/Anul IV.
Arad, Joi 16|29 Octomvrie 1914:
iÈÊÈUMBNTUL
PH u «a , . 38.— COT,
Pfíjmmktafe an 'fi.— «
ROMÂNUL
Pdlliml , , 7.— *
Pf» o lână . . 8.40 „
L
Pentru România »i
străinătate :
i an an . 40.— franci
Tel ef o»
ietmtru oraa si interorb*»
Nt. 760.
legendă distrasă.
Sub titlul „Contele Ştefan Tisza şi R o -
»\" ziarul „Pester Lloyd" publică în nu­
irai sau dela 2 0 Octomvrie n. a. c . urmă-
comunicat, — reprodus deja în coloa­
ne ziarului nostru:
„Nişte ziare bucureştene din serviciul
propagandei ruseşti, răspândesc ştirea, că
contele Tisza a pus în vedere Românilor
autonomia Transilvaniei şi întregirea
binetului prin un ministru român.
postul din urmă se nominează deja candi­
daţii şi apoi se adaugă cu mândrie,
prin asemenea momeli nu poate fi câşti­
gată România pentru tiranii maghiari.
Noi credem, că ar fi pagubă a lua în
serios prea străveziile jocuri mici ale a-
cestor domni. Cine cunoaşte şi numai pe
jumătate constituţia maghiară şi relaţiile
de aici, va şti şi fără de aceasta,
atât de puţin poate fi vorba de aşa zisa
autonomie a Transilvaniei, cum nu poate
ii vorba să se petecească guvernul
mentar ungar cu miniştri, cari reprezintă
singuratice seminţii.
Bunăvoinţa probată a ministrului pre­
zident faţă de Români şi convingerea
nutrită şi afirmată de mult, că Românii
şi Maghiarii sunt avizaţi unii la alţii, se
va manifesta ca şi până acum şi de aci
înainte nu în marote (marottenhafte
ge!) ci în cultivarea şi promovarea
tic importantă a intereselor şi dorinţelor,
vrednice de a fi luate în seamă ale Româ-
I nilor din patrie"
\ Până aci ciudatul comunicat al lui ,,Pe-
mLloyd", — evident inspirat dela loc mai
aalt.
i Ca răspuns foarte potrivit acestui comu­
tat al numitului ziar reproducem la acest
«aproape în întregime — omitând numai
p e pasagii pe cari de bună seamă cenzura
l'te-ar confisca — articolul de mai la vale
i k W u i nostru poet Octavian Goga şi pu­
n t la loc de frunte în nrul dela 11 Oct. v.
•ziarului „Adevărul" din Bucureşti.
I htă-1:
j „Toate ziarele au publicat o telegramă
mùalS din Viena prin care guvernul mă­
lai desminte în modul cel mai categoric
hriÉ, că Românilor din Ungaria li s'ar fi
ipsi& autonomia Transilvaniei. Această de-
-
ap*e, care constitue o nouă stângăcie di-
iatică ungurească, are darul de-a con-
jjf cu un preţios element de apreciere a
.aţiei pe seama putinilor Români din R e ­
lit şi de dincolo, cari mai aveau oarecari ilu-
îi asupra cuminţeniei politice dela Budape-
Éa. Prin rândurile laconice ale telegramei,
[Bate în stilul tradiţional al cunoscutei gran­
N r 227
dilocvente..., diplomaţii unguri au făcut de
astădată un real serviciu opiniei publice ro­
mâneşti.
Trebuie să le fim mulţumitori, fiindcă cu­
vântul lor accelerează în mod hotărâtor ope­
ra de lămurire definitivă a judecăţii politice
din ţară. S e distruge în acest chip o legendă
c a r e găsea crezare la un număr considerabil
ca­
de cetăţeni, străini de culisele diplomatice şi
Pentru de psihologia particulară a actualior condu­
cători din parlamentul maghiar.
că Ştim doar cu toţii c ă în discuţiile curente
asupra situaţiei intervenea de atâtea ori ca
o notă importantă credinţa unora, că factorii
chemaţi ai monarhiei vecine ţinând seamă de
rolul deosebit ce-i revine României în actuala
conflagraţie, călăuziţi de motive explicabile
de consolidare internă şi externă, vor găsi for­
că tot mula potrivită pentru satisfacerea trebuinţe­
lor fireşti ale poporului nostru stăpânit de
Habsburgi. S e vorbea deci de o garanţie de­
parla­
săvârşită a unei vieţi naţionale, de-o soluţie
radicală menită a înlătura obstacolul moral al
prezentului, se vorbea de autonomia Transil­
vaniei. Erau zadarnice toate îndoielile spiri­
lui
telor limpezi cari cunosc stările deosebite din
vecini. Oamenii îndrumaţi în calculul lor nu­
mai de bunul simţ acordau un oarecare credit
acestui svon. S e conta la influenţa Germaniei
Din­
care nu poate fi nesocotită la Viena şi la în-
prac­
maghiar în desfăşurarea actuală a evenimen­
telor. S e creiase astfel o legendă care tulbura
cercurile politice şi era de mare preţ pentru
ceata atât de redusă care nu înţelegea încă
necesitatea unei schimbări în conduita tradi­
ţională a regatului român.
In sfârşit, acum „povestea fantastică" —
cum spune însăş declaraţia oficială — nu
mai este. S ' a împrăştiat „fata morgana" de-o
clipă şi pe urma ei vederea ni-e mai clară,
opinia publică mai edificată. O jenă trecă­
toare va pricinui, poate, dlui Slavici şi altor
sateliţi ai legaţiilor interesate această ultimă
dovadă a înţelepciunei ungureşti, dar pe ei
să nu-i plângem, fiindcă argumentele lor sunt
deocamdată — c a şi dărnicia patronilor —
inepuisabile.
Pentru cei cari au pătruns taina menta­
lităţii specifice maghiare, chestiunea autono­
miei Transilvaniei acordată de Unguri n'a de­
păşit niciodată limitele unei legende. Spiritul
public al compatrioţilor noştri îmbibat de fic­
ţiuni istorice şi izolat cu totul de realitatea
prezentului, exclude cu desăvârşire un acord
în acest senz. Concepţia curentă la Budapesta
poartă încă pecetea tradiţiilor féodale cari
determina întregul sistem de judecată po­
litică, i •\ éM
Preţul unui exemplar 10 filerl
ffiftACllA
ADMINISTRAŢI»
Strada Zrinyi N-ral l / a
INSERŢIUNILE
M primes» la admiaj-
»tratd*.
Maiţnmite public« »i L o f
deschis coati «irai 20 fil.
Manuscris» on M fa>
oapolazi.
In puterea acestei cocepţri anachronice
se deschide o largă prăpastie între noi şi Un­
guri. Câtă vreme noi vedem în Transilvania
pământul predestinat s ă 4 stăpânim în urma
covârşitoarei superiorităţi numerice care
ne-a aparţinut totdeauna, ei, răzimaţi pe
dreptul public al Ungariei,... consideră Ardea­
lul un punct cardinal al aspiraţiilor lor na­
ţionale.
principatul Ardealului întemeiat sub domnii
unguri după căderea dela Mohács, dela 1 5 2 6
şi până ia anul 1 7 1 1 , când după pacea dela
Sătmar, pe urma pribegirii lui Francise R á ­
kóczi II, trece sub stăpânirea Habsburgilor,
nobilimea maghiară avea un punct de spri­
jin al dominaţiunii sale.PoporuI românesc o-
contribuens". Principii calvini ai Ardealului
erau depozitarii maghiarismuhiu care în ura
lui istorică faţă de austriaci şi-a găsit expre­
sia cea mai puternică pe vremea luptelor cu-
ruţeşti dela începutul veacului XVIII. De a-
ceea căderea principatului ardelean sub do­
minaţia casei de Habsburg e socotită din
punct de vedere maghiar o catastrofă naţio­
nală, care a fost reparată la anul 1 8 4 8 , când
Ungurii folosindu-se de slăbiciunea dinastiei
decretează împotriva voinţei celorlalte nea­
muri unirea cu Ungaria. Această unire sus­
pendată pe vremea absolutismului şi reluată
iarăş .... la anul 1867, e un triumf al ma­
ghiarismului . . . . şi reprezintă în concepţia
politică a vecinilor noştri îndrumaţi de fic­
ţiuni istorice, — o dogmă fundamentală a vie­
ţii de stat.
De aceea pentru cine cunoştea resortu­
rile sufleteşti ale intelectualităţii ungureşti
din trecut şi prezent chestiunea autonomiei
Transilvaniei acordată de Budapesta, — era
pe deplin lămurită.... Ei nu pot admite rostul
unei concepţii politice moderate, care în pu­
terea principiului naţional, cere pe seama
Ardealului locuit în număr copleşitor de Ro­
mâni, o libertate constituţională.
 Pag. 2 ..R O H À N U L * Joi, 29 Octomvrie 1914.

care ar putea fi asigurată puterea hotărîrilor făcut înţelegerea între aceşti doi fruntaşi alba­
Ultoaie de delà Londra relativ la vieata de stat a Albaniei.
Din puterile semnatare ale tratatului delà Lon­
nezi şi că ambii au declarat
sunt învoiţi să conlucreze
în mod loial, că
în interesul patriei
viţă de vie dra singură Italia e neutrală şi în consecinţă ei
;i se impune executarea acestei datorii. S e su-
lor.

netede americane şi cu ră­ pozează, că Italia îşi va împlini datoria în înţe­ Lupte între Albanezi şi Epiroti.
dăcini de diferite soiuri, legere deplină cu celelalte puteri, dar mai ales
cu Austro-Ungaria.i, Atena. — Ag. St. — Ieri Albanezii au atacat
expediază cu garantă pen­ corpul dc armată epirot delà Mosopolis. Epiro-
tru veritabilitate, asorti­ In realitate e vorba numai de măsurile poli­
ţii au reuşit să respingă pe Albanezi, a căror
ment bogat, recunoscuta tice şi filantropice ce trebuesc luate în regiunea
conducător, Tripolitakis, a rămas mort pe câm­
firmă : Valonei, cari măsuri afară de valoarea lor prac­
pul de luptă.
tică vor dovedi, că hotărârile puterile aduse re­
Küküllómenti első lativ la Albania, sunt şi azi în vigoare.
szölőoltvány telep
Vase italiene în fata Valonei.
proprietar;
Roma. — A. St. — Vasul de răsboiu „Dan- Delà Academia Română.
Caspari F r i d e r i e h dolo" însoţit de torpilorul „Clinime" a sosit ieri
la Valona, unde acostau deja vasele „Agodat"
şi „Dardo". Vasul „Dandolo" a adus persona­
—-Testamentul regelui Carol va fi gravat pe
o tablă de bronz Ia Academie. —
După cum se ştie, în ziua morţii regelui Ca­
Medgyes (com. Nagyküküllö lul, care în înţelegere cu autorităţile locale va
rol, Academia R o m â n ă a ţinut o şedinţă intimă
organiza o staţiune sanitară şi de ajutorare si va
(He 2298-24) Cereţi preţcurent! lua îngrijirea fugarilor Epiroţi. Italia a mai or­ extraordinară.
ganizat misiuni sanitare în Scutari şi Durazzo. Atunci, d. D. Onciul, preşedintele secţiei is­
?»i«i>iffc»i&r»j. ' nlay.Kt) tstèsafi ü-mdm al Vasul de răsboiu „Calabria" care în curând va torice a Academiei, a rostit o cuvântare propu­
fi însoţit de vasul de răsboiu „Atena" va pleca nând ca testamentul regelui Carol să fie gravat
în cale de patrulare dealungul malului albanez pe o tablă de bronz.
din sud, unde va împiedica debarcarea de arme
Chestia albaniei. şi muniţiuni precum şi de forţe armate. Intr'a-
devăr s'a dovedit, că a început o agitaţie prin
Iată textul acelei cuvântări:
„In „Monitorul Oficial" dc astăzi, toţi am
Acţiunea Italiei. care se ţinteşte vătămarea neutralităţci Alba­ citit, cu inima îndmoşată, testamentul marelui
Vase Italiene în fata Valonei. niei, hotărâtă în conferenţa din Londra. rege pe care îl plângem. Este un act de înţelep­
ciune domnească, de dragoste părintească pen­
Arad, 2 8 Oct. Ismai! Kemal bey arestat. tru ţară şi popor şi de grijă pentru cultura na­
După, ştiri din R o m a se pare că guvernul Milano. — S e anunţă că Zîssarf-paşa a arestat ţională, frumos şi înălţător cum numai regele
italian intenţionează să introducă în Albania pe beyul Ismail Kemal. Carol a ştiut să lase ca ultimă voinţă. Prin su­
măsuri potrivite a înceta odată pentru tot­ blimele sentimente cari au dictat acest testa­
Planuri turceşti relativ Ia Albania. ment, prin stilul maestru şi frumoasa limbă ro­
deauna înaintarea Epiroţilor şi luptele lor mânească în care c scris, el este şi o înaltă é
continue cu Albanezii precum şi mizeriile Bari. — L a Brindisi au sosit trei delegaţi po­
litici tineri-turci: fostul ministru de interne Me- peră literară, menită să rămână un act monu­
pricinuite de fugarii delà Valona. Această pă­ hemed Fread-paşa, Ussein Jabetin şi Gehab mental al primului rege român.
şire a Italiei e foarte potrivită şi e dc înţeles. bey. Aceşti politiciani vor pleca la Durazzo. Acest testament al regelui întemeietor, in
E vorba adecă, să se câştige deplină valoare, Fruntaşii albanezi din Bari nu ascund, că au de care se prevede şi un legat pentru Academia
să se respecte şi să se menţină hotărârile a- scop să înceapă o acţiune în Albania pentru ur­ noastră, căreia Augustul protector i-a arătat
duse la Londra, far, deoarece Italia c singu­ carea pe tronul albanez a unui prinţ musulman, întotdeauna cea mai afectuoasă solicitudine, a-
rul stat, care acum are mâna liberă: ei t se iar Albania să devină principat autonom dar a- cest ultim cuvânt al Său atât de scump nom,
târnător de Turcia, sub protectoratul împără­ propun să fie gravat pe o tablă de bronz, care
impune această datorie şi ea de bunăseamă ţiei turceşti. Cei trei delegaţi (trimişi) nădăjdu­ să fie expusă în sala de lectură a bibliotecii Aca­
va stărui ş{ va putea să obţină în acest scop iesc să ajungă la înţelegere cu Essad paşa, deşi demiei, drept mărturie neperitoare şi pilii
aprobarea marilor' puteri dar mai ales a alia- e lucru ştiut, c ă interesele personale ale acestuia strălucitoare, care să se perpetueze din gene­
títb'fí n î
« s o ' intiùn*i?B«i$*ifl H i s l t s t í q j é b sunt în directă contrazicere cu scopurile dele- raţie în generaţie".
gaţilor.
In cercurile politice serioase din Viena se co­ Membrii prezenţi au aprobat in unanimitate
mentează în modul următor acţiunea Italiei la înţelegere între şefii albanezi ai tribunilor propunerea d-lui profesor Onciul.
Valona: A luat apoi cuvântul d. prof. Petre Póni, care
Roma. — Lui „Qiornale d'Italia" i se comu­
Situaţia noastră în Sudul Albaniei e de aşa; nică din Scutari, că la iniţiativa Italiei s'a înce­ adaogă la propunerea d-lui Onciul următoarele;
că deşi. aproape toate puterile sunt angajate în put o acţiune de împăciuire între şefii Essad „întrucât testamentul regelui Carol este olo­
răsboiu, totuş ar trebui să se găsească modul în paşa şi Prenk Bib Doda. S e svoneşte; că s'a şi graf, ar fi un semn de adâncă pietate din partea
JÎTD

Cântece din răsboi. La rane eram legaţi.

ti *f"f ? : *T — Delà voinicii noştri. —
Frunzuţă verde de fag,
Pe apă şi pe uscat
Multe răsboaie se fac.
Vai, Doamne, nu e păcat?
Pentru-a Serbiei anarhie
Mulţi sunt duşi în bătălie,
Lăsând casele pustie.
Şi copil mici fără pane.
Lăsând câmpuri nelucrate
Am plecat spre miazănoapte.
Şi cu trenul ne-am tot dus
Până 'n Galiţia-am ajuns.
Curge Nistru -n jos la vale,
In Galiţia-i foc şl jale;
Căci sate nenumărate
Pradă focalul sunt date. 1 ^ JtíOÖTT
Linia de foc se 'ntinde
Cât ochiul poate cuprinde,
Sună tunul amorţit
Ducând moarte pe pământ.
Vin gloanţele Către noi
Ca stropii cel grei de ploi.
Vin prîn aer şuerând
Multor moarte aducând,
Şi-un granat afurisit
Pe toţi trei ne-a calicit,
Iar când noi ne-am deşteptat,
Trenul ne transpoartă iar
Patru zile ne-am tot dus
Păn' la Galiţia-am ajuns
Până la Győr în spital, Fără de-a găsi vr'un Rus,
Acolo ne-au aşezat Trecu chiar şi-o săptămână
Şi durerea ne-am cântat. N'am lăsat puşca din mână,
Aşteptam să se ivească
Din oştirea cea rusească,
Frunză verde de pe munţi.
Merge veste în Drăuţ
De-un sergent Oherda Onut, Sâmbătă cam în de seară
Căci el zace crunt rănit Veneau gloanţele cu sfială
De-un Muscal afurisit. Duminecă până 'n zori
Frunză verde de sulcină Veneau gloanţe ca din nori.
Trece veste 'n Bucovină, Foaie verde fir de bob
Căci la Győr colo 'n spital In pădure la Nicolayow
Zace caporal (V) Olari, Suspinat-am şi-am oftat
Numai Ruşi am aşteptat
Lozuţă verde de vie
Merge vestea 'n Vărădie Să-i batem cu viteji s
Pe un fir de tulipán S'avem folos în vecie
Şi delà Efrem Stepan. Cam fost bravi învingători
Dusu-ni-s'a veste 'n nori.
DOINA RĂSBOIULUI.
Foaie verde ca iarba
Foaie verde de colie Scris-am din Galiţia
Í > A, Iar am început a scrie
In făcutul zorilor
Eu apuc condeiu 'n mână Pe câmpul durerilor
Şi suspin delà inimă Unde vream să ne 'ntălnim
Ba le scriu din pont în pont Ca pe Ruşi să îi sdrobim
ÍJ-X S.'; Toate după cum au fost. Să luptăm faţă în faţă
Amar de-a noastră viaţă.
Frunză verde de săcară
Plecai cu trenu din ţară Sabie scăldată 'n sânge
Dimineaţa până 'n zori Toate mamele ne-or plânge
Gemea trenu de feciori. Că noi suntem să luptăm
loi, 29 Octomvrie 1914. „8 Ö M JE ÜDE" Pag. 3

ientiei, ca acest testament să fie reprodus Luptele la Vistula. rului său militar, despre asediul Belfortului — de con­
h tablă de bronz, în facsimile mărit". ţinutul următor:
lÂcademia a primit în deplin acord al mem- Budapesta. — (Oficial). In Qalitia de mijloc
Pe câmpul de răsboi franco-german, la răsărit nu­
tor prezenţi părerea d-lui Poni. situaţia nu s'a schimbat. S p r e sud dela Ivan­
mai în două locuri se dau lupte mai mari: la Verdun şi
lAşa că, testamentul regelui va rămâne ca un gorod armatele noastre, c a r e luptă cu o vitejie
Belfort, unde Francezii nu numai se apără ci şi atacă.
paument neperitor, de pilda înţelepciunii Su­ neîntrecută şi dintre cari una a făcut 10 mii
Dintre aceste două forturi, Belfort e mai mare, astfel
prisonieri, stau în luptă cu forte duşmane c o ­ va si rezista mai mult.
sanului şi a cultului pentru limba românească.
vârşitoare. — General major Höfer, locţiitorul
Cetatea Belfort de fapt nici nu e apărată de for­
şefului statului major.
turi, ci de terenul ce o înconjoară, ştiind Francezii că
Berlin. — (Oficial). Dela cartierul principal lupta de cetate e foarte costisitoare. Astfel pe Germani
se comunică: Ofensiva Germanilor spre sud- îi costă un mortier de 42 cm. două milioane şi jumă­
Răsboiul. apus dela Augustov progresează mereu. S p r e
sud dela Varşovia trupele noastre au respins
tate mărci şi numai de 150 ori se poate puşca cu el,
aşa dar fiecare puşcătură costă 60 mii mărci.
toate atacurile forţelor puternice ruseşti. L a
Situaţia în Cernăuţi. Pentru apărarea Belfortulul Francezii au făcut te­
nord de Ivangorod au trecut peste Vistula noui
[Bucureşti. — „Universul" publică următoa- renul dintre forturi aproape de necucerit, umplându-1
corpuri de armată ruseşti. (Biroul de presă al cu gropi, garduri de sârmă şi presărându-1 cu cuie,
)telcgramă din Cernăuţi: minis, de int.) peste cari nu poate trece cavaleria. Sunt apoi gropi
[Comandant al oraşului a fost numit capita­
ascunse cari pot înghiţi o companie întreagă de sol­
ux cavalerie Iaschevici. Cu începere Sâmbă- Alungarea Sârbilor din Bosnia. daţi.
\iau decretat recrutările în Bucovina. Toţi
%mii în vârstă dela 25—36 de ani, cari erau Budapesta. — (Oficial). F o r ţ e l e sârbe şi Dar mai însemnat decât toate acestea e faptul că
ţti de serviciul militar, vor fi din nou exa- muntenegrene înfrânte pe România Pianina, toate împrejurimile cetăţii pot fi aşezate sub apă afun­
WÍÍ spre înrolare. Comisia interimară a a- după o urmărire neîntreruptă de 4 zile, le-am dă de 1 m. şi jum., prin canalizări ascunse, în decurs
mulţimei o ordonanţă, sfătuind-o să se respins preste Drina, în apropiere de Visegrád de un sfert de ceas.
'dela orice manifestaţii ostile. Dela ora 7 şi Qorazda. Trupele noastre au luat dela duş­ Iar în forturi Francezii au concentrat • armată în­
man mari cantităţi de munitiune pentru artilerie semnată, cu care vor avea să se lupte Germanii în
h orice circulaţie pe străzi a fost oprită. Ma­
şi infanterie, cari le înmagazinase în şcoala decursul asediului.
pele se închid la aceeaşi oră iar vânzarea
de lângă Hamatjenica, iar în luptele cu arier-
Mor spirituoase a fost strict oprită, leşi-
gardele duşmanului dela V e l i k o — P r d o — V r a e - Situaţia în Bucovina.
hau intrarea în Cernăuţi e foarte anevoioa-
vita mitraliere şi tunuri de munte. Din ţinutu­
\mi cu seamă în părţile dinspre Prut. Fie-
rile ostice bosniace l'am alungat deci pe duş­ Din Budapesta se anunţă: Guvernorul B u ­
! călător trebuie să poseadă bilet de liberă man până la Drina. In a c e e a ş zi, în c a r e i-am covinei, contele Meran aduce la cunoştinţă pu­
Jwe iscălit de comandantul oraşului. Mă- respins pe S â r b i şi Muntenegreni preste Drina, blicului că Cernăuţul fiind evacuat de Ruşi şi
! aceasta a fost luată în vederea siguranţei au reportat succese şi trupele noastre din reocupat de trupele noastre, cele mai multe
htiunilor ce se pregătesc. Sârbia. In apropiere de Ravnje, în Mocvan am oficii şi-au reînceput activitatea. Pentru refu­
\ldiigierile din Cernăuţi au încetat. cucerit două poziţii fortificate ale duşmanului lu­ giaţi însă deocamdată e consult să nu se re­
ând totodată număroşi prisonieri, 4 mi­ întoarcă, deoarece situaţia încă nu s'a clarifi­
Deputaţii italieni şi neutralitatea traliere şi 600 de puşti şi bombe. (Biroul de cat. D e a c e e a nici paşapoarte pentru Cernăuţi
presă al min. de int. nu se dau.
Uoma. — Deputatul Faolli cercetează într'un
pol din „Secolo XIX" părerile colegilor săi Budapesta. — In zilele trecute, forte numă-
jCameră asupra neutralitate! statului italian. roase de ale noastre, sprijinite de artilerie, au Persecuţiile turceşti.
510 deputaţi, numai 350 s'au rostit asu- trecut pe teritor sârbesc pe un pod de pontoane Atena. — S e anunţă din Salonic, c ă Grecii
îneutralitătii. Din aceşti 350, vre-o 55 sunt construit peste S a v a şi alungându-i pe Sârbi goniţi din Heracleia ( T r a c i a ) au sosit acolo
ira neutralitatea păstrată până la capăt, 85 din fortificaţiile lor de beton, de unde desvol- prin Dedeagaci într'o stare detestabilă. înainte
hronunfat pentru o intrare imediată în ac- tau o rezistentă îndârjită, au intrat în Mitrovita de a părăsi oraşul* expulzaţii au fost complec-
j , iar ceilalţi au declarat că Italia trebuie sârbească, pe c a r e duşmanul a evacuat'o. Cea tamente devalizaţi de către caimacan şi jan­
§e tic credincioasă neutralităţei sale până ce mai mare parte a locuitorilor orăşelului au fu­ darmi. Nenorociţii au fost ţinuţi mai multe zile
ista îi va fi asigurat satisfacerea intereselor git. Trupele noastre după c e au c e r c e t a t temei­ fără nici o hrană. (A. O.)
ï politice şi naţionale. nic oraşul, ca să nu fie surprinşi, şi au lăsat în-
dărăpt o trupă suficientă au înaintat mai de­
Ofiţeri albanezi condamnaţi la moarte.
parte. Qarnizoana s â r b e a s c ă s'a aşezat în noui
Luptele dintre Iser—Ypres (în Belgia.) poziţii între Mitrovita şi Notschaj, unde a primit Constantinopol. — 7 ofiţeri albanezi din ar­
prlin. — Marele cartier general anunţă: şi ajutoare. Trupele noastre a atacat cu baio­ mata turcească cari se aflau în S e r b i a dela
[La vest de canalul Iser, între Nieuport şi neta trupele sârbeşti aşezate în şanţuri pe dru­ răsboiul balcanic şi cari au devenit adepţi ai
nuiden, localităţi, pe cari duşmanul le tine mul ce leagă a c e s t e localităţi şi după o luptă propagandei sârbeşti au fost condamnaţi la
iocupate, au atacat trupele noastre pe duş­ de două o r e le-a pus pe fugă şi au ocupat locali­ moarte în contumacie.
ii, care se apără acolo cu îndârjire. tatea Notschaj. Aripa dreaptă a trupelor noastre
lArtileria noastră grea a silit la retragere a ocupat într'aceea localitatea Zasavita şi aşa Diferite.
pientele englezeşti, cari au luat acolo par­ Sârbii au fost alungaţi din întreg coltul Maciva.
Trupa s â r b e a s c ă înfrântă s'a aşezat la Glusci- — In luptele dintre Nieuport şi Ostende a in­
ia luptă. T r e i bastimente am lovit în plin, în trat în luptă şi o flotilă franceză. Aliaţii depun
•a căror lovituri au rămas bastimentele ieri na. T o a t e localităţile dealungul S a v e i şi a Dri-
nei, adecă ţinutul Macivei e ocupat de trupele mari sforţări pentru a împiedeca trecerea Germa­
lăameazi afară de raza vederéi. nilor peste râul Iser.
[Lopta se dă la Ypres, precum şi la sud-vest noastre, cari i-a cuprins pe S â r b i în s e m i c e r c
înaintează bine atacul trupelor noastre, şi îi împing spre interiorul tării. (Cens.) — Ziarul „Times" află din Cairo, că opera
i lupta îndârjită, dintre c a s e au suferit En- emisiarilor germani n'a avut până acum nici o in-
hri mari pierderi, lăsând mai mult de 500 pri­ Luptele la Yser. fluinţă asupra populaţiunei egintene care continuă
pii în manile noastre. a menţine o atitudine calmă şi simpatică.
Berlin. — „ B e r l i n e r Lokalanzeiger" prime­
şte din R o t t e r d a m : Corespondentul de pe câm­ — Vorbind de politica actuală a statului român,
pul de răsboiu al ziarului „Daily Telegraph" ziarul „Corriere della Puglie" scrie: România nu
scrie că Germanii au început Marti să atace şanţu­ e deprinsă să facă o politică de aventuri, mai cu
Tara să ne-o apărăm. seamă când e vorba de intereseié supreme ale
Da-va bunul Dumnezeu rile întărite ale Francezilor dela Dixmuiden.
Dixmuiden găsindu-se în mijlocul focului de neamului. In împrejurările istorice de faţă, toate
Să fie pe gândul meu partidele politice alcătuiesc un gând şi un suflet.
Tara noastră să 'nflorească artilerie e o r u i n ă Francezii au îndreptat îm­
u

potriva Germanilornouile lor obuziere, din c a r e (A. T. I.)

Duşmanii să-i prăpădească
P nevasta să-mi trăiască. cauză Germanii s'au retras în noui poziţii în­ — Ziarul japonez „Tani" anunţă că ori ce di­
tărite. Cu tot focul violent al marinei franceze, vergenţe între Rusia şi Japonia au încetat, de­
Germanii au făcut 8 atacuri cu baioneta împo­ oarece Rusia a aderat definitiv ca Japonia să a-
Galiţie tară-amară
triva poziţiunilor duşmane. Mai târziu G e r m a ­ nexeze Corea. Din acest prilej între aceste două
i voiesc să te văd iară
nii s'au îndreptat spre nordvest atacând cen­ state s'a încheiat o convenţie pe 30 de ani. La
trul Francezilor şi aripa e x t r e m ă a armatei bel­ iniţiativa ministrului japonez bar. Gotto s'a or­
Vă rog fraţilor iubiţi giene. Atacul de asediu a fost sprijinit de un
Care-acestea le cetiţi ganizat un comitet care va supraveghia îngrijirea
foc intensiv de artilerie şi infanterie. J o i noap­ răniţilor ruşi şi japonezi.
Vă poftesc ca să trăiţi tea a reuşit în sfârşit celei dintâi trupe germane
Intru mulţi ani fericiţi. să treacă peste râul Yser, precum şi peste c a ­ — Profesorul italian Argentieri a terminat ex­
naturile ce conduc la Y p e r şi Y s e r . perienţele sale cu aparatul interceptor al comu-
Foaie verde măierană nicaţiunilor radiotelegrafice, chiar Ia mari distanţe.
Wie Vidu mă cheamă Aparatul este mic fără nevoie de antenă, fără
Eu sunt crenguţei din vie Trupele belgiene opun rezistentă. comunicaţie cu pământul, fără mosoare, pile şi
Din comuna llidie. Berlin. — „Amsterdam Courant" s c r i e : fără sticlele Iui Leyda. Noul aparat va costa
Iile Vidu, sergent. Germanii au ocupat localitatea Poperinghie, ce foarte puţin. Ministrul poştelor şi telegrafului a
se găseşte spre apus dela Ypern lângă Thourut. trimis un inspector pentru a controla invenţia lui
Trupele belgiene au opus rezistentă. Argentieri, care a dăruit în mod patriotic inven­
ţia sa guvernului italian ţinând seamă de actuala
Asediul Belfortulul. situaţie. (A. T. I.)
IVI Basel. — Ziarul „Democrate" publică în numărul
recent un foarte interesant articol, datorit colaborato­
 Pag. 4
Statele neutre,
— Declaraţiile contelui Tisza. —
Contele Tisza a primit deunăzi pe colabora­
torul ziarului berlinez „Vossische Zeitung", că­
ruia i-a făcut mai multe declaraţii asupra che­
stiunilor curente. Despre raporturile monarhiei cu
statele neutre primul ministru a spus următoa­
rele:
— Ce priveşte România, acolo înainte cu o
lună situaţia era foarte rea. Ruşii răspândiseră
veşti fantastice despre sfărâmarea armatei noa­
stre. O vreme li-au crezut, dar intelectualii ro­
mâni niciodată nu au privit cu incredere la deviza
cu eliberarea Ardealului, pentru că ştiu cât
de bine le merge ţăranilor români din Ungaria!
Acum se ştie şi cât plătesc ştirile despre învin­
gerile ruseşti.
— Dar Italia? — întrebă ziaristul.
— Putem fi mulţumiţi; nu ne îndoim de neu­
tralitatea corectă a lui Salandra. Convingerea mea
e că dispoziţia în Italia va fi din zi în zi tot mai
mult pentru neutralitate.
— Adevărat că de durata răsboiului încă nu
se poate vorbi?
— Foarte corect — a răspuns primul-ministru
— încă nu a ajuns nici timpul ca să ne putem
gândi serios la aceasta. Mai avem multe de făcut
până atunci.
Contelr Tisza a mai spus că armata noastră e
pregătită pentru campania de iarnă şi că guvernul
tocmai acum studiază chestiunea alimentelor, resp.
a fixării preţurilor la cereale. A mai adăogat de
încheiere că nu va restrânge libertatea presei,
care c de perfect acord cu dsa, că a creiat o eră
nouă: renaşterea virtuţii maghiare.
INFORMAŢIUNI.
Arad, 28 Oct.
Prigonirea tricolorului. Nu cjredeam c ă
vom mai avea ocazie să înregistrăm cazuri de
prigonire a tricolorului nostru acum, când regi­
mentele româneşti se duc în foc cu drapele na­
ţionale şi oraşele iar au înălbit de flăcăii noştri,
cel mai proaspăt contingent de recruţi, cari vin
să-şi facă datoria către patrie cu panglici late
tricolore la pălărie şi în piept.
P e cale particulară suntem informaţi că în
Poiana-sărată (corn. Trei-scaune) s'a intentat
proces de agitaţie tânărului Ion Cioban şi altor
şase inşi, cari la asentările recente şi-au pus şi
ei tricolor românesc la pălărie. Somaţi de jan­
darmi să lapede aceste „culori ale unui stat
străin", tinerii au încercat să dovedească cu zia­
rele româneşti că cel puţin acum e permis să se
poarte tricolorul, dar nimeni nu i-a crezut.
Acest exces de zel se zice c ă s'ar datori no­
tarului din comună, care le-a şi trântit flăcăilor
— la încheierea procesului verbal — argumen­
tul caracteristic budapestan:
— D a c ă nu vă place, mergeţi în România sa
>'aceţi agitaţie!
Ş i cică câţiva dintre ei l-ar fi şi ascultat pe
domnul notar".
Atragem atenţia celor competenţi asupra a-
estui caz, care ar fi consult să rămână izolat.
Penziunea văduvelor şi orfanilor rămaşi
după cei plecaţi la răsboiu. Din Budapesta se
anunţă, că la locurile competente s'au întocmit
până în amănunte programele relative la pen-
ziile, ce se vor acorda văduvelor şi orfanilor mi­
litari. Erarul militar asigură plătirea penziilor
nu numai celor rămaşi după ofiţeri activi şi în
rezervă, ci rămaşilor după soldaţii de rând.
Penziune li se cuvine tuturor văduvelor, rămase
după cei căzuţi în serviciul armatei comune, a
honvezimei, a marinei şi a gloatelor. Ş i anume:
penziune viageră (sau până la o nouă căsătorie)
primeşte văduva, al cărui bărbat a murit în ur­
ma boalei aduse de acolo fără vină proprie, sau
în urma trudelor făcute. Văduva unui soldat de
rând primeşte 72 coroane pe an; a unui caporal
120 cor.; a unui „firer" 144 cor.; a unui sergent
240 cor.; a unui sergent major 300 coroane pe
an. D a c ă însă bărbatul a căzut în linia focului,
penziunea văduvei se măreşte cu 50 procente.
Orfani legitimi primesc un adaos de 48 coroane
pe an până la etatea de 6 ani, iar dacă urmează
la şcoală, până la majorat.
Tiparul tipografiei „Concordia" societate pe actil în Arad. — Editor responsabil: prof. VASILE STOICA.
„KÖMÄRÜC
Informatiuni despre soldaţii ajunşi în cap­
tivitate. In Viena se află un birou, care dă in-
formaţiuni despre soldaţii noştri ajunşi în cap­
tivitate duşmană. Adresa biroului este urmă­
toarea : Gemeinsummes Zentral-N achweisebu-
reau, Hills und Auskunftstelle für Kriegsgefan­
gene und Internierte, Wien, 1. lasomirgott-
gasse 6.
t Iuliana Marta, născ. Musca, soţia d-lui
învăţător I. M a r t a din Şepreuş, a reposât în 7
Oct. n. în etate de 31 ani. A avut înmormântare
frumoasă, în 8 Oct. n., cu participarea preoţilor
din jur şi a protopopului tractual. O deplânge
nemângăiatul soţ, care se află mobilizat, şi fica
sa Felicia. — Odihnească în pace.
Populaţia României. Cetim în ziarul „Mi­
nerva": Populaţia României, fără Dobrogea
nouă, atinge cifra de 7,234.000 Suflete. Munte­
nia are 3,302.000 suflete, Moldova are 2,139.000,
Oltenia 1,412.000 şi Dobrogea 380.000.
Oraşele cele mai populate sunt: Bucureşti cu
341.000 locuitori, Iaşi 75 mii, Galaţi cu 75.000,
Brăila cu 65.000 locuitori, Ploieşti cu 56.000 l o c ,
Craiova cu 51.000 l o c , Botoşani cu 32 mii locui­
tori etc.
Moartea principesei Raluca Sturdza. Din
Târgu Neamţ se anunţă J o i noaptea a încetat
din vieaţă în locuinţa ei din mănăstirea Agapia
principesa Raluca Grigore Sturdza. Defuncta
şi-a lăsat partea cea mai mare din avere în
scopuri de binefacere. înmormântarea s'a făcut
Duminecă. Vicarul Mitropoliei din Iaşi şi multă
lume distinsă a astistat la înmormântare. -
Alte amănunte asupra cutremurului din Gre­
cia. S e anunţă din Atena: Trepidaţiunile sis-
mice au continuat. O primă sguduire a durat
20 secunde. Multe c a s e sunt crăpate, c â t e v a
s'au prăbuşit la Pireu.
O primă sguduire, la T e b a , a ţinut 25 s e ­
cunde şi a fost însoţită de mugete subterane.
Locuitorii, cuprinşi de panică, au părăsit c a ­
sele şi s'au adăpostit sub corturi. Aproape
toate casele au suferit stricăciuni. S ' a trimis
în localitate de urgenţă merinde. L a Atlanta
au fost iar multe stricăciuni şi tot astfel în
Chalcedonia. T o a t e gările de pe linia Larisa au
suferit mult de pe urma cutremurului, satul K a -
pucreli de lângă T a b a a fost cu totul distrus.
Şi în satul P y r i în Peloponez s'a resimţit puter­
nic cutremurul, dar cutremurul a fost cel mai
violent în Ciclade, în insula E u b e a şi insulele
loniene precum şi în provincia Beoţia. Până la
orele 4 seara 20 sguduituri au cutremurat pă­
mântul. Numărul răniţilor la T e b a şi împreju­
rimi nu este însă prea mare. (R. A.)
Ziarul „Voce del Popolo" — sistat. Monito­
rul oficial anunţă că ministrul de interne a sis­
tat ziarul italian, „La Vvce del Popolo", care
apare în Fiume. S i s t a r e a s'a făcut pe motivul,
că numitul ziar „periclita prin conţinutul său
interesele operaţiunilor armatei".
Situaţia tezaurului public ungar. In cuarta-
lul II al anului curent, în timpul dela 1 Aprilie
a. c. până la finele lui Iunie a. c , cassierele sta­
tului au avut un venit brut de cor. 437.674.039.90
faţă de cor. 413.079,336.87 în perioada c o r ă s -
punzătoare a anului 1913. Rezultatul este deci
cu cor. 24.594,703 mai favorabil. Cheltuielile în
acelaş interval de timp se cifrează cu cor.
538.710,968.62, faţă de cor. 561.260,644 — în
1913 sunt deci cu cor. 22.549,676.27 mai mici
decât în 1913. In cuartalul I şi II, împreună lua­
te, adecă în semestrul I al anului 19Ï4, venitu­
rile totale au fost cu cor. 36.284,910.79 mai mari
cheltuielile din contră cu cor. 35.723,267.44 mai
mici, decât în semestrul I al anului 1913, astfel,
că bilanţul pe prima jumătate a anului curent
este cu cor. 72.008,178.23 mai favorabil decât
în anul 1913. — (R. E.)
Medalia „Meritul comercial şi industrial cl.
L", a fost conferită dlui Ioan C. Pantu, profe­
sor la şcoala noastră comercială sup. din B r a - j
şov şi autor a număroase cărţi didactice pentru j
şcoalele comerciale, şi dlui Dr. Sterie Stlnghe,
catechet la aceeaşi şcoală. Felicitări.
x Nouă berărie şi ospătărie se va deschide
în Arad în str. Eötvös, lângă farmacia Rozs-
nyay, restaurată şi mobilată radical. Deschide-
rea va avea loc în 31 Oct. n. Mă voi nizui tot-
deauna să s e r v e s c muşterii cu beuturi curate
şi bune, mâncări reci şi calde gustoase, pentru
Joi, 29 Octomvrie 1914.
!
ca în modul acesta totdeauna să posed încre­
derea on. muşterii. Zilnic bere „Fővárosi Má­
tyás királysor".
Vipt se dă şi a c a s ă cu prêt moderat. încă­
peri speciale pentru societăţi. Roagă binevoi­
torul sprijin : MO.ÎZES F E R E N C Z , fostul con­
ducător la „ L l o y d " şi „Panonia".
Ultima oră.
SERBIA A TRIMES UN ULTIMAT TURCIEI.
Constantinopol. — Consulul sârb din Con­
stantinopol a predat Portei un ultimat din par-,
tea Serbiei, în care Serbia protestează împo- i
triva sprijinului Turciei fată de acţiunea ban­
delor turco-bulgare în Macedonia. Consulul:
sârb a declarat, că în caz dacă guvernul turc :
va continua aceasta atitudine, guvernul sări)
se va vedea silit să lipsească populaţia moha-
medană de privilegiile ce i s'au dat acesteia in
baza conventiunei încheiată cu Turcia, ba vot
urma şi alte represalii.
LUPTELE IN JURUL VARŞOVIEI.
Cracovia. — Ziarul „Naprzod" primeşte st
rea că bombardarea Varşoviei a început. Multe
srapnelé au pricinuit incendii în oraş. Aeropla­
nele fac bun serviciu semnalând locul bateri
lor ruseşti. Pe de altă parte se spune că proec-
tileie germane încă nu au ajuns în craş si c
numai satele din împrejurimi s'au aprins.
Acelaş ziar anunţă că cel din urmă tren a'
plecat din Varşovia în 9 Oct. noaptea Ia Skier-
nievita. Pasagerii au văzut incendii în depăr­
tări şi au auzit bubuituri de tun. Două trenw
ruseşti mai adunau alimente câte au putut îi
grabă, înainte de împresurarea oraşului.
In luptele dela sudul Varşoviei, a treia parte
dintr'un corp de armată siberian, fugind s'a
înecat în Vistula.
Un milion de Japonezi în Europa?
Berlin. — Se anunţă din Frankfurt: „Frank­
furter Zeitung" află din sursă competentă, că a-
cum câtva timp tunurile de asediu japoneze a
sosit în Polonia rusească. Pe de altă parte, dupi
cele mai autentice ştiri, dacă nevoie va fi şi când
ea se va produce, o armată japoneză de un milion
este gata a îi trimisă pe câmpul de răsboiu din E«>
ropa. (A. W.)
R e d a c t o r responsabil: Constantin Savu.
„Crişana"
institut de credit şi economii în Brad.
CONCURS. j
Pentru ocuparea postului de conducător-j
contabil la filiala institutului de créait şi m
nomii „ C r i ş a n a " din Hălmagiu (corn. Araâa-
ilui) se publică concurs cu termin până la II
Noemvrie st. n. 1914.
Salarul se fixează în cor. 1800.—
15% adaus de scumpete c o r . 270.—
şi cuartir în natură, constatator din doi,
odăi, culină şi c ă m a r ă : în afară de acesteamaT
primeşte 6 cuincuenale ă 10% după salarul]
fundamental şi tantiema statutară.
Dela reflectanţi se r e c e r e să fie absolviţi
o şcoală superioară de comerchi cu exameßtoa
maturitate, să poseadă în afară de limba ro-J
mână, limba maghiară, eventual şi cea şer-|
mană, în scris şi vorbit şi să aibă atâta praxăuţ, 5
bancă şi destoinicie ca să poată pe lângă să-j
vârşirea lucrărilor de contabilitate şi de cari
funduară, conduce independent agendele filialei
S e c e r e mai departe a fi eliberat de servi-f
ciul militar activ.
Cel ales numai după un an de probă val
denumit definitiv — când va fi înscris şi
fondul de pensiune al institutului şi va aveai
depune o cauţie de cor. 2000.— la intrarea-ioj
funcţiune.
Cererile dim(preună cu atestatele în oti{
j ginal sau copie legalizată au a se înainta I
subsemnata direcţiune în B r a d , iar posVûS <ts^
Í a se ocupa la 1 Decemvrie — cel mai târziii!
j 15 Decemvrie st. n. 1914.
ţ E s t e în interesul recurentului a se prezent»!
\ în persoană.
I Brad, 26 Octomvrie 1914.
Ci 2310—3. Direcţiunea