Sunteți pe pagina 1din 4

/Anul IV.

Arad, Joi 16|29 Octomvrie 1914: N r 227


iÈÊÈUMBNTUL ffiftACllA
PH u «a , . 38.— COT,
Pfíjmmktafe an 'fi.— « ADMINISTRAŢI»

ROMÂNUL
Pdlliml , , 7.— * Strada Zrinyi N-ral l / a
Pf» o lână . . 8.40 „ INSERŢIUNILE

L
Pentru România »i M primes» la admiaj-
străinătate : »tratd*.
i an an . 40.— franci Maiţnmite public« »i L o f
Tel ef o» deschis coati «irai 20 fil.
ietmtru oraa si interorb*» Manuscris» on M fa>
Nt. 760. oapolazi.

legendă distrasă.
Sub titlul „Contele Ştefan Tisza şi R o - dilocvente..., diplomaţii unguri au făcut de In puterea acestei cocepţri anachronice
»\" ziarul „Pester Lloyd" publică în nu­ astădată un real serviciu opiniei publice ro­ se deschide o largă prăpastie între noi şi Un­
irai sau dela 2 0 Octomvrie n. a. c . urmă- mâneşti.
comunicat, — reprodus deja în coloa­ guri. Câtă vreme noi vedem în Transilvania
Trebuie să le fim mulţumitori, fiindcă cu­
ne ziarului nostru: vântul lor accelerează în mod hotărâtor ope­ pământul predestinat s ă 4 stăpânim în urma
„Nişte ziare bucureştene din serviciul ra de lămurire definitivă a judecăţii politice covârşitoarei superiorităţi numerice care
propagandei ruseşti, răspândesc ştirea, că din ţară. S e distruge în acest chip o legendă ne-a aparţinut totdeauna, ei, răzimaţi pe
contele Tisza a pus în vedere Românilor c a r e găsea crezare la un număr considerabil
autonomia Transilvaniei şi întregirea ca­ dreptul public al Ungariei,... consideră Ardea­
de cetăţeni, străini de culisele diplomatice şi
binetului prin un ministru român. Pentru de psihologia particulară a actualior condu­ lul un punct cardinal al aspiraţiilor lor na­
postul din urmă se nominează deja candi­ cători din parlamentul maghiar. ţionale.
daţii şi apoi se adaugă cu mândrie, că Ştim doar cu toţii c ă în discuţiile curente
prin asemenea momeli nu poate fi câşti­ principatul Ardealului întemeiat sub domnii
asupra situaţiei intervenea de atâtea ori ca
gată România pentru tiranii maghiari. unguri după căderea dela Mohács, dela 1 5 2 6
o notă importantă credinţa unora, că factorii
Noi credem, că ar fi pagubă a lua în chemaţi ai monarhiei vecine ţinând seamă de şi până ia anul 1 7 1 1 , când după pacea dela
serios prea străveziile jocuri mici ale a- rolul deosebit ce-i revine României în actuala Sătmar, pe urma pribegirii lui Francise R á ­
cestor domni. Cine cunoaşte şi numai pe conflagraţie, călăuziţi de motive explicabile
jumătate constituţia maghiară şi relaţiile de consolidare internă şi externă, vor găsi for­ kóczi II, trece sub stăpânirea Habsburgilor,
de aici, va şti şi fără de aceasta, că tot mula potrivită pentru satisfacerea trebuinţe­ nobilimea maghiară avea un punct de spri­
atât de puţin poate fi vorba de aşa zisa lor fireşti ale poporului nostru stăpânit de
autonomie a Transilvaniei, cum nu poate jin al dominaţiunii sale.PoporuI românesc o-
Habsburgi. S e vorbea deci de o garanţie de­
ii vorba să se petecească guvernul parla­ contribuens". Principii calvini ai Ardealului
săvârşită a unei vieţi naţionale, de-o soluţie
mentar ungar cu miniştri, cari reprezintă radicală menită a înlătura obstacolul moral al erau depozitarii maghiarismuhiu care în ura
singuratice seminţii.
prezentului, se vorbea de autonomia Transil­ lui istorică faţă de austriaci şi-a găsit expre­
Bunăvoinţa probată a ministrului pre­ vaniei. Erau zadarnice toate îndoielile spiri­
zident faţă de Români şi convingerea lui sia cea mai puternică pe vremea luptelor cu-
telor limpezi cari cunosc stările deosebite din
nutrită şi afirmată de mult, că Românii vecini. Oamenii îndrumaţi în calculul lor nu­ ruţeşti dela începutul veacului XVIII. De a-
şi Maghiarii sunt avizaţi unii la alţii, se mai de bunul simţ acordau un oarecare credit ceea căderea principatului ardelean sub do­
va manifesta ca şi până acum şi de aci acestui svon. S e conta la influenţa Germaniei
înainte nu în marote (marottenhafte Din­ minaţia casei de Habsburg e socotită din
care nu poate fi nesocotită la Viena şi la în-
ge!) ci în cultivarea şi promovarea prac­ punct de vedere maghiar o catastrofă naţio­
maghiar în desfăşurarea actuală a evenimen­
tic importantă a intereselor şi dorinţelor,
telor. S e creiase astfel o legendă care tulbura nală, care a fost reparată la anul 1 8 4 8 , când
vrednice de a fi luate în seamă ale Româ-
cercurile politice şi era de mare preţ pentru
I nilor din patrie" Ungurii folosindu-se de slăbiciunea dinastiei
ceata atât de redusă care nu înţelegea încă
\ Până aci ciudatul comunicat al lui ,,Pe- necesitatea unei schimbări în conduita tradi­ decretează împotriva voinţei celorlalte nea­
mLloyd", — evident inspirat dela loc mai ţională a regatului român. muri unirea cu Ungaria. Această unire sus­
aalt.
In sfârşit, acum „povestea fantastică" — pendată pe vremea absolutismului şi reluată
i Ca răspuns foarte potrivit acestui comu­
cum spune însăş declaraţia oficială — nu iarăş .... la anul 1867, e un triumf al ma­
tat al numitului ziar reproducem la acest
mai este. S ' a împrăştiat „fata morgana" de-o
«aproape în întregime — omitând numai ghiarismului . . . . şi reprezintă în concepţia
clipă şi pe urma ei vederea ni-e mai clară,
p e pasagii pe cari de bună seamă cenzura
opinia publică mai edificată. O jenă trecă­ politică a vecinilor noştri îndrumaţi de fic­
l'te-ar confisca — articolul de mai la vale
toare va pricinui, poate, dlui Slavici şi altor ţiuni istorice, — o dogmă fundamentală a vie­
i k W u i nostru poet Octavian Goga şi pu­
sateliţi ai legaţiilor interesate această ultimă
n t la loc de frunte în nrul dela 11 Oct. v. ţii de stat.
dovadă a înţelepciunei ungureşti, dar pe ei
•ziarului „Adevărul" din Bucureşti.
să nu-i plângem, fiindcă argumentele lor sunt
I htă-1: De aceea pentru cine cunoştea resortu­
deocamdată — c a şi dărnicia patronilor —
j „Toate ziarele au publicat o telegramă rile sufleteşti ale intelectualităţii ungureşti
inepuisabile.
mùalS din Viena prin care guvernul mă­
lai desminte în modul cel mai categoric Pentru cei cari au pătruns taina menta­ din trecut şi prezent chestiunea autonomiei
hriÉ, că Românilor din Ungaria li s'ar fi lităţii specifice maghiare, chestiunea autono­ Transilvaniei acordată de Budapesta, — era
ipsi& autonomia Transilvaniei. Această de- miei Transilvaniei acordată de Unguri n'a de­
pe deplin lămurită.... Ei nu pot admite rostul
-
ap*e, care constitue o nouă stângăcie di- păşit niciodată limitele unei legende. Spiritul
iatică ungurească, are darul de-a con- public al compatrioţilor noştri îmbibat de fic­ unei concepţii politice moderate, care în pu­
jjf cu un preţios element de apreciere a ţiuni istorice şi izolat cu totul de realitatea terea principiului naţional, cere pe seama
.aţiei pe seama putinilor Români din R e ­ prezentului, exclude cu desăvârşire un acord
în acest senz. Concepţia curentă la Budapesta Ardealului locuit în număr copleşitor de Ro­
lit şi de dincolo, cari mai aveau oarecari ilu-
îi asupra cuminţeniei politice dela Budape- poartă încă pecetea tradiţiilor féodale cari mâni, o libertate constituţională.
Éa. Prin rândurile laconice ale telegramei, determina întregul sistem de judecată po­
[Bate în stilul tradiţional al cunoscutei gran­ litică, i •\ éM

Preţul unui exemplar 10 filerl


Pag. 2 ..R O H À N U L * Joi, 29 Octomvrie 1914.

care ar putea fi asigurată puterea hotărîrilor făcut înţelegerea între aceşti doi fruntaşi alba­
Ultoaie de delà Londra relativ la vieata de stat a Albaniei.
Din puterile semnatare ale tratatului delà Lon­
nezi şi că ambii au declarat
sunt învoiţi să conlucreze
în mod loial, că
în interesul patriei
viţă de vie dra singură Italia e neutrală şi în consecinţă ei
;i se impune executarea acestei datorii. S e su-
lor.

netede americane şi cu ră­ pozează, că Italia îşi va împlini datoria în înţe­ Lupte între Albanezi şi Epiroti.
dăcini de diferite soiuri, legere deplină cu celelalte puteri, dar mai ales
cu Austro-Ungaria.i, Atena. — Ag. St. — Ieri Albanezii au atacat
expediază cu garantă pen­ corpul dc armată epirot delà Mosopolis. Epiro-
tru veritabilitate, asorti­ In realitate e vorba numai de măsurile poli­
ţii au reuşit să respingă pe Albanezi, a căror
ment bogat, recunoscuta tice şi filantropice ce trebuesc luate în regiunea
conducător, Tripolitakis, a rămas mort pe câm­
firmă : Valonei, cari măsuri afară de valoarea lor prac­
pul de luptă.
tică vor dovedi, că hotărârile puterile aduse re­
Küküllómenti első lativ la Albania, sunt şi azi în vigoare.
szölőoltvány telep
Vase italiene în fata Valonei.
proprietar;
Roma. — A. St. — Vasul de răsboiu „Dan- Delà Academia Română.
Caspari F r i d e r i e h dolo" însoţit de torpilorul „Clinime" a sosit ieri
la Valona, unde acostau deja vasele „Agodat"
şi „Dardo". Vasul „Dandolo" a adus persona­
—-Testamentul regelui Carol va fi gravat pe
o tablă de bronz Ia Academie. —
După cum se ştie, în ziua morţii regelui Ca­
Medgyes (com. Nagyküküllö lul, care în înţelegere cu autorităţile locale va
rol, Academia R o m â n ă a ţinut o şedinţă intimă
organiza o staţiune sanitară şi de ajutorare si va
(He 2298-24) Cereţi preţcurent! lua îngrijirea fugarilor Epiroţi. Italia a mai or­ extraordinară.
ganizat misiuni sanitare în Scutari şi Durazzo. Atunci, d. D. Onciul, preşedintele secţiei is­
?»i«i>iffc»i&r»j. ' nlay.Kt) tstèsafi ü-mdm al Vasul de răsboiu „Calabria" care în curând va torice a Academiei, a rostit o cuvântare propu­
fi însoţit de vasul de răsboiu „Atena" va pleca nând ca testamentul regelui Carol să fie gravat
în cale de patrulare dealungul malului albanez pe o tablă de bronz.
din sud, unde va împiedica debarcarea de arme
Chestia albaniei. şi muniţiuni precum şi de forţe armate. Intr'a-
devăr s'a dovedit, că a început o agitaţie prin
Iată textul acelei cuvântări:
„In „Monitorul Oficial" dc astăzi, toţi am
Acţiunea Italiei. care se ţinteşte vătămarea neutralităţci Alba­ citit, cu inima îndmoşată, testamentul marelui
Vase Italiene în fata Valonei. niei, hotărâtă în conferenţa din Londra. rege pe care îl plângem. Este un act de înţelep­
ciune domnească, de dragoste părintească pen­
Arad, 2 8 Oct. Ismai! Kemal bey arestat. tru ţară şi popor şi de grijă pentru cultura na­
După, ştiri din R o m a se pare că guvernul Milano. — S e anunţă că Zîssarf-paşa a arestat ţională, frumos şi înălţător cum numai regele
italian intenţionează să introducă în Albania pe beyul Ismail Kemal. Carol a ştiut să lase ca ultimă voinţă. Prin su­
măsuri potrivite a înceta odată pentru tot­ blimele sentimente cari au dictat acest testa­
Planuri turceşti relativ Ia Albania. ment, prin stilul maestru şi frumoasa limbă ro­
deauna înaintarea Epiroţilor şi luptele lor mânească în care c scris, el este şi o înaltă é
continue cu Albanezii precum şi mizeriile Bari. — L a Brindisi au sosit trei delegaţi po­
litici tineri-turci: fostul ministru de interne Me- peră literară, menită să rămână un act monu­
pricinuite de fugarii delà Valona. Această pă­ hemed Fread-paşa, Ussein Jabetin şi Gehab mental al primului rege român.
şire a Italiei e foarte potrivită şi e dc înţeles. bey. Aceşti politiciani vor pleca la Durazzo. Acest testament al regelui întemeietor, in
E vorba adecă, să se câştige deplină valoare, Fruntaşii albanezi din Bari nu ascund, că au de care se prevede şi un legat pentru Academia
să se respecte şi să se menţină hotărârile a- scop să înceapă o acţiune în Albania pentru ur­ noastră, căreia Augustul protector i-a arătat
duse la Londra, far, deoarece Italia c singu­ carea pe tronul albanez a unui prinţ musulman, întotdeauna cea mai afectuoasă solicitudine, a-
rul stat, care acum are mâna liberă: ei t se iar Albania să devină principat autonom dar a- cest ultim cuvânt al Său atât de scump nom,
târnător de Turcia, sub protectoratul împără­ propun să fie gravat pe o tablă de bronz, care
impune această datorie şi ea de bunăseamă ţiei turceşti. Cei trei delegaţi (trimişi) nădăjdu­ să fie expusă în sala de lectură a bibliotecii Aca­
va stărui ş{ va putea să obţină în acest scop iesc să ajungă la înţelegere cu Essad paşa, deşi demiei, drept mărturie neperitoare şi pilii
aprobarea marilor' puteri dar mai ales a alia- e lucru ştiut, c ă interesele personale ale acestuia strălucitoare, care să se perpetueze din gene­
títb'fí n î
« s o ' intiùn*i?B«i$*ifl H i s l t s t í q j é b sunt în directă contrazicere cu scopurile dele- raţie în generaţie".
gaţilor.
In cercurile politice serioase din Viena se co­ Membrii prezenţi au aprobat in unanimitate
mentează în modul următor acţiunea Italiei la înţelegere între şefii albanezi ai tribunilor propunerea d-lui profesor Onciul.
Valona: A luat apoi cuvântul d. prof. Petre Póni, care
Roma. — Lui „Qiornale d'Italia" i se comu­
Situaţia noastră în Sudul Albaniei e de aşa; nică din Scutari, că la iniţiativa Italiei s'a înce­ adaogă la propunerea d-lui Onciul următoarele;
că deşi. aproape toate puterile sunt angajate în put o acţiune de împăciuire între şefii Essad „întrucât testamentul regelui Carol este olo­
răsboiu, totuş ar trebui să se găsească modul în paşa şi Prenk Bib Doda. S e svoneşte; că s'a şi graf, ar fi un semn de adâncă pietate din partea
JÎTD

Cântece din răsboi. La rane eram legaţi.


Trenul ne transpoartă iar
Patru zile ne-am tot dus
Păn' la Galiţia-am ajuns
ti *f"f ? : *T — Delà voinicii noştri. — Până la Győr în spital, Fără de-a găsi vr'un Rus,
Acolo ne-au aşezat Trecu chiar şi-o săptămână
Frunzuţă verde de fag, Şi durerea ne-am cântat. N'am lăsat puşca din mână,
Pe apă şi pe uscat Aşteptam să se ivească
Multe răsboaie se fac. Din oştirea cea rusească,
Vai, Doamne, nu e păcat? Frunză verde de pe munţi.
Pentru-a Serbiei anarhie Merge veste în Drăuţ
Mulţi sunt duşi în bătălie, De-un sergent Oherda Onut, Sâmbătă cam în de seară
Lăsând casele pustie. Căci el zace crunt rănit Veneau gloanţele cu sfială
De-un Muscal afurisit. Duminecă până 'n zori
Şi copil mici fără pane.
Frunză verde de sulcină Veneau gloanţe ca din nori.
Lăsând câmpuri nelucrate
Trece veste 'n Bucovină, Foaie verde fir de bob
Am plecat spre miazănoapte.
Căci la Győr colo 'n spital In pădure la Nicolayow
Şi cu trenul ne-am tot dus
Zace caporal (V) Olari, Suspinat-am şi-am oftat
Până 'n Galiţia-am ajuns. Numai Ruşi am aşteptat
Lozuţă verde de vie
Merge vestea 'n Vărădie Să-i batem cu viteji s
Curge Nistru -n jos la vale, Pe un fir de tulipán S'avem folos în vecie
In Galiţia-i foc şl jale; Şi delà Efrem Stepan. Cam fost bravi învingători
Căci sate nenumărate Dusu-ni-s'a veste 'n nori.
Pradă focalul sunt date. 1 ^ JtíOÖTT
Linia de foc se 'ntinde DOINA RĂSBOIULUI.
Foaie verde ca iarba
Cât ochiul poate cuprinde, Foaie verde de colie Scris-am din Galiţia
Sună tunul amorţit Í > A, Iar am început a scrie
In făcutul zorilor
Ducând moarte pe pământ. Eu apuc condeiu 'n mână Pe câmpul durerilor
Vin gloanţele Către noi Şi suspin delà inimă Unde vream să ne 'ntălnim
Ca stropii cel grei de ploi. Ba le scriu din pont în pont Ca pe Ruşi să îi sdrobim
Vin prîn aer şuerând ÍJ-X S.'; Toate după cum au fost. Să luptăm faţă în faţă
Multor moarte aducând, Amar de-a noastră viaţă.
Frunză verde de săcară
Şi-un granat afurisit Plecai cu trenu din ţară Sabie scăldată 'n sânge
Pe toţi trei ne-a calicit, Dimineaţa până 'n zori Toate mamele ne-or plânge
Iar când noi ne-am deşteptat, Gemea trenu de feciori. Că noi suntem să luptăm
loi, 29 Octomvrie 1914. „8 Ö M JE ÜDE" Pag. 3

ientiei, ca acest testament să fie reprodus Luptele la Vistula. rului său militar, despre asediul Belfortului — de con­
h tablă de bronz, în facsimile mărit". ţinutul următor:
lÂcademia a primit în deplin acord al mem- Budapesta. — (Oficial). In Qalitia de mijloc
Pe câmpul de răsboi franco-german, la răsărit nu­
tor prezenţi părerea d-lui Poni. situaţia nu s'a schimbat. S p r e sud dela Ivan­
mai în două locuri se dau lupte mai mari: la Verdun şi
lAşa că, testamentul regelui va rămâne ca un gorod armatele noastre, c a r e luptă cu o vitejie
Belfort, unde Francezii nu numai se apără ci şi atacă.
paument neperitor, de pilda înţelepciunii Su­ neîntrecută şi dintre cari una a făcut 10 mii
Dintre aceste două forturi, Belfort e mai mare, astfel
prisonieri, stau în luptă cu forte duşmane c o ­ va si rezista mai mult.
sanului şi a cultului pentru limba românească.
vârşitoare. — General major Höfer, locţiitorul
Cetatea Belfort de fapt nici nu e apărată de for­
şefului statului major.
turi, ci de terenul ce o înconjoară, ştiind Francezii că
Berlin. — (Oficial). Dela cartierul principal lupta de cetate e foarte costisitoare. Astfel pe Germani
se comunică: Ofensiva Germanilor spre sud- îi costă un mortier de 42 cm. două milioane şi jumă­
Răsboiul. apus dela Augustov progresează mereu. S p r e
sud dela Varşovia trupele noastre au respins
tate mărci şi numai de 150 ori se poate puşca cu el,
aşa dar fiecare puşcătură costă 60 mii mărci.
toate atacurile forţelor puternice ruseşti. L a
Situaţia în Cernăuţi. Pentru apărarea Belfortulul Francezii au făcut te­
nord de Ivangorod au trecut peste Vistula noui
[Bucureşti. — „Universul" publică următoa- renul dintre forturi aproape de necucerit, umplându-1
corpuri de armată ruseşti. (Biroul de presă al cu gropi, garduri de sârmă şi presărându-1 cu cuie,
)telcgramă din Cernăuţi: minis, de int.) peste cari nu poate trece cavaleria. Sunt apoi gropi
[Comandant al oraşului a fost numit capita­
ascunse cari pot înghiţi o companie întreagă de sol­
ux cavalerie Iaschevici. Cu începere Sâmbă- Alungarea Sârbilor din Bosnia. daţi.
\iau decretat recrutările în Bucovina. Toţi
%mii în vârstă dela 25—36 de ani, cari erau Budapesta. — (Oficial). F o r ţ e l e sârbe şi Dar mai însemnat decât toate acestea e faptul că
ţti de serviciul militar, vor fi din nou exa- muntenegrene înfrânte pe România Pianina, toate împrejurimile cetăţii pot fi aşezate sub apă afun­
WÍÍ spre înrolare. Comisia interimară a a- după o urmărire neîntreruptă de 4 zile, le-am dă de 1 m. şi jum., prin canalizări ascunse, în decurs
mulţimei o ordonanţă, sfătuind-o să se respins preste Drina, în apropiere de Visegrád de un sfert de ceas.
'dela orice manifestaţii ostile. Dela ora 7 şi Qorazda. Trupele noastre au luat dela duş­ Iar în forturi Francezii au concentrat • armată în­
man mari cantităţi de munitiune pentru artilerie semnată, cu care vor avea să se lupte Germanii în
h orice circulaţie pe străzi a fost oprită. Ma­
şi infanterie, cari le înmagazinase în şcoala decursul asediului.
pele se închid la aceeaşi oră iar vânzarea
de lângă Hamatjenica, iar în luptele cu arier-
Mor spirituoase a fost strict oprită, leşi-
gardele duşmanului dela V e l i k o — P r d o — V r a e - Situaţia în Bucovina.
hau intrarea în Cernăuţi e foarte anevoioa-
vita mitraliere şi tunuri de munte. Din ţinutu­
\mi cu seamă în părţile dinspre Prut. Fie-
rile ostice bosniace l'am alungat deci pe duş­ Din Budapesta se anunţă: Guvernorul B u ­
! călător trebuie să poseadă bilet de liberă man până la Drina. In a c e e a ş zi, în c a r e i-am covinei, contele Meran aduce la cunoştinţă pu­
Jwe iscălit de comandantul oraşului. Mă- respins pe S â r b i şi Muntenegreni preste Drina, blicului că Cernăuţul fiind evacuat de Ruşi şi
! aceasta a fost luată în vederea siguranţei au reportat succese şi trupele noastre din reocupat de trupele noastre, cele mai multe
htiunilor ce se pregătesc. Sârbia. In apropiere de Ravnje, în Mocvan am oficii şi-au reînceput activitatea. Pentru refu­
\ldiigierile din Cernăuţi au încetat. cucerit două poziţii fortificate ale duşmanului lu­ giaţi însă deocamdată e consult să nu se re­
ând totodată număroşi prisonieri, 4 mi­ întoarcă, deoarece situaţia încă nu s'a clarifi­
Deputaţii italieni şi neutralitatea traliere şi 600 de puşti şi bombe. (Biroul de cat. D e a c e e a nici paşapoarte pentru Cernăuţi
presă al min. de int. nu se dau.
Uoma. — Deputatul Faolli cercetează într'un
pol din „Secolo XIX" părerile colegilor săi Budapesta. — In zilele trecute, forte numă-
jCameră asupra neutralitate! statului italian. roase de ale noastre, sprijinite de artilerie, au Persecuţiile turceşti.
510 deputaţi, numai 350 s'au rostit asu- trecut pe teritor sârbesc pe un pod de pontoane Atena. — S e anunţă din Salonic, c ă Grecii
îneutralitătii. Din aceşti 350, vre-o 55 sunt construit peste S a v a şi alungându-i pe Sârbi goniţi din Heracleia ( T r a c i a ) au sosit acolo
ira neutralitatea păstrată până la capăt, 85 din fortificaţiile lor de beton, de unde desvol- prin Dedeagaci într'o stare detestabilă. înainte
hronunfat pentru o intrare imediată în ac- tau o rezistentă îndârjită, au intrat în Mitrovita de a părăsi oraşul* expulzaţii au fost complec-
j , iar ceilalţi au declarat că Italia trebuie sârbească, pe c a r e duşmanul a evacuat'o. Cea tamente devalizaţi de către caimacan şi jan­
§e tic credincioasă neutralităţei sale până ce mai mare parte a locuitorilor orăşelului au fu­ darmi. Nenorociţii au fost ţinuţi mai multe zile
ista îi va fi asigurat satisfacerea intereselor git. Trupele noastre după c e au c e r c e t a t temei­ fără nici o hrană. (A. O.)
ï politice şi naţionale. nic oraşul, ca să nu fie surprinşi, şi au lăsat în-
dărăpt o trupă suficientă au înaintat mai de­
Ofiţeri albanezi condamnaţi la moarte.
parte. Qarnizoana s â r b e a s c ă s'a aşezat în noui
Luptele dintre Iser—Ypres (în Belgia.) poziţii între Mitrovita şi Notschaj, unde a primit Constantinopol. — 7 ofiţeri albanezi din ar­
prlin. — Marele cartier general anunţă: şi ajutoare. Trupele noastre a atacat cu baio­ mata turcească cari se aflau în S e r b i a dela
[La vest de canalul Iser, între Nieuport şi neta trupele sârbeşti aşezate în şanţuri pe dru­ răsboiul balcanic şi cari au devenit adepţi ai
nuiden, localităţi, pe cari duşmanul le tine mul ce leagă a c e s t e localităţi şi după o luptă propagandei sârbeşti au fost condamnaţi la
iocupate, au atacat trupele noastre pe duş­ de două o r e le-a pus pe fugă şi au ocupat locali­ moarte în contumacie.
ii, care se apără acolo cu îndârjire. tatea Notschaj. Aripa dreaptă a trupelor noastre
lArtileria noastră grea a silit la retragere a ocupat într'aceea localitatea Zasavita şi aşa Diferite.
pientele englezeşti, cari au luat acolo par­ Sârbii au fost alungaţi din întreg coltul Maciva.
Trupa s â r b e a s c ă înfrântă s'a aşezat la Glusci- — In luptele dintre Nieuport şi Ostende a in­
ia luptă. T r e i bastimente am lovit în plin, în trat în luptă şi o flotilă franceză. Aliaţii depun
•a căror lovituri au rămas bastimentele ieri na. T o a t e localităţile dealungul S a v e i şi a Dri-
nei, adecă ţinutul Macivei e ocupat de trupele mari sforţări pentru a împiedeca trecerea Germa­
lăameazi afară de raza vederéi. nilor peste râul Iser.
[Lopta se dă la Ypres, precum şi la sud-vest noastre, cari i-a cuprins pe S â r b i în s e m i c e r c
înaintează bine atacul trupelor noastre, şi îi împing spre interiorul tării. (Cens.) — Ziarul „Times" află din Cairo, că opera
i lupta îndârjită, dintre c a s e au suferit En- emisiarilor germani n'a avut până acum nici o in-
hri mari pierderi, lăsând mai mult de 500 pri­ Luptele la Yser. fluinţă asupra populaţiunei egintene care continuă
pii în manile noastre. a menţine o atitudine calmă şi simpatică.
Berlin. — „ B e r l i n e r Lokalanzeiger" prime­
şte din R o t t e r d a m : Corespondentul de pe câm­ — Vorbind de politica actuală a statului român,
pul de răsboiu al ziarului „Daily Telegraph" ziarul „Corriere della Puglie" scrie: România nu
scrie că Germanii au început Marti să atace şanţu­ e deprinsă să facă o politică de aventuri, mai cu
Tara să ne-o apărăm. seamă când e vorba de intereseié supreme ale
Da-va bunul Dumnezeu rile întărite ale Francezilor dela Dixmuiden.
Dixmuiden găsindu-se în mijlocul focului de neamului. In împrejurările istorice de faţă, toate
Să fie pe gândul meu partidele politice alcătuiesc un gând şi un suflet.
Tara noastră să 'nflorească artilerie e o r u i n ă Francezii au îndreptat îm­
u

potriva Germanilornouile lor obuziere, din c a r e (A. T. I.)


Duşmanii să-i prăpădească
P nevasta să-mi trăiască. cauză Germanii s'au retras în noui poziţii în­ — Ziarul japonez „Tani" anunţă că ori ce di­
tărite. Cu tot focul violent al marinei franceze, vergenţe între Rusia şi Japonia au încetat, de­
Germanii au făcut 8 atacuri cu baioneta împo­ oarece Rusia a aderat definitiv ca Japonia să a-
Galiţie tară-amară
triva poziţiunilor duşmane. Mai târziu G e r m a ­ nexeze Corea. Din acest prilej între aceste două
i voiesc să te văd iară
nii s'au îndreptat spre nordvest atacând cen­ state s'a încheiat o convenţie pe 30 de ani. La
trul Francezilor şi aripa e x t r e m ă a armatei bel­ iniţiativa ministrului japonez bar. Gotto s'a or­
Vă rog fraţilor iubiţi giene. Atacul de asediu a fost sprijinit de un
Care-acestea le cetiţi ganizat un comitet care va supraveghia îngrijirea
foc intensiv de artilerie şi infanterie. J o i noap­ răniţilor ruşi şi japonezi.
Vă poftesc ca să trăiţi tea a reuşit în sfârşit celei dintâi trupe germane
Intru mulţi ani fericiţi. să treacă peste râul Yser, precum şi peste c a ­ — Profesorul italian Argentieri a terminat ex­
naturile ce conduc la Y p e r şi Y s e r . perienţele sale cu aparatul interceptor al comu-
Foaie verde măierană nicaţiunilor radiotelegrafice, chiar Ia mari distanţe.
Wie Vidu mă cheamă Aparatul este mic fără nevoie de antenă, fără
Eu sunt crenguţei din vie Trupele belgiene opun rezistentă. comunicaţie cu pământul, fără mosoare, pile şi
Din comuna llidie. Berlin. — „Amsterdam Courant" s c r i e : fără sticlele Iui Leyda. Noul aparat va costa
Iile Vidu, sergent. Germanii au ocupat localitatea Poperinghie, ce foarte puţin. Ministrul poştelor şi telegrafului a
se găseşte spre apus dela Ypern lângă Thourut. trimis un inspector pentru a controla invenţia lui
Trupele belgiene au opus rezistentă. Argentieri, care a dăruit în mod patriotic inven­
ţia sa guvernului italian ţinând seamă de actuala
Asediul Belfortulul. situaţie. (A. T. I.)
IVI Basel. — Ziarul „Democrate" publică în numărul
recent un foarte interesant articol, datorit colaborato­
Pag. 4 „KÖMÄRÜC Joi, 29 Octomvrie 1914.
!
Informatiuni despre soldaţii ajunşi în cap­
Statele neutre, tivitate. In Viena se află un birou, care dă in-
ca în modul acesta totdeauna să posed încre­
derea on. muşterii. Zilnic bere „Fővárosi Má­
— Declaraţiile contelui Tisza. — formaţiuni despre soldaţii noştri ajunşi în cap­ tyás királysor".
tivitate duşmană. Adresa biroului este urmă­ Vipt se dă şi a c a s ă cu prêt moderat. încă­
Contele Tisza a primit deunăzi pe colabora­ toarea : Gemeinsummes Zentral-N achweisebu- peri speciale pentru societăţi. Roagă binevoi­
torul ziarului berlinez „Vossische Zeitung", că­ reau, Hills und Auskunftstelle für Kriegsgefan­ torul sprijin : MO.ÎZES F E R E N C Z , fostul con­
ruia i-a făcut mai multe declaraţii asupra che­ gene und Internierte, Wien, 1. lasomirgott- ducător la „ L l o y d " şi „Panonia".
stiunilor curente. Despre raporturile monarhiei cu gasse 6.
statele neutre primul ministru a spus următoa­
rele: t Iuliana Marta, născ. Musca, soţia d-lui
— Ce priveşte România, acolo înainte cu o învăţător I. M a r t a din Şepreuş, a reposât în 7
lună situaţia era foarte rea. Ruşii răspândiseră
veşti fantastice despre sfărâmarea armatei noa­
Oct. n. în etate de 31 ani. A avut înmormântare
frumoasă, în 8 Oct. n., cu participarea preoţilor
Ultima oră.
stre. O vreme li-au crezut, dar intelectualii ro­ din jur şi a protopopului tractual. O deplânge SERBIA A TRIMES UN ULTIMAT TURCIEI.
mâni niciodată nu au privit cu incredere la deviza nemângăiatul soţ, care se află mobilizat, şi fica Constantinopol. — Consulul sârb din Con­
cu eliberarea Ardealului, pentru că ştiu cât sa Felicia. — Odihnească în pace. stantinopol a predat Portei un ultimat din par-,
de bine le merge ţăranilor români din Ungaria!
Populaţia României. Cetim în ziarul „Mi­ tea Serbiei, în care Serbia protestează împo- i
Acum se ştie şi cât plătesc ştirile despre învin­
nerva": Populaţia României, fără Dobrogea triva sprijinului Turciei fată de acţiunea ban­
gerile ruseşti.
nouă, atinge cifra de 7,234.000 Suflete. Munte­ delor turco-bulgare în Macedonia. Consulul:
— Dar Italia? — întrebă ziaristul. sârb a declarat, că în caz dacă guvernul turc :
— Putem fi mulţumiţi; nu ne îndoim de neu­ nia are 3,302.000 suflete, Moldova are 2,139.000,
Oltenia 1,412.000 şi Dobrogea 380.000. va continua aceasta atitudine, guvernul sări)
tralitatea corectă a lui Salandra. Convingerea mea se va vedea silit să lipsească populaţia moha-
e că dispoziţia în Italia va fi din zi în zi tot mai Oraşele cele mai populate sunt: Bucureşti cu
341.000 locuitori, Iaşi 75 mii, Galaţi cu 75.000, medană de privilegiile ce i s'au dat acesteia in
mult pentru neutralitate.
Brăila cu 65.000 locuitori, Ploieşti cu 56.000 l o c , baza conventiunei încheiată cu Turcia, ba vot
— Adevărat că de durata răsboiului încă nu urma şi alte represalii.
se poate vorbi? Craiova cu 51.000 l o c , Botoşani cu 32 mii locui­
— Foarte corect — a răspuns primul-ministru tori etc. LUPTELE IN JURUL VARŞOVIEI.
— încă nu a ajuns nici timpul ca să ne putem Moartea principesei Raluca Sturdza. Din Cracovia. — Ziarul „Naprzod" primeşte st
gândi serios la aceasta. Mai avem multe de făcut Târgu Neamţ se anunţă J o i noaptea a încetat rea că bombardarea Varşoviei a început. Multe
până atunci. din vieaţă în locuinţa ei din mănăstirea Agapia srapnelé au pricinuit incendii în oraş. Aeropla­
Contelr Tisza a mai spus că armata noastră e principesa Raluca Grigore Sturdza. Defuncta nele fac bun serviciu semnalând locul bateri
pregătită pentru campania de iarnă şi că guvernul şi-a lăsat partea cea mai mare din avere în lor ruseşti. Pe de altă parte se spune că proec-
tocmai acum studiază chestiunea alimentelor, resp. scopuri de binefacere. înmormântarea s'a făcut tileie germane încă nu au ajuns în craş si c
a fixării preţurilor la cereale. A mai adăogat de Duminecă. Vicarul Mitropoliei din Iaşi şi multă numai satele din împrejurimi s'au aprins.
încheiere că nu va restrânge libertatea presei, lume distinsă a astistat la înmormântare. - Acelaş ziar anunţă că cel din urmă tren a'
care c de perfect acord cu dsa, că a creiat o eră
plecat din Varşovia în 9 Oct. noaptea Ia Skier-
nouă: renaşterea virtuţii maghiare. Alte amănunte asupra cutremurului din Gre­
nievita. Pasagerii au văzut incendii în depăr­
cia. S e anunţă din Atena: Trepidaţiunile sis-
tări şi au auzit bubuituri de tun. Două trenw
mice au continuat. O primă sguduire a durat
ruseşti mai adunau alimente câte au putut îi
20 secunde. Multe c a s e sunt crăpate, c â t e v a
grabă, înainte de împresurarea oraşului.
s'au prăbuşit la Pireu.
INFORMAŢIUNI. O primă sguduire, la T e b a , a ţinut 25 s e ­
cunde şi a fost însoţită de mugete subterane. In luptele dela sudul Varşoviei, a treia parte
Locuitorii, cuprinşi de panică, au părăsit c a ­ dintr'un corp de armată siberian, fugind s'a
Arad, 28 Oct.
sele şi s'au adăpostit sub corturi. Aproape înecat în Vistula.
Prigonirea tricolorului. Nu cjredeam c ă
toate casele au suferit stricăciuni. S ' a trimis Un milion de Japonezi în Europa?
vom mai avea ocazie să înregistrăm cazuri de
în localitate de urgenţă merinde. L a Atlanta Berlin. — Se anunţă din Frankfurt: „Frank­
prigonire a tricolorului nostru acum, când regi­ au fost iar multe stricăciuni şi tot astfel în furter Zeitung" află din sursă competentă, că a-
mentele româneşti se duc în foc cu drapele na­ Chalcedonia. T o a t e gările de pe linia Larisa au cum câtva timp tunurile de asediu japoneze a
ţionale şi oraşele iar au înălbit de flăcăii noştri, suferit mult de pe urma cutremurului, satul K a - sosit în Polonia rusească. Pe de altă parte, dupi
cel mai proaspăt contingent de recruţi, cari vin pucreli de lângă T a b a a fost cu totul distrus. cele mai autentice ştiri, dacă nevoie va fi şi când
să-şi facă datoria către patrie cu panglici late Şi în satul P y r i în Peloponez s'a resimţit puter­ ea se va produce, o armată japoneză de un milion
tricolore la pălărie şi în piept. nic cutremurul, dar cutremurul a fost cel mai este gata a îi trimisă pe câmpul de răsboiu din E«>
P e cale particulară suntem informaţi că în violent în Ciclade, în insula E u b e a şi insulele ropa. (A. W.)
Poiana-sărată (corn. Trei-scaune) s'a intentat loniene precum şi în provincia Beoţia. Până la
proces de agitaţie tânărului Ion Cioban şi altor orele 4 seara 20 sguduituri au cutremurat pă­ R e d a c t o r responsabil: Constantin Savu.
şase inşi, cari la asentările recente şi-au pus şi mântul. Numărul răniţilor la T e b a şi împreju­
ei tricolor românesc la pălărie. Somaţi de jan­ rimi nu este însă prea mare. (R. A.)
darmi să lapede aceste „culori ale unui stat „Crişana"
străin", tinerii au încercat să dovedească cu zia­ Ziarul „Voce del Popolo" — sistat. Monito­ institut de credit şi economii în Brad.
rele româneşti că cel puţin acum e permis să se rul oficial anunţă că ministrul de interne a sis­
CONCURS. j
poarte tricolorul, dar nimeni nu i-a crezut. tat ziarul italian, „La Vvce del Popolo", care
Pentru ocuparea postului de conducător-j
Acest exces de zel se zice c ă s'ar datori no­ apare în Fiume. S i s t a r e a s'a făcut pe motivul,
contabil la filiala institutului de créait şi m
tarului din comună, care le-a şi trântit flăcăilor că numitul ziar „periclita prin conţinutul său
nomii „ C r i ş a n a " din Hălmagiu (corn. Araâa-
— la încheierea procesului verbal — argumen­ interesele operaţiunilor armatei". ilui) se publică concurs cu termin până la II
tul caracteristic budapestan: Situaţia tezaurului public ungar. In cuarta- Noemvrie st. n. 1914.
— D a c ă nu vă place, mergeţi în România sa lul II al anului curent, în timpul dela 1 Aprilie Salarul se fixează în cor. 1800.—
>'aceţi agitaţie! a. c. până la finele lui Iunie a. c , cassierele sta­ 15% adaus de scumpete c o r . 270.—
Ş i cică câţiva dintre ei l-ar fi şi ascultat pe tului au avut un venit brut de cor. 437.674.039.90 şi cuartir în natură, constatator din doi,
domnul notar". faţă de cor. 413.079,336.87 în perioada c o r ă s - odăi, culină şi c ă m a r ă : în afară de acesteamaT
Atragem atenţia celor competenţi asupra a- punzătoare a anului 1913. Rezultatul este deci primeşte 6 cuincuenale ă 10% după salarul]
estui caz, care ar fi consult să rămână izolat. cu cor. 24.594,703 mai favorabil. Cheltuielile în fundamental şi tantiema statutară.
Penziunea văduvelor şi orfanilor rămaşi acelaş interval de timp se cifrează cu cor. Dela reflectanţi se r e c e r e să fie absolviţi
538.710,968.62, faţă de cor. 561.260,644 — în o şcoală superioară de comerchi cu exameßtoa
după cei plecaţi la răsboiu. Din Budapesta se
1913 sunt deci cu cor. 22.549,676.27 mai mici maturitate, să poseadă în afară de limba ro-J
anunţă, că la locurile competente s'au întocmit
decât în 1913. In cuartalul I şi II, împreună lua­ mână, limba maghiară, eventual şi cea şer-|
până în amănunte programele relative la pen- mană, în scris şi vorbit şi să aibă atâta praxăuţ, 5
te, adecă în semestrul I al anului 19Ï4, venitu­
ziile, ce se vor acorda văduvelor şi orfanilor mi­ bancă şi destoinicie ca să poată pe lângă să-j
rile totale au fost cu cor. 36.284,910.79 mai mari
litari. Erarul militar asigură plătirea penziilor vârşirea lucrărilor de contabilitate şi de cari
cheltuielile din contră cu cor. 35.723,267.44 mai
nu numai celor rămaşi după ofiţeri activi şi în funduară, conduce independent agendele filialei
mici, decât în semestrul I al anului 1913, astfel,
rezervă, ci rămaşilor după soldaţii de rând. S e c e r e mai departe a fi eliberat de servi-f
că bilanţul pe prima jumătate a anului curent
Penziune li se cuvine tuturor văduvelor, rămase ciul militar activ.
este cu cor. 72.008,178.23 mai favorabil decât
după cei căzuţi în serviciul armatei comune, a în anul 1913. — (R. E.) Cel ales numai după un an de probă val
honvezimei, a marinei şi a gloatelor. Ş i anume: denumit definitiv — când va fi înscris şi
penziune viageră (sau până la o nouă căsătorie) Medalia „Meritul comercial şi industrial cl.
L", a fost conferită dlui Ioan C. Pantu, profe­ fondul de pensiune al institutului şi va aveai
primeşte văduva, al cărui bărbat a murit în ur­ depune o cauţie de cor. 2000.— la intrarea-ioj
ma boalei aduse de acolo fără vină proprie, sau sor la şcoala noastră comercială sup. din B r a - j
şov şi autor a număroase cărţi didactice pentru j funcţiune.
în urma trudelor făcute. Văduva unui soldat de Cererile dim(preună cu atestatele în oti{
rând primeşte 72 coroane pe an; a unui caporal şcoalele comerciale, şi dlui Dr. Sterie Stlnghe,
catechet la aceeaşi şcoală. Felicitări. j ginal sau copie legalizată au a se înainta I
120 cor.; a unui „firer" 144 cor.; a unui sergent subsemnata direcţiune în B r a d , iar posVûS <ts^
240 cor.; a unui sergent major 300 coroane pe x Nouă berărie şi ospătărie se va deschide Í a se ocupa la 1 Decemvrie — cel mai târziii!
an. D a c ă însă bărbatul a căzut în linia focului, în Arad în str. Eötvös, lângă farmacia Rozs- j 15 Decemvrie st. n. 1914.
penziunea văduvei se măreşte cu 50 procente. nyay, restaurată şi mobilată radical. Deschide- ţ E s t e în interesul recurentului a se prezent»!
Orfani legitimi primesc un adaos de 48 coroane rea va avea loc în 31 Oct. n. Mă voi nizui tot- \ în persoană.
pe an până la etatea de 6 ani, iar dacă urmează deauna să s e r v e s c muşterii cu beuturi curate I Brad, 26 Octomvrie 1914.
la şcoală, până la majorat. şi bune, mâncări reci şi calde gustoase, pentru Ci 2310—3. Direcţiunea

Tiparul tipografiei „Concordia" societate pe actil în Arad. — Editor responsabil: prof. VASILE STOICA.