de unde, cu o
majestuoasa i plina de blandeta tinuta, profesorul de alta data,
adreseaza acum fiilor sal sufletesti o admirabila cuvantare. Dupa
ce vorbi mai intai despre activitatea si stradania marilor Apos-

www.dacoromanica.ro

150

toli, Petru 0 Pavel, in predicarea Evangheliei,

arata apoi meritele neperitoare ale Domnitorilor, Episcopilor, boerilor 0 a
multor romani i buni cretini, pentru sfintele biserici i caritabilele instittrtiuni ale tarei, i indemna, in acela timp, pe generatiunele actuate, ca s urmeze cu staruinfa frumoasele lor
exemple.

Amintirele aceste, pline de evlavie, din trecutul bisericei si

a trei noastre, cum 0 focal sacru cu care Vadica Konon le

au micat pana la lacrami pe auditori.
Terminandu-se sfanta Leturghie, s'a oficiat i o panahida
pentru ctitori,
dupd care Prea Sf, Episcop fu condus, cu obicinuitul ceremonial, in palatul Episcopal, unde se mai facu
rostea,

inca o mica rugaciune pentru sanatatea M. S. Regelui 0 Augustei familii Regale, Episcopul Eparhiot i toti drept maritorii
cretini. Dupa aceasta urma felicitrile, ce s'au adus Prea sfin-

fiei sale din partea clerului Catedralei, a Protoiereilor din cele

trei judete ale Eparhiei 0 a numeroaselor persoane distinse din
Hui, cari au luat parte la serbare, i carora Prea sfintitul Episcop le adresa parintetele Sale multumiri i bine cuvantari.
Dupa aceasta P. S. Episcop primi numeroase telegrame,
unele din fara, iar altele de afara din fara de la multe persoane
distinse, prieteni i cunoscuti ai P. S. Sale.
A.

XLVII

Examenele de la *coala de canteireti

Biserice*ti i impartirea de premii,
din Warlad

(Din Vices Tutovei", No. 19, Bdrlad, 7 Iulje 2902).

In zilele de 24 i 25 Iunie (1902) s'au finut examenele

anuale la $coala de cantareti, din oraqul Barlad, inaintea comisiunei numita de Prea Sfirrtitul Episcop al Hu0lor, din : Parintele
Protoierei Antonovici, Parintele Icon. I. Carp 0 D-1 Mihail Bor,
0 a D-lui Hergescu, delegatul Onor. Primariei a Urbei Barlad.
Progresele constatate la aceasta coala stint mai presus de ori
ce lauda. Si nu numai la cantari s'a constatat asemenea progres, dar i la lucru manual. Onoare deci d-lui protopsalt Damian Ranzescu, profesorul de cantari, cum 0 maistrului de lucru
manual, d-1 D. Ariton,
www.dacoromanica.ro

isi
In ziva de 26 Iunie s'a facut impartirea de premii la elevil
cei mai merito0 ai acestei coale, in localul coalei No. 2 de
in presenta pdrintelui Iconom L Antonovici, Protoiereul
baeti,
judetului. d-1 G. Vidra, Primarul oraului, d-1 Hergescu, consilier comunal, parintele Iconom I. Carp, par. Icon. D. Bldnariu, i.
a mai multor preoti 0 a altor persoane inadins venite spre a
lua parte la aceastai serbare.
Dupa rugalciunea cntat de elevi, parintele Protoiereu Antonovici, a tinut o cuvntare, prin care a facut mai intdi istoricul desvoltdrei cntairei 0 a psaltichiei in biserica ortodoxal in
in genere i in deosebi in biserica romng. Apoi a ardtat cum
prin desfiintarea monastirilor 0 a schiturilor s'au desfiintat 0
imputinapepinierele culturei muzicei bisericqti, i cu aceste
rea i pe aiurea chiar lipsa total de ehntareti cunoscatori in
arta mu7icei. Novoia aceasta ffind mult simtit 0 in eparhia Huului, raposatul P. S. Episcop Silvestru a struit i s'a infiintat,
Inca de acum 12 ani, doug coale : in Hu0 i BArlad.
$coala din Barlad a dat 'Ana' acum un num6r de 100 abdin care 13 anul acesta.
solventi,
In anul colar ce inceteaza s'a predat i lucrul manual, din
care se vede acum attea obiecte frumos lucrate.
Scoala a avut fericirea ca, in postul mare trecut, sa fie vizitat de P. I. Episcop Eparhiot Dr. Konon, care i-a exprimat satisfactiunea de progresele ce a constatat i acum Prea
Prea Sfintia Sa se ocupg de o organizare foarte serioasa: i uniforma a coalelor de cntreti din Eparhie.
Multumit sumelor inscrise de Onor. Prima:6e a Urbei
BArlad 0 de Judet, cum 0 inaltei solicitudeni a invatatului
nostru Episcop, coala va 1360 in anul colar viitor sub cele
mai bune auspicii. PArintele protoiereu multumi apoi d-lui Primar de deosebita buna-voint ce o are pentru Scoala de cntdreti, cum 0 d-lui profesor Damian Rnzescu i d-lui maistru Ariton, incheind cu : Trdiascei M. S. Regele i toard augusta
familie RegaM1 Thliascd P. S. Episcop Dr. Kononl Trdiascd
Romdnia 1

Elevii inton6 multi ani traiasce,

de asemenea o bine meditat cuvntare.

i maistrul Ariton tinu

www.dacoromanica.ro

152

Dupa aceasta se facu distribuirea premiilor i medaliilor, la

elevi
de cdtre pr, Protoiereu si d-1 Primar.
In fine,
in urma intondrei rugaiciunei Cuvine-se cu adev6rat", se sfar0 aceast frumoas5. sarbare.
Rep. II

XL VIII

Scrisoarea lui Dimitrie Sturdza dela Pogana, din 20

Septembrie 1902, cotre Protoiereul I. Antonovici.
Peirinte Protoiereu Antonovici,
Fiindca eu pardsesc mo0a Pogana pe care se afla i biserica proprietatei cu hramul Sf. Nicolai, ma grabesc a v ruga s
val osteniti a veni 'Ada aid la moie, ca s v predau o lad cu
vestminte, faloane, etc , a familii noastre, c daca veti crede qi
Sf. Voastra bine, sa se imparta i pe la alte biserici f Arai mijloace.
Val mai pun in cuno0inta ca sfintele icoane de la Schitul
Crang sunt puse tot aici in biserica' de cand s'a mutat Arhimandritul Teofil Voicu aici la mine, i deci cred e este bine
s tiIi i Sf. Voastrai ca s regulati cum veti crede. $tifi ca" am
fost de 6 ori ales deputat de preofii de la /aro' si cd am fost
unul din susfinatorii legii clerului cu 32 amendamente, si stifi
cO si Sf. Voastrei mi-afi ajutat la cOteva amendamente, precum
si neuitatul Episcop Silvestru, care m'a onorat cu prietenia Sa.
Si deci eu, care sunt fiu de adevarati cre0ini, cred de da-

toria mea sa nu las biserica de aid fara a v ruga sa regulati

cum e mai bine.
Cu deosebit stim,

20 Septembrie 1902.

devotat D. STURDZA

XLIX

CONFERINTA
POrintelut Protoiereu I. Antonovici, cu preofii si diaconii,
din jud. Tutova
(Din Vocea Tutovei" No. 32, Bcirlad, 6 Octombrie 1902).

In ziva de Vineri, 27 Septembrie trecut, parintele Protoiereu, Economul Ioan Antonovici, a. tinut o conferint cu toti preo-

tii, din jud. Tutova, in biserica sf. lie, la orele 10 a. m.

www.dacoromanica.ro

153

Fix la aceast ora, preotii find adunati in biserica, sosi

pariutele Antonovici, care, dupa intonarea rtigaciunei Imparate
Ceresc", de elevii scoalei de cantareti, se adresa preotilor, multumindu-le mai intai pentru ca au venit intr'un numar asa de
mare, fata de timpul ploios i greutatea cailor de comunicatiune.
Ii lauda pentru zelulul i exactitatea, de care au dat dovezi intotdeauna, cand a fost vorba de indeplinirea datoriilor. Referin-

du-se la Ordinul Circular, al Prea Sfini1ului Episcop Eparhiot, Dr. Konon, in privinta predicei in biserici, ii indeamna a
ca'uta sa-1 indeplineasca cu cea mai mare punctualitate. Ca, desi
slujba bisericeasca, cu cantarele i cetirele ei este o intreaga
predica ; totusi nu poate singura sa fie de ajuns, chiar daca ar fi
facutal cat de frumoas. Si iata de ce. In timpul cand &aim noi,
s'au ivit 0 se ivesc multime de intrebari, la care preotul trebue
ocazional sd dee cuvenitele raspunsuri i explicatiuni. Lumea apoi
din timpul nostru voeste sa-si croiasca un atf el de viat, opusa
celei crestinesti ; i preotul trebue necontenit a cauta cu timp
si fara timp" a-i abate de pe cafe ratacite i ratacitoare. $1 dansul

n'are alt mijloc de intrebuintat in scopul acesta de cat cuvantul evangheliei, pe care trebue a-1 predica neincetat.
Prea sfintitul Episcop Konon, Inca din primele zile ale suirei pe scaunul Episcopal, a avut cea mai mare si insemnat
grija, sa puna in vedere preotilor de a predica. $i nu numai u-

nora ci la toti. $i pentru ca nimeni, sub diferite motive, sa nu

se abata dela datoria de a predica, le-a pus in vedere ca, cei
ce nu ar fi in stare de a-si face singuri predicele sa se foloseasca de cartile de predici recomandate de Prea Sfintia Sa ; c
acei ce nu au studii teologice sau i numai seminariale, cum si
acei cari au cunostinti capatate prin multa cetire i experienta,
sa-si compuna' singuri predicele.

Pentru aplicarea acestei dispozitiuni este bine, a zis parintele Antonovici, a se proceda astfel. Fiecare preot, avand sa
citeasca o predica, in Duminica s'au Sarbatoarea viitoare, s
caute a o ceti acas cu cloud sau trei zile mai inainte. Sa bage
de seama, ca sa fie in legatura cu Evanghelia sau Apostolul zilei. In cazul cand imprejurari sau pricini locale si de actualitate
ar cere, preotul poate in legatura cu aceste, sa aleaga i o alta
predica. Dupa aceia trebue ca s'o citeasca bine, cu cuvenita
punctuatie i traducerea cuvintelor neintelese (cand s'ar intimwww.dacoromanica.ro

154

pina de aceste) in limba popularg., ca sa se poatal pricepe bine

de crestini. Acei, dintre preofi, cari au bund memorie, sal le invete si pe derost, si asa sa." le pronunfe si in fafa poporului.
Asemenea, acei ce pot pune pe hartie sili compun predicele, sal caute Inca s le spund pe derost, 0 numai cand, din
oare care imprejurari nu au putut s le invefe pe de rost, s'au
sunt emo fionafi, sau sint niste oarecare imprejurari dureroase (cum

se poate intdmpla de es : la mort), in cazuri de aceste este bine

ca s-0 citeascg cuvntArile.
Pe langa aceste, trebue a se mai sti, ea' nimeni nil se cuvine
a psi in public nepregatit. Chiar cel ce este bine deprins de a
vorbi inaintea mulfimei Inca trebue sa." -0 fac un plan, o schifal
de discurs sau cuvntare pe hartie, s'au cel pufin, in memorie,
dup cum despre aceasta s'a amintit in conferinfele asupra regulelor omiletice, finute in toamna si. iarna trecuta.".
Preofii au foarte multe ocaziuni de a vorbi : este bine a nu
le sca.pa niciodat. Dar chiar la o felicitare sau tuast, nu trebue
sal se hasardeze fdr o mica cugetare si schifare, macar in minte,
de aceia ce voeste sal spun. Apoi cetirea sau pronufarea trebue s fie clara. 0 finuta cuvincioas6 0 demna.
Dac pand acum, datoria de a predica in biserici s'au indeplinit mai mult sau mai pufin, de astzi inainte nimenea din
preofi nu va mai fi scuzat. Prea Stinfitul Episcop cere ca sal se
indeplineasca cu strict* ordinul ce a dat. In scopul acesta a si
regulat ca s se fac o supraveghere mai 'de aproape a preofilor
prin sub-protoierei.
In jud. Tutova avem 10 sub-protoierei rurali, cdrora li s'au
determinat ca.te o anumit circumscripfiune, compus din die 8
sau 9 parohii. (Aid printele antonovici arat acele circumscripfiuni, cu numele sub-protoiereilor respectivi si parohiile ce li s'au
incredinfat). Acesti sub-protoierei vor da samal Protoiereului, din
3 in 3 luni, daca preofii din circumscipfiunele lor au predicat
si Protoiereul, la rndul salu, va raporta de aceasta sf. Episcopii.
' Atat de mult se intereseaza Prea Sfinfitul Konon de predica.' , ca.', de aci inainte, nu va mai ridica la vre-un rang bisericesc pe un preot, dacd nu a predicat. Din contra,
cei negligenfi vor fi pedepsifi.
In privinfa Sinodecelor, sau registrelor, in care trebue a
se trece numele ctitorilor si binefAcatorilor unei biserici, cum si
www.dacoromanica.ro

jag

notite, de aceia ce se intampla mai insemnat,

cu privire la o

biserica i chiar la intreaga comuna respectiva ; aseminea 0 des-

pre modul aranjamentului cimitirelor vechi 0 a celor noi, despre

care s'au fagaduit, intr'o conferinta anterioara, ca se va ocupa,
par. Antonovici a zis ca va face cunoscut 0 de aceste Prea sf.
Episcop, in raportul general de starea biserilor, preotimei i a
poporului din jud, Tutova, pe care il va inainta sf, Episcopii,
i numai dupa aceia se va regula ceia ce se va gasi cu cale.
Se pune in vedere a celor dintre parohi, cari Inca n'au intocmit inventarul bisericelor i budgetele, cerute de Casa Bise-

ricei, ca sa se grabeasca a le face numai de cat, spre a nu se

intarzia mersul regulat al intereselor biserice0i, 0 a sili pe Administratia amintitei Case, ca sa se iee niscai-va msuri contra
celor negligenti.

Cu aceasta ocaziune, punandu-se in vedere preotilor greutdfile ce se intimpin cu numirea de aintrefi, din absolventii
coalei respective cari adesa refuza de a merge intr'o localitate,
unde n'au cm& i alte indemanari, ci numat 11 lei pe lung,
parintele Protoiereu ii sfatue0e Ca, pe langa alte mijloace, la
care vor crede mai nimerit ca sa recurga, pentru indulcirea
pozitiunei tinerilor absolventi,
de cari au nevoie pentru biserici, - este bine ca, pe viitor, sa caute singuri
recruta elevi din baetii de pe la sate, cari vor avea clasele primare, glasuri bune i tragere de inima, ctre slujba bisericei. Pe ace0ia,
dupa ce-i va deprinde, Inca de mici, de cand sunt in coala
primare, cu oare care treburi prin biserica, sa-i trimeata, la
vreme, ca sa invete in coala de cantareti, i aa sa-i poata
avea pregatiti, cand se ivete o vacanta.
Dupa aceste, peirintele Proloiereu Antonovici vestefte pe
preofi ca, pe ziva de 1 Octombrie, pi-a dat demisiunea din
Protoiereu al jud. Tutova. Arata ca de0 numai intr'un scurt
totu0 din
timp, de 2 ani i jumatate a purtat aceasta sarcina,
inspectiile ce a facut cum i din conferintele ce s'au tinut in
acest interval de timp, a avut ocaziunea sa constate c preotii din jud, Tutova, in cea mai mare parte, sunt ptrun0 de
insemnatatea misiunei i foarte doritori de a corespunde chemarei ei.
Multume0e din suflet parintilor sub-protoierei, cari l-a ajutat

www.dacoromanica.ro

156

in administratie, cum i tuturor preotilor osarduitori. Sfatue0e 0

indeamna, in acelaq timp, 0 pe cei slabi, ca sa iee aminte de

chemarea 0 sfntul Dar ce este asupra-le. Celor con0ienti de
datoriile kr, le mai aminte0e 0 cuvintele sf. Scripturi : Voi cei
tart purtafi skibiciunele celor slabi",
adica sa-i sfatuiasca qi
sa-i indrepte pe acetia pe calea cea buna, in deosebit s
caute a face aceasta, parintii sub-protoierei, 0 cei mai batrani.
Pentru ca nu este de ajuns ca cineva s se margineaca a fi mai
bun numai dansul singur, ci trebue a se sili ca 0 pe altii s
faca buni. Numai astfel se va putea indeplini cum se cuvine legea Mantuitorului Chris+ os,

Apoi parintele Protoiereu, exprimandu-0 bucuria ca pe

scaunul sf. Episcopii de Hu0i se afla un Ierarh atat de invatat
0 foarte zelos, ca prea sf. Konon, indeamna pe toti preotii sa-i
fie intr'un gand, intr'o simtire 0 o vointa, cu Prea sf. Sa, la
lucrul Domnului,
ca aa, cu totii, prin implinirea cu sfintenie
a datoriilor, sa fac bucuria Prea sf. Sale, s-0 procure satisfactiunea cugetului 0 sali arvoneasca rasplata cereasca, pe
care Domnul a fagaduit-o tuturor lucratorilor merito0.
Dupa aceste, parintele Antonovici luanduli ramas bun de
la preoti, le multume0e Inca odata salutandu-i cu fratasca caldura 0 fagaduindu-le nestramutata dragoste", dupa care exclama : Trolasc Prea Sfinfitul E'piscop Konon" I Toti preotii
se sculara in picioare qi, foarte micati, repetara intr'un glas :
Trdiascd Prea Sfinfitul nostru Episcop" I
Din partea preotilor a luat cuvantul parintele Iacomi, dela
Popeni, i parintele Diacon Albu, din Barlad,
multumind parintelui Antonovici de straduinta ce a depus pentru ingrijirea de
trebile bisericei 0 ridicarea clerului, in timp de 2 ani jum. prin
inspectiunele amanuntite ce a facut 0 sfaturele neincetate ce a
dat tuturor, in conferintele ce a tinut 0 a parte, exprimanduli dorinta ca acela ce-i va fi succesor s-1 imiteze.
In fine, corul qcoalei intonand rugaciunea cuvine-se cu adevdral", preotii se despartira de Protoiereul Antonovici in
chipul cel mai amical 0 fratesc.
Un asistent

www.dacoromanica.ro

157

CUVANT

finlil cu ocaziunea serbeirei de implinirea a 100 de ani, dela

fnfiin/area Bisericei Sf. Voivozi, din Birlad, i finut In aceastd

bisericd la 8 Noembrie 1902 9

Fratilor,

Adunatu-ne-am astazi ca sa sarbatorirn pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, cum 0 implinirea a 100 de ani dela
infiintatea acestei biserici, care ii are ca patroni ai ei.
Lauda, marire si multumita celui de Sus, care pe toate
le ocroteste si le ingrijeste, pentru ca ne-a invrednicit s putern ajunge i sa praznuirn o zi atat de insemnata, din traiul

acestui Sant lcas.

Indoita insemnatate a ac estei sarbatori, care ne-a adunat
inaintea altarulu Sfintei noastre religiuni strrnosesti, ma obliga
ca s va vorbesc, atat despre sfintii ingeri, in genere, si despre
Arhanghelii Mihail si Gavril, in deosebi, cat i despre trecutul
acestei sfinte biserici.
I

Ingerii sunt facuti de Dumnezeu, mai inainte de zidirea

lumei materiale, pentru a-1 preamari, a-I servi, curn i, la vreme,
a pazi i povetui la bine pe oameni.
In privinta naturei lor, sunt spirite sau duhuri curate, iar
in privinta dregatoriei, sunt solii sau trimisii ml Durnnezeu,
duprecurn se vede din insusi chiar numirea de fnger, care trimis
insemneaza,

Ca exista spirite sau duhuri ne incredinteaza Sf. Apostol

Pavel, cand zice : .51 cdrui dintre lager! a zis Dumnezeu : $ezi
de-a dreapta mea 2 Au nu loll sunt spirite (duhur0 servitoare,

care se trimit spre a servi pentru cei ce vor sa- moOeneascd

mdntuirea ?(Evr. I, 14). Ca ingerii sunt trimiii sau solii lui D-zeu,
se vede din cuvintele ingerului, carele s'a aratat lui Tobie, zicand :
1) Asa se credea de atre preotii bisericii, dar anul facerei ei, din inceput, a fost 1806,

www.dacoromanica.ro

158

laM acum mcYrturisifi-va lui Dumnezeu, ca ma sum la cel ce

m'a trimis" (XII, 19, 20).
Dar o parte din ingeri s'au fcut rai, Inca dela inceput, prin

insusi vointa kr, si acestia se numesc demoni, satane 0 duhuri necurate ; pentru cai pururea au raimas in stare de rutate,
si de aceia D-zeu nu i-a ertat, ci cu lanfurile Intunericului, in
tartar legandu-i, i-au dat spre judecata a se pazi" (II Petra, II 4).
Pe ingerii cei buni ins, Dumnezeu i-a inzestrat cu daruri
0 cu insusiri mai inalte ca pe cele-l-atte fiinte. Totusi, duprecum

stea de stea se deosebeste in slava:, asa 0 darurile, cu care a

inzestrat Dumnezeu pe ingeri, sunt deosebite.
Dupg Sf. Dionisie Ariopaghitul, acela care, dintre toti parintii bisericei a pAtruns mult mai departe si a vazut mult mai
lmurit in tainele ierarhiei ceresti, sunt nota cete de ingeri, sit

aceste grupate in trei clase. Cei mai apropriati de fiinta ne

cuprins sunt : serafimii, heruvimii 0 tronurile, care guverneal pe cei mai depairtati si anume pe : stapanii, domnii 0
puteri,-0 acestia conduc pe : inoepatori, arhangheli 0 lager!,
care sunt si mai in deprtare de Domnul" (Despre Ierarhia
cereasca). Treapta deci cea mai inferioarai sunt lager!i si cea mai
superioara serafimii.
Cetele aceste ingeresti sunt asezate in asa ordine, c treptele cele mai inferioare primesc cunostinta despre lucrurile Dam-

nezeesti dela cele superioare, iar cele superioare, ca mai aproape de Dumnezeu, primesc invataturi despre misterele Dumnezeesti dela insusi Dumnezeu (Ibid. VI).
Cu privire la relatiunile ingerilor caltre oameni, sfnta biserica ne Inv** ca.' ; dein0i sunt spirite create de Dumnezeu,..
ca sa serveasca 0 oamenilor In lumea aceasta i so-i conclued pre ei in imparalia lui Dumnezeu ; ei se dau i spre
paza cetafilor a imperillor, a farilor, a monastirilor, a bise-

ricilor i a oamenilor.,. tot ca pazesc pe pruncii cei mici,

aduc fnaintea majestalei Dumnezee0i rugaciunile i miluste-

aille noastre,

f cale-l-alte fapte bune. (Confes. ortod. partea I,

resp. la intreb. 19).

Din Sf. Scriptura a V. T. vedem cum ingerii s'au araltat
lu Avraam qi Iacov, spre a li descoperi cele viitoare, sau spre
.

www.dacoromanica.ro

159

a-i feri de peire sau dndu-le mang de ajutor. Ingerii au vestit

peirea Sodomei ; tot ingerii au fost trimii i cgtre prooroci, cum
lui Daniil i Zaharia, spre a le descoperi vointa lui Dumnezeu
in privinta mntuirei neamului ornenesc.
In N. T., un inger a vestit lui Zaharia nasterea Inainte
Mergatoriului ; un inger a vestit SL Fecioare Maria, c va naste
pe Mantuitoriul ; ingeri au vestit pgstorilor cg s'a nscut Christos si a povgtuit pe Iosif sa meargg cu pruncul in Egipt ; ingeri
au servit pe Mantuitorul, dupg ispitirea diavolului, cum si in
timpul patimilor, invierei i ingltgrei la ceruri ; un inger a indem-

nat pe paganul Cornelie ca sg se boteze, 0 tot un inger a seg.pat pe Ap. Petru din temnita (Fapt. Ap. 5. 19 ; 12, 8).
Ingerii pgzesc apoi imperiile i popoarele, precum se cunoaste din proorocia lui Daniil, unde se spune cg ingerilor au
fost incredintata de Dumnezeu pzirea imperiului persan, arec si
iudaic.

Pe langa aceste trebue a mai sti, cg Dumnezeu d i fiestecgrui crestin in special cate un Inger pgzitor, duprecum se vcde
din cuvintele proorocului David, unde zice : Tobeird-va Ingerul
Domnului Imprejurul celor ce se tern de thinsul (Ps, 33, 8) ;
i

aiurea : Nu vor veni calre tine rele si beitaia nu se va

va porunci pentru tine,

apropie de casa ta, c Ingerilor

ca scY te pOzeascO tntru toate calk tale" (Ps. 90, 10-11). Iar
Mantuitorul zice, cu privire la prunci Cautali sa nu urgisill
pe ore unul din acesti rnici, cei zic vouO cei Inger!! lor In ceriuri vOd pururea fa/a POrintelui meu ceresc" (Mat. 18-10).
Sfintii pgrinti invat c numai crestinii au pe ingerul pgzitor, care li sg dal dela sf. botez ; iar pang la venirea lui Christos se da un inger pgzitor numai Iudeilor, celor ce credeau in
viitorul Messia. Tot asa invat sf. parinti, cg ingerul pgzitor rgmane neclintit, pe langa cei credinciosi pang cnd vietuesc in
frica lui Dumnezeu, i daca ei s abat dela Dumnezeu si cad
intr'o viatg pcgtoasd, atunci alungd ei prin pcat pe ingerii pazitori. Ca serviciul ingerului pazitor constg in sporirea fericirei
omului ; invatg pe cei credinciosi credinta i pietatea, (4 Imp, 1,
3, 15-17. Zaharia, 2, 3. La Comorosanu, Dogm. Spec. p. 252),
apgra corpul si sufletul nostru contra atacurile rele (Ps. 90. 10-

www.dacoromanica.ro

160

11), se maga: 0 mijlocesc pentru ei la Dumnezeu (Mat. 18, 10 ;

Apoc, 8, 3. La Comoroan, ibid). Iar la venirea cea de a doua
a Mantuitorului cu marire, ca sa judece lumea, de ingeri va fi
insotit.

Ingerii insa, ca treapta cea mai aproape de noi oamenii,

se Ad sub imediata conducere a Archanghelelor, intre cari Mihail

0 Gavril, dupacum reese din Sf. Scriptura, au indeplinit adesa

in persoana ordinele Dumnezeeti. Ap., Daniil proorocu, in vedeniile sale, afl ca ingerul pazitor al Persiei s'a interesat foarte
mult de tam sa, 0 ca.' Sf. Mihail, caruia se incredintase atuncea
paza Iudeilor, a ridicat pedecele ce se impotriveau intoarcerei
lor din robie. In anul 70 al lobiei babilonice, proorocul Zaharia
vazu un Inger sub forma omeneasca, care probabil cal era Mihail. Mai multi ingeri inaintara catre el i-i ziser : Am cutri-

erat tot pdmeintul si este acum locuit si In liniste". A tunci

Mihail facu rugaciunea aceasta : Domnul ostirilor, pdnd cdnd
vei Intdrzia a face mild lerusalimului si altor cetdfi din Iuda,

In contra cdrora s'a aprins mania

ta ?

laid 70 de ani sunt

dela ddrdmarea si pustiirea lords. Domnul raispunse c a auzit

rugaciunea lui 0 se va milostivi asupra Ierusalimului i casa lui
va fi iara0 zidita. In Colosa, cand paganii din pisma pentru minunele ce se faceau in biserica arhistratigului Mihail, a voit sa
abata ranl, ce curgea in apropiere, qi sa-1 dea spre biserica, unde se afla 0 Arhip. Ingerul Mihail porunci lui Arhip s se imbarbateze, lovi cu un toiag peatra, 0 facnd apei cale prin

trnsa, de atuncea qi [Ana astazi se vede cum se inghite apa

(Arhier. Gherasim Timu, Diet. Aghiogr. p. 579).
Despre Arhanghelul Gavriil, vestitorul intruparei Cuvan-

tului, se vorbete in cartea lui Daniil, unde prezice ca dupa 70

saiptamni de ani se va nate Christos. A vestit lui Mance na-terea lui Samson ; lui Iachim i Anei cal va na0e pe sf. Masa.toare de Dumnezeu ; s'a aratat pastorilor la Bettleem ; lui Iosif,
ca sa se dusa cu pruncul in Egipt ; imbracat in vemant alb a
imbarbatat pe purtatoarele de mir. In scurt, Arhanghelul Gavriil
a servit la economia tainei intruparei Cuvntului lui D-zeu, din
inceput i 'Ana la sfar0t (Dict. Aghiogr, p. 309).
Dacd, dupacum vedem, ingerii cei buni sunt pu0 pentru

www.dacoromanica.ro

161

paza noastra ; daca dni ne feresc dela rau si ne povetuesc la

bine ; si, in fine, daca se roaga pentru noi si duc la cer rugaciunele noastre, trebue ca i noi sa-i onordm i sa-i chemam in
ajutorul nostru.

In biserica crestind, s'a adus cuvenita onoare i inchinaciune sfintilor ingeri si, in deosebi, Arhanghelilor Mihail si Gavril, Inca din cea mai adduce.' vechime. Pretutindenea, algturea
cu bisericile dedicate celor-alti sfinti, s'au dedicat multe biserici
si sfintilor Arhangheli.
II

In crawl Barlad, pana la inceputul veacului al 19-lea, nu

cutioastem sa fi fost vre-o biserica, care s fie inchinate sfintilor
Voevozi. Dumnezeu insa, cel ce se proslveste intru sfintii sai,
a economisit, ca si aice, in crawl Barlad, s se aduca cinste,
intr'un mod cat mai vadit, credinciosilor sai servitori, Arhanghelii Mihail si Gavril. $i, in adevar ca, dupa traditia ce se pastreaza
de poporeni, gandul pentru facerea acestei biserici, in chip minunat a venit primului ctitor, Ecaterina Dragne. Si iata cum.
In anul 1801, avand a pleca din crawl Barlad mai multi

negutitori, ca sd se duca la locurile sfinte, o femee, anume

Ecaterina Dragne, a vorbit cu dansii ca sa o ia i pe ea. In ziva
plecarei insd, negutitorii s'au furisat de &Ansa i au esit din oras.
Abia dupa cateva ceasuri afla ea de aceasta, si atuncea cu mare
grabire, multa silinf i cu acramile in ochi pleac ca sa-i ajun0. Dar sara se apropie i ea inopta, aproape de satul Ciortolom, cale de 18 Km. spre miaza-zi dela crawl Barlad. Acolo,
pe o movilita, ce se afla i astzi din sus de acest sat, dupa
ce plansa cat-va timp, i, fiind obositl_si ',And de methnire, se
culca i adormi. In somn i se arat5. an inger, care i-a zis s nu
mai plange", c locuri sfinte sunt i pe aici, si, prin urmare, sa
nu se mai duca mai departe, ci sa se intoarca la Barlad si din
banii ce-i are distinati pentru callatorie, sa faca o biserica pe

movila din acel oras, caria sa.-i pund ca hram pe Sfintii Voevozi".
Intorcandu-se acasa spusa visul la un preot batran, Apostu,
si apoi se apuca de fe.'cu biserica intru cinstea Sf. Voevozi. Si
fiind-ca &Lisa n'avea mai mult decal 2 pungi de *bani (1000 de
11

www.dacoromanica.ro

162

lei vechi = 330 lei noi), la gandul ei se uni amintitul preot Apostu (numit mai pe urma, din calugarie, Anania), Mihai Gala-

tanu 0 Petra Gradinarul, 0 altii, 0 aa facu bisericata din nuele i o acoperi cu stuh, in anul 1802. Ap c anul acesta irnplinindu-se 100 de ani, dela facerea bis, Sf. Voivozi, cu bucurie
sufleteasca ne-am adunat la aceasta sfanta solemnitate.
Pe atuncea ora0il Barlad, ca qi tot jud. Tutova, se cuprindea in eparhia Romanului, a carai Episcop era nemuritorul Veniamin.

Movila, pe care s'a fcut aceasta biserica, din cele auzite

din batrani, era legata prin o mica radicatura de pamant, de

dealul din apropiere, care, cu regularea drurnului de comunica-

tiune, s'a taet, aa c astdzi aceasta movild a rams izolata de

deal 0 pare a fi artificiald.
Din familia Ecaterinei Dragnoaia se afld astazi nurnai D-na
Raluca Stroe Belloescu, nscuta VidraK.
Intre cei ce au daruit odoare 0 acarete acestei biserici,
este Tanasie Vian, care a cumparat i imbracat cu argint o
Evanghelie, in 1809 ; Vasile a Dahinei cu sofia sa Elena, dalruesc, in 1812, o cas ; capitanul loan Chebac, cu sotia sa E-

caterina, cumpar dela epitropi aceasta casa, in 1840, cu 600

lei vechi, i apoi o daruesc iara0 bisericei. 0 alta avere imobiliara n'a avut aceasta biserica. Dansa s'a intretinut din darnicia
vrednica de laud a poporenilor, la care s'au mai adaogat, de
pe la 1868, 0 ajutorul dela Onor. Primarie.
Intre epttropii acelei prime biserici a sf. Voivozi, cunoa-tern din docurnentele ei, pe Iani Argintarul, care a luat epitropia in 1813, Dech. 26 ; apoi pe stolnicul loan Anghelufei, cdruia
i se da aceasta insarcinare, in 30 Julie 1827, de caltre Meletie
Episcopul Romanului, prin o anume carte Chiriahiceasca, in care
ii & qi instructiile necesare, privit Jere la buna starea lacaplui
Domnului, cum i pentru pastrarea i inmultirea avutului ei ; 0
in fine, pe psaltul Constantin Tene (t 1876), care a urmat dupa
moartea stolnicului I. Angheluta.
In apropriere de biserica Sf. Voivozi, in partea de miazazi, exista pela .1815 o casa cu vie i o gradina cu pomi, ca metoh al M-rei Neamtului, care a fost par pe la 1845, cand acest

www.dacoromanica.ro

163

metoh, s'a desfiintat, vnzandu-se casele si cu toate cele de

prin prejur.
Peretii bisericei aceleia fiind insa facuti din nuele, duprecum s'a ardtat mai sus, au inceput sa putrezeasc si poporenii
sa. se ingrijeasca, ca sa faca pe o alta mai durabil si mai frumoasa, si asa la anul 1836, dansii, intre cari mai ales psaltul Tene
epitrop, intreaga familie Ga. lea', Pataranie Toader si Lupu Carabat, au contribuit si ostenit de au facut biserica, pe aceasta de
acum, de zid si acoperit cu sindila.
Pe la 1840, mai la vale de unde este poarta acestei biserici,
despre ocolul de vite, era asezata spanzuratoarea pentru oamenii
criminali, care a funtionat pana la desfiintarea acestei infricosate
pedepse. Deasupia movilei, unde este acum biserica, n'a fost
nici o data spanzuratoare, cum se zicea de unii ').
In timp al lui Voda Mihai Sturza, aice se facea Tedeum, in
ziva de Sf. Voivozi, cum si parada pentru onomastica Domnitorului.

La anul 1858, s'a facut bisericei o reparatie partiala, inoindu-se stranele, acoperind-o cu tabl si adaogandu-i un turn de
lemn in forma piramidald, acoperit pe d'asupra cu tabla, cu sta.ruinta si cheltueala epitropului Constantin jamnariul i. a altor
poporeni si bine credincio0 crestini.
Peste 24 ani insa, adica in anul 1882, i s'a facut o alt
reparatie partial, inlocuindu-se tin-nul de lemn, prin actualul de
zid, prin ajutorul dat de Onor. Primarie, ofrandele poporenilor
si struinta neobosit a par. Iconom N. Dediu, Diaconul Gh.
Albu, cum si comerciantul Constantin Nicolau. Cu aceasta ocaziune par. Diacon Gh. Albu a facut cu a sa cheltueala strana
arhiereasca si amvonul ; iar par. Iconom Gh, Avrani (acum reposat) icoana Maicei Domnului, la a carei imbracare cu argint
au contribuit si poporenii.
Iar in anul 1896 s'au facut bisericei o reparatiune totala,
s'au adaos vestmantarul, cum si parapetele, in partea de apus
si rasarit, spre a i se asigura trainicia temeliei. Aceste lucrari
s'au facut cu suma adunata din loteria organizata in acest scop,
1) Alex. Pop. Calimah, Notifd istoricd despre Bdrlad, 1889, aarlad, Tip.

Catafane, la pag. 62.

www.dacoromanica.ro

164

de comitetut compus din : Econ. I. Carp, Dr. $obner Tuduri, Alecu Pogonatu, Gavril Emanoil i Gh. Cheescu, ostenindu-se
mult cu disfacerea biletelor par. Carp, par. Dediu, par. Albu i
par. Cosma, cu cantaretii Teodor Dragomir i Teodor Tiplica.
Serviciul inoirei s'a facut la 8 Decemvrie 1896.
Preotii, cari au servit la biserica Sf. Voivozi, dela infiintare
0 pang astazi, adica in curs de 100 ani, sunt urmatorii: Apostu
(din calugarie Anania Ieroschimonah), Const. Tene, Ioan Gaspar
(erau pela 1812), Gh. Bogescu, $tefan Ciorescu, Gh. Gurita, Ioan
Popoiu, Const. Ghinea, Const. Avram, Neculai Bagu i Diaconul
Ioan Balaban.
luta dar ca de 100 de ani, acest sf. laca4, adapostete
hrgnqte duhovnicete sufletele cre#inilor drept mdritori; de 100
de ani alineaza suferintele celor sbuciumati de ispitele vietei ;
de 100 de ani implorg ajutorul Dumnezeesc, asupra tarei i a
carmuitorilor ei biserice#i i politice#L $i, duprecum numeroase

furtuni s'au lovit de peretii acestui sf. laca, in timpul acestor

100 de ani, qi cu toate aceste a stat in picioare pana la noi,
asemenea multe vijelii au trecut in cursul acestui rastimp si asupra tarei, i cu toate aceste, Dumnezeu a aparat-o si din ce
in ce mai mult au inaltat-o i intgrit-o.
0, Doamne, Imparate al o#ilor cere0, care, din nespusa
bunatatea indurarei Tale, ai pus ingerii spre paza oamenilor, dane dar qi putere, ca onorand i iubind pe ingeri, sa te onoram
pe Tine, 0 aqa paziti sa fim in totdeauna in pa0i vieii noastre,
pana vom veni la tine intru imparatia ta.
0, Dumnezeule, pomene#e cfttorii acestei sL laca i pe
toti cei ce iubesc podoaba casei Tale ; Pomeneste Doamne i pe
cei ce au slujit in sf. lacasul acesta ; pastreaza si intareste biserica aceasta a sf. Voivozi, cum i pe oraul Barlad i tara
noastrg Romania in care se preamareqte dant numele Tau, in
veacul veacului. Amin

www.dacoromanica.ro

i63

LI

Bucure0i, 24 Iunie 1904. Preotul I. Antonovici este delegat

de Comitetul Societafii Istorice spre a lua parte tn comisiunea
designata spre a pune o coroana de bronz pe mormeintul Ma-

relui .tefan a Putna.

SOCIETATEA ISTORICA
No. 18

Cucernice Printe,
In sedinta: dela 22 Iunie anul curent, intrunindu-se comitetul, a decis ca Societatea s participe la serbarea de al patrulea
centenar a lui Stefan cel Mare, 0 V'a designat si pe Cucernicia
Voastr, ca membru al comisiunii, care va depune o coroan de
bronz pe mormantul Eroului dela Mndstirea Putna.
Am onoarea deci a vai ruga sal binevoiti a primi aceast
insrcinare, pe langa sentimentele mele prea deosebite.
Presedinte, G. Lahovari
Secretar, Gr. Tocilescu

LII

Bucure0i, 1904 Iunie 29. Scrisoarea d-lui Grigore Tocilescu calm preotul I. Antonovict In chestia mergerei a Putna.
Cucernice POrinte,
Raspund amabilei Dumneavoastre scrisori de ieri.
Nu este nevoie de pasaport individual ; vom putea trece
granitele, cari cel putin pentru zilele de srbatoare ale lui Stefan,
vor fi pe deplin libere.
Eu plec Joi seara cu trenul dela 10 te, astfel c ne putem
intaini in drum. Cum stiti, trenul pentru Burdujeni nu trece prin
Barlad.

Ma bucur foarte mult cal sunteti printre noi.

Ceilali membri delegati vor pleca desigur tot Joi seara,

pentruca Vineri la ora 12 s fim in locasul durat de $tefau.
La revedere,

GR. TOCILESCU

www.dacoromanica.ro

166

LIII

CUVANT1)
finut la biserica Domneasca, la 15 August 1904.
Frail/or,
Am auzit in Sf. Evanghelie de astazi ca o femee istrailteanca,
miscata 'Ana' in adncul sufletului de cuvintele cele frumoase de
invatatur ale D-lui N. Iisus Christos, a zis : Fericit, este pan-

tecele ce te-a purtat .i ffele ce le-ai supt".

Istrailteanca, cu aceste cuvinte, a fericit pe mama pentru
intelepciunea fiului. Cu aceste cuvinte ins le fericeste si lumea
pe mamele, care dau crestere si invatatura build fiilor bor. Si cu
drept cuvant ; caci ele sunt care fac fericirea si taHa familiei ;
ele sunt care ridic puterea si virtutea poporului.
Fost-au timpuri si de acele, cand sexul femeesc era dispretuit, cand mama nu avea voie sa-si creasca copiii, cand so-lia
era pusa in rand cu robii, cand asa dar nimenea nu cugeta nici
sal-0 bath' capul a creste si forma mame bune si intelepte.
Purtarea aceasta neomenoasa si cruda, n'a putut sa nu
ramana al% urmri stricacioase pentru starea sociala a omenidupa ce crestinismul a inceput a impraistia insi abea
rei :
tunericul ratacirei acestia si a laimuri ideele despre femee s'i despre chemarea mamelor, a prins si viata sociala a se imbunatati,
caci razele invataturei crestinesti, ptruzaud in inima omului,
i-a imblanzit firea, iar in femee au desteptat relegiositatea profunda si moralitatea severa, adica acea dispozitiune sufleteasca
care a facut-o apta a fi mama adevarat.
Cum c aceste insusiri se cer numai decat dela mama crestina, ni convingem din cuvintele Sf, Ion Guth' de Aur, care zice

ca, mamele, cdrora nu le este aminte a da copiilor cretere

band, potrivit tnveigiturelor Dumnezeeti, sunt asemenea cu
acele ce i-yi omoard. i in adevdr nu ni trebue mai mare dovada, ca sa intelegem, cata virtute si intelepciune se cere dela
mama, ca sa-si implineasca cu cuviinta datoria sa cea sfanta de
a'si da burial crestere coopfilor. Si cum c o autoritate si o insemnatate mare i se atribue ei, se vede din cuvintele Sf. Scripture, unde se arata ca copiii sa-si respecteze pe mama, iar barbatii
1) Imprumutare i prelucrare.

www.dacoromanica.ro

167

sa-si iubeasca sofia, stiind ca iubind-o pe ea, pe sine se iubesc.

Mama avand astfel autortatea necesar, in maim ei este
push', nu numai cresterea copiilor, ci si. chivernisala casei. Daca
ea ii econoama, inteleapta, atuncea ii noroc mare pentru casa
si copii eL Stili doard, ca economia si chivernisala bun in ale
casei este un isvor ne sacat de avere. Inchipuiti-va cata saracie
si neajunsuri se pricinuesc din lipsa de economie : pareti goli,
Camara desarta, copii flamanzi. Numai intelepciunea femeei si
harnicia ei poate face din putin mult si fine toate cele in ordine
buna, in cat casa ei este un loc de fericire.
In genere este lucru cunoscut, cum ca.' mama este sufletul
familiei ; cum se poarta ea, asa se poarta toti dupa &Ansa. Daca
ea ii cu frica lui D-zeu si cu respect pentru cele sfinte, atunci
casa ei pare a fi o biserica ; seara si dimineata toti ai casei se
pun la rugaciune in rand cu &Ansa, iar peste zi, in loc de cantece si cetiri nefolositoare, ba adesa de suflet stricatoare, nu

se aud si nu se face lectura de cat de tot ce este edificator si

inaltator de suflet. Dacd mama sau gospodina este fa/1 randuial in ale casei, se gandeste numai la distractii ; ii sila de treaba,

dupa cum, din nenorocire, au inceput a se cam inmulti numarul acestora, atunci numai la rezultate bune si frumoase nu ne
putem astepta, si, Doamne, sa nu villa cazuri de acele ce se povestesc ea s'au intamplat candva.
Dar pe cat de mare este rolul unei mame bune in famine
si de insemnat chemarea ei, cu privire la fericirea sociala, pe
atat de scump trebue sa ne fie noua. numele de mama si cu privire la cursul vie/ei ei cel plin de felurite necazuri i suferinfe.
Cu cata anevointa isi implineste ea chemarea sa cea santa 1
Cate nopti nedormite si zile nelinistite nu le petrece ea cu ingrijirea copilasilor sai. Cata osteneal si bataie de cap are ea,
pana ce-si vede copii crescuti si ajunsi la o finta 1 Adesea ori
in siroaie de lacrime isi scalda maicele pe copii lor I Iat, aceste
toate marturisesc in chip destul de convingator, cat de scamp si
cat de sant trebue sa ne fie numele de mama adevarata si devotan.* casei sale.

Iara cat, despre modul cresterei copiilor, zice Sf. Ap. Pavel ; Ink-u Invaldtura i certarea D-lui creteli-i".

www.dacoromanica.ro

168

Vedeti deci c chiar dela inceputul crestinatatei le este

impus pdrintilor a-,si creste copii in invatatura. lard Sf. Ioan

Guth' de Aur zice : Cand ogorul inimei lor este usor de lucrat, atunci trebue smulsi spinii, atuncea In etatea Ior cea
mai gingasd". lard aceasta se cade s o facem si noi in zilele
noastre, cand omenirea p5seste rapede pe cale culturei, se cade
mai ales, cand este vorba sal ne inzestrdm fiicele noastre cu deprinderi si invataturi intelepte. SA' chutalm deci a le creste in

frica de D-zeu, a le deprinde cu iubirea de patrie si iubirea de

neam,
spre a putea ajunge sa vedem in ele, nu numai mame
morale, dar si mame cu inim cum au fost si strabunele noastre,
mame pline de credinta in D-zeu, cum a fost mama lui Stefan
cel Mare, care refuza viteazului ei fiu adapostul Cetatei Neamtului si-1 imbrbata a se intoarce din nou la lupta in numele
Domnului, pe cand dansa desigur ca in genunchi se roaga 1u1
D-zeu pentru invingerea dusmanilor f arei. Cuvintele patriotice il
insufietir pe fiu ; dar ele electrizara si oastea lui zdrobit, si
iaca. 5tefan se arunca Inca odata asupra dusmanilor crucei si ei
isi pierd curajul, apuca fuga si Stefan ramane invingator. Vedeti,

Stefan se duce cu ostile sale sdrobite mai bine la moarte, de

cat sa nu se supun maicei sale ; bra D-zeu, Cel ce conduce
razboaile, Cel ce nu lasa nimic nerasplatit, El ii ajuta lui Stefan,
fiului ascultator al malicei celei pline de credint, si Moldova intreaga e mantuit si se bucura de o invingere cu totul neasteptata.
Pe &Ansa o chema Maria, din calugarie ; astazi fiindu-i deci ziva
numelui ei,
sa-i zicem : Dumnezeu s'o odihneasca cu dreptii
in sfintele sale locasuri. Iar Mariei, Regina .,'noastra de azi sa-i
dea D-zeu sanatate si putere spre binele neamului.
De aceea noua tuturor s ne 'fie aminte, a avea in neamul
nostru, in sanul bisericei noastre pururea mame bune si intelepte,
pentru ca sa avem fericirea a ne bucura totdeauna de fii buni
si. femei de lauda. Faca Domnul, ca mamele noastre sa-si implineasca chemarea lor cu atata ardoare si succes, incat sa le
fericeasc lumea, zicand, de fiecare din fii lor : Fericit este pan-

cele, ce te-a purtat si fdlele ce le-ai supt". Amin

www.dacoromanica.ro

160
L IV

MEMORIU
din cei 12 colegi, cu cari am studiat in cm sul superior,din
Seminarul Veniamin" din M-rea Socola, hare anii
1876-1879.

1. Antonovici Joan, astazi preot i prof esor in ora,u1 Barlad,

licentiat in teologie dela Universitatea din Bucureti.
2. Gheorghiu Joan, a fost Institutor, astazi se afla ca librar
in Braila. Nu s'a facut preot.
3. Nimereanu Constantin, a depus bacalaureatul i in 1880

s'a inscris la Facultatea de litere, din Bucureqti, unde a murit

in iarna acelui an de angina difterica, i a fost inmormAntat la
cimitirul Capra".
4, Petrescu Gheorghe, se afla ca Institutor in Dorohoiu sau
Flticeni. Nu s'a facut preot.
5. Popescu Joan, licentiat in teologie dela Universitatea din
Bucureti, se afla acum ca profesor de religie la Gimnaziul din
Tecuci. Nu s'a facut preot.
6. Preotul Popovici Ioan, a luat bacalaureatul, s'a inscris
la Facult, de Drept din Iai, in urma s'a dispreutit. Astazi e
judecator de pace.
7. Radvan Teodor, a luat licenta in Drept, dela Universitatea din Bucureti, se Oa acum Preedinte la Tribunalul din
Buzau,

8. Roqescu Neculai, se afla ca preot i. profesor de Religiune in orapl Piatra Neamt.

9. Sarban Alexandru, licentiat in Teologie, se Oa acum
preot la biserica Golia din Iai.
10. Teodorescu Constantin, de loc dela Sulina, facusa cursul
inferior la Ismail, fecior de preot, dupa terminarea Seminarului

grad. II, la un an sau doi a murit la locul natal. Nu s'a preotit.

11. Teodorescu Lazar, a luat licenta in Drept, dela Universitatea din Iai, se afla acum judecator sau avocat la Targul-Frumos.

Nu s'a facut preot.

www.dacoromanica.ro

170

12. Vasiliu Joan, se afl ca preot la Biserica Banu" si

profesor, in Iasi.
Econ. I. ANTONOVICI
Profesor de Religiune la kml i externatul din &Wad
1904 Sept. 24, Ballad

LV

Audien/a la A. S. R. Principe le Ferdinand al Romniei

In ziva de 12 lunie 1906.
In ziva de 12 Iunie 1906, orele 2 0 15 minute p. m. am
avut fixat audienta ce am cerut la A.S.R. Principe le Ferdinand.
Introdus intr'o mare sal a palatului dela Cotroceni, in
partea de nord-rdsrit, am gasit pe A. S. ezand pe scaun, care
la vederea mea s'a sculat imediat i eu inaintand pang aproape
de A. S. m'am inchinat adresandu-I aceste cuvinte.
Altefa Regalg,

Sant 20 de ani, de cand m'am apucat ca sg adun documente i antichitati din comuna Bogdana, jud. Tutova,

i apoi

studiindu-le, am alcatuit lucrarea de fata in care se oglindeqte al

ei trecut din timpii cei mai departati 0 pang astzi.
Lucrarea aceasta, intitulat Istoria corn. Bogdana, a fost

premiatg de Academia Romand in sesiunea din primvara anului curent. Si acum, ca roman i preot, m'am crezut dator
ca sg ofer A. V. R. un exemplar, drept prinos al iubirei, respectului i devotamentului adanc ce am cdtre Alt* Voastrg,
ca i catre toat familia Regalg i Princiarg.

Sg. triti A. R., 0 Dumnezeu sal vg invredniceascg de mari

glorioase fapte pentru binele sfintei noastre biserici 0 a scumpei noastre Taxi.
Imediat A. S, R. m'a poftit pe scaun i rdsfoind cartea
m'a intrebat dac din familia lui Zva.0ealg se mai aflg coboratori
in Bogdana, eu i-am rspuns : urma0i au fost aproape toate fete,
care s'au mgritat mai ales cu tineri veniti de pe aiurea, precum
a fost Gavril Staru, Gavril Paliciu i altii.
Apoi convorbirea s'a intins in chestii biserice#i i asupra
invatamantului Religios in coale.

www.dacoromanica.ro

171

Convorbirea a durat 20 minute. In fine A. S. R. imi multume#e Inca odata pentru carte qi-mi ura spor la munca.
Am scris spre qtiint.
Econ. I. ANTONOVICI
Bacureqti, Hotel Splendid, 12 Intik 1906.

LVI

1906 August 4. Rilspunsul Primdriei urbei Bar lad la petifiunea preotului I. Antonovici, reg. la No. 6843, in chestia
ceteilii de parniint, de Idng6 acel ora,
Prea Cucernice Parinte,

Avem onoare a v face cunoscut ca am luat urgente masurf spre a inceta rul semnalat de Sf. Voastra prin petitiunea
inregistrata la No. 6843.

In ceia ce priveqte studiul ce Sf. Voastra are intentiunea

de a face asupra evenimentelor istorice ce au insemnat Cetalea de pmeint", cum aceasta lucrare intereseaza in primul rand
pe ins4i Primaria orawlui, care, cunoscand... v roaga respectuos s intreprindeti cat de curant acea lucrare Primria orwlui fiMd dispusa a lua asuprali cheltuelele trebuitoare.
Primiti, etc,
Primar, Th. G. Emandi
NOTA.
Prin petitia amintita rugasem pe Primaxia oraqului Birlad,
ca sal dispun. a se arunca murdriile din oras in alibi parte, iar nu pe locul
Ceteifei de pa-mint, ceia ce, dupal cum vedem, mi s'a fagaduit.

LVII

PROGRAMA
Pentru studiul Religiunei a cl. VII, dela ,coala secundareiprofesional de fete N. R. Codreanu", din Barlad, alctuit
si predat de Econ. I. Antonovici, profesor. Admiterea acestei
Programe de Consiliul General de Instruclie i pentru cl. V-a
a $coalelor secundare de fete din far&
Se vor da sfaturi morale intemeiate pe Sfanta Scriptura, pe
ratiune i pe exemple din viata sfintilor mucenici qi a sfintelor

www.dacoromanica.ro

172

cuvioase, cum 0 a altor femei remarcabile in biserica cretinal

0 in deosebi la noi romanii i anume :
1) Despre credinta ;
2) Nadejdea ;
3) Dragostea cretina ;

4) Intelepciunea sau prudenta ;

5) Dreptatea ;
6) Cumpatarea sau infranarea ;
'7) Curajul sau barbatia ;
8) Modestia sau umilinta cretina, combatandu-se luxul
qi mandria ;
9) Milostenia ;

10) Simtul de demnitate (combatandu-se lipsa de curatenie

morala);
12) Netinerea minte de eau (combatandu-se spiritul de raizbunare) ;
13) Harnicia

i economia (combatandu-se lenea, risipa

jocurile de hasard);

14) Datoriile casnice ale sotilor ;

15) Datoriile femeilor de a-i spori cunotintele prin citire

de chili ce le sunt de trebuinta ca mame, ca cretine

I ca ro-

mance ;
16) Datoriile femeilor de a-i crete copiii in religiositate
0 in iubirea de tara 0 de neamul romanesc, &and copiilor ex-

emple zilnice de aceste virtuti ;

17) Datoriile femeilor catre biserica qi pildele ce trebuesc
a da in indeplinirea obinuintelor datorii cretine ;
18) Tinuta demn a unui femei, in biserica, in societate 0
ori unde ;

19) Datoriile femeilor de a lua initiativa dupa putere 0

dupa mijloace in ajutorarea celor saraci, lipsiti i neputincio0
0 de a sprijini societatile de binefacere.
In afara de aceste 19 ore de lectiuni, se vor face, cand va
gasi cu cale profesorul, lecturi : din vietele catorva martini 0
ruvioase, din istoricul manastirilor Curtea de Arge i Trei Erarhi din Iai 0 din pildele lui Solomon, mai ales laudele femeei virtuoase i din cele 21 cuvinte sufleteti de Carmen Sylva.

www.dacoromanica.ro

173

Toate aceste lectiuni vor fi insofite de explicatiuni

venitele reflexiuni morale.

l cu-

Asupra celor 19 subiecte, despre care li se va vorbi in

clas, nu li se vor da elevelor crl sau scripte si nici nu vor fi
ascultate ca de obicei, ci la finele fiecdrui bimestru li se vor propune intrebri i elevele vor da rdspunsuri scurte i f recise asupra celor vorbite. In afard de aceste convorbiri, elevele vor
face si cite o lucrare scris la finele fie cgrui bimestru asupra,
materiei petrecute, libere fiind
alege fiecare subiectul de
tratat ce va vol. Lucrarile acestea se vor cerceta de profesor si

pe acele pe care le va gaisi mai meritorii, va dispune ca inSi

elevele respective s si le prescrie intr'o anume condica ce se
va pasha in arhiva scoalei.
Timpul ce se va ocupa va fi 34 ore de leOuni pe an, a
cite una pe saptamand, compus din 19 sfaturi morale, 10 lecturi folositoare si 5 lucrdri scrise.
NOTA.
La $coala Secundara-profesionala ,,N. R. Codreanu", din Barlad, reinhintata in 1900, am predat Religiunea chiar din inceput dela cl. I-VI
dupa programa oficiala a liceelor. In anul 1900 ins a. vizitat fiind de d-soara
Natalia Merlescu, care mi-a fost eleva in Externatul Secundar de fete, din
aarlad, inainte de 1900, si care apoi a mers in Italia de a studiat artele decorative,
intre alte chestii ce am discutat impreuna, a venit vorba si de educatia elevilor si a elevelor in scoalli. La un moment, &Ansa s'a exprimat
D-stra profesoni una ne spunett in scoala i noi alta intimpinam in societate!' I Adica noi profesorii nu prevenim pe elevi si mai ales pe eleve, de acele ce au sal intimpine in viata de toate zilele. Despre aceste observatiuni, am
comunicat chiar in acziasi zi d-nei Directoare, Ecaterma Kracti, solicitandu-i,
ca eu sa propun studiul Religiunei si la cL VII, ceia ce d-sa mi-a incuvlintat
si mi-a cerut o iist sau programa de chestiunile ce cred eu ca ar trebut sA
se predee. A doua zi i-am i inmanat-o, tar peste trei zile am si inceput lucrul,
asistand i d-na de multe ori la confermtele, la lecturile i reflexiunile
morale ce le faceam.
In urma d-na Kracti s'a maritat cu d-1 Ermil Pangrati, profesor universitar,
i &and ambii au ajuns in Consihul General de Instructiune, dansii au
propus si Consiliul a adtms Programa mea, ca sa se aplice si la cl. V a Scoalelor secundare de fete din tara..

www.dacoromanica.ro

174

LVIII

Cuvant funebru
finut de Economul I. Anfonovici la prohodul rdposatei Eliza
loan, in Bar lad, 2 Noembrie 1906.
TriOi asculteitori,

0 neasteptata si foarte dureroasa perdere ne adunara aici

in aceste momente, Eliza Joan, sotie distinsa, mama duioas, crestina cucernica, femee culta i cetateana vrednica
nu mai este

intre cei vii. Disparitiunea ei asa de iute si de cu vreme ne face

ca sa ne reamintirn nu numai de vesnica lege, ca.' randuit este
omului. s moara" (Evr. IX, 27), dar si de vorbele Mantuitorului cand zice : Trebue sa lucrez... pana este ziug, vine noap-

tea cand nimeni nu poate lucra" (Ioan, IX, 4). Da ; calatoria

noastra in aceasta viata nu trebuie sa fie ca a unor trecatori
indiferenti, sau ca a unor privitori de spectacole numai pentru
distractie, ci trebue sa fim activi i intreprinzatori, folosind
bine darurile cu care ziditoriul ne-a inzestrat. Si s le intrebuintm hceste nu numai spre binele i folosul nostru, dar si al
societatei in mijlocul careia traim. In aceasta privint, o frumoas pilda ne st inainte, care ne arata de ce lucruri insemnate
poate fi capabila o femee vrednica. Eliza Joan, cu mintea sa vioae, inima sa nobil i vointa sa puternica, a stiut sa fie folo-

sitoare, nu numai pentru ai sal, dar, dupa cat i-a stat prin putinta si a ertat-o vremea viefei, si pentru neamul din care
face parte.
Raposata Eliza Joan, fiica lui Costache Nanu si a Aristitei
Nanu (nascuta spatarul Gheorghie Costin), a vazut lumina vietei
in orasul Barlad, la 19 Noembrie 1862. Dupa o ingrijita educatie primita in casa parinteasca, a invatat in Institutele Sacre-Coeur
si Humpel, din Iasi ; iar la anul 1878, Noembrie 19, s'a casatonit cu d-1 Teodor V. Joan. Si ce coincidenta curioasa ca.', in aceeasi lun, Noembrie, sa i se intample doua acte insemnate
ale vietei,
si apoi, peste acele i al inmormantarei sale, acum,

tot in aceeasi lurid ! Casaoria i-a fost binecuvantata de D-zeu

cu nasterea unei fiice, de a carei educatiune i instructiune
s'a ingrijit cu un asa devotament, incat intreaga societatea bar-

www.dacoromanica.ro

175

ladeana a recunOscut i recunoaste in p ersoana ei pe una din

mamele cele mai de frunte. $i ce fericita se simtea sarmana,

acum 2 luni, cand sarbatoria nunta iubitei sale Nunuce,
fericit ca dup o datorie complect indeplinita. Nenorocire insa,
pentru familie i pentru societate, ca &Ansa, imbolnavindu-se
acum de vreo trei saptamani, i cu toate ingrijirile m-dicale ce
i s'au dat, i.a dat obstarcul sfarsit, in Bucuresti, Duminica
noaptea 29 Octombrie, pricinuind un adanc doliu in sufletul prea
iubitului sau sot si a intregei familii, a amicilor si a tuturor celor
ce au cunoscut-o i chiar i acelor ce numai au auzit de ea.
Nobila sa insusire de suflat caritabil a avut prilejul s'o arate
Inca din vrasta frageda a vietei sale de sotie i cetateana. Se
sue cal in anul 1878, cand Eliza Ioan s'a casatorit, zanganitul
armelor, din razboiul Ruso-Romano-Turc, nu incetase, i ranitii
romani aveau mare nevo a de ajutoare i de ingrijire. Si atunci,
Societatea Doamnelor Barladene, intre cari se gasea si Eliza.
Joan, au desfdsurat o mare activitate umanitard i patriotica,
pentru care nu vor fi uitate niciodata de acii ce stiu a pretui
oHce jertfe fdcute in asemene grele imprejurri. Ca rasplata
pentru munca i devotamentul desfasurat, a fost decorata afunci
pi d-na Eliza Ioan cu Crucea Santa Elisaveta,
Si nu numai cu acel prilej, ci si de atunci incoace a intrebuintat o laudabild activitate in opere de binefaceri in Societatea Doamnelor si in afara de aceasta, Si, Doamne, mult trecere mai avea struinta ei 1 Cu colectele f acute de ea se alinau multe suferinti, a multor nenorociti, cari erau bntuiti de
frig, de foame si de golatate !
Dar Eliza Joan, graie instructiunei serioase si norocului ce
a avut sa alba un sot atat de cult, s'a ocupat
cu literatura,
pentru care avea o deosebit aplicare i tragere de inima, $i
apoi experienta vietei, ascutindu-i mintea i otelindu-i vointa o
indeamna c aceea ce cugeta i simtea s spuna i altora in proza
si in versuri. Nu numai in revista Dochia", dar si in gazetele
din localitate au apLrut mai multe din productiunele sale literare. Se stie cat de mult ne interesea pe toti corespondenta
in versuri, publicata in Paloda, dintre Vyc l Delavdsc (pseudonimele sub care scria) i o alibi doamna culta, Maria dela
1

www.dacoromanica.ro

176

Banca, al calrei nume &Ansa nu-1 Via i nu-1 tim nimene din
noi nici pana acum.
Din lucrarile sale literare insa foarte multe au rdmas i pang
astazi innedite, intre care sunt multe poezii in limba romand .1

in limba franceza, cum i traducerea in limba franceza a piesei

de teatru Fantdna Blanduziei de V, Alexandri, traducere ce a
fost foarte apreciata la concursul Filibrelor ) dela Monpellier,
din Franta.
Ina lta cugetare asupra multor probleme din firea ce ne
inconjoara i a distinatiunei omului, probleme ce neincetat preocupa mir tea omeneascal, qi care sunt exprimate de &Ansa in
n4te admirabile poezii, ne aratal solida cultural .1 puterea simtimintelor de care era dotat nobilul su suflet.
In Ianuarie 1891, voind ca sa-i puna sub presa nite poezii, iata cum se adreseazal unui savant, membru al Academiei
Romane, prin urmatoarele versuri
Ianuarie 1891, Btirlad

Scrisoare cdtre Alex: P. C.

In lacrimile mele cu pana am muiat,
Si pe aste foi albe aici le-am inchegat ;
M'am incercat din ele s fac manunchiu de flori,
Sal le dau parfum ginga, i gingae culori,
Dar lyra mea-i micata de al durerei vant,
Si florile-mi sunt triste, i trist e al meu cant.
Acuma le trimit celui ce intelege,
Ce-i lacrima culeasa, i a durerei lege ;
Si-1 rog s intrerupai a sale sfatuiri,
Cu vechile hrisoave, cu cei multi Domni martiri,
S lese a lui gandire sa lunece putin,
Pe aste lacrimi scrise, i pe al meu suspin.
$i dreapta-i judecata, atunci va hotari,
De merita uitare, sau in lume de-a fi,
1) Societate infiintatal la Monpellier in anul 1869, pentru cultivarea lirnbilor neolatine, si care scoate si Revista limbe1or romane,

www.dacoromanica.ro

177

Ecoul celor inimi ce au simtit un dor,

Ce 0-au innecat dorul in lacrimele lor ;
Caci des lacrime scrise aduc mangaere,
Acelui ce-i petrece viata in durere.
De le va gasi bune, 0 ma va indemnd,
SA' le dau la lumina din ele cateva,
Ma voi simti ferice, cal pot la randul meu.
Sa mangaiu vre-o durere, cu ce am suferit eu ;
Caci viata-mi furtunoasa cu mult am indulcit,
Cu versuri isvorate din dor ne marginit.
Si, pe cand Eliza Ioan se indeletnicia astfel cu ale literaturei,
clansa nu-0 uita nici un moment i datoriile de sotie, de mama
i de gospodina. Cine a fost vre-o data in casa d-lui Teodor
Ioan i a avut prilejul sd vadd pe nobila sa sofie cu ce bucurie
i multumire ii primia musafirii i cum cauta vreme a provoca
frumoase i foarte interesante discutiuni cu sotul sau i cu cei
de fatal, aa cd ti se pdrea cd nu te afli intr'un salon, ci la un
ateneu sau la un curs de universitate. Cine apoi nu-i aduce
aminte de dragostea ce &Ansa avea pentru Casa Domnului i
pentru podoaba serviciului D-zeesc.

Din aceste putine zise vedem ca Eliza Ioan a tiut sa-i

intrebuinteze darurile cu care ziditorul ii inzestrase sufletul, folosindu-le 0 inmultandu-le ca i. servul eel harnic din evanghelie ;
ca. i-a inteles rostul vietei 0 a lucrat, osaliduindu-se pentru re-

alizarea lui, din toate puterile sale. Si daca (lama in una din
poezii ii arata dorinta ca moartea sa i se intample primavara,
Facatorul a toate i-a harazit toamna, spre a ne arata ca la sal-itul ei avea de adunat multe roade din recolta unei vieti plina
de salutare straduinti.
lath', triti ascultatori, cine a fost Diza Ioan ! Mid de ce

vedem o adunare atat de impozanta in jurul sicriului ei din

tot ce oraul are mai distins, i atate lacrimi pe fetele tuturor I
Iata de ce vedem, putem zice, intregul ora in intristare i regrete din toate partile I Durerea este mare incd, in aceste grele
momente, pentru prea iubitul sdu sot, cu care o lega nu numai
legaturile conjugale, dar i acea comunitate de gandiri i de sen12

www.dacoromanica.ro

178

fimente, ce disting pe fiintele alese in aceast viata ; durerea

este mare pentru scumpa ei filch' i scumpul ei ginere, acum atat de

deprtati, (in strainatate), i cgrora &Ansa avea sa le fie 0 de aici

inainte o necesara cailduzd in calea cea spinoasd a acestei vi0 ;
durerea este mare pentru rudenii, amici 0 toti cunoscutii, cdrora
le putea fi sfdtuitoare i ajutatoare in diferitele imprejurari neprevdzute i grele. $i ce cuvinie de mangaere puteavoiu gasi eu
prntru prea iubitul i ne mngaeatul ei sot, cum i pentru toti
ceilalti membri ai familiei, in aceste trista 0 prea dureroase momente ? $tiu ins, prea stimate i mull incercate d-le Joan, cd
in intelepciunea i cultura cu care Dumnezeu v'a inzestrat, cum
i
despre ceilalti membrii ai familiei, cd
yeti gasi
imi-va, ca i dreptul boy, acea mangaere, care v'o of era. Ondirea la legele neinfrAnate ale firei 0 la decretele eterne ale
Celui de sus. SA ne mangaem 0 noi toti ceilalti in Domnul, tiind cal de vietuim sau de calatorim din aceast viatd, tot sub
printeasca mild 0 ingrijire a lui Dumnezeu suntem,
$i acum, tri0i ascultatori, cnd momentul s'a apropiat,

pentru a ne desparti de raposata Elisa Joan, sa ne rugam celui

Atot puternic 0 Milostiv, zicand ; Doamne, Prea indurate ! Nu
este om, carele sa fie viu .0 s nu greeasca ; ci numai tu singur
eti Para de pdcat ; curfqte prin dam! i iubirea ta de oameni
pe aceastd adormita de orice intunaciune a pacatului 0-i iarta
ei toate grqalele, wzAnd-o in lacuprile cereti 1 Iar pe noi ne
lumineaz i ne intarete ca, vietuind dupd vointa Ta, sa ne
facem vrednici de buntatile cele vepice ale ale0lor tai". Amin.
LIX

MEMORIU
despre necesitatea unei activitali extra-scolare si extra-bisericesti cat mai tntinsd, in tam noastr, in direcliuuea economic&
si nevoile economice mat urgenie in spre care s'ar putea
indrepta. Intocmit st inaintat Ministerului Cultelor
si Instructiunii la 24 Iunie 1909,

Diferite imprejurari 0 prefaceri prin care au trecut Ora

noastral dela un timp incoacel au facut ca unele din vechele 0
www.dacoromanica.ro

179

folositoarele indeletniciri economice, cum sunt : industria casnic6,

cultura gdndacilor de malas6, cultura zarzavaturilor, cultura

pomilor, cultura albinelor si allele, se sufere pe nesimtite o
mare lovitura, de unde au rezultat qi rezulta pentru noi colosale pagube morale i materiale. Morale ? lenea, furtul qi altele.
Materiale ? Pagubele economice din qederea fara lucru a satenilor t i satencelor in cele 6 luni de iarna.
Pentru inlturarea acestui rau, e de nevoie a se desfaqura
acum, cu mult staruinta. 0 putere, o grabnica qi intinsa activitate de catre corpul didactic 0 de cdtre cel preotesc din tara
noastra. $i daca campul de activitate s'ar pdrea prea intins, am
putea sa ne ocupam deocamdata numai de unele din nevoile
economice amintite, cum ar fi : industria casnicd si cultura gdndacilor de mcitasel. $i de ce m'am oprit numaidecat la aceste ?
Pentruca, in asta directiune, s'au facut oarecare inceputuri de

incurajare, care ar putea sa ramana unde au ajuns sau sa

mearga cu mare anevointa mai departe, qi ar fi pacat ca inceputurile f acute sa nu izbuteasca pe deplin 0 Inca pe o scara
cat de intins, in masa populatiunei romane0i intregi. $i de ce
n'au putut 0 n'ar putea izbuti ? Raspunsul ii wor de dat : din
pricina lipsei de materie prima. Pentruca in zadar vom lua masuri de a se raspandi rdzboaele perfectionate qi in zadar vom
indemna pe femei ca sa tese panzaturi necesare gospodariei,
daca va lipsi cdnepa i inul, bumbacul fiind un articol ce se
importa ; in zadar apoi vom cauta sa incurajam pe gospodine
ca sa tese stofe, levicere qi covoare de land, daca, nu vor avea
Idna necesara, cumparandu-se aceasta numai de cele mai bogate, 0 Inca cu pret mare dela speculanti ; in zadar vom cauta
sa impartim samanta de gandaci, daca in orae qi sate ne vor
lipsi aguzii (duzii).

$i daca-i aqa, ce trebue de facut ? sa se alcatuiasca o asociatiune de profesori, institutori, invatatori i preoti sub denumire de Asociatiunea pentru ridicarea economica a populatiunei

romaneqti din targuri qi sate, care s caute cu mare staruint

chipul cum sa se ajunga ca satenii sa-0 reiee ocupatiunea cu
samanatul cdnipei i. a Mului, putandu-se a le pune chiar obligatiuni prin statute? acolo pe uncle se constitue ob0ii sau tova-

www.dacoromanica.ro

180

stesti pentru a lua in arenda mosii, cum de pildd, s'a fdcut

acum la Bar lad de initiatorii ludrei in arena.' a mosiei Perieni
0 Drujesti, in a cdror statute la Art. 17 se zice ; ImpgrOrea
locurilor de fan se vor face dupd normele stabilite dupd
locurile de ardturd ; iar o parte de loc se va conserva
cultura inului si a canipii, obligator pentru fiecare
societar. In acest scop Asociatiunea amintit s'ar putea pune in
intelegere cu Cassa Centrald a Bancilor populare, prin ajutorul
aria obstiile sdtesti iau deja mosii in arenda, ca ea s le impund
delaolaltd obligatiunea de a sdrana canipa si in ; de asemenea
s'ar putea pune in intelegere cu aceaiasi Cassd ca, prin concursul
Bancilor sitesti, in fiecare an sd se constate cantitatea de land
necesard numeroaselor familii dela tard, care n'au, si pe creditul
acestor institutii economice, sa se cumpere din vreme land 0
aceasta deadreptul dela economii de oi, repartizatd pe 3 calitati, 0 care cu pretul cel mai mic posibil, sal se desfac la stencele ce au solicitat-o. Iar pentru propdsirea cresterii gandacilor
de mdtasd, Asociatiunea poate interveni la Ministerul Domeniilor, ca pepenierile din Ord sd samene mari cantitati de duzi,
care sd se impart d. in mod gratuit la sAteni, cum s'a mai fdcut
de guvern, in Moldova, cu mult succes in anul 1846 si despre
care lucru Mihai Sturza Vodd, in discursul din 1847, tinut cdtre
Obsteasca Adunare, iatal ce zice ; Li s'a cumpdrat (locuito-

pentru

rilor din sate), cu cheltueala statului si li s'au dat o sum

de pui de aguzi, tn scop de a se inlesni cresterea gandgcilor
de malasei, din care copcei In toamna anului trecut (adicd
1846) s'au si saclit suma de 60.000, la cDeva sate din
finuturile de jos ale Moldovei", (Anal. Parlam. ale Roman.
XIV, pag, 532, Tip. Statului,

1907).

Si and astfel se va putea ajunge la procurarea materiei

prime, cum am spus, despre cdnepcl, in i lnci, sau la inlesnirea cresterei gandacilor de mtasd, cum am ardtat despre aguzi, atunci numai e momantal de a a se rdspandi si de a fi
deprinse sdtencele cu rzboaele perfectionate, de se imparti cat
de mult sdmanta de gandaci 0, in fine, de a se face felurite
incuraj dri gospodinelor vrednice.

Si pentruca s fie o unitate de vedere qi de actiune, Asowww.dacoromanica.ro

181

ciatiunea dascalimei si a preotimei sa-si aleaga comitete, cam in

felul acesta : In capitala sa fie de 9 membri, un profesor universitar, un profesor liceeal, o profesoara de scoala secundara,
un institutor, o institutoard si 4 preoti, iar in fiecare judet
cate 7

membri :

un profesor secundar, o

profesoara

se-

cundard, un instiiutor, o institutoare si 3 preoti ; toti fiind

cunoscuti ca oameni cu experienta si mai ales cu timp pe cat
cu putinta disponibil pentru a lucra,
alesi pe Cate 5 ani.
Dupa ce se vor alege aceste comitete, s se faca o adunare generala in Bucuresti, sub auspiciile Ministerului Cultelor si
Instructiunii, compusa din cei 32 de membri, adica din presedintii
celor 32 de comitete ale capitalelor de judete. Acestia, sub pre0dentia Ministrului Instructiunii sau a delegatului sail, sa intocmeascd mai intai prin comisiunele Ad-hoc, Statutele si Regula-

mentele de care trebue a se tine Asosiatiunea pentru a ajunge

Ia tinta ce urmaraste. Adundri cu presedintii comitetelor se vor
face in fiecare an, pe rand in fiecare judet, sub auspicile aaeluias Minister, spre a se costata progresele facute in trecut
si a se lua masurile cuvenite pe viitor. Mijloacele, de care se
va servi Asociatiunea, vor fi : propaganda in popor prin conferinte si prin indemnuri, la orice ocaziuni nimerite ; cum si grin
mijlocirea la concursul din partea cui se va cere trebuinta si va
gasi de cuviinta.
Daca Asociatiunea ar imbratosa dintr'odat a. intregul camp
de activitate, artat la inceput, sau il va intinde si mai mull,
cu atat mai bine !
Eu mi-am pus aici pe hartie ceia ce insu-mi am meditat ;
stiu insa ca mai multi ochi mai bine vad si mai multe minti, mai
bine pricep.
Astept deci cu incredere si romaneasca dragoste parerile
mai multora in asemine chestiuni, gata fiind a-mi intari sau a-mi
modifica parerile la lumina stiintei si a experientii.
Econ. I. Antonovici
Profesor

NOTA. Indemnul la o activitate extra-scolarg a profesorilor si profesoarelor dela scoalele secundare a venit din partea d-lui Teodoru, Secretar
General al Ministerului Cultelor si al Instructiunii.

www.dacoromanica.ro

182
Domnul Teodoru a venit, la Bar lad, prin Martie 1909, i a covocat la
liceu pe toti profesorii i profesoarele secundare, unde am fost invitat de d-sa
ca sal preidez eu acea adunare. D-sa a propus tuturor desf4urarea unei activitdti extra- colare, dupA modelul corpului didactic primar i i-au invitat a se
mai aduna i a gasi danii lucrul de care sal se ocupe.
Eu, in calitate de preedinte, am convocat pe profesori de cateva ori,
dar n'au venit decat cate putini, i acetia nu s'au putut hotarA la felul unei
activitati in sensul propunerei,
care, de altfel, era lasata la buna-vointa i
alegerea dascalimit
Vazand aceasta, eu am alcAtuit Memoriul de fatA, pe care, in ziva de 24
Iunie 1909, 1-am inaintat Ministerului. Domnul Haret, care atuncea era Ministru, l'a aprobat i a dispus ca inceputul sa se facA dela Bucureti. Am vazut
insu-mi rezolutia.
Dar mai pe urma schimbandu-se guvernul i d-1 Teodoru murind in accidentul de automobil intamplat in judetul FAlciu, chestia cu activitatea extracolarl a corpului didactic secundar a rAmas in suspenzA.

LX

1910 Octornvrie 17. Adresa I. P. S. Mitropolit Primat

Atanasie, cdtre Economul I. Antonovici, membru fn Consistoriul Superior Bisericesc, in chestia intocmirii Regulamentului pentru clerul militar.

Prea Cucernice Pdrinte,

Am onoare a Va comunica cg Consistoriul Superior Bisericesc in edinta din 13 Octomvrie curent V'a ales prin adamatiune pe Prea cucernicia Voastral, impreuna cu P. P. C. C.
Economi Ilie Teodorescu i Constantin Ionescu, membri in Comisiunea pentru intocmirea unui Proect de Regulament privitor
la indatoririle preofilor fn garnizoanei, care se va prezenta la
sesiunea viitoare.
Primiti, Prea Cucernice Printe, Arhiereti bine cuvntdri.
Preedinte,

Athanasie Mitropolit Primat

Director,

Econom Ovidiu Musceleanu

NOTA.

Inteo edinta a Consistorului Superior Bisericesc, din Octomvrie

1910, eu am fost acela care am facut propunerea pentru a ne ocupa de preotii de armata, la care d-1 Spiru Haret, Ministerul Cultelor i al Instructiumi,
care era fata, imediat s'a asociat, sustmand propunerea, de unde a urmat alegerea Comisiunii i lucrarea unui Proect de Regulament. Ministerul de Razboiu insa nu a acceptat acel Regulament, pe motiv ca reclama o prea mare
cheltuiala, cerand s se faca un altul, dupacum se va vedea mai departe,

www.dacoromanica.ro

1.8

LXI

Proces-Verbal
Astdzi 8 Decemvrie 1910
Subsemnatii membri ai Consistoriului Superior Bisericesc,
alesi in comisiune pentru elaborarea unu proiect de regulament
asupra indatoririlor preofilor de garnizoana, intrunindu-ne si discutand asupra chestiunei, am hotarat fiecare din noi s studieze
chestiunea din toate punctele de vedere si intr'o notia consfa-

Wire fie care sa aduca materialul strans spre a fi apoi ordonat

intr'un tot.
Pantru care s'a incheiat acest proces-verbal.
Preot Econom, I. ANTONOVICI
C. IONESCU
II

ILIE TEODORESCU

LXII
MINISTERUL INSTRUCTIUNEI
$1 AL CULTELOR

Cabinetul Ministrului
9 Dec. 1910

Domnul Ministru Haret catre Economul I. Antonovici,

Presedintele Comisiunei, In chestia unui model de Regulament,
dela clerul armatei din Austro-Ungaria.
Prea Cucernice Pdrinte,
Dela parintele Ciobanu nu am mai primit nimic, si nici nu
se poate asa de curant, pentru cal e vorba sa scrie o adevdrata
carte de 200 pana la 300 pagine, si aceasta cere timp.
HARET
LXIII

1911 Mai it Adresa I. P. S. Mitropolit Primal Athanasie, catre Economul I. Antonovici, Presedintele Comisiunii,
pan cgre se Inainteath Regulatnentul In manuscris, ce era
asteptat dela preotul Virgil Ciobanu, din Viena.
Prea Cucernice Peirinte,
Vi se trimite pe langa. aceasta un manuscris Regulament
www.dacoromanica.ro

184

de serviciu pentru preotii militari, in 87 pagine, tradus de Virgil Ciobanu, Viena, spre a-1 avea in vedere la elaborarea Proectului de Regulament in chestiune.
Primiti, Prea Cucernice Parinte, Arhieresti binecuvantari.
Preedinte, Athanasie

Director, Ec, Ovidiu Musceleanu

LX1V

Expunerea de motive, la primul Proect de Regulament,

lucratd de Economul I. Antonovici.
Comisiunea aleasa de Consistoriul Superior Bisericesc spre
a elabora un Proect de Regulament pentru serviciul preotesc
in armata,
Avand in vedere menirea ce sfanta noastra Biserica o are
de a purta grija de toti fii sal sutletesti ;
Avand in vedere luptele crancene si suferintele ingrozitoare pe care le-au indurat stramosii nostril pentru a ne apdra
si pasha Tara si Legea ce o avem ;
Avand in vedere c strajarii, care ne apard si ne pazesc, tam
sunt aproape toti fii de romani si in acelas timp, fii ai sfintei
noastre Biserici de rasarit ;
Avand in vedere ca prin nobilul serviciu al armatei trebue
sa treacal toti fii tarii, capabili de a-I putea face, si pentru care,
in afar de disciplina osts eased ce se observa, e de o absoluta
nevoie si de o ingrijita si serioas educatie religioasa si morala,
cum si de alte indrumari pentru viata sociala, in care mai pe urma
au a intra ;
Avnd in vedere ca, pe langa soldatii cu bune aplicari din
fire si cu crestineasca educatie de a cas, se afla si multi care
sunt lipsiti de aceste frumoase calif-6.1i, si deci e de nevoie pentru cei dintai de a fi feriti sa nu se contagieze de deprinderile
cele rele, iar pentru cei de al doilea a-si dobandi insusirile necesare vietii crestinesti, ceeace nu se poate dobandi decat sub
puternica inraurire a invataturilor Mantuitorului si a unui pastor
devotat si capabil ;
Avand in vedere Ca, pe cand, prin Regulamentul din 1870,

www.dacoromanica.ro

185

se prevedea cate un preot de Regiment cu frumoase 0 importante indatoriri nu tarziu s'a inlocuit prin cate un preot de
garnizoana,
care e marginit astazi aproape d a a face sfintirea
apei, stropind pe soldati i cazarmele, 0 de a asista la depunerea juramantului, care marginire de indatoriri este foarte pagubitoare, intrucat, in acest chip, servirea pastorala nu sa simte i

nu poate avea deci inralurirea trebuincioas pentru formarea

deplina a caracterului ost4esc i cre0inesc, necesar aparatorului Patriei i viitorului cetaltean ;
Avand in vedere ca tam noastral dispune astazi de o coala
inalta pentru cultural teologica, unde se formeazal preoti cu cuno0inti suficiente de propoveduitori ai Evangheliei 0 de pastori;
Avand in vedere ca. i serviciul preotilor in armata are nevoie de a fi supraveghiat, i deci i organele trebuincioase pentru aceasta trebuesc preNazute ;

Avand in vedere cal pentru indeplinirea cu succes a indatoririlor preote0i in armata, este nevoie de o absoluta unitate
de vedere i de actiune 0 deci, in acest scop, se impune muffintarea 0 a unui Protoiereu-Inspector cu sediul in Bucurqti, care
sa facal legatura intre autoritatile superioare biserice0i 0 militare.
Avand in vedere titlurile academice i pregatirea speciala

ce li se cer preotilor militari, cum 0 pozitiunea i cinstea de

care trebue a se bucura in armat, e o chestiune de demnitate
ca damii sal fie asimilati unor grade mai inalte corespunzaltoare;

cum se face 0 in armatele altor tali ;

Avand in vedere 0 binefacatoarele foloase pe care le vor
aduce armatei i neamului, preotii militari ;
Avand in vedere cal sacrificiile ce s'ar cere Statului

in

special Ministerului de Ralzboiu, pentru aceasta, nu sunt prea

mari i pot fi suportate cu uv.irinta de bugetul Orli ;
Pentru aceste motive, cu cuvenitul respect, Comisiunea supunei deliberdrii Consistoriului Superior Bisericesc urmatorul
Proiect de Regulament.

www.dacoromanica.ro

186

LXV

CUVANT

/Mut la serviciul pentru inoirea bisericii Sf. Treime i Sf. Necujai, fosul SOO Gra jdeni, ain cotuna Grajdeni, corn, Fruntieni,

in ziva de 30 Mai 1911.

Fratilor,

Ian.' c caiiva cu ajutorul lui D-zeu, a sosit 0 ziva in care sa,

sarbatorim inoirea acestei sfinte biserici,
a cdreia reparatiuni,

pe langa osteneala 0 staruinta de-. ani a patintelui Paroh 0 a

Epitropilor, au contribuit multi drept maritori cre0ini din aceasta
comund, din oraqul Barlad i din alte localitati.
Sfintirea 0 insemnatatea locului, unde ne aflam, imi reaminte0e scara vazut in vis de patriarhul Jacob, pe care se suiau i se pogorau Ingerii lui D-zeu, cum 0 cuvintele ce el a pronuntat atunci cu mare sfiala, dupa ce s'a de0eptat, zicand : Locul
acesta este casa lui D-zeu 0 aici este poarta cerului".
$i in adevar, biserica aceasta, ca i ori care alta, esfe easa
lui Dumnezeu 0 poarta sau .4a cerului, la care noi putem bate,
in orice imprejurari ale vietii.
Biserica este locul, unde noi, deprtati de orice grija i in-

deletniciri lume0i, ne retragem in lini0e, spre a ne ingriji de

mantuirea sufletului. Este locul unde ne unim mai de aproape
i mai intim cu Acela ce a zis : Uncle sunt doi sau trei adunati infra numele meu, 0 eu sant in mijlocul kr". Biserica este
aseminea unui izvor limpede i racoritor, unde venim in toiul
cel mare al necazurilor i al suferintilor, spre a ne adapa din
apa cea vie, mangaetoare i imbarbatatoare, a invtaturilor sfintei Evanghelii. Biserica este un far sau turn kalt i iluminat pe
pe marea vietii, care pe cei ce ratacesc prin intunericul pacatelor, ii atrage la sine, stralucindu-le lumina vietii. Biserica este
qcoala Dumnezeeasca, unde ne adunrn spre a invata din sfintele scripturi scrierile sfintilor Parinti, cuno0inta cea adevarata
dupa D-zeu i chipul in care noi trebue a-1 adora. In ea invatam
a iubi pe toti oamenii ca pe fii aceluia0 pdrinte, ca pe frati,

ba ca pe voi in0ne ; in ea ne se ve0e0e ca sa facem altora,

aceia ce am dori ca i altii sa ne faca noua ; sa binecu-

www.dacoromanica.ro

181

vantam pe cei ce ne blastama i sa facem bine celor ce ne urase. In biserica invatam deci a ne face toate datoriile noastre :
a da lui D-zeu cele ce sunt ale Lui i chesaralui sau capului
statului, cele cuvenite lui ;
0 in fine a ne supune la toate randuelele societtii sau Patriei, pentru Domnul, cici nu este sta.panire fra numai dela Dumnezeu.
Dar biserica, cum am amintit la inceput, este

poarta

cerului, pentru ca aici venim spre a ne adresa multamirile

cererile noastre &are Dumnezeu, iar sfintii ingeri, privighitorii i

pazitorii vietii noastre, le infatiaza inaintea Celui Prea Inalt, mijlocind mantuirea sufleteIor i indeplinirea dreptelor noastre dorinti,
Biserica fiind, dupacum am vazut, Casa lui Dumnezeu 0
Scoala, unde putem invata adevasurile cele mantuitoare, urmeaza

prin urmare ca noi s avem in totdeauna catra acest sant loca

cel mai mare respect i evlavie, i in ce chip ne temem de
Dumnezeu i ne iubim pe noi in0ne, in acea masura s ne aratam cinstirea i fata de aceasta Cas, pe care i-a ales-o spre
zidirea i intarirea sufletelor noastre. Aceste datorii le vom putea indeplini : prin tinerea in buna stare a Casei Domnului i
prin mergerea la ea cu toata sarguinta, Duminica i Sarbatoarea,
intru marirea i lauda lui Dumnezeu. A jertfi cateva ceasuri, din
cele 7 zile ale saiptaimAnii, pentru Acela, dela carele toate avem,
nu-i o mare jertfa !

Mergand la biserica se mai cere Inca ca sa avem cel mai

mare respect fata de lucruril e ei sfinte, stand cu multa bunacuviinta i luare aminte, i cautand a ne folosi de cele invatate
in ea, 0 totodata a le spune i celor ai carei noastre, dupa
cum ne Inv* sf, Joan gura de aur, zicand : Intorcandu-te acasd
(dela biserica), spune la toti casnicii ti cele ce ai auzit aice.
Si precum multi oameni, cand yin de pe camp, aduc acasal un
crin sau o viorea, sau alte flori ce au cules acolo ; precum
iard0 altii, cand es din vre-o gradina, iau cu sine oarecare
roduri,.. ; astfel i tu, cand te intorci de aice, ia invatatura 0
o du sotiei tale, copiilor tai i la toti casnicii tai".
Dar, dupacum in persoana lui Iisus Hristos
cuvantul
trup s'a facut, aa i adevarurile credintei noastre, pe care le auzim i invatam in biserica, trebue ca ele sa se intrupeze in
qtiind c numai unirea acestora,
adica a crefapte bune,

www.dacoromanica.ro

188

dintei si a faptelor bune, constituesc religiunea cea adevarata

crestineasca.

De cunoasterea insa a adevrurilor inalte ale credintii

sfaturilor ce legea noastra crestineasca ne &, spre a le pazi in
viata, se poate folosi pe sine si pe altii, numai acela ce vine la
nu de forma sau de obiceiu, ci cu dorul de a invata
biserica,
si a propasi in viata virtuoasa. Acela ce face asa se poate asemana. Cu pomul rasarit langa izvoarele apelor, care ii dal la
timp rodul sau si frunza lui nu se vestejeste, si tot ce face sporeste" (Ps. I, 3). De asemine i cu omul intelept care Ii zideste casa sa pe peatra",-iar nu pe nisip" (Mat. XXVII, 24-27).
Avand deci inaintea noastra scopul cel inailt pentru care
se zidesc si se infrumusetaza bisericele, i cautnd a urma intotdeauna invataturile mantuitoare ce ni se dau in ele, de catre
sfanta noastra religiune, s ne rugam acum, fratilor, pentru
sanatatea i mantuirea sufleteasca a tuturor binecredincioOlor
crestini, cari au &mit, ajutat i ostenit pentru punerea in buna
stare a acestui sant 1ca i ca ori de cate ori vor bate la aceasta usai cereasca,
sa fie aparati de ori ce ispite si de ori
ce nenorociri. De aseminea sa ne rugam i pentru raposatii Rticei mai de mult i cei mai
tori ai santului lacasului aces tuia,
de dincoace: Petru Voda Rares si Maria ) D-na,-- despre care traditia spune cal ar fi primii fondatori ai schitului Grajdeni ; familia dominitoare Movileasca ; familiile boeresti Cerchez si Costache ; i alte pioase familii boeresti, cari au contribuit in timp

cu cele de trebuinta pentru ingrijirea i asigurarea acestui sant

lca i schitului de pe langa el ;
cum si pentru raposatii tuturor contribuitorilor i ostenitorilor acestor de acum. Dumnezeu
sa-i odihneasca pe toti in lacasurile ceresti ;
iar pe noi sa ne
miluiasca l ne mantuiasca ca un bun si iubitor de oameni. Amin.

1) Intala sotia a lui Petru Rareq, moarra in 1529, inmormntala la Putna.

www.dacoromanica.ro

189

LXVI

CUVANT

linut in Cape la $coalei de fete N. R. Codreanu din Bar lad,

cu prilejul hramului dela 25 Noemvrie 1912.
Fratilor,

Sfanta noastra Biserica, Inca din cele mai vechi timpuri, a

regulat anume zile in cursul anului, in care sa se praznuiasca
amintirea acelora dintre fiii si fiicele sale, care, prin viata lor cea
sfanta petrecuta pe pamant, au contribuit la intarirea simtimantului religios si la raspandirea religiei crestine. In amintirea unora
au asezat zile de praznuire, pentruca au suferit chinurile cele
mai amare si chiar moartea pentru Hristos ; in amintirea altora,
pentru ea: au aparat cu invdtatura lor dreapta credinta in contra
necredinciosilor si a dusmanilor crestinatatii ; iar in a altora,
pentru evlavia si curdtia intru care si-au petrecut viata lor pamanteasca, fiind nista strlucite pil la in ochii contimporanilor
bor. $i Biserica, voind ca faptele lor sa fie imitate in toate timpurile, au asezat zile pes Le an, in care sa se Lea pomenire
despre viata si faptele hr. Mai mult Inca : fiindca sfintii se afla
deapururea stand inaintea lui Dumnezeu si deci sant si deapururea rugatori inaintea Lui pentru noi, de aceia trebue ca, in
aceste zile mai cu deosebire, sa-i rugam pentru ca, prin ei, sa
putem capata dela Atotputernicul toate acele ce cerem cu credinta.
Astazi noi sarbatorim pe sfanta marea mucenita Ecaterina,

hramul acestei Capele, cum si a $coalei in care ne aflam.

Santa Ecaterina, fiica impratului Costus si a imparatesei
Sabinela, s'a rfascut pe la anul 283 in orasul Alexandria, din
Egipt. Mama sa o deprinse de mica ca s brodeze cu matasa
si aur, in cat fetita ajuns a de timpuriu foarte ghibace si indemanatica in indeletnicirile lucrului de mama. Teal &au, va7and
ca copilita ii inzestrata cu o vie desteptaciune, au pus invatati
ca sa-i predee gramatica, filosofia si retorica. Ecaterina, foarte mo-

dest si ascultatoare, isi imparti ocupatiunaa zilnica cu studiul

cartii si cu lucrul de mang, si astfel crescu din ce in ce cu
vrasta si cu intelepciunea, admirata fiind de toti acei cari aveau
prilejul ca s'o vada si sa o cunoasca mai de aproape. $i peste

www.dacoromanica.ro

190

toate aceste, mai era inzestata de Dumnezeu i cu rara. frumuseta. Un lucru insa ii lipsia : nu era inca cretina, La vrasta de
17 ani, dnsa ramas orfana de tata i Imparatia ajunsa pe manele altuia. Mama sa, care, dupa moartea sotului, se cretinasa
de catre un pusnic renumit, Anania, avu grija s5. faca i. cu iubita sa flied, acela lucru. Mergand la acel pusnic, Ecaterina avu
cu dnsul lungi discutilmi i, dupa ce f ii initiata in sfintele invataturi cretineti, primi cu mare bucurie sfntul Botez. De aici
inainte se apuc de cetit sfintele scripturi cu o mare seth sufle .
teased de adevar. Nit mult dupd convertirea Ecaterinii, mama sa
Sabinela, moare.
In anul 305, cnd Inca persecutiunea cretinilor in imperiul
Roman, ridicath in anul 303, nu luase sfarit, impratul Maximin,
veni la Alexandria, unde, voind a aduce jertfe idolilor, a poruncit

noroadelor de prinprejur sa vind cu animale spre a le jertfi.

Cu acel prilej, insu0 Impratul a sacrificat 130 junci. Se cutremura cetatea de mugetul qi zberatul multimei de animale ce se
junghiau i se acoperise de un nour gros de fum ce se ridicase
dela altarul jertfelor. Si atunci, Ecaterina, fiind zguduita pana in
adancul sufletului de o aa infioratoare i desgustatoare priveliti, ii lua chteva slugi ale sale i cu mare curaj s'a dus la
capitea idolilor, unde a cerut voe de a se infatoa imparatului.
Intl-And in luntru, s'a inchinat imparatului cu tog buna cuviinta, i
apoi i-a spus: Cunoti, o imparate, inelaciunea cu care v'a'ti inelat
dela demoni j slujiti ca unor dumnezei idolflor celor stricacio0 i
nesimtitori ?" Si pentru a-i dovedi nimic nici a zeilor acestor,

ii adusa dovezi din Diodor istoriograful 0 din Platon Cheroneanul, addogandu-i : Drept aceia crede macar invatatorilor votrii, o imparate, 0 nu fii pricind perzarii la ata.te suflete, pentru
care vrei s5. moteneti munca cea venica, ci cunoate pe unul
adevratul Dumnezeu, pe cel pururea fiitor, fra de inceput i
fara de moarte, carele, in anii cei mai de pa urma, s'au fcut
om pentru mantuirea noastr. Prin El imparatii imparatesc i
tarile sa indrepteaza i. toga lumea impreund sta., i cu singur
cuvntul lui toata s'au ziclit i petrec. Acestui Dumnezeu prea
puternic i prea bun nu-i trebuesc jertfe ca aceste ; nici sa' ye-

www.dacoromanica.ro

191

seleste de jungherza nevinovatelor dobitoace, ci numai porunceste ca s pazim poruncile lui neclintite".
Imparatul, la uu asa curaj i la niste astfel de cuvinte, ne
avnd alta ce raspunde, ii porunci s s? retraga pentru a-si aduce jertfele in pace, lasand a vorbi mai pe urma cu &Ansa..
Dui:ace se sfrsi ceremoniile jertfelor idoleti, imparatul
Maximin a chemat in palat pe Ecaterina i i-a zis Cine esti ?
si ce sunt cuvintele tale, care ai grail catre noi ? Dnsa i-a.raspuns ca-i fiica imparatului Costus, cd a studiat filosofia si vetorica i ca.' a voit a se face urmatoarea lui Hristos. Imparatul s'a
mirat de intelepciunea, frumusetea, bunacuviinta i manierile elegante i pline de modestie ale Ecaterinei. I-au mai facut si
alte intrabari, dar, vazand rdspunsurile ei, n'au mai voit sa discute cu ea, ca s nu-1 biruia3ca cu cuvntul i sa-1 rusin?.ze,
sarsi vorba zicand ; Nu este cuviincios ca imparatul sa vorbeascd cu femeile ?"
$i atunci imparatul Maximin a chemat 50 de barbati in-

ca sa discute cu Ecaterina, punndu-le in vedere mai dinainte cd au a vorbi cu o fecioara atat de inteleapta c intrece
si p minunatul Platon, si deci sd fie cu mare luare aminte.
Nu teme, impdrate, au zis ei, ca o femee ce este, &Ansa
nu poate fi desavarsita in intelepciune si in mestesugul retoricei iscusite, zi numai sa vie acum de faca i vei vedea. Atunci
ea a fost adus inaintea imparatului si a rnultimei de norod,
unde vifeazul filozof i-a zis : Tu esti aceia, care, fara de minte
fra:lath

si

fra de rusine, ocarsti

pe dumnezeii nostri" ?

Eu

sunt, raspunse Ecaterina, insa nu bird de rusine, nici fara

minte, precum zici tu, ci cu mdsura i cu iubire de adevar
graesc aceasta, cum cei d-zeii vostri nimica nu sunt I Filozoful i-a zis : De vreme ce marii poeti Ii numesc d-zei inalti,
deci cum misti limba ta cu atAta indrazneald asupra lor, dela
cari ai luat atAta intelepciune ? Ecaterina a rdspuns : Nu dela
d-zeii vostri, ci dela al meu am primit intelepciunea, carele
singur este infelepciuneea si viga, si cine pazeste poruncile lui,
acela este adevarat filozof ! ; insa spune mie, care-s poefii aceia
mari ai ti i in ce chip i-au numit pa ei D-zei?.
Filozoful raspunse ; Mai intai infeleptul Omer, rugAndu-se

www.dacoromanica.ro

192

care Die, il numeste Prea slavite zevs, prea mare cl-zeule" ;

aseminea i Orfeu, multumind lui Apolon, Ii

zice O fiul
:

lui

Laton, departe sagetatorule, puternice Fivie, carele spre toti

privesti i imparatesti peste cei muritori i peste cei Mfg de
moarte ; soare care te ridici cu aripi de aur" ! In felul acesta
ii cinstea marii nostri poeti pe d-zei.
Ecaterina raspunde : Acelas Omer al vostru graeste inteun
loc pentru acela prea mare d-zeu al tau, Die, cum ca este
mincinos, inselator i viclean, si cum c au vrut sa-1 lege pe el
alti d-zei, Ira, Posidon i Atina, de nu s'ar fi ascuns. Aseminea j alte multe lucruri de ocara d-zeilor vostri arata cartile
voastre". Apoi ea le aduce din Sibile, din Platon, si din alti
scriitori, pentru a le dovedi c toti aceOia i nevrand au proveduit pe un Mantuitor al lumei,i. ca Acela este Hristos
al Crestinilor.
Filozofii au incremenit vazand atAta stiinta, istetime i elocint in vorbire, si au renuntat a mai discuta mai departe cu
sfanta Ecaterina. Din pricina aceasia imlidratul a pedepsit pe acesti filozofi ca sa fie arsi cu foc in mijlocul orasului Alexandria. Iar ei au cazut la picioarele sfintei ca s se roage D-zeului ei si sa-i invredniczasca sf, Botez. Ea ii insemn pe fiecare
cu semnul Crucei, dupa care cu totii mersera voiosi la chin si
moarte,
in 17 zile a lunei Noemvrie.
Apoi Imparatul incerca pe langa sf. Ecaterina cu ademeniri i fagaduinti, ca-i va da jun-A:tate din stapanire, numai s
se lase de credinta ei ; la care dnsa i-a zis : Leapda imprate viclenia si nu te asemana vulpei, pentruca eu ti-am
spus odata cum c sunt crestina... si mai mult doresc hainele
muceniciei, decat toga porfira imparateasca ! La auzul unei
declaratiuni atat de categorice, imparatul infuriindu-se, a poruncit ca s'o bath' pe Ecaterina, i doug ceasuri au lost lovit sfanta
cu nuele in chipul cel mai cumplit, facndu-i tot trupul numai
o ran i rosind pmntul cu sangele ei cel nevinovat. Dupa
care a poruncit ca sa fie inchisa in temnita, pang ce el se va
gandi i chibzui cu ce fel de munci s'o piarda pe ea.
Intre aceste, imparateasa Augusta, sotia imparatului Maximin, in urma unui vis, doria sa vada pe Ecaterina, i folosindu-se de esirea din oras a sotului su, uncle zabavi ateva zile,
www.dacoromanica.ro

193

lua cu sine pe Generalul Porfirie si multi soldati si se duse la

temnita, in care sfanta era inchisa ; i acolo in urma unei discutiuni, imparateasa, generalul 0 osta0i, se facura cu totii cre-tini, 0 apoi dansii sarutand cu multa evlavie pe sfanta, s'au dus.
A doua zi imparatul, stand la judecata, au cercat cu binivorul qi cu multe fagadueli ca s'o faca pe sfnta Ecaterina
sa se lepede de Hristos, zicandu-i : Rogu-te, nu voesc a-ti
pierde cu muncile atata podoaba 0 frumuset ca a ta" I

Santa zise : Eu sunt pamant 0 find, 0 toata frumuseta ca o

floare se vesteje0e 0 ca visul piere de puting board sau de
batraneta, lar dupa. moarta cu totul se putrezeste. Deci nu te
ingrijd de buna cuviinfa i de frumusefa mea I
Imparatul, la sfatul unui guvernator, Hursaden, clack pe
Sfanta la o grozava munch' : sa fie intinsa pe ni0e roate cu

dinti ascutiti, din care doua se intorceau intr'o parte 0 cloud

intr'alta. Insa mare minune I Roatele se sfrmara qi sfnta scapa.
Iara imparateasa, auzind de ingrozitoarea chinuire qi de munca

aceasta, a eqit din camara ei i au mustrat pe imparatul de o

aa cruzime qi cumplit nelegiuire. $i atunci imparatul, cum era
infuriat, au ordonat ca sotia sa sa fie ucisa imediat ; iar generalul Porfirie, in noaptea urmtoare, i-au ingropat trupul cu toata
cinstea cuvenit. A dou zi, venind inaintea imparatului, insu-0
acest general 0 cu toti soldatii sal, declarara solemn ca 0 ei
sunt cre0ini,
0 indata au fost uci0, primind astfel cununa
muceniciei.

In fine, Imparatul chem iara0 pe Ecaterina la judecata qi,

dupa ce ii facu imputdri cal i-a convertit,sotia i pe vestitul lui
general, declard c o iarta numai sal se lese de legea ei ; ea
insa refuza cu tarie ; dupa ordinul nelegiuitului imparat, fu scoas

gall din cetate spre a fi decapitat. Pe cale fu urmata de o

multime de lume, qi incunjurata de toata elita femeilor pagane
din Alexandria, care se incercara a o convinge s renunte la
credinta ei si sa devie sotia imparatului i ap sa se bucure de
fericirea acestei vieti, Nu ma plangeti pe mine, ci pe voi, le
zise viteaza -Canard, cad, pentru necredinta voastra yeti merge
in focul cel nesfar0t, ca sa va munciti in veci". Aci Santa facu
aceasta rugaciune:

www.dacoromanica.ro

194

Doamne Iisuse Hristoase, D-zeul meu, multumescuti

ca ai pus pe peatra rabdarii picioarele mele i ai indreptaf pa0i mei. Tindeti acum prea cinstitele palme ale Tale, pe care
le-ai ranit pe cruce, i prime0e sufletul meu, pe care l'am adus

tie

intru jertfa pentru dragostea Ta. Si cauta dintru

inaltimea Ta, Doamne, i asupra norodului acestuia ce sta inainte qi-i povatue0e pe dan0i la lumina cuno0intei Tale ; i le
dal lor cererile spre folos, pentru ca toti sa laude maririle

Tale in veci.
Si aa rugandu-se a zis calaului ; savare0e-ti porunca.
Si imediat i s'a taiat capul. Moa0ele ei au fost duse i inmormantate in muntele Sinai, unde i astazi este o Biserica foarte
frumoas, cu hramul sfintei Ecaterina.

fratilori,in ce chip i0 sfar0 viata pamanteasca sfanta

mare mucenita Ecaterina ; iata cu ce arma ascutita a cuvantului
qtiou s se lupte impotriva ferului brutal al paganismului celui
cufundat in noianul ignorantei i al stricaciunii morale ; iata la
ce tarie sufleteascd 0 la ce acte de vitejii mana pe om cultura
intelepciunei ajutata de harul Dumnezeesc, 0 ce fericit idee
avu d-na ctitora Cleopatra Iamandi, cum qi foasta directoara d-na
I

Pangrati, cand ii exprimara dorinta ca aceasta bisericuta menita pentru cultivarea religioasa-morala a elevilor din aceasta
coala, sa alba ca hram sau s fie consacrata numelui sfintei
mare mucenita Ecaterina, care este venerata cu mare evlavie de
toga' cre0inatatea i considerata ca patroana i ocrotitoarea tinerilor fete ! Si daca unele popoare, numard intre eroii nationali, pe mai multe femei, cari, la anume cotituri ale vietii lor,
le-au ferit de mari primejdii, cre0inatate, in fruntea nenumaratelor atlete a lui Hristos, a nun-tat-at i numara pe sfanta Ecaterina cea prea inteleapta. Si daca astazi nu avem a ne lupta
in potriva paganismului de alta data, femeia cre0ina in genere 0 in deosebi femeia romn are ins nevoie de o cultura cat
mai intinsa, cat mai variata i care, pe de oparte s'o puna la adpostul

nevoilor, iar pe de alta s'o pregateasca pentru lupta cea mare

a vietii,
unde trebuesc atate de infruntat i atate de indreptat !
Fie ca elevele noastre, cu rugaciunele sfintei mare mucenita Ecaterina, sa se patrunda cat mai mult de idealul maret a
lui Neculai Roca Codreanu, cum 0 de indicatia privirii celei agere a

www.dacoromanica.ro

195

d-nei Iamandi si a d-nei Pnagrati,

s'i

astfel, la timp, luptndu-se

lupta cea bung in arena vietii, sal se invredniceasa de laurii celor mai stralucite izbAnzi, spre slava lui Dumnezeu si spre
cinstea si fericirea neamului nostru romnesc. Amin,
LXVII

1913 Maiu 7. Adresa Presedintelui Consistoriului Supeperior Bisericesc cadre Economul I. Antonovici, prin care i se
face cunoscut alegerea P. C. Econom C. Nazarie, in locul
urmand a se face revededecedatului Econom C. lonescu,
potrivit adresei Ministerului
rea proectului de Regulament,
de Rdzboiu No. 732 din 14 Maiu 1913.
Prea Cucernice Palrinte,
Avem onoare a Val comunica ca.' Consistoriul Bisericesc, in

sedinta din 6 Mai curent, a ales prin aclamatiune pe Prea Cucernicul Econom C. Nazarie, membru in Comisiunea pentru elaborarea Regulamentului Clerului de armata, in locul decedatului
C. Ionescu, ca impreuna cu Prea Cucarnicia Voastr si. Prea Cucernicul Econom Ilie Teodorescu, care sunteti alesi in aceasta
comisiune, in sesiunea de Toamnal 1910, s s a ocupe cu revederea proectului deja elaborat de comisiune, avand acum intreaga
comisiune in vedere si. adresa Onor. Minister de Rdzboiu No.
732 din 4 Maiu a, c., privitoare la Regulamentul in chestiune.
Primiti, Prea Cucernice Pkinte, Arhierestile Noastre binecuvntari.
Preedinte, Konon

Director, Econom Ovidiu Musceleanu

LXVIII

1913 Maiu 12, Expunerea de motive alceituita de Economul Nazarie, la al doilea proect de Regulament, ce s'a akatuft de Comisiune, in care expunere se vede si motivele alcatuirii acestui proect.
EXPUNEREA DE MOTIVE
In actuala organizare a statelor, armata.' joaca un rol both.-

rtor in afirmarea popoarelor ca neam si putere de progres,

www.dacoromanica.ro

196

pentru aceasta toate tarile se intrec, pe deoparte, in a face sacrificii pentru armata, iar pe de alta, spe a le da organizarea
cea mai bung..
Pentru organizarea i disciplinarea unei armate sunt, desi-

gur, multe mijloace : pentru inviorarea i mentinerea spiritului

razboinic al soldatului se rascolesc multe dintre sentimentele lui
cum este spre pilda, sentimentul dragostei de patrie, sentimentul legaturii cu strabunii, etc. Nici un sentiment insa, nu e sadit mai adanc in sufletul omului ca sentimentui religios ; nici un
sentiment nu da mai multa inflcrare i mai mult spirit de ordine i disciplina, mai mult curaj moral, in lupta i nevoie, ca
sentimentul religios, care se inalta pe piatra cea tare a credintei in viata viitoare.

Nu e destul ca o tara sa aiba soldati multi, nu e destul

ca soldatul sa fie voinic numai cu trupul, ci se cere, sa soldatul

sa fie tare i cu duhul : ca duhul este osarduitor, iar trupul

neputincios" (Mat. XXVI 4) zice Mantuitorul i deci, cu cat o
armata este mai osarduitoare cu atat este mai tare, invingatoare.
Osardie, trezvie, vitejie i statornicie in lupta i greutati nu ne
da insa deal sentimentul religios, de cat Religia.

Iata pentru ce in toate statele se da o mare insemnatate

Religiei, ca mijloc unic pentru educarea qi inaltarea spiritului de
disciplina i vitejie a soldatului ; iata pentru ce in armatele cele
mai bune corpului preotesc i se & un loc de frunte i o organizare corespunzatoare scopului urmarit.
Noi suntem in multe la inceput i deci nu e de mirare, ca
suntem la inceput i in ce privete preotii de armata. Un R egulament din 1870, imbatranit, preotii recrutati, adesea, la intampare i deci fr alegere, reducerea influentii for la stropirea cu
agheazma i inmormantarea soldatilor morti, iata aproape tot ce se
poate spune despre rolul preotilor de armata. Ca vor fi fost i vor
fi, ici colea, unele exceptii fericite nu ne Indoim, dar cu o floare,
zice Romanul, nu se face Primavara. Prin urmare, cu drept

cuvant putem zice, ca la educarea soldatului nu s'a pus in joc

tocmai sentimentul ce-1 mai puternic i mai apt a face pe adevaratul soldat, sentimentul religios i acest f apt daunator intereselor tarii i bisericii nu trehue sa mai ddinueasca. In fine, o

www.dacoromanica.ro

191

armat modernd 0 deci la inaltimea misiunii ei, nu este chemaid numai sd apere avutul 0 prestigiul tdrii, in vreme de rdzboiu, ci are i rolul de a fi, pe langd o qcoald de disciplind 0 o
coald de luminare i de cultivare cetteneasch i cre0ineasca,
Soldatul trebue sd iasd. din armatd cu spirit de ordine, cu mintea imbogatitd, cu cuno0inti noi, cu viata inbundttit prin influenta Mora lei Cre -tine, ca astfel 0 el, la randul lui, sd fie, in
mijloctil celdtenilor, element de ordine, cetatean 0 cre0in
comtient.
laid pentru ce Consistoriul Superior Bisericesc a luat initiativa organizdrii serviciului preotilor de armatd, potrivit cerintelor 'vremei 0 ale neamului, potrivit cu elementele culte de care
dispune.
Proectul alcdtuit de comisiunea, compusd din Ec, L An-

tonovici, Constantin Ionescu 0 Ilie Teodorescu, intimpinnd, din

partea Onor. Minister de Rdzboiu, oarecare obiectiuni mai ales in
ceeace prive0e partea materiald, comisiunea actuald compusd
tot din Ec. I. Antonovici, Ilie Teodorescu i subsemnatul a intocmit proiectul de fatal in aa fel ca personalul preotesc al ar-

matei 0 deci cheltuelile sal fie reduse la strictul necesar. A se

da mai putin deal prevede proiectul de Regulament este a nu
se da nimic sau, in cel mai bun caz, a se face o parodie dintr'o
chestie a4a de vitald.
Proiectul de fatal, in raport cu cel anterior, mai are accen-

tuat partea, cd preotii de armatd, in loc de a depinde exclusiv

de inspectoratul preotilor de armat, cum prevede proiectul anterior, vor depinde de Chiriarhul respectiv, in toate chestiunile
biserice0i.

Proiectul de fat nu reclamd nici o cheltuiald cu capelele

militare, cdci soldatii se vor inbiserici la una dintre bisericile din
cuprinsul garnizoanei, iar capele portative a unei garnizoane,
unde nevoia va cere, va reclama o sum absolut neinsemnatd.
Sunt, desigur, in proiectul de Regulament unele puncte,
cum este chestia punerei la pensie a preotilor militari, cari stau
in legatura i vor cere modificdri in alte legi, dar aseminea lucru este inevitabil, cnd se face pentru prima oard, organizarea

www.dacoromanica.ro

198

unui serviciu ; a ne opri in drum de astfel de consideratiuni ar

fi a nu merge, ci a sta pe loc.
S'a prevazut un inspector, luat dintre membrii Consistoriului
Superior Bisericesc, pentru ca el sa dea o directiune unitara activitatii preotilor militari, sa-i -lin in disciplina cuvenit i sa
propuna diferite schimbari reclamate de imprejurari, In definitiv
comisiunea a tinut seama, la alcatuirea prezentului proiect de
Regulament, de toate greutatile, cautand s reduca totul la strictul necesar ; n'a crutat insa nimic, cand a fost vorba a se asigura recrutarea unui personal clerical select pentru armata qi
care sa stea pe picior de egalitate, in indeplinirea datoriilor, cu
preotii din alle armate.
Recunoa0em, c organizarea corpului preotesc de armata
va reclama, poate, 150.000-200.000 mii lei ; insa aceasta suma,
fat cu un buget de 60 milioane i fao cu serviciile reale ce va aduce preotul armatei, este absolut neinsemnata ; in tot cazul pentru infaptuirea binelui nici un sacrificiu nu e mare i cand
nici sacrificiul nu e mare, e o adevarata fericire, ca se poate
face cu putin, mult bine armatei i natiunei romane.
Econom I. ANTONOVICI
CONST. NAZARIE
ILIE TEODORESCU
11

LXIX

PROECT DE REGULAMENT
PENTRU POZITIUNEA I INDATORIRILE PREOTILOR MILITARL
DIN ARMATA REGATULUI ROMANIEI

CAP. I
Numirea preofilor militari.
Art, 1. Fiecare garnizoana compusa din unul sau doua regimente, va avea un preot paroh. Pentru tin regiment sau doug
in plus, parohul va avea i cate un preot ajutor.

Art. 2. Fiecare coala militara de orice grad va avea un

preot militar catihet.
Art. 3, Spitalele i inchisorile militare vor fi cautate cu cele
religioase de personalul clerical al garnizoanelor respective,

www.dacoromanica.ro

190

Art. 4, In ce privete partea bisericeasca preotii militari iau

ordine dela Chiriarhii respectivi ; iar in ce privete oranduirile
militare, preotii se conduc de indicatiunile autoritatilor respective.
Art. 5. Preotii militari n'au parohii in popor. Garnizoanele
cu soldatii 0 ofiterii respectivi formeaza parohia lor.

Art, 6. Pentru a fi numit paroh militar sau ajutor de paroh, se cer urmatoarele conditiuni ;
a) Sa fie roman nscut in taxa sau recunoscut.
b) SA' alba titlul de licentiat sau doctor in teologie dela o
facultate ortodoxd,
c) Sal fi fost cel putin 2 ani preot de parohie,
d) SA fie saPeitos i cu inftiare prezentabila.
e) Preotii catiheti sa posedeze i examenul de capacitate
p entru religie cerut de legea invatamantului secundar.
f) Sa nu aiba etatea mai mare de 40 ani.
Art. 7. Numirea preotilor militari i ajutoarelor, se face de
catre Chiriarhul in Eparhia caruia cade garnizoana, in deplind in-

telegere cu autoritatea militar 0 prin decret regal. and un kc

de paroh sau de ajutor de paroh militar a devenit vacant, comandantul garnizoanei aduce cazul la cunotinta Chiriarhului
respectiv. Chiriarhul in intelegere cu Ministerul de Rdzboi, face
numirea.

Art. 8. Numirea se va face prin concurs tinut la reedinta

chiriarhiei respective, inaintea unei comisiuni, compusa din 2
delegati clerici numiti de Chiriarh, 0 un delegat militar numit de
ministerul de razboi. Inscrierile pentru concurs se fac la chiriarhia respectiv.
Art. 9, Concursul se publica cu 2 luni inainte, prin Monitorul Oficial 0 al Oastei.
La concurs se vor da :
a) Probe scrise de teologia dogmatica, teologia morala, din
Istoria romana 0 a bisericei romane 0 b) din probe practice i
anume : o predica finuta. dupd 24 ore de pregatire, o predica
improvizata 0 un serviciu bisericesc, ce se va orandui de comisiune.

Subiectele pentru examenul scris ca i pentru cel oral, se

www.dacoromanica.ro

200

vor da de comisiune 0 se vor trage la sorli dintr'un numar de

chestiuni de trei ori mai mare decat numarul candidatilor.
Vacentele, ca i publicarea concursului o face chiriarhul
respectiv.

Art. 10. Media generala de admitere, va fi de cel putin 7,

iar una sau mai multe medii partiale inferioare lui 5, atrage
eliminarea.

Art. 11, Numirile parohilor i ajutoarelor se vor face in

ordinea de clasificare.

Cei admi.i dar rama0 pe tablou, in limp de 3 ani, pot fi

numiti la vacantele din eparhia respectiva, adica unde au depus
examenul.

Art. 12. Locurile de paroh 0 preoti ajutatori la punerea

in aplicare a regulamentului de fata, se vor ocupa toate conf.
art. 8 din acest regulament.
Dupg complectarea tuturor locurilor, numirea parohilor se
va face dintre preotii ajutatori, dupai vechime 0 merit, astfel c
nu vor mai da concurs dacat preotii ajutatori, sau .10 candidatii
la posturile de parohi, in lipsai de candidati, dintre preotii ajutaitori,

Art. 13. Preotii catiheti dela coalele militare se vor numi

dintre preotii reu0fi la examenul de capacitate de religie pentru
coalele secundare.

CAP. II
Indatoririle preotilor milder!.
Art. 14. Preotii militari au urmatoarele indatoriri :
a) Sa oficieze serviciul divin in toate Duminicile i sarba-

torilor de peste an, in biserica oranduit de Chiriarh, sau in

capela garnizoanei daca este.
Serviciul se va face sau de preotul enoriei impreun cu cei
ai garnizoanei, sau pe rand.
Preotii militari nu beneficieaza de nici un venit din biserica. Orice neintelegere s'ar ivi intre preotii militari i preotii de
enorie, se desleaga de Chiriarhul respectiv.
In vreme de razboi sau cand trupele stint in tabard, serviciul divin se face in corturi, anume destinate acestui scop.

www.dacoromanica.ro

261

Sfanta mas, tampla lucrat in ',Liza' si celelalte obiecte bisericesti, sunt in pAstrarea preotului, in cortul in al administratiei
militare. Asemenea corturi &and se invechesc se ard,
b) SA oficieze serviciul divin la toate sArbatorile nationale
si oficiale, in sala cea mai spatioas indicatA de comandament,
sau afarA dacA vremea permite.
c) SA find predici in toate Duminicile si sarbatorile cu cu-

prins religios 0 cu aplicatiuni la viata soldatului ca roman, militar, crestin, cetAtean, muncitor 0 viitor gospodar.
d) SA predea invatdmantul religios in scoalele de regiment.
e) SA pregAteascA pe recruti prin convorbiri pentru depunerea jurAmantului, vorbindu-le despre credinta in Dumnezeu,
despre Patrie, folosul serviciului militar, foloasele disclIplinei, cre-

dinta care Tron si Dinastie 0 despre insemnAtatea drapelului.

f) SA cerceteze pe bolnavii din infirmerii, cAutand a le da
mangderile religiunei crestine precum si incurajAri si sfaturi parintesti, pentru intrirea credintei si a moralului bor.
g) SA tinA conferinte religioase morale in fata corpului ofiteresc, dupa cum tin si ofiterii.
h) SA indeplineascA toate serviciile religioase atat in garnizoanA, cat si in familiele ofiterilor.
i) SA' lucreze din toate puterile spre a deveni adevarati parinti duhovnicesti ai soldatilor, ofiterilor si familielor acestora.
j) SA viziteze pe cei arestati ca prin sfaltuiri blande si in-

telepte s le inalte moralul si s'a-i convinga c este o datorie

sfant a se supune regulilor de disciplina si ali indeplini chemarea din dragoste si nu de sild.
k) Sal pregateasca pe soldati ca in posturi si cu deosebire
in postul mare sa.-0 indeplineascA datoriile lor religioase prin
post, rugaciuni, mArturisire si impArtsirea cu Sf. Taine.
Va strui ca si familiele ofiterilor s indeplineasch datoriile
de mai sus.
1) SA sfinteasc apa la fiecare zi I 0 s stropiascA cu apai
sfintitA cazarma 0 pe soldati, iar Sambata seara cand timpul va
permite sd citeasca. paraclisul Maicei Domnului, cu care ocazie
va pomeni familia RegalA, Chiriarhul, cApeteniile armatei si oastea.

m) SA insotescd trupa ori unde va merge.

www.dacoromanica.ro

202

In timpul concentrrilor i pe campul de lupta, preotii militari vor ingriji cu cele religioase pe bolnavi, incurajand 0 binecuvantand trupele.
n) S cunoasca i sa indeplineasca regulamentele militare,
privitoare la disciplina i finuta trupelor in garnizoana.

o) Sa ingrijeasca de buna starea capelei daca este, precum

0 de obiectele sfinte necesare serviciilor biserice0i. Intru aceasta
vor fi ajutati de unul sau doi soldafi, pu0 sub ordinele lor,
Art. 15. La fiecare regiment va fi o camera destinata a se
pastra atat capela portativa cat i toate obiectele sfinte, care se
vor incredinta preotului cu inventar.
Art. 16. Obiectele sfinte necesare cultului se vor procura
de garnizoane, care vor ingriji 0 de o ladd pentru 'pstrarea lor
Art. 17. Preofii militari vor avea un registru in care vor
trece toate serviciile savar0te.
,

De asemenea vor avea toate registrele cerute de legea

clerului mirean.

Art. 18. Preotii militari fac parte de drept, din consiliul

de disciplina i de higiena al garnizoanei.
Art. 19. Preofii militari catihefi dela coalele militare superioare i speciale pe langa indatoririle pastorale, vor mai preda
religia printr'un ciclu de conferinfi, cu caracter religios moral.
Art. 20. Preofii cercetdnd pre cei bolnavi, Ii va invafa sa
aiba credinta in Dumnezeu i deplina incredere in 0iinfa medi-

cilor. La nevoie le va citi rugaciunile obimuite a se ceti prin

casele cre0inilor, la diferite imprejurdri.
Art. 21. Preofii militari, vizitand pre cei din inchisori, ii va
indemna sal suporte cu rabdare situafia lor, s Led a-si da seama
de greala faptuit, s le de0epte con0iinfa despre libertate ca
un bun neprefuit, s le insufle dragostea de a nu o perde prin
purtarea rea. A le de0epta simful de demnitate, de supunere la
legi, de iubirea aproapelui, de respectul avutului altuia, de dragostea catre munca, singura care asigura omului o viafa buna
si tihnita

In acest scop preotii militari vor finea prin inchisori conferiati, predici ilustrate cu exemple din viata de toate zilele si
dandu-le carti cu cuprins moral din biblioteca garnizoanei.

www.dacoromanica.ro

2o3

CAP. III
Controlul preofilor militari.

Art. 22. Perrtru bunul mers 0 controlul preotilor militari

Chiriarhul 4i va exercita atribufiunile sale, personal sau prin
vicarul respectiv.
CAP. IV
Judecata preofilor militari
Art. 23. Reclamaliunile indreptate contra preotilor militari
se vor adresa Chiriarhului respectiv, sau Ministerului de Razboi.
Art. 24, Cercetarea reclamatiunilor se va face de Vicarul
Chiriarhului respectiv.
Procedura de urmat la cercetare e cea prevazuta in legea
i regulamentul clerului mirean.
Art. 25. Actele despre cele constatate se inainteaza Chiriarhului respectiv, care sau inchide acta negasind caz de urmarire, sau face celui vinovat cuvenita dojana, sau trimite cazul in
judecata consistoriului eparhial.
Procedura de urmat in ultimul caz, e cea prevazuta de legea clerului mirean, 0 Regulamentul de aplicarea ei.
Art. 26. Acuzarea inaintea Spiritualului Consistoriu o va
sprijini Revizorul eparhial, iar preotul inculpat va avea drept la
aparatorul prevazut de legea clerului mirean.
Art. 27. Daca sentinta Consistoriului Spiritual prevede o
pedeapsa mai mare decht dojana, Chiriarhul o va comunica Ministerului de Razboi spre cele de cuviinta,
CAP. V
Pozifia preofilor militari
Art. 28, Preotii militari in ceeace prive0e serviciul interior
0 regulamentele militare, depind de capii serviciilor militare, iar
in ce prive0e indeplinirea indatoririlor biserice0i 0 pastorale,
depind de Chiriarhii respectivi.
Art. 29. Fiecare preot paroh, cnd intra in corpul preotilor militari, este asimilat in totul gradului de capitan, iar preotului ajutor gradului de Locotenent.
Preotii militari se vor bucura de respectul cuvenit indoitei
lor situatiuni, ca grad 0 pastor duhovnicesc.

www.dacoromanica.ro

Art, 30. Preotii militari au drept la 4 gradatii din 5 in 5

ani acordandu-li-se un spor de 10010.
Art. 31, Legea pensiilor militare se aplica in totul i pre-

otilor militari, afara de varsta care trebue sa fie de 60 ani,

Art. 32, and un preot militar in timp de pace ca i in

timp de razboi, in timpul i din cauza serviciului, a capatat o
boala incurabila sau care il face impropriu serviciului preotesc,
i se va regula drepturile la pensie dupa remuneratia gradului,
plus gradatiile obinuite.

Art. 33. Preotii militari in afar de cazul regulat al ieirei

la pensie, mai pot fi pui in retragere in urmatoarele cazuri
a) and sunt atini de o infirmitate care ii face improprii
serviciului pastoral,

b) Cand s'ar retrage spre a ocupa o parohie in popor, aceasta insa nu o pot face decal dupa ce au servit 6 ani in
armata,

c) Cand ii vor pierde drepturile printr-o sentinta condemnatoare, civil sau bisericeasca, i cari i-ar atrage caterisire sau
eliminare din cler.
CAP. VI
Concediile preofilor militari

Art. 34. Preotii din armata, Ii iau concediu dela chiriarhul

respectiv, duper' intervenirea autoritdfii militare In drept.
Tot pe aceastd cale se va regula i suplinirea.
CAP. VII
Dispozifiuni finale

Art, 35, Marina militard va avea un preot paroh, celibatar, recrutat In condifiunile pi cu obligafiunile parohilor din
prezentul Regulament.
Art. 36. Tinuta preofilor militari e cea preodzutd fn Regu-

lamentul Sfdntului Sinod, pentru costumul clerului de mir.

Art. 37, Toate Regulamentele anterioare acestuia sunt i raman abrogate,
Econom. I. Antonovici
Const. Nazarie
Membr. Comis.
Ilie Teodorescu
PI

www.dacoromanica.ro

205

Acest proect de Regulament a fost discutat si votat intocmai cu

modificiirile dupi cum se vede in acest exemplar, in qedinta Consistoriului Superior Bisericesc dela 14 0 15 Mai 1913,
Raportor, Econom I. Antonovici

NOTA. Cuvintele sau rindurile date cu cursive indica' moddicarile facute de Consist Super. Bisericesc. $i acest regulament nu s'a mai intors dela
Ministerul de Razboi ; dar totuqi a servit desigur la masurile luate mai pe
urm cu privire la preotii de armata, cum aceasta sa poat constata foarte
bine. Nu este locul aici ca sa se arate de unde i pentru ce s'au intimpinat
pedici i la al doilea Regulament.

LXX

CUVANT

/inut de Preotul I. Antonovici in Capela cimitirulut Belu" din

Bucure0i, cu prilejul Inmormntdrei d-nei Catherina Pangrati,
In ziva de 17 Maiu 1913.
Intristat adunare,
In numele corpului profesional al qcoalei secundare-profesionale de fete Neculai Roqca-Codreanu", din Barlad, viu, in
aceste triste momente, sa exprim adancile noaste regrete, precum

0 admiratiunea 0 recuno0inta ce pastram 0 vom pastra intotdeauna pentru raposata ce ne st inainte, Catherina Pangrati,
foasta directoara qi neadormita osarduitoare la intemeerea qcoalei noastre.
Sfantul Apostol Pavel, care sfar0tul activitatii sale apos-

tolice, a zis : Lupta cea buna m'am luptat, calatoria am svar0t, creditnfa am pazit, de acum mi s'a gatit mie cununa dreptatii,, care imi va da mie Domnul, Judecatorul cel drept, in

ziva aceea (II Timotei, IV, 7.8). Aceste cuvinte le poate zice
acum qi raposata, care, in timpul cat Dumnezeu i-a ingaduit sa
calatoreasca pe drumul acestei vieti, a fost o evlavioasa cre-tina, o buna romanca qi o distinsa sotie. Cu toti suntem oran-

sa luptam cat halm in aceasta viata : sa luptam pe

de o parte, pentru binele 0 propaqirea noastra ; iar pe de
alta pentni binele 0 propaqirea obsteasca ; 0 cand noi, la
duifi

aceste pamnte0i straduinfi, ne-am calduzit numai de legea

Dumnezeeasca,
atunci putem zice intr'adevar ca. ne-am luptat lupta cea bun, lupta crestineasca. 0 aqa munch', o aqa. acwww.dacoromanica.ro

206

tivitate a desf4urat i raposata, incununatg fiindu-i, in acela5

timp, de stralucite succese. Dotata cti o inteligenta bogatg qi vie,
o inimg mare i o vointg puternica, Catherina Pangrati si-a

indeplinit cursul vietii intocmai ca un soldat viteaz pe campul

de onoare, punanduli in joc sng.tatea i gingaa sa constitu-

tie fizica, pentru a-0 face datoria cat mai bine inaintea lui
Dumnezeu, inaintea societatii i inaintea familiei.
Intinsa i-a fost activitatea 0 de o nepretuit valoare straduintile. Avnd o bogata culturd intelectuala, dobandita in azi-

lul Elena Doamna" 0 in Scoale superioare din strgingtate, cum

ai inzestrata fiind dela fire 0 cu admirabile dispozitiuni pedagoCatherina Pangrati s'a devotat cu trup i suflet instrucgice,
tiunii i educatiunii fetelor.

Ap, &Ansa a deschis i condus ca directoara un institut

de copile in capitala, intitulat Educatiun ea Romang 1) ; a functionat ca inspectoara a coalelor de fete ; a fost ca profesoara
directoara a foastei coale din Buzau ; i, in fine, profesoarg
directoara a coalei secundare-profesionale de fete N. R. Codreanu", din Barlad, dela infiintarea acestei coale, 1 Septemvrie
anul 1901, i pang' la 1 Aprilie 1910.

Cu acest hist prilej ma voiu margini insa de a o infatoa

in deosebi ca profesoara i ca directoara a acestei din urma
qcoale.

Inca din anul 1854 un mare patriot i filantrop barldean,

Neculai RoFa-Codreanu, prin Testamentul sau, a lasat o parte

din averea sa cu care sa se faca in Barlad o coala de fete

dupg un program ne mai auzit pang. atunci. $i au trecut multi
ani pang cand s'a gasit o Epitropie, care, spre a se putea cat
mai bine infaptui dorinta testatorului, a incredintat Onor. Minister al Cultelor o parte din bani, aproape 1/2 de milion, din
care sg se faca cladirea necesarg i sg se intretina qcoala cu
toate cele de trebuintt. Nevoia se sirntea ins a acum de cineva
care sa intocmiascg programa, cum 0 de persoana case sa condud. aceasta noug. instructie. Si Onor. Minister, cunoscand competinta i harnicia dascaliasca a d-nei Kracti, cum raposata se nu1) In casele din Bulevardul Pake No. 54.

www.dacoromanica.ro

207

mia atunci, a insarcinat-o pe d-sa, ca impreung cu d-1 Laurian,

sa intocmiasca programa cat mai in conformitate cu testamentul
ca din aceasta coala sal poata e0
0 cu nevoile timpului,
bune gospodarite, bune sotii 0 bune mame. Comisiunea a intocmit programa pentru studii i pentru lucru in ateliere i a oceiace Onor minister a apinat ca cursurile s fie de 7 ani,
probat. Si apoi pentru a se pune in aplicare acea programa, a
numit pe insa0 d-na Kracti ca profesoara i directoara a acestei coale.

Nobil, dar grea sarcina i se daduse, Dansa s'a devotat i

0.-a pus la mijloc loath. puterea sa sufleteasca i trupeasca, identificandu-se cu dorintile i aspiratiunile nobilului fundator pang

inteatata, Ca o parte din lumea ce o vedea la lucru o credea

cg e fiica sau nepoata lui Neculai Codreanu, 0 adesea, uitand
unii cum ii este numele de familie, ii ziceau d-na Codreanu. Si
avea i de ce 0 pentru ce a se devota in asemenea masura,
pentrucg Onor. Minister ii ddduse deplina incredere qi autoritate, spre a aplica amintita programa, ca o incercare unica in fe-.
lul ei, ce se fgcea in tan. noastrg. Raposata, in timp mai bine de
adicg dela 1
9 ani i j umdtate, cat a fost in capul coalei,
Septemvrie 1901 i pada' la 30 Noemvrie 1908, cand s'a Casa-tonit cu d-1 Pangrati, i dela aceasta data pana la 1 Aprilie 1910,
cand a demisionat,
in acest timp a desfaurat o activitab uimitoare ; pe deoparte, staruind a se face localul incat mai bune
condifiuni, iar pe de alta, a se da elevelor invafaura de carte 0
cea profesionala in condifiuni cat mai nimerite cu menirea bor.
Silinfele puse au fost incununate de neintrerupte succese ;
unele din elevele qcoalei s'au prezentat la concurs 0 au isbutit
ca conducatoare la gradine de copii ; altele ca eleve in coalele
profesionale superioare ; iar lucrurile de arta, executate in atelierele coalei, au obfinut diplome i medalii : in 1903, la ExpoziOa dela Pite0i, medalie de aur pentru broderie, dantele 0 felurite cusaturi ; in 1906, la Expozifia Jubiliara, diploma cu medalia
de aur pentru industria casnica ; de asernenea, in 1909, diploma
0 medalia dela Expozifa din Berlin.
Pentru prop4irea qcoalei 0 continua incurajare a lucrat
neintrerupt pana acum la sfar0tul vietii. Chiar in ziva de 7 Mar-

www.dacoromanica.ro

208

tie, fatala zi cand s'a imbolnavit, a scris cateva scrisori maistre'or dela $coald, scrisori ins neterminate: si neexpediate din cauza boalei ; care boal, din acea zi tot crescand, in ziva de 10
Mai curent, i-a curmat firul vietei, pierzandu-si astfel scoala
noastra pe mentorul, care a prezidat la a ei infiintare 0 desvoltare.

In raporturile zilnice cu profesorii si profesoarele era ca o

sofa. ;

in acele cu elevele ca o buna si devotata mama. In ce

ma priveste pe mine, ca profesor de Religiune, marturisesc ca.

in Catherina Pangrati am avut un mare si pretios sprijin. Prin
concursul ei am obtinut aprobarea de a preda Religia si in clasa
VII, in forma de conferinti privitoare la menirea femeei in viata
sociald 0 nationala 1 iar prin silintele ei 0 prin chipul cum au
stiut sa ridice vaza scoalei, o distinsa cetafeana din Barlad,

d-na Cleopatra C. Iamandi, a donat Ministerului o suma de

10.000 lei, cu care sa se face." o Capela pe langa scoal, fiind
rugata inssi directoara, prin actul de donatie, ca sa privegheze
,indeplinirea dorintii exprimate ; Capela, care, gratie neincetatelor ei staruinti, nu numai ea' s'a cladit, dar s'a si inzestrat cu
toate cele necesare, sfintindu-se de care P. S. Nicodem, Episcopul de Husi, la 7 Octomvrie, anul trecut. Si ce fericit se simtia atunci, Catherina Pangrati, vazand ispravit in totul acest slant
lcas ! Nu voi uita niciodata momentele acele inaltatoare, cand
dupa savarsirea sfintirii si dupa discursurile pline de frumoase
invataminte ale P. S. Episcop 0 d-lui Pangrati, dansa a luat cuvantul si cu glasul sau cel plin de duiosie si-a artat multamirea care Atot-Puternicul, cum si catre toti acei cari au sprijinit-o in infaptuirea acestei opere de cea mai mare insemnatate
pentru educatia religioasa si morala a viitoarelor sotii si mame.
Nu voi uita iarasi un alt moment induiostor si plin de invataminte, din partea unei educatoare, cand in luna Iunie 1908, cu
prilejul dezgroparei ramdsitelor pamantesti a lui Neculai Codreanu
dela Biserica Sf. Joan si stramutarea lor la cimitiral Eternitatea",

directoara noastra, imbracand haine de doliu si urmat de un

numar de eleve, a venit in cimitiru Bisericei si, luand oasele,
rand pe rand, le-au spalat cu yin, dupa obiceiu, si le-au asezat
intr'un frumos cosulet din panza de matasa, brodat in fir de

www.dacoromanica.ro

209

aur de care eleve, si udnd cu lacrimile sale acele pretioase

ramasiti, Indeplinind cu aceasta o sfanta datorie, cum 0 rolul
de urmasa a acelui fericit filantrop, de oarece nimine din familia lui nu se mai an.' astazi in viata.
Si cand veni timpul ca d-na Kracti, directoara noastra iubita, s se casatoreasc5. cu d-1 Ermil Pangrati, i deci sa se desparta de scoala sa, peck de multumita si fericita se simtia in
pasul facut, pe atata de cu multa duiosie se despartia de
dragele sale eleve, fagaduindu-le ca &Ansa nu le va uita i cu
ajutorul sau niciodata nu le va parasi. i inteadevar cal, nu numai la finele fiecarui an scolar, venea la Barlad, spre a prezida
examenele de diploma ale elevilor, ca delegata din partea ministerului, dar i aci in Bucuresti, elevele absolvente ii scriau i o
puneau in cunostinta de situatia lor, i aproare zilnic o vizitau
qi-i cereau sfaturi i sprijin ; iara dansa se simtia foarte fericita
cand le vedea sau auzia de ale lor succese, ori putea sa le ajute
cu ceva. Era deci o adevarat mama pentru elevele scoalei Codreanu. i cand se auzia cd are sa vind la Barlad, sau ca are

sa treaca prin gara Barlad, elevele scoalei se grabeau a-i ei

inainte cu flori i a-i ura buna venire.
Iata cine a fost Catherina Pangrati ; WA de ce prea iubitul
sdu sot deplange o pierdere atat de mare si o despartire atat
de dureroasa ; iata de ce rudele si atati prieteni i prietene ale
familiei, cum si atata lume distinsa Ii inconjoara cosciugul ; lath
de ce foastele colege i elevele scoalei Codreanu, de o saptmama incoace, de cand telegraful a adus din Viena la Barlad
trista veste, nu-si mai usuca fetele, iar d-ra directoara, impreUna cu un numar de profesoare i eleve, au venit i aici, spre
a privi pentru ultima oara pretioasele ei ramasiti si a le aduce
omagiul de iubir i recunostinta ; lath. de ce scoala romana in
genere i orasul Barlad in deosebi jaleste astazi o pierdere asa
de insemnala. ; iata de ce atatea coroane ii impodobesc acum
cosciugul 1), Da ; Catherina Pangrati, cat a trait in lume s'a lup1) In afaral de multe jerbe de flori, amintim urmtoarele coroane cu inscripthle i numele persoanelor ce le-au depus :
1. Tinquetei mele tubite. Soful nemangaiat,
14

www.dacoromanica.ro

210

tat lupta cea bun, i 0-a svaxit cursul vietii dup5. Dumnezeiasca povat, distingandu-se prin cele mai alese i frumoase
insuiri, cum am zis, ca creting, ca satie qi ca romnc.
Si acum, indreptndu-mi privirile spre d-voastr, adnc intristate d-le Pangrati, cu ce a putea eu oare s'a v mangaiu ?
Cu ce a putea eu sa." V alin durerea, de care val este ptruns
sufletul ? Cu ce. cu ce ? Eu, care am fost martorul i binecuvntatorul casdtoriei d-voastra ; eu, care ma aflu acum fatal i
la aceast plina de intristare despartire i care.., sunt i eu patruns de ata.ta mdhnire i durere ! Singura mangaere este reflectarea la legile neinfrnte ale firei, cum qi sprijimil ce ni-1 poate
da numai credinta, naidejdea i dragostea cretineasc,

de care

2. Scumpei noastre mamei-nase. Mutzi si Mioara (copiii d-nei Gabril Kostaki, din Bucuresti).
3. Iubitei mete Catherine. Dela mAmicu (D-na Manoil, calreia d-na Pangrati. din iubire ii zicea mdmrcu).
4. Nefeirmurild dragoste si pioasd amintire pdstrdm foastei noastre Directoare,
scumpd si duioasd mamd. Indureratele eleve ale $coalei Neculai Rosca Codreanu".
5. Iubitet mele Doamne Catherina Pangrati. Eva Arghir (Actuala Directoarh

a scoalei N. R. C.)
6. Cu nespusd durere, Doamnei mele iubite. Cristalina Craciun (Actuala subdirecto arA a scoalei N. R. C.)
7. Foastei colege si Directoare Catherina Pangrati, vii regrete si amintire nestearsd. Corpul didactic al scoalei N, R. Codreanu", BArlad.
8. Adeincd recunostinki. Familia Ticau (din Murgeni-Tutova).
9. Scumpei noastre Tinquette. Familia Capitan Udrea (din Birlad).
10. Regrete. Clemence, Lupu, Nicu Kostache (Familia Lupu Kostache, BArlad).

11. Regrete eterne. Olga, Ren Scortescu (din Iasi, nepoti ai d-nei Pangrati).
12. A ma chere Tinquette. Luise Colonel Vrabie (Iasi).
13. Regretatei noastre prietene. Caterina si Dimitrie Maimarolu (Bucuresti).
14. Iubitei mele prietene. Ehza Paladi (din Barlad).
15. Addnci regrete. Familia Doctor Obreja (Bucuresti).
16. Iubitei mete mame-nase. Caterina Referendaru (Bucuresti).
17. Eternd amintire si recunostintd. Para si Alexandru Referendaru (Buc.).
18. Cu nemdsuratd durere, regrete eterne. Arhitect Ciortan (Bucuresti).
19. Addnci regrete. Finetta Ciortan (Bucuresti).
20. Regrete. Familia Petre Ncgulescu (Bucuresti).
21. Addnci regrete. Familia P. Dimo (Bucuresti).
22. Doamnei Catherina E. Pangrati. Societatea Arhitectilor Rona/1i (Buc.).
23. Doamnei Pangrati. Elevii scoalei superioare de ArhitecturAl (Bucuresti).

www.dacoromanica.ro

211

qtiu bine cat de mult va este patruns sufletul d-voastra, cel inzestrat cu eta de multe i insemnate cuno0inti.
Iar tu, Catherino, privindu-ti acum pentru ultima oar pe
prea iubitul tau sot, cum qi pe Ina lt Prea Sfintitul Pimen Mitropolitul Moldovei, care a venit sa-ti dea ultima binecuvantare,
deasemenea 0 pe rude, prietene, colege 0 dragalaple-ti eleve,
0 luandu-ti ziva build dela toti, mergi in pace la locul ce este
pregatit celor virtuo0, spre a-ti prirni vesnica rasplatd, ce este
fagaduita tuturor celor ce-0 indeplinesc bine cursul vietii. Amin.
LXXI

CONFERINTA
linutei in Catedrala Sf. Episcopii de Husi, cu prilejul conferinplor generale anuale ale clerului eparhiei Husilor,
asteizi 8 Octomorie 1913.
Prea Sfinfite Stolpdne,
lubili confrati,
Binecuvantat fie cel Atotputernic pentru ea' ne-a invrednicit pe noi preotii a ne aduna astzi din toate pairtile Eparhiei

i a ne afla aid in jurul Parintelui i Arhipastorului

nostru, D. D. Nicodem, uncle, pe langa prilejul de a ne instrui
unul pe altul, sa ne putem imparta0 qi din bogatul tezaur de
duhovnice0i dorinti qi de energie sufletaasca, cu care Dumnezeu i-a impodobit sufletul, cum i din intinsele 0 variatele cuHuOlor

no0inti ale Prea Sfintiei Sale.

Chestiunea de care am a ma ocupa in conferinta mea, este
acea privitoare la teza ce ni s'a dat : Are preotul de enorie

datoria de a catehiza enoriasii. sal, adic de a-i face sa cunoasca Invalei tura crestineascei privitoare la credinfd si via/a,
si care ar fi mijloacele mai potrlvite de catehizare ?
Prea Sfintite Stapeine,
lubili confrafi,
Domnul nostru Iisus Hristos, dup sfnta sa inviere din
morti, ardtandu-se Apostolilor sai pe muntele Galileii, le-a zis :
Datu-mi-s'a toata puterea in ceriu i pe pamant. Drept aceiar
11

www.dacoromanica.ro

212

mergand, invaitati toate neamurile, botezaneu-le in numele Tata"lui i al Fiului 0 al Sfntului Duh ; invaitandu-le sa" pAzeasea
toate cate v'am poruncit you'd". Apoi in momentul cnd

era s se inalte la ceriu iard0 le-a zis Mergei in toat'd lumea

i propoveduiti Evanghelia la toga' zidirea" (Marcu XVI, 15).
Sfintii Apostoli, urmatori poruncii date, dup6ce fur imbralcati

cu puterea de sus, au i inceput a propovedui Evanghelia imp'aratiei lui Dumnezeu i, intemeind biserici, au aezat Episcopi
i, prin acetia, preoti,
carii aveau s continue in omenire opera mntuirii prin predied i avar0rea sfintelor Taine i a
celorlalte Ierurgii.
Asupra indatoririi de a propovedui, sf. Apostol Pavel atrage

o serioas luare aminte lui Timoteiu, zicand : Vestete cuvantul, stali asupra cu timp i fax5. timp, mustrd, ceart, indeamna.,
cu toat rdbdarea i invatatura" (I Timoteiu, 4, 13) ; iar in canoanele sf, Apostoli i ale sfintilor Rarinti, intocmite in ale lor
sinoade, se spune : Episcopul sau preotul nepurtnd grija* de
cler sau de popor, i ne invaTa.ndu-i pre ei buna cinstire de
Dumnezeu, sa se aforisascg ; iar struind in nepurtarea de grija
i in lenevire, s. se caterisasca" (Can, 58 Apostolic) ; de asemine Proestoqii bisericilor sal cuvine in toate zilele, iar mai ales in Duminici i in S'arbatori sa invete p e toti clericii 0 pre
popor cuvintele bunei cinstiri din Dumnezeiasca scripture (Can.
19 al sinod. VI Ecumeric),
Propoveduirea cuvntului Dumnezeesc, Inca dela inceputul
bisericii cretine, s'a lacut prin viu graiu ctre cei de fata i inscris catre cei de departe,
andu-se motive, din ultimul caz,
de a se scrie sfintele Evanghelii i Epistolele, din cuprinsul Bibliei Noului Testament. Invatdturile din viu graiu se faceau potrivit cu vArsta i cu cunotintile ce aveau auzitorii din legea
cretineascg, care invalaturi se numeau catehise, iar cei ce le
propuneau catehef. In tara noasira, la fel ca in toga' lumea
ortodox6, invataturile religioase erau predate la incepa.tori odata
cu cetirea pe car-tile sfinte, in coalele da pe Fanga biserici, conduse de slujba0i altarului, pentru care, cntaretii in deosebi,
au fost numiti dascali, dela vorba greceasca didascalos, invatator ; iar de cand coalele de pe lang5. biserici s'au desfiintat,
1

www.dacoromanica.ro

20
inlocuindu-se cu cele actuale, conduse de invatatori mireni,
invatamantul religios se preda de acestia. In ce intindere se
preda acum acest invAtamant si in ce chip ii indeplinesc datoria acei ce-1 propun, o stim cu totii. Amintesc numai atata c
in timpul cand eram Protoiereu, am vizitat i un numar de
scoale de prin sate, cu care prilej am constatat ca nici un copil,

din cati au fost intrebati de mine, n'au stiut fara greseli Tata
nostru" ; de asemine i ca profesor de Religie, a trebuit sa intrebuintez cateva lectii, la inceputul anului, pentru ca elevii s
invete rugaciunea Domneasca, dandu-mi foarte mult de lucru
sd-i desvat de greselele cu care se deprinsese din clasele primare.
A sosit acum deci timpul ca noi preotii, constii de raspunderea
ce o avem in fata lui Dumnezeu si a oamenilor, sa nu mai stam
cu manile crucis, sa nu mai ingaduim aceasta stare de lucruri
foarte daunatoare bisericii i neamului nostru Romanesc, minunat cglauzit in intunericul veacurilor de sfanta stea a Vetleemului, i multumit Domnului, Chiriarhii nostrii, nu numai c cunosc bine imprejurarile in care ne gram, dar au si luat i iau
masuri cu un ceas mai curand, spre a nu se inradacina raul
mai mult si a ne apuca alte alte vremuri mai grele. Sa." rdspundem deci cu evanghelica ravn la aceasta chemare i sa ne sat-guim a fi cat mai cu ingrijire in indeplinirea indatoririlor ce
ne privesc.
Mijloacele cele mai nemerite pentru raspandirea cuvantului
Dumnezeesc sunt pe deoparte propoveduirea, prin viu graiu,
iar pe de alta, pilda vietii. Da, pilda vietii, pentruca .dupacum
credinta fara fapfe este moarta, tot asa i propoveduirra fara
conduita corespunzatoare, nu are nici o inraurire, nici o
trainicie. In ce priveste propoveduirea, aceasta are a se face
potrivit cu varsta i cu cunostintile ce auzitorii au din legea
noastra crestineasca, de unde deosebim ; Predica i Calehesa.
Cea dintai se face la sfintele slujbe, in si afara de Biserica, inaintea multimei la un loc, potrivit cu gradul de cultura a totalitatii auzitorilor. Cea de a doua, Catehesa, se face a parte, in
Biserica i $coala, inaintea copiilor si a adultilor, potrivit cu
varsta frageda si cu mintea nedezvoltat a lor. In ce priveste
scoala

primara, ca loc

de

Catehesa,

desi legea prevede,

www.dacoromanica.ro

214

dar pfina. astazi Inca n'am fost chemati. Prentru ce ? Oficial nu

ni s'a spus. Pe ici pe colo s'a zis, de unii
de altii ca preofimea n'ar avea pregatirea pedagogica. Cuvntul Catehes6 este
de obarsie greceasca, si vine dela Katiheo-in, ce insea:nn a
inv.* din viu graiu, de unde Catihis, carticica in care se cuprinde invatatura pe scurt, prin intrebari si raspunsuri, si Catihet, cel ce invata sau preda invatatura crestineasca prin graiu.
Dar noi stim cd, pentru a putea cineva alcatui o predica
ori o Catihesa, pe langa ca trebue sa stie bine sfnta Scriptura,
mai trebue Inca s alba si cunostinti deosebite de Omiletica si
de Catihetica. Si acum am aiuns la punctul de a ne intreba -:
avem noi cunostintile suficiente din cartile prin cari ni se explied legea noastra crestineasca, sfnta Scriptara ? Eu unul raspund ; daca acei cu studii inaintate au nevoe de cetire si de repetare, cu cat mai mult acei cu studii mai inferioare si Inca de
mult absolvite. Lucrul fiind asa, ce-i de facut ! Dupa mine ar
trebui ca mai intfii sa se repete -cateva studii ; Dogmatica, Morala, Liturgica, Pastorala, facandu-se o lectura metodica din sf.
Scriptura ; apoi, mai ales de acei cari n'au invatat in scoala, sa
invete ceva cunostinti din Omileticd si Catihetica,
facndu-se,
dupa aceasta pregatire, si ceva practica. Si as mai adauga, peste
toate aceste, si cunostinti de Apologetica, macar in ce priveste
confesiunele eterodoxe si sectele ce se ivesc printre noi. Numai
in chipul acesta vom putea fi pregatiti dupacum se cuvine

si dupa timpul in care &dim, de lucrul cel mare al luptei

pentru dobandirea impratiei lui Dumnezeu. SA lam pilda dela
armata, unde dela soldat pna la general, zilnic se exerciteaza
si se pregatesc de aparare impotriva celor ce ni s'ar declara
vrajmasi ; tot asa adica si noi trebue a ne pregati in cunoasterea armelor de combatere si a cmpului sau terenurilor felurite
de lupta ; ba, Inca si mai mult, pentruca armata are a se lupta
cu un dusman ce are a se declara in viitor, mai curand sau
mai tarziu, pe cand noi avem dusmani de multe feluri, declarati impotriva-ne, in tot momentul ; deci, cu cat mai mult trebue a fi veghetori si mai pregatiti de lupta, de lupta cea build,
cum o numeste Sf. Ap. Pavel. Avem in contra noastra nu numai pe Atei, dar si pe confesiunele eterodoxe, pe adventisti,

www.dacoromanica.ro

215

etc. $i, fax% o pregatire ingrijita qi sistematicg, nu vom putea ajunge la tinta ce urmgrim. Timpul a sosit, semnalul este acum
din nou dat, la lucru deci fratilor.
Multumesc cu adnc respect P. S. Episcop, care ne-a pus
inainte s studiem o chestie ark de importantal ca Catehesele,
0 din tot sufletul rog pe Dumnezeu ca sa-i druiascal viat lunga:
0 s-i ajute de a realiza sfintele dorinti ce le hraine0e in suflet,

dupacum din toate vedem, cu o atat de mare favn i caldurai

duhovniceased, pentru prop4irea Bisericii in genere 0 in deosebi
a Eparhiei Prea Sf. Sale.
$i traiasck Prea Sf. nostru Episcop !
LXXII

Cetatea de pamant dela Barlad

(Din Buletinul Comisiunii Monumentelor Istonce, de pe lanuarie-Martie 1914, p. 13-15).

La cteva sute de metri de gara Barlad, spre rAsalzit-miaz5.-zi, sunt niqte ridicdturi de pmnt, pe unele locuri de 5 metri in inaltime, pe altele de 4, cunoscute sub numele de Ceatatea sau Cetatuia de pmnt. Nu se poate spune de cand aceast
Cetate i0 are fiinta. Tinnd seama de cele ce arata: AL Papadopol Calimah (dupd Letopisetul Chievean), ca.' la anul 1145
oraqul athiad era foarte populat qi intrit" ') putem zice ca. aceast Cetate exist in veacul al XII. In harta Moldovei, intocmita de Rigas, tipdrit la Viena in 1797, se arat, la oraqul Barlad, pe malul drept al rAului cu acest nume, Cetatea de pmnt,
acolo unde se vede i astaizi 1. In documentele interne, se vorbe0e de silistea Cetaluia intr'un hrisov de la Vasile Vodd Lupul,
din anul 1637 3), sub care se intelege satul ce se afla atunci
peste rhul Barlad, spre fasdrit, in deprtare ca jumatate kilometru dela Cetatea de care ne este vorba 4), 0 dela care Ce1. Notita istorica despre Barlad, ed. tip. Catafani, BArlad 1889, pag. 5.
2. Idem pagina 43.
3. Publ. mea, Documente Bdrkidene, vol. II, Barlad, 1912, pag. 5 si 7.
4. Idem, la urmA, in copia dupa o inchipuire de harta din 1793, unde

Cetatea e aratata prin o mica figura patrata in locul impresurat" iar la rasanit peste apa Barladului, se vede silistea Cetatuia.

www.dacoromanica.ro

216

tate de sigur cal acea silite i-a luat numire ; i care silitee e
numita in acela timp qi Trestiana, dela paraul cu asemenea
nume, ce curge pe acolo qi se varsd in Barlad '). Satul Cetatuia
sau Trestiana s'a desfiintat in primele deceniii ale veacului
al XIX.
Iar despre Cetatea de pmnt vorbete anume Dimitrie Cantemir in anul 1716, zicand ; Scaunul tinutului (TUTOVA) este

Barladul, langa apa cu acela nume... Un milliariu de loc mai

jos la acela mal se vad ramaitele unei cetati foarte vechi, ce
se zice astazi Cetatea de pamant. Dar nu s'a aflat nici o temelie de casa, nici vreun alt monument, din care sal se poata cunoate mai bine de cine s fi fost zidita, ca nu este alta de cat

un zid de pamant, de unde, poate, nu fara cuvant credem, c

acele ziduri vor fi fost facute in timpurile vechi de catre locuitorii tarii spre a respinge invaziunile Tatarilor" 2). Din aceste
vorbe ale lui Cantemir i din relatia ce ne da cronica Chieveal* rezulta ca Cetatea de langa oraul Barlad ii are existenta din epoca de dinainte de navalirea Tatarflor (1241) prin
locurile aceste, adica cel putin din veacul al XII. Nite sapaturi
sau cercetdri in scop tiintific nu cunosc s se fi facut vreodata ; nu tiu daca i. Cantemir va fi intreprins o astfel de lucrare, sau va fi luat cuno0.inta si el de observarea pe deasupra
ori din auzite.
Laturea despre nord are 430 metri, despre sud 428 metri,
suprafata aproximativ 4 hectare,
Aceasta Cetate trebue s fi servit, in curgerea vremei, la
mai multe ciocniri razboinice, ce au fost pe aici sau se atep-

tau sal fie, din care pricini se observa in parte oarecari rascoliri sau prefaceri. Nu mai putin ea va fi suferit intru catva i.
din pricina revarsarilor raului Barlad.
In vecinatatea Cetatii, i anume la Trestiana, a fost in anul
1624 o ciocnire intre Tatari i Moldoveni, comandati aceti din
urm de Nicoara, care se afla acum ca vornic al Tarii de Sus
dar avea moie cu curti, livezi qi iaz la Bicani (Ghicanii de astazi) pe Simila.
1. Idem sub anul 1708. pag. 16.
2. Descrierea Moldovei (editia Bibl. Socec) Bucuresti, 1909, pag. 45.

www.dacoromanica.ro

211

In acest razboiu au pierit atunci

Stoica Armasul i Mafteiu Capitanul ').

Ieremia Potlogeanul,

Dupacum se spune din batrni, in par:ea despre rasarit

a Cetatii, au fost inmormntati, in timpul unei chime, mai multi
Barladeni, pela mormintele carora au fost i pietre, din care
una mare cu data 1801, avand multe nurne pe ea si care nu se
mai puteau citi, am vazut-o i eu in anul 1906 2). Piatra exista
ea i astazi, insa sfarmata. $i cu multa parere de rau trebue
sa spun ca.' in aceasta Cetate i anume tocmai in partea aceasta
despre rsarit, Primaria Orasului Barlad a regulat, de vreo 30
ani, ca sa se arunce acolo toate murdariile din oras. Lucrul acesta observandu-1, in Iunie 1906, prin petitia din 12 Iulie, acelas an, 3), ara adus cazul la cunostinta d-lui Primar, care, prin adresa No, 6843, din 4 August, mi-a rdspuns ca am dreptate s'i
c a luat deja cuvenitele masuri ; dar acele masuri nu s'au res-

pectat, de oarece in toamna trecuta, cnd m'am dus pe acolo

pentru ridicare planului Cetatii, am constatat aceiasi necuviinta,
dupacum se vede din fotografia luat, si care infatiseaza vederea coltului Cetaitii de pamant, in partea despre rasarit-miazazi.
Apoi in urma unei astfel de dureroase constatari, adreshndu-ma d-lui Presedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice,
d-sa prin adresa No. 38876, din 25 Noemvrie 1913, a binevoit
a-mi raspunde c a mijlocit la Onor. Minister de Interne, luarea
de masuri pentru ingradirea i pastrarea in cea mai buna cuviinta a acestei Cetati.
S nadajduim deci ca monumentul aces ta va fi ingrijit de
acum inainte dupacum se cuvine, spre cinstea trecutului i pilduirea viitorului.
Preotul I. Antonovici
Membru corespondent al C. M. I. pentru
Judetul Tutova

1. Documente Barliidene, Vol. III anul 1630, din condica Adunare de

Scrisori" a d-lui Emil Paladi, in partea unde este vorba de Partile de mosie
din Greci, de la Bogdana".
2. Vocea Tutovei No. 21, 30 Iulie 1906, pag. 2.
3. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

218

LXXIII

Raportul Peirintelui I. Antonovici (Tutova) cdtre Presedintele Comisiunii Monumentelor Istorice.

Domnule Presedinte,
Conformandu-ma adreselor D-voastra No. 742 din 7 Noembrie 1914 i No. 836 din 4 Decembrie 1914, prin care mi se cere
un referat astipra lucrarilor ce s'au facut anul acesta, pe taramul
istoric, in judetul Tutova, respectuos va aduc la cunotinta

cele ce urmeaza :

a) Muzeul Istoric din Beirlad

In oraul Barlad, dupacum am avut onoarea sa va raportez, Inca din Aprilie 1914, s'a instituit un comitet, care, in prima
sa edinta, dela 10 Aprilie 1914, a hotarat infiintarea unui muzeu istoric, aqezat intr'o anumit camera dela Casa Nationala,
cldita i donata primariei locale de catre neuitatul patriot 0
filantrop Stroe Belloescu ; iar sotia sa Doamna Raluca Belloescu,

a binevoit a ne ddrui o lada de fier, pentru pastrarea obiectelor

de valoare.
Dela Aprilie i 'Ana in prezent, s'au adunat mai bine de
100 de carti qi brouri, dela autorii lor, din Barlad i judetul
Tutova. Cu aceste carti i cu aliele cari se vor mai aduna de aci
incolo, vom intocmi o biblioteca, Biblioteca Muzeului, in care
s se cuprinda toate lucrrile elaborate de profesorii i scriitorii
tutoveni, putandu-se astfel constata, in orice moment, progresul

ce s'a putut realiza pe acest taram, in aceasta parte a tarii.

Semnalez cu aceasta imprejurare, c, pentru aceast biblioteca, am putut obtine intreaga colectiune complecta a celui
dintai ziar, care a vazut lumina zilei in acest ora Semanatotorul", foae saptdmanala, care s'a tiparit intre 1870 1876, in
cea dintai tipografie barladeana, numita Tipografia Asociatiunii
Unirea "1).

Acest ziar nu se mai gasete astazi in editie complecta

in nici o alta biblioteca.
S'au mai colectat apoi pentru Muzeul Istoric, un topora
1) Colectia aceasta am dat-o la Academia Romana. Ideia mi-a venit atunci cand am vazut halul in care a ajuns, la Casa Nationala, din Barlad, bietele colectiuni din ziarele locale, Paloda i Tutova, date de tipograful G. Catafani. Nu stiu acum daca din ele mai exista ceva.

www.dacoromanica.ro

219

de piatra, o sageata mica, un numar de monede romane (in

mare parte din bogatele comori dela Uricari i Plopana, din
judetul Tutova), apoi monede polone, moldovene0i, ruse0i 0
turce0i, parte de argint, parte de arama.
Aceste monede, dupa ce vor ii incredintate spre studiere
la persoane competinte, vor fi expuse in muzeu, cu regula
cuvenita.

b) Lucrdrile istorice, publicate in anul curent,

sau aflate numai tn lucru,
In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, fascicula 25,

din anul curent, paginile 13-15, s'a publicat de catre subsemnatul un mic articol asupra Cetatii de pamnt", de langa oraul
Barlad, cu vederea laturei de miaza-zi, i a coltului despre rasarit-rniaza-zi.

Iar in revista de cercetdri i marturii istorice Miron Costin",

anul al II, ce apare la Barlad, s'a publicat in No. 10 i 11, de

pe Oct. i Noemvrie trecut, dela pagina 13-149, de cdtre domnii
T. Pamfile i V. C. Nicolau, insemnari cu privire la mo0a,
satul 0 biserica dela Stfamba", din comuna Pueti, judetul Tutova, insemuari foarte interesante pentru trecutul bisericutei, sau
mai bine zis, a schitului Strmba, ce a existat candva acolo.
Asupra acestui schit, fost atarnator de Mnastirea Neamtului, voiu avea i eu mai pe urma de publicat ceva.
In timpul de fata, ma ocup cu imprimarea documentelor
mamastirii Flore0i, din judetul Tutova, cu adunarea inscriptiilor
cum 0 a insemnarilor de prin cartile vechi ale acelei rranastiri,
cari carti, in cea mai mare parte, sunt imprdtiate pe la diferite
biserici, de prin alte localitati.
Am fotografiat i o parte din obiectele sacre.
Mndstirea aceasta i0 are existenta de prin sec. al XVI,
primul ctitor fiind CrAste Ghenovici, Marele vornic al Tarii de sus.

Tot odata, ma ocup s scriu ceva i despre biserica Domneasca", din Barlad, ctitorie a Voevodului Vasile Lupu.
c) Ce ar trebui de fdcut pentru judeful Tutova.

Prin art. 2 al. III, din legea pentru conservarea 0 restaurarea monumentelor istorice, se pune indatorire Comisiunii i

www.dacoromanica.ro

220

organelor subalterne ale ei ca sg inventarieze odoarele vechi

dela toate mangstirile si bisericile din targ. Nu stiu dacg pentru
judetul Tutova s'a fcut phng acum de cineva vre-un inventar
special in aceastd privinta. De s'a fgcut, trebueste revgzut ; de
nu, trebue fgcut numai decal, fotografiindu-se toate obiectele
de arta.
Afard de aceasta, cred necesar a se face si un album al
tuturor bisericilor din acest judet, pan mai sunt Inca* in picioare
unele din vechile ldcasuri sfinte, de lemn sau de zid.
E bine apoi sa se semnaleze statiunile preistorice din acest
judet, sal se enumere movilele, ce sear parea mai importante,

de pe dealuri si de pe sesuri, si sg se ia msuri pentru conservarea lor, cel putin pang se vor putea face sapaturile si constatdrile cuvenite de persoane speciale.
Pentru aceste treburi ins, este absolutd nevoie de mijloace

materiale suficiente, iar lucrgrile nu s'ar putea face cu deplin

succes cleat in lunile de vara, din vacanta cea mare, in unul
sau doi ani dearndul.
Cu acest prilej, tin a mai supune la cunostinta d-voastrg,
cg, in vara curentg, mergand la Floresti, in interesul studiului
ce voesc a face, dupgcum am spus mai sus, am gasit doug
pietre de marmural, amndou in stare bung., cu inscriptii : una
in romneste, cu chirilice, prin care se constat clgdirea acestei
biserici, in anul 1694, de familia Costache" (in locul celei vechi
a lui Crste Ghenovici), si alta in greceste, din 1859.
Prima plated e asezat orizontal, dinaintea Usilor Impgratesti, iar a doua, tot orizontal, in mijlocul bisericiii, putndu-se
calm peste ele.
De asemenea, am mai gasit o piatra., tot de marmoral, si
tot in stare bung, cu inscriptia in greceste, avand data de 1859,
si servind actualmente ca' masa, in cerdacul spitalului.
Aceasta piatra, dupg cele ce se spune pe ea, urma sg. fie
pus la monumentala clopotnita a mngstirii ; deci nu-si are
locul aici.

Ca urmare, cu adnc respect v rog sal binevoiti a mijloci

ca, prin Onor. Casa Bisericii, sg se dispund ridicarea tuturor

www.dacoromanica.ro

221

acestor pietre cu inscriptii i asezarea kr in niqte privazuri de

lemn, anume facute.

Totodat, referindu-md la un raport al meu din Fevruarie

1914, din nou va. rog, Domnule Presedinte, sa binevoiti a dispune luarea de masuri pentru imprimarea legii asupra conservarii monumentelor istorice pe niste tablite de cartun 0 afisarea
lor pe la toate bisericile, scoalele i primariile din tara, asa ca
toata lumea s cunoasca aceasta lege, in toate amanuntele ei,
iar contravenitorii sa fie tra0 la rdspundere.
Primiti, VA' rog, Domnule Presedinte, expresiunea sentimen-

telor mele de cea mai inalta consideratiune.

Econ. I. Antonovici

LXXIV

Rugdciune alceituitd de preotul I. Antonovici pentru Monumental Eroilor din 1913, ridicat si inaugural la Bar lad, la
22 lunie 1914.
Doinnalui sei ne rugm,
Doamne, Dumnezeule Atotputernice si a toate Proniatorule,

Cela ce ai intocmit cu o aqa masurd qi cu o asa intelepciune

pre toate fapturile Tale din lume, incat noi ne minundm nu numai de a lor frumuseta, dar i de scopul sau randuirea fiecarui
lucru zidit de tine. Cela ce ai pus in sufletul omului simtul datoriei si al recunostintii 0 cu imbelpgare ai revarsat asupra lui
toate bunatatile j. binefacerile Tale. Cela ce ai primit i cu cereasca Ta binecuvantare ai rasplatit Altarele ridicate de stramo0i
notri, drept multamita pentru biruintele ce li-ai harazit asupra
vrajma0lor Legei, Mosiei si Neamului nostru Romanesc. Si acum,
cu fiiasca umilinta cazand inaintea Ta, Te rugam sa privesti cu
ochiul Tau cel plin de indurare si asupra momentului acestuia,
ridicat pentru vepica pomenire de parinteasca Ta binecuvantare,
ce a fost i. 'in trecutul an asupra slujitorului Tau devotat si
cumpnit, Maria Sa Regele nostru Carol I, i asupra Poporului
Roman.

Si fa, o Doamne, ca acest Monument pururea sa aiinteasca

osta0lor noqtri qi noua tuturor celor de fata:si viitori, ale Tale
binefaceri, insuflandu-ne dragoste until catre altul qi imbarba..
www.dacoromanica.ro

222

tfindu-ne in vremea nevoei la fapte marete i viteje0i spre a

pastra cu scumpatate mo0a ce o stapeinim, i a ne redobandi
hi partile acele ce sunt fa:pile dela tara noastra, de viclenia, de
lacomia i de slava cea deart omeneasca. $i ne invrednicete
ca, servindu-Ti intotdeauna cu statornica credinta i urmand
intru toate poruncilor Tale, sa-Ti inaltam neincetat cuvenita multamire i marire, Tie uauia Dumnezeu, celui in Treime, Tatl,
Fiul i Sf. Duh, acum i pururea 0 in vecii vecilor. Amin.
NOTA. Rugaciunea aceasta am alcatuit-o, din trebuinta ce am simtit atunci cand, cu adresa No. 8042, din 20 Iunie 1914, am fost invitat de
d-1 Primar al orasului Ballad, N. Simionescu, ca sa oficiez la inaugurarea Monumentului, in termenii urmatori Cucernice Parinte, un comitet de initiativa

a hotarat sa se ridice un modest Monument de pioasa amintire a celor morti

pentru Patrie, in campania anului 1913. In acest scop am onoare a ma adresa
Cucerniciei-Voastre, rugandu-va sa bine-voiti a oficia serviciul religios, pentru
pomenirea celor morti i inaugurarea Monumentului, care va avea loc Duminica, 22 Iunie, ora 9 dimineata, pe platoul dela Cazarma Reg. 12 Cantemir".
Monumentul, constand dintr'un stalp de piatra, bine lustruit si cu numele ostasilor tutoveni, morti in campania din 1913, este asezat pe varful unei
movile vechi, la sud de cazarma Reg. 12 Cantemir, din Barlad.

LXXV

CUVANT

/inut in Capela Scolei Secundare-profesionale de fete N. R.

Codreanu",-din Barlad, la 25 Noemvrie 1914.
Frafilor, surorilor si fiicelor,
Dumnezeu, facand lumea aceasta, a inzestrat-o in chip admirabil cu tot ce a tiut El ca este de nevoe. Omului in deosebi,
pe langa puterile trupe0i, i-a harazit i puteri sufleteti : minte,
simfire i vointa, de care ajutandu-se, sa poata propa0 in toate,
conducandu-0 cu mult chibzuinta paii viefii. De aceia Sf. Apostol Pavel ne atrage luarea aminte i ne indeamna ca sa nu
firn nesocotitori de aceste daruri, zicand Vedefi sa umblati cu
paza, nu ca cei neintelepti, ci ca cei intelepti, rascumparand
timpul, pentru c zilele rele sant" (Efes. V, 15-16), adica Ca noi
cre0inii sa nu ne asamanam, in purtarea noastra de toate zilele,
paganilor, cari trdiau lard randuiala intre ei i care semenii lor,

www.dacoromanica.ro

223

Asupra Indatorirei de a viefui cu prudenfd sau infelepciune

voesc deci a cuvnta astazi cu prilejul sarbatorii sfintei Ecaterina,
fecioara cea prea tnfeleaptd, cum o numeste sfanta Biserica.
Intelepciunea ne este de o mare trebuinta in viata. Ea este
numarata intre cele 7 daruri ale Sf. Duh, si anume, ca cel intai,

si care, dobandit la Sf. Botez, ramane statornic la cretinul, carele nu curma prin pacat legatura dragostei catre Dumnezeu.
Intelepciunea este virtutea prin care omul isi propune sa facd
numai ceia ce este bine, cinstit si potrivit cu dreapta judecata
(Dr, Ath, Mironescu, Teologia Morala, p, 499).
Inteleciunea se cultiva si se sporeste prin invataturile a fe-

lurite cunostinti necesare in viata si in deosebi prin acele ale

Moralei Evanghelice ; prin practicarea indatoririlor religioase ;
prin ascultarea de povetile date de parinti, de invatatori in scoli,
si de oamenii cinstiti si cu experienta ; si din pildele vietei sfinWon Iata ce ne spune Sf. Scriptura : Fiule, din tineretile tale
agonisestiti invatatura si pana la caruntetile tale vei afla intelepciune" (Prov. IV, 10) ; Asculta invatatura tatalui tau si nu parasi

ceia ce te-a invatat mama ta, caci cununa placuta ele vor fi
pentru capul tau si lant pretios in jurul grumazului tau" (Prov.
I, 8-9) ; si iardsi : Intru multimea bitrdnilor stai si cu cel infelept te uneste" (Int. Sirah, VI, 35),
Mantuitorul Hristos, despre omul ce asculta sfintele sale
invataturi si le urmeaza, zice : Deci tot omul ce aude aceste
cuvinte ale mele si le face, il voiu asemana barbatului intelept
care si-a zidit casa sa pe peatra, si a plouat si a venit raurile
si au suflat vanturile si au lovit in casa aceia si nu a cazut ;
c era intemeiata pe piatra. Si tot cel ce aude aceste cuvinte
ale mele si nu le face, se va semana barbatului nebun, care si-a
zidit casa sa pe nisip ; si a plouat si au venit raurile si au suflat
vanturile, si au lovit in casa aceia ; si a cazut si mare era calderea ei" (Mat. VII, 24-27).
Si daca ne vom intreba : Cati oare din societatea crestina

isi zidesc casa vietii lor pe peatr si cauta a o ingriji asa ca

nirnenea si nimica sa n'o poata niciodata &drama ? raspunsul il
poate da oricine cunoaste starea societatei de astazi, unde, in
locul unor ocupatiuni si ingrijiri sufletesti serioase, multi se de-

www.dacoromanica.ro

224

dau numai la agonisita de placeri i distractii, iar unii

si de

vicii, fara a se gandi c Ii fac rau nu numai lor, dar i celor

de prin-prejur, si mai ales tinerilor generatiuni.
Intelepciunea ne invata sa fim prevazatori in toate lucrarile si intreprinderile noastre, pentru a nu gresi, duprecum ne
spune tot Mantuitorul prin urmatoarele cuvinte :Cine dintre voi,
vrand sa zideasca un turn, au nu intai se pune sa-si socoteasca
cheltueala, de are cu ce sa sfarsiasca. Ca nu cumva, punand
temelia si ne putand sfarsi, toti cei ce-1 vor vede sa inceap a-1
lua in ras, zicand acest om a inceput a zidi, dar nu a putut
sax*. Sau care rege, mergand spre a purta razboiu asupra altui

rege, au nu se pune mai intai sa se sfatuiasca, de va pute cu

zece mii sal intampine pe cel ce vine asupra lui cu doug zeci de
mii ? Iar de nu, Inca fiind acesta departe, trimetind solia, se
roaga de pace" (Luca, XIV, 28-32),
Si, la lumina acestor pilde i indemnuri, iari, dacal ne vom
arunca privirile in jurul nostru, vom afla in mare parte ; nepalsare, viata comoda, lux, risipa, lingusiri, neingrijire i lasarea totului in voia intamplrii sau mai bine zis in grija vrdsmasilor
panditori, pacat, in mare parte, de care ne facem vinovati nu
numai noi particularii, dar si acei cu sarcini obsesti ; de aici
lipsurile, zbuciurnarile i nesiguranta in orientare la vremele de
mare nevoe sau grea cumpana.
Intelepciunea ne povatuete ca s cumpanim vorbele 0 intreaga tinuta in relatiunile cu semenii nostril, spre a nu jigni
pe nimenea, stiind foarte bine cal i noi ne expunem la critici
si ralzbunari, i cu toate acestea, multi nu numai ca nu fac asa,
dar 10 ingaduesc a scorni i ralspandi felurite calomnii, amarand
tulburand linistea sufleteascal a gator fiinti nevinovate.
In fine, crestineasca ifftelepciune ne indeamna ca zilnic SA
ne observam neajunsurile i ca ne incetat s ne ingrijim de mantuirea sufletului, bine pregatiti fiind astfel in fiecare moment pentru
calatoria la viata de dincolo, la viata nematerial, datorii care

sunt atat de mult neglijate in societatea noastra, care se numeste crestina i romana.
Si de unde yin oare toate aceste neajunsuri i porniri neMai intai din prsirea lacasurflor sfinte, in zilele
norocite ?

www.dacoromanica.ro

225

de Duminici si sdrbatori, unde crestinul are prilejul in deosebi sa

se reculeaga, aducandu-si aminte cd, in afara de nevoile ce le
are pentru traiul material, are tot asa nevoe si de traiul sau
duhovnicesc, de propasirea sa sufleteasca sau morala ; apoi raul
mai provine din lectura scrierilor rele, cunoscut fiindu-ne cal oamenfi, cand ii vorba de trup, se feresc de alimentele otravitoare,
pe cand in suflet ingramadesc, M.I. sa-si dee seama, tot felul de
alimente daunatoare ; si in fine, din parasirea a multor din deprinderile noastre crestinesti si romanesti, si inlocuirea lor 7cu
alte obisnuinti straine, streine de bine, care, nu numai c nu pot
a ne indrepta pe cane cele netede, dar, din contra, ne inlesnesc
a aluneca pe cele colturoase. Si in acest chip, cineva, nezidindu-si casa sufleteasca pe peatrd, adicd, ne folosindu-se la a ei
cladire de materialul bunurilor duhovnicesti, lesne intelegem de

ce, la suflarea vnturilor sau a tot felul de necazuri si. ispite,

se prabuseste in adancul nefericirii si al pierzarii. Iata deci rezultatul imprudentei sau al neinteleptiei, iat nenorocirea la care
ajunge un individ sau o societate prin nechibzuinta.
Si acum, privind prapastifie cele ingrijitoare, care asteapta
sa inghita pe omul nepasator si neprevazator, s ne indreptam
mintea si inima la Dumnezeestile povete, ce ni se dau neincetat
de sfanta noastra Biserica, si s pasim cu toata staruinta si increderea pe calea mantuirii, pe calea ce duce la adevarata fedcire vremelnica, cum si cea vesnica ; pe care fericiri, fie ca bunul
Dumnezeu sa le dairuiasca cu mila si iubirea sa de oameni, prin
rugaciunele sfintei Marei Mucenite Ecaterina a caria pomenire o
savarsim astazi. Amin.
LXXVI

CUVANT

linut cu prilejul prohodului Cleopatrei C. lamandi, tn capela

$coalei secundare prof. de fete N. R. Codreanu"
din &sr/ad, 10 Martie 1915.
Intristatd adunare,

Sfantul Apostol Pavel, in Epistola sa catre locuitorii din

15

www.dacoromanica.ro

226

sprawl Filipi, intre altele, spune : Viafa mea este Hristos 0

mortea imi este catig" (I, 21). Aceste cuvinte le-a putut 0 le
poate zice, cu drept cuvant, 0 raposata, Cleopatra C. lamandi,
ce ne sta inainte. Dansa, cat a viefuit in lume, din copilarie qi
pana la ultima fasuflare, a urmat cu punctualitate invaTaturile Mantuitorului qi i-a agonisit o bogata comoara cereasca, o prefioasa

avufie yew-lied. $i aceasta se invedereaza din chipul cum a tiut

sali indeplineasca datoriile sale de evlavioasa cre0ina 0 de
build. romanca.

Cleopatra C. Iamandi s'a nascut in anul 1841 in satul Vinderei, de pe Jeravaf, acest judef, din cucernicii parinfi Joan (Enachi) Handoca i Ana, nascuta Sevastopol. Joan Handoca moare
de timpuriu, iar sofia sa, ramanand vaduva, s'a stramutat in crawl Barlad cu 4 cop1la0 ce-i avea (Iorgu, Ruxanda, Grigore
0 Cleopatra), unde cu multa greutate ii crescu 0 instrui. Cleopatra, din fire foarte inteligenta, fiind data intr'un Institut particular de fete, de aid, din Barlad, a urmat cursul Mvataturei primare i secundare, dupa programa acelei qcoale, catiganduli
astfel o cultura generala, pe care apoi o spori, in decursul viefei,
prin serioase 0 sarguincioase lecturi, mai ales cd cuno0ea bine
i limba franceza. Se casatori apoi cu Costachi Iamandi, fiul lui
Mihai Iamandi, din Barlad, cu care insa n'a convef nit decat numai 17 ani, dansul murind in anul 1883, fara ca din aceasta casatorie sa rezulte copii.
Dupa moartea sofului, Cleopatra a avut sa indure apoi 0
alte intristari ; in anul 1894 i0 conduse la mormant pe iubita sa
mama ; in 1902, pe sora sa, Ruxanda Gh. Codrescu ; i in 1907
pe fratele sau, Grigore. Toate aceste desigur ca nu pufin a costat-o, de0 &Ansa cu un cre0inesc i caracteristic cumpat se resernna. Sunt 5 ani, de cand Cleopatra se inbolnavi 0 boala se
intefi din ce in ce, pana cand in ziva de 7 Martie, dupace la
timp, se marturisise i imparta0se, isi dadu ob0escul sfar0t,
plansa fiind nu numai de ai sai, dar i de aceasta coald, cum
i de tofi acii pe cari i-au ajutat i sprijinit. Dansa, fiind foarte
milostivd, din cat a avut, intotdeauna a miluit pe saraci, a ajutat Biserici 0 Institufiuni caritabile, 0 aceasta ori de cafe ori i
se prezenta prilejul. Nu numai atata ; dar elansa, in dorul ce a
www.dacoromanica.ro

227

avut de copii a infiat pe o nepoata i a inzestrat-o cu toate cele

necesare la casatorie ; 0 apoi, vazand ca s'a infiintat $coala secundar profesional de f ate N. R. Codreanu", la cea dintai vizita ce i-a facut Directoara de atunci, Catarina Kracti, a finut
numai decat sa dee ceva coalei, i anume o iconit, Maica
Domnului, imbracata in argint, pentru a se pune in clasa sau
sala de cursuri, iar mai tarziu in urma unei lungi convorbiri 0
a propunerei ce i-a facut Directoara, in interesul unei serioase
educatii religioase a fetelor, i aceasta in senzul vederilor lui
Neculai Roca Codreanu, Cleopatra Iamandi se hotara a face o
Capeld, pe langa aceast coala, donand in acest scop, suma de
10.000 lei, Casei $coalelor, asociindu-se astfel i &Ansa la opera
marelui patriot Codreanu,
Iata i confinutul actului de donatiune, cu data 6 Iunie 1908 :
In dorinta ce am ca invatamantul in far sa progreseze

cat mai mult 0, cum acest progres il vad realizandu-se din zi

in zi mai bine, doresc sa contribuiu 0 eu cu o parte cat de mica
la inaintarea culturei 0 iubirei de lucruri sfinte.
In vederea acestora donez casei coalelor din Bucure0i
suma de 10.000 (zece mii) de lei in Bonuri,
Cu aceasta suma vrau sa se fac pe langa $coala profesionala N. R. Codreanu", din Barlacl, un mic Paraclis, care sa
serveasca pentru fatale ce yin la coala ca un lacaq pentru iubirea 0 slavirea lui Dumnezeu.
Aceasta cladire se va face, bine inteles, in marginele sumei
ce donez chiar imediat dupace Casa $coalelor va, primi banii,
odata cu inceperea constructiei noei aripi dela coala profesionala Roca Codreanu".
Planul, dupa care se va face Paraclisul, il va intocmi Ministerul ap cum va crede de cuviirrta, eu ne avand alta dorinta
decal ca in interior sa se fack i o loja jur imprejur, pentru ca
in timpul slujbei s poata sta corul coalei. Lasand ca doamna
Kracti, Directoara $coalei, sal fie supraveghetoarea a acestei
lucrari.

Pentru cele aratate mai sus subscriu acest Act cu propria

mea semnatura".
Ministerul, respectiv Casa $coalelor, accepta aceasta dona-

www.dacoromanica.ro

228

tiune, 0 apoi chiar in toamna acelui an, 1908, se 0 pusa peatra

fundamentala a Cape lei. In anul urmator M. S. Regele, cu Brevetul No. 164, din Iu lie 1909, conferi Cleopatrei Iamandi medafia Reisplata muncei cl. I pentru Biserica", iar Ministrul Haret
ii adres o osebit scrisoare de multumire.
De aceasta donatiune a fost pus in cuno0inta i P. S. Episcop de atunci, Konon, care, cu prilejul vizitei ce a facut
Cleopatrei Iamandi, a fost rugat de aceasta spre a-i dv tot sprifinal, ciace P. S. S. a 0 facut prin fixarea locului 0 observarea
planului intocmit de arhitectul Casei Bisericii.
Nobila Donatoare insa, din cauza boalei crescande, n'a pu-

tut lua parte decat numai la punerea petrei fundamentale a Capelei, in ziva de 25 Noemvrie 1908, nu insa 0 la sfintirea acesteia de catre P. S. Nicodem, in ziva de 7 Octombrie 1912,
w ca Actul Comemorativ ce este pus in piciorul Sfintei Mese,
fiind dus de mine acas, &Ansa l'a semnat pe patul de suferint.
Mare insa i-a fost bucuria cand s'a gatit 0 s'a sfintit acest Paraclis, 0 mult se bucura cand i se vorbea de acest slant
laca, bucurie i multumire ce a avut prilejul sa exprime i P.
S. Episcop Nicodem, la vizita P. S. S. din toamna trecuta.
Dar, Cleopatra Iamandi, ca i o mama ingrijitoare i prevazatoare pentru copiii sal, s'a gandit mai departe, 0 a rugat pe
Administratia Casei $coalelor ca, in locul raposatei Catherina
Pangrati, sa autorize pe d-1 Pangrati ca sa alba d-sa mai departe ochiul privighitor i ocrotitor asupra acestei Capele, ceia
ce s'a acceptat cu o deosebit multmire de amndoua partile,
Iata cine a fost Cleopatra Iamandi ; lat de ce vedem in
jurul ei o adunare atat de distinsa ; kVA de ce atate lacrimi pe
fetele tuturor ; lath" de ce nu numai rudele, prietenii i cunoscutii,

dar 0 $coala aceasta intreaga 0 alte multe institutii culturale 0

caritabile regreta arta= pierderea ei. Da ; dnsa, cat a trait pe
pamant, a fost o exemplara cretina, prin credina, generositatea
0 resemnarea cu care i-a indurat suferintele ; cum 0 o distinsa
romanca, prin faptele sale patriotice,
$i acum, suflete nobil, privindu-ti acest slant Idea ce l'ai
ridicat pentru slava lui Dumnezeu 0 cinstirea sfintei Martire Ecaterina, cum i pe cei ce cu dragoste s'au adunat in juru-ti,
www.dacoromanica.ro

229

mergi in pace spre a-ti primi rsplata in ceriuri, ce este prepha' tuturor acelora, carili intrebuinteaza bine, aici pe pamnt,
darurile ce i sunt date de Dumnezeu. Amin.
LXXVII

CUV ANT

linut In ziva de 20 lunie 1915, In Capela $coalei de fete N.

R. Codreanu", din Barlad, cu prilejul prohodului rdposatei
Ecaterina Bancescu, profesoard la aceasta
Intristatd adunare,

coald.

Iute ca qi o lumina suflat de \rant se stinge uneori viata

omeneasca, pentru care cu drept cuvnt striga mult incercatul
boy : Ca pamnteanul nascut din femee este cu viata scurta".
Precum o candela lovita de suflarea cea iute a vantului
deodata se stinge, de0 inca nu s'a isprvit untul de lemn din
ea, aqa se sfdreqte adeseaori 0 omul, iute qi pe nea0eptate,
de0 este prevazut cu untul de lemn, adic 5. nutriment, imbracaminte i celelalte.

0 astf el de intamplare, o astfel de nenorocire ne-au adunat qi pe noi astazi ; caci o moarte grabnica 0 nea0eptata stinse
duhul vietii raposatei, ce ne sta." inainte, Ecaterina Bancescu, pri-

cinuind o adnca intristare qi o ireparabila pierdere sotului sail

iubit, d-1 Dimitrie Bancescu, i mamei sale nemangaete, d-na
Maria Crmbu,
precum i qcoalei noastre, rudelor, prietenilor
0 tuturor acelora, cari au avut prilejul sa-i cunoasca eminentele sale calitati suflete0i.
Acum trei zile, Mercuri 17 Iunie, fusese la coala, luase
parte in sala de lucru cu elevele, pentru pregatirea expozitiei
lucrului manual hi qcoala, 0 pela 11112, plecnd acasa, unde
abia vazandu-0 sotul, fiind Inca deplin snatoasa i nesuferind
absolut de nimic,
deodata, dupa cteva momente, se puse pe
canapea 0 se jalui sotului ca nu se simte bine : o himoragie
internd se pronuntase cu mare furie ; i nu un medic, ci trei
fura adu0 pe data, pentru a-i salva viata, dar in zadar,
pentruca boala qi durerile din ce in ce crescura, aqa ca a

www.dacoromanica.ro

3(si

doua zi, Joi 18 Iunie, pe la orele 11 a. m., i0 dadura obtescul sfar0t, pe bratele sotului nemangaiat 0 ale mamei sale sfaOat de durere.
Privind aceasta nenorocita intamplare, unde este ochiul care

sa nu lacrmeze 0 unde este inirna care sa nu fie stransa de

durere ! Deoparte un sot vadav in cei mai frurno0 ani ai vietii,
0 o mama vaduv care deplange unicul sau copil,
pe unicul
sprijin pentru vremea batranetelor ; iar de alta o Scoala lipsita
de o vrednica profesoara.

In adevar, cand moare un om cu moartea cea mai ob4nuit, natural, Inca suntem patrun0 de sentimentele simpatice
ale durerei. In aseminea caz insa ne 1in4tim mai uor, caci, in
general, sau petrecem la momant oameni batrani, cari qi-au f acut cursul vietii, sau inmormantam pe acci, cari, de0 mai tineri,
totu0, hind cuprin0 de o board grea qi zacand mai mult timp
pe patul durerii, eram intru catva pregatiti pentru intimpinarea
ori carei intristri ; ins, cand se stange viata omului prin o intamplare nefericita, aqa fara de veste, precum este in cazul de
fata, ne aducem aminte de cuvintele dreptului qi mult patimitorului care a zis ; Ca pamanteanul nascut din femee este cu
viata. scurta". De aici cunoatem prea bine, intristati ascultatori,
cdt este de nestatornicd viata pdmdnteanului si putern trivd/a,
cum trebue sd vie/uim crestinesti I
Nestatornica este viata aceasta, pentruca nu tie omul,
cand ? unde ?
0 in ce chip iqi va pierde-D. Ne spune
o fabula c un cerb orb de un ochiu paqtea pe malul
unei mari qi ca sd nu se mai teama de vreo rea intamplane, s'a pus cu ochiul cel orb catre marea 0 cu cel sndtos spre
uscat, zicandu-0 ; dinspre uscat ma tern 0 intr'acolo trebue
sa vad bine, dinspre mare nu este nici o primejdie. Bine, dar
ce s'a intamplat ? Trecand o corabioara pe acolo, din intamplare
il vazu cordbierii, traserd cu arcele 01 ucisa. Sarmanul cerb !
Se feri de vanatori 0 l'a ucis corabierii ! Se temea dinspre uscat, 0 raul i-au venit dinspre mare ! De unde nu atepta, de
acolo i-au venit moartea. Aa este 0 omul, intristati ascultatori,
se fereqte adeseori de dumani 0-1 omoara prietenii ; se ferete
de mare 0 se inneaca in sangele sau ; se fere#e de tunetul 0

www.dacoromanica.ro

231

fulgerul ceriului
pamant.

qi-1

impresoara i omoard o nenorocire pe acest

Aceasta este nestatornicia vietii pamantqti. $i precum, in

general, nu se face nici o alegere intre fiintele omene#i, ce pe
rand le secera una dupa alta, aqa nu ramane scutit de intamplari nefericite i aducere de moarte nimene ; un filozof (Seneca)
din vechime a zis prea nimerit Pentru a produce un lucru,
natura lucreaza incet i pe rand ; ca sa-1 nimiceascd, lucreaza

iute i pe neaeeptate. Pentru a se zidi orw, se cer ani intregi ;

ca sa se nimiceasca, este de ajuns o orb:, un moment, ca sa
se prefaca o padure mare in o gramada de cenua".
$i daca viata noastra pamanteascd este atat de nestatornicd, este atat de ameninfata din toate partile i in tot minuntul o putem perde, s ingrijim insa sa nu perdem viata cea ce-

0-

reasca, viafa cea vepica in ceruri. Imparatul Solomon zice :

chii infeleptului in capul lui, iar cel fare: de minte intru intuneric

umbla".
Deci, necunoscand nimenea ziva sfar0tului sau, s ne sarguim intotdeauna a viefui cretinete, silindu-ne a catiga prin
purtarea noastra Darul lui D-zeu, pazinduli fiecare con#iinf a
curata i fiind gata intotdeauna cu fapte bune. Vie atunci moartea, cand va voi, ce poate sa-i Led omului, fara numai sa-i inchida ochii ca s nu mai vadd deataciunele lumei ? Ca s nu
mai planga nerorocirile vietii ? Ce alta poate sa-i faca, Far numai sa-1 ridice din aceasta vale a plangerii qi sa-1 aeze la odihna cea vemical ? Atunci moartea nu este infricopta, ci este
un somn de odihna, cum o numete sfanta Scriptura, i o calatorie fericit din viata aceasta plina de intristare catre imparafia
cerurilor ').
Reamintindu-ne, in aceste patine cuvinte, nestatornicia viefii
omului, precum i adevarul acela ca noi trebue sa viefuim intotdeauna creOnete, spre a fi gata oricand i la orice intam-

plare nea#eptata., s ne intoarcem acum luarea aminte la raposata qi s vedem ce fel i-a petrecut viafa intre ai sai i intre
noi pe acest parnant.
1. Rana aici dupl. Anghira Cre,F1ind sau Cuvntlri funebrale, pag. 36, de
Titu Vespasianu Gheaja, Sibiu, Tip. Arhid, 1875.

www.dacoromanica.ro

t caterina Bancescu s'a nascut in anul 1881 (in oraqul Galati), din parintii Hristof or Popovici, procuror, in acel ora5, 0 Maria Popovici

(ndscuta V. Dodu), Dupace termina invatamantul primar, urma

cursul liceal in pensionatul Filipidi, din Galati, i apoi 5coala
profesionala, gradul I 0 II, in Bucureti, intotdeauna fiind cea
intai intre elevele clasei sale. In coala profesionala se specializa

in croitorie, dandu-0 examenul de capacitate cu cel mai deosebit succes in anul 1909. A functionat mai intai ca ajutoare de
maistra la coala Codreanu din Barlad 0 apoi la Ramnicul&drat, ca maistra de lingerie, falra titlu, recunoscuta insa ca apta
0 pentru acest post. Dupace 0-a dat examenul de capacitate
in anul 1909, &Ansa fu numital provizor la Targu-Jiu, de unde
se transferal la Hu0 0 apoi la Roman ; iar acum de 10 luni,
iaral0 la 5coala Codreanu,
unde a 0 fost numita definitiv i
unde, in fine, se i stabili, lucru ce il 0 dorise, mai ales dupa
ce in anul 1908 Julie 6, se casatori cu d-1 Dimitrie Bancescu,
profesor la 5coala Normala, de ad, din Barlad. D-na Bancescu
avu nancrocirea sali piarda parintele sau Inca din anul 1886,
pe cand se afla numai de 5 ani, Iubita sa mama, d-na Maria Popovici, trecuta in a 2-a casatorie cu capitanul Crambu
(.1. 1901), i.0 puse toate silintele ca sal-i dee o instructie i o cre-tere cat mai aleasa, cautand a o indruma i spre o cariera, i
aceasta fatal de greutatile 0 vartejurile soartei unei femei, mai ales in zilele noastre. 5i straduintele i-au fost incununate de cele
mai stralucite succese, pentruca fiica sa, Ecaterina, nu numai pe
bancele coalel s'a distins, dar i ca sotie 0 ca membra 0 educatoare de eleve, cum i ca colega cu celelalte profesoare dela
coala noastra i de pe ori unde a fost. Sarguinta, exactitate, amabilitaiea. staruinta in lucrari, bunatatea i spiritul de dreptate,
erau podoabele cele mai pretioase ale caracterului ei.
Eminental sotie, distinsa profesoara, exemplara cretina 0
romanca, lath., in scurte cuvinte, cine a fost Ecaterina Bancescu.
lat de ce vedem astazi in juru-i o adunare atat de insemnata
0 o atat de mare tristetal pe fetele tuturora.

In o aseminea dureroasa imprejurare, unde oare ; sot,

mama, colege 0 colegi, prieteni 0 cunoscuti ai raposatei, pute-vom
gasi sufleteasca mangaere 0 alinare ? singura mangaere, ultimul

www.dacoromanica.ro

233

liman de mAntuire, nu-I gasim decAt in invatatura lui D-zeu,

unde lath ce ne zice : De suferiti ertare, D-zeu v trateazd ca

pe niste fii".
SA plangem deci aceast pierdere, insA nu ca cei ce n'au
credinta, 0 impreunA cu psalmistul sa. zicem : La ceriu ridic ochii inimii mele" ; caci D-zeu, parintele tuturor ne va mangala 0 imbArbta.
Iar tu, Doamne indurate, fiindcd nu este om in lume, care
sal fie viu i sa." nu grqeasca, ci numai tu singur e0i fr de

pacat ; curate0e prin Darul Tau 0 iubirea Ta de oameni pe a-

dormita roaba Ta de orice intinaciune a palcatului,

ertAn-

du-i ei toate grealele. Iar pe noi ne lumineaza 0 ne intArete

ca, aducAndu-ne aminte in tot momentul de nestatornicia lumei
ace0ia, qi ca.' moartea vine adeseori pe neasteptate,
s ne silirn a trdi conform vointei Tale, ca 0 noi odinioar sal ne facem
vrednici de bunAtatile cere0i i sal putem fi la un loc cu a1e0i TAi. Amin
LXXVIII

CUVANT

la fnmormntarea Economului Stavrofor loan Carp, prohodul

facdndu-i-se la biserica sf. Voivozi, 10 Marte 1917.
Intristat adunare,
Cu moartea par. Econom I. Carp dispare dintre noi preotii BArladului, un vrednic pastor, iar dintre profesori, ultimul din
ceata vestit a dascalilor cu cari s'a inceput i intemeeat liceul
Codreanu", din localitate.
VI-6sta inaintatd, de 89 ani, la care ii pltete ob0escu1
sfAr0t,ne face SA ne gandim asupra unia din cauzele lungimei 0 scur-

tArei vietii noastre. Cu totii tim ca.', in afar de vigoarea mo-tenit prin nastere, cum 0 de accidentele neprevazute ce se pot
intArnpla, lungimea vietii atArnd i dela modul cum omul tie s'o
intrebuinteze, de cum -tie sA se carmuiasca in traiul lui de
toate zilele. Cei ce mor, dupa o indelungata viata, ne sunt atAtea pilde frumoase de urmat. Si cum sal nu facem 0 lucrul atesta ? Noi, cari avem plAcerea i ne intrecem in atAtea, a imita

www.dacoromanica.ro

234

pe altii si Inca de multe ori in lucruri daundtoare, de ce asiminea pilde frumoase, sa fie trecute cu vederea ? De ce si ele s nu
formeze unul din obiectele de meditatie zilnica, ce ne-ar fi de
un folos foarte mare. 0, daca am face asa, multi n'ar intra de
timpuriu in cearta cu regulele morale, higienice si medicinale, si
deci ar fi scutiti de atatea suferinti, si de o moarte inainte de
verme, adica, inainte de a ajunge limita vietii omenesti.
Printele Joan Carp sau Catihetul, cum ii zicea toata lumea, multumita cresterii dobndita in casa pdrinteasca" i. in
scoald, in deosebi in Seminar, cum si intelepciunei sale, de care
s'a carmuit in tot decursul vietii, pe deoparte ferindu-se cu
ingrijire de tot ce ruineaza starea sufleteasca si fizica, iar pe de
alta sporindu-le si inoindu-le prin muncal si activitate, a ajuns o
vArst atat de frumoasd si si-au agonisit aatea merite, in biserica, in scoala si in societate.
Nscut in corn. Blegesti, acest judet, din p5sinti simpli sa.teni, dar plini de evlavie si dreptate de tard, tndrul loan Carp,
dupa ce facu clasele primare, pe la anul 1847 trecu in Semiunde pe anarul Veniamin din Mandstirea Socola, Iasi,
tunci era ca Rector Arhiereul Filaret Scriban, ucenic si continuitor al Marelui Mitropolit Veniamin, in propoveduirea vietii sfinte
duhovnicesti si in pregatirea evanghelica a pastorilor de suflete

pentru norodul nostru, ce intrase acum intr'o noual faza a vietii

si unde era acum totul de facut.
Tnarul Carp a fcut complect si in chip distins cele 8
clase ale Seminarului, unde, a in afara de limbele, greca, latina
s'i franceza, ce se invatau in scoald, odata cu celelalte studii teologice, literare, stiintifice, isi insusi si cunostinta limbei ruse.
Conduita sa exemplara fcu pe Filoret Scriban sa-i propuna intrarea in monahism ; dnsul in urma unei lungi discutii allland c n'ar putea face aceasta, Arhiereul Sriban il binecuvnta
si-i ura distins succes in rndurile preotimii de mir.
Venind la Barlad se casatoreste cu tndra Ruxanda, din
familia Sufletel si apoi se hirotoni preot pentru biserica aceasta
a sf. Voivozi, find numit si catihet al scoalei pregatitoare de
candidati pentru preotie, in locul fostului catihet Budescu. Iar in
1858, infiintndu-se liceul Codreanu", de aici, a fost numit ca

www.dacoromanica.ro

235

profesor de religie, post pe care l'a ocupat, predand Religia 0

la Externatul de fete, dup a lui infiintare in 1887, panal in
anul 1892, cand a eit la pensiune, dupa o activitate dascaleasca.

de 35 de ani.
Asupra chipului cum i-a indeplinit chemarea sa preoteascd,
nu numai cei din poporul bisericii acetia, dar din intregul ora5, cine

nu -tie punctualitatea cat 0 zelul cu care i0 indeplinia slujbele in

biserica i popor ? Cine nu tie sfaturile parinteti i staruinta in a
indrepta multe rele ? i, Doamne, cat era de respectat i ascultat parintelul catihet", multumit blandetei i modestiei fara

pereche, de care era inzestrat nobilul sau suflet. In fine, cine

nu fie apoi strddania i stairuinta ce a pus, alaturea de par.
Albu, i de negutitorul Costache Nicolau 0 a tuturor poporanilor pentru frumoasele reparatiuni i imbunatatiri ce s'au facut
bisericii acetia a sfintilor Voivozi

Parintele

Carp a fost un

predicator de valoare. A colaborat la revista Preotul", din Ia0,

unde a publicat din predicele sale.
Ca profesor la liceul nostru, parintele Carp, alaturea de
destinsul petagog Vargolici i ceilali dascali a tiut prin munca
i zelul su sa imprime o frumoas directiva morale". la atatea generatii de elevi, dintre cari unii au ajuns profesori universitari,
altii doctori, generali i chiar minitri.

$i pentru a ne face o idee de iubirea pastrata de elevi

pentru parintele Carp, voiu povesti cele auzite dela cineva
chiar ieri. Anume. Intr'o zi, intalnindu-ne 2 fo0i elevi de ai parintelui Carp, unul profesor universitar (Bujor) i altul literat i
m9 re poet (Vlahuta), se sfatuira sa vin numai decat la Barlad, ca
s vada. pe parintelul". Aci, ajungand ei i, fiind intr'o Sambeita,
dupa ce ii cdutard pe acasa i pe la biserica, 11 gasira, in fine la
cimitir, unde facea rugaciuni la un mormant. Ascultara i ei acele
rugaciuni cu capetele descoperite i, apoi, dupa terminare se
prezintard parintelui, zicandu-i pe nume i primind fiecare cafe
o binecuvantare mare, cum obinuia a face cu toata inima raposatul,
dar nu hied recunoscuti ; apoi dan0i spunandu-0 numele, acum prea cunoscute i vestite in toata tara, ce mare bucurie avu batranul preot i dascal bucuria se intelege, ce i-a
fost sugerata de veselia i prezenta a celor 2 foti elevi. Chiar

www.dacoromanica.ro

36

eu am avut prilejul, foarte de multe ori, ca s fiu intrebat, la diferite ocazii, de multe persoane marcante, despre parintele Carp,
spunandu-mi ca i-am fost elevi i cal-0 aduc aminte de mustrarile 0 sfaturile ce le dadea 0 cat de mult s'au folosit de ele
in' viata.

Nu pot nita ce bine-i sta ca fost profesor, profesor batran,

cand racu prilejul jubileului de 50 ani ai liceului, in 1908,
posatul Ministru Haret, il privia cu atata dragala0e 0, ca recunotint, i-a dat apoi medalia Rasplata muncii, clasa I, pentru in-

vatdmantul secundar, medalie conferita de M. I. Regele Carol I.

Ca parinte, sot i membru in societate, parintele Carp 0-a
indeplinit datoriile sale de aseminea in chip ludabil ; mare 0
nemangaiata i-a fost durerea ce a simtit cu pierderea iubitei

sale sotii, Ruxandita, 0 cat de mult 0 adesa i0 povestea frumosul traiu ce avusese in viata.
Pentru meritele sale in cariera preoteasca, Episcopul Silvestru i-a conferit rangul de stavrofor, iar M. S. Regele Carol
i-a mai conferit 0 medalia Serviciul credincios.
Iata cine a fost parintele Carp ; iata de ce vedem o adunare atat de distins in jurul cosciugului sail ; iata de ce atata
tristeta 0 regrete in sufletul tuturor celor de fata, directori, profesori ai liceului, i cetateni al oraplui, 0 desigur 0 a acelor
ce numai vor auzi de disparitiunea unui atat de valoros servitor
altarului 0 al coalei noastre,
Si, dupacum raposatul, intr'o aa lunga cariera preoteasca
de 60 de ani, pentru multi s'a rugat sa ne rugam acum Inca
odata 0 noi pentru sufletul lui, ca Dumnezeu sal-1 odihneasca
in lacaprile dreptilor, iar pe noi sa ne miluiasca 0 sa ne mantuiasca ca un bun 0 iubitor de oameni, Amin.

www.dacoromanica.ro

237

LXXIX

CUVANT
finut cu prilejul prohodului reiposatei Cecilia Oh. Alexandrescu,

profesoarei la $coala de fete N. R. Codreanu",

in ziva de 13 Octomurie 1917.
Msurate cu palma ai pus zilele mele t
statul meu ca o nimica este inaintea Ta.".

Intristatei adunare,
Mare i ne patrunsa de mintea omului este taina mortii.
Pentru liii veacului acestuia, cari nu zaresc cu ochiul credintei

nimic aproape din cele cereti, taina mortii este o pricina de

desnadajduire, iar pentru adcvaratii creOini moartea este o lege
fireasca, o conditiune a tot ce exista i are un inceput al exis.
tentii ; i numai prin ea se poate tinea echilibrul in privelitea
ce admiram in acest univers maret, opera desavarita a celui
Atot-Puternic. Moartea este pentru toti muritorii un impozit direct, .1 putem zice singtlrul impozit ce se plateste cu cea mai
m-re exactitate. Pentru unii moartea este o odihna, pentru altii
un chin ; pentru unii o izbanda, pentru altii o expirare, i pentru
toti in general, sfaqitul unui inceput, caci tot ce are inceput, in
asta lume fizica, are i un sfaqit. Dei nu trebue a fi de temut
moartea, intrucat prin ea mergem mai repede la limanul cel neviforat, totu0 omul, oridecateori s'a aflat fata in fatal cu moartea, cu victimele jertfite de nemiloasa-i ghiara, a trebuit sa cugete asupra acestei coase nemiloasa, care scalda omenirea intr'un ocean de lacrimi, mai ales in vremea de acum.
Aflati, in fata unei victime, a trebuit s cugetam mult asupra acestui tiran, care rupe fra mil legaturile cele mai tari,
sfardma iubirea cea mai mare a inimilor omeneti i zdrobete
cel mai pretios dar cu care ne-a hardzit bunul i milostivul D-zeu
viafa. Moartea ne curm firul zilelor vietii noastre ; desparte una
de alta cele cloud parti constitutive ale fiintii omene0, adica
desparte sufletul de corp ; i, in urma acestei desprtiri, corpul

www.dacoromanica.ro

238

se intoarce in parnantul din care a fost luat, iar sufletul merge

la cel ce l'a creat.
Primul pas pe care il facem, intrand in viata, este in acela
timp i primul pas pe care il facem 0 care momnt. Ne natem,
tralim i suferim deci, cu o singura conditiune, ca sa murim.
Viafa aceasta, dupacum ne spune sf. Vasile cel mare, este o
cafe ce incepe pentru fiecare din noi la intrarea in lume i se
termind la mormant. Santem in aceast viata numai ca ni0e caltori i trecatori. Viata este numai o casa de gazduire, adaoga
Marele Vasile, Mai curand sau mai tarziu, fiecare din noi pardse0e aceasta cas, in care stam vremelnice0e, qi, apucand pe
calea veniciei, din toate nazuintele vietii, din toate agonisitele,
nu ne mai insote0e decat faptele virtuoase ').
0 asemenea cale, un asemenea drum, pe care calatorim cu
totii s'a sfar0t astazi pentru repausata, Cecilia Alexandrescu,
distinsa noastra colega, profesoara de limba franceza a coalei
secundare profesionale de fete N. R. Codreanu", sotia adanc
indureratului nostru coleg, d-1 Gh, Alexandrescu.
Dansa, in urma boalei de friguri tifoide, cu o complicatie
de peritonith, iqi dete ob0escu1 s1ar0t in ziva de 11 Octomvrie
curent, pe bratele iubitului au sot i a iubitei sale mame, d-na
Repezanu,

Cecilia Alexandrescu s'a nascut la Turnu-Magurele, in anul

1879, din parintii Pandele Repezanu, avocat, i Zoe Repezanu,
institutoare. A urmat coala primard la Lo0orii de Vede, unde
mama ei functiona, la coala de acolo, ca directoara, absolvind
invatarnantul primar la etat2a de 9 ani. Dupd ce statu acasd un

an de zile, pentru a se mai desvolta fizice0e, dadu concurs 0

infra' bursiera in $coala Centrala, unde, in fiecare an, a eit
prima la clasificatie. Absolvind $coala Centrala, ce fuseserd -Iransformata atunci in Normal, a obtinut postul de institutoare 0
a functionat la Bacau un an de zile ; apoi a fost transferata, tot
ca institutoare, la qcoala No, 36 din Bucure0i, unde d-na Repezanu functiona ca directoara, 0 unde a stat numai un an, dup
1) Ran aim imprumutare 1. prelucrare ; nu-mi amintesc dup.& care autor,

www.dacoromanica.ro

239

care a plecat la Paris, urmand cursurile scoalei dela Sevre, cum

si alte speciale cursuri de limba franceza la Sorbona.

Inapoindu-se in tara a dat un splendid examin de capacitate pentru limba franceza ; si. cu tot acest examin a trebuit
s urmeze un an la facultatea de litere din Bucuresti si sa-si
treaca examenul de licenta in filologia moderng, obtinand acest
titlu cu mentiunea Magna cum laude.
Functionand ca profesoara suplinitoare de limba francazg
jumatate de an, fu numita cu titlu provizor in invatamantul secundar, la scoala profesionala din Husi, unde a stat dela Martie
1913 pand la Decembrie, acelas an ; iar dela Decembrie 1913 fu
transferata la Barlad, unde, aici la scoala secundara profesionatal de fete N. R. Codreanu", a functionat pana in prezent.

Iar acum doi ani, in 1915, s'a casatorit cu d-I Gheorghe Alexandrescu, profesor la liceul nostru.
Durere insd, ea, in urma boalei de care am amintit, isi
paraseste familia si intregul camp de activitate asa de timpuri. Si
a fost in intregime facultatilor sufletesti pang in ultimele momente, luandu-si rmas bun dela sot, dela mama si cei de prin
jur, si exprimandu-si adlncile sale regrete pentru pardsirea unei
vieti conjugale ca i-a fost atata de dragalasa, fatal de tin sot, de
care se simtia ca in adevar era mutt iubita si admiraia ; exprimandu-si, in acelas timp, si dorintele sale de cum sal-i fie inmormantarea.

Perderea repausatei este foarte mare, nu numai pentru familia sa, dar si pentru scoald, biserica si societate. Pe lang5. studiile distinse posedand si eminente insusiri sufletesti, si o aleas
educatie, Cecilia Alexandrescu a fost o exemplard sotie, o neintrecutd profesoara, o evlavioasa crestina si o luminatg. cetateana.
Mina de amabilitate si viiociune cucerise toate inimile colegilor
si-si facuse prietene din toate cunostintele. Ca profesoara, fat
de elevele sale iubite isi facea datoria cu exactitate, punctuali-

tate, conducandu-se de spiritul de dreptate si de parinteasca

chibzuinta ;

iar ca sora de caritate, cine nu stie cata favna a

pus in cautarea rnitilor, cand spitalul Crucii Rosii" era instalat

in aceasta scoalg ?
lath' pe cine am perdut dintre noi ; iata de ce durerea diswww.dacoromanica.ro

240

paritiei ei a paltruns adanc inima sotului, mamei, rudelor, colegelor si prietenelor, cum si a tuturor celor ce au cunoscut-o sau
numai au auzit de raposata si de modal cum stie sa-si cinsteasca
sexul prin munca si devotamentul in indeplinirea chemarii sale
pamantesti.

Si acum, intratati ascultatori, cunoscand scurtimea vietii

noastre, sa cautam, a ne agonisi neincetat comori de fapte bune
imitand sufletele cele alese, in devotamentele lor pentru bine,
in indeplinirea cu sfintenie a datoriilor.
Iar Dumnezeul milei si al indurarilor sa primeasca sufletul
cel nobil al raposatei Ceciliei Alexandrescu in cereasca sa imparatie si sa o curate de orice gresala ar fi facut, ca un om,
ori cu lucrul, ori cu cuvantul, cum ne spune sf. biserica si s'o
odihneasca in locasurile ceresti, ce sant pregatite celor drepti.
Amin.
LXXX

Cauzele decadentei religioase-morale

in tara noastrsa si remediile
de indreptare.
Scrise in Iunie 1918.

1. Cauzele decadenlei religioase-morale,

1. Vantul necredintei, ce a suflat asupra tarei noastre, venind din apus, unde a fost provocat mai ales de abuzurile papale 0 unde, in urma revolutiunii celei mari Franceze, indumnezeindu-se ratiunea omeneasca, se disprtui credinta 0 invataturile moralei crestinesti.

2. Introducandu-se in:cartile de Istorie ale scolarilor, din

Wile apusene, lectiuni anume in care s'au tratat si se trateaza
pe larg acele abuzuri, au crescut nenumarate generatiuni de tineri, protivnici bisericii occidentale ; iar ;cartile aceste, traduse
sau prelucrate, au fost introduse si in scoalale din tara noastra,
unde profesorii respectivi, neavand grija sau dln nestiinta, n'au
facut deosebire intre invataturile si organizatia, cum si conduita
bisericii ortodoxa fatal de stat, 0 intre cea romano-catolica, si

www.dacoromanica.ro

241

deci, tineretuj de aici a crescut in acela sentiment pentru biserica ortodoxa i aezamintele acestei biserici.
3, Nepregatirea cum se cuvine 0 mai din vreme a clerului nostru national, care, prin cultura 0 educatia sa, s poata
infrunta curentul postelentios, ce s'au deslantuit asupra societaltei noastre romane, curent care a contribuit la zapacirea i la

ivirea de neorandueli in viata de familie 0 in intreg poporul

nostru.

4. Lipsa unei directive unitare, prevazatoare 0 staruitoare,

care 4 vin de sus, cu privire la educatia morala in coalele

noastre, unde se pregatete tineretul pentru toate ramurile de
activilate ale statului. Voesc sa zic ca. nu s'a spus de autoritatea colara : daca dascalimea are a se tinea, in educatia tinerimei, de morala evanghelica sau de ratiune, totul a fost lasat la
voia intamplarii, profesorul de religie spunand una, 0 ceilalti
dascali, alta.
5, Lipsa de edhcatie religioase-morala a ostailor notrii i

deci a unei pregatiri sufleteti solide a lor, pentru vremea cat

sunt sub steag cum 0 pentru viata sociala, unde danii se reintorc dupd eirea din armata.
6. Introducerea pe deaintregul a codecelui Napolion, fard
a se tinea in seama i de canoanele bisericeti, cum este de
pita', cazul cu gradele de consangvinitate.
7. Neinfranarea pornirilor spre catig nedrept a marii majoritati a avocatilor, cari, povatuind pe clieatii lor vinovati, cum
s sdape de sanctiunile legilor prin dovezi i mdrturii mincinoase,
Imping pe oameni la jurdminte fa4e, iar pe criminali i delicventi,
la fapte rele.
II. Remediile.

1. Raul indicat mai sus sub No. 2, observandu-se acum in

urma, de autoritatea colara, s'au luat masuri ca, in programele
ce sunt in vigoare, sa se introduca, in clasa V-a liceal a, cuno-tinti din Istoria Bisericii Cre0ine, i in clasa VI-a, de Istoria Bisericii Romane.

Cred insa necesar ca, in loc de cate o orb: pe saptarnand,

s fie ate 2, i deci materiile ambelor cursuri sa fie mai desvoliate,

16

www.dacoromanica.ro

242

2. Sal se dee in Seminarii si in Facultatea de Teologie, ca

scoale speciale, o educatie mai ingrijita, potrivit cu menirea
preotului in Biserical si in societate, iar ca profesori, la aceste
institutii, sa fie numai preoti i numai in lipsa acestora i civili,
insa din acei civili cari sa practice in viata de toate zilele si
indeplinirea datoriilor religioase, iar nu de acei cari nu se marturisesc 0 nu se imprtesc niciodata, si la biserical nu se duc
sau se duc foarte rar, ba unii s'au vazut cal nu-si fac niciodata
cruce la rugaciune in clas. Ce sa mai zicem si de acei profesori cari si la curzurile lor uit cal dau lecii la viitorii preoti.
Apoi seminariile sal fie asezate afaral de orase, cum a fost, in
Iasi, Seminarul Veniamin" la Socola, rmanand numai Facultatea de Teologie pe langa Universitate, unde studentul sarguitor
s poatal asculta i alte cursuri i s fie in contact cu toat studentimea universitard.
Pe langal aceste, mai cred necesar ca.", dupa trecerea a primelor 2 clase din Seminar, Directorul, daca observal pe unii elevi
ca n'au dispozitii pentru preotie, sa-i trimeatal la alte scoale,

unde vcz voi, tot ca interni, i numai acei cari vor ramanea
pentru a invalta mai departe in Seminar, sa fie imbracati in
costum de clerici, chiar de ar rdmanea cat de putini, numai acestia s promit prin purtarea i aplicarea lor cal vor fi buni
slujbasi ai altarului. Dacal se va gasi vre-o alta modalitate mai
nimerit pentru facerea selectiunii cu atat mai bine.
3. Religia sal se predee in toate scoalele (adica si la cele
de meserii) i numai de preoti ; iar pe langa fiecare scoala secundara s fie i ate o capela, unde profesorul de Religie sa
slujasca si se predice.
4. Fixarea in Lege si in Regulamente a directivei ce trebue

a se avea in vedere si a se urmari cu staruinta in educatiunea

tinerimei, adica a directivei crestinesti, prin indeplinirea regulata
de Care elevi a datoriilor religioase, nelsandu-se aceasta educatie la voia
5. Introducerea in armata a preotilor militari, pe regimente
cari preoti, pe langa predici i celelalte indatoriri religioase, privitoare la educatia soldatilor, sal fie si directori ai scoalelor acelor regimente,

www.dacoromanica.ro

243

6. Punerea in concordanta a legilor civile cu cele biseri-

ce0 i fixarea in legea pentru functionarea Judecatoriilor,

Tribunalelor i Curtilor, a unei directive sau conduite ce judecato-

rul trebue sal o aib atunci cand este chemat a face apel la conifinta moral a impricinatilor 0 a martorilor, sub anume sanctiuni, Este o mare nenorocire cnd un judeca.tor este dispretuitor de cele sfinte, el care cere ca martorii s'a spue adevdrul cu

mana pe Santa Cruce. Mi s'a spus de un caz petrecut in Bucure0i, unde un judecgtor, fcand candva o constatare locald
intr'o gradina din mahalaua Ceau-Radu, i0 sufl fumul din tigara peste Santa Cruce, in fata acelora 132 cari-i asculta ca martori sub prestare de jurmnt.
7. Infiintarea unor Jurii sau comisiuni impAciuitoare, la tara

pe comune, iar la orw pe parohii, care sa aib indatorirea de

a interveni i a sta.rui pentru curmarea certelor in familie 0 societate, din capul locului, fiind astfel pazitoarele vietei morale
in popor. Acele jurii s fie compuse din parohul respectiv i din

2 cetateni, din cei mai distin0, ale0 din partea poporului respectiv.
NOTA. Memorm inedit. Mi s'a cerut in 1918 de d-1 S. Mehedinti,
Ministrul Cultelor i Instructiunii, i la intalnirea la sf. Sinod, tinut in Palatul

Mitropolitan din Iai, in edinta dela 25 Iunie 1918, a doua zi dup hirotenia
mea in Arhiereu, mi-a spus c' este de acord cu cele scrise de mine aici.

LXXXI

Ia*i, Vineri 1918 Iunie 21. Tundirea In monahism a 0rintelui Antonovici, a cdrui hirotonie In arhiereu se va face
Duminica 24 lunie.
Ieri Joi 21 Iunie a fost tuns in shima monahiceascA, la CeValue, de printele vicaru Antim, noul candidat de arhiereu,
printele Antonovici din Bat-lad, a carui hirotonie pentru aceasta
treapta va avea kc Duminicai dimineat, 24 Iunie, la Mitropolie.
Cercettor cu nesfax0t dragoste al izvoarelor privitoare la
Orapl i la Tinutul sau, pdrintele Antonovici de mult vreme
profesor 0, in ultimul timp, i delegat al Comisiunii Monumentelor Istorice, a dat, in Documentele Barladene" 0. in Actele relative la mo0a Bogdana, noi mijloace de informatie qtiintei despre
trecutul nostril.

www.dacoromanica.ro

?44

E pentru noi o bucurie ca.', in alegerea acelora cari sant

chemati a sta, nu numai in fruntea Bisericii, dar si in serviciul
devotat al moralitatii publice, voturile se opresc asupra unor
oameni de adevarata cultura si de frumos caracter, cari vor face
s se uite prin activitatea lor vremea cand pentru a fi arhiereu
ajungeau merite" care n'au a face cu sacra lor misiune.
(Din ziarul Neamul Rome Mesc, Director d-1 N. Iorga, anul XIII, No. 172,
Iai, Duminica: 24 Iunie 1918).

LXXXII

Iiii0, 1918 Iunie 23. Adresa Sf. Sinod No. 1666, prin
rare se face cunoscut Economului loan Antonovici, din Bdrlad,
alegerea i intdrirea sa, spre a fi hirotonit ca Arhiereu cu titlul de Bdrlddeanu, de I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
Prea Cucernice Parinte,
Prin Inaltul Decret Regal No, 1530, P. C. Voastra fiind intrit spre a fi hirotonit Arhiereu cu titlul de Barlddeanu, va facem
cunoscut despre aceasta, spre a va prezenta la I. P. S. Mitropolit al Moldovei intru cat locul vacant de Arhiereu se aft* in
jurisdictiunea canonica a I. P. S. Sale,
Primiti., Prea Cucernice Parinie, binecuvantarile Noastre
Arhieresti.
Preedinte,

f Konon Mitropolit Primat

Director,

Econ. Ovidiu Musceleanu

LXXXIII

Cuvantarea noului Arhiereu Iacov

Antonovici Barldeanul
finutd In Palatul Metropolitan din IaA in ziva hirotonisirii
de Arhieren, 24 lunie 1918.
Inalti Prea Sfintili Stdpdni,
Prea Sfinfifi,
Domnule secretar generat,
Mai intaiu multumesc CU adanca smerenie Sf. Sinod pen.
www.dacoromanica.ro

24

tru alegerea mea la treapta de Arhiereu, M. S. Regelui, pentru

confirmarea acestui act, 0 d-lui Ministru al Cultelor pentru c
a binevoif a ma recomanda.
Astzi prin punerea mnilor i rugaciunile L P. S. S. Mitropolit al Moldovei i Sucevei i ale P. P. S. S. conliturghisitori,
cdrora de asemini le multumesc, primind dela Dumnezeu

darul Arhieriei, vaid c un nou camp de activitate mi se deschide inainte, o grea sarcina simt ca." apas asupra umerilor mele.
Si aceasta pentru c, daca. apostolatul Bisericii condueatoare, in

tara la noi, a fost mai anevoios candva, mie mi se pare a fi

tocmai in timpul de fat, cand, prin evenimentele ce s'au scurs,
desvalindu-se multe din neajunsurile i greelile din trecut, s'a
valzut ca organismul vietii noastre sociale este adnc rAnit i c
are nevoie de o serioasai i grabnied. insAndtowe.
.

Raul, intre altele, mi se pare cal vine dela acei maitri ai

cldirilor thi.hovnice0i sau educatori ai tinerimii cari, nesocotind
piatra cea din capul unghiului, piatra credintei stramoe0i i a
conducerii evanghelice, s'au increzut numai in puterea ratiunii
omene0i, necondusa i nesustinut de harul lui Dumnezeu. Raul
provine de asemenea dela lipsa unei directive unitare, plind de
prevedere i stairuinta, care s villa de sus, 0 prin care s se
sileasc educatorii a se conforma principiilor evanghelice, stdruind in indreptarea abaterilor zilnice, prin cuvantul intelept i
prin pilde edificatoare.
Aa c, pe acei cari au nesocotit aceste, cum i resultatele
la care au ajuns, i-am putea asaimaina cu un om care i-a zidit
o cas fr temelii sAnaitoase, peste care venind apoi furtuni
mari i torente de ap, a edzut, i caiderea ei mare a fost.
Si, daca unei corbii ce plute0e pe Mari i Oceanuri, cand

timpul este linitit, Ii trebuie0e un carmaciu destoinic, pentru a

o conduce pe drumul cuvenit, cu cat mai mult se impune aceasta
destoinicie carmacilor, atunci cand vremea este tulbure i vazduhul
fralmantat de furtuni.
Opera la care Biserica este chematal acum s lucreze, pentru isp4irea i indreptarea greelilor trecutului, este foarte mare.

Ea nu se va putea indeplini decal printr'o apropriere cat mai reala de poporul nostru, prin observarea cat mai in de aproape a vietii

www.dacoromanica.ro

246

si a nevoilor lui si prin o sarguincioasa staruint de a-I abate

de pe caile gresite.
De aceia fagaduiesc si acum innaintea lui Dumnezeu, a
Sfantului Sinod si a tarii mele c, pe cat puterile ma voiu ajuta
0 cel Atotputernic va da lumina ochilor miei, nu vor intreldsa
nici un moment de a conlucra cu cuvenitul zel la regenerarea
social si nationala a Patriei, alaturea cu I. I. P. P. S. S. V. V.
si cu chiriarhul meu, P. S. S. Nicodem, si cu toti membrii Sf.
Sinod,
cautand a imita munca si stradania celor ce lucreaza
pentru binele Bisericii, precum si a iubitei si mult incercatei
noastre Tani.
Trgiascal M. S. Regele si M. S. Regina!
Traiascal Principele Mostenitor si intreaga Dinastie 1
Traiasca Sf. Sinod.
Traiasca Romania 1
(Din Neamul Romanesc, Iasi, an. XIII, No. 176, Joi 28 Iunie 1918).

LXXXIV

Telegramg, 24 Iunie, 1918, CAlra*i, drumul Ia0ChiOnAu. Ministrul S. Mehedinfi, cdtre I. P. S. Mitropolit
Konon, Iasi.
Regret ca din cauza circulatiei intrerupte nu pot fi la hirotonia noului ales. Urez Sf. Sinod ca sa se bucure vreme indelungata de calaborarea vrednicului Arhiereu. Pentru vremuri
grele ca cele de azi trebuesc inaltati peste tot oameni cu adevarat chemare. Si sunt incredintat ca. noul Arhiereu va raspunde intru totul sperantilor pe care guvernul le pune in Prea
Sfintia Sa pentru opera de inaltare a Bisericii.
Ministru Cultelor, S. Mehedinti
NOTA.
Domnul Mehedinti era dus in Basarabia, la ChisinAu, pentru
instalarea in scaunul de locotiitor de Arhiepiscop a P. S. Nicodem, Episcopul
Husilor. Din cauza intreruperel trenurilor, pricinuila de inundatii,
d-1 Mi-

nistru n'a putut fi fat la hirotonia mea si n'a putut lua parte la masa canonica ce am dat atunci. A fost suplinit prin d-1 Cadere, secretarul general.

www.dacoromanica.ro

241

LXXXV

Arhiereul Iacov Barladeanu

S. Sa parintele Ioan Antonovici, bine cunoscut in ora wl
nostru ca profesor i preot a pait pe treapta cea mai inalt5.
bisericeasca, find hirotonisit Arhiereu la eparhia Huwlui.
0 alegere mai nimerita nici nu se putea, parintele Antonovici _find o fala a bisericei noastre qi a invatamntului.
Ca profesor de religie la liceul Codreanu din localitate,
sunt atatea generatii de elevi cari pomenesc cu drag numele
sau. Ca scriitor s'a manifestat in mod cu totul stralucit in cercetarea migaloas a documentelor istorice, pentru cari Academia
1-a onorat cu titlul de membru de onoare.
A scris Monografia Bogdana, lucrare de mare merit, unde
Sfintia Sa a inchinat o munch* titanica de multi ani.
Nu se putea altfel, de oarece prin amnuntitele cercetari i
studii voia sa al-Me tarii intregi insemnatatea istorica a satului
Bogdana, locul naterei 0 copilariei Sf. Sale,
Dar in aceast directie parintele Antonovici are i alte
scrieri, despre cari e de prisos sa vorbim.
Pe noi Barladenii ne bucura foarte mult aceasta alegere in
persoana parintelui Antonovici, i.-i uram o pastorie rodnica i
indelungata, pentru binele Bisericei.
(Din Propaganda Conservatoare, Ballad, anul VIII, No. 14, Duminica. 22
Iulie 1918.

LXXXVI

Hu*i, 1919 Ianuarie 12. 0 scrisoare ceitre d-1 Ministru

I. G. Duca.
Prea Stimate Domnule Duca,
5tiindu-Va cat de mare interes puneti pentru binele obtesc
qi cat de binevoitor v'ati aratat intotdeauna Care mine, de can('

am avut fericire sa fiu cunoscut de d-voastra, imi permit a Va

adresa urmatoarele randuri.
Iat ce voesc a v comunica. Rana mai ieri-alaltaeri oamenii au samanat i i-au aqezat locuintele pe unde au putut

www.dacoromanica.ro

248

0 cum au putut. Acum insa, cand, din mila lui Dumnezeu qi

ravna conducatorilor no0ri patrioti, s'a hotarat improprietarirea
saltenilor in chip atat de larg, m'am gandit i eu la nite mijloace
ce s'ar putea infalptui in prezent mai bine ca ori cand. Anume :
impartirea mo0ilor marl., in regiunile deluroase, s li se dee locuitorilor, ogoarele sau trupurile de pamant, in lungiqul dealurilor, mai ales unde aceste sunt inclinate mai mult, qi nu in curmeziqul lor. Si aceste, pentru cuvantul c, daca palmantul se ar in
lungis, pe terenurile inclinate, se formeazd cu timpul haturi, ce

opresc o parte din apa de pIoae 0 din cea de omalturi, ce este

de mare folos pentru salmalnalturi ; pe cand daca acele terenuri,
sunt arate in curmeziq, se formeaza mancaturi de apa i cu tirnpul chiar rapi, cele dinti stanjenind desvoltarea vegetatiei, iar
cele de al doilea aducand pagube iremediabile stalpanilor acelor
parnanturi.

Mai cred cal tot acum ar fi bine sa se aleaga. locuri pentru

sate, intelegand pe unde ele sal fie aezate in viitor, i deci sa
se poata realiza intr'o zi comasarea populatiei in comunele rurale, De asemenea locurile pentru islazuri, iazuri i impaduriri,
mai ales pe unde aceste din urma lipsesc cu desalvar0re. Islazurile, iazurile i padurile, astfel formate, sa fie proprietatea comunelor, trebuind, pentru aceste s e facd anume randueli de
folosintal.

Documentele, ce ati binevoit a-mi incredinta, fiind aproape

toate trascrise, cu venirea mea in Bucure0i, le voiu aduce,
Binevoiti, Va. Tog Prea Stimate Domnule Duca, a primi, cu
acest prilej, asigurarea despre inalta stimal i admiratiune ce Va
pastrez.
t Arhiereul Iacov A. Warrideanu
Huqi, 12 Ianuarie 1919.

LXXXVII

Vaslui, 3 Fevruarie 1919. Vizila P. S. S. Locolenentului

Episcop de Husi la Vaslui.
Prea SI, Iacov Barldeanu, Locotenent de Episcop al Eparhiei HuOlor, a sosit in ziva de Vineri 22 Ianuarie, la Vaslui,

www.dacoromanica.ro

NO

A doua zi Sambata a oficiat un parastas in Biserica SL

Treime, pentru ostasii morti in rdzboiu, in asistenta autoritatilor
civile si militare, tinand o calduroas cuvantare despre jertfa

acestor martiri ai neamului, si recunostinfa ce trebue

sa" le

p6str'dm.

Iar in Duminica ortodoxiei, 24 Ianuarie, cu ocaziunea patronului Societatei Ortodoxe a Femeilor Romane, filiala Vaslui, a
savarsit Sf. Liturghie in Biserica Adormirea", care devenise ne-

incapatoare pentru multimea de credinciosi ce se adunase la

aceast slujba de inaltare si edificare sufleteasca.
Prea Sf, Sa prin cuvinte bine simtite arata imp ortanta zilei, motivul pentru care Societatea Ortodoxa si-a luat ca patron
Duminica Ortodoxiei, incheind cu un calduros apel de a se veni
in ajutorul orfanilor din razboiu.
Urmeaza imediat o cheta in biserica de la care rezult suma de 469 lei 50010.

Dupa terminarea slujbei, Doamnele din comitetul societata

impreuna cu d-1 Sassu si Florian, primarul orasului, au venit la
locuinta protoereului, unde se afla Prea Sf, Sa.
D-na Gorgos, secretara Societatei face o dare de seama
despre mersul Societatei si d-na Partenie, casiera, despre starea
financiara. Prea Sf. Sa aduce laude doamnelor, pentru devotamentul cu care isi indeplinesc sarcina ce si-au luat, indemnandu-le si incurajandu-le s continue cu aceeasi ravna si dragoste
pentru fard i. neam. D-1 Sassu arata influenta morala ce a avut
slujba si cuvantarea Prea Sf, Sale asupra credinciosilor, precum
si omotiunea curat pe cari au avut-o cei cari i-au ascultat predica plin nu numai de lumina ci si de o duioasa bunatate si
blandeta crestineasca.
Prea Sf. Sa a multumit d-lui V. P. Sassu, pentru concursul
ce da Societatei.
Dupd amiaza, insotit de protoereu, a facut P. Sf. Sa vizit
la cateva persoane notabile din oras.
Ne avnd tren, a ramas in localitate pana a doua zi Luni
la 11, cand a plecat spre Barlad.
De dorit ar fi ca aceste vizite s se faca de Chiriarhii Bi-

www.dacoromanica.ro

250

sericei cat mai des, venind in mijlocul poporului, caci ar contrebui

foarte mult la ridicarea starei religioasa-morala a lui.
(Din Democratul, Vaslui, anul XII, No. 13, D-ch 3 Febr. 1919).

LXXXVIII

Prea Sfintitul Iacov *i Catedrala

Eroilor din Wax lad (4 Aug. 1919).

In ziva de 4 August c. a avut loc in Sala Palatului Administrativ o intrunire a fruntasilor orasului nostru, convocata de
P. S. S. Arhiereul Iacov Antonovici-Barladeanul, care, primind
locul de presedinte al intrunirei,7 a aratat in cuvinte frumoase c
scopul convocarei este a se lua initiativa ridicarei in orasul Barlad a unei mari catedrale care sa fie in a cela timp o lucrare
monumentala demna de admiratia urmasilor. La ideia ridicarei
unei asemenea catedrale se poate uni ideia de a ridica un monument in arnintirea eroilor, din judetul Tutova. morti in razboiul pentru intregirea neamului.
In acest mod noua catedrala, supranumita a eroilor, va
vorbi generatiilor viitoare de vitejia celor cari s'au jertfit pentru
tara si neam, al caror nume va fi inscris cu litere de aur intr'un
loc ales al catedralei si pomenit in toate rugaciunile. Catedrala
va vorbi totodata urmasilor de pietatea noastra si de gustul frumosului care va rezulta din opera de art carelva fi catedrala
din Bar lad.

Cuvintele calde ale P. S. S. au gasit cel mai puternic ecou

in numeroasa asistenta.

Dupa P. S. S. au luat pe rand cuvantul si au vorbit in

senzul aratat mai sus, d-nii Grigore D. Vasiliu, G. Alexandrescu
profesor, Dr, Teodor Cerchez, S. S. Preotul Ghia si Dr. I. Boian,
Procedandu-se la alegerea unui comitet a fost- proclamat
presedinte de onoare P. S. S, Arhiereul Iacov A. Barladeanul.
S'a proclamat apoi ales un comitet activ compus din toti
fostii, actualii si viitorii senatori, deputati, prefecti si primari ai
judetului Tutova si orasului Barlad, care va putea coopt a membri in comitet i alte persoane cari vor gasi cu cale.

www.dacoromanica.ro

251

In momentul ridicarei edintei s'au

i.

subscris aproape

8000 lei.

Sedinta a fos ridicata in mijlocul celei mai calde insufletiri.

(Din Viitorul", Bar lad, anul XII, No. 34, 7 August 1919).

LXXXIX

ALOCUTIUNE
cu prilejul Parastasului oficiat la Biserica Domneascei", din
Bar lad, pentru rposatul Alexandru Vla-hul, in ziva de
2 Februarie 1920.
Fralilor,
Adunatu-ne-am ca sa.' facem pomenirea unuia din cei mai
insemnati poeti i. literati ai tarii noastre, pomenirea tutoveanului iubit, Alexandru Vlahuta. Praznuind insa, fratilor, virtutile lui
pe terenul culturei nationale, aducem prin aceast pioas recunotinta Celui Atotputernic pentru darurile spirituale cu care a
inzestrat pe om, facandu-1 capabil de a scormoli i. a da la iveald multe cunotinti qi multe adevruri, in formele cele mai
frumoase i mai placute.

Aceste daruri culturale fost-au cu imbelpgare varsate de

Dumnezeu in sufletul nobil a lui Vlahuta, care a fost una din
stelele luminoase, ce a strlucit in chip minunat pe orizontul cultural al Neamului Romanesc.
Admirand deci inaltele insuOri a lui Vlahuta, cum i chipul

cum dansul li-a pus in valoare, putem exclama impreund cu

sf. noastra Biserica : Mare eti, Doamne, i. minunate sunt lucrarile Tale, i nici un cuvant nu este de ajuns spre lauda minunelor Tale".
Multumind, cu acest prilej, initiatorilor pentru praznuirea
ce facem marelui nostru poet, pomenire in care dansul ne
apare ca pilda de munch' i de o exemplara stradanie pe campul
activitatii culturale, sa-i spunem nobilului disparut stramoetele

cuvinte : Sit tibi terra levis", i sa-i intonam din tot sufletul
nostru : Venica." sd-i fie pomenirea" I. Amin.

www.dacoromanica.ro

252

Xe

CUV ANT
pronunlat fn Catedrala Episcopahl din Buzem, la prohodul rdposatului Episcop Dionisie Climescu, In 9 Aprilie 1921, de
Arhiereul Iacov Antonovici Bdrkideanul, vicarul Sfintei Episcopii de Husi.
Intristald adunare,
Delegat fiind impreuna cu P. S. Platon Ploesteanul de catre
Inalt P. S. Mitropolit Primat, Presedintele Sf. Sinod, venit-am
la aceast Sf. Episcopie, spre a aduce raposatului Dionisie al
Buzaului sarutarea frateasca cea mai de pe urma", si, impreun
cu fratii preoti 0 poporul de ad, sa: ne rugam milostivului Dumnezeu pentru odihna sufletului mult regretatului nostru confrate.
Mare si. grea este, fratilor, misiunea unui Episcop, cum si
a oricarui preot in Biserica intemeiata de Mantuitorul Hristos.
Mare, pentruca ea vine dela Dumnezeu prin Harul Sfantului
Duh, ce se pogoara asupra-i ; grea, pentruca are a se conduce
nu numai pe sine, in viata, dar si atate suflete, ce-i sunt incredintate spre povatuire 0 conducere la manduire. Si, dacal grija
si raspunderea mare este pentru conducatorul unei corabii pe
luciul marilor si al oceanelor, tot astfel, ba Inca 0 mai anevoioasa a unui conducator de suflete pe marile si oceanele cele
atat de viforoas e ale acestei vieti, si mai ales in vremurile noashe. De aceia, acum, mai mult ca oricand, fiecare roman si. fiu al
Bisericii trebue sa fie neincetatat de straja, si sa-si indrepte cu
staruinta privirile spre farul cel luminos al invataturilor Evanghelice, propoveduite de Arhipastorii 0 Pastorii Bisericii, de
care 0 prin care invataturi strdbunii nostri s'au condus, pastrandu-ne neatinsa credinta si mo0a sau tara noastra.
Raposatul Episcop, Dionisie, a fost un zelos propoveduitor
al credintii 0 al evlaviei stramosesti, cum si al dragostei de
Tara, de Tron si de Dinastie, ce sunt chizsluitoarele de ordine
si de propasire, intru toate, a Bisericii si a Neamului nostru,
Prea Sf, Sa si-a incep ut cariera ca Preot si ca Institutor
in Targusorul Moinesti, din judetul Bacau, si. si-a continuat'o,
cand a ajuns Arhiereu, ca Director la Seminarul Central din

www.dacoromanica.ro

253

Bucuresti, i apoi, ca Episcop al Buzaului, in timp de 27 ani,

impliniti acum, la Buna-Vestire, cnd si-a dat obstescul sfdrsit.

Ca parinte de familie s'a silit sa-si dee o aleasa crestere
invatatur a. copiilor sai, asa ca dansii ocupd as-Uzi insemnate
functiuni si demnitati in societate.
Dnsul era un Ierarh inzestrat de Dumnezeu cu o fireasca
desteptaciune, imbogatita prin o deosebit. cultura Bisericeasca,
si era impodobit cu un suflet patruns de o adnca evlavie crestineasca si de un infocat patriotism.
Insusi M. S. Regele, alaltderi chiar, s'a exprimat catre I.
P. S. Mitropolit Primat i alte fete inalte bisericesti si politicesti,
c Raposatul Episcop, Dionisie dela Buzau, slujia foarte frumos si cu multd evlavie, si ca era un bun Roman". Ba, cu
acest prilej, Majestatea Sa, a povestit i un episod din timpul
razboiului, cdnd Buzaul, find ocupat de Nemti, Dionisie s'a opus,
cu mult curaj, ca dansii s nu ocupe si Biserica Catedralei Episcopale, cum facuse cu o alta Bisarica din Buzau. fiind gata
a-si expune acum chiar viata, daca s'ar fi simtit trebuinta.
Apoi, cine nu-si aduca aminte, cum milosul Episcop se ducea in
acea vreme prin maha'alele Buzaului, de impartia merinde populatiei sal-ace ? i cine nu-si aduce aminte cum ansul s'a osdrduit s fereasca de cotropirea nemteasca zestrea Bisericii i a
casei Fpiscopale

Fratele nostru, Dionisie, a avut, in cursul vietii i multe

necazuri, multe suferinte, multe suparari si, ca oHce vietuitor
pe Parnnt, n'a fost poate scutit i dansul de unele greseli,
de aceia, impreund cu sfanta noastr biserica, sa-i cerem dela
Parintele cel milostiv : In ceata alesilor, Doamne, si infra desfatarea raiului mult indurate, pe acesta ce, intru credinta, l'ai
mutat dela noi, salAslueste-1 ; Ca tu Mantuitorul nostru, ca un
stapan si parinte prea bun, ai pus Dumnezeiasca pocainta tuturor oamenilor celor ce gresesc, i deci i pe acesta invredniceste-1
Imparatiei Tale", Amin,

www.dacoromanica.ro

254

XCI

Husi, 1921 August 15. 0 scrisoare cotre d-1 Teodor Emandi, Ministrul Tore! la Belgrad, fn chestia preofflor veiduvi
din Serbia,
Prea Stimate Domnule Emandi,
Este un lung timp, de cnd n'am avut fericirea s v pot
vedea, pe d-voasted 0 pe d-na. Am auzit c, de Srbtorile Sf.
Pati, ati fost pe la Warlad, dar, atunci, fiind ocupat la reqedinta
episcopard, n'am putut sal yin pe la orawl nostru. Tot din 7 pricina ocupatiunilor multiple, nu pot a-mi permite sal merg i mai
departe, mai ales afarai din tara".
Zilele

trecute v'am trimes o mica broqurica Rnduiala

Sfintirii Steagului unei qcoale", publicat acum pe urm. Nu

tiu dac v'am trimes, cfind erati la Bdrlad, broura Wallastirea Flore0i" ; doresc sal tiu aceasta, pentru ca, in caz contrar, s'a" v'o trimet.
Cu acest prilej Val rog a-mi da voe, ca sa va cer oarecare
informatiuni privitoare la preotii vkluvi din Serbia.
Cunoa0eti ce mare eau dainue0e, din pricina aceasta, in

Biserica noastr Ortodox. La noi in Romania intregita. sunt

2500 preoti vgduvi. In primavara anului acestuia s'a tinut chiar
o adunare, in Buctire0i, a delegatilor adestor nenorociti slujba0
ai altarului, care, prin preqedintele respectiv, a prezentat un
Memoriu Sf. Sinod, in Iunie trecut. Sf. Sinod a ales o Comisiune, din care fac parte 0 en, ba sunt chiar raportorul acestei
c3misiuni. Titnpul sesiunei find scurt, am cerut ca s ni se
acorde timpul necesar pra la sesiunea de toamna, pentru a
se putea veni atunci cu un raport documentat, din toate punctele de vedere.
Si acum, ocupandu-m cu amintitul raport, am mare trebuintai sa," qtiu pozitiv asupra celor intamplate, nu de mult, in
Serbia, de unde a venit pe aici tirea c acolo s'ar fi casatorit
dinteodat 150 preoti, Si, dad faptul acesta s'a intAmplat cu adevarat, atunci Sinodul sau ierarhii respectivi ce masuri au luat
0 aceste pnd la ce punct s'au executat.

www.dacoromanica.ro

255

Chestiunea recasatoriei preofilor mireni nu este numai bisericeasca, este si sociala si chiar nationala. Tara noastra are
acum o mare nevcie de consolidare i preotul, fiind chemat

a indeplini un mare rol, ar treaui deci sa dispara deasupra lui

cat mai curnd orice invinuiri c i s'ar putea aduce, si din
punctul de vedere familiar.
kVA pentru ce mi-am permis a ma adresa d-voasixa poate
in momentele celor mai scumpe preocupari in interesele Tarii.
$i mi-am permis, fiindca Ira stiu patriotismul de care sunteti insufletit, i va cunosc indeajuns cat fineti la sfanta noastra credinta qi la Biserica noastra stramoqeasca, care in decursul vremurilor ne-a scdpat Neamul dela atatea grele incercari i primejdioase cotituri ale vietii sale istorice.
Sfarsind, transmit din tot sufletul, d-voastra qi d-nei, romane0i strangeri de mana i arhieresti binecuvantari.
Husi, 15 August 1921

XCII

18 Noemvrie 1921. P. S. Iacov, ArInereu Locotenent al

Sf. Mitropolii a Moldovei i Sucevei, lap!.
MINISTERUL

OULTELOR i ARTELOR
DIRECTIUNEA GENER. A CULTELOR
NO. 61228, 18 NOemvrle 1921

Prea Sfinlite,
Avem onoare a Va.' face cunoscut c prin Inaltul Decret
Regal No, 4666 a. c., Majestatea Sa Regele, a binevoit a va
confirma pe ziva de 1 Noembrie a. c., ca Arhiereu Locotenent
al Sf. Mitropolii al Moldovei i Sucevei.
Primiti, va." rugam, Prea Sfintite, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni.
p. Ministru, St. Brficl4teanu

Director, Ridulescu Niger

www.dacoromanica.ro

256

XCIII

La Ateneul din T'atara*, Iai

24 Noernvrie 1921.
Conferinta P. S. S. lacov Beirleideanu despre : Cultul Mortilor"
Luni 21 Noembrie a. c. la ora 3 p, m. P. S. S. Arhie-

reul Iacov Barldeanu a tinut la Ateneu conferinta anuntat

despre Cultul Modilor".Tvetacit46144-4 tiut s expun
sub o forma' plastica conferinta sa, 'atingand istoricul cultului
mortilor la diferte popoare i dovedind necesitatea de a atrage atentiunea noastrai asupra datoriei de a ingriji de mormintele ace-

lor ce prin amintirea trecutului pstreazd caracterul etnic al

neamului.

Dup conferinta P. S, S. Arhiereul I. BArlaideanu, d-1 Albert Ghica expune intr'un mod foarte documentat cele vgzute
de d-sa asupra Cultului Mortilor in diferitele localitti din Asia
i Europa, fcnd un inimos apel la solidaritatea tuturor de a
face s se respecte acest cult in toat forma civilizat a vremurilor, pastrnd amintirile trecutului nostru devotat bisericii i obiceiurile strdbune,
Printele Tincoca citete Statutul asociatiei Cultul Mortilor"
i se aprobd de numeroasa adunare, precum i comitetul general
qi administrativ.
Urmeazd apoi programul artistic al serbArei. D-nii Lupu
Ionescu i Terr execut Ave Maria de Gounod violoncel piano
qi org
foarte simtit, corul Ateneului cnt mai multe bucdti
cu obicinuita mdestrie,

Se iscallete apoi procesul verbal de formarea asociatiei

Cultul Mortilor" dupd care aleasa i numeroasa asistenta pafasete sala Ateneului, impresionat de aceast reuital ezdtoare.
(Din ziarul Opinia", Iai, anul XVII, No. 4357, Joi, 24 Noemvrie 1921).

XCIV

Ia0., 1921 Decemvrie 12. Agapa dela Epitropia SfdnIul

Spridon.
(Dup.& ziarul Opinia, Iai, Anul XVII, No. 4386, Mercuri, 28 Decemvrie 1921).

Urmand e veche traditie, functionarii aezaimntului Sf. Spri-

don, s'au intrunit asear la o agapa frdteascA,

www.dacoromanica.ro

257

Masa era prezidata de P. S. S. Arhiereul Iacov Barladeanul

vicar al Mitropoliei si. egumen al bisericei Sf. Spiridon. Sunt prezenti d-nii epitropi Rudolf Sutu r?.i doctor Hortolomei. Dintre functionarii casei iau parte d-nii Grosu Apostolescul Purcherea, $tefaniu, Friciu, Paun, Filipescu, Barcoveanu, Antoniade, Buznea,
Gh. Barcovanu, Ghitescu, Vasiliu, Preotul Chiriac, Bontes, Sihn,

Negrescu, D. Filipescu, Proca, Mircea, Dantu, Cozma, Cirilo,

Stancov, Mircea Oh., I. Badareu, Onescu, Maxim, Botez, Cucu,
Teodoru, Moroy, Em. Joan, Plopceanu, $tefainescu, N. Ionescu,
si. d-rele Lichnan s'i Maxim.
Au ridicat tuasturi, d-nii Arhiereul Barladeanu, Grosu,
Pulheria, Apostolescu, Parintele Gotcu, Stefaniu, Grigoras si Parintele Chiriac, aratand dragostea ce exista intre epitropi si func-

tionari, ceia ce a adus o calaborare frumoasa in folosul institutiunei, Inchina pentru d-nii Rudolf Sutu, doctor Hortolomeu si
Sturza.

D. Rudolf Sutu sclizand absenta d-lui Sturza, multumeste

functionarilor pentru toata dragostea ce ei aratd.
D. dr. Hortolomeu, releva felul devotat cu functionarii care
isi fac datoria, cu toate greutatile prin care trece asezdmantul.
Spune c in marginele posibilitatei, epitropia a cautat sa imbunatateasca soarta functionarilor. $i indeamna de a continua sa
ram'ae aceiasi functionari devotati, cari fac cinstea mare institutiunii i es en e.

In urma unei cuvntari a parintelui Gotcu si. a unui raspuns

al P. S. Arhiereului Iacob, adunarea face o manifestatie calold de
simpatie egumenului bisericei Sf. Spiridon.
Intr'o atmosfera de adevrata inaltare sufleteasca, agapa

traditionala a tinut 'Ana la ora 11 noaptea,

17

www.dacoromanica.ro

258

XCV

Ia0,1922 Ianuarie 13..Adresa Mitropoliei Moldovei pentru

canonica recunoastere si inteirire a P. S. Iacov in postul de
Egumen a Ma-mlstirii fi Asethmdntului Sf. Spiridon fi de Superior al Schitului Tara -/d, din Iasi.

P 1MEN
din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop si Mitropolit
al Moldovez qi Sucevei

Postul de Egumen al bisericei Sf. Spiridon din Ia0 qi Superior al Schitului Tarata din jud. Iaqi, fiind vacant prin decedarea P. S. Arhiereu Alexie S. Craioveanul.
Noi prin adresa No. 3450 din 26 Octombrie 1921 catr5.

Epitropia Generala a Sf. Spiridon din Iaqi, am convenit a se

numi in acel post P. S. Arhiereu Iacov Barlddeanul, Vicar al Sf.
Mitropolii Moldovei 0 Sucevei qi avand in vedere pe deoparte
adresa No. 9 din 2 Ianuarie a. C. a Epitropiei. Aqezmantului Sf.

Spiridon, prin care ne in0iinteaza ca M. S. Regele cu Inaltul

Decret Regal No. 4723 din 1921, a binevoit a confirma numirea
P. S. Sale in acel post, care aminte0e conlucrarea Bisericei
prin Ierarhii ei in fruntea carora sta. Mitropolitul Moldovei la
intemeierea 0 conducerea acestui pios aqezamant, cum adevereqte
documentul de fondatie a fericitului intemeietor Constantin Cehan
Racovita Voevodul tarei Moldovei, din luna Ghenarie anul 1757,
dam P. S. Arhiereu Iacov Barladeanul acest Decret Metropolitan pentru canonica recunoa0ere 0 intrira in postul de Egumen
al Manastirei qi Aezamantului Sf. Spiridon din Ia0 qi Superior
al Schitului Tarata, 04 poftim a pa0 la indeplinirea insarcingrilor acelui post, potrivit Sf. Canoane, legilor qi regulamentelor
biserice0i, pastrand neatinsa atat unirea dragostei cu ceilalti

clerici ai acelui slant loca, cat qi buna intalegere cu Onorata

Epitropie pentru folosul qi prosperitatea acelui insemnat wzamant de binefacere 0 dragoste cre0ineasca.
Dat in reqedinta Noastra Metropolitana din Iaqi, astzi 13
Ianuarie 1922.
p, Director, C. DaRON
No. 175

PIMEN
Mitropolitul Moldovei i Sucevei

www.dacoromanica.ro

259
XCIVI

CUVANTARE
linutd la Rdpa Ga /bend; din laA cu prilejul punerei petrel
fundamentale la cleidirea pentru Cheferi0 21 st. n.
sau 8 Septembrie st. v. (in ziva Sf. Mdri0 1922.
Domnule Director al Casei Muncei,
Domnule Director Regional,
Cinstit asistenyi,
Mantuitorul nostru Iisus Hristos, adresAndu-se intr'o zi multimei ce-1 incunjura, a spus : Pentruce imi ziceti Doamne, Doamne,

0 nu faceti cele ce v5. invat. Tot cela ce vine la mine 0 aude

cuvintele mete i le implinete, val voiu spune cui se aseamnd :
Se aseamnd omului, care ii zidete casa, saphnd adnc 0 punand temelie de plated, 0. de aceia cnd se intampl vdrsare de

apal i se indreapt apele spre casa aceia, nu o pot doboth,

pentru cal este intemeiath pe piatra ; iar cel ce le aude i nu le
implinete, este asemenea omului, care ii zidete casa pe pamnt fdra.' temelie, 1 aceasta, cand yin apele asupra ei, se prbuete i pralbuirea casei acetia mare este".
Prin aceasta pilda, Mntuitorul Hristos a voit sa." ne arate
ca.', dupacum o clddire, cum este i cea de fata, pentru a fi temeinicd, are nevoe de o trainic6 temelie, tot aa. i orice alc5.tuire sociald, sau corporatiune in omenire, are nevoe de nite
anumite principii, pe care ea s. se sprijine 0 de care s. se clauzeasca.", spre a putea rezista in contra tuturor intemperiilor
vremurilor.

Acele principii se cuprind in invtdtura ce Mntuitorul ne-a

dat'o despre Dragostea sau Iubirea ce trebue sa." dainuiasca intre
acei ce-L urmeaz pe El, pentruca." : Intru aceasta, zice Dnsul,
va cunoate lumea c sunteti ucenici ai mei de yeti avea dragoste intre voi".
Dragostea aceasta este o smntal sfnt, ce crete i se
desvolt in sufletele curate i care, sub inrdurirea celorlalte invatturi Evanghelice, ii face pe acei oameni capabili de mari
fapte i de nepretuite jertfe pentru binele obtesc, pentru binele
omenirii. Iubirea sau dragostea Evanghelica ins5, trebue s'a. Se

www.dacoromanica.ro

260

sprijine pe dreptate, care este imparateasa virtutilor morale.

Personalul cailor ferate romane alcatuete o insemnata corporatiune, o pretioasa alcatuire in organizatiunea noastra sociala,
in care, ne aparat, trebune s domneasca dragostea i dreptatea
Evanghelica, cum trebue aceste, se intelege, ca sa domniasca in
intreaga organizatie a tarii noastre 0, in genere, a omenirii intregi.

In fata acestor directive Evanghelice, de care trebue a ne

calauzi, lumea aceasta, in care calatorim, ni se infatiqeaz ca un
intins ocean, pe care, fiecare din noi muritorii, plutim cu barca
noastra individual, avand cre0ineasca i umanitara datorie, pe

deoparte, a ni-o apara pe a noastra de lovire 0 de naufragiu,

iar pe de alta, a nu lovi i a nu primejdui pe ale altora.
Un vechiu cugetator, Hrisip, vorbind de intrecerile la alergari, pentru premii, cum se faceau in vremurile vechi, a zis :
Aceluia, care alearga, nu-i este ertat a pune pedica concurentului sau i nici a-1 impinge inapoi cu mane.
Dar, de cugetat qi de vorbit, in aceste, lesne este, greutatea st in cumpaneala i in chibzuirea conducatorilor, pentru infaptuirea dreptatii, de oarece le stau inainte ca ni0e mari piedid, egoismul, lacomia i risipa omeneasca. In potriva acestora
nu poate fi alt regulator 0 inlaturator, dupacum am vazut, decat
dragostea Evanghelica, care dupacum ne spune Sf, Apostol Pavel : Indelung rabda 0 este binefacatoare ; nu pizmuete ; nU
se trufe0e ; nu se inganfeaza ; nu se poarta cu necuviinta ; nu
cautd ale sale ; nu se intarata ; nu gande0e raul ; nu se bucura
de nedrept ; ci se bucura de adevar ; toate le sufere ; toate le
crede, toate le speed, toate le rabda ; iubirea niciodata nu inceteaza". (I Convint XIII, 4).
De aceste povete trebue a se calauzi conducatori 0 condu0, i noi toti, cari facem parte din unele sau altele din alcaltuirile societatii noastre romane0i, i aceasta mai ales astazi,
cand este vorba de consolidarea noastra nationala, i cand vedem i se simt ca avem atati vrama0 vazuti i nevazuti, miunnd atat in launtru cat i in afara de iubita noastra fara.
Si acum, vazand prevederile autoritatilor superioare ale
cailor noastre ferate pentru slujbaqii respectivi, sirguincio0 i devotati, ni se umple inima de bucurie qi admiratie pentru care?

www.dacoromanica.ro

261

in numele L P. S. Mitropolit Pimen i al meu, aduc cele mai

cordiale felicitari i multumiri amintitelor autoritati pentru parinteasca qi romaneasca d-lor ingrijire.
Si rog pe Dumnezeu ca cheferi0ii de aici i din intreaga
Romnie Mare, sa fie pururea patrun0 0 pururea calauziti de
duhul invataturilor evanghelice qi de iubirea de tara, ca astfel a
lor corporatiune sa fie intemeiat pe trainice i curate temelii,
pentru a putea danqii sta ca o stanch* neclintit, in fata tuturor
vijeliilor pestelentioase ale vremurilor de astazi, i aceasta spre
preamdrirea lui Dumnezeu, spre fericirea Romaniei intregite, cum

0 spre a lor buna stare.

Traiasca Majestatea Sa viteazul nostru Rege Ferdinand I
0 sotia Sa, prea buna noastra Regina Maria. Traiasca A. S. R.
Principele Carol, mo0. tronului, cu sotia sa, Principesa Elena, 0
intreaga dinastie Romana.
Traiasca conducatorii 0 slujba0i C.F.R.
Triasca Romania Mare.
XCVII

0 zi de Seirbtoare la lUad'ageni
16 Oclomorie 1922

Duminica 16 Octomvrie (3 Octomvrie st. v.), s'a sfintit Biserica noua cu hramul Sfintii Apostoli Petru qi Pavel din satul
Rad4eni, de catre Prea SfintialSa Iacov Barladeanul, vicarul Mitropoliei Moldovei i Egumen al Bisericii Sf. Spridon, dimpreuna

cu 12 preoti. A fost atunci o zi de Sarbatoare cum rar se poate

vedea in satele noastre.
Timpul fiind de toamn 1ini0it, indata ce s'a facut ziva,
a inceput sa se reverse in sat ca o mare multimea credincio0lor doritori de a fi fatal la o serbare cre0ineasca a.a de mare*.
La ora 7 0 jum. dimineata, se incepe serviciul dumnezeesc,
la timpul hotarat, multimea inconjoara de trei ori Biserica in
sunetul clOpotelor, avand in frunte pe Prea Sfiatia Sa Arhiereul
Iacov. In urma savar0rei sfintei sfintiri urmeaza Sf. Liturghie,
ale carei raspunsuri sunt date prea frumos de Societatea corala
Nicu Game' din Flticeni.
La sfagitul Liturghiei Prea Sfintitul Arhiereu, din strana
www.dacoromanica.ro

26
_

Sa arhiereasca, cuvanteazd credincio01or, incepe prin a some

ca e foarte adant miqcat de maretia locaplui acestuia de Biserica, ridicat prin ravna cre0ini1or credincio0. Dar nu e de ajuns
acest locaq ca s'a sfinfit, ci trebuie s fie intotdeauna plin de
ascultatori intru Domnul pentru a se adapa dela credinta i
invataturile Lui. Prin faptele noastre de toate zilele, sa dovedim ca suntem cre0ini adevarati.
Dupa P. S. S. vorbeqte din amvon Parintele Haralamb Teodoriu, parohul satului, care, in cuvinte bine simtite arata trecutul acestei vechi comune i face apoi istoricul noului locaq de
Biserica, cladit prin staruinta

locuitorilor

satului 0 din

in-

demnul raposatului Econom Miron Teodoriu, tatal parohului de

astazi.

Acest slant locaq dumnezeesc, spune Sfintia Sa, a costat

peste 250.000 lei. Din ace0i bani 15,000 lei au fost dati de Casa
Bisericei 0 15.000 lei de Prefectura judetului Suceava, prin staruinta d-lui Prefect N. Nemtanu. Restul sumei a fost adunat

dela locuitorii din Rad4eni, La alte sate sa ne ajute n'am cerut, calci nici n'am avut nevoie".
Au mai vorbit d-1 Administrator al Plaqii Moldova, Dumitru Sacara, care, a multumit locuitorilor ca au inzestrat acest sat
cu un monument aqa de mret,

D-1 N. Nemtanu iqi arata bucuria sa pentru fapta aceasta

a locuitorilor din Raidaqeni, care e vrednica de lauda.
Sarindu-se slujba dumnezeeasca, s'a inceput masa la care
au luat parte peste 2000 de oameni, toti mancnd i ospatndu-se din munca harnicilor rad4eneni, cad numai din darurile
lor s'a facut masa pentru toti cei ca au dorit sa mnnce.
Se cuvine sa se tie, ca la cladirea Bisericei din Radaeni,
au fost locuitori cari qi-au lsat munca i gospodariile lor, ani
de zile, stdruind qi punnd chiar averea lor, la lucrarile ce erau
de facut. Numele acestora este vrednic de tinut minte acum 0
intotdeauna. Ei sunt : Gavril I. Gavril, Vasile Green, Gh. V. C.
A Mariei 0 Miron Pintiliei. Vreme de 11 ani ace0ia au fost cei
mai neobositi struitori pe langa ceilalti locuitori ai statului.
Sal le fie cinste qi sa fie siguri ca fapta lor nu va ramfinea
nerasplatita in imparatia lui Dumnezeu,
www.dacoromanica.ro

263

pupal scurgerea de 300 de ani, Radasenenii ridica acest

nou lacas de Biserica, urmand pilda Domnului Moldovei $tefan
Tomsa, care la 1623, pune temelia vechei Biserici a satului cu
hramul Sf. Mercurie,
Atunci, ca i acum, Domnul i Dumnezeul nostru s'a bu-

curat c mai sunt crestini care-si merit cu adevarat numele.

Tara care are astfel de locuitori, nu poate sa piard,
V. CARDA$
InvatAtor

(Din Vestitorul satelor", Bogclane#i-Suceava, anul X, No,

1-2,

1-31

Ianuarie 1922).

XCVIII

Solemnitatea din Bace*ti (jud. Roman)

5 Noemurie 1922

Duminica, 5 Noemvrie, a avut loc solemnitatea punerei pietrei fundarnentale pentru noua cldire a medicului prirnar din
spitalul dela Bacesti. Cu aceast ocazie s'a facut i o pomenire
pentru odihna sufletului donatorilor frati Lascarachi l Mihait
Mihalachi, cari au donat Epitropiei Si, Spiridon, rnosia i padurea din corn. Bacesti.
S'a facut mai intai un serviciu divin, la Biserica din Bacesti,
de P. S. S. Arhiereul Iacov Antonovici Barladeanul, vicarul Mitropoliei Moldovei, insotit de preotul Chiriac Nicolau si diaconul
Chesarie $tefanescu, din Iasi, si preotii din Bacesti i Dumesti.
Biserica era plina de lume, mai ales din locuitorii com. Durnesti cari au tinut sa asiste la acest serviciu. Dupa savarsirea
serviciului religios, P. S. S. Arhiereul Barladeanu a tinut a predica frurnoasa, dupa care toath asistenta in frunte cu P. S. S.
au plecat in procesiune la cimitirul targului, unde se afla ingropata familia Mihalachi.

Era ceva inalltator aceasta procesiune la care a luat parte

o multirne imensa. Tot cu aceasta ocazie s'a facut i parastasul
pentru odihna d-rului Balteanu si a eroilor rnorti in rasboiul
v
pentru intregirea neamului,
Dupace s'a savarsit i aceast pioasa solemnitate, multimea in frunte cu P. S. Arhiereu cu d-nii Epitropi se introrc la

www.dacoromanica.ro

6.4

4.ital, unde are loc solemnitatea punerei pietrei fundamentale

pentru mrirea cla"direi spitalului, prin locuinta medicului primar.
Serviciul religios este oficiat de asemenea de P. S. S. Arh, Barldeanu

inconjurat de cler. S'a semnat apoi urmdtorul act comemorativ

de eatre P. S. Arhiereu i d-nii : C. Chilimoglu, Gr. N. Teodoru, epitropi, d-1 Dafin, directorul Epitropiei, d-na doctor Bailteanu, E. Ceicovschi avocat, S. Grossu, M. Friciu, Dim, Jornescu mare proprietar, Mironescu dirigintele po0ei, Filipescu,
Dimitriu profesor, Controlorul fiscal, David invaTator, preotii

Mera, Chiriac Neculau, $tefa.'nescu diacon, precum 0 de toti

acei cari au asistat, iata." cuprinsul :

In al noulea an al Domniei Majestaitei Sale Ferdinand I

Rege al Romniei, prim Ministru al Tarei domnul Ioan I. C.
Bratianu, iar Ministru al Sanaltatii Publice, Muncei i Ocrotirilor
Sociale domnul Gheorghe Gh. Marzescu, Episcop al Romanului
Prea Sfintia Sa Teodosie Atanasiu. Astazi 5 Noemvrie anul 1922
dela Hristos. fiind epitropi generali ai Casei Sf. Spridon : Constantin Kilimogiu, Dr. Constantin Marzescu, Crigore N. Theodoru,
Director Joan Alexandrescu-Dafin, Egumen al Bisericei Sfantului
Spridon i tuturor filialelor ei : Prea Sfintia Sa Arhiereul Iacov
Antonovici-Barradeanu, Medic Primar al Spitalului din Balce0i,
d-na Dr. Elena Blteanu, Prefect al judetului Roman St, Teodorescu, Primar al comunei B5.ceti Grigore Botea, s'a pus piatra
fundamental: la cladirea pentru locuinta medicului Primar al
Spitalului din Tg. Bace0i, 0 care se construete cu cheltuiala 0
ingrijirea Epitropiei Generale a Casei Spitalelorl 0. Oficiilor
Santului Spridon din fondurile laisate de fratii Lascarachi i Mil-164A Mihalachi, cari au laisat mo0a Beice0i cu Thrguorul 0 padurea de pe ea, pentru inffintarea spitalului. Planurile cldirei
s'au falcut de Petru Filipescu, desenator al Casei. Actul este
semnat de toata. asistenta",
(Din ziarul Mi*carea", Ia0, anul XVI, No. 247, Joi, 9 Noemvrie 1922).

www.dacoromanica.ro

;
o

nu-

...

4%.

P. S. lacov Bfirladeanul, la sfintirea Bisericei din Laza, Jud. Vasluiu.

www.dacoromanica.ro

ADAOS

www.dacoromanica.ro

XCIX

CATALOGUL
Elevilor claselor primare din Institutul Ioan Popescu", pentru Examenul
Semestrului biu al anului scolar 1879-80.

NUMELE
si

Religia

Ceti-

rea

PRONUMELE
Z
1

3
1

2
3

c.)

eq

c91

AritGraGeo- Des. si Invat. Calimatica metica Istoria grafia geom. intuit. grafia

rq

EI

ef

Cq

.3

f.L1

ci

7
8

9
8

6
6

7
8
6

9
9

6
7

7
7

6
8

9
9

10

10
8

86 9910
6 5 6

10

8
9

8
10
8

8
8

9
9

8
8

8
7

rq,

CLASA I-a
Michail Ioan

Sdndulescu Th.
Vladicoglu Joan
Vladicoglu Dumitru

CLASA Il-a
Antoniu Lascar
Mitre Vasarion
CLASA III-a
Mihailescu M.
CLASA IV-a

P:i

9
8

CI)

r%1 I al

8
7
8

cri

Miclescu Alex.
Mitre Virgiliu

CS

cri

.E-

x (,)

ELEVILOR

(0)

.....,...

r.4

C,)

cq

4-1

8
7

8
8

9
8

7
7

Institutor, I. ANTONOVICI

www.dacoromanica.ro

CO

f4

rd

..6.

C.i.

Observatii

P.

Avocat in Iasi

268

Numirea preolului I. Antonovici, ca delegat din partea

Primiiriei la coala No. 2 de Mel!, pentru examenul semestrului 1.
ROMANIA

Primarul Oraului Bar lad

JudeluI Tut Ova

NO. 5570
1881 Decemvrle 31

Onorate Printe,
Cu incepere de la 2 Ianuar 1882, urmeaza a se tinea la
coalele primare din aceasta urb examenele semestrului I al
anului colar 1881-1882.
Conform regulamentului scolastic, trebuind ca comuna sa

fie reprezentata in comisiunile examinatoare, sunteti numit din

parte-i delegat pentru qcoala de 1360 No? 2.
Subsemnatul basat pe buna vointa i sentimentile ce purtati
pentru prosperarea invatamantului public, cu onoare Ira rugam

sa binevoiti a primi aceast delegatiune qi a lua parte in comisiune examinatoare dela zisa coala. Examenile incep cu citata
zi de 2 Ianuar i vor continua pana la terminare, urmand a avea
loc in fiecare zi dela 9-12 ameaza i dela 2-4 Ore post merdiane, iar

de rezultat se cere a se incheia de catra comisiunea examinatoare cuvenitul Proces-Verbal, spre a se inainta locului in drept.
Primiti" v rog asigurarea osebitei mele consideratiuni,
Primar, GANNE
p. Secretar, V. Manoliu

Spre Oirtfa
La fel am fost numit cu adresa No, 3100 din 14 Iunie
1882, la qcoala No. 3 de fete, impreuna cu d-nele Elenco Panaite
Armaqcu 0 Elena Iancu Codrescu i Panaite Neacqu, de primarul
Ganne, pentru examenul semestrului II,

Idem cu No. 5650, din 29 Dec. 1882, la Scoala No. 2

de 1:40, de primarul Ganne, pentru examenul semestr. I, anul
1883 Ianuarie 2.

www.dacoromanica.ro

269

Idem cu No. 5292 din 28 Dec. 1883, la Scoala No. 2

de 1:44, examenul semestr. I, 1884 Ian, 2, primar A. V. Ionescu,

Idem cu No. 2512, din 13 Iunie 1883, la scoala de bdeti No, 5, examenul semestr. II, primar A. V. Ionescu.
Idem cu No, 5612, din 29 Dec. 1884, la scoala da bdeti
No, 1, semestrul I, pentru primar Neacsu,
Idem cu No, 2229, din 9 Iunie 1884, ia scoala No. 5 de
bdeti, delegat de comitetul scolar, pentru primar Sterian P.
Nicolau,

Idem cu No. 2320, din 5 Iunie 1885, la scoala No. 1 de

baeti, impreun cu Dr. Gh. Bercaru, Iancu Codrescu, Presed.
Comit, Scolar A. V. Ionescu.
NOTA, In anii urmaltori, aflndu-m ca student la Teologie, am lipsit
din airlad. Tin sa.' amintesc c atunci cand m'am dus ca delegat la coala
No. 1 de bleti, unde am invaltat clasele primare, eu nu m'am pus pe scaun,
pan ce d-1 Mihail Leon, Dircctorul, nu s'a aezat el int5i. Dansul se araita cu
respect pentru mine preotul i delegatul, dar i eu pentru dnsul, dascalul
meu iubit.
Dei il tiam pedagog distins, acum progresase i mai mult, era in curent
cu ultimele progrese pedagog.ce. Doar nu fusese degeaba pe la arlad Coco
Dimitrescu, profesorul de Filosofie la liceu, dela conferintele cgruia cu subiecte pedagogice nu putin folosise dascalii locali.
La clasa III era tot d-1 Montani, acela respect l'am araltat i pentru cl
ca i pentru Leon, nu numai la coalai, dar i in familii i ori unde ne inta.1niam. 1.1drea nu mai era acum in 1881. Si, Doamne, ce oameni demni i superiori mai erau &Amid din toate punctele de vedere 1

CI

Cuvant funebru
linut in ziva de Selmbeitd, 25 Noemvrie 1889, in Biserica
Domneasca", din Bdrlad, la fnmormiintarea lui
Constantin Dobrovici.
(Dupg vorbirea din viu graiu. Despre Nestatornicia vietu ptnanteti,
s'au adaogat urmaltoarele note cu privire la moartea i viata ralposatului) :

Constantin Dobrovici, deplin sa'ndtos fiind, isi lu rdmas

bun dela iubita sa sofie si dragalasii si copilasi, Luni dimineata, si pleca. la Bucuresti. Acolo a ajuns seara ci bine, si 4

www.dacoromanica.ro

270

doua zi Marti, a umblat dupa afacerile d-sale, iar sara reintorcandu-se la 0 tel Orient, unde rgposatul trasese ca s ggzduiascg, fu cuprins de un junghiu infricoat la care se mai adaose
i durerea sa de stomah din causa rgcelei. Imediat s'a trimis
dupg un medic, care, sosind de urgentai, observ cg cazul este
foarte gray, se incercg totu0 a-i da ingrijirile cuvenite ; ins indqert cad Mercuri dimineata i0 dada ultima rgsuflare. Cazul
acest fatal fu imediat telegrafiat la Barlad jalnicei familie, care,
impreund cu toti amicii i cunoscutii rgsposatului 0 intregul
nostru ora, furaim cuprin0 ca de o loviturg de trdsnet de aceastg nea#gptat 0 trist veste.
Rdposatul Constatin Dobrovici este fiul d-lui Gheorghe 0
d-nei Maria Dobrovici, nscut in oraul Tecuciu la anul 1839.
Dupd o cretere laudabilg ce a primit in casa pairinteascal, precum i trecerea invatgmantului primar. se devoid muncii celei
oneste, pentru sustinerea sa i crearea unei pozitiuni respectabile
in societate, calitati destinse motenite din casa parinteascg. Devenind mai intai amploiant la Grefa Trib. Tecuciu, in urmg se
apucg de agricultura, incepand cu cultivarea unei portiuni mai
mici de pdmant 0, in mod treptat, la cele mai intinse mo0i.
Inteleapta sa chibzuinta 0 economie, il facu ca sg-0 agoniseascd prin sudoarea fruntii sale, o pozitiune materiald respectabitd. Si la anul 1874 se cgsgtori cu d-ra Natalia, fiica d-lui
Iordachi i a d-nei Safta Lari, aa cg rposatul are etatea de 50
ani, iar de viatd conjugala 15 ani. Din aceastg cdstorie au rezultat 5 copii : 4 bgeti 0 o fatal ; cel mai mare de 14 ani 0 eel
mai mic de 5 ani. Patru din ei 1.0 urmsazg cursul invatamantului in oraul nostru. Tocmai in scopul instructiunei 0 educatiunei i a instructiunei copiilor s'a hotgrat rgposatul sa stea cu
familia in orawl Barlad, unde s'a strgmutat din anul 1886. De
atunci 0 pang acum fu indeosebi cunoscut 0 remarcat de noi
concetatenii lui, prin calittile sele distinse ca sot, ca tatg, ca
creOin i ca cetatean. Si intradevgr cine nu cunoate strgduintele lui, imkreung cu iubita sa sotie, la grijele casei 0 la creterea numelui celui bun al familiei ? Cine nu -tie cd rgposatul a
fost un membru devotat al Sf. Biserici, prin indeplinirea cu
sfintenie a datoriilor sale religioase 0 prin contribuirea la buna

www.dacoromanica.ro

271

stare a Bisericei, cooperand acum in timpul din urma la emiterea unei loterii pentru repararea i infrumusetarea Bis, Sf. Voivozi, al carei devotat poporan a fost, fiind chiar i preedintele
acelui comitet de loterie.
Cine nu cunoate patriotismul luminat de care era inflacarat
d-1 C. Dobrovici, cum 0 statornicia, bunatatea i onorabilitatea
caracterul ski ? Conjudefenii l'au i onorat cu alegerea de membru
in consiliul general al judetului Tutova.

Toate aceste distinse calitati ale reposatului sunt atate coroane neperitoare, ce impodobesc atat de mandru memoria sa.
Iata pentru ce vestea neateptata a acestei morti fatale a intristat pe tofi concettenii no#ri ; iata pentru ce vedem o adunare
atat de impozanta i atate Oroaie de lucrmi pe fetele tuturor !
Toate aceste ni spun ca. C. Dobrovici a fost mult iubit de tofi.
Da, fratilor, C. Dobrovici, prin viata i faptele sale ni-a dovedit cat este de nestatornica viata parnanteanului, 0 c trebue
s vietuim ca cre0ini.
Drept aceia, fratilor ! cdte sunt adeveirate, cdte sunt cinstite, cote sunt drepte, eine sunt curate, cdte sunt de bund
laudd, orice faptei bund, orice laudd, acestea sd gdndifi I CO
noi to/I trebue sd ni ardteim inaintea nemitarnicului judecdtor
ca sd iee fiecare cele ce au Pout, ori bune ori rele (II cor. 5, 10).

Iar tnsu0 D-zeul pdcii sei vO sfinleascei pe voi intru toate

desdvdr0t st Intru tot Intreg duhul vostru, si sufletul i trupul
fOrd de prihand, Intru venirea Domnului nostru Iisus Hristos,
se, vei pdzeascd I"

Iar voi, iubitilor, cei ce prin legaturi aa de intime i de

sange ati fost legati cu reposatul, care plangeti i jeliti pierderea
lui cea atat de iute, mangaefi-va i v intariti,
Cu totii ne dam foarte bine seama de durerea sufleteasca
a sotiei celei iubite a raposatului, caci tirea despre moartea cea
grabnica a sotului i-au lovit ca un fulger toate simtirile ei.
Dar mangaete i te intare0e, o adanc indurerat sotie, caci
prin moartea sotului tau a incetat legatura cea pamanteasca ,pe
cand cea sufleteasca va ramnea necurmata caci dragostea nici
odata nu piere". Lipsa sotului tau iubit o var suplini
acele tinere mladife, acele flori ale primaverei vietii, care i vor

www.dacoromanica.ro

272

reaminti intotdeauna pe scumpul lor parinte. Ocrote0e-i ca o

mama iubitoare, poarta-le de grija 04 crete in frica sau respectul de D-zeu, care-i isvorul intelepciunii, 0 cei ce se tern de
Domnul i0 pregatesc inimile sale i-i sfintesc sufletele inaintea
fetei lui" (Pilde, XIV, 26). Fii-le de acum inainte mama 0 tatal,
cad in grija ta sunt incredintati de astazi inainte.
Stiu c prin in.= 1 voastra, a trecut sabia, o mama i soacra duioas, cand ati vazut pierderea iubitului vostru fiu i ginere ; insa cu credinta nu sunteti parasite, ch. D-zeu, care este
parintele cel bun, sprijinul i acoperernantul cel cald, v va man-

gaia cu ingrijirea sa cea sfanta. Cine nu va simti intristarea surorei sale a cumnatelor 0 cumnatilor sai iubiti, a consangenilor,
a prietethlor 0 a tuturor cunoscutilor, de pierderea iubitului lor,
care le zice : purtati grija de sotioara si copila0i mei, ajutatii cu
cuvantul 0 cu fapta, fiti-le tata in locul meu 1 si D-zeul ceriului
si al pamantului va revarsa asupra voastra darul sau !
lard tu Doamne, cu dreptate ai hotarat ca moartea s fie
pedeapsa pacatului nostru 1 Si in contra acestei prea drepte judecati nu ni putern tangui nicaeri noi pacato0i. Insa cautd cu
indurare spre noi, care suntern poporul Tau, 0 ne intrqtre intru frica Ta. I Da-ne noua ca, cunoscdnd nestatornicia lumei
acesteia, toldeauna so' lucrdm

i sd vieluim creOine0e,ca ast-

fel s nu firn predati indoitei morti, ci sa trecem din moarte in

viata, in fericirea cea veqnica, la tine parintele lurninilor ! Amin.

CII
Directoara Externatului de fete, cdtre Preotul loan Antonovici, spre a fi sup/Mild pe vacantd, dela 10 Julie pdnd la
25 August 1894.
REGATUL ROMANIEI

Direcflunea

Externatulul Secundar de Fete

Din Urbea Ballad
NO. 178

11394 lulie 8

Prea Sfinte Pdrinte,

&lila' fiind a pleca in strainatate spre cautarea sanatatei

sotului meu, am cerut de la Onor, Minister un concediu, ince.
www.dacoromanica.ro

273

pand de la 10 Julie 'Anal la finele vacantei adic5. 25 August, 0

conform dispozitiunilor ministeriale am recomandat spre a ma
inlocui in postul meu de Directoard, persoana d-voastra.
Vin dar, Onorabile Parinte, a va.' ruga s binevoiti a primi
aceasta sarcin5. 0 a gira afacerile Scoalei in tot timpul absentei
mele.

Val rog, Prea Sfinte Pdrinte, sal binevoiti a primi, incredintarea deosebitei mele stime i consideratiuni.
Directoar, N. DROUHET

CIII
Epitropia Bisericii Sf. Ilie hoteir4te a da fn judecatd
lie Primaria oraului Bar/ad, pentru locul numit Piafa mica*

Proces-Verbal
Anul 1896, luna Februarie 29
Subsemnatii Epitropi ai Bisericii Sf. Ilie" din aceastal
Urbe, intrunindu-ne astazi in sedinta la cancelarie respectiv,
unde a venit i domnia lor domnii avocati Theodor Gh. lamandi,
Vast le Simionov i Nicolae Buda, anume invitati de pLrintele
paroh, spre a-0 da pdrerea 0 consultul asupra chestiunei locului liber din partea despre nord a Bisericii Sf. Ilie, care cu nedrept s'a luat de Primgria oraplui, fara" expropriere si desppalgubire, insu0nduli drept de proprietate i interzicnd Bisericei, care e dreapta proprietaral, folosinta acelui loc sub cuvnt
ca.' ar fi incorporat la piat5. 0 ca atare e proprietatea comunei,

0 a se pronunta asupra dreptului ce are Biserica de a stalpani

0 utiliza acel loc, precum i asupra celor de urmrire dupa care
se pot revendica drepturile Bisericii, incalcate de Primarie, au
pus in vederea domnilor avocati toate actele qi titlurile de proprietate ale Bisericei precum 0 lucralrile de corespondenta, urmate intre Primalrie i Epitropie, relativ la aceastal chestiune.
Domnii avocati q'au dat opinia 0 consultul d-lor prin un anume proces-verbal, aldturat acestuia, conchiznd in unanimitate,
ca." epitropia are dreptul de a chema in judecatal pe Primalrie i
a reclama revendicarea locului proprietatea Bisericei, in toatal
18

www.dacoromanica.ro

274

intregimea lui. Aceast lucrare s'au fdcut in conformitate cu

procesul-verbal dela 10 Februarie.
Deci, avand in vedere consultul domnilor avocati susnumiti,
precum i opinia domnului avocet Robescu, ce a fost consultat
mai inainte asupra chestiunei, de catre parintele paroh, care opiniune este data in scris, i identical cu opiniunea emisd astdzi
de domnii avocati mai sus ziO, dupdcum se vede din alalturata
declaratie semnatal de domnul avocat Robescu, apoi epitropia in

interesul de ali indeplini o sfnta datorie, si a apara drepturile

de proprietate ale bisericci, dispune in unanimitatea membrilor
shi, de a se face primdriei proces de revindecare asupra locului
luat din proprietatea bisericei, i chemnd-o in judecatd, a cere
sal restitue bicericei locul acela in intregimea lui, cu venitul sdu
pe tot iimpul de and il ocupa, i pand la data restituireii lui in
proprietatea bisericei.
Avand insd in vedere cal mijloacele bugetare ale bisericei
pentru cheltueli de avocat i procese sunt foarte restrdnse, aa

c dupd acoperirea speselor de timbre i inmndri de citatiuni,

etc. restul bugetului este foarte mic, apoi epitropia se vede silit
a face apel la generositatea domnilor avocati care:ar binevoi a
apara drepturile bisericei, multumindu-se cu sumele bugetare de
care dispune biserica atat pentru cheltuelile de judecatd cat i.
pentru plata de avocat, cdci epitropia 1311 poate pune la dispozitie, pentru acoperirea tuturor acestor spese, decht sumele ce-i acora. bugetul respectiv. In acest scop, invitd pe parintele paroh
I. Antonovici, membru in Epitropie, ca sa." se adreseze cu pro punerea sus aratatal, catre doi dintre domnii avocati ce au fost
consultati in chestiune, cu rugaminte de a primi s apere interesul bisericei in acest proces, in conditiunile sus zise, .1 luand
consimtimntul d-lor avocati, cari vor binevoi a oferi serviciul
d-lor, pentru interesul bisericei, in conditiunile de mai sus, declarat acel consimtdmnt in j isul Procesului-Verbal de fat, sal
refereze Epitropiei, spre a s2 face cuvenita procural.
Se notified totodatd, c I, in cazul d5tildrii procesului, despre
care fapt Epitropia nu are nici o indoiald, spesele acordate de
justitie pentru plata de avocat, rdmn tot in beneficiul d-lor
avocati apdraltori.

www.dacoromanica.ro

275
..

Deci spre tiinta i urmare s'a adresat prezentul Proces-Verbal.

(Econ. I. ANTONOVICI
Epitropi (VARGOLICI
(G. RA,SCANU

Consimtim de a apara interesele bisericei Sf. lie in privinta locului de la Nordul ei, ce este stapanit de Primaria Urbei
Bar lad pe nedrept, in conditiunile aratate in acest Proces-Verbal.
Vasile Simionov, Th. G. Emandi
Beir lad 30 Mantic 1896

CIV

1896 Martie 22. Autorizarea data Epitropiei Bis. Sf. lie de

a chema tn judecatd pe Primeiria oras. Bdrlad pentru Rata mica.

Asupra rucursului facut prin raportul No. 19 de catre Epitropia Bisericei Sfntu Ilie, din acel ora, in contra incheerei
Consiliului Comunal No. 3115 din eclinta de la 31 Martie a. c.,
prin care se respinge cererea Epitropiei de a se da autorizatiune
pentru a intenta proces de revendicare contra acelei Primarii
pentru un teren posedat de comuna 0. asupra caruia Epitropia
pretinde a avea dreptul de proprietate,
Avand in vedere, c motivele invocate prin Deciziunea Consiliului Comunal nu sunt temeinice, intrucat, nu cel chemat sa,
dea autorizarea este in drept sa discute 0 validitatea actelor, 0
dreptul derivand din ele, cand are i interes in cauz,
Considerand O. Primdria, avand a fi interesata in acest
proces, intrucat in contra ei, se indrepteaza actiunea, refuzul de
a da asemenea anforisatiune ; nu poate fi considerat ca justificat
cu motivele ce da,
Pentru aceste motive
MINISTERUL

Admite recursul in chestiune i autoriza Epitropia Bisericeri Sf, Ilie a deschide actiune in revendicare in contra acelei
primarii pentru terenul asupra caruia Epitropia pretinde a avea
drept de proprietate.
V. comunic cele ce preced, spre cele de cuviinta. din par-

www.dacoromanica.ro

276

te-va, rugandu-va Domnule Primar, a aduce la cuno0inta Epitropiei, aceasta Decisiune a Ministerului.
p. Ministru, IONESCU

CV

CUVANT

pronunlat la prohodul reiposatului telegrafist Costicei Neculau,

in biserica Sf. lie, in ziva de 23 Martie 1896.

(S'a vorbit despre Nemurirea sufletului, din viu graiu, dupa care s'au cetit
urrratoarele note biografice) :

Raposatul Costica Nicolau, fiul lui Nicolai i Ecaterina Nicolau, s'a nscut in Bar lad in anul 1854 Fevruarie 6.
Dup o ingrijita educatiune primit, in casa parinteascd,
Costica urma cursurile invatamantului primar i a patru clase
Gimnaziale, in acest ora, dupa care apoi infra in serviciul telegrafo-postal, servind, in aceasta calitate, rand pe rand, in Bar lad,
Galati, Bujor, Cahul, Braila, Ia0, Focani, Bacau, 0 in fine iard0

la Focani, unde a servit pand in prezent. Cuprins de o grea

boald, se afla suferind de mai multi ani, dar acum, mai ales
dela 10 Martie curent, boala se agrava, pana ii scurta zilele,
pricinuind astfel un profund doliu, surorilor, fratilor, cumnatului

0 tuturor rudelor, prietenelor 0 cunoscutilor, atat de numero0

pe care i-a avut raposatul.
De un temperament nervos melancolic, Costica Nicolau era
foarte resolut in hotararile sale. Cinstit 0 amabil, ca functionar,
catre toti. Inima nobila i buna, catre oricine i se adresa sa-i
ceara sfatul sau ajutorul sau.
La etatea de 15 ani, Costica Nicolau, avu nefericirea sali
pearda pe iubitul sau tat, iar acum 6 ani in urmd, pe iubita sa
mama, ramanand, intre a-i sai, ca un unic razim 0 sprijin la timpuri viforoase, ca un astru, catre care toti membrii familiei sale
firavitau.

Dar, Costice Nicolau, i afara de cercul familiei, era iubit

i stimat. Colegii sat telegraf4ti 0 toti cei ce de aproape l'au
cunoscut, nu vor uita nici odat, spiritul de fratietate i bunatate, de care era animat.

www.dacoromanica.ro

277

Dar, fratilor, plangand pe raposatul, plangand pe iubitii

notrii, cand ne despartim de ei, s nu ne temem de moarte,
ca paganii ce n'au nadejdea invierei qi viefei viitoare ; sa nu ne
temem de ea, de oarece nimic nu piere in fume cu totul, moartea
este numai o prefacere ; reposatul in Domnul, care acum '0 stramuta locul, la altd viata mai fericita, decilt cea de aici, nu a

murit, el se duce la un loc mai bun, la o viata lath de necaz,

la locul fericir2i, i noi hid '1 vom urma acolo, unde iara0
vom vedea. Dumnezeu sa-1 odihneasca cu dreptii. Amin.

'1

Cy'

PROCURA

Prin care avocatul Simionov este autorizat de epitropia

Bis. sf. Ilie, a chema fn judecaM pe Primdria Urbei Bdrlad,
Subsemnatii Econom I. Antonovici, Ion Vargolici 0 Gheorghe I. Racanu, epitropi Bisericei Sf. Ilie din Barlad, declaram
prin aceasta ca autorizam cu deplina putere pe d-1 Vasile Simionov avocat, domiciliat in urbea Barlad, de a chema in judecata prin once actiune va crede de cuviinta, Primria orawlui
Barlad, pentru portiunea de loc aflatoare la nordul Bisericei Sf.

Ilie 0 care portiune pe nedrept este stpanita de Primaria orawlui.

Domnul avocat Simionov este autorizat a propune i a ridica once exceptiuni 0 incidente, fie de forma, fie de fond, a
cere 0 primi comunicari dupa actele ce se vor infatia, a propune interogatoriu a deferi i referi juramantul decizoriu, dupa
aprecierea d-sale, a primi citatiuni, a lua in cunotinta termenul

procesului, cu un cuvant a face tot ce va crede de cuviinta

ii va dic+a legea pentru sustinerea drepturilor Bisericii Sf. Ilie ,

fata cu Primaria oraqului Banal
Domnul Simionov este autorizat de noi pentru aceasta de
ali altura i substitui cu puteri egale, pe d-1 avocat Theodor

G. Emandi, domiciliat in orapil Barlad, 0 pe once alt avocat

va crede d-sa de cuviinta.
Spre temeiu am dat aceasta Procura facutd de noi astazi
in 30 Martie, anul 1896.
(Econ, I. ANTONOVICI
Eparopi : (I. VARGOLICI

(G. S. RASCANU
NOTA.Comisia Desp. 1B-a, Bdrlad, Jud, Tutona, cu No. 76, din 2 Aprilie 1896, legalizazal aceasta procur.

www.dacoromanica.ro

278

CVII

litulad, 1897 Maiu 3. Act/Linea 1a Trib. Tutova, tn revendicare pentru un bc Piala mica, proprietatea Bis. Sf. Hie.
Domnule Presedinte,

Subsemngii Epitropi ai Bisericei Sf. Ilie din Uurb ea Barlad : Economul I. Antonovici, I. Vargolici i G. S. RaKanu, autorizati de cdtre domnul Ministru de Interne prin oficia No. 7426
intentaim Primdriei Urbei Barlad actiune in revendicare pentru
un loc proprie+ atea Bisericei Sf. Ilie, stpnit actualmente pe
nedrept de Comuna Urbei Barlad. Acest loc in intindere de 51
stanjeni, 4 palme sau 114 m. 95 in peref erie, se afld situat la
nordul Bisericei Sfantului Ilie i se megieet::: la Sud cu ograda
Bisericei Sf. Ilie, la Nord-Est cu strada Orientului, la Nord-Vest
cu strada Piga Sfantului Ilie i are forma unui triunghiu. Cerem ca s firn citati spre infgiare pentru ca pe baza probelor ce
vom desvolta la ziva fixari Onor Tribunal sa." condamne Comuna
Urbei Barlad ca s delese in proprietatea Epitropiei Bisericei
Sf. Ilie locul de mai sus argat ; s plateasca Epitropiei Bisericei Sf. Ilie venitul acestui loc pe tot timpul de cnd ii detine pe
nedrept i a crui quantum il vom argta la ziva fixatal pentru
proces, precum i cheltuelile de judecatai dupd aprecierea Onor,
Tribunal,

Algturgin aci o copie de pe aceast reclamatiune spre a

se comunica Primariei Urbei Barlad impreund cu citatiunea, precum i taxa prescrisa de legea timbrului.
Primii val rugam, domnule Preedinte, asigurarea deosebitei
noastre consideratiuni.
(Ec. I. ANTONQVICI

Epitropi : (I. VARGOLICI

(G, RA$CANU

Bdrlad, 3 Maiu 1897

CVIII
Cum am visat pe Prea Sfinfitul Episcop Silvestru.
1900 Noembrie 25.

Asta noapte am visat ca : ma aflam pe o paj4te, langa un

eau, care curgea dela apus spre r6sArit, stand in picioare, i in
www.dacoromanica.ro

lata mea sta tot in picioare Vladica Silvestru, imbracat ca de obiceiu cu giubeaua si potcapul si cu bastonul in mana ; n'am schimbat nici o vorbd impreung, decat la un moment Prea Sfinlia Sa

s'a aplecat cu capul spre mine, ca cum si-ar lua ramas bun.
Apoi a plecat spre rsarit, si departandu-se ceva de mine, unde
paraul apuca spre miaza-zi, m'am uitat pe albia paraului, cum

curgea apa dinspre apus, si am vazut c paraul venea acum

foarte mare.. Imediat mi-am aruncat privirea spre Prea Sfintitul
Episcop ca sa-1 previn ; dar, pe cand v.cliam sa-I strig, vad ea
dispruse, ceeace ma facu sa cred ca." Vladica, trecand prin pa-

rail a fost luat de apa lard de veste, cum venea ea mare

si

s'a inecat. Si, fiMd foarte emotionat, m'am trezit.

Aceasta a fost o prevestire raa, caci in seara acelei zile de

25 Noemvrie pe la 9 ore, Prea Sfintia Sa a murit in Bucuresti, in
urma unei boale de 9 zile la pat, de raceala (pleoro-pneumonie).
Econom, I. ANTONOVICI

CIX
Cum am visat iards pe Prea Sfinfitul Episcop Silvestru.
14 Martie 1901,

Astazi dimineata c'am pe la 4 oare, dormind eu, am visat

ca am intrat intr'o odaie, unde sta la masa pe un scaun Prea
Sfintia Sa Silvestru, fiind cu capul gol si numai in antereu, cu
condeiul in 'nand si avand pe masa mai multe hartii (rapoarte
si adrese oficiale). La stanga Prea Sfintitului Silvestru, era o
persoana, tot pe scaun cu capul gol i in haine civile pe care
n'am cunoscut-o. Mi se 'Area ca vorbeste ceva Prea Sfintitului
Silvestru. M'am plecat cu respect spre Prea Sfintia Sa si, obkrvand

ce facea, am vazut ca.' schimba rezolutiunile ce pusese pe acele

hrtii Locotenentul de Episcop Calistrat, nezicand nimic din gura
la fiecare hartie, decat and putin din cap la citirea fiecarei din
acele hartii si mirandu-se cu cuvinte neintelese de felul cum era
rezolvita, punand apoi condeiul si scriind alta din nou P. S. S.
Luandu-mi curajul m'am exprimat cum sedeam in picioare : Bine
Prea Sfintite, eu stiu ca. un Prea Sfintit Silvestru am inmormantat, cum va vad acum inaintea mea.

www.dacoromanica.ro

280

Aceasta n'o inteleg ! si foarte emotionat de bucurie si mulfumire, m'am trezit.

Econom, I. ANTONOVICI

CX

CUVANT

la fnmormdntarea lui lorgu Cala lb, finut in Biserica cimitirului din comuna Priponesti (jud. Tutova),
in ziva de 26 Aprilie 1901.
(S'a vorbit din viu graiu Ca noi sa fim pregatiti intotdeauna cu faptele
cele bune, pentruca nu stim ziva sau ceasul sfarsitului nostru, dupa care s'a
adaogit urmatoarele note biografice) :

Iorgu Cala lb, astdzi de 45 ani si o lung, s'a ngscut in comuna Prigonesti, la anul 1856, Martie 26. Parintii sgi, Iordachi
si Elena Cala lb, l'a dat la invdtaiturg, ca si pe cei alti frati. $1

pe cand 3 din acestia 0-au continuat studiile spre a imbrafisa

cariera de doctori, Iorgu, dupd invtarea claselor primare st a
cateva liceale, s'a reintors pe langa parinti, cu fratele sgu Vasile, spre a se ingriji de agonisita lor, 0 apoi singurul ins de a
continua si arborele genealogic al familiei Cala lb,
Iorgu Cala lb, avu durerea ca, dupg moartea tatalui sgu, sg
conducg la vesnicul Igca pe 3 din fratii sai si mai anul trecut

pe mama sa. 5apte ani sunt de cand avu fericirea sg se casgtoreascg cu scumpa sa Elisg, d-soara de atunci Nicolau, care
cdsgtorie ii fu binecuvantatg de D-zeu cu 2 fetite 0 un bgetel.
Pe langa ocupatiunile sale economice, dansul a ocupat si functiuni publice. Iar acum moartea'l apucg. ca Primar al Pigonestilor,
in care functione s'a distins prin blandeta si caracterul sgu intpgciuitor si binevoitor cgtre sgteni. Dupg informatiunea ce am, in
timpul primariatului d-sale s'a facut soseaua spre gara Ghidigeni si scoala din sat. Fiind om vesel, cu inimg nobilg si imbrgositoare, Iorgu Calalb primia in casa sa cu multg dragoste
pe cei ce-1 visitau, 5i aducandu-mi aminte, de acum cloud luni,

cand am fost ggzduit la d-sa, cat de fericit si cat de incantat'l

gasiam in cercul familiei sale, cu o sofie atat de nobild si virtuoas, si incunjurat de dragalasii sdi copilasi, inima-mi svacaie,

www.dacoromanica.ro

281

miteami se intunecd 0 limba amorteste, privind astazi la aceast

trista. priveliste 1 Iat cat de nestatornica este viata noastr pamnteasca si cat de expusi ca s'o perdem.
Deci, sa ne desteptam, sa ne trezim, s ne pregatim, o fratilor muritori, ca.' nu stie nimene cand ii va veni ora mortii.

$i acum, daca pierderea de fat este atat de insemnata 0

inimele noastre atat de patrunse de durare si com7atimire, cu
ce putern noi sa ne mangaem ? cu ce sa ne alindm durerile ?
Cu nimica alta, decal cu credinta si ndejde in D-zeu ; cad in
mana celui Atot Puternic este viata, in mna lui 0 moartea. El
insusi este inviere si viata pentru cei adormiti ; iar celor ce
trdesc scut, sprijineald si mangaere ; caci, pe cat sunt de nepatrunse judecatile lui Dumnezeu, pe atat si indurerarea lui nemarginita.

Manghete, o stirnat sotie a raposatului, cu copilasii daruiti

de D-zeu, cu acele flori ale primaverei vietii, careli vor reaminti
intotdeauna pe scumpul lor parinte. Ocroteste-i si adumbreste-i
cu obisnuita ta ingrijire, si-i creste in frica sau respectul de
D-zeu, care este inceputul intelepciunei, caci cei ce se tern de

Domnul tsi pregalesc inimile sale si-si sfiniesc sufletele tnaintea fefei lui" (Prov, 14, 21).
Mangaiti-va si VA intariti in Domnul, o iubite frate si iubite rudeni, prieteni 0 canoscuti ai raposatului, carele vb.' zice :
purtati grija de sotioara si copilasii mei, ajutati cu cuvantul 0
cu fapta, si D-zeul Cerului si al pamaatului va revarsa asupra-va
darul sau. Iar noi fratii lor, ridicandu-ne privirile la cer, sa-i zicern : Dumnezeu sa-1 odihneasca in lacasurile celor drepti. Amin.
CXI

1901 Iulie 23. In temeiul hoteireirii Curtii de Apel din Gala/i, $eful de Porteirei pane In sta-pilnire pe Epifropia Bis. Sf.
Me, a locului numit Piala micei.

PRO CES-VERBAL
No. 499
Anul Una mie noti sute unu, luna Iulie in 23 zile.
In virtutea Deciziunei civile a Curtei de Apel din Galati

www.dacoromanica.ro

28

Sectia I, sub No. 202, din 24 Noemvrie 1899, investita cu formula executorie No. 208/900 ; alaturat pe langa cererea adresata
de Epitropia Bisericei Sf. Ilie din Orasul Bar lad, Domnului Presedinte al Tribunalului Tutova, cu petitiunea inregistrata la No.
1562 din 23 Ianuarie anul 1901, prin care Primaria Comunei
Urbei Bar lad este condamnata ca sd delase in proprietatea si posesiunea Epitropiei Bisericai Sf. Lie din Bar lad, tarenul in suprafga de 659 (Sase sute cinci zeci si noua) matri patrati, 95
(noua. zeci si cinci) centimetri patrati, prevazut in schita de plan
a inginerului arhitect Stefan Peternelli din 12 Mai 1898 in urmatoarele limite : :in partea despre biserica Sf. The pe o intindere
de 32 (treizeci si doi) metri liniari si douazeci centimetri ; despre
Piata Sf. Ilie pe o intindere de 35 (trai zeci si cinci) metri liniari si zece centimetre, despre strada Orientului pe o intindere
de treizeci si unu metri liniari noua zeci centimetre ; iar in partea
unde strada Piata Sf. Ilie face unghiu cu strada Orientului pe o
intindere de sapte metre liniari si cloud zeci centi metri.
Subsemnatul Nicolae Vasiliu capul Portareilor de pe langa
Tribunalul Judetului Tutova, domiciliat in Urbea BArlad strada
Tarigrad, in baza autorizgiunei data noua de Onorabilul Tribunal de Tutova prin jurnalul No. 580 din 23 Ianuarie a. c. pentru
de a executa sus zisa Decisiune, si in urma expirarei termenului
Somatiunei No. 466/901 facuta Primariei Comunei Barlad conform
Art. 597 si urm. proc. civil.
Astazi data mai sus indicate: ora 10' /2 diminega, la staruinta Epitropiei Bisericei Sf. Ilie din orasul Barlad desp. III-a
str. Piga Sf. Ilie, unde, asistat Lind de d-I C. Ion, subcomisarul
desp. III-a a orasului Ballad si de domnul 0. Mesena, Inginer,
am mers la imobilul al caruia predare urmeaza a se face. Aicea
am gasit prezenti pe domnii Economul Ion Antonovici si Gh.
R. Constantinescu, Epitropii Bisericei Sf. Ilie, lipsind reprezentantele Primariei Urbei Barlad.
Noi in virtutea sus mentionatei Deciziuni a Curtei de Apel
din Galati, am declarat pe Primaria Comunei Urbei Barlad expropiata din posesiunea terenului indicat mai sus si l'am predat
'in proprietatea si posesiunea Epitropiei Bisericei Sfantului Ilie

www.dacoromanica.ro

281

din orasul BArlad ce a fost reprezentat prin Economul L Antonovici i Gh. R. Constantinescu.
Terenul predat zisei Epitropii, dupai mgsoristea falcut. de
domnul Inginer 0. Mesina pe fata locului, a Carla prezent5. am
cerut-o noi pentru a ne inlesni la executarea mentionatei Deciziuni, se compune din : Locul in suprafatal de 659 (vase sute
cinci zeci i noud) metri paltrati, din crawl BArlad Cf. III, in
urmtoarele limite

In partea despre Biserica Sf. Ilie pe o intindere de treizeci

i. doi metri liniari si doublzeci centimetri ; despre strada Piata
Sfntu Ilie pe o intindere de 35 (treizeci si cinci) metri liniari 0
zece centimetri ; despre strada Orientului pe o intindere de treizeci i unu metri liniare i noudzeci centimetri ; iar in partea
unde strada Piata Sf. Ilie face unghiul cu strada Orientului pe
o intindere de 7 metri liniare si 20 c. m.
Pentru constatarea aces tei opergiuni precum i pentru predarea imobilului de mai sus in proprietatea i posesiunea epitropiei bisericei Sf. Ilie, am incheiat prezentul proces-verbal, isclit
de noi, subcomisar, inginer si de epitropia bisericei SE Ilie in 3
exemplare, dintre care unul s'au dat epitropiei Sf. Ilie, pusa in
stpnire, unul se va inainta Primairiei comunei Barlad expropriat a, iar cel al III se va inainta Onorabilului Tribunal Tutova,
spre cele legale.
Capul Portareilor, N. VASILIU
Subcomisar, C. IOAN

Inginer, 0. MESINA
I. Antonovici
Epitropi : (Iconom
(Gh. Constantinescu Rininicenu

www.dacoromanica.ro

284

CXII

1901 Sept. 25. Aprobarea data de Consiliul Comunal

pentru lachirierea Piefii midi.
Se fixeaza termen de licitatie la
15 Octombrie 1901.
Pam li, Econ. I. Antonovici

PRMARIA
Comunei Urbei War lad

Jud, Tutova
No, 7992

25 Sept, 1901

Domnule Paroh,
Am onoare a vd face cunoscut, ca.' consiliul comunal, in
sedinta dela 25 Septembrie a. c., a aprobat conditiunile inaintate
de domnia-Voastr pe langa adresa No. 28, pentru inchirierea
pietei mici proprietatea biserice Sf. Ilie, precum si schita de plan
pentru impartirea acelei piete in dou zeci locuri pentru vanzarea de zarzavaturi, cu condifiune ca taxele pentru inchirierea

locurilor sa.' nu fie mai mari de cat acele votate de Consiliul

Comunal in sedinta dela 12 Mai 1901, aprobate de Ministerul de
Interne cu ordinul No. 14918 si publicat in monitorul comunal
No. 10/1901,

In consecinta, am onoare a v restitui eke un exemplar

din condifiunile si planul in chestiune, investite cu viza de
aprobare.
Primiti, Domnule Paroh, asigurarea consideratiunei mele.
p, Primar, NACU
Secretar, VOINESCU

CXIII

1902 Aprilie. Cinci cugetari in numarul festiv de 25 ani

dela apariliunea revistei Biserica ortodoxa autocefala Romand", pag. 168.

CugeVari

I. Unirea Bisericilor ar aoluce mare progres Evangheliei

deci mult bine omenirii,
www.dacoromanica.ro

285

II. Viata sfanta si devotamentul preotului, pentru indeplinirea datoriilor sale, sant argumentele cele mai convingatoare in
fata necredintei.
III. Criticarea altora si lauda de sine, stirbesc de meritele
unui om si mai ales din ale servitorului Altarului,
IV. In momentul acela, cand fiecare roman si-ar face datoria, pe cat poate, cauza nationala ar fi castigata.
V. Atitudinea si cuvintele nesincere, din partea celui ce-1
crezi amic, sant mai dureroase deal loviturile cele mai teribile
din partea unui vrajmas.
Econ. I. Antonovici
Protoereul Jud. Tutova

CXIV

Cuvant funebru
linut la inmormdntarea Ad Traian A. lonescu in 1905, Septembrie 26, la Biserica .3f. Ilie din Bdr lad.
(Vorbind din viu graiu despre Strdmutarea i prefacerea tuturor lucrurilor din natural i despre nenimicirea lor, deci i a omului, s'au adaugit apoi
urmatoarele note biografice) :

Rdposatul Traian A. Ionescu, fiul d-lui Andrei si a d-nei

Safta Ionescu, s'a nscut in Bar lad la anul 1861, Ianuar 5. Dupa

o ingrita educatie primita in casa parinteasca, Traian urma

cursurile invatamantului primar si a celor liceale, in acest oras,
dui:4 care isi lad bacalaureatul in Bucuresti. Apoi, dupace
urma cursurile de Fizica si Matematica la Universitatea din capi-.
-laid, se duse la Paris, spre a urma aceleasi cursuri in Scoala
de Politechnica.

Intors in tall la 1888, a fost numit profesor de Matematied la Gimnaziul din Ramnicul-Sarat, in care judet a fost apoi
si Revizor scolar. Dupa aceea a fost numit profesor la Tulcea
si in fine la Turnu-Magurele, tot de aceeasi materie. Aid, Hind
si Director al Gimnaziului, a imbracat pe elevi in uniforma,
ceeace nu se introdusese pana atunci in scoalele secundare, si
asa a trecut cu dansii in Bulgaria, unde a vizitat Plevna, Grivita
si alte locuri memorabile, stropite cu sangele eroilor romani in

www.dacoromanica.ro

286

razboiul pentru independenta tarii, pretutindenea and explicafiuni i aprinzand focul patriotismului in inimile elevilor sai.
Pentru o asa inifiativa i osteneald rodnica, pe terenul educatiunei scolare, dansul a fost decorat cu Coroana Romniei in
gradul de cavaler.
In anul 1900, tanarul Traian Ionescu s'a csatorit cu tanara Sofia din familia Miculescu, din Bucuresti, i apoi, hind
insatat de invatatura se dusa din nou in strainatate ; de data
acea:sta insa la Brouxelles. Pe atuncea se ivi la dansul boala
cancerului, care fiind, ingrijit la timp, nu i-a inspirat o asa mare
teama. La Bruxelles urma i termina cu un stralucit succes
cursurile universitare, obtinand titlul de licenfiat in stiintele Fizice i gatematice, la 15 Maiu 1903. Desi boala se
manifest g. acum din nou, dar in urma ingrijirilor ce i s'au dat
in Bucuresti, i incurajat de medici ca a scapat de teribila board
a cancerului, de care suferise, s'a dus in toamna anului trecut,
prin Octombrie, din nou, la Brouxelles, pentru a lua, in fine, si
doctoratul in Matematici. Dar prin Decembrie boala ii reveni, si
asa in Fevruarie anul corent, se intoarse la Bucuresti. Aici
boala facand neincetate progrese, a rabdat cat a rabdat, asteptand ameliorarea, dar vazand cal nu este chip pe la inceputul
lui Iulie trecut, luandu-si curajul a scris iubitilor si parinti,
spunndu-le : boala mea s'a agravat ; viata pentru mine este un
chin ; dati-mi voe deci s vin acas, ca sa mor in casa parinteasca." ! La 17 August, acum o luna si 8 zile, dansul a si venit acasa, unde, cu toate ingrijirile pline de devotament de zi gi
.noapte ale parintilor, fratilor i iubitei sale surori, cum si a eminenfilor sai medici curanti, n'a putut fi scapat, ci alaltheri 24
Septembrie,
dat obstescul sfarsit in manele creatorului care
l'a zidit, ldsand o profunda intristare in inimele parintilor, sotiei,
surorei i fratilor i rudelor sale iubite, cum i tuturor prietenilor i cunoscutilor sai.

Minte luminata, inima nobila i voint ferma, Traian Ionescu a stiut intotdeauna sa-si fact datoria in constiinfa in ori

ce slujba a fost chemat. Ca prof esor si Director de $coala Secundara, pe laugh' inteligentele cursuri ce facea cu elevii, s'a ocupat cu ingrijire si de educatiunea lor, insuflandu-le iubirea de

www.dacoromanica.ro

287

neam, de tara i de iron I Ca Revizor si-a indemnat cu multa

sarguinta institutorii i invatatorii pe calea spinoas a apostolatului didactic. Ca sot, iubindu-si cu devotamen+ pe scumpa lui
sotie. Apoi ca cetatean, bun, amabil i cinstit care toti ; iar ca
prieten plin de sinceritate i gata a-s'i ajuta amicii in orice
moment,

laid de ce Traian Ionescu este atat de mult regretat, iata

de ce perderea sa, in vrasta matura a vietei, a stors atate lacrami. Dumnezeu sa-1 odihneasca cu dreptii, pe parintli sai sa-i
mangae i intariasca, iar pe noi pe toti sa ne miluiasca j sa ne
mantuiesca ca un bun .1 iubitori de oameni. Amin.
CXV

CUVANT
pronun/at la Biserica Domneasca, cu prilejul prohodului reiposatului Grigore Sta.mate3cu, In ziva de 11 Mai 1906.
(S'a vorbit din viu graiu (1::spre Nestatornicia i gri)ile vietei,
si apoi s'au adaogat urmatoarele note biografice) :

Si acum, intorcandu-ne privirile la raposatul, sa ne reamintim cursul vietei sale cestei vremelnice, cum i chipul in
care i-a petrecut-o intre noi.

Grigore Stamatescu este fiu de negustor, din oratil Barlad, Pe tanl salu ii chema Stefan Stamati i pe mama sa Maria.

S'a nascut in anul 1837, luna August, a.a c acum are

aproape 69 de ani. A trecut cursul invatarnantului primar in
qcoala Domneasca, cum se zicea pe atunci, iar clasele gimnaziale
le-a invdtat intr'un institut din Galati, unde, pe langa studiile din
limba romana, a invatat limbele franceza, italiana i greaca. Se
vede Ca' parintii II pregateau pentru cariera comerciala ; dansul
insa, intorcandu-se acasa, a intrat ca functionar la tribunalul

local, unde, prin munca i purtare exemplard, a ajuns $ef de

Portarei. In urma a exercitat profesiunea da avocat. Pe la 1859
se afla ca membru la Casa Obtiei, in care calitate a contibuit
la intocmirea Regulamentalui acelei administratiuni.
Casatorit, in Februarie 1876, cu tanara Elsna, fiica lui Gavril

Hagi Vasile, din Barlad, au trait intr'o casnicie damna de cea

mai mare lauda. A ocupat mai multe functiuni i demnitati pubwww.dacoromanica.ro

288

lice, fiind ales in consiliul judetian pe care l'a prezidat in curs

de mai multi ani ; in consiliul comunal, ocupand functiunea de
ajutor de primar ; a fost casier general si in cloud randuri administrator financiar al judetului Tutova, $t cine nu-si aduce
aminte de exactitatea i onestitatea cu care isi indeplinea indatoririle de functionar ? Cine nu stie bunatatea i amabilitatea cu
care primia i indatorca pe toji ?
Serviciile sale constiincioase au fost rasplatite de M. S.
Regele prin decoratiunea Coroana Romaniei, in gradul de Oilier,
ce i-a conferit.
Dotat cu o inima nobila i generoasa, Grigore Stmatescu

nu se dadea inlaturi niciodata dela acte de binefaceri. Pe dansul II vedem c figureaza intre donatorii spitalului Barlad si Elena Beldiman si a contribuit ori de cate ori era vorba de a

ajuta pe cineva sau a sprijini vreo societate de binefacere ori o

intreprindere oarecare folositoare.
In relatiunele zilnice din societate, Grigore Stamatescu, cu
sufletul sau curat, iubia i imbratosia pe toil, avand o deosebita

placere de a-si imbraca adesa in versuri sentimentele sale, versuri ce sunt dedicate la atata lume din orasul nostru si de pe
aiurea. Nu era apoi nunta sau vreo altd petrecere familiara,
unde sa nu se afle dansul i unde sa nu incante pe asistenti prin
oportunitatea i spontanietatea cu care ii manifesta in versuri
gandurile i simtimintele sale. Raposatul a lost apoi un sot model, un cetdtean distins i un bun roman.
Sunt aproape 3 ani de cand Grigore Stamatescu a inceput
s sufere de ataxie i acum, pe cand era pe cale de a se lecui,
iata ca i se ivi o teribila meningita, care in ziva de 9 Maiu curent, il secera din mijlocul nostru, pricinuind o adnca durere
in inima sotiei sale iubite, a soacrzi sale stimate si a tuturor
celorlalte rude, cum si a numerosilor sal prieteni si cunoscuti.
Ltd, in putine cuvinte, cine a fost mutt regretatul Stamatescu ; iata de ce vestea mortii lui s'a raspandit ca fulgerul in
toate partile ; lath.' de ce vedem acum o adunare atat de impunatoare si atate regrete din toate partile. Coroanele depuse de
Consiliui judetean, Primaria orasului Barlad, Clubul Conservator

www.dacoromanica.ro

289

din localitate, pe langa acele ale membrilor familiei, sunt atate

dovezi de regrete 0 de recuno0inta pentru raposatul.
Mangaete in Domnul, o mult indurerata sotie, pentruca, prin
moartea sotului tau, a incetat numai legatura cea pamanteasca,

pe cand cea sufleteasca va ramanea necurmata pentrucal dragostea niciodata nu piere". Stiu ca i prin inima ta, o soacra duioas, a trecut sabia, child ai vazut pierderea iubitului tau ginere, insa cu credinta nu eti parasite.", pentruca D-zeu, care
este parintele cel bun, sprijinul 0 acoperemantul cel cald, te va
mangaia cu ingrijirea cea sfanta. Mangaeti-va qi voi rudelor 0
prietenilor .toti, pentruca dansul v'a onorat in viata i va onoreaza 0 acum dupa moarte prin numele sau cel bun 0 de toti
laudat. Dansul, trecand apoi din valurile lumei ace0ia, nu mai
este acum mai mult fiu al grijei, ci cu corpul st gata s mearga
in sanul mamei sale, al pamantului, pe cand cu sufletul sa se
sue la parintele sau cel ceresc, ca sa-0 iee plata ostenelilor sale.
Sa-i fie Varna uoara i amintirea binecuvatata. Amin.
XCVI

1.906 Noemvrie 23. Preedintele Consistoriului, Econ. I.

Antonovici, cu raportul No. 249 tnainteazd P. S. Episcop urmdtorul Proces-Verbal, de judecarea preotului Ch. Codreanu,
dela Biserica Sf. Dumitru din HuO.

Consistoriul Spiritual al Eparhiei Husilor

Proces-Verbal

No. 15
Sedinta dela 23 Noembrie 1906
In ziva de 14 Iunie, anul curent, Diaconul Joan Iota, din

Hu0, prin petitiunea registrata la No. 4488, a cerut d-lui Procuror de pe langa Tribunalul Falciu spre a urmari pe preotul
Gheorghe Codreanu, parohul Parohii Sf. Dumitru, tot din Hu0,
pentru ea', depunand juramantul inaintea judelui de Ocol in ziva
de 3 Februarie a. c., cum 0 inaintea Tribunalului de Falciu, in
ziva de 13 Iunie 1906, s'a fdcut vinovat de sperjur. Pentru acest
fapt, procurorul, incheind Procesul-Verbal din 7 0 12 Iulie, a
formulat 0 Rechizitorul No. 6290, din 12 Julie, cerand d-lui Preedinte al Tribunalului ca s cheme in judecata pe preotul Codreanu, ceea ce s'a qi facut.
Prea Sfintitul Episcop de Hu0, informat despre toate aceste,
la inceput numai din zvon public, dar apoi qi in mod pozitiv din
www.dacoromanica.ro

19

290

raspunsurile oe a primit dela Parchetul de FAlciu cu adresele

No. 6089 si 6309 a. c., cum si din rapoartele P. C. Revizor
Eparhial cu No. 46 si 48, a dispus ca preotul Codreanu, pe de
o parte, sa.' fie suspendat din serviciu cu data de 13 Julie, a. c.,
iar pe de alta, sa fie dat in judecata acestui Consistoriu,
Din Dosarul No. 63/5536, format de Sf. Episcopie, s'a vazut
Irm ca preotul Codreanu, pe laugh' delictu de sperjur, s'a mai
fAcut vinovat si de urmatoarele abateri si anume : la depunerea
juramantului, in cloud randuri, inaintea instantelor judeatoresti
civile, n'a cerut obisnuita invoire ChiriarhalA ; in scrisoarea par-

ticularai ce a adresat d-lui Prefect de Falciu si registrata de Sf.

Episcopie la No, 1178, a. c., se cuprind afirmatiuni ne adevArate
la adresa Prea Sfintitului Episcop, si mrturisiri de o activitate
in afara de datoriile lui de preot ; din raportul No. 24, a. C., a
locotiitoriului de paroh, adresat Sf. Episcopii si registrat la
No. 1186/906, s'a vAzut ca la biserica Sf. Dumitru din Husi,
lipseste Sinodicul cerut de art. 32, din Regulamentul pentru disciplina bisericeasca ; din raportul P. C. Revizor Eparhial No. 64
si din Procesul-Verbal No, 63, se constatA ca preotul Codreanu
n'a f Acut cunoscut Protoeriai despre 2 &Alt, Muzica Bisericeasca
si Crestinismul la Romani, de Arhiereul Nifon Ploesteanu ; si in

fine, din acelas Proces-Verbal al P. C. Revizor Eparhial, reesA

cal, din obiectele trecute in Inventarul Bisericei Sf. Dumitru,
lipseste o crucilitA micA de argint si nouA perechi de mAnicuti.
In ce priveste delictul de sperjur, Consitorul a cerul la
Onor. Tribunal de FAlciu ca, in temeiul art, 228, alin. II, din
Regulamentul pentru punerea in aplicare a Legii Clerului mirean,
sal i se trimeatA Dosarul cu toate lucrArile privitoare pe preotul
acuzat, Gheorghe Codreanu, care Dosar s'a si primit pe laugh'
adresa cu No. 16654, registrata la No. 80, din 15 Octombrie
expirat.

In ziva de 24 Octomvrie, Consistoriul Spiritual, intruninduse, in numArul complect al membrilor sAi, si avand in vedere
actele din Dosarul Sf, Episcopii No. 63/5536, primit pe langA

Ordinul No. 1484 a. c., cum si actele din Dosarul Tribunalului

sunt complecte,
prin Procesul-Verbal No, 89, a dispus : ca preotul Gheorghe
FAlciu No. 1910/906, si gasind CA toate aceste

www.dacoromanica.ro

291

Codreanu s fie chemat in judecata pe ziva de 16 Noemvrie

curent, citandu-se si Diaconul Ioan Iotu, ca reclamant, cum 0
pe martorii cari au fost citati si inaintea Tribunalului de prima
instanta ; iar preotului acuzat sa i se trimeata si. copii de pe
Rechizitoriul No. 6290/906, cum si de pe Procesul-Verbal din 7
si 12 Julie, a. c., ambele incheete de d-1 Procuror al Tribunalului
Falciu,

In ziva de 16 Noemvrie curent, Consistoriul Spiritual, intrunindu-se in numarul complect al membrilor sai, spre a judeca
pe preotul Codreanu 0 observand ca procedura este indeplinita,
s'a deschis sedinta in asistenta P. C. Revizor Eparhial si a d-lui
Defenzor eclesiastic, M. Mihaileanu, si apoi s'a facut apelul nominal la care a raspuns preotul acuzat 0 martorul citat, lipsind
insa reclamantul, Diaconul I. Iotu. Dupa aceia s'a citit toate lucrarile din Dosarele cauzei, precum si scrisoarea d-lui Defenzor
Stanescu, registrata la No. 102, prin care arata ea', hind delegat

de Onor. Minister spre a asista la acest proces, in urma intervenirei P. S. Episcop de Husi, nu poate sa fie fata la aceasta
edinta si deci se maga a se amana termenul de judecata. De
asemenea s'a cetit si petitiunea reclamantului, Diaconul Iotu,
registrata la No. 101, prin care arata ca este bolnav si ce:e amanarea procesului
Prea Cucernicul Revizor Eparhial, d-1 Defenzor prezent si
chiar acuzatul, cer de asemenea amanarea judecatii, iar Consistoriul, in temeiul art. 182 si 225, din Regulamentul Legii Clerului, si de acord cu concluziunile celor dintai, a dispus amanarea termenului pe ziva de 23 Noembrie curent, citandu-se din
nou partile si martorii respectivi si instiintandu-se, in acelas timp,
si pe Onor. Minister de acest termen, spre cuvenita rzgula. Tot
pentru acest termen s'au mai citat si martorii propusi de reclamant prin cererea registrata la No. 108, din 18 Noemvrie curent,
Asta-zi, 23 Noemvrie 1906, Consistoriul Spiritual intrunindu-se in numarul complect al membrilor sai si observand ca procedura este indeplinita, s'a deschis sedinta in asistenta P. C.
R evizor Eparhial si a d-lui Defenzor eclesiastic, M. Michaileanu,
delegatul Special al Onor. Minister al Cultelor si Instructiunei.
La apelul nominal au raspuns reclamantul, preotul acuzat qi doi

www.dacoromanica.ro

292

martori, find absenti patru martori. Preotul acuzat s'a prezentat

in sedint asistat de d-1 aparaitor Doctor G. Boroianu, profesorul de Drept Canonic dela Facultatea de Teologie din Bucuresti.
S'au dat cetire tuturor lucedrilor i actelor acuzaitoare din Dosarele cauzei.

Domnul aprtor, cerand cuvntul, a sustinut c, intruat

Diaconul Iotu, reclamantul, nu s'a prezentat la Tribunal, cnd
s'a judecat chestiunea de sperjur, imputatal preotului Codreanu,
nu trebue ca s5. fie fat nici acum deci ca reclamant. Prea Cucernicul Revizor Eparhial a cerut insa. ca Diaconul Iotu, care
este cauza pornirei acestui proces, trebue s stee aici ca reclamant, dupacum a fost citat.
CONSISTORIUL

De acord cu concluziunile P. C. Revizor a rspins incidentul ridicat.

Domnul apgraltor, intemeindu-se pe ordinul P. S. Episcop
No. 1484, cum si pe citatia No. 237, trimis5. preotului Codreanu,
cere ca sa. fie acesta judecat astazi numai de invinuirea de sper-,

jur, nu si de alte fapte, ce nu se pot conexa cu cea de sperjur.

La care, P. C. Revizor sustine Ca preotul Codreanu trebue s
fie judecat acum de toate invinuirile, de oarece dnsul a luat
cunostintd si de toate celelalte fapte ce i se imputal, incal din
sedinta dela 16 Noemvrie, semnnd despre aceasta in ProcesulVerbal No. 103, din acea sedint.
CONSISTORIUL

De acord cu concluziunile P. C. Revizor, a respins acest

incident.

Domnul aprator, luand cuvntul intreabd daca. Rechizitoriul No. 6290, incheet de Procuror la 12 Iu lie, mairpoate sa. aib
astazi vre-o valoare inaintea Consistoriului, dupace preotul Co-

dreanu a fost achitat de Tribunalul de Flciu si de Curtea de

Apel din Iasi. La care P. C. Revizor r5spunde c, desi preotul
Codreanu a fost achitat in civil, dar trebue ca i partea morald
a faptelor sal fie judecat,

www.dacoromanica.ro

293

CONSISTORIUL

De acord cu concluzfile P. C. Revizor, respinge si acest

incident.

Domnul aparator a luat cuvantul apoi asupra invinuirei de

sperjur, ce se aduce preotului Codreanu, invocand principiul autoritatei lucrului judecat ; calci, zice d-sa, autoritatea judiciard
civila locala au inlaturat aceasta invinuire si cu drept cuvant pentrued nici intentie, nici elemente din care sal se dovedeascal violarea legei, n-au putut fi gasite". Curtea de Apel din Iasi a
confirmat hotararea, in unire cu concluziunile Procurorului, asa
cal preotul Codreanu a fost achitat. Asa stand lucrul si pe baza
art. 1201, din codul civil, care zice : Este hicru judecat atunci
cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeet pe aceeasi cauzal si este intre aceleasi parti facute de ele in
contra lor, in aceeasi calitate". Autoritatea lucrului judecat este
o presumtiune absoluta juris et de jure si nu s'admite nici un
fel de proba, nici chiar juralmantul sau marturisirea. Autoritatea
hotararei date ramane in picioare, chiar dacal s'ar palrea ne
drepta, caci res judicata pro veritate habetur", ori res judicata

vera est". Ceea ce se pare adus nou innaintea Consistoriului

nu poate modifica autoritatea lucrului judecat ; calci pars in toto
continetur". Nu sunt admise nici complectari, nici modificari ale
hotararei sub cuvant cal nu s'a tinut seamal de cutare sau cutare
imprejurare juridical ori de fapt. Asa stand chestiunea este necesar a se aplica in cazul de fata, caci, in altfel, pe langal ea'
s'ar inlatura autoritatea lucrului judecat, dar s'ar face un amestec
si confuziune de atributiuni, ceea ce nu se poate dupal princi-

piile de drept, care ne conduc. Nici nu este de admis a se cugeta o reformare a unei sentinti civile de catre o autoritate spirituala, care nu are, in cazul nostril, elementele necesare pentru
constatarea de drept si de fapt a delictului de care preotul Codreanu este invinuit. In Regulamentul Legii Clerului, la art. 243
se spune si se afirmal principiul ca o hotalrare chiar a autoritaltei
bisericesti judecatoresti nu poate fi ne pusal in lucrare decal daca
contrazice legile si regulamentele tarii",
Prea Cucernicul Revizor Eparhial, avand cuvantul, sustine

www.dacoromanica.ro

204

cal preotul Codreanu ca sperjur s'a facut vinovat de calcarea

canonului 64 si 82 a Marelui Vasilie, si de art. 246, din Regulamentul Legii Clerului mirean.
Domnul Defenzor, M. Mihaileanu, delegatul Onor. Minister
al Cultelar si Instructiunii, sustine ca hotararile definitive au

toata puterea, cum este si in cazul de fata cu achitarea preotului Codreanu de catre Tribunal si Curtea de Apel.
CONSISTORIUL

deliberand si,
Avand in vedere Procesul-Verba, din 7 si 12 Iu lie, cum si
Rechizitoriul No. 6290, din 12 Iu lie a. c., ambele incheete de
Procurorul Trib. Falciu ;
Avand in vedere hotararea Tribunalului de Falciu No. 842,

din 5 Septemvrie a. c., prin care preoful Codreanu este achitat

de faptul de sperjur ce i s'a imputat ;
Avand in vedere hotararea Curtii de Apel, din Iasi, No.
1062, din 29 Septemvrie a. c., prin care respinge apelul d-lui
Procuror dela prima instanta si confirma sentinta Trib. Falciu
No. 842, din 5 Septemvrie 1906, prin care se achita pe preotul
Gheorghe Codreanu de faptul de sperjur ce i se imputa ;
Avand in vedere cele sustinute de aparare si de acuzare,
cum si de d-1 Defenzor, cu privire la autoritatea lucrului judecat,
ce s'a discutat ;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
Si,

In temeiul art. 1201, din codul civil, citat de aparare, cum

si a art. 383, din procedura penala, in care se spune : Orice
persoana achitata dupa lege nu va mai fi apucata nici acuzata
pentru acelas fapt".
HOTARASTE :

Admite incidentul ridicat de aparare, in ce priveste cazul

de sperjur, de care este invinuit preotul Codreanu, cu mentinerea
insa a invinuirei ce i se imputa acestuia ca.' n'ar fi cerut incuviintarea P. S. Episcop de a depune juramant inaintea instantelor judecatoresti civile.

www.dacoromanica.ro

295

Prea Cucernicul Revizor Eparhial, in ce prive0e acum celelalte puncte de invinuiri aduse preotului Codreanu, sustine ca.
acesta este vinovat mai intai pentru ca n'a cerut invoirea P. S.
Episcop ca sa depuna, juramant inaintea instantelor civile, calcand
astfel art. 92, din Regulamentul pentru disciplina bisericeasca, a
practicei bisericeti i chiar a votului Sf. Sinod, dat in sesiunea
din Mai 1903. Ca prin scrisoarea adresata d-lui prefect de Faciu
s'a facut vinovat de calcarea canonului 6 a Sinod. II Ecumenic
0 Canon. 9 a Sinodului IV Ecumenic, cum 0 de art. 255 qi 256,
din Regul, Legii Clerului Mirean, Relativ la lipsa Sinodicului s'a
facut vinovat de calcarea art: 32, din Regul. pentru disciplina
bisericeasca, care cere ca aceasta condica sa fie pstrata in cea
mai buna stare. Ca in privinta lipsei cruciulitei i a manicutelor
cum i a neraportarei la Protoerie despre cele 2 cri, s'a vinovat
de calcarea art, 28, din Regul. pentru disciplina bisericeasca, 0
art. 255 din Regul. Legii Clerului. Deci, avandu-se, in vedere
acuzatiunele aratate, canoanele, cum 0 articolele, privitoare la

ele ; avandu-se in vedere ca. faptul de sperjur a fost scos din

cauza, in temeiul art. 1201, din Codul civil, i aparare sustinuta
de parte, cer, zice P. C. Revizor, ca pe baza celor de mai sus,
i cunoscandu-se vinovatia numitului preot, sa fie pedepsit in
conformitate cu art, 248, alin, g, din Regul. Legii Clerului, adica
cu oprirea provizorie dela serviciile bisericeti cu sau fara suprimarea lefei, avandu-se in vedere i faptul oprirei anterioare suferite de dansul.
Domnul aprator, luand cuvantul, sustine c, daca preotul
Codreanu a jurat Fara. invoirea P. S. Episcop, dansul nu este
vinovat aa cum il arata acuzarea, de oarece s'a intemeet pe o
dispozitie a sf. Sinod, din 1903, care da voe clericilor a jura 0
fara aceasta permisiune, in cazuri grabnice. Vinovatul este aici
clericul Iotu, care l'a dat in judecata civila. pe preotul Codreanu,
fdra a tine seama de canoane, care il indreapta la judecatorii
sal fireti, iar nu preotul Codreanu, caruia i s'a diferit juramantul
0 a trebuit sa.-1 primesca, spre a nu se expune la daune. Apoi
art. 42, din Regulamentul pentru disciplina bisericeasc nu are
0 sanctiune, in ceeace prive0e pedeapsa, de oarece n'o spune
.

imediat, i nu se impaca cu ceea ce s'a liotarat la 1903.

www.dacoromanica.ro

206

Spiritualul Consistoriu va aprecia cazul 0 va avea in vedere 0 declaratia preotului Codreanu ca.' regreta ca nu era in
localitate P. S. Episcop, elci atunci s'ar fi dus i i-ar fi cerut
binecuvantarea. De asemine va lua act 0 de declaratia cd preotul regreta faptul acesta 0 cere a fi ertat.
Asupra invinuirei ce se aduce preotului Codreanu pentru o
scrisoare particulara adresata d-lui prefect Cerchez, apararea

roaga pe Consistoriu a nu crede c s'a cautat a se trece peste

autoritatea P. S. Episcop, ci o rugare catre d-1 prefect, spre a

pune 0 el o vorba in cauza. Nu este nici o chestiune politica,

caci preotul Codreanu se fere0e de politic millionth% Respectul

i dragostea catre P. S. Episcop le-a avut i le are in vedere

totdeauna.

Cat pentru celelalte fapte, ce i se imput, c n'a facut cunoscnt Protoiereului despre 2 carti ; cd lipseqte Sinodicul, care
acum s'a gasit, qi c la examinarea ce s'a facut Inventarului s'a
gasit lipsai o crucilita mica de argint 0 9 perechi manicuti, nu
se poate dovedi violare nici risipa, din contra tot trecutul preotului este o dovad de ingrijire pentru biserica. Se va observa
pe viitor 0 lipsurile semnalate, ca 0 forma cu ingrijire sa fie
indeplinita.
Pentru aceste cuvinte cere deci achitarea preotului Codreanu.

Prea Cucernicul Revizor Eparhial, luand cuvantul, declara

c nu are nimic a mai adaoga qi lasa la aprecierea Spiritualului
Consistoriu.

Domnul Defenzor eclesiastic, M. Mihaileanu, Delegatul Ministerului, avand cuvantul, cere achitarea preotului Codreanu, in
vedere ca a suferit mult cu oprirea salarului.
Declarandu-se inchise desbaterile procesului, Consistoriul,
conform cu art. 194, din Regulamentul Legii Clerului, indatorind
pe parti ca sali dee concluziile inscris, aceste au fost alipite la
Dosarul cauzei, qi apoi,
CONSISTORIUL,

deliberand qi,

Avand in vedere ordinul P. S. Episcop No, 1484, a. c.,

prin care preotul Gh. Codreanu este trimis in judecata ;

www.dacoromanica.ro

297

Avand in vedere raportul No, 24, din partea locotiitorului

de paroh al bisericei Sf. Dumitru, care P. S. Episcop, registrat
la No. 1186, cum i referatul preotului Codreanu, registrat de
. parohiat la No. 16, acte privitoare la lipsa Sinodicului acelei biserici ;

Avand in vedere scrisoarea preotului Codreanu catre d-1

prefect de Falciu registrata la Sf. Episcopie sub No, 1178 a. c. ;
Avand in vedere raportul P. C. Revizor No. 64, a. c., cum
i Procesul-Verbal No. 63, la el alaturat ;
Avand in vedere cele sustinute de P. C. Revizor Eparhial ;
Avond in vedere cele ce s'au aid-tat de aparare, cum si
.

opiniunea exprimata de d-1 Defenzor eclesiastic, delegatul Onor.

Minister ;

CONSTATA CA,

Preotul Codreanu s'a facut vinovat de calcarea art. 42 din

Regulamentul pentru disciplina bisericeasca, in care se spune :
Persoanele din treptele ierarhiei bisericeqti se scutesc de juramant, fiind indeajuns simpla lor aratare verbala, dupa cuvantul
Mantuitorului ; s fie cuvantul vostru aqa, aqa. ; nu, nu" ; de
calcarea art. 32, din acela Regulament, care zice ; Fie-care Biserica, atat urbana, cat i rurala, va avea un sinodic (memoriu)
in care se vor insuma, sub privigherea qi povatuirea Protoiereului,

notiuni istorice despre fondarea bisericei"... etc. ; de calcarea

art. 10, din Regul. pentru buna conduita a clerului in genere,
unde se zice ; Persoanele bisericesti sa fie... intru toate supui
i ascultatori de ordinele Episcopului lor ; de art. 29, din Regulamentul pentru disciplina bisericeascd, care sung ; La Administratia Eparhiala trebue s fie catagrafii anume aratatoare de
starea lor, atat pentru mai sigura lor pastrare, cat 0 pentru
0iiirta.,. ; de ari. 2, din Regulam. Epitropiilor bisericeqti, unde
se spune ca parohul ca preqedinte al Epitropiei este dator a
starui ca sa. se respecte i. s se indeplineasca in totul 0 faith*
nici o qtirbire, legile i. regulamentele privitoare la cler qi la
avutul bisericesc".
INSA,

Considerand ca preotul Codreanu, cand a depus juramntul inaintea instantelor civile, a avut in vedere dinspozitiunea
Sf. Sinod din 5 Mai 1903, care zice ; Se aproba concluziile ra-

www.dacoromanica.ro

28

portului, ca. art. 42, din Regulamentul Sf. Sinod s urmeze de

a exista, dar preotii sa." alba' voe de a jura, cnd judecaltorii
lumeti ii vor obliga, fa.r a mai cere invoirea Chiriarhiei, ca
nu din ure-o Intdrziere In ceipalarea Invoirei, serY sufere amenzi in Imprejureiri in care sunt considerati numai ca simpli

cetaleni ;
Considerand, c a toate aceste, ea. preotul Codreanu prin
petitiunea inaintata. P. S. Episcop i registrata sub No. 1546 a.c.,
ii recunoate greala sa i recurge la P. S. S. ca sal-1 ierte ;
Considethn ca' Sinodicul bisericei Sf. Dumitru s'a gaisit
acum printre alte registre, dupacum se vede din raportul P. C.
locoliitor de paroh catre Prea Sfintitul Episcop, raport registrat
sub No. 1380, a. c. ;
Considerand ca.', in Registru de Inspectiuni al Bisericei Sf.
Dumitru, activitatea preotului Codreanu este notat bine de toti
protoiereii, Revizorii Eparhiali i Defenzorii eclesiastici, cari au
fcut inspectiuni, i care is'i exprima multumirile lor cu privire
la starea internal i external a acelei biserici, cum i a regulei
bune in tinerea registrelor de Comptabilitate ;
Pentru aceste motive, i consideratiuni,
Fcnd aplicatiunea art. 248, aliniatul b, din Regulamentul
pentru punerea in aplicare a Legii Clerului mirean,
HOTARASTE ;

Ca preotului Gheorghe Codreanu, parohul Parohiei Sf. Dumitru din Hui, s'a, i se facai o asprai mustrare din partea Prea
Sfintitului Episcop Eparhial.

Totodat i se pune indatorire acestui preot de a complecta

lipsa crucilitei .1 a nonai perechi de mnicuti, prevazute in Inventarul Bisericei.

Prezenta sentint s'a dat i pronuntat cu umanitatea voturilor membrilor Consistoriului Spiritual, astazi 23 Noemvrie 1906,

urmnd ca, conf, art, 242, din Regulamentul pentru punerea in

aplicare a Legii Clerului mirean, sal fie supusa cunotintei i aprobarii Prea Sfintitului Episcop Eparhiot.
Econ. I. Antonovici. Econom C. Vasiliu. Econ. C. Isicescu.
NOTA. Din Dosarul Episcopiei subt No. 5536 din 1906. Acest ProcesVerbal este redactat si scris de mine, deci, o pildA, din munca ce puneam si la
acest Consistoriu.

www.dacoromanica.ro

29

CXVII

1909, Martie 17. Direcliunea $coalei de fete N. R. Codreanu", certified cd Economul I. Antonovici, in anul colar
1903-1904, a predat in cl. V, dela fostul Externat Secundar,
pe ldngd Religre i Pedagogie ; iar in anul scoiar 1996-1907,
la coala N. R. Codreanu", cursul superior, a predat i Studiul Limbei Romdne.
$COALA PROFESIONALA DE FETE

N. Roca Codreanu"
BARLAD

Certificat
Se certified prin acesta, ea' Printele Econ. L Antonovici
a predat in anul qcolar 1903-1904 la clasa V-a de la fostul Externat Secundar din Bfirlad, pe langa studiul Religiunei i studiul Pedagogiei.

In anul qcolar 1906-1907 a predat la clasa V-a dela $coala

Profesionald de fete N, R. Codreanu" din Bdrlad, pe langd studiul Religiunei 0 studiul Limbei Romane ; iar din Septemvrie
1907 qi pAnd la 15 Octomvrie 1907 a predat la clasele a V-a,
VI-a i a VII-a, pe langd studiul Religiunei qi studiul Limbei
Romdne.

Drept care i s'a libarat acest certificat dupd cererea sa inregistrata la No, 163, din Martie 1909 qi conform registrelor
respective.
Directoare,

Catarina Er. Pangrati

17 Martie 1909

Birlad
No. 112

CXVIII

Bttrlad, 1912 Dec. 17. 0 judecatd prin arbitri fdcutd

sub prwdinta preolului I. Antonovici i in casa acestuia, proces hike 2 roman!, Haralamb Popa i Lazdr Donca i trei
evrei, B. Caufman, David Fredman i Mc Steclaru.

Declaratie
Subsemnatii B. Caufman, David Friedman, Ilic Steclaru
www.dacoromanica.ro

800

deoparte i Haralambie Popa personal si in numele d-lui Lazar

Donca, autorizat cu scrisoarea din 17 Decembrie 1912 de alta

parte, pentru transarea neintelegerei dintre noi referitoare la
plata onorarului la care se pretinde a se plati noti celor trei
dintai de calm d-1 Haralambie Popa i Lazar Donca in calitatea de mijlocitori la cumpararea mosiei Fisodll sau Potarlacii din
judetul Tutova, proprietatea d-soarei Izmir liu, am convenit ca s
ne supunem hotdrarei ce se va da de catre Sfintia Sa parintele
Ioan Antonovici, d-1 Zigmund Majer, comerciant si Vice Consul
Austro-Ungar, Iorgu Pa lade agricultor, Costache Ticau agricultor

Ioan V. Buta magistrat, hotararea ce vor da impreuna va fi

pentru noi hotararea definitiva, fara a mai avea recurs inaintea
instantelor de judecata legal constituite In ard.
Subsemnatul Haralambie Popa, aldtur la aceast declaratie
scrisoarea de imputernicire a d-lui Lazar Donca, daspre care s'a
facut vorbirea mai sus.
si

B. CAUFMAN
DAVID FRIDMAN
ITIC STICLARU
HARALAMBIE POPA

aarlad, 17 Decemvrie 1922.

NOTA. Evreii au propus ca arbitri pe mine, pe Zigmund Majier si pe

Popa si L. Donca, pe Iorgu Palade i Costache
Ticau. Procesul s'a judecat in cas la mine, La deliberare, eu am propus
2000 lei ca despagubire, pe cand toti membrii la un loc au convenit la 1500
lei. Mat Popa cat si Donca, auzind cl in deliberare eu am fost pentru 2000
lei, d'ansii aceast sumal au dat-o misitilor. i asa afacerea s'a curmat, dupl
cum se va vedea mai departe,
I. Buta. Magistrat ; iar H.

D-Iui Haralamble Popa

Zorleni
Birlad, 17 Decembrie 1912.

Nedispunand de timp pentru a sta fata la rezolvirea neintelegerei ce exista intre noi i domnii misiti : Bud. Cauf man,
David Fridman i Sticlaru, te autoriz pe dumneafa sh procedezi
cum vei crede si orice solutie vei lua, este admisa i de mine
fara a-mi rezerva dreptul de a avea vreo pretentiune alta decat
acele puse de d-ta, in fine tot ce vei face este admis si de mine.
Cu stimd,
LAZAR DONCA

www.dacoromanica.ro

301

CXIX
1912, Dec. 17. Hotlirdrea daM de Comisiunea de arb!-

tri In procesul dintre misifii Caufman, Steclaru si Fridman, si

cumpardtorit mosiei Fisocii, Haralamb Popa si Lazdr Donca.

Proces -Verbal
Anul 1912, luna Decemvrie 17
Noi, preot Ioan Antonovici, Zigmund Majier, Iorgu Pa lade,
Costache Ticau i Ioan V. Buta, intruniti astazi, data mai

sus aratat, in urma solic4trii acute noua, de catre domnii

Buca Caufman, Itic Steclaru i. David Fridman. de o parte, iar

de alta parte d-1 Haralamb Popa, pentru a trana diferendul ivit intre domnia-lor pentru plata onorarului de misiti cu ocazia
cumpararii moiei Fisocii sau Patdrlaci din Judetul Tutova, cumparata de care d-nii Haralamb Popa i Lazar Donca, .1 ascultnd toate partile interesante in cauza, d-1 Haralamb Popa lucrand i in numele d-lui Lazar Donca, cu totii in unanitnitate
am hotarat ca d-lor : Buca Caufman, Itic Steclaru i David Fridman, li se cuvine pentra ostenelele depuse in cumpararea citatei moii, ca onorar, suma globala de lei (1500) una mie cinci
sute pe care d-nii Haralamb Popa i Lazar Donca, s le-o
plateasca.

Despre aceasta am incheiat prezentul proces-verbal, care

impreuna cu scrisoarea din 17 Decemvrie 1912, a d-lui Lazar
Donca catre d-1 Haralamb Popa .1 impreuna cu declaratiunea
d-lor Buca Caufman, Itic Sticlaru, David Fridman i Haralamb
Popa, se vor 'Astra de catre Sfintia Sa printele loan Antonovici care a prezidat edinta noastra.
Econom I. ANTONOVICI
I. V. BUTA
ZIGMUND MAJIER
GH. TICAU
IORGU PALADE

www.dacoromanica.ro

302

CXX

Ministerul de Rdzboiu, Mamie Stat Major, Sec lia I Biroul I No. 7321913, calre I. P. S. Mitropolit Primat, Presedintele Sf. Sinod si al Consistoriului Superior Bisericesc.
C. S. B.
No. 35
Primit, 6 Maiu 1913
Sed., 6 Maiu 1913

Rezolutia
Se va trimite la. Comisiunea respectiv pentru a
revedea proectul deja. elaborat i a-1 prezenta din
nou.

t Konon

Rezolutia
Regulamentul anexat, preacindu-se cu totul din
nou i dat fiind la tipar pentru studiu, acesta se
va pstra la dosar, aa precum se vede pentru tiinta pe viitor, oprindu-se o intocmai copie spre or ientare.

t Konon

Malt Prea Sfinte Peirinte,

Regulamentul pentru Clerul de armata permanenta datand
din 1870, este indiscutabil c revederea sa se impunea.
In aceasta privinta alaturatul proect, intocmit de catre Comisiunea aleasa de Consistoriul Superior Bisericesc, este binevenit, caci pregatirea sufleteasca a soldatilor noOri este necesara.
Astfel ins cum se prezinta acest proect, necesitand cheltueli foarte mari, punerea sa in aplicare fiind in strans legatura
cu bugetul, nu s'ar putea face, de oarece armata are Inca nevoi
urgente i imperioase cari trebuesc satisfacute.
Fiindu-ne acum cerut de catre I. P. S. Voastra, ii inaintam, ramanand ca dupa ce va fi revazut i discutat in Consistoriul Superior Bisericesc, s ne fie trimis i noua un proect,

www.dacoromanica.ro

303

spre a fi studiat, pentru a se vedea ce s'ar putea face in acest

scop, fata cu resursele bugetare.
Primiti etc...
p. Ministru,

General Nedescifrabil
$eful Sectiei I-a,
Colonel C. Tudorescu

NOTA. S se vadl in urina pag. 195.-205.

CXXI

Comisiunea Monumenfelor Istorice, Administrafia Casei

Bisericei, cu No. 167, din 28 Febr. 1914, nume0e Membru

Corespondent pentru jud. Tutova, pe Economul I. Antonovici.
Prea Cucernice Printe,
Avem onoare a Va aduce la cunostinta ca, potrivit art. 6
din Legea pentru conservarea si restaurarea Monumentelor isrice, Comisiunea noastra fn sedinta dela 24 Fevruarie a. c., V'a
numit membru corespondent onorific al ei pentru jud. Tutova.
Neindoindu-ne ca yeti binevoi a primi aceasta sarcina, Va
inaintam ad alaturat un exemplar din legea monumentelor, cum
si instructiunile privitoare la atributiunile Cucerniciei Voastre.
PrImiti Va. rugam, Prea Cucernice Parinte, incredintarea osebitei noastre consideratiuni.
Presedinte, Dr. C. I. Istrate
Secretar, A. Lapedatu

CXXII

Economul I. Antonovioi, fost Director al .coalei de fete

N. R. Codreanu", precla" d-nei Mina S. Popa, arhiv-a 0 zestrea .coalei.

Proces-Verbal
Anul 1914, Septemvrie 30
Subsemnatul Econom I. Antonovici, fost Director al Scoalei
Secundare Profesionale de fete N. R. Codreanu", am predat

www.dacoromanica.ro

304

d-nei Mina S. Popa actuala Directoara, arhiva vi zestrea $coalei ava cum se arata mai jos :
1. Localul reparat vi in build stare, afar& de sobele de fier
care toate scot fum vi au foaia de mica stricata, ava cum le-am
primit 0 en. Arhiva vcoalei complecta 0 in ordine dupa inventarul respectiv, Cape !a, atelierele, biblioteca, laboratorul, clasele,
dormitoarele, garderoba, cancelaria, camerile directiei, sufrageria
cu remonta ei, bucataria vi camara cu remonta lor, infirmeria,
spalatoria, beciul, podurile, gradina de copii, deasemenea gradina de pomi vi de zarzavat, in fine toate dupa cum arata detailat inventarul fiecaruia, subscrls de mine Director predator,
d-na Mina S. Popa, Directoara vi d-voara C. Craciun sub-directoara.

2. S'a predat d-nei Mina Popa, doua recipise ale casei de

depuneri No. 58883 din Aprilie 1910, in valoare de 422 lei vi
alta No, 3991 din 14 August, in valoare de 344 lei 50 bani.
Banii sau strans in vederea cumpararii unui pian pentru vcoala.
3, S'a predat d-nei Directoara situatia atelierelor pe 19131914 care e urmatoarea : Una mie trei sute vase zeci vi trei lei
0 bani 75, din care scazandu-se lei 192 vi bani 29 (una suta
noua zeci vi doi lei vi bani 29) dati dupa o anume lista maistrelor vi ajutoarelor dela ateliere. ramanand in numerar suma
de lei 1171 vi 46 bani (una mie una suta veapte zeci vi unu lei
0 bani 46), care s'au inmnat d-nei Directoare Maria S. Popa.
Registele, find inapoiate de la curtea de compturi s'au
predat odata cu suma de mai S113.
4, Deasemenea am dat in primire situatia atelierelor pe anul 1914-1915. Produsul lor e de 1307,90 lei (una mie trei sute
veapte lei vi bani 90), din care se scade 41,90 lei (patru zeci vi
unu lei vi bani 90), suma neincasata corespunzand chitantelor
date pentru incasare, cat vi cheltuelelor facute pentru atelier, ce
se \rad in o chitata 0 18 facturi in valoare de 526 lei vi 65
bani (una suta doua zeci vi veasa lei vi bani 65), ramanand numerar 739,35 lei (veapte sute trei zeci vi noud lei vi bani 35)
suma incredintata d-nei Maria S. Popa.
5, S'a predat materialul ramas disponibil in valoare de
742,35 lei (veapte sute patru zeci 0 doi lei vi bath 35), dupa

www.dacoromanica.ro

305

lista anexata situatiunei atelierelor, care material a fost in pastrar2a dloarei C. Craciun, fiir d responsabila i s'au predat obiectele confectionate, ramase nevandute, cat i obiectele muzeului colar dupa registrul inventar respectiv.
6. S'a predat 52 (cinci zeci i doi), livrete ale casei de economii cu registrele lor.
7. Deasemenea s'a incredintat d-nei Directoare suma de
634,35 lei (ease sute trei zeci i patru lei i bani 35) ramai
din cautiunile elevilor din 1913-1914 cu un registru justificativ a
stricaciunelor i pierderilor obiectelor.
8. Am predat d-nei Directoare actele justificative ale nutrimentului elevelor coalei pe luna Septemvrie, cum i actele
justificative pentru sumar de lei 300 (trei sute) acordata de Onor
Minister pentru facerea conservelor la acmst coal, dasemenea i actele justificative pentru suma de 375 lei (trei sate eapte
zeci i cinci) ce s'a cheltuit pentru cumpararea branzei i care
acte se vor inainta spre justificare asupra creditului de 500
lei, acordat directiunei, pentru care se va cere dela Onor Minister cuvenita achitare ; de asemenea i actele pentru suma de
lei 800 (opt sute), incredintata Directiunei pentru diferHe reparatiuni, care se vor inainta pentru justificare,
9. Deasemenea am predat d-nei Directoare Mina S. Popa
34 lei (trei zeci i patru) in numerar, primiti de la dloara Eva
Arghir fosta Directoara, pentru facerea unor casete la elevele de
clasa I-a.
Director predator,

Econom I. Antonovici
Directoarai primitoare,

Mina S. Popa

CXXIII

1917, Iunie 8. MinIsterul de li'dzboiu, Comitetul Central

Sanitar.

Bilet de autorizare
No, 22
S. S. preotul I. Antonovici, flind in serviciul spitalului Cru20

www.dacoromanica.ro

306

cea Rosie, No. 210, este autorizat a purta brtara Crucea Rosie.
p. Preed. Comit. Regional,

Preed. filialei, Francine Gr. D. Vasiliu

Bar lad, 8 Iunie 1917,

CXXIV

ROMANIA
DIRECTIUNEA LICEULUI CODREANU"

BARL AD

No. 770, 9 Iunie 1917

catre

D-1 Profesor Pr. Ec. I. Antonovici

Conform ordinului Ministerului, No. 159, avem onoare a
v face cunoscut cal sunteti delegat cu inspectarea Serviciului
Statistic de fise si mutatii de pe langa spitalul Bar lad si Elena
Beldiman Crucea Rosie" No. 210.
p. Director, RAMNICEANU

CXXV

Invitalia telegraficei la Te-Deumul cu prilejul intrrei tri-

umfale a M. S. Regelui in capitala fdrii, 18 Noemvrie 1918.

Prezentara la Iai, 18111, No. 730.

P. S. IACOV ARHIEREU
(locotenent de Episcop)

Hu0
Pentru T-Deumul ce va avea loc la catedrala Metropolitand
din Bucuresti, cu ocazia intralrii triumfalal a M. S. Regelui in
capitala tarii, Val rog s binevoiti a pofti si Prea Sfintia Voastr, aflandu-VA acolo de Vineri 16 Noembrie.
Ministru, P. PONI

www.dacoromanica.ro

No. 12660,

307

CXXvI

Bucure0i, 1919 Iunie 16. Academia Romdna; cu No.

1242, face cunoscut P. S. Arhiereu lacov Antonovici, vicarul
Episcopiei de ilu0, cei a fost proclamat Membru de onoare.
Prea Sfinfite Peirinte,
Academia Romani, apreciand activitatea desfasurata de
Prea Sfintia Voastra in domeniul Istoriei Romanilor, v'a proclamat in sedinta dela 7 Iunie curent, Membru de onoare al eL
Aducandu-v la cunostintal acest vot, va. rugam s primiti
Prea Sfintite si Ilustre Co leg, incredintarea simtamintelor noastre
de inalta stima.
p. Prqedinte, Britescu Voinesti
Secretar general, I. C. Negruzzi

CXXvII

1923, Apri lie 11. Cu prilejul pleccirii P. S. lacov dela

Episcoia Duneirea-de-Jos, la Episcopia HuOor.
Prea Sfinfite,
In numele Asociatiei femeniste am venit sa ne ludm' ziva
buna dela Ina lta Prea Sfintia Voastra, sa va uram toate cele
bune cu ocazia plecarei Sf. Voastre din Galati.
Am mai venit s va multumim pentru bunatatea cu care
ne-ati pus la dispozitie camerile in care functioneaza atelierul
nostru in curtea catedralei.
Totodata am adus cu noi o fefita dela atelier, Mihalache
Profira, ceireia i-am dat suma de 300 (trei sute) lei ce afi donat pentru una din felele srace dela atelier. Feti/a era I'mbreicard cu hainele ce i s'au feicut la atelier din banii primifi
dela Sf. Voastrel", 0 a voit sa va srute singura mana si. s va
multumeasca.

Am regretat ca nu am avut norocu s fa' gasim la Pa lat.

Cu cea mai cucernica smerenie
MARIA CASTANU
VIRGINIA POPOVICI

www.dacoromanica.ro

11 Aprilie 1924.

308

CXXVIII

Lista de cei convertili la Religiunea crestinei ortodox6,

prin Preotul I. Antonovici, cot timp a fost ca paroh la Biserica Sf. life din BOrlad.
1, Gheorghe Brunaur (astki G. B. Constantinescu, in Bucuresti), cu sotia sa Elisa si 6 copii (Marin, Ana, Simion, Mihail, Ioan i tefan), dela religia mozaicai, botezati la 21
Maiu 1898.
2. Luisa-Natalia Drouhet, dela confes, romano-catolicg, la
4 Aprilie 1898,
3. Rosan Musa, mahomedan, primind numele Petru, in loc
de Rosan, la 29 Iunie 1899.

4, Hasan Haschi, mahomedan, primind numele Gheorghe

in loc de Hasan, la 26 Martie 1900.
5. Carol Andrei Drouhet, profesor de limba Franceza la
liceele Sf. Sava si Matei Basarab, din Bucuresti, astzi profesor
universitar, dela romano-catolical, la 14 August 1904.
6. Blanche Costin, sotia d-lui Lascar Costin, dela ritul romano-catolic, trecutai la 25 Martie 1909.
7. lulian-lacint Caminschi, fiul d-nei Elvira Audisio, dela
ritul romano-catolic, trecut la 7 Septemvrie 1911.
(Din Dosariul Convertirilor al Bis. Sf. Ilie din Brlad, pe anii
1899, 1900, 1904 si 1911).

www.dacoromanica.ro

1898,

CXXIX

TABLOU

de candidafii mireni i c'dlugeiri din Eparhia Hu Olor i hirotonifi de P. S. IACOV, afldndu-se

ca Vicar la Hu?i, dela 1918-1921.
6 t,

NUMELE CANDIDATILOR

Data hirotoniei

Parohia i judetul

Sitivatia hirotonica

8
1

2
3

4
5

6
7

8
9
10

Diaconul Alexandru Cosma

Domnul Vasile Popa
Nicolae Hancu
Emilian Paveliu
Diaconul Gh. I. Ghia
Nicolae Ilie
Domnul Constantin Bobarnac
Ene Hoga
Diaconul Grig. Popescu
Domnul Dimitrie Dumbrava

in preot
II

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

Salageni-Falciu
Ipatele-Vaslui
Carlomaneti-Tutova
Tibaneti-Vaslui
Domneasca-Barlad
Sf. Spridon-Barlad
Cabeti--Tutova
Carlomaneti-Tutova
Dobrovat Rup-Vaslui
Suletea-Falciu

1918 Octomvrie 26
Noemvrie 25
12

.,

Decemvrie 9
1919 Eebruarie 10
August 15
Septemvrie 11
Decemvrie 28
Septemvrie 1
Noemvrie 1

CANDIDATII MONAHI
11

12
13
14
15

Ierodiaconul Atanasie Chirila

Cosma Bere
II
Constantin Semianov
II
Loghin Turcanu
Monahul Ghermano Gladcovschi

in preot
11

II

II

11

11

: di:con

II

Sf. M-re Dobravat-Vaslui 1918 Septemvrie 16

Neamt
1920 Martie 30
Februarie 27
Dobrovat-Vaslui
II
1921 Octomvrie 25
11

11

11

II

11

www.dacoromanica.ro

11

11

11

II

11

CXxX

TABLOU

de candidata mireni 0 cdlugeiri din Eparhia Sf. Mitropolii a Moldovei 0 Sucevei, hirotoniti de
P. S. Iavov, afkindu-se ca vicar la Hu0 i apoi la Ia0 Intre anii 1820-1823,
dupa dispozitiunile luate de I. P. S. S. Mitropolit.

'Parohia

a) CANDIDATII MIRENI

6
Z 1,5

NUMELE

c.)

2
3

4
5

6
7
6
9
10
11

12
13
14
15
16
17
18

19
20
21

22
23
24
25

Mihai Toblan
Nicolae Negoita
loan Mancas
Sebastian Mihailescu
Mihail Coroama
Octavian Oana
Savel Mironescu
Ioan Iordache
Gheorghe Tifescu
Dumitru Tucaliuc

Alexandru Grosu
Vasile I. Negrea
Haralambie Lostun
Gheorghe Cazacu
loan Stefanescu

Mina Gaspar
Teodor Mihartu
Gheorghe $ulea
Dania Constantin
Stefan C. Gheorghiu
Vasile Vasiliu
Ioan Cozma
Gh. Gherasimescu
Nichita Fuiorea

Par. diac. Teodor Stupcan

pe sama
careia a fost
hirotonit

Micsunesti
Sinesti
Dochia
Hartopu
Talpa
Costuleni
Cotusca
Mihdlaseni
Ho lda

Siminicia Bals

Probota
Caciulesti I
Panaci
Rauseni
Homita
Costesti
$erbanesti
Gainesh
Curtesti
Audia

P. Neamt
Podoleni
Focuri
Tarpesti

Judetul
Neamt
Iasi
Neamt
Fallticeni
Neamt
Iasi
Dorohoi
Botosani
Falticeni
Botosani
Iasi
Neamt
Falticeni
Botosani
Falticeni
Botosani
Dorohoi
Falticeni
Botosani
Neamt

Data hirotonirei
1920 Iunie
Of

13
16
19

29

August
11

Observatii

Septemvrie 6
4
0 ctomvrie
Decemvrie 25
1921 Septemvrie 22
30

11

Decemvrie
/I

11

1922 Februarie

Martie
11

April
,,

Iunie
Septemvrie
11

11

,,

Decemvrie

Iasi
Neamt
1923 Aprilie
in pr.,
B. Sf. Spiridon Iasi
www.dacoromanica.ro
11

11

11

11
11

If
If
II

11

If

19

Ca vicar al Sf.Mitr.Mold

26
23

I/

ff

12
9
27
18
C

11
17

If

Ca vicar la Husi

11

If
11

11
11

28

1/

15

I/

25
30

If

If

11

CVO('
cor.

b) CANDIDATII CALUGARI

3
4
5

6
6
8
9
10
11

12
13

4
5

6
7
8

0
20
21

22
23
24

NUMELE
CANDIDATILOR

Ghedeon Dedencu
Anhpa David
Diomid Ursulescu
Varlam Popescu
Ghenadie Verencuic
Glicherie Lupu
Ieroftei Nestor
Iuhan Danielescu
Sofronie Niculescu
Zosima Sperla
Visarion Baciu
Nicanor Vladeanu
Valentie Craciun
Valerie Nicolaiasca
Pitiron Dalba
Evloghie Gafita
Gavril Nicuta
Nicanor Stamate
Ioachim Spataru
Chesarie Gafita
Varlam Gavrila
Chesarie Teodorescu
Climent Irimia
Daniel a Todiroaei

Situat.ia

Monah
Ierod.

Biserica sau M-rea

de care apartine
Schit Tavita
M-rea Vorona
..
,.

11

Monah

.,
.,

11

Ierod.
,,
11

1/
11

Mon ah

Ierod.
,,
/1

Monah
1/

11

,,

lai

Botoani
Neamt

.
/1

1/

71

Verona
Schit Preutete

Data hirotoniei

Neamt
//

I*

1920 Iu lie
11

1/

Iai

Diacon
Preot

Neamt

I*

If

1922

,,

,.
,.

Falticeni
Iai

11

Neamt

Falticeni
Neamt
/1

Botoani

Falticeni

www.dacoromanica.ro

Igi

Februarie

1/

Diacon
Preot

Diacon
,

If

Preot

20 Ca vic. la Hui
13

11

Decemvrie

11

,,

Observatiuni

II

Septemvrie 3
1/
Decemvrie 26
,
10
1921 Maiu
If
Octomvrie 31
/1
Noemvrie
27 Ca vic. la Iai.

11

11

Slatina
Secu

Preot

Iai

Botoani

11

Neamt
Schit Sf. I. Teolog.
M-rea Slatina
Cetatuia
Neamt

Flirotonia
in diacon

sau preot

SchitDarvariBucium
Falticeni
M-rea Slatina
Schit Cazancea
Botoani
M-rea Cetatuia
Iai

1/

II

If

11

II

1/

Neamt
Cetajuia
Vorona
Cetatuia
Bistrita

Judetul

1923

Martie
Februarie

Aprihe

II

12
29
30
16
4

23
8

Iunie
30
lithe
13
Iunie
5
August
15
Septemvrie 11
6
August

Februarie
Martie
,,

17

10
11

25

1/
1/

1/
11

1.2

CXXXII

Faraonii contimporani lui Moisi

Invtatii sunt astazi de acord asupra numelor Faraonilor cu
cari Moisi se afla in relafiuni.
Ace la a carui curte el o parasi i care cauta sa-1 omoare
era Ramses II Meiamun (Mare le Sesostris al Grecilor), fiu i.
succesor al lui Seti I (dupa Maneton, Sethos) 0 al treilea rege
din dinastia a XIX. Faraonul Exodului, acela a celor zece plage,
era fiul 0 succesorul sau, Meneftah I, Amenofis al Grecilor.
lath' pentru ce se face aceasta identificatiune :
Ramses II se distinge intre toti Faraonii prin mul-

fimea de monumente ce a zidit. Dansul a lasat mai multe

monumente decal toti ceilalti impreund. La aceste aspre lucrari
nu se intrebuinta de cat prizonieri din razboi. El avea la dispozifiunea sa brate de sclavi, mai numeroase de cat tati ceilafti
regi ; numai apasarea Evreilor i le-a putut procura indestuL
Faraonul persecutor avu o domnie foarte lunga, care cuprinde, pe langa timpul ce Moisi petrecu la curte, cea mai mare
parte din cei patru zeci sau cinci zeci ani, ce a vietuit la letro,
ateptand disparitiunea celor ce cautau viat a sa : c au murit
toti cari cautau sufletul tau (Exod. IV, 19). M. de Rouge zice :
Singurul rege care ar satisface cerinfelor acestor date istorice
este Ramses II, a carui domnie dura 67 ani".
La acest fapt se raporteaza. Inca mai multe imprejurari :
Astfel scriitorul Pinebsa vorbete de un ora Pa-RamesuAnacht, oraul lui Ramses cel foarte bray, i Moisi mentioneaza un ora al lui Ramses, zidit de Evrei pentru persecutorul.
Evident, cal coincidenta numelor nu este intamplatoare.
Dupal tradifiunea judaica, raportata de Josef, fiica lui Faraon care scapa pe Moisi se numia Thermuthis. Se gasqte pe
monumente numele unei femei a lui Ramses II, numita Termut
(nascuta din zeif a Mut). Ea putea foarte bine sa fie sora lui
Ramses II, tot odata 0 sotia sa, 0 prin urmare sal fie fiica lui
Seti I; caci, in Egipt, casatoria unui print cu sora sa era considerat ca insotirea cea mai potrivita pentru a conserva curat
sangele neamului regal.

www.dacoromanica.ro

13

Regele Meneftah nu era cleat al trei-spre-zecelea dintre

liii lui Ramses II, a carui lista se afla pe murii templului din
Sebna. Cei doi spre zece dintai erau morfi ; acesta fu al trei
spre zecelea care-i succeda.

In al optulea an al domniei sale, el designasa deja de

ereditar pe fiul sau Seti II, Meneftah, care-i succeda, in adevar,
direct si f Ara vre-o turburare la succesiune. Nu se stie in ce an.
Se gaseste Inca pe un monument al Muzeului din Berlin, descris
de M. Brugsh, amintirea unui fiu al lui Meneftah I, mort inainte de parintele sau, ca i acel din Exod ; el purta asemenea
numele de Meneftah.
Unul din papirele Anastasi confine un pasagiu, uncle se
zice, cal Semifii venira din tam Atema, sau Idumea, in Egipt,
din timpul lui Meneftah, pentru a paste turmele_lor in pdsunele
care aparfineau acestui principe, i care erau aproape de helesteul sau lacul Pithorn. Aice avem un japt analog stabilirei Eyreilor in pamantul Gessen din timpul lui Iosif, i daca identificafiunea lui Meneftah cu Faraonul Fxodului este exacta, el ar fi
putut concede aceste pasuni Semifilor pentru a inlocui Evreii
(M. l'abb Vigouroux, Revue des questions historiques).
Vom arata, in adevar, c Biblia nu zice cum Ca Faraonul
Exodului a fost inghifit in marea Rosie ; cuvintele eques Pharaonis (calarefii lui Faraon) din versetul 19, cap. XV al Vulgatei,
care ar putea face sa se creada aceasta, au in Evreeste si Septuaginta semnificafiunea de equi Pharaonis i equitatus Pharaonis (call i caldrimea lui Faraon). De altmintrelea nici bunul
sims nu permite ca regele s dirije in persoanh carele ; aceasta
era in adevar sarcina unui general de cavalerie si nu a sa.
Daca observam, ca Ramses II trai 87 ani si se sui pe tron
la etatea de 20 ani, vom putea forma concordanfa urmatoare,
care rezuma toate datele, pe care le expunem aci
95 ani inaintea esirei din Egipet, nasterea lui Ramses II,
fiul lui Seti I-iu.
81 ani inaintea esirei din Egipet, nasterea lui Moisi ; Seti I
este atuncea pe tron. Fiica sa Thermuthis are 13-16 ani, cand
scapa pe Moisi ; fratele sau Ramses, care o ia mai tarziu de

sofie, are 14 ani.

www.dacoromanica.ro

314

75 ani inainte de eqirea din Egipt, moartea hii Sett I. Ram-

ses II se sui pe tron in etate de 20 ani.

Dela 51-41 ani inaintea eqirei din Egipt, Moisi prseqte
curtea, in etate de 30-40 ani, i se ref ugiaza la Ietro.
8 ani inainte de eqire din Egipt, moartea lui Ramses II,
in etate de 87 ani, dupa o domnie de 67 ani.
Meneftah se sue pe hon.
Un an inaintea eqiei din Egipt, intoarcerea lui Moisi, inceperea negociatiunei pentru e0rea din Egipt.
Ziva plecarei, moartea primului nascut al lui Meneftah, omorat prin ingerul exterminator, fuga Evreilor ; dupa cateva zile,
distrugerea armatei lui Meneftah in marea Ro0e. El designa de
ereditar un alt fiu sub numele de Seti II-lea Meneftah.
El concede la nite Arabi Idumei p4unele parasite de E-

vrei, in imprejurimele dela Pihom, in iladiTumilat din zilele

noastre.

De aice rezulta ca Moisi fu contemporan a trei Faraoni :

el petrecu copilaria sa la curtea marelui sau parinte adoptiv
Sett I; juneta sa la acea a moqului sau Ramses II, 0 avu cu
varul sau Meneftah disputele pe care le 0im.
Lui Seti I trebue sa raportam ordinul de a arunca in Nil
copiii masculini ai Evreilor ; el fu dat cu putin timp inainte de
naterea lui Moisi, fiindca Aaron, fratele sau mai mare de trei
ani, fu crescut fara dificultati, 0 retras putin dupa aceasta, pentru
ca 80 de ani mai tarziu, noi gasim o populatiune masculina de
600.000 oameni, nascuti in acest interval. Iubitorul de construetiuni Ramses II, in loc de a distruge Evreii, i0 inchipuise sa-i
intrebuinteze astfel cum nu se mai facuse pana la el, la con-

struiri de numeroase monumente, a caror ruini le vedem asfazi.

(Traductiune dupg D. E. Lecointre, jouina1: La terre sainte", pa. 781
782 din 1 Ianuar 1887).
Extras din Revista Bis. Ort. Romng", p anul 1888, pag. 217-221.

Preot I. Antonovici

www.dacoromanica.ro

AiS

CXXXIII

Scrisoarea doamnei Agripina Scar lat Rosetti, cu adresa :

Prea Sf. Sale Pdrintelui Protopop Antonovici, Beirlad.
Prea Sfinte Pa'rinte,
Din pricina ploilor praila i sacerea s'a ingramadit odata,
nevoia m'ar sili sa fac o claca de sacere in ziva de Sf. Petru qi
Pavel, contiinta ma oprete ; yin sa v intreb duhovnicete daca
pot sau nu s'o fac ; cad i la Mdnastirea Varatic s'a lucrat in
ziva de Sf. Maria tot din caza ploilor ; ati tiut sa-mi capatati
toga increderea i respectul, de aceea ma adresez la Sfintia Ta,
in chestia religioasa in care nu qtiu ce sa. fac.
Primiti, Prea Sfinte Parinte, asigurarea respectului meu.
AGRIPINA ROSETTI

PoeneVi 22 Junk 1901

Jud. Vaslui

CXXXIV

Prea Stimatei doamne Agripina Scarlat Rosetti, pioasa

fiica a Bisericei rortodoxo, demna urma$ a adevciratei noblet6 romanei, rspuns dela Preotul I. Antonovici, din Bdrlad.
Bine-cuvantat fie Cel-de-Sus, pentruca ne-a trimis pe Fiul
Sall, Domnul nostru Iisus Hristos, care, odata mantuirea prin
jertfirea Sa pe Cruce, sa ne Inv* i spiritul legei.
In timpul cat fiul lui Dumnezeu s'a aflat ca om intre noi, nu
odata fost'a intrebat daca cineva in imprejurari exceptionale ar
putea fi dispensat de litera legei, $i raspunsul i-a fost afirmativ.
Aa, clansul a aprobat pe Apostoli, intre cari se afla atuncea i
Petru, cand ei intr'o zi de Sarbatoare, mergand prin samanaturi
i flamanzand, au rapt spice, le-au frecat in palme qi au mancat grauntele (Evang. Mateiu, cap. XII, 1-8). Tot aa i. in alte
ocaziuni. Deci, falai de bine-cuvantarea Dumnezeeasca vrsata cu

atata imbelugare anul acesta, ce am putea face noi mai bine,

decat a culege de pe camp roadele ce bunatatea Sa ni le-a dat.
Cad cine ar putea fi acela, caruia aruncandu-i-se un dar de
catre rege inteo Sarbatoare cat de mare, nu s'ar grabi a-1 lua
i a-i multami, i., ce sunt oare roadele de pe camp, decat da-

www.dacoromanica.ro

i6

ruri dela Impratul Ceresc, Deci sa ne grabim a le strange si

din toata inima a-i multami. Si aceasta am pute-o face si in zi
de Sarbatoare, dupa sfanta slujba de dimineata, cand motive
puternice ne-ar sili la aceasta, cum sant in timpul de fata ploile si
imputinarea bratelor.
In cat pe temeiurile aratate si a chibzuintei recomandate
pastorilar Bisericei, de Incepatorul pastorilor, Mantuitoriul Hris-

tos, prin cuvintele : Ori-ce yeti lega pe pamant, vor fi legate

in ceriu, si oHce yeti deslega pe pamant, vor fi deslegate si in
ceriu" (Mateiu XVIII, 18), imi dau parerea, la intrebarea ce-mi fa-

cati prin mult pretioasa d-stra scrisoare din 22 a curentei, c

putefi sa primiti concursul bratelor muncitoare, in ziva de Sfinfii Apostoli Petru si Pavel, dup esirea dela Biserica de acolo,
pentru sdcerarea si strangerea recoltei de pe camp.
Dorindu-Va sanatate si in toate buna sporire, Va rog s
bine-voiti a primi cele mai respectoase inchinaciumi si in Domnul bine-cuvantari, din parte-mi.
Econ. I. ANTONOVICI

&dad, 25 lunie 1901.

CXXXV

Rdspuns la invitarea ce mi s'a feicut de peirintele Filip

Oh. Joan, din Puesti, spre a azista

la sfinlirea steagului

Soc. Belsugul Sa'teanului", in ziva de 27 Decemorie 1901.

Stimate Peirinte Presedinte,
Am primit cu multa placere invitatiunea ce-mi faceti pentru ziva de 27 Decemvrie curent, cand ati regulat sfintirea steagului societatei Belsugul Steanului". Cu mare bucurie a-si azista, serviciul Bisericesc ins nu-mi permite ca in acea zi s
pot veni acolo. Va multumesc pentru dragostea ce ati avut de
a ma invita si pe mine.
Societaitile de Economie sunt absolut indispensabile pentru sdteni, pentruca prin ele ansii se deprind cu crutarea si
la nevoie prin ele se ajuta. Convingerea aceasta am avut-o,
Inca de pe cand absolvisem Seminariul din Iasi, in anul 1879.

In toamna acelui an, prin Octomvrie sau Noemvrie,. am

www.dacoromanica.ro

317

scris un articol in Romania Libera", primul articol scris de mine

intr'un jurnal. Prin el laudam initiativa luata de invattorul din
comuna Hurduci, jud. Falciu, pentru infiintarea unei Societati
de Economie cu satenii de acolo, i sustinem raspandirea unor
asemene societati pe la sate. Ca sa se faca Societatea dela Hurduci, se vede ca ideea de indrumarea satenilor la ecojomie, incepuse a se ventila mai de mult ; mie insa nu-mi era cunoscuta, ca unul ce eram atuncea in scoala si nu eram in curent
cu ce se petrecea in publicitate.
De atuncea i pana acum vad ca ideia de economie a f
cut un mare progres, si anii acestia de criz financiara a ingrijit pe multi patrioti. Onoare deci i mii de multumiri domnului
Ministru Haret, care, folosindu-se de aceste imprejurari dureroase, dar mult instructive si convingatoare, a luat initiativa infiintarei pe o scara atat de intinsa a unor asemene societati.
$tiu cal interprinderile aceste nobile au avut si au dusmani,
din acei ce nu pot cu mintea sa inteleaga i cu inirna sa simteasca, sau din acei ce interesul ii orbeste ; insa s nu va discurajati. Virtutea a avut protivnici de cand Ii lumea ; ti apoi,
cum ar putea sa se numiasca ea astfel, daca n'ar avea dusmani;
cum ar putea sa apara mai frumoas a. si mai stralucit, daca n'ar
fi de acei cari s'o ponegriasca. Insusi Mantuitorul, a carui Na-tere sarbatorim zilele aces te, n'a fost chinuit, ocafat i osandit
pana si la moarte chiar ?
Ma bucur din tot sufletul, child va vad lucrnd cu atata sta-,
ruinta, pentru ridicarea satenilor, alaturea de harnicul i inteligentul invatator Scantee. Lucrati, Stimate Parinte, in unire
fratie cu dascalul scoalei, in unire i fratie cu capul comunei si
cu toti ceilalti cetateni de inima i buni romani, pentru sfnta
cauza nationala. De altfel, intotdeauna am avut si am cea mai
desavarsit incredere in intelepciunea, rebdarea i harnicia Sfintiei
Voastre si de aceea val iubesc.
Dee Dumnezeu ca fericita initiativa luata de Onor Minis-

ter al Cultelor 0 Instr. Publice, cum si munca osarduitoare ce

puneti, impreuna cu ceilalti membri ai Comitetului de Administratiune, pentru consolidarea i temeinica indrumare a Societatei ce presidati, sa fie incununate de cele mai stralucite sucwww.dacoromanica.ro

318

cese, spre binele scumpei noastre tari si sufleteasca multumire

a tuturor celor ce muncesc pentru intarirea si trainicia ei.
Aratati VA rog, stimate Printe Presedinte, bine-cuvantarele mele, atat membrilor comitetului, cat si tuturor membrilor
Soc. Belsugul Sateanului". iar Sfintia Voastra primiti calduroase imbratoseri si fratesti sarutari din parte-mi.
Bdrlad, 24 Decemurie 1901.

Econ. I. ANTONOVICI
Protoe re u

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR
A). NUME DE PERSOANE

Atanasiu Teodor, preot 9, 10.

Adafinei V. O. Elena, 162.

Affolter, profesor, 7.

Albu Gh., preot, 9, 163.

Alexandrescu G. Cecilia, profesoar., 237.

Alexandrescu G prof., 238, 250.

Alexandru Voevod, 9.
Alexandru cel Bun, 52, 74.

Alexiu Fratq, preot, 20,

Alexie S. Craioveanu, arhiereu,
258,

Amariei Gh,, 262.

Angheluta Joan, stolnic, 162.
Angheluta Stefan, 8.
Antonooici loan, diacon : 1, 2 ;

Aurelian, 30.
Avacov, preot armean, 9, 10.
Avram Gh., preot, 163.
Avram C., preot, 164.

Axinte Gh preot, 87, 149.

B
Babq, profesor, 28.
Wagu N., preot, 164.
Biulescu, protopop, 23.
Bdru I., 257.
Balli, 128.

Balaban Grig., preot, 32.

Balaban Th., preot, 139.
Balaban I diacon, 164.
Baloiu Ionita, 14.
preot : 3, 33, 37, 58, 62, 77, Walteanu Elena, doctor, 263.
84, 87, 107; protoereu : 126- BAncescu D. i Ecaterina, profe221 ; Arhiereu : 244-279.
sori, 229.
Antonovici I. Cicerone, 7, 30.
Baptist d-fd, profesoard, 125.
Antoniade, 257.
Barbu I., preot, 87.
Apostu Anania, preot, 172.
Barbu Gh, librar, 28.
Apostol I., preot, 139.
Brcoveanu, 257.
Apostolescu, 257.
Bartolomeu Bruthi, 75,
Argenti Joan, Eufrosina, 99.
Bartq, inginer, 28.
Arghirescu N,, preot, 139.
Barak, protopop, 18.
Arghir C.. prof esor, 128.
Barsan, profesor, 13.
Argintarul Iani, 162.
Beldie Ioan, 6, 7.
Aramescu-Donici Konon, epis- Beldie Toma, 58, 60, 62.
cop, 148, 149, 151, 195, 228, Beller, general, 133.
244, 302.
Belloescu Stroe, Raluca, 162.
Ariton D., maistru, 150.
Bercaru G., doctor, 269.
Armau P. Elenco, 268.
Bistriteanu Lazair, farmacist, 28,
Aronovici, doctor, 13.
Blnaru D., preot, 151.
Atanasie Mironescu, mitropolit, Boghiciu Ioan, 24.
1821 183,
Bogescu G., preot, 164,
www.dacoromanica.ro

320

Boianu Joan, doctor, 250.

Bontes, 257.
Boroianu G., profesor,, 292.
Bors Mihail, 150.
Botez, 157.
Bratescu Voinesti, p. 307,
Bradisteanu St., 255,
,
Brighiu A., 87.
Bruteanu I., doctor, 12.
Brauner G., 308.
Budu Neculai, 273.
Buiuc C., preot, 139.
Bumbar I., preot, 139.
Bunea, 20.
Buta V. Joan, magistrat, 300, 301.
Buzescu Hr. protopop, 76, 87, 128,
132, 134.
Buznea, 257.

C
Cadere D., profesor, 246,
Ca!alb Iorgu, 280.
Calinic, mitropolit, 30,
Caligari V., 87.
Calistrat Barladeanu, arhiereu, 31,

Capota I., preot, 139.

Caracas (fratii), 10.
Cardas V,, invatator, 263.
Carp Joan, preot, 63, 150, 164,
233.

Carabat Lupu, 163,

Carol I, Rege, 29, 221, 236.
Carol Andrei Drouhet, 308,
Carol, Princepe, 261.
Casimir cel Mare, 73.
Castano Maria, 307.
Gatargiu Lascar, 76.
Caufman Buca, 299, 301.
Ceaun Simion, 96.
Cehan Racovita Const, Vv., 258.
Ceicovschi E., 264.
Cembru A., 112.
Cerchez, doctor, 128, 250.
Cernatescu E., 87.

Chebac I., capitan, 162.

Chenciu Panaite, profesor, 64.
Chesescu Gh., 164.
Chilimoglu C., 264.
Chiriac, preot, 257.
Chirile3cu Gh., preot, 139,

Chiricuta Pavel, preot, 139.

Ciobanu Virgil, preot, 183.
Ciorescu Gh., preot, 139.
Ciortan, arhitect, 210.
Cirilo, 257.

Climescu Joan, preot, 11.

Climescu David, preot '), 10, 11.
Coca Ioasaf, patriarh, 71.
Cocea, Locotenent, 2.
Cociturescu I., Lt.-Col., 62, 63.
Codrescu Iancu, 45, 87, 91, 128,
269.

Codrescu I. Elena, 268.

Codrescu G. Ruxanda, 226.
Codreanu Gh., preot, 289.
Codreanu D., preot, 139.
Cogean (Cojan) I., preot, 13,
16, 18 .
Comanescu Iosif, 24.
Comsa N., preot, 19.
Caminschi, 308.

Conon (vezi Aramescu), Episcop, 84,

Constantin Paleologu, imparat, 72.

Constantinescu B., dr. prof. 67.

Constantinescu R. Gh., profesor,
128, 282,
Constandachi Salta, 96.
Coponi Iohan, 22.
Corbu Aglaia, 128, 132.
Corciova, preot, 127, 139.
Cornoiu, 112.
Costin Blanche, 308.

Costin Gh. spatar, 174.

Cozma, 257,
Crambu Maria, 229.
1) Fostul Episcop Dwnisie al Buzaului,

www.dacoromanica.ro

321

Crciun Cristalina, 210, 304, 305,

Cretu D. (Lipica), 96.
Cucu, 257,
Cuza-Vodd, 32.

D
Damian Sp. (preot Capelan) 16.
Danieleanu, 7.
David D. 10.
David, invattor, 264.

Dediu N., preot, 263.

Despot-Voda, 74,
Deleu M., 112.
Dimo P., 210.
Dimitriu Iacob, 139.
Dimitriu I., prof esor, 264.
Dimitrescu Mandita, 128.
Dimitrescu Coco, prof. univ,, 269.
Dionisie Climescu, Episcop 252.
Dinulescu $tefan, 139.
Dobrovici C., 269.
Dobrovici G. i Maria, 270.
Dogariu, prof esor, 23.
Donca Lazar, 299, 301.

Dorin G avocat, 125.

Dragomir Teodor, cantaret, 164.

Dragne Ecaterina, 161.
Dron C., preot, 258.
Drouhet Natalia, profesoard directoard, 125, 128, 133, 273.
Drouhet Luisa-Natalia, 308.
Duca Ioan, 247.
Dudescu G. 30.
Dumbrdveanu, doctor, 7,
Dumitrescu Dragomir, profesor
universitar. 87.

Emanoil Gavril, 164.

Emandi Theodor, primar, 128,
171, ministru la Belgrad, 254,
273.

Elena, Principes, 261.

F
Flcoianu, ministru, 32.
Farca, preot, 53.
Felea Th., preot, 139.
Ferdinand, Princepe, 85, 170,
Rege, 161,
Filipescu P,, 257, 264.
Florian, primar, 249.
Floru, preot, 31.
Foctu, 23.
Fotino Alex., prof., 128.
Francisc Iosif, imparat, 28.
Friciu M., 257, 264.
Fridman David, 299, 301.
Francine Gr. D. Vasiliu, 306.

G
&Adel. V., 84, 87.
Gltanu Mihai, 262,
Gala.' (familia) 163.

Gane, primar, 268.

Gtulescu Teodor, 77 ; Ruxanda,
77-82 ; Anastasia, 80.
Gaspar Joan, preot, 164.
Gavril I. Gavril, 262.
Ghenovici Craste, vornicul Tarii
de sus, 219.
Gherasim, Episcop, 83, 84.
Gheorghiu Joan, cojocar, 6, 7,
Gheorghiu Const 114.
Gheorghiu Joan, librar, 169.
Gheorghiu V., preot, 139.
Gheorghe Movild, Vv., 75.
Gheorghe Racoti, 75.
Gherlah Stefan, 73.
Ghervescu V., institutor, 8.
Ghia, preot, 250.
Ghiga Dimitrie, 11.
Ghiga Th., 87,
Ghica Albert, 256.
Ghimu Maria, profesoara, 125.
Ghinea Joan, preot, 6, 7.
Ghinea I., protoereu, 114.
Ghinea Const,, preot, 164.
;

21

www.dacoromanica.ro

322

Ghitescu, 257.

Goaga Arhir, preot, 13,

Gogu C., profesor, 85,
Gorgos (d-na), 249.
Gotcu, preot econ., 257.
Gradinarul Petru, 162,
Gradisteanu I., ministru, 133,
Grigore Ghica, Vv., 83.
Grigoras, 257.
Grosu S., 264.
Grossu Lorentiu, 21.
Gurita GIL, preot, 164.
Gustbeht (deputat) 27.

Ionescu C., preot, prof., 182, 195.

Ionescu, Colonel, 128.
Ionescu Lupu, 256,
Ionescu N., 257.

Iorga N prof. universitar, 244.

Iotu loan, diacon, 84, 87, 149,
296.

Irimia Radu, preot, 149.

Isacescu C., preot, 76, 84, 149,
298.

Istrati C., doctor, profesor universitar, 303.

Ivanovici (Tarul), 74.

.1

Handoca Ioan si Ana, 226.

Hasan Haschi, 308.
Hancu, institutor, 11.
Hagi Vasile Gavril, 287.
Haret Spiru, ministru, 182, 236.
Harnagea I., preot, 84, 149.
Hergescu L., profesor, 7, 10, 13,
19, 29, 150.
Hociung (primar Bacau), 7.
Hortolomei, doctor, 257.
Hristache I. Dumitra, 92.
Huru (cronicar) 16,

I
Iacomi G., preot, 139.
Iamandi Cleopatra, 194, 225-228.
Iamandi Costachi, 226.
Iamandi Mihai, 226.
Iancu N., pre ot, 102-111,
Iancu Petru, 139.
Ilie Petru, preot, 139.
Ion Costica, sub-comisar, 282.
Ioan Em., 257.
Ioan Eliza, 174,
Ioanid G., 31.
Ioan Toader, 128, 174.
Ionescu Andrei, primar, 64, 269.
Ionescu A, Traian, profesor, 285.

Jamnariul Constantin, 163.

Jornescu D 264,

K
Kostache Lupu, 210,
Kostache Gavril (Muti, Mioara),
210.

Kracfi Ecaterina (vezi Pangrati),

prof., directoara, 173, 227.

L
Lahovari G., 165.
Lapedatu Alex, 303.
Lascarachi (fratii), 263.
Lari Iordachi, 270.
Laurian A., 112.
Leon Mihail, institutor, director,
8, 269.
Lepadatu C., preot, 139.
Lichman, 257.
Loghin I., preot, 13.
Luca d-rd, prof esoara, 125.
Ludu, preot, 20.
Lupu, Locot., 38.
Lupu Vasile, Vv,, 219.

M
Macarie Mitropolit, 74,

www.dacoromanica.ro

323

Maftei Capitanul, 217.

Maimarolu Dimitrie, 210.
Manoliu N., diacon, 84.
Manoil (d-na), 210.
Manoliu, diacon, 149.
Manoilescu St., preot, 139.
Manoliu V., 268.
Maria, Principesa, 31, 85.
Maria, Regina, 261.
Maxim, 257.
Mazar-Paqa, 30.
Mayer Zigmund, 300-1.

Mehedinti S., profesor universitar, 243, 246.

Meletie Episcop, 51, 83, 162.
Melchisedek Episcop. 53.
Merlescu Natalia, 173.
Mesina 0., inginer, 282-3.
Metianu Episcop, 26,
Metianu Traian, preot, 25,
Miculescu Sofia, 286,
Mihai Sturza, Vv., 163.
Mihaileanu M., 291, 296.
Mihalachi Mihaita, 263.
Mihai-Viteazul, 53,
Meneftah I, 312.
Mircea cel Batrn, 74.
Misul D., diacon, 73.
Montani, institutor, 11.
Munteanu, diacon, 149.
Musceleanu Ovidiu, 182.

216.

Nicodem, Episcop, 211, 228, 246.

Nicorescu N., 110,
Nif on Patriarhul, 74.
Nimereanu C., 169.

Nistor Ioan, 17.

Nistor D., preot, 139.

0
Obreja, doctor, (fam.), 210.
Oiaga Vasile, profesor, 87.
Onu Vasile, diacon, 87, 149.

Opripn D preot, 139.

Ovanez Cerchez (fam,), 10.

P
Palade Teodor, preot, 105.

Palade G preot, 139.

N
Nacu C., preot, 139.
Nacu, primar, 284.
Nanu C., 174.
Naniescu Iosif, Mitropolit, 53, 85.

Nastase L., profesor, 13, 23.

Nazarie C., preot, profesor universitar, 195, 204.
Neacqu Panaite, 268.
Neagoe Basarab, Vv., 74.
Nechiforescu, 9.
Negulescu Petre, 210.

Negri Costache, 12.

Negrea G., preot, 139,
Nemtanu N., 262.
Nichitici Ghedeon, Episcop, 24.
Nichitescu I., preot. 139.
Nicolau Costache, negustor, 163,
Nicolau V., 219,
Nicolau Chiriac, preot, 263.
Nicolau P. Sterian, 269.
Nicolau C telegrafist, 276,
Nicolau Iosif, preot, 12, 13.
Nicolau Iordache (Lipica), 96.
Nicolau Alex., preot, 102.
Nicoara, Vornicul Tarii-de-sus,

Palade Iorgu, 300, 301.

Paladi Eliza, 210.
Paliciu Gavril, 170.
Pamfil Tudor, maior, 219.
Pangrati Ermil, prof. universitar,
173.

Pangrati Er. Ecaterina, 149. 205,

299.

Papadopol A. Calimah, 215.

Paskievicz Henriette, 99.
Pataranie Toader, 163.

Patin N preot, 114, 257.

www.dacoromanica.ro

24

Paul Augustin, prof., 128,

Panaitescu V., preot, 139.
Peternelli St., arhitect, 282.
Petricu, director, 23.
Pethom, 313,
Petru Cercel Vv., 74.
Petru Rare Vv., 74, 188.

Petru $chiopul Vv 75.

Petrescu G., institutor, 169,

Radii cel Mare, 74.

Raidoiu Neculai, preot, 24.
Radulescu-Niger, 255.
Ramses II Meiamun, 312,
Racanu Gh., 107, 275.
Rnzescu Damian, protopsalt.
150.

Rebegea G., preot, 139.

Referendaru Caterina, 210.
Referendaru Para i Alex., 210.
Rentz, Colonel, 128.
Repezanu (fam.), 238.
Robescu, avocat, 274.

Petracu S., 110.

Pilmer Frant, 21.
Pimen, Mitropolit, 211, 258.
Pinebsa, scriitor, 312.
Pintiliei Miron, 262.
Platon Ploeteanu, arhiereu, 252,
Poni Petru, Ministru, 306,
Plopceanu, 257.
Pogonatu Alecu, 164.

Roiu Gh profesor, 87,

Roman N., institutor, 8, 9.

Pohrib G., preot i Pohrib loan,

preot, 113.

Raiculet, 23.

Roan Musa, 308,

Rosseti Sc., 133.
Roescu N., preot, 169.

Rotaru G., preot, 139.

Polizu, Colonel, 22.

Pop, preot, 19.

Popp, 15.
Popazu, 27,
Popeia Radu, 13,
Popeia Victor, preot, 21.
Popp Iosif, jude regesc, 21,
Popescu Joan, prof., director, 7,
10-23, 26, 29, 86,
Popovici Virginia, 307.

Popescu G., preot, 139.

Popa Haralamb, 299.
Popa S. Mina, profesoarg, 303.
Popoiu I., preot, 164,
Popovici Joan, preot, jude, 169.
Popovici Hristof or, 232.
Potlogeanu Irimia, 217,

Pureanu Cost., 96.

Purcherea, 257.

R
Racovit, Lt.-Col., 2.
Radoveanu Radu, profesor 133.

Radvan Teodor, judecgtor, 30,

S
Sassu V., 249,
Staru Gavril, 170.
Seti I, 313.
Scortescu Olga, Ren, 210.
Scriban Filaret, arhiereu, 234.
Sebna, 313.
Silvestru Baldnescu, Episcop, 76,
84, 113, 124, 129, 132, 138,
139, 236.
Simionov V., profesor, 98-101,
132, 273, 277.
Simionescu N., primar, 222,
Smidt Iohan, 22.
Sofia (cucoana) *), 14.

Stamate Iacov, Mitropolit, 53,

Stamate Stefan. 287.
Stmatescu Grigore, 287.
Stavrica Ecaterina, prof., 32.

Stnescu, def. ed 291.

*) Gazda mea, cand eram in clasa 111

primar la BArlad.

169.

www.dacoromanica.ro

126

Stratulescu Pavel, preot, 139,

Steclaru Ific, 299.
Stoica Armasul, 217.
Strevoiu, inv.-teolog, 25.
Sturza D., 152
Sturza Iancu, 42,
Sub-tire lu (d-ra, secretar), 125.
Sutu Rudolf, 257.

Sarban Alex,, preot, 167,

Slicaru D., 84, 86.
$tefan cel Mare, 45, 52, 165.
$tefan Tornsa Vv., 263,
$tefnescu Chesarie, diacon, 263,

T
Teleman C., 87,
Telibasa Enache, preot, 139.
Tenea C., preot, 139, 164.
Tenea C., psalt, 162.
Teodoru D. (secretar-gener), 181,
Teodoru Grigore, 264.
Teodoru Iancu, 99.
Teodoriu H., preot, 262.
Teodoriu Miron, econom, 262.
Teodorescu I., preot, 10.
Teodorescu G., preot, 139.
Teodorescu V,, preot, 139.
Teodorescu C,, 169.
Teodorescu Lazgr, 169,
Teodorescu The, preot, profesor,
183, 195, 198, 204.
Teodorescu St., 264.
Teodorescu C., Colonel, 303.
Termuthis, 312,
Timus Gherasim, arh, 85, 160.
Tiureu Iohan, 21.
Tocilescu Grig prof. univ., 165.
Triandafil A., 87.
Tudor Vladimirescu, 53.
Tuduri $abner, doctor, 164.
Tudoranu C. preot, 134, 139.

I
Tepe-Vocia, 28,

Ticu Costache (fam.), 210, 300.

TiPlicd Teodor, 164.
Tincoca I., preot, 256.

U
Udrea Vasile, 8.
Udrea, institutor, 269.
Udrea, Capitan, 210.
Udrea Georgiu, preot, 22.

V
Vantu Gh., profesor, 87.
Vargolici loan, 107, 275,
Varlaam, Mitropolit, 53,
Varlam Gh., preot, 139.

Vasile Lupu Vv 72.

Vasiliu C., 10.
Vasiliu Ene, 7, 13,

Vasiliu Gh preot, 139.

Vasiliu Ioan, preot, 169.
Vasiliu Grigore, avocat, 250.
Vasilia Nicolae, 282.
Vasiiu C., econom, 298.
Veber Vilhem, 26.
Velea Vasile, 6,
Velea I. Ecaterina, 133.
Veniamin Costache, Mitropolit,
53, 162.
Vernescu Al., profesor, 85,
Verza Alesiu, preot, 13, 21, 23,
Vidra Gh., primar, 151.
Vidrascu Mihai, 137.
Visan Tanasie, 162,
Vlasie N., diacon, 139.
Vlad Calugarul, Vv,, 74.
Vlahutal Alex., poet, 251.
Voina, preot, 23.
Voicu Teofit, arhim,, 152,
Vrabie Const,, preot, 114,
Vrabie Luise, 210.

www.dacoromanica.ro

326

B). NUME DE LUCURI

A
Adam (M-tirea), 116.
Alba-Iulia, 17.
Arad, 27.
Arge (Curtea de), 74.

Ateneul popular Tatarai", 2567

B
Bacau, 7, 10, 11.
Baceti, 263,
Banceti, 173.
Bar lad, 1, 7, 10, 29, 33, 102, 113,
145, 147, 151, 161, etc,, 215287.
Biserica :

"Sf. Ilie : 6, 30, 33,

38, 132-134, 273, 275,
282;

Domneasca" : 129, 166,

269 ;

Sf. Voivozi" : 157, 161,

271 ;

Sf. Dumitru" : 31, 144,

289-298 ;

Sf. Mina" : 96, 132,

Cuvioasa Paraschiva" 32.

Greceasca", 32; Mina"

Bucegi, 27.
Bucureti, 132, etc.

C
Capela $coalei N, R. Codreanu",
189, 229.
Casa $coalelor, 227.
Cazarma Reg. 12 Cantemir, 222.
Casa Bisericii, 220, 303.
Casa Obtiei, 287.
Cernatu, 20.
Cernica (munte), 14.
Cetatea de pamnt, 171, 215.
Ciortolom, 161.
Chitoc, 8,
Codlea; 24.
Comaneti, 11.
Constantinopol, 9, 68-73,
Corodeti, 137.
Cotu-Negru (mahala), 14
Cotroceni, 31.
Covasna, 18.
Covurlui, 83.
Crang (schit), 152.
Craiul (munte), 26.
Cristiana (sat), 27.

132 ;

Raducanu" 12 ; Neagra";
23, 29 :

Cretulescu", Sf. Gheorghe

Nou", Sf. Spiridon" :

30, 31 ;
Biserica ortodoxa" (revista), 284.
Bistrita (raul), 8.
Blageti, 234.
Bolgrad (tinutul), 83.
Bogdana (comuna), 8.
Brasov, 23, 28.
Braila, 32, 83;
Brest (sinodul dela), 73.
Bretcu, 16.

Democratul (ziar), 250.

Dochia (revista), 175.
Doftana, 10, 11.
Dunarea-de-jos (eparhia), 83.

E
Episcopia de Hui, 83, 211.
Externatul de fete, 98,

F
Falciu (tinutul), 83.
Falticeni, 261.

www.dacoromanica.ro

327

FIreaseni, 53.
Filipide (institutul), 232.
Floresti (Maingstirea), 38, 219.

0
Ocna Tg., 10, 11, 13, 99.
Oituz (pardu), 15.

Opinia" (ziar), 256.

Ozun, 19.

Galati, 32.
Grajdeni (schit), 186.
Ghicani (Bicani), 216.
Grivita (in Bulgaria), 285.

H
Harumteg (Trei-Scaune), 16.
Herdstfau, 30.
Holm, 74.
Husi, 76, 84, 145, 149, 232, 255.
Humpel (institutul), 174.

P
Paloda" (ziar), 83, 87, 218,

Pinsc, 74.
Plevna, 285,
Plopana, 219.
Pogana, 152.
Potarlacii (Fisocii, mosie), 300.
Poiana-Sarat, 14, 15.
Prejmer, 20, 21,
Prut, 83.

Ismail (tinutul), 83.

Riduti (eparhia), 83.

Wad'aseni, 261, 262, 263.
Ra'snov, 27.
Rapa-Galbena, 259.

L
Lacul-Sairat, 52,
Liov, 74.

Liceul G. Codreanu", 132, 247,

etc.

Liceul Sf. Sava", 30.

Roman (eparhia), 83, 89.

Reg. XII Dorobanti, 1, 2, 62.
R.-Sairat, 233, 285,
Rusii (sat), 136.

Luncani, 10.

S
M

Mrta lnusu, 18.

Metohul M-tirii Neamtului, 162.

Miron Costin" (revist folk.),
218.

Miscarea" (ziar), 246.

Moinesti, 10, 252,

R. Codreanu", 34, 64, 173,

205, 222, 277, 299, 303 ; Ext.
Sec. de fete : 272.

Moscova, 73.

N
Neamt (M-tirea, 162, 219.
Neagra (parau), 20.

Neamul Romnesc" (revisra),

44 1 246,

Sacre-Coeur (institutul), 174.

Scele (sat), 21, 22,
Satu-Lung, 22,
Scorteni, 9, 10.
$coala : Normald, 132 ; de cantareti, 150 ; Sec. de fete N.

Seminarul Central, 252.

Serbia, 254.
Sibiu, 22, 25.
Sinaia, 29.
Stncdszni, 137,
$cheia, 29,

www.dacoromanica.ro

328

T
Tampa, 28.
Tazlau, 10,
Tarata (schitul) 258,
Tecuciu, 7, 32.
Tohan (sat), 27,
Trestiana (sat) 216.
Tulcea, 285.
T.-Jiu, 232.
Tutova (tinutul), 76, 83, 214, etc.
Tutova" (ziar), 218.

Vestitorul satelor" (revista), 263,

Viitorul" (gazeta), 251.
Vinderei (sat), 226.
V tilcani (sat).

Vocea Tutovei" (ziar), 126, 149,

152.

z
Zabala (sat), 18,
Zarnesti, 25,
Zlatari (biserica), 64.

V
Vaslui, 249.
Aceasta tabla a numerelor este alcatuita de Nicolae Antonovici, student
la litere si filozofie, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

TABLA MATERIEI
Pag:

Mr lad, 1881 Martie 5. Diaconul Joan Antonovici catra comandantuI Plutonului de Instructie, Regimentul XII Dorobanti, dln Bar lad,
oferindu-se a preda in mod gratuit Religiunea la soldatii din scoala
acestui Regiment

Rispunsul Directorului scoalei Regimentare, dat diaconului Joan

Antonovici
.
.
.
.
.
.
Copie dupa ordinul Regimentului No. 870 catra d-1 Comandant al

Plutonului da Instructie
.
.
.
.
2
Vorbirea pronuntata la deschiderea scoalei secundare-profesionale
,Neculai Rosca Codreaou" din Barlad, la Septembrie 1881 .
.
3
Cuvfintare pronuntata in ziva de 7 Ianuarie 1882, la Bis. SL Ilie . 6
Note din excursiunea facuta de mine, impreung cu d-nii Joan Popescu, Lascar Hergescu si Ene Vasiliu si cu 80 de elevi ai $coalei
Normale din Barlad, in vara anului 1882, dela 4 Julie
21 August, la
noi in Regat si in Transilvania
.
.
.
.
7
Cuvint pronuntat in Biserica Sf. Ihe, din urbea Barlad, cu ocaziunea solemnitatii deschiderei scoalelor primare de ambele sexe, la inceputul anului scolar 1883184 .
.
.
.
. 33
1884 Ianuarie 23. Invitatiunea la examenul dela scoala regimen.

tail Barlad
.
.
.
.
.
.
Cuvint pronuntat in ziva dc 9 Mai 1884, in biserica sf. Ilie din
Barlad, cu ocaziunea serviciului ce s'a facut in prezenta Sfintei Icoane

37

a Maicei Domnului cea facatoare de minuni din Manastirea Florestilor,

adusa in Barlad din cauza neplouarei .
.
.
.
38
Cuvint pronuntat inaintea adunarii cetaterulor Barladeni, in seara
de 9 Noembrie 1884, intruniti in sala Teatrului, pentru consfatuiri asupra
alegerilor reprezentantilor respectivi la Camera si Senat, in urma revizuirii pactului fundamental prin Constituanta din 1883-1884.
.
42
Cuvint tinut la inmormatarea lui Toma Beldie, din parohia Sf.
Ilie, la 9 Fevruarie 1885
.
.
.
.
.
58
Mrlad, 1885 Septemvrie 12. Se cere la comandamentul Reg. 12
Dorobanti un certificat pentru serviciul de preot pe- timp de 4 jum. ani
20 Martie 1881

12 Sept. 1885

www.dacoromanica.ro

62

330
Pag.

Bfirlad, 1883 Septemvrie 15. Comandantul Regimentului 12 Dorobanti, certific5. ca preotul I. Antonovici a predat Religia in mod gratuit la 5coala acestui Regiment dela 20 Martie 1881 si 'Ana la 12 Sept.
1885,
pentru care ii aduce multumiri.
.
.
.
Bfirlad, 1885 Noemvrie 6. Petitia preotului loan Antonovici prin
care isi cere concediu de 4 ani dela Ministerul Cultelor si al Instructiei,
dela catedra de Religie a $coalei normale, pentru a urma la Facultatea
de Teologie din Bucuresti
.
.
.
.
.
Cuvant la Nasterea Domnului, tinut la 25 Decembrie 1888 in Biserica Zlatari, din Bueuresi .
.
.
.
.
Referatul ce am facut inaintea d-lui profesor Dr. B. Constantinescu si a colegilor mei in ziva de 31 Ianuarie 1889, in sala FacultAtei
de Teologie din Bucuresti, cu privire la : Starea Bisericii orientale in
timpul reformatiunii, secolul al 16-lea .
.
.
.
Suplinferea Economului H. Buzescu, in postul de Protoereu al jud.
Tutova pe lunele Octombrie si parte din Noembrie 1889
.
.
1890 Ianuarie 19. Alegerea Preotului Antonovici in comitetul
.
.
.
,
.
Cassei de Economie.

62

63

64

67

76
77

Cuvint funebru pronuntat la inmormantarea d-soarei Ruxanda

Gatzulescu, fiica d-lui profes or Toader Gatzulescu, Joi 25 Octombrie 1890,
in Biserica Domneasca" din urbea Barlad, de preotul 1. Antonovici . 77

Husi, 1892 Iunie 29. Serbarea aniversarii de 300 ani dela infiintarea Eparhiei Episcopiei de Husi si examenul dela scoala de cantari
.
.
.
.
.
.
83
bisericesti
Barlad, 1892 Septemvrie 17. Recenzia facut de d-1 Iancu Codrescu
asupra tezei de lice*. a preotului Ioan Antonovici, Sclavia si Crestinismul. 87

Cuvant funebru tinul la inmormantarea d-nei Dumitra Hristache

Ioan, 21 Februarie 1893
.
.
.
.
.
92
Cuvant tinut la inmormantarea lui Iordache Nicolau (Lipica), comerciant, la biserica Sf. Ilie, in ziva de Vineri 13 Mai 1894.
.
96
Cuvint tinut la inmormantarea d-nei Adela Simionov in ziva de
20 Noembrie 1894, in biserica Sf. Ilie, din Ballad .
.
.
98
1895 Ianuarie 22. Recursul Epitropiei Bisericei Sf. Ilie din Barlad,
la Ministerul de Interne, in contra deciziunii consiliului comunal, care
refuzase sa aprobe salarul preotului N. Iancu
.
.
. 102
1895 Ianuarie 30. Intampinarea Primariei Urbei Barlad, No. 929
care Ministerul de Interne, privitoare le recursul Epitropiei Bisericii
.
,
Sf. Ilie, in chestia salarului preotului N. Iancu
. 107
1895 Februarie 15. Ordintil Ministerului de Interne No. 4039 adresat PrimAriei Comunei Barlad, prin care ii face cunoscut di admite
recursul, infirma deciziunea Consiliului Conmunal si aproba dispozitiu,
nile luate de Epitropia Bicericii Sf. Ilie ,
, 112
,

www.dacoromanica.ro

331
Pad.

lit Irlad, 1895 Iunie 28, Copie de pe felicitarea adresata P. S. Episcop Silvestru, cu prilejul a 400 ani dela zidirea bisericei, devenita
catedrala a Episcopiei de Hui
.
.
. 113
.
Cuvfint pronuntat la prohodul reposatului Econom Gheorghe Po-

hrib, Vineri 31 Ianuarie 1897, in biserica sf. Dumitru din urbea Barlad 113
Birlad, 1908 August 20. Prea Sfintitul Episcop'Silvestru presideaza
conferintele preotilor la Barlad. Conferinta preotulu! I. Aotonovici despre
Epitropiile Bisericesti
.
.
.
.
. 116
1988 Martie 13. Impartasirea la Biserica Sf. Ilie a elevelor Externatului secundar de fete, in Postu Mare.
.
.
. 125
Focsani, 1890 Aprilie:8. Tanarul G. Dorin, student universitar, ca
fost elev, felicita pe parintele Antonovici pentru inaintarea la Protoerie. 125
Darea de seami despre hirotesirea in Protoereu a parintelui Econom loan Antonovici, de catre P. S. Episcopul Silvestru, in Biserica
,,Domneasca" din Barlad, in ziva de 16 Aprilie 1900, Duminica Tomei. 126
Relatie despre hirotesirea in Protoereu a preotulu Antonovici . 129

1900 Iunie 10. Foaia de Inspectie a Bisericilor din jud. Tutova

intocmita de noul Protoereu Antonovici, aprobata de P. S. Episcop Sil.
vestru
.
.
.
.
.
. 130
Barlad, 1900 Iunie 11 si 11 Prea Sf. Epis cop Silvestru in orasul
Barlad. Inmormantarea fostului Protoereu Hristodor Buzescu. Vizitele P.
S. Episcop in ora .
.
.
.
.
. 132
Discursul parintelui Econom C. Tudoranu din Fruntiseni, pronuntat in ziva de 30 Mai 1900 in biserica Sf. Ilie la adresa S. Sale parintelui I. Antonovici, noul protoereu al jud. Tutova .
.
. 134
Cfiteva cuvinte spuse in Biserica parohiall din satul Rusii, comuna Puesti, Duminica 23 Iunie 1900, in prezenta d-lui Mihai Vidrasc,
proprietarul mosiei Rusi, a d-lui Subprefect, a d-lui Primar si a d-lui
Director al prefecturii, a parintelui paroh si a satenilor, adunati la sfinta
slujba, in chestia rezidirii acestei Biserici
.
.
. 136
Hui, 1900 Octomvrie 25. Adresa Episcopului Silvestru al Husilor
cu No, 1541, catre Ministerul Cultelor si al instructiunii in chestia de
cumul a protoier. de Tutova, Economul I. Antonovici, de a mai fi pasuit, in acest post pada* la 1 Aprilie 1901, pana cand P. S. S. sa se
poata fixa asupra unui preot. .
.
.
.
. 138
1901 Ianuarie 10. Preotii din jud. Tutova, cari declara, printr'un
act semnat de fiecare, c voesc a urma cursurile lunare ale protoereului I.
Antonovtci, din Omiletica sau Elocinta bisericeasca si compuneri de
predici

139

Conferintele cu preotii din jud. Tutova, in zilele de 2 si 4 Octomvrie 1901

139

Conferintele cu cantaretii bisericilor din jud. Tutova, in zilelele

de 8 si 10 Octomvrie 1901 ,
.
.
.
. 142

www.dacoromanica.ro

332
Pag.

Una din circularile Protoereului I. Antonovici, din 22 DecemVrie 1901

146

Lectiunile de Omiletica tinuta. de Protoereul Anton ovici cu un

numar de preoti din jud. Tutova, la 6 Februarie 1902
.
. 147
Alocutiune Orilla' in biserica catedrala Domneasca" din orasul
Barlad, de Economul I. Antonovici, Protoereul jud. Tutova, in ziva de
16 Martie 1902, cu ocaziunea venirei, pentru prima oara in acest ora
a Prea Sf. Episcop al Husilor Dr. Conon Aramescu Donici .
. 148
Hramul Sfintei Episcopii din Husi, 29 Iunie 1902
.
. 149
Examenele de la scoala de cantareti Bisericesti i impartirea de
premii, din Barlad, in zilele de 24 i 25 Iunie 1902
.
. 150
Scrisoarea lui Dimitrie Sturdza dela Pogana, din 20 Septemvrie
.
.
1902, catre Protoiereul I. Antonovici
.
. 152
Conferinta Parintelui Protoiereu I. Antonovici, cu preotii i diaconii, din jud. Tutova, in ziva de 27 Septcmvrie 1902
.
. 152
Cuvnt tinut cu ocaziune a serbarei de implinirea a 100 de ani,
dela infiintarea Bisericei SE Voivozi, din Barlad, tinut in aceasta
,
.
Biserica la 8 Noemvrie 1902 .
.
. 157
Bucuresti, 24 funk 1904. Preotul I. Antonovici este delegat de Comitetul Societatii Istorice sprc a lua parte in comisiunea designata spre
a pune o coroana de bronz pe mormantul Marelui $tefan, la Putna . 165
Bucuresti 1904 Iunie 29. Scrisoarea d-lui Grigore Tocilescu catre
preotul I. Antonovici in chestia mergerei la Putna
.
. 165
Cuvint tinut la Biserica Domneasca, la 15 August 1904
. 166
Memoriu despre cei 12 colegi, cu cari am studiat in cursl superior, din Seminarul Veniamm" din M-tirea Socola, intre anii 1876-1879. 169
Audienta la A. S. R. Principele Ferdinand al Romaniei in ziva de
.
.
12 Iunie 1906
.
.
, 170
1906 August 4. Raspunsul Primariei Urbei Barlad la petitiunea
.

preotului 1. Antonovici, reg. la No. 6843, in chestia Cetatii de pamant,

de langa acel ora .
.
.
.
.
.
Programa pentru studiul Religiunei la cl. VII, dela $coala secundara profesional de fete N. R. Codreanu", din Barlad, alcatuita i predata de Econ. 1. Antonovici, profesor. Admiterea acestei Programe de
Consiliul General de lnstructie si pentru cl. V-a a $coalelor secundare
.
.
.
.
.
de fete din tara .
Cuvnt funebru tinut de Economul 1. Antonovi la prohodul fa.
.
posatei Eliza loan, in Barlad, 2 Noemvrie 1906 .
Memoriu despre necesitatea unel activitati extra-colare i extrabisericesti cat mai intinsa, in tare noastra, in directiunea economica, i
nevoile economice mai urgente in spre care s'ar putea indrepta. Intocmit si inaintat Ministerului Cultelor i Instructiunii la 24 lunie 1909 .
1910 Octomvrie 17. Adresa I. P. S. Mitropolit Primat Atanasie,

www.dacoromanica.ro

171

171

174

178

133
Pag.

catre Economul 1. Antonovici, membru in Consistoriul Superior Bisericesc, in chestia intocmirii Regulamentului pentru clerul militar
. 182
Proces-Verbal incheet la 8 Decemvrie 1910, de comisiunea aleasa de Consist. Superior Bisericesc, pentru elaborarea unui proect de
Regulament asupra indatoririlor preotilor de garnizoane
.
. 1t13
Domnul Ministru Haret, la 9 Dec. 1910, catre Economul I. Antonovici, Presedintele Comisiunei, in chestia unui model de Regulament
dela clerul armatei din Austro-Ungaria .
.
.
. 183
1911 Maiu 11. Adresa 1. P. S. Mitropolit Primat Athanasie, cAtre
Economul 1. Antonovici, Presedintele Comisiunii, prin care se inainteeth' Regulamentul in manuscris, ce era asteptat dela preotul Virgil
Ciobanu, din Viena
.
.
.
.
. 183
Expunerea de motive, la primul proect de Regulament, lucrat de
Economul I, Antonovici
.
.
. .
.
. 184
Cuvfint tinut la serviziul pentru inoirea bisericii Sf. Treime si
Sf. Neculai, fostul Schit Grajdeni, din co tuna Grajdeni, com. Fruntiseni,
in ziva de 30 Mai 1911
.
.
.
.
. 186
Cuvant tinut in Capela $co alei de fete N. R. Codreanu" din
BArlad cu prilejul hramului dela 25 Noemvrie 1912
.
. 189
1913 Main 7. Adresa Presedintelui Consistoriului Superior Bisericesc cAtre Economul 1. Antonovici, prin care i se face cunoscut alegerea P. C. Econom C. Nazarie, in locul decedatului Econom C. lonescu,

urrnand a se face revederea proectului de Regulament, potrivit adresei Ministerului de Razboiu No. 732 din 14 Maiu 1913 .
. 195
1913 Main 11 Expunerea de motive alcatuita de Economul Nazarie, la al doilea proect de Regulament, ce s'a alcAtuit de Comisiune,
in care expunere se vede si motivele alcatuirii acestui proect
. 195
Proect de Regulament. pentru pozitiunea si indatoririlor preotilor
militari, din armata regatului RomAniei, votat in sed. dela 14 si 15 Maiu 1913. 198

Cuviint tinut de Preotul 1. Antonovici in Capela cimitirului Belu"

din Bucuresti, cu prilejul inmorrnintarei d-nei Catherina Pangrati, in
ziva de 17 Maiu 1913
,
.
.
.
. 205
Conferinta tinuta. in Catedrala Sf. Episcopii de Husi, cu prilejul
conferintelor generale anuale ale clerului eparhiei Husilor, 8 Octomvrie 1913
.
.
.
.
.
. 211
Cetatea de Pimint din BArlad .
.
.
. 215
Raportul Parintelui 1. Antonovici (Tutova) care Presedintele Comisiunii Monumentelor lstorice, la finele lunei Dec. 1914
.
, 218
Rugaciune alcatuita de preotul 1. Antonovici pentru Monumentul
. 221
Eroilor din 1913, ridicat si inaugurat la Warlad la 22 lunie 1914.
Cuvfint in Capela $coalei Secundare-profesionale de fete N. R.
,
.
. 222
Codreanu", din Barlad, la 25 Noemvrie 1914

www.dacoromanica.ro

334
Pag.

Cuviint tinut cu prilejul prohodului Cleopatrei.C. lamandi, in ca-

pela $coalei secundare prof. de fete N. R. Codreanu" din Ballad, 10

. 225

Martie 1915

Cuvant tinut in ziva de 20 lunie 1915, in Capela $coalei de fete

N. R. Codreanu", din Barlad, cu prilejul prohodului raposatei Ecate. 229
rina Bancescu, profesoara la aceasta scoala
.
Cuviint la inmormantarea Economului Stavrofor loan Carp, prohodul facandu-i-se la biserica sf. Voivozi, 10 Marie 1917
.
. 233
Cuvnt tinut cu prilejul prohodului raposatei Cecilia Gh. Alexandrescu, profesoara la $coala de fete N. R. Codreanu", in ziva de 13
Octomvrie 1917.

. 237

Cauzele decadentei religioase-morale in tam noastr i remediile

. 240
de indreptare
.

Iai, Vineri 1918 Iunie 21. Tundirea in monahism a parintelui

. 243
Iasi, 1918 lunie 23, Adresa Sf. Sin od No. 1666, prin care se face
cunoscut Economului loan Antonovici, din Barlad, alegerea i intarirea
sa, spre a fi hirotonit ca Arhiereu cu titlul de Barladeanu, de 1. P. S.
Mitropolit al Moldovei
.
. 244
Cuvntarea noului Arhiereul acov Antonovici Barlacleanul, tinuta
in PaIatul Metropolitan din lasi, in ziva lurotonisirii de Arhiereu, 24
lunie 1918
. 244
Telegrama, 24 lunie, 1918, Ca1ara0, drumul Issi-Chlsiniti. Mi.
. 246
nistrul S. Mehedinti caltre 1. P. S. Mitropolit Konon, 1ai
Antonovici

Despre Arhiereul lacov Barladeanu, din Propaganda Conservatoare, Birlad, 22 lulie 1918
. 247
Husi, 1919 lanuarie 12. 0 scrisoare care d-1 Ministru 1. G. Duca, 247
Vaslui, 3 Februarie 1919, Vizita P. S. S. Locotenentului Episcop
de Husi la Vaslui .
, 248
P. S. law,/ si Catedrala Eroilor din Barlad (4 Aug. 1919)
. 250
Alocutiune cu prilejul Parastasului oficiat la biserica Domneasca",

din Ballad, pentru raposatul Alexandru Vlahut, in 'ziva de 2 Febru. 251

arie 1920

Cuyant pronuntat in Ca tedrala Episcopala din Buzau, la prohodul raposatului Episcop Dionisie Climescu, in 9 Aprilie 1921, de Arhiereul lacov Antonovici Barladeanul, vicarul Sfintei Episcopii de Husi . 252
Hui, 1921 August 15. 0 scrisoare catre d-1 Teodor Emandi, Ministrul Tarei la Belgrad, in chestia preotilor vacluvi din Serbia
. 254
18 Noemyrie 1921. P. S. lacov, confirmat pe ziva de 1 Noemvrie
de M. S. Regele ca Arhiereu Locotenent al sf. Mitropolii a Moldovei
si Suceyei, lai .
. 255
La Ateneul din Titara si, Iasi 24 Noemyrie 1921. Conferinta P.
S. S. lacov Barladeanu despre : Cultul Mortilor" .
. 256
Iasi, 1921 Decemvrie 12. Agapa dela Eitropia Sfantul Spridod . 256

www.dacoromanica.ro

335
Pag,

Iasi, 1922 Ianuarie 13. Adresa Mitropoliei Moldovei pentru ca-

nonica recunoastere si intarire a P. S. Iacov in postul de Egumen a

Manastirii si- Asezamantului Sf. Spridon si de Superior al Schitului TA.
rata, din Iasi
. 258
.
.
.
.
.=. Cuvfintare tinuta la Rapa Galbena, din Iasi, cu prilejul purierei
petrei fundamentale la cladirea pentru Cheferisti, 21 st. n. sail 8 Sep. 259
temvrie st. v. (ziva Sf. Marii) 1922
.

0 zi de Sarbitoare la Radaseni

261

Solemnitatea din Biicesti (jud. Rothan)

263

ADAOS
Catalogul elevilor claselor primare din Institutul loan Popescu",
. 267
pentru Examenul Semestrului I-iu al anului scolar 1879-80 .

Numirea preotului I. Antonovici, ca delegat din partea Primariei la $coala No. 2 de baeti, pentru examenul semestrului I, an. 1883 . 268

Cuvint funebru tinut in ziva de Sambata, 25 Noemvrie 1889,

in Biserica Domneasca", din Barlad, la inmormantarea lui Constantin
Dobrovici

. 269

Directoara Externatului- de fete, catre preotul Ioan Antonovici,

spre a fi suplinit pe vacanta, dela 10 Iulie pana la 25 August 1894 . 272
Epitropia Bisericei Sf. Ilie hotaraste a da in judecata pe Primaria orasulur Barlad, pentru locul numit Plata mica
.
. 273
1896 Martie 22. Autorizarea data Epitropiei Bis. Sf. Ilie de a
. 275
chema in judecata pe Primaria orasului Barlad pentru Piata mica
Cuvant pronuntat la prohodul raposatului telegrafist Costica Ne. 276
culau, in Biserica Sf. Ilie, in ziva de 23 Martie 1896
.
Procura prin care avocatul Simionov este autorizat de Epitro. 277
pia Bis. sf. Ilie a chema in judecata pe Primaria 1.1rbei Barlad
Barlad, 1897 Maiu 3. Actiunea la Trib. Tutova, in revendicare
, 277
pentru un loc Piata mica, proprietatea Bis. sf. Ilie
Cum am visat pe Prea Sfintitul Episcop Silvestru
. 278
Cum am visat iarasi pe Prea Sfintitul Episcop Silvestru
. 279
Cuvant la inmormantarea lui Iorgu Calalb, tinut in Biserica cimitirului din corn, Priponestii (jud. Tutova), in ziva de 26 Aprilie 1901 . 270
1901, Iulie 23. In temeiul hotararii Curtii de Apel din Galati,
$eful de Porta:T.6 pune in stapanire pe Epitropia Bis. Sf. Ilie a locului
.
.
.
numit Pita mica
.
.
. 281
1901, Septemvrie 25. Aprobarea data de Consiliul Comunal
pentru inchirierea Pretii mici
.
,
. 284
1902 Aprilie. Cinci cugetari ale mele in numarul festiv de 25
ani dela aparitiunea revistei Biserica ort, autocefala Romana", pag. 168. 284
Cuvint funebru tinut lu inmormantarea lui Traian A. Ionescu
.
in 1906 Septemvrie 26, la Biserica sf. Ilie din Barlad
285
Cuvant pronuntat la Biserica Domneasca, cu prilejul prohodului raposatului Grigore Stamatescu, in ziva de 11 Maiu 1906
. 287
.

www.dacoromanica.ro

336
Pag.

1906, Noemvrie 23. Presedintele Consistoriului, Econ. I. Antonovici, cu raportul No. 249 inainteaza P. S. Episcop Procesul-Verbal de
judecarea preotului Gh. Codreanu, dela Biserica Sf. Dumitru din Husi . 289
1909, Martie 17. Directiunea $coa1ei de fete N. R. Codreanu",
certifica 'a Economul 1. Antonovici, in anul sco1ar 1903-1904, a predat
in cl. V dela fostul Externat Sec. de fete pe langa Religie si Pedagogia,
iar in anul scolar 1906-1907, la .coa1a N. R. Codreanu", cursul superior, a predat si Studiul Limbei Romane
.
.
. 299

Birlad, 1912 Dec. 17. 0 judecata prin arbitri facuta sub presedinta preotului 1. Antonovici si in casa acestuia, proces intre 2 romani,
Haralamb Popa si Lazar Donca si trei evrei, B. Caufman, David Fred. 299
man si 1tic Steclaru
.
.
.
.
1912, Dec. 17. Hotararea data de Comisiunea de arbitri in procesul dintre mrsitti Caufman, Steclaru si Fridman, si cumparatorii mo. 301
siei Fisocii, Haralamb Popa si Lazar Donca
.
.
Ministerul de Rizboiu, Marele Stat Major, Sectia 1 Biuroul 1 No.
732 I 913, dire 1. P. S. Mitropolit Primat, Presedintele Sf. Sinod si al
Consistoriului Superior Bisericesc, in chestia Reg. preotilor din garnizana. 302
Comisiunea Monumentelor lstorice, Administratia Casei Bisericei, cu No. 167, 28 Februarie 1914, numeste Membru Corespondent pen. 303
tru jud. Tucova, pe Economul I. Antonovici
.
.
Economul I. Antonovici, fost director al $coalei de fete N.
R. Codreanu", preda d-nei Mina S. Popa, la 30 Septemvrie 1914, arhiva
si zestrea scoalei .
. 303
,
.
,
.
1917, lunie 8. Ministerul de Rzboiu, Comitetul Central Sanitar. 305
Adresa Liceului Codreanu", Barlad, No. 770, 9 Iunie 1917 catre
. 306
.
Preotul Ec. 1. Antonovici
.
.
.
Invitalia telegrafici la Te-Deumul cu prilejul intrarei triumf ale
. 306
a M. S. Regelui in capitala tarii, 18 Noemvrie 1918
.
Bucurest, 1919 lunie 16. Academia Romana, cu No. 1242, face
cunoscut P. S. Arhiereu lacov Antonovici, vicarul Episcopiei de Husi,
. 307
ca a fost proclamat membru de onoare
.
.
1923, Aprilie 11. Cu prilejul plecarii P. S. lacov dela Episcopia Dunarei-de-Jos, la Episcopia Husilor
.
.
. 307
Listii de cei convertiti la Religiunea crestina ortodoxa, prin
Preotul 1. Antonovici, cat timp a fost ca paroh la Biserica Sf. llie din
Barlad

. 308

Tablou de candidatii mireni si calugari din Eparhia Husi1or si

hirotoniti de P. S. 1ACOV, aflan du-se ca Vicar la Husi dela 1918-1921 . 309
Tablou de candidatii mireni si calugari din Eparhia Sf. Mitropo-

lii a Moldovei si Sucevei, hirotonitt de P. S. lacov, aflandu-se ca vicar

la Husi si apoi la 1asi intre anti 1920-1923, dup dispozitiumle luate de
1. P. S. S. Mitropolit
.
.
.
,
, 310

www.dacoromanica.ro

337
Pag.

Faraonii contimporani lui Moisi

312
Scrisoarea d-nei Agripina Scarlat Rosetti, cu adresa : Prea Sf.
Sale Parintelui Protopop Antonovici, Brlad
.
.
. 315
Scrisoarea c5.tre prea stimata doamnd Agripina Scarlat Rosetti,
pioa:sa filch' a Bisericei ortodox5., demna urmas6 a adevAratei noblete
romne, raspuns dela Preotul 1. Antonovici, din BArlad
.
. 315
Raspuns la invitarea ce mi s'a fa:cut de pdrintele Filip Gh.
loan, din Puesti, spre a asista la sfinfirea steagului Soc. Belsugul
Salteanului", in ziva de 27 Decemvrie 1901
.
,
. 316
Tabla Numelor
,
.
.
. 319
.

www.dacoromanica.ro

ERAT A
Pagina
8
38
53

Randul

In kc de

sa se citeasca

12

Pe la jumatatea
Prelucrare dupa Popfiu

Pe la finele
Prelucrare
care
22 Aprilie
18 Aprilie

-9
11

straele
oreada

din
unui
osanduidu-se
prntru

4
12

fosul
inailt

34
15

128
129
144
145
169
172
177
178
186
188

40

215
224
235
236
252
255

11

si

21

obsesti

25

intalnindu-ne

3
19

i-am
manduire
treaui

28
24

care
16 Aprilie (1900)
16 Aprilie
stranele
creada
de
unei
osai-duindu-se
pentru
fostul
inalt
sa
obtesti
intalnindu-se
i-au
mantuire
trebui

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro