Calin – file din poveste

-rezumat-

Mihai Eminescu s-a nascut in anul 1850 si a decedat in

anul 1889.El a fost un mare poet. A scris basme in proza si in
versuri(Fat – Frumos din lacrima,Calin Nebunul) . Sursa lui de
inspiratie a fost intotdeauna folclorul romanesc .
Mihai Eminescu a fost atras de basm ,leganda,traditie,
mit.
Poemul Calin-file din poveste este un basm in versuri.
Est
Este o pove
povesste de dragdragos
ostte,in
e,in care
care auto
autorurull Miha
Mihaii
Emin
minesc
escu reluc lucreaza
aza moti otivul popu
opular al Zbur Zbura atoru
orului
lui in
conc
concepepti
tia
a popu
popula
lara
ra.P
.Poe
oemumull isi
isi are
are izvo
izvoru
rull in basm
basmul ul Cali
Calin
n
Nebu
Nebununul,
l,di
din
n care
care poet
poetul
ul a past
pastra
ratt si a dezv
dezvololta
tatt un sing
singur 
ur 
episode,si anume:intalnirea lui Calin cu fata de imparat in coliba
din
din padu
padurere,u
,und
ndee acea
aceast
staa trai
traiaa sing
singur
ura,a,pe
pent
ntru
ru ca tata
tatall ei o
izgonise de acasa.
Zburatorul este un tanar frumos ,care fura inimile tinerelor 
fete.Este plin de mister si stie cum sa farmece sufletele tinerelor 
fete,facandu-le sa se indragosteasca de el.
Aceeasi situatie intalnim si in acest poem al lui Eminescu
.Voinicul misterios intra in viata fetei de imparat pe
neasteptate,intr-o noapte dupa care dispare.Nu multa vreme da
la plecarea voinicului, fata isi da seama ca asteapta un copil.
 Acest copil este al lui Calin. Imparatul ,tatal tinerei fete, o
izgoneste pe aceasta de la palat. Tanara fata pleaca de acasa
si se adaposteste in padure, intr-o coliba parasita. Aici, singura,
fara niciun ajutor isi creste baiatul. Dupa sapte ani de
singuratate, aceasta este gasita de Calin. Ei se casatoresc si cu
aceasta nunta se incheie poemul lui Eminescu .
Poemul Calin-file din poveste este un basm cult in
versuri. Este alcatuit din 8 parti. Poetul Mihai Eminescu este
inspirit de basmul popular Calin Nebunul si de aici ia viata
frumos
frumosulul poem Calin-f
Calin-file
ile din povest
poveste.
e. Este
Este un poem in care
autorul se foloseste de multe figure de stil , pentru a descrie o
lume de basm , de vis, care creaza o stare de emotie asupra
cititorului.
Personificarile, comparatile si epitetele descriu acest
taram de basm si iubirea dintre cei 2 tineri : “fata-i rosie ca
marul” , “de noroc i-s umezi ochii” , “padure de argint” , “rauri
sclipitoare” , “feti-frumosi cu par de aur” , “zmei cu solzii de otel”
etc.
Printre cei care au participat la nunta sunt amintiti :
imparati,imparatese,feti frumosi cu par de aur,zmei cu solzi de
otel,cititorii cei de zodii,mireasa,Calin,Soarele si Luna . Poetul
incepe descrierea acestui cadru cu locul “somnoros” in care se
afla o masa “mare-ntinsa cu faclii prea laminate” la care vor lua
loc invitati apoi apare in prim-plan imparatul socru , descries cu
mare duiosie si umor .
Eminescu descrie portretul miresei ,folosindu-se de
imagini vizuale si auditive, imagini in plina miscare, aratand
gingasia,frumusetea si emotia puternica a acesteia . Mireasa
apare aici asemenea unei Ilene Cosanzene , pe care noi o
gasim in basmele populare. Frumusetea si maiestria acestei
nunti vine din partea nunilor care sunt Soarele si Luna. La
nunta participa si curtenii ,care sunt asezati de catre poet dupa
rang si dupa varsta.
Personajele din nunta gazelor sunt :
furnici,albine,greieri,carabusi etc. Nuntasii sunt micile gaze si
vietati ale padurii.
Poetul realizeaza o atmonsfera de voiosie asemeni
nuntii populare , nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor 
2 tineri pentru implinirea iubirii lor. Poetul descrie in paralle cele
2 nunti, cea imparateasca si cea a gazelor. La nunta gazelor 
pregatirea mesei se face de catre fiecare participant, pe cand la
nunta imparateasca masa era deja pregatita iar participantii
erau doar personajele din basme si curteni. Gazele apar 
personificate , poetul punand in evidenta insusirile lor . Este
infatisat apoi alaiul nunti , avand in prim-plan greiele vornic
insotit de nuntasii veseli . Bondarul prin tinuta sa sporeste
farmecul nuntii. Urmeaza caleasca trasa de lacuste in care sta
“mirele flutur”. In apropierea mirului stau lautarii, iar multimea
gandacilor si a carabusilor reprezinata multimea curioasa.
Prezenta miresei este infatisata printr-un singur vers si
sugereaza gingasia,timiditatea si emotia puternica .
Poemul se incheie prin interventia greierului care cere
permisiunea de a porni nunta alaturi de cea imparateasca.
Nunta gazelor este asemanatoare nuntii taranesti prin
organizarea si desfasurarea ei , prin alaiul care insoteste pe cei
2 miri , prin zarva si veselie .
Poetul insufleteste natura prin personificari ,iar fabulosul
cucereste realul , ambele nunti fiind fabuloase prin modul in
care poetul le zugraveste .
Nunta devine un symbol al implinirii prin iubire . Ea este
un eveniment deosebit atat in lumea gazelor cat si in cea uman.
Mihai Eminescu reuseste sa creeze o atmonsfera de
sarbatoare , stralucitoare , plina de viata , de frumos si astfel
poezia devine desavarsita.
In concluzie in viziunea poetului universal uman si cel al
naturii sunt construite dupa aceleasi legi , iar puterea care le
sustine armonia este dragostea.