4/22/2018 Apele de la Govora I – ”Un matrapaslâc al d-lui Simulescu” (1888) – Băile Govora de altădată

Publicat de 19 Noiembrie 201714 Ianuarie 2018 de roxanamazilu

Apele de la Govora I – ”Un matrapaslâc

al d-lui Simulescu” (1888)

După descoperirea apelor iodurate și sulfuroase

(h ps://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/07/17/intamplari-din-1886-
anul-fondator-al-statiunii-govora/), în 1886 guvernul a luat hotărârea înființării
unor „băi de utilitate publică” – numite ulterior Băile Govora – pe terenurile situate
în Valea Hinței, care aparțineau locuitorilor din comuna Păușești Otăsău. Inițial,
terenurile respective au trecut în folosința statului fără ca acesta să plătească
despăgubiri sau să dea pământ la schimb proprietarilor. În anul următor s-a luat
hotărârea plății unei sume de bani proprietarilor, reprezentând uzufructul pentru
folosirea terenului în 1887. Pentru rezolvarea definitivă a situației, guvernul și
corpurile legiuitoare au luat hotărârea ca în schimbul terenurilor deținute pe Valea
Hinței, proprietarii respectivi să primească un pogon și un sfert pentru un pogon,
pe moșia Barcane.

La începuturile stațiunii un rol important l-a avut prefectul Dimitrie Gh. Simulescu,
care împreună cu medicul militar Nicolae Zorileanu, i-a recomandat tratamentul cu
apele de la Govora lui I. C. Brătianu
(h ps://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/06/27/i-c-bratianu-pacient-si-
fondator-al-bailor-govora/), prefectul ocupându-se personal de organizarea
tratamentelor premierului în perioada 1886-1888. De numele acestuia se leagă însă
și un proces care privește terenul unde s-a forat primul puț cu apă iodată.

Dimitrie Gh. Simulescu (h p://www.prefecturavalcea.ro/despre-noi/88-istoria-

prefectilor-judetului-valcea) a fost membru al Partidului Național Liberal și prefect
al județului Vâlcea în patru rânduri: 1871, 1876, 1877 – 1881, 1882 – 1888. A fost
succedat de conservatorul Constantin N. Herescu (1888 – 1891). PNL s-a aflat la
guvernare între 1876 și 1888 dar anii 1886-1888 au marcat sfârșitul guvernării
liberale sub conducerea lui I.C. Brătianu după care a urmat lunga guvernare
conservatoare (1888–1895).

În luna Iunie 1888, la 3 luni după destituirea din funcție, ziarele scriau: ”Fostul
prefect Simulescu este inculpat, prin rechizitoriul procurorului colectivist, pentru
sustragere de dosare. Lipsesc din Prefectură dosare de peste 500 mii de lei, relativ la reparări
de mănăstiri, penitenciare și băile Govora și Călimănești. Banii pentru aceste lucrări
fuseseră remiși în cea mai mare parte de Stat în mâinile lui Simulescu. Arhivarul declară că
dosarele au fost luate de Simulescu. ” (Epoca, 23 iunie 1888)

Tot ziarul ”Epoca” anunța în 19 iulie 1888 faptul că ”s-a declanșat o anchetă
administrativă condusă de activul și inteligentul dl prefect Herăscu relativ la hoțiile lui
Simulescu cu băile de la Govora” iar în 28 iulie 1888 că ”în Vâlcea se va face o anchetă

https://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/11/19/apele-de-la-govora-i-un-matrapaslac-al-d-lui-simulescu-1888/ 1/3
4/22/2018 Apele de la Govora I – ”Un matrapaslâc al d-lui Simulescu” (1888) – Băile Govora de altădată

fostului prefect Simulescu și e pe cale de a descoperi niște mari jafuri făcute de sus citatul
prefect cu afacerea băilor de la Govora”.

”Modul cum venerabilul Simulescu știa să își facă afacerile și să-și pricopsească pe toate
rudele sale este și acesta care-l punem în vedere lectorilor noștri cât și Dlui Ministru al
Domeniilor. Anul acesta în luna Februarie, domnul prefect de atunci, stimabilul nostru
Simulescu, văzând că este de făcut un mare geșeft cu Govora unde dl. Brătianu esprimase
dorința ca statul să cumpere puțurile ce se aflau pe pământul locuitorilor, pentru a putea
zidi un stabiliment de băi; chemă pe Teodoru, perceptorul circumscripției Păușești-Otăseu
(nn. funcționar care strânge taxe) și îl obligă ca cu orice chip și să întrebuințeze orice
mijloc spre a îndupleca pe nevasta sa Ioana care refuza mereu să vânză cei 100 stânjini
pătrați (nn. unitate de măsură care a variat între 1,96 m la 2,23 m) din Govora pe care
se află puțul iodat, nepotului său Ștefan Filipoiu din Drăgășani. Înțelege oricine că
Simulescu voia a cumpăra acest loc pe nimic prin nepotul său și în urmă să ia cine știe ce
sumă de bani de la Stat, după cum vom dovedi mai la vale. Perceptorul Teodoru se și puse pe
lucru, și după de administră nevestei sale toate mijloacele ordonate de Simulescu, Ioana se
înduplecă și după două săptămâni merge la tribunalul Vâlcea unde trece acel loc de 100
stânjini pătrați d-lui Ștefan Filipoiu pentru suma de 600 lei. După aceasta guvernul cade
(nn. La 20 martie 1888 a fost demis ultimul guvern liberal condus de I. C. Brătianu),
desperarea ar fi trebuit să fie și în planurile combinațiunilor Simulescu-Filipoiu. Trecând
însă zăpăciala momentului, Ștefan Filipoiu face o ofertă ministerului în luna lui Mai 1888,
dacă nu greșim, acestă petiție se află la minister, prin care propune Statului a-i ceda acei
100 de stânjini de la Govora cumpărați cu 600 lei în schimbul conacului moșiei din
Drăgășani care zidire colosală, cu pivniți minunate și care oricând face 30.000 lei! Nu așa
că este strălucită afacere? Punem toate acestea în vederea D-lui Ministru al Domeniilor și-l
rugăm a nu fi tras pe sfoară.” (Articolul ”Un matrapaslâc al d-lui Simulescu”, ziarul
”Epoca”, 18 august 1888)

În anul următor va fi declanșat un proces.

”A. Constantinescu este avocatul delegat de d. ministru Lahovary pentru a susține statul în
procesul ce s-a intentat fostului prefect Simulescu pentru terenurile de la Govora.” (Lupta,
26 ianuarie 1889)

”La 21 februarie tribunalul R. Vâlcea va judeca cererea făcută de o companie străină

ministerului domeniilor pentru revendicarea unei părți a moșiei și surselor de apă de la
Govora care pretinde de a le fi avut concedate de la niște moșneni. Ministerul va fi
reprezentat pe lângă avocatul său din Vâlcea. D. Epure și de d. Constantinescu din
Capitală.” (Lupta, 29 ianuarie 1889)

Foto deschidere: Puțul apei de la Govora, ziarul ”Epoca”, 17 iulie 1897

Sursa texte: Periodice de epocă din intervalul 1887 – 1889, disponibile pe Biblioteca
Digitală a Bucureștiului, h p://www.digibuc.ro (h p://www.digibuc.ro)

ALTE ARTICOLE DIN ACEEAȘI SERIE:

https://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/11/19/apele-de-la-govora-i-un-matrapaslac-al-d-lui-simulescu-1888/ 2/3
4/22/2018 Apele de la Govora I – ”Un matrapaslâc al d-lui Simulescu” (1888) – Băile Govora de altădată

Apele de la Govora V – Inginerul Solacolu recomandă amenajarea unui parc

central și construirea unui mare hotel (1896)
(h ps://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2018/01/14/apele-de-la-govora-v-
inginerul-solacolu-recomanda-amenajarea-unui-parc-central-si-construirea-
unui-mare-hotel-1896/)
Apele de la Govora IV – ”Pe când medicina clasică rămâne ca o simplă
spectatoare în fața boalelor cronice, cura balneară vindecă și ameliorează până la
60%” (1900) (h ps://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/12/10/apele-de-
la-govora-iv-pe-cand-medicina-clasica-ramane-ca-o-simpla-spectatoare-in-fata-
boalelor-cronice-cura-balneara-vindeca-si-amelioreaza-pana-la-60-1900/)
Apele de la Govora III – “Acești tineri ingineri ar putea aduce stațiunile balneare
a fi superioare celor din streinătate“ (1895)
(h ps://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/12/03/apele-de-la-govora-iii-
acesti-tineri-ingineri-ar-putea-aduce-statiunile-balneare-a-fi-superioare-celor-
din-streinatate-1895/)
Apele de la Govora II – ”Persoanele suferinde ce vin a-și căuta sănătatea se
înmulțesc de la an la an” (1894)
(h ps://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/11/26/apele-de-la-govora-ii-
persoanele-suferinde-ce-vin-a-si-cauta-sanatatea-se-inmultesc-de-la-an-la-an-
1894/)

Publicat în 1880 ·


https://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2017/11/19/apele-de-la-govora-i-un-matrapaslac-al-d-lui-simulescu-1888/ 3/3