Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini Mondiale

@
romAni'
SAN{lZDATpentru prezentaversiune in limba
CITPRINS
Introducere
Pmrnn hrrAr: DE CE TAZ3iOI?
............... 9
1. Raport din Muntele de Fier ...................:.
2. Al doilea rinboi mondial
,.................. 13
3.
Redactor: Alina Pica

Tehnoredactare computerizati: Clementina $andru
Coperba:
IonTrocan
Tridarea
comunisti
.......................... 35
4. Experimentul Hiroshima si puterea sovietici ...............:.........42

5. ,,Ia laba de pe Coreea!" ...............
6. Capitalism versus Marxism,pi viceversa ....:....,........................ 54
.......:...;..:,......66
7. Cine
8. ,,Conservatorul", ,,liberalul" gi Guvernul Mondial................... 82
trifieazipecine?
Pexrnn, e
oou* BANCA
9. Refeaua financiarl
T]N NAU... DEVEMT NECESAR
Rothschild
......... 87
- primul act lmpotriva colonizirii .......... 89

cum l-a visat Karl Marx" sau
Inifiativa ,,Monroe"
10.
11. ,,Socialism... as,a

..................'.... 91
,,Ce este rezewaTederali?"
12. Marxism nonviolent sau socialistul cu capital .,...................'112
13. De unde ne vine ,,salvarea" gi ce ne cere ea? ....................... 146
..........
14.
Tot Mirie, dar cu alti

Penrnn
pilirie
......152
rnnn: PACEA GL,OBAIA
pacea
.,........ 171
15. Guvernul mondial gi
16. Umanismul comunist made in America ............................... 17 4
.....i........ 181
17. Puericultura gi cei sapte ani de
acasi
I.S.B.N. 97}9962'.13
Pmrrn e prmc CONSPIRA{fA
$ GIfi/ERIIAREATUXAIA
...".. 191
18. Victoria.si revolutia, amAndgui la feminin
19. Daci nu noi, atunci cine? ;.......{................................ ......-......206
20.Teia Conspirafiei
21. Omenire4 este cuprinsi de neputinti? ............. ....................223
INTRODUCERE
Care este scopul final al organizafilor secrete si semisecrete? De ce
unele orgaytizaf;i,sus$n gi impun anumif, candidaf, la alegerile penfu
ff
| |
P.nre11-"T:""r
qruPul droqoprnl
)f
ll
clll
f
ed prlnt Sa ! societate B-"-tT 9*V

B-durrudorVradimkescu#;31'i3ii"iuu;:.'."i*oi'RoMANTA
Fax:337.33.77
poshrri politice inalte? Cum se reahzeazAcontrolul total al stafirlui gi al

populatiei?
Poate ci cel mai bun rispuns la aceste intrebiri a fost dat de Norman Thomas, candidatul socialist pentru pregedintie la toatb alegerile
din Statele Unite din 1928 pani ln 1948. Thomas a spus: ,Am invitat
ci este posibil, intro proportie neanticipati de primii socialigti, si se
impuni controlul social dorit asupra inkeprinderilor private prin dezvoltarea planificirii sociale, impuneri fiscale, legislaf;a muncii gi dearoltareaunor organizatii laburiste puternice".
Thomas a revelat planul socialismului: manipularea non-socialigtilor pentm atingerea gradati a obiectivelor socialiste. Intrebarea este
cum pot socialistii si determine poporul american si accepte socialis
mul, cAnd poporul american a demonstrat clar dea lungul timpului cI
nu doreste un sistem economic socialist.
Thomas a rispuns si la aceastî intrebare, cu alta ocazie:,,Poporul
arnerican nu va accepta niciodati in mod conqtient socialisrnul, dar
sub denumirea'de liberalism vor adopta orice fragment din programul
socialist, pani cAnd, info buni zi, Americava deveni o natiune sociaiisti flri si-gi dea seama cum s-a intAmplat acest lucru".
Cheia succesului socialistilor a fost si-i faca pe americani si spriji,
rie candida$ perceputi ca,,antisocialisti", dar care, in secret, sus$neau
obiectivele partidului socialist de a creste dimensiunile pi influenta guvemului in viata cetafenilor americani.
.fhomas
a identificat mai tArnu asffel de ,,socialisti mascati in libe
rali": ,,Statele Unite du ticut progrese pe drumul spre socialism sub
conducerea (presedintelui Drvighfl Eisenhower si apoi a (presedintelui Franklin) Roosevelt. : ."
MulS l-au consideratpe Roosevelt un semisocialist, insa Eisenhower
a fost perceput drept,,conservator" de cibe poporul american. Tbhrsi,
fhomas a dezviluit poporului american ca Eisenhower, ca presedinte,
a tAcut mai mult pentru promovarea socialismului decAt Roosevelt.
WILHELM VON ANGELSDORF
Un alt individ care si-a ascuns nafirra socialisti, confonn iui Norman Thomas, a fost pregedintele Llndon Johnson. Thomas a fost incAntat cie Marea Societate a lui Johnson: ,,Trebuie si mi bucur si ma bucur.
Nu-mi vine si-mi cred ochilor, atAt sunt de uimit si surprins. Lupta sa
impotriva sirlciei este un proiect soiialist..."
Thomas l-a ridicat in slavi si pe alt ,,socialist mascaf', Hubert Humphrey, care ,,este genul de democrat care.mi place, un tip cilre, daci
ar fi trait in Anglia, ar fi fost socialist".
Un alt presedinter aga-zis ,,conservator, antisocialisf' a fost Richard
Nixon" John Kenneth Gaibraith, profesorul de economie al lui Paul
Warburg la Haruard,l-a identifcat drept,,socialist mascaf', un individ
care lucreazi penhu partidul socialist.
i\.{ai intai, profesorul Galbraith a prez,enlatpremisele carei permi-
si determine cine este socialist" A ficut o declaratie care demonstra ci el insusi era socialist ,,...anumite ramuri industriale ar trebui
si fie controlate de'stat. intreprinderile private nu ajuti la deplasarea
teau
si adapostirea oamenilor cu costuri rnoderate".

Apoi a ficut conexiunea inlre pregedintele Nixon gi socialism: .,Dar
am ajuns din picate la concluzia ci socialismul, chiar si in forma lui cea
nu se va realiza niciodata. Acum miconsoleamai simpH,
"it"."'0u."
socialist promovat culmea, de socialigti de dreapta, nu
zL acest avAnt
de stAnga, care are binecuvAntarea, qi chiar mai mult de atAt, a unei
adminisffatii re,publicane. Desigur, cea mai sutprinzitoare evolutie sub
adminisfatia Nixon a fost minunata explozie a socialismului. Ca oponent al socialismului, domnul Nixon pare deshrl de rezerra('.
Ceea ce au incercat acegti oameni si spuni e ci nu conteazi daci
poporul american voteazhcu republicanii,,antisocialigti" sau cu derno

cratii ,,liberali", rezultatul e acelagi: mai mult socialism.
Aceasti afrmafle devine mai evidenti daci examinim umatoarele
probleme, f,nand cont de eforturile celor doui mari partide politice de
a le sus$ne:
1. Ratificarea Conventiei
privind genocidul;
2. Un venit anual garantat;

3. legislatia prMnd salariul minim pe economie;
4. Programul federal privind mircile alimentare;
5. Abolirea pedepsei cu moaftea;
6. Coexistenta pasnici;
7. Socializarea sistemului sanitar;
8. Dezarmarea;
9. Abrogarea legislaliei privlnd securitatea nalionali referitoal'e la
comunism;
mpe riali sm
I Noii Ord i ni Mond i ale
10. l,egislatia privind dreptul cMl;

11. Rediskibuirea districtelor electorale in functie de populatie;
12. Ajutorul federal pentru educatie;
13. Centrele federale de ajutorare a copiilor;
14. Ratificarea Tratatului din 1963 de interzicere a testelor nucleare;
15. Renuntarea la suveranitatea americanl in zona Canalului Panama gi

16. Cregterea schimburilor agricole ;i comerciale cu natiunile comuniste.
Aceste programe au fost susflnute nu numai de cele doui partide

majoritare din Statele Unite, ci si de un attpartid.
De fapt, aceste programe fac parte din plaforma politici oficiali a:
Miduluihmni#dinSUA
Cum s-a ajuns aici?
Aceasti carte incearci sd explice faptele gi si faci cunoscuti ,Jata

nevazuti
conspiratiei mondiale", de unde vine ea gi cum influenteazi
politicul gi economicul in fostele tiri comuniste.
Partea
DE CE RAZBOI?
1.
RAPORTDIN MI]NTEIE DE FIER
Motivul pentru care izbucneste un rdzboi este ci o tari wea ceva

ce are
alti tari.
Protejarea unei tiri confa unui atac extem este un alt motiv de
razboi.
Aceste doui motive se numesc Motivele Vizibile de Razboi. Cercetitorii au ajuns recent la concluzia ca existi de asemenea a.sa-numitele
Motive Invizibile de Rizboi.

Un asffel de raportcare cerceta Motivele hrvizibile de Razboi se intttula Raport din Muntele de Fier asupra posibilititilor 9i dorinlei de
incheiere a pdcii. Scris in 1963 qi publicat in maftie 1966, acest raporl
examineazi funclile sau motivele vizibile si invizibile atAt ale razboiului, cAt si ale pacii.
Raporhrl pretinde ci a fost scris intr-un rgfugiu nuclear subteran in
apropierea orasului Hudson din statul NewYork, care fusese conceput
ca ,... .sediu de rezewh...unde se presupune ci persoanele esenfale
ar putea supravietui gi munci in continuare dupi un atac (nuclear)..."
Printre corporatiile czlre au creat Muntele de Fier se numiri Standard Oil din NewJersey (Rockefeller); Manufactures HanoverTrust
(Morgan) 9i Shell Oil (casa de Orania), printre altii.
Raporhrl dateazl cel putin din 1961, cAnd Robert McNamara,
McGeorge Bundy si Dean Rusk, tof, membri ai Consiliului Relaflilor
Exteme, au remarcat ci nu s-a ficut nici un shrdiu serios asupra planificirii unei pici de durad. Erau ingrijorati in privinta efecteior unei pici
indelungate si, de asemenea, doreau si examineze functiile, atAtvin'
bile cAt si invizibile, ale razboiului.
in raport scrie: ,,Rizboiul a instituit... in societate un sistem discutabil de stabilizare si confolare a economiilor nationale. Nu a fost testati inci nici o metodi alternativi de control info economie moderni
si cornplexi care si se dovedeasca cel putin la fel de eficienti sau si
ai
bi
aceleasi prop<-rrtii".
ILVboiul, prin unltare, nu a fost dus pentru motivele aritate mai

sus. A fost dus penfirr ,,a controla economiile". Se pare ca acesti indi
10
iin
de a anakza cum pot fi

pe
pace:
timp de
confolate economiile
,,Rizboiul indeplineste anumite
erau ingrdorati
ci nu s-a tacut nici un efort
functii esen$ale pentru stabilitatea societitii in care triim; pani cAnd

vor fi descoperite alte moduri de a le indeplini, sistemul rizboiului fe
buie mentinut si fmbunititit, asffel incAt si fie cAt mai eficient".
Deci, printro metodi pe care raporhrl no dezviluie, cei trei indivizi
au initiat un studiu al 4cestei probleme. Raporhrl afirme ci cincispreze
ce membri ai echipei de cercetare au scris impreuni raportul, gi ci to$
au fost de acord cu forma definitivi in care a apirut. Mai mult, la -sedinte nu s-au luat notife, intrucAt s-a considerat ch ar fi ,,prea inhibant'i. Echipa care a scris rapoftul a recomandat ca acesta si nu fie
ficut public.
Unul dinfe cei care au citit raporhrl a incercat sa identifice autorii.
Teoria lui era cd raportul fusese scris de Instihrhrl Hudson: ,,Existi do
vezi clare ci raportul a fost elaborat de Institutul Hudson si Herrnan
Kahn... Existi un Munte de Fier la o aruncihiri de bit 0iteral) de
Institutul Hudson, langi Croton-on-Hudson (in statul NewYork)".
Instifirtul Hudson nu este foarte cunoscut de publicul american,
dar este cunoscut de oficialii arr'rericani, care l-au folosit ca,,centru de
gAndire", apeland la el pentru rapoartele privind probleme de interes
national.
Instituhrl Hudson s-a infinfat in 1961, cend domnul Kahn, proprie
taml, a hotirAt,,si contribuie la determinarea infegului viitor al Statelor Unite - Si, in limitele timpului disponibil, al lumii exterioare".
Veniturile Instihrtului sunt in principal asigurate de guvern. Hudson a declarat cinci surse pentru cei 1,36 milioane de dolari care repre
zentau venihrl anului 1968: ,,Biroul Apnrarii Civile, Biroul Ministerului
Apirlrii, Serviciile Militare, alte surse guvernamentale si neguvemamentale".
IGhn gi ,,ganditorii" lui au devenit atAt de importanti penhu guvernul american, incAt sunt adesea acuzal ci au stabilit direc$i de guvernare pe care noile guverrle nu le mai pot modifica. ,,Acesta este un proces de putere invizibili. Iar influenla este extremi, intrucAt poate implica o na$une in proiecte speciale si actiuni militare care nu au fost
nici complet explicate, nici dezbitute public. Intr-o buna n, aceasta
putere infilfrAndu-se si devenind din ce ln ce mai sofisticati, va putea
influenta evolutia guvernirii in asa fel incAt orice politici nationali si
fie blocati, ca si cum tara N fi condusi de un pilot automat, cu mult
inainte ca oamenii alesipentru guverare sa ajungi la putere."
Imperialismul Noii Ordini Mondiale
11
Institutul Hudson,a publicat o iista cu ceea ce numegte ,,membri

publici" si ,prieteni". Zece dintre cei douizeci si umr de ,,membri publici" sunt membri ai Consiliului Relatiilor Exterre, la fel ca cincisprezece dinke cei feizeci si pahu de ,,prieteni"
' Doi dintre ,,prieteni" sunt cunosculi de public: Henry Kissinger
(membru CFR) gi dr. Milton Friedman.
Raportul incepe cu definirea funcFilor traditionale ale rizboiului.
Pretinde
ci
acestea sunt
fei:
1. apirarea unei natiuni contra atacului militar al alteia sau impiedicarea unui asffel de atac;
2. aphrarea sau initierea unui interes national si
3. menfinerea sau cregterea puterii militare a unei na$uni pentru
bincle sau.
Continui afirmand ci acestea sunt functiile ,,vizibile" si ci existi

de asemenea funcfii ,jnvizibile sau insinuate". Acestea sunt ingirate in
raport, dar toafe au un scop comun: ,,Razboiul a insfituit atAt ln societi-
tile strivechi, cdt gi in cele moderne, un sistem discutabil de stabilizare

si controlare a economiilor nationale. Nu a fost testati inci nici o metodi alternativi decontrol inffo economie moderni si complexi care
si se dovedeasci cel pufln la fel de eficienti sau care si aibi aceleagi
propor$i. Rizboiul indeplineste anumite func$i, esenf;ale penhu stabilitatea societili in cale triim; pAni cand vor f descoperite alte moduri de a le indeplini, sistemul rizboiului kebuie mentinut si imbun6titit - asffel incAt si fie cAt mai eficient."
Apoi, raportul detaliazi care suntfirnctiil" e ,jnvizibile- ale rizboiului:
Razboiul... este forla organizatorici principali in majoritatea sociefatilor. ...Posibilitatea izbucnirii unui r|zboi a adus sensul stirii de
trecesitate externi, firi de care nici un guvelx n-ar putea ramAne la
putere prea mult timp.
Analiza istorici dezviluie sihra$e dupi situatie cum esecul... unui
regim de a mentine credibilitatea rrnei amenintiri cu razboiul a dus la
dDolvarea lui.
Razboiul... asiguri elemente antisociale cu ur rol acceptahil in shr.rcrur'a societitii.
Cele mai tinere si cele rnai pericuioase dintre aceste
grupiri
sociale
ostile sunt tinute sub control de Sisternul Serviciilor Selective.

Ca instrument de control... recruti potfi si ei ocrotiti...
Nivelul cererilor de recrutare tinde si urmirea.ci fluctuatiile majr>
re alc ratei somajrrlui...
Omul distmge surplusul de rnembri ai propriei specii prin rizboaie
organizale.
12

Razboiul este motivala principali pentru dezvoltarea stiintei...
Razboiul este... o eliberare sociali generali ...pentru inlifurarea
plittiselii generale.
. Razboiu1... permite generatiei bitrAne, detedorati psihic, si men[na controlul asupra generatiei tinere, dish-ugdnd-o; dati este nevoie.
2.
AL DOILEA NAMOT MONDI,AL
un reamat excelent al raporhrlui este inclus intr-'n roman de Tavlor caldwell, intitulat ceremonia inocentilor. Autoarea a scris:
,,...nu
va fi pace in lumea riscoliti, c,i doar o serie programati gi sistematici

de rizboaie gi calamiti[ - panr cand conspiratorii gi.au atins obiectivul:
Adevdrata inspintie a nazismului tebuie ciutatdin Sociektea
o lume epuizata, dorrrici si se supuni unei economii planificate marxiste gi unei sclavii totale - in numele picii,.. ,
Se pare cI individul care a scris ci ,,razboiul este pacea., stia de.
spre ce vorbeste"
Thule.
in
Cel deal doilea rizboi mondial a inceput cAnd Adolf Hitler a aderat,
numiti SocietateaThule. In acest grup
1919, la o societate secreti
a descoperit crezurile perverse care mai tArziu l-au adus in fi:untea

guvernului gerrnan.
ln Societatea Thule ,,...soarele juca rolul principal ...ca simbol
sacru al arienilor, in contrast cu... luna, adorati de popoarele semite.
Fiihrerul afanttin poporul eweu, cu pirul negnr gi temrl oaches, partea inh:necati a speciei umane, in timp ce pirul blond si ochii albastri
ai arienilor constihiau partea luminoasi a umanititii. ...Hitler gi-a asurnat rolul de a extirpa elementele impure din lumea materiali".
In afari de adorarea soarelui (sau a luminii), Societatea'fhule practica adorarea lui Satana: ,,VArfurile SocietitiiThule erau toti satanisti,
care practicau magia neagri".
Societatea nu era o grupare de muncitori, cici membrii sii erau:
,judecitori, ofiteri de polif,e, avoca$, procurori, profesori si lectori
universitari, familii de aristocrati, indusf iasi de mirci, chirurgi, doctori, oameni de ;tiinti, fiind de aselnenea g.vda burghezilor bogati si
influenf".
Membrii Societatii Thule au constitnit fundamentul Partidului Na-
zisl ,,...Comitetui gi cei patruzeci de membri care au format initial

Noul Parlid Muncitoresc German flceau toti parte din cea mai puter-
nici societate oculli a Germaniei - SocietateaThule".

Unul dintre fondatorii ambelor grupiri, Partidul Nazist 9i Societatea
Thule, a fost Dietrich Eckart, un ,,satanist destoinic, adepful suprem
al artei gi rihralurdor niagiei negre si figwd centrali intr-un cerc puter-
nic gi larg-raspAndit de ocrrltigti - Gruparea lhule. (El a fost) unui dinire cei sapte membri fondatori ai Partidului Nazist..."
Eckart a pretins ca el l-a initiat pe Hitler in laineie adorir-ii salanic:e.
Se spune ci, pe patul de moarte, ar fi zis: ,,Urmati{ pe Hitler. El va darr-
14
WI
L|IELM
VO
N AN G ELSDORF
lmperialismul Noii Ordini Mondiale
sa, dar eu sunt cel care a stabilit melodia! Eu l-am initiat in

"Doctrina
Secreti", i-am deschis cenfrii de vizionare si i-am oferit metode de a
comunica cu Puterile. Nu plAngeti dupi mine: am influentat istoria
mai mult decAt orice german".
Dar nu numai SocietateaThule i-a oferit lui Hifler sprijinul de care
Faptele sunt discutabile - si intr-adevir a urmat o lungi disputi.

Scopul analizei istorice si psihologice nu este acela de a afla daci
Hitler a avut intr-adevir un bunic eweu, ci daci el credea sau nu acest
avea nevoie pentru a deveni geful guvemului german. Au existat si alte

surse ale puterii lui Hitler. Walter langer, un cunoscut psihanalist, a
explicat ascensiunea rapidi a lui Hitler la putere. In cartea sa Mintea
lui Adolf Hitler,Ianger a emis teoria ca insusi Hitler era pe sfert eweu,
mai exact nepotul lui Rothschild:
tatea, cAt si imaginea
Efsti
foarte multi confuzie in studierea arborelui genealogic al lui
Adolf Hitler.
'I'atil lui Hitler, Alois Hitler, a fost fiul nelegitim al Mariei Anna
Schicklgruber. $a presupus ci tatil lui Alois Hitler a fost Johann
Gcorg Hiedler...
Alois, tofugi, nu a fost recunoscut de Johann Georg Hiedler, aga ci

imprurnulat numele mamei sale, pe care l-a purtat pAni la vArsta de
patttneci de ani, cand l-a schimbat in Hitler.
O serie de intAmpliri survenite inainte de nasterea lui Hitler furnizeaza sufcient material pentru speculatii.
Anumite persoane se indoiesc putemic ciJohann Georg Hiedler a
fost ink-adevir tatil lui Alois.'Ihyssen pi Koehler, de exemplu, pretind
ca Dolfuss, cancelarul Austriei, a ordonat politiei austriece si faci o
investigare minu$oasa a familiei Hitler. Rezultatul acestor investigatii
a fost un document secret care dovedea ci Maria Anna Schickigmber
a
'
se afla in Viena cAnd a rimas insircinati cu Alois"

in acea perioadi lucra ca servitoare in casa baronului Rothschild.
CAnd familia a descoperit ci fata era insircinati, a trimiso acasi, in
ora;ul Spital, unde
s-a
niscutAlois.
intr-un post-scriptum la cartea lui Imger, Robert G. L Waite adau,

ga acest comentariu:
l)ar chiar dacd langer se inpali si binuielile lui se dovedesc incorecte, de multe ori se afli pe o pisti corecti.
Si tinem cont de aceasti binuiali ci tatil lui Hitler ar putea fi eweu.
Nu existi nici un motiv si credem povestea incredibili spusi de informatorul lui langer, cum ca rnama lui Hitler. Maria Anni Schicklgruber, o firanci la patruzeci de ani din satul austriac Waldvietr al, ar fi
avut weo legituri intimi cu baronul Rothschild in Viena.
Dar l{itler era ingrijorat ci ar putea fi actnat ci are un bunic evreu
si l-a pus pe avbcatul lui, Hans F-rank, si investigheze arborele siu genealoglc.
Frank s-a supus si i-a spus Fiihrerului ca bunica lui a rimas insircinaii in timp ce lucra ca seryitoare intro casi eweiascd din Graz.
tc
lucru.
Credea
ci
este posibil, iar acest lucru i-a influenlat atAt personali-
publici.
Este posibil ca Hitler si fi descoperit legifirrile familiei sale cu eweii

relatiile cu'familia Rothschild gi, conqtient de enotma putere a aces
tei familii de a face si desface guverne in Europa, a restabilit legituri
cu acestia. Asffel sar explica parthl sprijinul pe care l-a primit de la bancherii internationali, sfAns legati de familia Rothschild, in drumul siu
cafe putere.
Un lucru este oricum sigur. Hitler a provocat cel deal doilea rizboi
mondial atacand Ausfria. Se spune ci a invadat aceasti tari din doui
motive. tn primul rAnd, arrrut si-l amufeasci pe Dolfuss, despre care
Hitler credea ci -stie care sunt legiturile sale cu familia Rothschild. In
al doilea rAnd, dorea si elimine toate dovezile privind arborele siu genealogic din dosarele auskiece.
insi sursa principali de putere a lui Hifler venea de la un cartel de
chimicale numit I. G. Farben (numele este prescurLarea de la lnterssen
Gemeinschaft Farben). Importanfa sprijinului acordat de I. G. Farben
mi$carii socialiste a fost relevad intro carte despre cartel, care aftma:
,Jiri imensele facilititi de productie ale I. G. Farben, departamenhrl
siu dezvoltat de cercetiri, variata experientiiehnici si concenfarea
sa monopolisti de putere economici, Germania nu gi-ar fi putut permite si inceapi rizboiul de agr:esiune tn septembrie 19391'.
Exista insi o sursi mai pufin cunoscuti a enormei puteri economice de care se bucura I. G. Farben: Wall Street, SUA ,,FerA capitalul
oferit de Wall Street, ln primul rAnd nu ar fi existat nici un I. G. Farben
pi, aproape sigur, nici un Adolf Hifler si nici un al doilea rizboi mondial."
I.G. Farben sa infintat inl924, cand bancherul american Charles
Dawes a contractat o serie de imprumuturi externe totalizAnd 800 de
milioane de dolari pentru aorgmtzamarile companii de ofel si chimicale in cirteluri, printre care gi I. G. Farben. Profesorul Carrol"Quigley
define,ste Planul Dawes: ,,in mare, un proiect al luiJ. P. Morgan".
Trei companii participante laWall Street, Dillon, Read & Co, Harris, Ford & Co, impreuni cu National Clty, sau ocupat de trei sferhrri
din imprumuturile folosite penhrr crearea acestor carteluri.
Rolul jucat de I. G. Farben in planurile Partidului Nazist German
poate fi ilustrat cu ajutorul unui produs fabricat de o companie domipi
lr,ll,l
rlf I t ,
urrrr,rr
l',rr lrr.rr St nunlo;r ZyklonB, gazul letal folosit in exterrl' rlrl,rArritlrwitz, lJitterfeld,Walfen,Hoechst,Agfa, lldwigsha-
l.rr ',r lirrt lrcnwirkl. (1. G. Irarben, fiind o companie de chirnicale chiar
rrr,urrlr, r |r, ;r hrziorra cu celelalte firme de chimicale penfu a forma carlr'lrrl, r'r;r tlt' ascmenea producitorul gazului pebaz| de clor folosit in
rr ir r rr rl r-izboi mondial.) Sprijinul american acordat I. G. Farben a conlirnrat, ia"r Henry Ford si-a unit firmele din Germania cu I. G. Farben
1
in 1928.
Dar adevirata importanli a I. G. Farben in eforhrrile de razboi ale
lui Adolf Hitler consta ih utilizarea procesului cunoscut ca hidrogenare,
producerea de benzini din cirbune, creati de cartelul de chimicale
I. G. Farben. Germania nu dispunea de resurse na|rrale pentru producf,a de benzini, gi acesta a fost unul dintre motivele penhu care a fost
infranti in primul razboi mondial. Un om de stiinti german a descope
rit in 1909 procesul de transformare a cirbunelui in benzini (Germania dispunea de mari rezenre de cirbune), dar procesul tehnologic nu
fusese definitivat in timpul rdzboiului, In august \927, Stmdard Oil a
acceptat sa participe la un program de cooperare in domeniul cerce.
tirii si dezvoltirii procesului de hidrogenare, pentru a rafina petrolul
necesar Germaniei pentru a pregiti cel de-al doilea razboi mondial.
Si, in cele din urmi, la 9 noiembrieTg2g,cele doui companii gigantice au semnat un conkact de cartel care avea doui obiective:
in primul rAnd, contractul de caftel garanta companiei Standard Oil
jumitate din toate drephrrile asupra procesului de hidrogenare in orice
fari din lume cu exceptia Germaniei si

In al doilea rAnd, cele doui pirti s-au inteles,,...si nu concureze
niciodata una cu cealalti in domeniul chimiei si produselor petroliere.
in viitor, daci Standard Oil va dori si intre in largul domeniu al produselor chimice si farmaceutice, va face acest lucru nnmai cu condi$a
sA se asocieze cu L G. Farben.
Farben, pe de alti parte, s-a obligat si nu intre niciodati in domeniul tifeiului decAt in asociere cu Standard Oil".
Dupi cum sa exprimat un purtitor de cuvAnt al companiei Standard

Oil: ,,I. G. Farben nu va intra pe piala titeiului - si noi nu vom intra pe
piata chimicalelor".
Acest confact de cartel a fost extrem de irrportant penhrr razboi,
cici, panl la sfArsitulraz-boiului, Germania a ajuns si asigure prin eforh,rri proprii aproximativ 7570 din necesaml de combustibil prin sinteiizare.
Mai imporlant a fost faptul ci aceste uzine n-au fost bornbardate
de Aliati, asa ci, pani la sfArsitul razboiuhri, cam 2!30 de r;rfinirii germane erau inca funcFonale, fiind afectate in proportie de numai 15%.
nwerialismul Noii Ordini Mondiale
1l
Standard Oil s-a implicat la rAndul sau in afacerile de'rafinare a

1rcfrolului. De fapt, William Dodd, ambasadorul Statelor Unite in Gerrrania, a scris urmi"toarele in jumalul siu despre anii dinainte de raz-
boi, in 1936: ,,Compania din NewYork Standard Oil, compania-mami

a (companiei) Vacuum Oil, a investit 10 000 000 de mirci in Germania
incercAnd si giseasci resurse de pefol si consffuind o mare rafnirie
lAngi portul Hamburg".
Intre timp, in Statele Unite, se liceau pregitiri pentru alegerile pre
zidentiale. InT93z,pregedintele Herbert Hoover, membru al Consiliului Relatiilor Externe, candida penhrr a fi reales. Pentru aceasta, i s-a
propus de citre Henry Harriman, presedintele Camerei de Comerf a
Statelor Unite, ,,sd sprijin aceste propuneri (Actul de Recuperare a Indusfiei Na$onale, Administrarea Recuperirii Nationale, prinfe altele),
si mi-a adus la crrnostinti ci domnul Rooseveltfusese de acord cu aceste conditii.Am incercat si-i arit ci toate aceste chestiuni Sn pur si simplu de fascism, ci insemnau aproape crearea
"statului corporab' al lui
Mussolini, si am ref,zat si indeplinesc aceste conditii. Dansul mi-a zis
si-mi revizuiesc atitudinea, alffel lumea afacerilor il va sprijini pe Roose
velt financiar si prin influenti".
Hoover a explicat mutilrnu,ln 1940, de ce a refuzat sprijinul comunititii de afaceri americane. El a viart problemele inerente exercitarii acestui confuol financiar asupra guvernului arnerican:
in fiecare caz de instaurare a unui regim totalitarist, a existat o pe
rioadi dominati de planifcatorii economiei.

Fiecare dintre aceste natiuni a avut o epoci dominati de oameni
inteligenf, care au crezut ci pot planifica gi forfa viala economici a
oamenilor.
Ei au crezut ci in acest fel puteau indrepta abuanrile sau contracara
situatiile de criri din sistemul de piati liberi.
Au supraestimat stahrl, vazandu-l ca rezolvarea tuturor problemelor
economice. Acesti oameni se credeau liberali. Dar au crezut de asemenea ci puteau si impuni o dictaturi economici prin birocratie si,
in acelasi tirnp, si menfini liberlatea cuvAntului, justitia gi libera guvernare.
I-am outea numi liberali totalitari.
Direit sau indirect, ei controlau clcditul, prchrrilc, productia industrialir, agricultur:a si mAna de lucm.
Au dcvalorizat, au dat, au luat si au redus. Controlau afacerile particulare prirr concuren{a guvernamentali, prin impozite gi prin taxe.
Au intAn'rpinat fiecare esec cu impunerea unui control si unei puteri
din ce in t'e mai mari...
18
t4/t
LHELM VON AN GELSDORF
Apoi au venit gomajul cronic gi cheltuieli guvernamentale nebunegti,

in efoftul de a contracara qomajul.
Datoria de stat a crescut si, in cele din ur.rni, credihrl guvefftamental a fost stopat.
Si apoi a venit preluarea absoluti, indiferent daci o numim fascism,
socialism sau comunism.
Tohrsi, desi Hoover arefuzatsi sprijine obiectivele ,,marilor aface

risti", campania prezidenFali a lui Roosevelt din 1932 l-a atacat siste
matic pe presedintele Hoover pentru presupusele sale asocieri cu ban-
cherii internationali si penhu concesiile pe care le-ar fi facut in intere

sul marilor afaceri. Imaginea istorici a lui Roosevelt era aceea a unui
presedinte care lupta pentru interesul ,,omului mic", al omului de pe
stadi, cztre se confirrnd cu amenintarea somajului si ciderii financiare
din cauza speculatiilor ,,marilor afaceristi" din Wall SffeeL ,,Roosevelt
a fost inventat de Wall Street, (fiind) parte integranti a fratemititii bancare din
NewYork..."
in campania prezidentiald din 1932, sfrategia a fost foarte simp16:

,,marii afacerigti" il doreau pe Roosevelt dar l-au prezentat drept candidatul confra,,marilor afaceristi".
Hoover a fost confa ,,marilor afaceristi", insi presa a convins poporul american ci era penhrr .,marile afaceri".
Rezultahrl era previzibil. Rossevelt l-a invins pe Hoover. Acum putea sa-si inqeapi opera, pe care a numilo ,,Noua Afacere", pentru instituirea unui stat fascist. Un observator, Whittaker Chambers, fost
membru al Partidului Comunist din America, a comental in legituri
cu ,,Noua Afacere": ,$. fost o adevirati revoluFe, al cirei scop nu era
doar reformarea fadi$ilor existente, ci fansformarea radicali a socie
tifl pi, mai presus de orice, fransformarea relatiilor de putere din inte
riorul natiunii".
Cam ln aceasti perioadi, a inceput sa se conh:reze o schemi incre
dibili privind presedintia Statelor Unite. Din iulie 1932 pAni in noiembrie 1933, un general de Marini foarte cunoscut si foarte popular,
al companiei de maqini de cusut Singer, si John W. Davis, candidatul

democrat la alegerile prezidentiale din 1924, avocatul-sef al afacerilor
J. P. Morgan. Planul lor era ,,...si asedieze Casa Albd cu o annata particulara (de 500 000 de veteranD, si-l ia pe Franldin Roosevelt prizonier
si sa-l elimine dacarefuzi, si coopereze cu dictatura pe care urmaq s-o
instaureze si so confbleze".
Complotistii i-au spus lui Butler ci aveau ,,fonduri de 3 milioane de
dolari si puteau obf,ne 300 de milioane daci era nevoie".
De ce l-au ales corhplotistii pe generalul Bufler este un mister, caci
Butler era'intr-adevir fidel frrnctiei sale de general in Marina Statelor
Unite. A fost inregistrat spunAnd: ,,Razboiul este in mare pafte o probler-ni de bani. Bancherii imprumuti bani altor state si daca nu-i pot
recuperA guvemrul trinfte Marina si-i ia". Si a continuat ,,Stiu ce spun;
am fost in unsprezece expedifli de genul ista'.
Butler n-a recunoscuto, dar rolul lui in armati era in conformitate
cu jbcul politic de ,,balanli a puterii".
Afirmatiile lui Butler, cum ci militarii jucau rolul de agenfi colectod pentu marii bancheri, au fost confnnate in 1934 de Comitetul
Senatului pentru Investigarea MuniFilor, care ,,a confirmat suspiciunile Qui Butler) ci marile afaceri - Standard Oil, United Fruit, hushrl
zahizului, marile binci - au fost implicate in majoritatea interven$ilor
militare conduse de el (Butler)".
in plus, Congresul a creat Comitetul McConnack-Dickstein, care
si investighez.e acuzaftle lui Bufler. Concluzia aceshri grup a confirmat acuzaflile generalului Butler: ,,a gisit cinci fapte seimificative care
au validat mirturia lui
.
Jules Archer, autorul unei cirti despre acuza$ile lui Butler intitulatA Complotul pentru asedierea Casei Nbe,l-a intervievat pe John J.
McCormack, copresedintele Comitetului, si l-a infebat care este pire
rea lui despre complot:
Butler".
Smedley Bufler, ,,...a fost ales de conspiratorii bogati din Statele Unite
penhu a coflduce un puci (o revolutie) care si rdstoarne guvemul si

instaureze dictatura fascista in America".
Butler a fost atras in complot de ,,...cea mai mare miti oferiti weodati unui american - ocazia de a deveni primul dictator al Statelor
Unite". A fost abordat de trei indivizi: Grayson Mallet-Provost Murphy, director la Guaranty Trust, o banci apartinand lui J. P. Morgan;
Robert S. Clark, un bancher care mostenise o avere de la un fondator
sa
19
Archer: Deci, dupi pirerea dumneavoastri, A,rnerica ar fi fost cu

siguranti o putere fascisti, daci generalul Bufler nu si-ar fi dovedit
patriotismul gi n-ar fi dezviluit complotul?
McCormack: Ar fi fost, cu siguranti. Oamenii erau dezorientati,
ceca ce ducea la slibirea natiunii, adici toate conditiile pentm o reacFe extremisti drastici. I'rustrarea maselor permitea aproape orice.
Existi, totu_si, persoane care cred ca intentia complotistilor nu era

irnpunerea lui Butler ca sef al guverrrului, ci foiosirea incidentului penhu ca Roosevelt si poala instaura o dictatura dupi ce Butler si-ar fi
condus annata spre Casa Alba. Aceasti actiune, dupi ce Roosevelt ar
20
fi declarat ,,stare de necesitate", i-ar fi permis acestuia si preia confolul deplin asupra guvemului,_iar poporul american probabil cd i-ar fi
aclamat initiativa. Deci But]er ar fi fost, conJorm acestei teorii, doar o
sct'zi pentru preluarea confolului deplin asupra guvernului, iar el n-ar
fi ajuns niciodati dictator
Planul a eguat, dupi ce Butler a dat la iveali complotul, iar Roose
velt a fost nevoit si se mu{umeasci cu functia de presedinte, in loc de
cea de dictator al Statelor Unite. Roosevelt avea
insi si planuri de teznrpentru bansformareaAmericii info natiune fascisd. Frances Perkins, minishtl Muncii in administra$a Roosevel! a declarat ,,la prima inhrrnire a cabinetului dupi intrarea in func$e a presedintelui in
1933, consilierul financiar al lui Roosevelt, Bemard Baruch, si priete
nul lui Baruch, generalul Hugh Johnson, care urma si devini prese
dintele Administratiei Recuperirii Na'$onale, au venit cu cdte o copie a
cirtii scrise de Gentile, teoieticianul fascismului italian, pentru fiecare
membru al qabinetului, si toti zmr citito cu aten$e".
Deci planul era si influenteze guvemul american spre fascism sau
confrolul guvernamental aI factorilor de productie firi o revoluFe condusi de Butler. Sa hotirAt ci una dinfe principalele metode de a face
acest lucru era rzzboiul, asa ci s-a trecut la elaborarea planurilor unui
razboiin care si fie implicate Statele Unite.
Una dintre surselecare au confrmat faptul ci aceste planuri au
fost pregitite dinainte este Jim Farley, ministrui Postelor si membm
al cabinetului lui Roosevelt. Domnul Farley a scris ci la a doua gedinfi
a cabinetului din 1933, ,,noul presedinte si.4 pus din nou problema
vi
unui raz,boi cu Japonia".

Este posibil ca presedintele Roosevelt si fi stiut ci rizboiul cu Japo
nia fusese planificat inca dinainte de 1933. Conform istoricului Charles
Tansill, profesor de istoria diplomatiei la Universitatea Georgetown,

razboiul cu Japonia fusese planificat inci din 1915.
lntro carte intitulati Pearl Harbor, Roosevelt si i2bucnkea rdzboiu1ua publicad de D. C. Heath & Co, profesoml Tansill face aceasti ob
sewatie interesanta:
C.
Politica de presiune asupra Japoniei l-a precedat pe Henry Stimson
(ministrul de Razboi al presedintelui Roosevelt) cu aproximativ doud

decenii...
Sub Woodrow Wilson a fost lansali impotr-iva Japoniei o ofensivi
pe trei fronturi. .
In ianuarie 1915, diplomatul american din Pekin... a trimis Departamentului de Stat o serie de mesaje pe un ton atAt de critic incAt au
ajutat la crearea unei fixatii in mintile americanilor cu privire la riuta.

tea
21
japonezilor, ceea ce a transformat evenfualul razboi cu Japonia in-
tr-o optiune.
Si ne arnintim ci Franklin Roosevelt l-a numit pe acelasi minishu

adjunct al Marinei din administra$a Wilson, deci probabil ci stia despre mesajele respective si planurile de a implicaAmerica inf-un evenhral razboi cu Japonia inci din 1915.
Daca profesorul are dreptate, scopul lui Roosevelt n-a fost sd duci
ia bun sfArsit pldnurile presedintelui Wilson. Nu mai era nevoie decdt
de o acfune care si poati fi folositi ca motiv pentru a declararAzboi
Japoniei.
Motivul a fost atacul de la Peari Harbor.

f)e fapt, guvemul american stia cat de vulnerabil era Pearl Harbor,
locul atacrrlui ,,surprizi" al Japoniei, care a provocat al doilea rlzboi
nrondial. ln 7932,1a Pearl Harbor, Marina Statelor Unibe a ficut mane
u'e pentru a testa succesul unui atac pe api. Sa descoperit ci Pearl
Harbor era vulnerabil de la 100 de kilomefi de tit-rn. Asta inseamni
cAJaponia putea ataca de la 100 de kilomeki de Pearl Harbor firi a fi
detectatd. Marina americani o dovedise.
Nu numai ca guvernul Statelor Unite igi punea problema unui rdzboi cu Japoni4 dar era de asemenea constient ci in Germania capitalis
tii americani creau o masina de rhzboila inceputul anului 1930, muit
inainte ca Gennania si se implice in cel cle-zrl doilea razboi mondial.
William Dodd, ambasadorul Stetelor Unite in Germania. i-a scris

iui Roosevelt din Berlin:
in acest moment, peste o suti de corporatii americane au aici filiale
sau acorduri cle cooperare.
DuPont are aliati in Germania care sprijini industria de amament.
Aliahrl principal este cornpania I. G. Farben, o parte a guvernului care
asiguri 200 000 de mirci anual unei organizafii de propagandi care
manipuleazi opiniile americanilor.
Compania Standard Oil... a trirnis aici 2 000 00fl de dolari in decembrie 1933 si cAstigi 500 000 de dolari pe an.ajutAnclu-i pe germahi si
fabrice gaz ersaE (un inlocuitor, prin procesul de hidrogenare care
transformi cirbunele in benzini) in scopul razboiului; dar Standard
Oil nu poate scoate cdstigurile din tari decAt sub formi de bunuri.
Pregedintele companiei Intemational Haruester mi-a spus ci afacerile lui au crescut cu 33% aici (crcd ci din productia cle arme), dar ci
nu poate scoate nimic din tari.
Chiar si cei din industria de avioane au araniamente secrete cu
ItrLpps.
Companiile- General Motors si Ford au afaceri enonne aici prin filialclc lor, dar nu scot profiturile afara.
ZZ
in atare de aceste companii americane, altii au colaborat cu gerrnanii pentru crearea rnaterialelor de care aveau nevoie penfiu ?-bucnirea
rizboiului. De exemplu, lnternational Telephone and Telegraph GfD
a investit substantiai in FockeWolfe, un producitor de avioane, ceea
ce insenma ,,ca ITT producea avioane gerrnane (de lupti) pentru omo
rArea americanilor""
Proprietitile L G. Farben din America erau'Conbolate de o companie numiti American I. G. Farben. Llrmitorii indivizi, prinfre altii, erau
membri in Comitehrl Director.al acestei corporaSi: Edsel Ford, pre
gedintele Ford Motor Co.; Charles E. Mitchell, pregedintele bancii lui
Rockefeller, National City Bank din NewYork;Wa]terTeagle, prese.
dintele filialei Standard Oil din NewYork; Pzul Warburg, pregedintele
Rez-ervei Federale si fratele lui MaxWarburg, finanfatorul eforhrlui german de razboi, si Herman Metz, unul dinfe directorii bincii Manhattan, controlati de clanul Warbury
Este un fapt istoric interesant gi revelator ci alti trei membri ai
Comitetului de Guvernatori ai American I. G. Farben au fost condarn
nati drept,,criminali derlzboi" germani, fiind acuzaS de,,crime impotriva umanititii" in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce
isi indeplineau functia in Comitefirl de Guvematori ai I. G. Farben. Nici
unul dintre americanii care ticeau parte din acelasi comitet nu a fost
judecat drept ,,criminal de rAzboi", desi a participat la aceleasi decizii
ca 9i germanii. D'eci conteazbdaci natiunea din care faci parte cAgtigi
saupierde dzboiuf pentm afi sau nu judecat drept,.criminal de rizboi".
In 1939, in anul in care Getmania a inceput rizboiul cu invadarea
Austriei 9i Poloniei, filiala Standard Oil din NewJersey a imprumutat
I. G. Farben combustibili pentru aviaSe in valoare de 20 000 000 de
dolari.
Cei mai mari producitori de tancuri germane erau Opel, o filiali
defuuti in intregime de General Motors gi controlati de finna J. P.
Moggan, si filiala Ford a companiei Ford Motor.
In plus, Alcoa si Dow Chemical au transferattehnologie germanilor,
la fel ca Benedix Aviation, al cirei stoc majoritar de actiuni era detinut
de General Motors, la randul sau controlati de J. P. Morgan, care le
asigura date despre piloti automa!, iusbrrmente de zbor si motoare
de decolare diesel.
in afari de acest sprijin material direct, alte companli ,,capitaliste"
au asigrrat asistenfi: ,,In 1939, industria gemrani de echipament electric era concentrati in cAteva mari corporatii integlate intr-un carlel
interrrational si controlate prin pachetul majoritar de actiuni de doua
ZJ
mari companii americane (Intemational General Electric si Internatio

nal Tblephone and Telegraph) ".
In continuare, sus$nerea corporatiilor detinute sau confrolate de
americani a fost asigurati in timpul razboiului, cAnd complexele industriale, clidirile 9i skucturile aferente n-au fost bombardate de Aliaf,:
,Acest complex industrial (ntemational General Eleckic si Internatio
nal Telephone and Telegraph) na constituit niciodati un obiectiv de
bombardament in cel'deal doilea rizboi mondial. Uzinele de echipament electic bombardate ca obiective nu erau asociate cu firme ame
ricane".
Un alt exemplu de uinh apartinand de General Electric care n-a
fost bombard4ti este uzina din Koppelsdor{, care producea radare gi
antene de bombardament.
Poate ci motivul pentru care anumite unne aufost bombardate, si
altele nu, era ca, in conformitate cu Constitutia Statelor Unite, presedintele este comandantul suprgm al tuturor fortelor armate si, prin urmare, el este cel care decide care sunt obiectivele bombardamentelor.
Semnificaf,a sprijinului material american pentru eforhrrile de razboi ale guvernului geffnan este revelafi prin rispunsul la infebarea:
care ar fi rezultaful probabil al acestor eforturi ale Germaniei: ,,...nu
numai ci un sector influent al afaceriior americane era cons,tient de
natura nazismului, dar in piopriul sau interes a finantat nazismul ori
de cate ori era posibil (si pioniabil), stiind foarte bine ca rezultatul pro
babil va fi un razboi care si implice Europa si Statele Unite".
Chiar.si ideile lui Hifler de a extermina eweii erau cunoscute oricirui observator care gi-ar fi dat pu{in silinta sb faci niste cercetiri. Hifler
insusi a scris: ,$m dreptul si extermin milioane de indivizi apar,tinAnd
rasei inferioare, care se inmultesc caprra l'i.".
ln plus, Hitler si-a facut cunoscute intenfiile inci din 1923, cand si.a
expus planurile privind eweii in cartea sa Mein Kampf. Chiar si ziarul
SS a indemnat la ,,exterminare prin foc gi sabie, sfArsiful definitiv al
eweimii".
Acest sprijin material a continuat chiar si dupi ce razboiul a inceput oficial. De exemplu, dupi ce Germania a invadatAustria in martie
1938, Ethyl Gasoline Corporation, detinuti in proportie dp 507" de General Motors si 50% de Standard Oil, a fost solicitati de I. G. Farben
si construiascitzine de tetraetil in Germania, cu sprijinul total al Ministerului de Razboi al Statelor Unite, care nu a exprimat nici o obiectie privind aceste tranzacfii.
Si in august 1938, I. G. Farben a ,,imprumutat" 500 de tone de tetraetil de la Standard Oil.
24
Mai tArziu, dupi invadareaAushiei si inainte de invadarea Poloniei
in
1939, Gerrnarlia gi Rusia au semnat un pact la 23 august 1939, care

confinea o clauzi. secreti privind impirtirea Poloniei intre cele doud
tiri
aliate.
Sprijinul material si acordurile secrete au ajuns la o finalitate la 1 sep

tembrie 1939, cend Germania a invadat Polonia, in concordanti cu terrnenii pachrlui semnat cu Rusia.
Cel deal doilea rdZboi mondial incepuse.
Data de 1 septembrie 1939, cand Germania a invadat Polonia, este
cunoscuti ca data inceperii rizboiului. Dar pufini isi aduc aminte data
la care Rusia a intrat la rAndul ei in Polonia, la 16 septembrie 1939. Stahrl Poionia era acum impirtit intre cei doi aliati de rbzboi.
Este interesant si remarcim ci reac$ilg marilor state aliate au venit
o datd cu aceste doui date. CAnd Germania a intrat in Veshrl Poloniei,
Marea Britanie si Franta au declarat razboi Germaniei. Insi cand Rusia a intrat in Estul Poloniei, nici o tati nu i-a declarat razboi.
Sovieticii au provocat un eveniment tragic in istorie dupi ce au
ocupat partea lor din Polonia. Au capturat aproximativ 10 000 de ofiferi polonezi si i-au ucis cu brutalitate, majoritatea gisindu-gi rnoartea
in pidurile Katjm,lAngd orasul rus Smolensk. Povestea oficialiprivind
moartea ofiterilor a fost ci acestia au fost omorAti de armata germani,
dar acum s-a dovedit clar ca rusii au comis aceste crime. Celelalte victime au fost irnbarcate pe un slep care a fost trimis in larg si apoi s-a
scufundat.
Chiar si cu toate aceste efofturi ale oamenilor de afaceri americani
de a construi echipamentul de rizboi al Gerrnaniei, cu aprobarea deplini a presedintelui Roosevelt, el continua si declare ci natiunea isi
va mentine pontta,,neutri": nu se va implica inrazboi.la 1 septembrie 1939, cAnd a inceput rizboiul, a fost intrebat de un reporter dac[
America nu se va implica in razboi si Roosevelt a rispuns: ,,...Cred ci
putem, gi administrafla va face toate eforturile necesare pentu aceasta".
Roosevelt a reacEonat numindu-l pe George Marshall, un membru
al Consiliului Relatiilor Externe, Sef de Stat-Major al Armatei, peste
generalul Douglas MacArfhur, carenu era membm CFR qi alti inalf,
ofiteri.
Altii nu au crezut pretentia lui Roosevelt ci lirnerica va ririran"

neulri. [a 12 septembrie 1939, Hans Thomsen, insircinatul cu afaceri
al Gennaniei laWashington, a trimis guvemului gerrnan o telegrami:
,,...daca Aliatii (Anglia si Franta) vor fi amenintati de infrangere, Roose
veit este hotirAt si intre in razJtoi inpofiva Gennaniei, chiar daci pro-
pria sa tari se va opune".
Imoerialismul Noii Ordini Mondiale
Insi eforturile de razboi ale Germaniei erau inci dependente de

rezervele de pefol, care veneau din diverse surbe, unele chiar din exteriorul gr-it"lo, Germaniei. ittuint" ca RomAnia sd fie invadata de
germani, vindea petrol Germaniei. Revista life din 19 februarie 1940
publici o fotografie cu petrol romAnesc incircat in rezeruoare gerrnane de petrol. Sub pozi scrie: ,,Petrolul pentru Germania este transportat in aceste rezsrvoare peffoliere marcate Essolube (firmi americani)
si Shell (firmi englezeasca) din terenurile Creditului Minier din Ploiesti, RomAnia. Observati ci vehiculele sunt marcate pentru GermanAmerican Oil Co. si Caile Ferate Germane, cu destinatia Hamburg si
Wuppertal, Germania. Au fost fimise de Germania pentru a accelera
liwirile romAnesti de petrol." Fotografia a fost ficuti dupi ce Germania invadase Aqstria si Polonia, totusi companiile americane si britanice de petrol kansporlau petrol penhu guvernul german (rezervqarele
din fotografe sunt marcate clar,,Essolube" si ,,Shell').

Si alte surse liwau pefol ,,...cAnd aviafia germani a ri.mas in ciz6,
de combustibil, acesta a fost asigurat cu generozitate de marile rafinirii aparfn-and companiei Standard Oil din insulaAruba, prin rezervoarele spaniole". Aceasta s-a intAmplat chiar in timpul razboiului, totusi
aceste vase n-au fost scuftrndate de submarinele americane.
Chiar si cu achizilile de petrol clin surse nongennane, principalul
futlrtiz,cr de petrol era cartelut ,,Cooperarea I. G. Farben-Standard Oil
pentru producerea de combustibil sintetic din cdrbune a asigurat I. G.
Farben monopolul productiei germane de benzind in timpul celui deal
doilea razboi rnondial. Aproape jumitate din benzina cu cifri octanici
mare din Germania era produsi direct de I. G. Farben in 1945, iar res
tul de companiile afitate".

Dar cum rizboiul din Europa continua, conducitorii Americii incer-
si implice Statele Unite, desi poporul american nu dorea acest lucru. Roosevelt, candidahrl la presedintie, promitea poporului americarr
ca administrafla Roosevelt la rimAne neuf6, daca va fi reales. Altii, stiau
mai bine. Generalul HughJohnson, de exemplu, a spus: ,,Stiu de ia o
sursi din Washington (nu foarte siguri) ci, daci Roosevelt va fi ales
(in 1940), ne va tAri in rizboi cu prima ocazie si, daci aceasta nu se
aratA,vacrea el una".
cau
Roosevelt a alut doui ocazii de a implicaAnerica in cel deal doilea
razboi mondial: Japonia se afla in riz.boi cu China si Gennania se afla

inrazboi cu Anglia, Franta si alte state. Ambele zone de rAzboiprezentau suficiente ocazii de a implica guvemul'arnerican in razboi, iar Roosc'
velt a profitat rapid de oportunititile ivite.
24
Mai tArziu, dupi invadareaAushiei si inainte de invadarea Poloniei

in 1939, Gernarlia ;i Rusia au semnat un pact la 23 august 1939, care
continea o clauza secreti privind impirtirea Poloniei intre cele doud
tarialiate.
Sprijinul material 9i acordurile secrete au ajuns la o finalitate la 1 sep
tembrie 1939, cand Germania a invadat Polonia, in concordanti cu !errnenii pachrlui semnat cu Rusia.
Cel deal doilea riZboi mondial incepuse.
Data de 1 septembrie 1939, cand Germania a invadat Polonia, este
cunoscuti ca data inceperii razboiului. Dar putini isi aduc aminte data
la care Rusia a intmt la rAndul ei in Polonia, la 16 septembrie 1939. Statul Polonia era acum impirtit intre cei doi aliati de razboi.
Este interesant si remarcam cd reactiile marilor state aliate au venit
o data cu aceste doui date. Cind Gennania a inffat in Vesflrl Poloniei,
Marea Britanie gi Franla au declarat razboi Germaniei. insi cand Rusia a intrat in Estul Poloniei, nici o !a:'i nu i-a declarat razboi.
Sovieticii au provocat un eveniment tragic"in istorie dupi ce au
ocupat partea lor din Polonia. Au capturat aproximativ 10 000 de ofiferi polonezi gi i-au ucis cu brutalitate, majoritatea gisindu-gi rnoartea
in pidurile lGtlm, lAngi orasul rus Smolensk. Povestea oficiali privind
moartea ofiterilor a fost ci acestia au fost omorAti de anriata germani,
dar acum s-a dovedit clar ca rusii au comis aceste crime. Celelahe vic'time au fost irnbarcate pe un slep care a fost trimis in larg si apoi s-a
scufundat.
Chiar si cu toate aceste eforhrri ale oamenilor de afaceri americani
de a conshrri echipamentul de razboi al Germaniei, cu aprobarea de.
plini a presedintelui Roosevelt, el continua si declare ci natiunea isi
va mentine pontta,,neutri": nu se va implica inrhzboi.Ia 1 septembrie 1939, cAnd a inceput rizboiul, a fost intrebat de un reporter daci
America nu se va implica in razboi si Roosevelt a rispuns: ,,...Cred ci
putem, gi adminisfaf,avaface toate eforturile necesare penfu aceasta".
Roosevelt a reacFonat numindu-l pe George Marshall, un membru
al Consiliului Relatiilor Externe, Sef de Stat-Major al Armatei, peste
generalul Douglas MacArfhur, carenu era membru CtrR pi alf, inals
ofiteri.
Altii nu au crezut pretentia lui Roosevelt ca America va ri--e

neulri. [a 12 septembrie 1939, Hans Thomsen, insircinatul cu afaceri
al Gennaniei laWashington, a trimis guvernului gerrnan o telegrami:
,,...daca Aiiatii (Anglia si Franta) vor fi amenintati de infrangere, Roose
velt este hotarAt sa intre in rizJtoi impofriva Gennaniei, chiar daci pre
pria sa tari se va opune".
tnsi eforturile de razboi ale Germaniei erau inci dependente de

rezervele de petrol, care veneau din diverse surbe, unele chiar din exteriorul granitelor Germaniei. inuint" ca RomAnia sd fie invadata de
germani, vindea petrol Germaniei. Revista Iife din 19 februarie 1940
publica o fotografie cu petrol romAnesc incircat in rezervoare gerrnane de petrol. Sub pozi scrie: ,,Petrolul pentru Germania este transportat in aceste rezanroare petrotere marcate Essolube (firmi americanl)
si Shell (firmd englezeasci) din terenurile Creditului Minier din Plo
iesti, RomAnia. Observati ci vehiculele sunt marcate pentru GermanAmerican Oil Co. si Ciile Ferate Germane, cu destinaFa Hamburg si
Wuppertal, Germania. Au fost fimise de Germania pentru a accelera
liwirile romane,sti de pefol." Fotografia a fost ficuti dupi ce Germania invadaseArlstria gi Polonia, totusi companiile americane si britanice de pefol transportau pefol penhu guvemul german (lezervo.arele
din fotografie sunt marcate clar ,,Essoiube" si ,,Shell').
Si alte surse liwau petrol: ,,...cAnd aviatia germani a ri.mas in cizh
de combustibil, acesta a fost asigurat cu generozitate de marile rafinirii apar.tiaand companiei Standard Oil din insulaAruba, prin rezervoarele spaniole". Aceasta s-a intAmplat chiar in timpul rizboiului, totusi
aceste vase n-au fost scffindate de submarinele americane,
Chiar si cu achiziFile de pefol din surse nongennane, principalul
futnizor de petrol era cartelut ,,Cooperarea I. G. Farben-Standard Oil
pentru producerea de combustibil sintetic din cdrbune a asigurat I. G.
Farben monopolul productiei gerrnane de benzind in timpul celui deal
doilea rizboi mondial. Aproape jum;tate din benznacu cifri octanici
mare din Germania era produsi direct de I. G. Farben in 1945, iar res
tul de companiile afitate".
Dar cum rizboiul din Europa continua, conducitorii Americii incercarr si implice Statele Unite, degi poporul american nu dorea acest lucru. Roosevelt, candidatul la presedintie, promitea poporului americarr
ca adminisfatia Roosevelt va rimzne neuf6. daci va fi reales. Altii stiau
mai bine. Generalul Hugh Johnson, de exernplu, a spus: .,Stiu de'la o
sursi din Washington (nu foarte siguri) ci, daci Roosevelt va fi ales
(in 1940), ne va tAri in rizboi cu prima ocazie gi, daci aceasla nu se
*"tilHJ;t?it^frii"'u
ocazii cle a imprica America in cel deal doilea

razboi mondial: Japonia se afla in rizboi cu China si Germania se afla
in razboi cu Anglia, Franta si alte state. Ambele zone de rlzboiprezentau suficiente oc-azii de a irnplica guvemul'arnerican in dzboi, iar Roosevelt a profitat rapid de oportunitatile ivite.
26
Prima lui ocazie avenit in razboiul din Pacific. In august 1940, Statele Unite au spart codul de rizboi ,,purpuriu" al Japoniei. Acest lucru
a permis guvemului american si citeasci si si inteleagi toate mesajele lor de rAzboi. Au fost fabricate masini de'decodat mesajele japo
neze si au fost trimise in intreaga lume, dar nici una n-a ajuns la Pearl
Harbor.
Eforhrrile publice ale lui Roosevelt de a implicaAmerica, rimAnand
ostentativ neutru, au inceput in august 1940, cand Japonia, Germania
si Italia au semnatTiatatul Tripartit. Abest tratat cerea ca oricare dintre cele trei natiuni si rlspundi declarAnd r|zboi dacaweun stat aliat
ataca pe oricare din ele. Asta insemnaci daci Japonia ataci Statele
Unite, iar Statele Unite vor rispunde declarAnd rizboi Japoniei, atunci
automatvorfi nrazboi si cu celelalte doui state, Germania gi Italia.
Roosevelt Ftia'Ecum cArAzboiulcuJaponia insemna rizboi cu Germania. Problema lui se rezolvase.
Si-a luat ln secret angajamentul faS de Winston Churchill _si guvernul englez si infe inr{zboiimpotriva Germaniei .si qtia,,...ci singurul
mod in care igi putea respecta angajamenhrl secret cife Churchill de
a implica America in rinboi,firi a-gi incilca pe fati promisiunile'citre
popolul american, era si provoace Germania sau Japonia si atace Statele Unite".
Roosevelt sa orientat mai intAi spre teatrul de rlzbor din Pacific,
stiind ci daci va putea provoca Japonia si atace prima America, Ame
rica va
inta automat in razboi cl Germania. S. tia, de asemenea, ci daci
Germania va atacaprima Statele Unite, Japonia va kebui si declare

razboiAmericii. Aga ci Roosevelt a incercat si determine oricare dinffe cele doui na$uni si atace Statele Unite. Japonia a fost priSna cireia
i sa oferit ocazia.
in octombrie 1940, ministrul Marinei Militare Frank Knox l-a chemat pe amiralulJ. O. Richardson, comandanhrl suprem al flotei americane din Pacific. Knox l-a informat ci ,,presedintele doreste ca el si
infiinteze o patruli tn Pacific - un zid de nave americane care si se intindi in Pacificul de Vest in asa fel incAtJaponiei sl-i fie imposibil si
ajung5 la weunul dinfe depozitele ei de provizii; o blocare aJaponiei
pentru a preveni prin forfi utthzarea de cife aceasta a oricirei zone
din Oceanul Pacific. Richardson a protestat energic. A spus ci ar fi un
act de raztoi gi, in plus, ar pierde flota. Desigur, Roosevelt a fost nevoit
s-o abandoneze".
Aceasti intAmplare istorici ridici doui infebari destul de intere

sante:
mperialismul Noii Ordini Mondiale
27
1. De ce Roosevelg c.omandantul suprem al fuhlorfortelor armate,

inclusiv al Marinei, nu i-a ordonat direct amiralului Richardson ce si
faci? De ce l-a ales pe minishul Marinei Militare care si-l roage aproape cu politete si creeze patrula navali?
Este posibil ca Roosevelt si nu-si fi folosit puterea suprerni pentru

ci stia ci aceasta reprezentalntr-adevir un act de rizboi gi nu dorea
si: se stie ci el a fost inifatoml planului. Daci Richardson se arita de
acord cu propunerea lui lftro><" iarJaponia ataca flota amegicani, Roose
velt il putea invinui direct pe amiral penlru ci a permis flotei si rigte
sa fic atacala de marina japonezA.
Roosevelt avea nevoie de un tap ispigitor, dar Richardsonarefiszat.
2. De ce nu l-a inlocuit Roosevelt pe amiral cu cineva care ar fi actionat exact dupi cum dorea?
Este posibil ca Roosevelt si fi realizat ci Richardson cuno.stea deja

planul si, din momentce nu fusese de acord, era capabil sii identifice
pe Roosevelt ca sursi directi a ideii, daci un al doilea amiral ar fi duso
la indeplinire
Roosevelt nu dorea si-si piteze imaginea de ,,pr:rumbel" consffuiti
cu griji, in ceea ce privegte implicareaAmericii in rhzboi.
Este important si ne amintim ci in noiembrie 1940, irnediat dupi
acest incident, candidatul Roosevelt a spus poporului american: ,,Vi
spun voui, taf, gi mame, gi o voi spune iar, iar qi iar, bdietii vogtri nu
vor fi trimigi si lupte in rhzboarc striine".
Rictnrdson a emluat mai tfirziu sihratia din Pearl Harbor si a sim$t
ci pozitia lui era extrern de precari. l'-aizitatpe Roosevelt de doui
ori in 1940 pentru a-i recomanda si retragi flota de pe coasNa de vest
a
Anericii, penffu
ca:
1. Vasele lui erau echipate nepotrivit pentru rizboi;

2.ZonaHawaii era prea e-xpusi pentru tnanevrele de antrenament
ale flotci si
3. Apirarea flotei impofir.a atacurilor aeriene sau submarine era
rnuit sub standardele cerute.
Asta insemna ci grvemul :merican nu ficuse nimic penhu a intiri

aplrarea de ia Pearl Harbor fuipotriva atacurilor pe api, desi testele
din 1932 dezviluisera cAt de vulnerabili era insula.
Refuzul lui Richardson de a-i oferi lui Roosevelt un incident care
si penrriti Statelor Llnite si inlre in rizboi si grija lui pentru starea flo

tei au dus la eliberarea lui brusci din functia de comandant al flotei in
ianuarie 1941.
Ambasadorul american la Tokyo, Joseph C. Grew, a fost unul dinfe primii oficiali czre au descoperit ci Pearl Harbor era tinta prestabiliti a atacului japonez, dupi cum reiese din corespondenla lui cu de
partamentul de stat al presedintelui Roosevelt dn 27 iamrarie 1941:
,,Diplomaful peruan a informat un membru al personalului meu ci a
auntdnmulte surse, inclusiv dinfo sursi japoneza, cain cazul unor
neintelegeri inffe Statele Unite pi Japonia, japonezii intentioneazi si
initieze un atac-sumrizi la Pearl Harbor..."
'tn
martie 1941, pregedintele Roosevelt spera inca un incident intre
Statele Unite gi Germania, conform lui Harold Ickes, minisfiul de Interne din cabinehrl Rooseyell Acesta a declarat .,la un dineu din 24mN'
tie, el (Roosevelt) a remarcat ci "lucrurile incep sA se lege. Getmania
va face o gafi in curAnd". Nu era nici o indoiali asupra dorintei de-abia
mascate a presedintelui de a se ivi un incident care si justifice declara-
"
sdrii de r[zboi impoffiva Germariiei..."

Roosevelt si Churchill au complotat impreuni pentru a provoca un
incident care s6-i permiti Americii si inke in razboi. Conform lui Chur-
rea
chill:
Pregedintele a spus civa provoca rizboi, dar nu-l va declara, ;i ci
va deveni din ce in ce mai provocator. Dacl germanilor nu le convine,
n-au decAt si atace fortele americane.
Flota Statelor Unite ocupi mla citre Islanda.
Ordinele presedintelui citre escorta acestor convoaie au fost si
atace orice vas care se apropie, chiar daci se afli la patru sau cinci
sute de kilometri depirtare fati de convoi...
Trebuie si facem totul pentru a forla un ,"incidenf'.
Hider se va contrûnta cu dilema fie de a ataca convoaiele 9i asffel
de a infrunta flota Statelor Unite, fre de a se rekage, permitAndu-ne
astfel ,yictoria in bitilia din Atlantic. Near li de foios ca, hr gase sau
opt siptimAni, si-l provocim pe Hitler, ironizarrdu-l i:u hceasta alegere dificili".
Dar Hit-ler incerca. si evite o confruntare cu Statele Unite" ,,l"ea

spus comaudantilor de nave ia sfAr"gitul lunii iutrie (1941) sd e',vite incidentele cu Statele linite atAta timp cAt campania din est (raz,boiul impu
[iva Rusiei) este incd in desfasurare. ". O luni mai tirziu, aceste ordine
crau inci valabile."
Churchill chiar i-a scris lui Itoosevelt drrpi ce nava gennana Bis'
marckascufundat nava britanica -Flood, recornandfurdu-i in aprilie 1941

.....ca dacd o navi de rizboi americani descoperi nava Prinz Eugen
asffel inciden(escorta navei Bismarck) si tragi asupra ei,
"asigurAnd
neribdare,"'.
cu
atAta
pe
ii
a-steapti
Unite
Statele
tul
care
Hitler n-a fost la fel de precaut in alte probleme. Si-a atacat ,,ahata'',
Rusia, la 22 iunie 1941, degi Germania qi Rusia semnasera un tratat
prin care se obligau si nu-gi declare una alteia rdzboi.
Prin aceasti actiune, presiunea de a implica Statele Unite in nzboi
a crescut simtitor. Ia 24 iunie 1941, Roosevelt a declarat poporului american: ,,Sigur ci vom acorda orice ajutor posibil Rusiei".
S. i un prograun-american de acordare de imprumuhri a inceput, furntz?ndRusiei cantititi enorrne de materiale de ri"doi, toate pe credil
'Deci, cu Hifler atAt de preocupat cu rizboiul impotriva Rusiei si re
fluand si se implice intr-un rizboi naval cu americanii, Roosevelt a fost
nevoit s6-,si indrepte atenfla inapoi citre Japonia pentru incidenhrl de
care avea nevoie.
Urmitonrl pas a fost si acorde asistenli celorlalte fari, Angliei 9i
Olandei, penht a impune un embargo asupra liwirilor de peffol citre
Japonia, intro incercare de a forfa un incident care si permiti Statelor
Unite si inffe in razboi.

Japonia, ca insuli relativ mici, neav6nd o industrie petroliera semnificativi, era nevoitl si caute petrol ln alti parte, si acesta'a fost motivul propunerii embargouiui. Prin aceasti ini$ativi a fost provocat incidentul cu Japonia. Foshrl presedinte Herbert Hoover avAz:t' 9i el maSina3ile care au provocat intrarea rtrlzboi, gi a prevenit Statele Unite
in august 1941: ,poporul amedcan ar febui si ceari insistent Congre
sului si stopeze implicarea treptati a Statelor llnite intr-un razboi ne-
declarat.,."
Dar Congresul n-a ascultat.
Presedintele Roosevelt n-a ascultat nici acuzatiile congresmanului
.activitifle
Martin Dies, preqedintele comitetului House privind
anti-
americane. Pane in august 1941 ,,comitetul Dies a adunat deshrle dovezi care au conflrmat suspiciunile pe care lea ascurs ltebazaimaginii
publice. Era clar ci japonezii se preglteau si invadeze Pearl Harbor
si ci se aflau in posesia unor inforrna$ militare de importanlivitalii'Aceste infonnafi au fost aduse la cunogtinta adminisfrafei Roose
velt de congresmanul Dies in persoani. Dar era deja a doua oari cAnd
Dies apela la Roosevelt penht a-i comunica intentiile japonezilor de a
ataca Pearl Harbor: ,,[a inceputui anului 1941, comitetul Dies a intrat
in posesia unei hirti strategice care a dovedit clar intentiile japonezilor
de a ataca Peari f{arbor. Fiarta sfategicd fusese pregititi de Departamentul imperial zrl Japoniei de inteligenfi militad".

Dies i-a dat un telefon secretarului de Stat Cordell Hull, care avorbit
cu presedintele Roosev. elt.
Congresma4ului Dies i s-a spus si nu faci public documentul, iar
administratia Roosevelt n-a ficut nimic.
(in aprilie 19&, cend Dies a comunicat publicului american desco
peririle lui, a adiugat acest comentariu: ,,Daci cineva se indoiegte de
veridicitatea si acuratelea acestor declarafli, voi fi fericit si-i aduc dovezi
concludente".)
Tot in august 1941 noul produs al cartelului I. G. Farben a fost tes
tatpentru prima datipe oameni. Produsul se numeaZyklon B'gi unna
si fie folosit penhu exterminarea eweilor gi a celorlalS de$nu$ din lagdrele de concentrare.
in teatrul din Pacific, mesajele de rizboi ale Japoniei fiind citite'la
Washington, japonezii au ordonat spionilor lor din Pearl Harbor sa raportezehanewele navelor -si, mai tArziu, tipul 9i localizarea exacti a
navelor din poft.
CerereaJaponiei,pentru mai multe informa$i despre ce se indmpla
in Pearl Harbor a fost urmati, in 16 octombrie 1941, de demisia cabine
tului prinhrlui Japoniei. Acestor demisii l*au urrhat demisiile administratiei'militare a generalului'hjo 9i a catrinehrlui siu. Toate aceste acfuni au fost interpretate de guvernul american diept un pas hotarAt
Harbor.
spre
' ' rizboi, dzr inci nu se intamplase nimic ingrijoritor la Pearl
In duaaceea, Henry Stimson, ministrul lui Roosevelt de Rizboi, a
scris in jurnalul siu: ,,...gi asffel ne confruntim cu delicata problemi
a ingraclirii diplomatice, car e trebuie ficuti in asa fel incAt si fim siguri
ciJaponia cade in capcanl s,i face prima o miqcare greqiti - migcarea
de deschidere".
Stimson a fost nevoit si repete aceasti griji a adminisfa,tiei Roose
velt cand a depus mirturie in fata comisiei care investiga incidentul
Pearl Harbor. Acolo.a spus: ,,Problema era cum s6-i manipulim (pe
japonezi) penhl a-i aduce in situalia de a trage prirnul foc, firi a ne
prea mult pericolului".

expune
'Japonezii
nu riiptndeau inci prin acel incident care si permiti Statelor Unite s[ contraatace, dar America era convinsi ci pptea si se
intample in orice c1ip5. De exemplu, secretarui de Stat cordell f{uli i-a
spus lui Roosevelt la 7 noiembrie 1941 ci prbvedea ,,toate posibilititile
tn cazul unui rizboi prematur cuJaponia".
Japonia 9i-a continuat eforhrrile de a nu intra in rdzboi cu Statele
Unite si si-a insircinat ambasadoml de la Washington sA semneze un
tratat de neagresiune cu secretatul de Stat. La22noiembrie 1941, ja-
31
ponenii-au scris ambasadorului lor lntr-o telegrami: ,,FI tot ce-[ sti
in puteri, nu economisi nici un efort si incearci si ajungi la soluf,a pe
care o dorim".
Dar degiJaponia incerca si evite rdzboiul cu Statele Unite, japone
zti erarincurajati de o sursi necunoscuti si atace Statele Unite. ,,la
17 mai 1951, in cptidianul din New York Daily News a aplrut un articol scris de corespondentul lor de la Waihington John O'Donell, pre
zentinddiferite rapoarte ale serviciilor secrete din orienhrl indepSrtat,
depozitate laWashington. Printre aceste documente eraul? 000 de
mirhrrisiri ale spionului sovietic Richard Sorge"Sorge era un spion sovietic infilfat in ambasada Germaniei din
Japonia, care avea misiunea de a-i convinge pe oficialii iaponencaJaponia nu ffebuie si atace Rusia, ci si inainteze spre sud, cu riscul unui
rhzboiimpotriva Statelor Unite. ,,Cand (Sorge) a informat Ikenilinul
in octombrie 1941 ce japoneri intenf,onau si atace Pearl Harbor in
termen de 60 de zle, ...a primit felicitiri pentru raportul siu 9i i sa
comunicat ci Washingtonul - Roosevelt, Marshall, amiralul Stark 9i
a$i - a fost informat despre inten$ile japonezilor."
lAz1noiembrie 194I, mncand flota japonezi a pornit spre Pearl.
Harbor, pregedintele Roosevelt a convocat o gedinli cu diferif membri ai cabinehrlui: Stimson, I(nox, Marshall;i amiralul Harold R Stark.
Conform mirhrriei lui Starh ,,presedintele nea comunicat ci este foarte posibil si fim atacati, poate chiar lunea viitoare, cicijaponezii sunt
reiunoscuf,-pentru tactica lor de a atacafir|avertisment". ,,In pofida
riscului de a-i lisa pe japonezi si ftagi primul foc, neam dat seama ca
pentru a avea sprijinul necondif,onat al poporului american era de pre
ierat si ne asiguiim ci japonezii vo,r acFona in acest mod, in aqa fel
incAt s[ nu mai existe nici o umbri de indoiall cI noi am putea fi

agresorii."
I-a 26 noiembrie 1941, ambasadaJaponiei laWashington a ffimis
urmitorul mesaj laTokyo: ,,Hull a spus... imi pare riu, dar nu putem
fi de acord (cu propunerea Japoniei de semnare a unui fratat de neagresiune)".
Serviciile secrete britanice, care aveau agenti in interiorul agen!ilor diplomatice ale Japoniei in Statele Uhite, au interpretat telegrama
din 26 noiembrie ca insemnAnd ,,negocierile japoneze sau anulat. Seragteapti initiativa in doui siptdmAni".
viciile
.Iar militare
Roosevelt 9i Departarnenhrl Armatei stiau asta, cici ,,...un ofiler
foarte impor|ant din sewiciul de informaf;i al armatei, aflat in misiune
in Orientul indepirtat in 1941... a aflaldespre planul Yamamoto de a
'"
lmoerialismul Noii Ordini Mondiale
trimite o echipa de forta care si atace Pearl Harbor si a trimis trei me

saje separate laWashington dezviluind aceasti inJormatie, dinfe care
cel putin doui au ajuns in dosarele armatei cu mult inainte de atacul
de la Pearl Harbor".
In cele din urma, in disperare de cawh, guvernul japonez a trimis
un mesager la ambasada Japoniei din Washington, in 6 decembrie
1941, pentru a le ffansmite si inceteze toate negocierile cu guvernul
american. Dupd ce mesajul a fost interceptat de guvernul american,
decodificat si kimis lui Roosevelt se zice cd acesta ar fi spus:,,A.sta
inseamni rlzboi".
fimis laWake (Island) cu portavionul Enterprise, trei contratorpiloare

mari gi noui disfugitoNe.Ia 5 decembrie, amiralulJohn E. Newton a
fost trimis la Midway cu portavionul lexington, trei crucisitoare mari
si cinci contratorpiloare. Portavionul Saratoga a fost trimis pe coasta
Pacifcului..."
Amiralul Husband Kimmel, comandantul forfelor navale din Pearl
Harbor, il invinuieste clar pe pregedintele Roosevelt pentru pregatirea
inadecvati a fortplor din Pearl Harbor: ,,N-am fost pregiti,ti la Pearl
Harbor pentru ci planurile pregedintelui Roosevelt cereau si nu fie
trimiS nici un mesaj care si alerteze flota din Hawaii'.
Deputatul Oliver Lyttleton, rnembru in cabinetul de razboi al lui
Roosevelt stia ciJaponia urma sd atace Statele Unite, dar inci nu se

intAmplase nimic care si alarmeze fortple americane din Pearl Harbor.
Iai laZ decembrie 1941, Japonia a lansat un atac ,,surprizi".
Fortele americane nu erau pregitite penhrr atac. Iar fortele agresoare japoneze aveau ordin si se intoarci in Japonia daci descoperi
weun sernn ci americanii fuseseri averizaf .
Cand fortele japoneze at atacat Pearl Harbor, au raporlat ci avioanele americane nu reupeau si decoleze.
Acest lucru se intAmpla deoarece avioanele americane fuseseri grupate in cercuri, cu elicele spre interior, in urma unui ordin al pre$edintelui Roosevelt. Sa raportat ci Roosevelt ordonase ca avioanele si fie
grupate asdel penffu ci se temea de ,,acte de sabotaj" impofiva avioanelgr gi lua mdsuri penhu a le proteja.
IntrucAt avioanele nu au ,,marsarier", gruparea lor in acest mod
ficea extrem de dificili iegirea rapidi din cerc si ridicarea in aer. Un
critic al asezlrii avioanelor in cercuri. Henry Elmer Barnes. a scris:
,,ingremddirea avioanelor in cercuri, aripe hngi aripi, lear lisa foarte
expuse in cazti unui atac aerian negteptat".
Un alt aspect bizar a fost componenta flotei ancorate ln Pearl Harbor
in momenhrl atacului. Flota din Pacific consta din nolri nave de lupti si
frei portavioane, plus o multime de nave mai mici. In timpul atacului,
japonezii au scufundat sau au avariat grav opt nave de lupti, dar nici
Churchill,
la
a declarat
inffo adresi citre Camera de Comer.t a Americii
1944: ,+{merica a provocatJaponia in asemenea

incAt japonezii au fost forta! si atace Pearl Harbor. Ar fi o iro
Inndra, 1a24 iunie
misuri
nizarelaadresa istoriei si spunem ci America a fost forfati sA intrb in

rhzboi".
Consfiul Relitiilor Exteme a scris un articol in publica$a sa numiti
ForeignAffaksin ianuarie l974,cNe era de acord cu Lyttleton. Attico
lul spunea ci ,,atacul japonez de 1a Pearl Harbor a tar'At inf-adevir Statele Unite in cel de-al doilea rdzboi mondial, dar adminisffa$a Roose
velt hotirAse cu un an gi jumitate mai deweme s4 rigte tntr.atearnrazboi, penhu a preveni instaurarea domina$ei totalitariste in infeaga
Europi".
Aga ci, la B decembrie 1941", pregedintele Roosevelt a cerut Congresului si declare rizboi Japorliei, afirmdnd ch nua de 7 decembrie
1941va rimane in istorie ca..o zi a infamiei".
Deci cAnd Roosevelt s-a adresat na$unii prin discursul siu din
Congres, a mintit cAnd a declaral ,,Nu ne place -;i nu wem si ne
implicim *, dar suntem implicaf, si vom lupta cu tot ceea ce avem la

dispozi$e".
un porlavion
Guvemul american a considerat ci portavioanele vor avea un rol

exfem de important in genul de rizboi pe carel estimau in teatrul din
Pacifc. Asa ci leau mutat afari din port, iar celelalte nave, mai puSn
imporNante, au fost lisate acolo. Navele de lupti puteau f, sacrificate
pentru ca majoritatea fuseseri fabricate inainte de primul razboi mondial, ceea ce inseamni ci erau vechi si uzate.
Impreuni cu por'tavioanele, guvernul lui Roosevelt a reffas navele
mai mici si mai mqbile, despre care stia ci sunt rnult mai eficiente inf-un rizboi pe api. ,,la 28 noiembrie, arniraiul William F. Halsey a fost
JJ
Roosevelt a cerut si a obfnut o Declaratie de Rieboi impofiva Japa

niei. Aurmat Germania, la 11 decembrie, cu o Declaratie de Rizboi impofiva Statelor Unite. Aceasti acfune era in concordanla cu termenii
Tratahrlui Tiipartit semnat mai deweme de Germania, Italia si Japonia.
AcFunile lui Roosevelt de planfficare a incidenhrlui Pearl Harbor
s-au soldat cu un cost ridicat. Liltima estimare a fost 2 341 soldati ame
ricani morfi si 1 143 rini$; optsprezece nave, inclusiv cele opt nave de
lupti, scufundate sau grav avariate; peste doui sute de avioane ale aviadei si marinei distrlse sau inutilizabile si saizeci gi opt de civili uci9i.
Pentru aceasti asa-zisi nepregitire de la Pearl Harbor, amiralul

Kimmel a fost eliberat din functie si a iesit la pensie in 7 ianuarie 1942.
WII HELM VON ANGELSDORF
t,l
pr
I )r rp;r lrr rr rit r;rr r.lr llzlx rir rh ri, (irrrgrcsul a investigat cauzele lipsei de
r';i;rlrr c r h, l:r I l,:u I I l;rlbol'. Cloncluziile sunt extrem de relevante:
L Al;rcrrl rrrr a [os[ provocat de America;

2. Nu s-a girsit nici o dovadi ci presedintele, secretarul de Stat, ministr-ul de Razboi, secretarul Marinei, ar fi provocat atacul;
3. Guvernul american a licut toate eforturile pentru a evita razboiul
cu Japonia;
4. Atacul a fost cauzat de esecul armatei si marinei de a detecta fortele ostile si
5. Gregelile ficute au fost erori de judeca6,
cinilor de serviciu.
'
.si
nu nerespectarea sar-
Llltima concluzie inten$ona aparent si-i elibereze pe cornandan$i

fortelor armate de responsabilitate, penfu a nu fi adu_si in fata crrrtii
martiale. Amiralul Kimmel gi generalul Walter C. Short, comandanfli
fortelor arrnate din Pearl Harbor, au pledat continuu pentru judecarea
in fata,cur,tii marfale, pentru a-si salva reputaFa, dar nu Ii s-a acordat
acest
drepl
Amiralul Robert Theobold, comandantul hrturor conkatorpiloare

lor din Pearl Harbor, a scris o carte intitulati Srcretul final de la Pearl
Harbor, in care lsi expune concluziile despre atacul ,,surprizi":
1. Presedintele Roosevelt a for.tat Japonia gi a momit-o
si inceapi
ostilititile lnAnd flota Pacificului in apele hawaiiene, ca o invita$e la

atac;
2. Planurile de a folosi Pearl Harbor ca momeali au inceput in iunie
1-940;
3. Razboiul cu Japonia insemna rizboi cu Germania si

4. Roosevelt, Marshall gi Stark stiau despre Pearl Harbor cu 21 de
ore inainte de atac.
Dar, in pofida tuturor dovezilor ci intentia japonezilor de a ataca

Pearl Harbor era cunoscuta de Roosevelt gi de consilierii lui cu mult
inainte de incidentul propriu-zis, existi inci persoane care sustin ci
guvernul, si Roosevelt indeosebi, nu stiau nimic despre asta.
Unul dintre ace$ti sceptici este Walter Scoff, care scrie seria de
intrebiri 9i rispunsuri numiti ,,Parada personalititilor" in revista Parade.l-a intrebarea: ..Este adevarat ci Franklin D. Roosevelt stia ci
Japonia intenSona si atace Pearl Harbor in cel deal doilea razboi mondial?" domnul Scott a rispuns: ,,Fals".
Deci America a intrat in rizboi pe doui fronturi - impotriva Japo
niei in Pacific si impotriva Getmaniei in Europa.
Exact cum olanifcase!
3.
TRADAREA COMTJMSTA
Intrarea Statelor Unite in rhzboi era uurrr ysaliratA. Dupi ani de

Ale de planuri si comploturi din partea guvernului arnerican, soldaSi
fortplor armate americane er.au condamnati la o lupti pe viati si pe
moarte in doua mari teafe de razboi.
ianuarie I942,cele douizeci si cinci de natiuni care declaraseri rizboi Germaniei si Japoniei au semnat o ,,Declara$e a Natiunilor
Unife' (sublinierea noastri), care stipula ca nici una dintre natiunili:
semnatare si nu incheie separat armistitiu sau pace.
CAnd generalul Douglas MacArthur a fost numit comandant suprem al forfelor armate din teatrul din Pacific, a fost numit ,,Cornandanhrl Nafrunilor Unite n Facificul de Sud" (sublinierea noasffi).
Deci devenea evident scopul real al rdzboiului: si dea lumii un guvern mondial: Nafiunile Unite.
Al doilea scop al rizboiului a fost ca Rusia si-si extindi imperialis
mul in tirile Europei de EsL Acest al doilea scop a devenit clar in iunie
I942,'cind Churchill si Roosevelt au amAnat o invadare a Europei de
cike forfele Aliate planificati pentru 1943 cu lnci wr an, adici pentru
1944. Aceasti intArziere a avut ca efect mai mult timp pentru ca Rusia
sa avanseze dinspre est, asigurAndu-i asffel controlul asupra drjlor est
europene, pe care le-a ocupat cu fort,ele sale armate, in deplasarea ei
l1
'
cAtre vest.
in plus, aceasti migcare frebuia jusfficati prin tacticile de rizboi;

cu alte cuvinte, rusilor li s-a permis si instaureze comunismul in firile
est-europene sub masca rizboiului. IntrucAt Rusia se deplasa dinspre
est mai incet decAt se anticipase, Alia$i au fost nevoif si-i acorde mai
mult timp; de aici, amdnareainvaziei in Europa de Vest.
Senatorul Joseph McCarthy a afibuit aceasta decine secretarului
de Stat George Marshall ,$m ajuns acum la cea maisemnificativd de
cizie dn razboiul european: decina lui Marshall... de a se concenfa
asupra Frantei si de a lisa tot Esflrl Europei armatelor rosii":
Un alt eveniment care a avut loc in timpul razboiului pare si indice
ci aceasti intemretare a deciziei resoective este corecti.
lf,
WII
III I M VON AI/GELSDORF
Irr l,r lrrr,r,',r,;r,rrrlrl l!t.l'1, ,,r,';rltrl WillrelmCanaris,sefulserviciil,rr,r r r' lr !:r nr,lr(., ;t ;rvrrl o irrlr"cvedere cu George Earle, atasaful
l\ l,rr ir, | .rr r{,r r( ,rrrr. llr Is(lrrrbul, in Turcia. Amiralul Canaris a venit si
I r't1,r t(.r(' pr r.r l;rrrrir loftelor armate gerrnane. A declarat ci se intele
,,(.r,(. ( u ;rlti rrsponsabili germani pentru
a-l asasina pe Hitler. Dupi
rrrrlt'plirrirca acestui lucru, ar fi preluat conducerea Germaniei, si s-ar

Ii lrrcdat Aliatilor cu o singuri conditie:
Sovieticii si nu intre in Europa centrali.
Domnul Earle i.a trimis presedintelui Roosevelt o nota, intbrman

du-l despre propunerea lui Canaris.
N-a primit nici un rispuns.
Earle a mai incercat o dati, si de aceasti dati a primit un ,,scltesteml" din partea pre-sedintelui Roosevelt.
A9a ci Earle a luat avionul spre Washington. Roosevelt i-a spus ci
nu are de ce s5-gi faci griji, ci germanii se vor preda imediat dupi inceperea atacului planificat in Europa de Vest.
Earle a fost foarte dezamigit si s-a intors la Istanbul. I-a comunicat
lui Canaris reatltatele inbevederii 9i acesta sa intors in Germania, unde
se aflase despre el gi ceila$ cornplotigti la adresa vietii lui Hitler, care
au fost fie spAnzurati, fie impuscziti penhu eforfurile lor de a slc;urtarlzboiul 9i de a preveni expansiunea rugilor in Estul Europei.
Daci Roosevelt ar fi acceptat oferta lui Canaris: ,,...rizboiul s-ar fi
putut termina in 1943. Nenumi.rate vief, ar fi fost salvate si, cel mai
important, Alia$i n-ar fi inlocuit o ideologie periculoasi cu dlta. Hoar.
dele sovietice ar fi fost oprite la C-ranila polonezi. infeagu harti a Europei ar fi aritat alffel".
Earle sa intors in Statele Unite. A scris: ,.M-am hotirAt s6-mi fac
cunoscute unele pireri si observatii despre aga-zisii aliati, sovieticii,
pentru a spune poporului american ce se intAmpli de fapt. Lam contactat pe presedinte in legituri cu aceasd intentie, dar- a reactionat dur
si mi-a interzis clar sa-mi fac publice opiniile. Apoi, am fost n-imis, in
calitatea mea de ofifer de Marini, in Samoa, in Pacificul de Sud, cu indatoriri de serviciu".
intr-adevir, Earle a fost avertizat de fiica lui Roosevelt intr-o scrisoare ,,...ca daci isi va duce la indeplinire planul de a critica si comenta public miscirile sovieticiior, va fi judecat sub hcuzatia de tridare".
Este pacal ca Roosevelt a intoprelat .,miscarile sovieticilor", miscarea trupelor sovietice in statele est-europene, drept un semn ci r\zboiul va lua sfArsit, asa cum au dovedit lipsa de reacFe a presedintelui
m pe ri al i sm
ut
oii' Ord i ni M ond ial e
Roosevelt in cazui Canaris si scrisoarea liicei salb in cazul Earle, penfru

acestor fi.i nu doreau ca ele si fie ocupate de rusi. Acest
lucru a fost evident cAnd milioane de patrioti pur si simplu sau solida-
ci locuitorii
izatcu kupele germarie, incercand si impiedice inaintarea rusilor in

tara respectivi.
Asa ci Roosevelt i.ar fi putut ajuta lntr-adevir pe ace-sti patrio! si-si
elibereze fara de comunisti, ajutAnd grupul Canaris, iar Earle arfi fost de
mare ajutor aducAnd aceste chestiuni la cunostin!4 publicului american.
Dar n-a fost si fie, iar tirile est-europene au fost ocupate de comunigtii rugi, spre disperarea milioanelor de pafrioti. Roosevelt a contifluat
si sprijine guvernul rus la sfArgitul rizboiului, garan6nd ocuparea aces
tor natiuni prin acorduri incheiate la conferintele de rizboi cu conduci:torii guvernelor aliate.
in februarie 1945, Roosevelt sa intAlnit cu Iosif Stalin laYalta,la una
dintre conferintele de razboi, desi didea sefirne ci e grav bolnav. MulS
cred ci Roosevelt suferea de cancer, inclusiv medicul lui personal. Un
articol dintro revisti afirma: ,,inci din aprilie 1944 medicul CaseiAlbe,
viceamiralul Ross Mclntire, a inceput si minti sistematic in legituri
cu starea presedintelui si, poate din cauzi ci raztroiul se deslisura avanlajos penhu noi, presa nu l-a asaltat la modul serios".
In 1979, dr. Harry S. Goldsmith, un chirurg de la Dartrnouth care
shrdiase slarea medicali a lui Roosevelt, a anun{at ci, dupi pirerea lui,
Roosevelt suferea de cancer la data mortii sale in urma unui atac de
inimi in 1945, desi se rapoftase cd starea sandtifi lui era buni.
Franer Flunt, autorul cfuti Douglas Mac,4fthw, a declarat ci mo

tivul pentm c'are medicul lui Roosevelt mintise poporul american cu
prir,'ire la starea sanltitii presedintelui era ci Roosevelt avea un motiv
putemic de a supravietui dupi terminarea rdzboiului. Motivul era ci
lui Roosevelt i se oferise presedintia guvemului mondial, a Natiunilor
Unite, care urma sa fie creat la sfArsitul rizboiului: ,,Bolnavul si iresponsabilul de Roosevelt... mintea lui deja afectati sa inflamat la ideea grandioasa a unui Stat Mondial pe care si-l conducd..."
Deci cand Roosevelt sa intAlnit cu Stalin laYalta, i-a oferit lui Stalin
orice dorea, ca gest fali de comunisti ca intr-adevir ii ajuti si. ocupe
aceste tari. De exemplu, la Yaita lea dat msilor, in afari de tirile euro
pene: portul Arthur din Marea Galbeni, portul Diren din Insulele Ku-
rile, Mongolia Exterioar-i si jumitatea sudici
Insulei Sakhalin.
Majoritatea acestor teritorii fuseseri ocupate de celdlalt aliat al Americii in timpul celui deal doilea razboi inondial - China.
ill
WI
LIl ELM VO N AII GELSDORF
r\rrlr;r';;rr h rt ul ;rn r('r it ;rrr Willirul C. Bullitt, dupa ce a descoperit ce

',,rrrrl,irrr;rl;rl hr Y;rll;r,;rsl)us: ,,Niciodatiun-presedinteaiStatelorUnite
rr ,r ';r'rr u url r u r rkx'rrr rrcnt atAt de inutil, rusinos gi poten$al dezonoranf'.
lrr yrlrrs, ltoost:velt a dat Rusiei trei voturi in viitoafeaAdunare Ger rt'r ;r[r ;r Nirtiunilor Unite (un vot penfrir Bielarus, unul pentru Uniunea
Sovicticii gi unul penffu Ucraina), desi toate celelalte natiuni, inclusiv
Stltclc Unite, aveau un singur vot fiecare.
Roosevel! infebat despre problema celor trei vohrri acordate Rusiei, a rasprurs: ,,Sliu i[ n-ar fi febuit si fac asta. Dar eram atAt de obo
sit, incAt au licut ceau vmt din mine".
Dar Roosevelt n-a fost singurul care a dat firile europene rusilor.
Srilston Churchill, conform documentelor ficute publice in 1973, a fost
de acord ,,. . .in IgM cu dominatia sovietici asupra Poloniei in schimbul
susFnerii intereselor britanice in Orientul indepirlat si in Mediterani
de cifre Iosif Stalin".
Este ink-adevlr ciudat ci Churchill. cel care a consacrat termenul
,,Cortina de Fier".penffu a descrie zidul creat in jqrul Europei de Est
de catre comunigti, a contribuit si el la consluirea acestui zid. kr cartea
sa Triumf gi tragedie, Churchill insu_si a confirmat ci a contribuit la
consfuirea Cortinei de Fier. A scris: ,,I-am spus lui Stalin: "Hai si ne
intelegem. Cum ar fi ca tu si domini 90% din RomAnia, noi sI dominim 90% din Grecia gi fiecare cAte 50% din Iugoslavia?" Am scris pe o
bucata de hArlie:
RomAnia: Rusia
Grecia:
9070,
alfi
10%
Marea Britanie 90%, Rusia
10%
Iugoslavia: 5G50
Ungaria:
Bulgaria:
5G50
Rusia 75%, aryizs%o
Stalin a luat un creion si a bifat apisat, apoi mi-a dat hArtia inapoi.
Sa stabilit in mai putin timp decAt f,-ar lua dumitale si te aqezi".

Dar donarea Europei de Est rusiior comunisti n-a fost doar opera
acestor doi indivizi. Au fost implicati gi alfii. De exemplu, decizia de a
le pennite msilor si ajungi la Berlin inaintea americanilor, garantAnd
asffel conkolul comunigtilor asupra unei pad din acest orag inrportant,
a fost responsabilitatea comandantului suprem al Aliatilor, generalul
Dwight David Eisenhower, conform unui document militar facut public in 1970.
insi responsabilitatea globali pentru crearea lagfuului comunist
in Europa de Est rimane exclusiv a administratiei presedintelui Roose
velt, care a dorit sd-i sustini pe rusi cu orice pret. la 8 martie 1944
m pe rial i sm
ul Noii
Ordi ni Mond iale
Roosevelt a spus: ,,Cred ci rusii gunt cAt se poate de prietenosi. Nu

sd puni mdna pe reshrl Europei. Eu personal crOd ci temerile exprimate de mul'[ dintre cei de aici, ci rugiivor incerca si domine
incearci
Europa, nu sunt intemeiate".

Si conform ambasadorului Bullitt, Roosevel[i.a spus: ,$m o binuiaH d Stalin... nu doreste nimic altceva decit siguranli peniru lara lui,
si cred ci daci fi dau tot cemi sti in puteri, si nu-i cer nimic in schimb,
nu va incerca si anexeze nimic si va munci pentru o lume a democratiei si a p6:cii".
Nu se -stie de ce Roosevelt a avut o asemenea incredere deplasati
in comunishrl rus Stalin, dar se stie ci Roosevelt qi Eisenhower au fost
de acord cu repatrierea for,tati in Rusia a aproximativ sase milioane
de oameni, dinte care multi au fost torhrrati sau ucisi tlup.a ce au ajuns
la destinafe.
Doi rusi czre au scris despre aceasd decine abominabili a liderilor
americani sunt Nikolai Tolstoi si Aleksandr Soljenitin. Americanii au

numit repatrierea ,,Operatiunea Tractiune sub Chili", dupi forma de
pedeapsi sau torhrri navali prin care victima este tArAti sub chila unei
nave, cu o franghie legati de trup.
Cei gase milioane de indivizi nu erau numai soldati care luptaseri
de partea germanilor impotriva rugilor, ci prinfe ei erau de asemenea
femei si copii.
700 000 dintre repatria$ erau soldaf, care luptaseri sub comanda
locotenentului-general Andrei Masov, un ofiter sgvietic excepf,onal pi
unul dinfe eroii bitiliei de la Moscova din 1942. In aprilie 1945, gene
ralul Masov si-a condus fupele in liniile americane, pentru a se preda,
si apoi sau oferit voluntari si se intoarci in Rusla colnunisti si si incerce si izgoneasci guvemul bolgevic. Sj.au predat armele -si sau considerat prizonieri americani dg rizboi.
Vlasov a fost informat ca permisiunea de a taversa liniile americane
fost
refivatA, asa ci a ffebuit si le ordpne oamenilor lui neinarma$
i-a
sa se salveze fiecare cum poate. Majoritatea au fost repatriafl fo(at in
Rusia, unde au fost executaf. Generalul \4asov insusi a fqst predat de
o escorti americani trupelor sovietice si fimis la Moscova, unde, mai
tArziu, a fost executat.
Guvernul britanic nu sa purtat mai bine. In pofida declaratiilor contrare, peste 30 000 de cazaci, inclusiv femei si copii, condugi de gene
ralul P. N. Ikasnov, au fost dezarmati -si predafi armatei ruse. Multi dinfe ei au preferat si se sinucidi decAt si fie repatria! fortat in Rusia
comunista.
ll,
I )r'r.;r lt,,s<'vt:lt si churchill au fost cei care au luat aceste hotarari

rtrlibilcr cle a repatria milioane de rusi anticomunisti de a-i trimite
-si
l:r rno:ute siguri, generalul Dwight Eisenhower a fost cel care a initiat ,,operafi'nea Tiactiune sub chili", fira nici o mustrare de constiinti.
Moralitatea acestor decizii ale conducitorilor guvemeror victorioase Aliate de a trimite milioane de oameni la moarte srgurd in Rqsia a
rrrt
'
fost adusi din nou in lumina reflectoarelor in timpufprocesului lui

Adolf Eichmann, un ,,criminal de rAzboi" gernafl judecat pentru knplicarea sa in exterminarea a milioane de europeni in lagirele de concentrare ale regimului nazjst.
Tiibunalul israelian care l-a judecat peBichmann a sesizat ci: ,,Res
ponsabilitatea legali si morali a celui care isi trimite victima la moarte
nu este, dupi pdrerea noastri, mai mica, poate fi chiar mai mare decdt
responsabilitatea celui care isi omoari propriu-zis victima,.
Un alt exemplu al perfidiei Rusiei a amt loc in timpul r.izboiului, in
iulie 1944, cind generalul polonez Bor-Komorowski a adunat o armati

de 250 000 de patriofl polonezi care agteptau ca ru,sii si ajungilaVarsovia penhrr ca, impreuni, si-i infrangi pe germani. Germanii s-au
reffas cdnd rusii au inaintat spre vest dupl.bitdlia de la Stalingrad, iar
Rusia a ajuns la firmul fluviului Vistula, flLviul care trece prin fargovia.
Armata generalului, descrisi ca cea mai eficienti armati de rezis
lenfa din Europa, a agteptat un semn de la rugi inainte si atace trupele
gerTnane.
Generalul a interceptat o transmisie prin radio, in polonezi, de la

Moscova, din partea lui Molotov, un reprezentant al guvernului rus:
,,Poloni4 wemea eliberirii a sosit. Polonezi, la arme! Transformati fie
care cimin polonez infro baricadi impohiva invadatorilor Germanii).
Nu avem timp de pierdut!"

Generalul, creztnd ci rusii intentionau sd intre in Varsovia. a dat
ordinul de rebeliune impotriva germanilor. ,,Toati afacerea a fosl desigur, o capcani nemiloasi tipicipenhu Stalin. Rugii si-au oprit inaintarea. stalin a refuzat si permid avioanelor sd aduca proviziile de care
aveau atAta nevoie rebelii... In doui luni, armata polonezl de rezistenF (sub comanda generalului) a fost anihiiati in infegime. Aceasta
fusese, desigur, intentia nigilor."
Insi acesta nu este singurul exemplu al actiunilor barbare ale guvernului rus, care, bineinteles, au ajuns la urechile lui Roosevelt.
Aleksandr Soijenitin, rusul care a fugit in Vest in 1960, a fost capitan
in annata rusi i' tirnpul rAzboiului. El a mirturisit ci, atunci candlusii
au intrat in Gennania,
toli stiam ci, daca fetele eruu nemtoaice, puteam si le violim si apoi si le impuscim".
,,
41
Aceasti violare a femeilor gerrnane a fost rezultatul manifestelor

de propagandi rusesti date soldatilor rusi in timpul razboiului, pe care
scria: ,,Ucide[! Nimic din Germania nu este nevinovat nici cei.in viati,
nici cei ce nu s-au niscut inci. Asculta$ cuvintele tovarisului Stalin si
sfiviti penffu totdeauna bestia fascis6, inca din leagin. Shivi$ mandria
rasiali a femeilor gennane. Lua!-le ca pradi legitimi. Ucideti, bravi
solda$ ai armatei sovietice victorioase!"
Dar siluirea femeilor gerrnane n-a fost singura crimi a armatei so
vietice. Rugii au pridat si au jefuit ,,Rugii. . . au mahrat populafa intr-un
mod care n-are egal din zilele hoardelor asiatice".
Acesti solda$ se aflau sub comanda aliatului,,cAt se poate de prietenos" al presedintelui Roosevelt - premierul Rusiei, Iosif Stalin.
43
Japonia progresase pAni la punctul in care infrAngerea ei era doar o

problemi de timp qi ribdare".
4. D(PERIMENTT]L HIROSHIIVTA SI
PUTEREASOVIENCA
In 1945 rizboiul incepuse si se linisteasci. Dar rizboiul nu

minat atAt de repede cAt ar fi putul
Japonezii au incercat
si incheie rizboiul la 14 februarie
s-a
ter-
1945, cand
guvemul american a aflat despre eforturile lor de a se preda dinfr-un

mesaj decodat infre guvernul japonez gi cel rus. Dar guvemul american nu era pregitit si accepte eforhrrile Japoniei de a incheia rizboiul.
,,Marshall (George Marshall, gef de stat-major al armatei) a spus clar
ci nu are incredere in propunerile
de pace ale Japoniei."
Aceste propuneri de pace s-au repetat in iunie 1945, cand Rusia a

primit un mesaj ciJaponia este gata si incheie rizboiul. Aceste mesaje au fost iarisi interceptate de guvernul american, dar nu sa intreprins
nimic in acest sens.
Motivul refuzrluiAmericii de a incheia rizboiul a devenit evident
la 6 august 1945, cAnd Statele Unite au detonat prima bombi atomici
la Hiroshima, in Japonia. Avidtia americani a incercat si avertiz,eze

oamenii din oras cb acesta urma si fie distrus, cici a aruncat 720 000
de flufurasi in oras, pe care scria ci Hiroshima va fi ,,...gtearsi de pe
fafa Pimantului daciJaponia nu se predl imediaf'. Mu$ au pirisit oragul, dar s-a estimat ca au mai ramas aproximativ 250 000 de oameni.
Decina de a declan.sa cea dea doua bombi a fost luati: ,,Nu s-au
intunit sedinte la nivel inalt pentru a discuta necesitatea lansirii celei
dea doua bombe, nu sa ficut nici o incercare de a determina daci prima bombi sau infarea Rusiei (Rusia a declaratrazboi Japoniei la B august 1945) in conflict a fost cea care a gribit intenfla Japoniei de a se
preda."
HarryTruman, care a devenit presedinte dupi moartea lui Roose

velt, in L2 aprite 1945, a spus, dupi ce prima bombi a fost aruncati la
Hiroshima: ,,...acesta e cel mai mare eveniment din istorie".
Au existat inalS responsabili in guvemul american care au conside
rat ci nu era nevoie de nici o bomba in Japonia. Unul dintre acestia,
amiralul William l,eahy, a spus: ,,Eram ferm convins ca razboiul cu
Existi speculatii cu privire la motivul selectirii celor doui orage,

Hiroshima si Nagasaki, drept $nte ale celor doui bombe atomice, mai
ales ci nici unul nu era, in principiu, obiectiv militar. Un autor oferi
urmltoarea explicatie: ,,Hiroshima si Nagasaki ...erau cele mai importante cenfe din Japonia ale unei popula{i cre-stine".
Existi dovezi ci inainte de lansarea bombelor inJaponia, pregedintele Rooseveltar fi ezitat cu privire la utilizarea acestor arme extrem
de distructive si puternice asupra unor oameni nevinovqti. ,,Pre.sedintele. . . a pregitit un discurs pe anre sil Fnn de ziua lui Jefferson. Roose
velt intentiona si dezviluie lumii "pericolul pe care politicienii il vor
accepta drept inevitabil, distrugerea oamenilor nevinovati pentru a-si
atinge scopurile, iar savan['i se vor concentra asupra mijloacelor .si vor
ignora rezultatul cercetirilor,,."
Oricum, Roosevelt a murit inainte de data respectivi, aga ci lumea
nu va sti niciodati ce urmiied de fapt priri diel discurs.
Este interesant si remarcim ciJaponia nu a atacat niciodati Rusia
in timpul rizboiului. Rusia era aliati cu Statele Unite ln timpul celui
deal doilea rizboi mondial, deci inamica Japoniei. Nici Rusia n-a atacatJaponia inaintdde aruncarea primei bombe atomice. Este ciudat,
intrucAt Rusia a fost in rizboi cu aliata Japoniei, Germania, iar conform
termenilor Tratatului Tripartit despre care am vorbit deja ambele natiuni ar f febuit si-si declare tAzboi. Atacarea Rusiei de citre Japonia
ar fi avut rezultate dezastruoase in sensul aju$rii Germaniei din doui
motive:
1.
fu fi deschis gn
al doilea front pentru Rusia, care ar fi fost fo(ati

avea nevoie in rizpoiul cu Ger-
si-;i mute o parte din trupele de care
mania in rizboiul contraJaponiei, micsorAnd asffel presiunea exercitati asupra aiiatei Japoniei, Germania si
2. Ar f inchis probabil portul rusesc Madivostok, unde erau liwate
majoritatea materialelor de rizboi acordate de americani ca ajutoare.
Aceasti actiune ar fi ajutat Germania, intmcAt ar fl eliminat o mare
parte din proviziile de rieboi de care avea nevoie Rusia pentru a duce
rizboiul irnpotriva Gcrmaniei.

B august 1945 a fost data la cat'e Rusia a hotirAt in sfArsit si intre
inrhzboi irnpofiva Japoniei, lucru care se intAmpla la numai gase zile
de la predalea acesteia. Sa speculat cd motivul pentru care sa intirn-
plat asta
fost ca Rusia si parlicipe la impirtirea proprietitilor si valo
rilor japoneze dupi rhzboi,fiind inamica oficiald
a acesteia.
Unul dintre cei care au observat comportamentul sfaniu al guvernului american afostgeneralul George S. Patton. Avdzut deshrl pentru
a-si da demisia din armala, penhu a putea,,spune ceea ce weau" de
spre atitudinea de ,,cotrnunism moderaf' a Americii in timpul razboiului. Patton stia insi prea multe despre militirie pentru a putea pur gi
simplu si-si dea demisia -si si vorbeasci, intrucAt cei cu grade inalte,
desi in refagere, rimen sub conffol guvemamental. Aceasti subordo
nare fati de autoritatea guvernamentali include permisiunea lor de aqi
exprima opiniile despre subiectele nlei.DaczPatton isi didea demisia,
avea dreptul si spuni ce wea.
Patton a fost ferm impofiva celor intAmplate, mai ales a faphrlui ca
rusii au pus stipAnire pe Europa de Est, gi multi spun ca era hotirAt
si vorbeasci despre aceasd tridare comisi de guvernul american la
sfArsitul rizboiului.
Dar inainte de a avea ocazia si-si dea demisia, a murit in urma ranilor provocate de un accident de magini.
In 1979, un fost agent sub acoperire al Oficiului de Servicii Strate
grce (OSS), a dat un interviu in care a pretins ci i sa ordonat siJ omoare pe Patton. Acest agent era ,,...DouglasBazata, un veteran al serviciilor secrete, czre a spus ci i sa ofbrit un contact privind viafa lui Pal
ton, in 1944. Conform luiBazrta, ordinul de a "lcvi" i-a fost trimis de
nimeni altul decAt legendarul Oficiu de Servicii Sfategice, direct prin
(administratorul acestuia)
"Sllbaticul Bill" Donovan".
CindBazataa fost intrebat de ce a recunoscut public acest lucru
dupi atAfla ani, a spus ci,,...nu se simte prea bine si dore,ste ca poporul american si gtie adevlrul".
Ziarulcare a publicat acest interviu a pretins ci angajase ,,un profe
sionist care {a Nnlizeze interviul st Bazata, prin metoda Evaludrii Sfe
sului Psiholo[ic (Psychological Stress Evaluafor- PSE). Concluzia:
Bazatanu minte".
NemultumirealuiBazah bra ci, de.si incasase peste 10 000 de do.
lari pentru a-l omori pe Patton, nu era responsabil pentru moartea lui.
El a pretins ca stia cine l-a ornorAf sici Patton a fost omorAt de o dozi
de cianuri care i-a lbst administrati in spitaiul unde fusese internat
dupi accidentul de magini, si ci cianura l-a ucis; nu rinile provocate
de accident.
Cam in acelasi timp cu moartea lui Fatton, cel deal doilea razboi
mondial a intrat lntro perioada de acalliie. Dar tragicele eveniutente
ale rizboiului nu luasera incd sfArsit.
. Aliatii victoriosi au mutat sase milioane de sermani de la casele lor
lmperialismut Noii Ordini Mondiale

in Europa centrali si de Est. Cauzele acestei erpulzlri nu sunt nici acum
foarte clare, degi guvernele'Aliate au fost de acord cu mutdrea.
ln octombrie T9M,armatasovietica se deplasaprin statele esteuro
pene. Aceasti migcare sprevest ,,...a determinat o migrare masivi a
civililor germani spre vest. Intre patru si cinci milioane de persoape
au fugit... Milioane de germani au rimas in tari... Mari enclave germane... au rimas in zonele dinaintea rizboiului cu Polonia, in Ungaria,
Romania si Iugosiavia. Totugi, in.ultimii doi ani de rizboi a inceput o
politici aliati... privind... indepirtarea radicali a germanilor din Euro
pa centrali si de EsL la sfArsitul Conferinfei de la Potsdam (17 iulie 2 august 1945) s-a enunfat un protocol, iar articolul XIII al acestuia
autoizatrutsferarea germanilor din Est in ceea ce mai rimisese din
Reich (Germania)".
CAnd germanii au fost mutati cu forta din casele lor ,,s-au comis
acte irtcredibil de crude ;i sadice. Civili neajutora! au fost evacuaS din
casi cu bAtele, femeile au fost violate, birba$i au fost condamnaf la
munci forptA, mii de oameni au fost interna! in lagire in agteptarea
expulzirii..."
Dupi ce razboiul a luat sfArpit, Alia$i victoriosi au intentat procese
de judecare a crimelor de rizboi la Niirnberg. Umrl dintre cei condamnati pentru deportarea fortati a germanilor si pentru condamnarea altora la munci fofutA a fost Albert Speer, ministrul gennan al Armamenhrlui si Munihei. in cartga sa At treilea Reich din interior,speer
a scris: ,,Deportarea la munci fortati este, firi indoiali, o crimi intemational6. Nu-mi regret condamnarea, desi alte naf,uni au ficut aceleagi
lucruri ca si noi".
Alli au remarcat de asemenea ticilogia deportirilor si au incercat

si sesizeze guvernul Statelor Unite. Unul dinffe acestiab fost Robert
Muryhy, consilierul Statelor Unite privind Germania, care a scris De
partameritului de Stat al Statelor Unite: ,,VizAnd rriz,ena... gAndul te
poarti instantaneu la Dachau si Buchenwald. Aici se aplicdla scari,
rnare aceeasi pedeapsi... penhrr femei gi copii, sirmani, infirmi".
' Nimeni nu l-a ascultat, cu atAt mai putin Statele Unite, iar deportarea
a continuat. Tragedia e ci,,peste dou[ milioane de germani n-au supravietuit acestei mi$'ari forfate".
Rizboiul se terminase, gen"nanii fuseseri expulzati din noile lor
case, iar Europa putea incepe si se refaci dupi enormele distrugeri.
Au purut fi calculate costurile razboiului:
Peste 50 de milioane de persoane, dintre care 23 de milioane militari, reshrl civili, au fost ornordte, majoritatea in chinuri groaznice^
1FOOel30\ Ar OV MlfF\l\\Ar
lrlll l't'r ttt ttolt;;1ttt'rttt lr,l.'tr r ttr. i

-sArluqmilnistsluqeibslihoihsJrnl'-ll;ttl;krtltto) )rr;)r()lrrr,rlr.rr,.rt,l'r
sisubnocslznu[ssr:ilemsbsW.]hgdlAru;Lit'rttu; luL;t'rtt ,, ) tttlrrr,,,
-xs uc .lsibnorn iodssr seliob
"lAggfloc gq
eerr iz.snoilnsJni nils,. :srsolignivni srugnia Jaol l; l;iarril r; , r;l ) ) rr,

innrlsB ni eJzinumor rolfurqoce ssrssilsgr rdnsq slide'rovr;l iililrrto lrr
io71 .iodssr ilrizsrs Is roldgnivni Lnugniz zsmir A .JzsV gb r;tltxuil iz
ism ia iliieo ism smoJiule[hsJr.rq isnu se]srus]zni eirrnsq ms (iiJsitA)
flcASAIAL .a
blum ism lido'rni s e'rsf, srru .iJzissn sinsrrnsC lAosb smolslninsms

-rrslomem nu Jsrodslg s (fl1C) srnelxfl roliihlsfl fuiliano) ,$gI ni
nhq .efinp rolsJslZ Is lslZ sb lrnsmsilsqs0 rdneq IsiJnebftnoc mub
-omem nI .sssroC nib Iuiodsir ni iichsffrA ssrscilqmi luqsrni s s:sr
ni rirnsluq sb JAls icni slzs iiJ-iJinsrsvue lrzbsl. :6snuqz se mubnsr

-sluqoq shsqmiz sgilqb s sb sensg silum lnuz un JAcni icildlq siniqo
-6'rquz 6 bnsnsrnsa ebsinsgro sciro sl iicirsrfiAssrsqioilrsq rdnsq ieil
slrsqeb ism ieolol mov s'rsbrods eo sb iruaim ersm ni sbniqsC .lsta
". . .ieil,slrqoq semoubs rrdneq
-ftib Ark o,, :o'rsufiilnoc nl ermfrs irlumubnsromsm Is lsmussr nU
iehuJileno3 ssrebevsrq nib bflsvirsb ssc zicerq ism Jmsqs s glsllur

-sldorq ilasscA.iodsir srsbeb s sb shudirJs srs lreergnoC isnrun ic
-esr srsirsd r?6pb slsoq JslsrJ nu 6c lulqst nirq irsrriqebni Jzol s 6m
Isbzs o sl d'iizson ssrsqirihsq Ar Imqsl sb sm6sz enif s iril .6vi1csq
slsihmea sb sliii-ssinsgro.eb Alsbnsmoc:r ft ssluq rs irbiloq sb
,rslni
."iodsAr ilnr srrnol drz lsriqsen un .ilsnoilsn
,Alg,t fii lss:o .slinU rolirruil,slI s sdrjijznoo sb Isc Jaol s fuJslsiT
sI) srnslx3 roliil.slsf luilizno3 sb Isqicriirq ni

-rdsq shsq usscdt inmhsrrs sil.sgelsb nib ,ocaircs'rT nsZ sl sb slinU
.(f1f, hdmsm sb sJqsz ia irss
r,rdfleq...,, :eiroJai ni cinu Jngmirreve rIU Jaol s sssroJ nib luiodsAfl
-celoc ishol ssdeolol rdnsq Jslov s ilsibnom silssinsgro o 61sb srni:q
."eJsrrn6 rolinuiasrgs iiriqolz Iuqore ni svil
sl sb roleJnhslnoc snnu ni lidiaoq Jinsvsb s sgsloJ nib Iliods.dfl
bnAr ,lsibnom iodssr seliob Iseb idsc IujizrAlz sl .rnsbajog iz sllsY
-mi r.rs ilsveaoofl ie nilslZ .llidrrud3 eb slslnsserqer elsilA slsmevug
AJsrrns o biqsr lssrr s-rq bro71 sb ssgro3 .buZ iz" broZ ni sssroC lbriq
elirm) siaufl sb tssimul ralilim Jnsmsqidrs ,r,in"*ô sb 000 \ai cb
sgsroJ .illuiods.6'r ss:nhuq rrdnsq:r6zelsn ,(.cJs snsoivs ,irucnsl ,sir
lnsmsqidrs ur ,insmso sb 000 \Q ismun sb 6lsrrn6 o Jsnubs s bu? sb
:rolinub.sT4 slnirelnoO
.lngirftuani :rsjilim
Jzol s
srslilim:ol iiriqidcs s b.ffilsgsni
igsroJ s ArsJilim smnoilnsvdua
isJascs slevbom cr3nib IunU
lslov us slinU glslsiZ izsb ,sr
fuJqe1
."ion Jsrgdile ms JAreb inernso

s rslsrnsbsW Iulsrsneg ur brors sb Js16'Is 6-e g-Isf, nssqou.rs nU
,isinAmofl Is emslx3 eb rdainim IuJaol .ssbrrde fisrliM IuJnirq lzci
-irunrZ sa sslrsl ni Isibnom iodsdr ssliob Is-eb Isc srqasb zirre s smr
-6gnivni rugniz mr Juvs s ...lsibnom iodssr ssliob IA", :isqoru$. ss-rsb
."6ciJgivoe sialfl eb JsqirbrrrJni,lsnoiJsrnslni Iumeinumoc :. . .roJ
.Jie$12lsul s lsibnom iodsir sgliob Is irsC
o Jssrr s srirsrnA.'rslsmsbsW Iulsrsnsg Jslirs s mur sqs .rs(I
.irilsivoz sierfl :grsoiAlninoms ism Jfum srslus
48
de Sud in valoare de 10 milioane de dolari, aceasta $umd a ajuns doar

par,tial in
tari.
Generalul Douglas MacAtthur, care a devenitmulArziu comandanhrl acestor fortp, a scris in cattea sa Reminiscenfe:
Coreenii de sud aveau patru divizii de-a lungul paralelei 38 (inia
care despirlpa Coreea de Nord gi cea de Sud)'
Au fost bine antrenate, iar oamenii erau curajosi 9i patrigf, dar erau
echipa! gi organizaf ca fortple de politie, nu ca trupe de front.
Aveau numai arme usoare, n-aveau forfe aeriene sau navale, aveau
putine tancuri, artilerie 9i alte echipamente esenfiale
Decinade a-i echipa gi organiza in acest fel a fost luati de Deparlamentul de Stat. Argumentul Departamentului de Stat pentru ace:isti
hotirAre a fbst ci era o misuri necesari pentm a preveni un atac din
partea Coreei de Nord, un motiv ciudat de miop care, bineinfeles, a
deschis calea atacului nord-coreean.
Dar atacul Coreei de Nord n-a fost o surprizi, penffu ci generalul

AlbertWedemeyer il avertizase pe pregedintele HarryTruman ci nordcoreenii se pregiteau pentru invane.larin25 iunie 1950 au traversat
paralela 38 gi au inceput rdzboiul.
Rugii ar fi putut evita ca Natiunile Unite si se implice daci si-ar fi
exercitat dreptul de veto: ,,sovieticii, folosind scuza cA China roEie nu
era membrb a Natiunilor Unite, sau retras din Consiliul de Sectritate.
Consiliul, cu Rusia absenti, a votat pentru interuenirea in Coreea - de
ciziepecare Uniunea Sovietici ar fl pututo impiedica prin veto, daci
ar fi fost prezenti. Dupi vot, cu China rosie inci exclusi din Nalunile
Unite, rusii au inkat din nou in Consiliul de Securitate".
Unii au interpretat absenla Rusiei la acest vot cruc-ial drept o mane
wi interna$onali din partea rugilor: ,,...sovieticii au inceput ei inqisi
rizboiul. Asta inseamni ca stiau cAnd va incepe. Daca ar fi dorit ca Statele Unite si nu se implice, Stalin i-ar fi spus delegatului siu in NaSunile Unite, Iacob Malik, si lase balti boicohrl, sd-si ocupe locul in Consiliul de Securitate si si voteze nr'ef (nu). Faptui ci sovieticii n-au procedat aga este o dovadi nu ci doreau ca America sd rru intre in razboi
ci, dimpotrivi, ci au fo(ato si se implice".
la doui zile dupi invadarea Coreei de Sud, chinezii din'l'aiwan, simtind ci este un moment propice pentru o rniscare impotriva guvemului comunist din China continentali, au fost repdmati cu severitate de
presedintele Tmman: ,,...Apelez la guvernul chinez de la Fotmosa
(faiwan) sd inceteze toate operatiunile aeriene si navale impotriva
continentului".
49
Nu numai caTruman a declarat ci pottica americand era impofiva

recastigirii Chinei comuniste de citre chinezii liberi, ci a si ordonatflo
tei americane din StrAmtoarea Fomosa sd se asigure de acest lucru.
Generalul Douglas MacArthur a dezviluit mut|rziu ci a interpre
tat aceasti actiune ca un act intentionat din partea guvemului american
penhrr a se asigura de intrarea Chinei rosii in razboi:
Posibilitatea intrarii Chinei rosii in razboiul din Coreea a existat
incepAnd cu ordinul Washingtonului citre Flota a $aptea de a neutraliza Formosa, care intr-adevhr a aphrat China continentali de un atac
aI fortelor de cinci sute de mii de oameni ale lui Chiang Kai-shek.
Acest ordin a activat cele doui mari armate ale Chinei rogii insarcinate cu apirarea de coasti a Chinei centrale gi le-a ficut disponibile
pentru a fi transferate oriunde.
Asta insemna ci responsabilii Chinei eomuniste nu mai aveau motive de ingrijorare cu privire la o posibili debarcare nationalista pb teritoriile opuse Formosei si isi puteau deplasa trupele in nord, spre prG
vincia Manciuria, in amonte de rAul Yalu, in per{ecti siguranti.
Ordinul a dat un impuls extraordinar planurilor l,or de razboi,penhrr ci acum China rosie putea intra in rdzboiul din Coreea oricAnd do
rea, tiri a se teme ci va fi atacati din flanc sau ariergardi de citre trupele nationaliste din Formosa.
Dar aceasta actiune a guvernului american n-a impiedicat guvemul

lui Chiang Kai-shek din Taiwan, care, la mai puftr deo siptimAni dupi
ce nord{oreenii au ffaversat paralela 38, a oferit ,,Deparlamentului de
Stat o forti de inaintare de 33 000 de trupe care se puteau imbarca
spre Coreea in tetmen de cinci zile de la acceptarea ofertei. Sugestia
a fost refuzata politicos".
Fbrmosa era, la wemea respectivb, membrl a Natiunilor Unite si,
prin urmare, ar fi putut participa la fortele Natiunilor Unite, dar guvernul american n-a tolerat o asemenea migcare.
CAteva lturi mai tArziu. rezultatele tacticilor Deoartamenhrlui de Stat
au inceput sa se vada. in octornbrie 1950, generalul Douglas MacArthur
a sesizat ci chinezii rosii isi adunau htpe in Manciuria, la nord de rAul
Yalu. Acest raporl al serviciilor secrete n-a fost luat in seami de De.
parrtamenhrl de Stat, care i-a comunicat lui MacArthur ci intrarea Chinei rosii inriuboi era imposibili. Dar Departamentul de Stat sa inpel{
caci chinezii comunigti au traversat rAul Yalu, rAul care separi China
cle Coreea de Nord, la data de 15 octoribrie 1950.
Cum rizboiul impotriva Chinei rosii si Coreei de Nord continua,
generalul MacArthur sinrtea in continuare ca exista o scurgere de inlormatii si ci strategia lui este cunoscuti dinainte de adversari. Gene
ralul Walton Walker, unul dintre comandantii superiori ai lui MacAr-
50
thur: ,,...se plAngea in continuu... ci opera$unile sale erau cunoscute

dinainte de adversarii sii datoriti unor surse din Washington".
Adevirul este ci strategiile lui MacArthur erau interceptate de
nordcoreenii aflati sub comanda ofiterilor rugi.
Linia de comandi pentru orice ofiter militar, conform ConstihrFei
Statelor Unite, creste spre ramura executiva a guvemului si se termicu pregedintele, care este autoritatea supremi in cazi deciziilor
militare. MacAfthur era, binein,teles, obligatprin Constitufle si asculte
ordinele comandanhrlui suprem, dar conform tratahrlui prin care Statele Unite erau membre ale Nafr-rnilor Unite, linia de comandi a trecut
deasupra pregedintelui, ajungAnd la un ofiter al Na$unilor Unite avand
functia de subsecretar general al Afacerilor Consiliului de Securitate
si Politici, care era subordonptul direct al secretarului Consiliului de
ni
Securitate.
Printr-un acord secret incheiat de secretarul de Stat Edward Stettinius in 1945, functiacheie a oficialului care controla evenimente cum ar
fi ,,interuentii ale poliFei" Nafunilor Unite utma si fie defnuti de un
comunist dintr-o fari est-europeani. In timpul rizboiului din Coreea,
postul era ocupat de Konstantin Zincenko din Rusia.
Nordcoreenii aveau consilieri der|zhoi rusi, iar mutArziu sa aflat
cine se ocupa de fapt cu eforhrrile de razboi ale Coreei de Nord. Conform unui comunicat de presi al Departamentului Apiririi din data
de 15 mai 1964, ofiterii militari rusi cu grad inalt participau efectiv la
conducerea operatiunilor militare nord-coreene. Comunicafirl afirma:
,,Un maior nordcoreean a identificat doi asffel de "consilieri" m$i:
generalul Vasilev si colonelul Dolgin. Vasilev se ocupa de toate manewele peste paralela 38. Un alt prizonier... a declarat ci l-a auzit cu
urechile lui pe generalulVasilev dand ordinul de atac in 25 iunie".
Linia de comandi a generalului Vasilev ajungea de asemenea la
Nafunile Unite. El ,Jusese pregedintele Comitetului Nafunilor Unite
penhu Statul-Major Militar, care, impreuni cu biroul subsecretarului
general al Afacerilor Consiliului de Securitate si Politici, este respon'
sabil penhu actiunile militare ale Natiuniior Unite sub comanda Consiliului de Securitate",
Asta insemna ci doi rusi impirteau autoritatea in planificarea eforturilor de rizboi ale Coreei de Nord,.iar unul dintre ei planifica eforfurile Natiunilor Unite. ,,De fapt, comuniqtii conduceau ambele pnr,ti implicate in rizboi!"
Rusii nu numai ci controlau ambele pi4i ale rizboiului si fumizau
consilieri tehnici pentu efortul de rizboi nordcoreean, ci asigurau
5'l
efectiv piioti rusi pentru atacurile aeridne impotriva americanilor: ,,1,o

cotenent-general Samuel E. Anderson, comandant al Unititii Cinci de
Aviafe, a dezviluit ci unititi intregi de aviaf;e sovietice au luptat in
razboiul din Coreea timp de peste doi ani si jumitate..."
Generalul MacArthur, constient de intrarea iminenta a Chinei rosii
inrazboi, si-a dat searna ci singurul mod de a impiedica inffarea rnasivi a hupelor chineze era bombzrdarea podurilor care fraversau rAul
Yalu. El ,,a ordonat generalului Stratemeyer (comandanhrl Avia$ei)

si.distrugi in dimineata urmitoare podurile de pe Yalu si ciile de acces intre Manciuria si Corpea de Nord. Imediat avenit o depesi de la
secretarul (de Stat George) Marshall, contramandAnd ordinul lui Sfatemeyer giordonAndu-i sa
bombardarea tuhrror obiectivelor
"amAne
la distanli de opt
kilomefi
de Cran4a cu Manciuria"".
In plus, lui MacArthur i sa ordonat si nu urmdreasci avioanele

care zburau din Coreea de Nord spre Manciuria si nici si nu bombardez-e depozitul de provizii din orasul Racin.
MacArthur a considerat ci dinfe aceste decizii ,,cea mai de neinte
les a fost interdictia de a bombarda importantul depozit de provizii de
la Racin, care nu se afla in Manciuria sau tn Siberia (Rusia), ci la distanti de multi kilomefi fati de Cranlti, in nordestul Coreei. Racin era un
depozit in care Uniunea Sovietici aducea provizii de la Vladivostok

pentru armataCoreei de Nord".
la 25 noiembrie 1950, comandanhrl armatei rosii chineze, genera-
lin Piao, si-a angajat toate fort,ele peste rAul Yalu, intrand h Coreea
de Nord. MacArthur a simflt ci ,....trebuie si li se fi dat'informatii, asi.
gurAndu-i ca podurile de pe Yalu se vor bucura in continuare de protectie si ci bazele lor vor rimAne intacte".
Acesta, era, din picate, adeviml, cici insusi generalul Un Piao a
recunoscut mai tArziu cd
fi atacat niciodati riscandu-mi oamenii
'n-as
...daci n-as fi primit asiguriri ci Washingtonul il va opri pe generalul
MacAfthur si ia misuri de apirare adecvate impofriva liniilor mele
de provizii si comunicatii".
Generalul MacArthur va scrie mai tirnu ci ordinul de a nu bombarda podurile de pe Yalu ,,a fost cea mai diunitoare si prostconce
puti decizie impusi weodati unui comandant in istoria Statelor Unite".
Unul dintre generalii lui MacArthur de aviatie, George Stratemeyer,
a spus ci: ,"Aveam suicient spatiu, explozibili, avioane de lupti, informatii, incAt sa putem elimina toate depozitele de provizii si aerodromurile de pe paftea cealalti a rAului Yaiu; am fi putut bombarda toS g:rlbejitii dintre rnalul rAului si Mudken, am fi putut opri transportul pe
lul
52
sosele, si chinezii care luptau n-ar mai fi avut aprovizionare... Dar nu

ni s-a permis si actionim. Carenitat, mult sAnge american sa pierdut
in Coreea".
Sefirl Casei MinorititilorJoseph Madin si-a exprimat de asemenea
ingrijorarea fafi de dorinfa aparenti a adminishaFei de a nu cAstiga
rizboiul din Coreea, luAnd misuri cum ar fi si nu se permiti bombardarea obiectivelor militare st'ategice: ,,Daci nu ne aflam in Coreea
penku a cAgtiga, aceasti administrafle ar trebui judecati pentt asasinarea a mii de biieti americani".
Congresmanul Martin a fost implicat in ultirnul capitol al istoriei

generalului MacArthur despre riz,boiul din Coreea. la B martie 1951,
eli-a scris lui Macluthur infrebandu-lcare este pirerea lui despre po'
litica externi si strategia de ansamblu ln Orientul indepirtat, sugerAnd,
in plus, ca guvemul cYnnez de la Fotmosa ar trebui si se impLice in rdzboiul din Coreea pentm a ugura sarcina fortelor americane.
Generalul Mac,futhur i-a rispuns intro scrisoare la 20 martie 1951,
fiind de acord ca nalonalistilor chinezi ar trebui si li se permiti si intre
in rizboi. in plus, i-a scris: ,,Uirora le vine ciudat de greu si realtzeze
ci aici, in Asia, au fost alesi conspiratorii comunisti si-si faci jocul de
cucerire globald, si ca asffel noi ne-am alituratproblemei ivite pe cAmpul de lupti; ci noi purtim aici razboiul Europei prin fo(a armelor, in
timp ce diplomatii il poarti inci prin vorbe; ci daci pierdem rizboiul
in fata comunismului din Asia, deciderea Europei va fi inevitabili, daciJ cAgtigim, Europa va evita probabil rdzboiul 9i igi va pistra libertatea... Trebuie si invingem. Nu existi inlocuitor pentru victorie".
Se pare ca presedintele HarryTruman a citit scrisoarea generalului
MacArthur si a ajuns la concluzia ci generalul nu este in misuri si
stabileascl politica externi. A hotirAt si-l elibereze din functie. I-a 10
aprilie 1951, a anunlat poporul american: ,,Cu cel mai mare regret, am
ajuns la concluzia ci generalul Douglas MacArthur nu este capabil si
sprijine necondif,onat politica guvernului Statelor Unite si a Na{iunilor
Unite in chestiuni legate de indatoririle sale oficiale".
Generalul MacArthur a replical ,,...niciodati in istorie n-a existat o
metodi mai drastici decAt inldturarea mea - firi o audienta, firi nici
o posibilitate de a m[ aplra,fLri'a tine cont de trecut".
Truman l-a inlocuitpe MacArlhur cu un general in care a conside
rat ci poate avea incredere cd-i va sustine politica administrativa, gene
ralul Matthew B. Ridgeway, un membm al Consiliului Relatiilor Exteme
Sub courzurda lui Ridgeway, raz,boiul s-a desfasurat pdni la senma-
rea unui annistitiu la27 iulie 1953. Generalul american Mark Clark,

care a semnat annistitiul din partea Statelor Unite, a declarat ci a obtinut ,,...onoarea de neinvidiat de a fi primul cornandant al armatei Statelor Unite din istorie care a semnat un armistitiu firl victorie".
Una dintre ultimele declaraFi publice facute de generalul MacArthur cu privire la rizboiul din Coreea a fost un discurs tinut la 5 decembrie 1952: ,,Niciodati n-a mai fost aceasti natiune implicati intro lupti
mortali cu o putere militari fira obiective militare, firi alti politicd decAt cea de restriclonare a operatiunilor, sau chiarfiri recunoasterea
formala a stirii de rbzboi".
Rezultatele semnificative ale rdzboiului din Coreea pot fi rezumate
asffel:
1. Razboiul a a;'utat China rosie si-si intireasci controlul asupra
poporului siu, care incerca si se revolte din cauza foametei si conditiilor grele de viata;
2. Statele Unite si-au diminuat considerabil prestigiul, devenind tigrul de carton care n-a fost in stare si infrAngi micutatoiee de Nor d;
3. Statele Unite au sacrificat zeci de mii de vieti americane si miliarde de dolari din cauzl, ch alte state din cadrul Natiunilor Unite nu
doreau ca America si se implice serios in raz-boi;
4. Statele Unite au reusit si obisnuiasci oamdnii cu ideea ci for-telc militare anrcricane sc vor afla sub controlul Natiunilor Unite si
5. Pentm prima dati in istoria militari americani, Statele Unite n-au
fost victorioasc.
6. CAPITAUSM VBRSUS rrlaruosrra $IVICEVERSA
eclinul ,si prdbugkea Imperiu'

pentru care
lui roman,istoricul Edward Gibbon aprezentatinrci motive
s-a pribugit imcnsul imPeriu:
in studiul siu monumental intit'lat
1. cresterea ratei divorturilor, care a subminat institutia familiei.

2. Impunerea unor taxe crescute pentru pAine ;i circ'
i. f"iiaint" spre plicere, sporturile care deveneau din ce in ce mai
brutale 9i mai sPectaculoase.
4. Oamenii gi-au pierdut credinta.
Dar cel mai important era cel de-al cincilea motiv:

5.Existentauneiconspirafiinterrre,careincercasisubminezeau-
torLtea guvernului din interior,
ci inamicul
cAnd guvernul proclama tot timpul
Romei era extein.
pro
Gibbon a povestit ci conspirafa conshuia arme urias'e penhrr
in
timp
totul
imaginari,
sau
reali
extemi
du-smanilor
tectie impofiva
ce ei dishugeau imperiul din interior.
Aceste c*auze au paralele in ziua de azi. De fapt, crearea urui inamic
extern este conformi cu lectiile conflnute in Rapoftul din Muntele de
fier, care spune: ,,Existenta unei arrenin$.ri externe acceptate este'
p"ntru coeziunea sociali, precufil 9i pentru agcgpqasadar,
sa
"."nti"li
rea auioritisi politi.". Ameninlarea febriie si fie credibili, febuie
si
arneninlate
societitii
complexitatea
cu
aibi dimensiuni conforme
societate"'.
putin
alecteazbinfreaga
ci
trebuie si parl cel
Trebuia creat un inamic, iar puterile vestice, numite in ansamblu
Sovietice
,,Lumea liberi,, si l-au creat pe al lor: Uniunea Republicilor
Socialiste.
Dr. Antony Sutton este probabil cel mai mare autor in acest dome
niu, cici a scris numeroase cirti si articole privind implicareaAmericii
in constituirea Uniunii Sovietice. Concluziile lui pot fi rezutlate intro
singute propozifle: ,,Statele Unite si aliafi sii (unele dintre cele mai
mai staie din lumea liberi) din NAT'O (OrganizaSaTratahrlui de Aiianta Norcl-Atlantici) si-au conshrrit propriul dusman: Comunismul!"
4q
ln cartea sa Sinucidere nafionald, asistentA militari penftu [Jniunea

Sovietici, dr. Sutton a scris: ,,Crudul adevir este ci schimburile comerciale cu Uniunea Sovietici din 1917 (de la revolutia rusi) pani in prezentau construit Lumii libere un adversar de prima mani. Mai mult
latura tehnici a acestor schimburi permanente permite Uniunii Sovietice sa-si continue planurile de cucerire a lumii..."
Aceasti atitudine se afli, desigur, in opozitie cu atihrdinea traditio
nalisti a istoricilor din zilele noasfe, care pretind ci,,capitalistii" din
,,Lumea libera" sunt urA$ de ,,comuni,stii" din ,,lumea comunisti".
In alti carte dea lui, intihrlati de aceasti datAWalI Street gi revolufia bolpevicd, dr. Sutton si.a e.xprimat in continuare pirerile despre aceste schimburi: ,,...o barierd in calea intelegerii mafure a istoriei recente este nofunea cd toti capitaligtii sunt dusmanii aprigr ;i neabituti
ai hrturor marxistilor si socialistilor. Ideea asta e un nonsens. Edsti o
alianli continui, desi ascunsi, intre capitalismul politic international
_si socialismul revoluFonar international - spre binele lor reciproc".
Aceasd relatie reciprocl a fost ilusfrad intr-un articol apirut in numirul din 5 decembrie 7g7l alrevistei Paade,al cirui titlu-era; ,,Cyrus
Eaton: Cel mai bun prieten capitalist al comunistilor". Arita o serie de
fotografi ale domnului Eaton, mai intAi cu premierul Rusiei, Kosigin,
cu Fidel Castro ,si apoi cu Nikita Hrqpciov, gazdaluiEaton cu ocazia
unei excursii a acestuia la Moscova. In fotografii, fiecare individ zAmbeste cilduros, aritAnd ci il saluti cu prietenie pe celilalt.
Rolul capitalistilor vestici ln construirea economiei rusegti este extrem de semnfficativ, atAt de important incat devine insigi sursa puterii militare a Rusiei: ,,Nu existi tehnologie sovietici. Aproape toati, poate 9G95%, provine direct sau indirect de la Statele Unite gi aliali sai. De
fapt, Statele Unite si tirile din NATO au consfuit Uniunea Sovietici,
capacitatea industriald si militarh a acesteia".
Acest transfer de tehnologie nu este un fenomen recent a inceput
la scurt timp dupi revolutia rusi din 1917. ,,Construirea puntilor de
legiturl cu sovieticii a lnceput in 1918, in timprrl presedintelui Wilson,
inainte ca bolsevicii si fi preluat controlul psihologic asupra intregii
Rusii. Ca rensltatal acestor schimburi comerciale, bolsevicii au reusit
si-si consolideze regimul totalitar."
lenin insusi a scris de multe ori despre importanta acestor schimburi comerciale. Se presupune ci a procedat asffel penhu a-si impica
tovarisii comunigti care nu puteau.intelege prietenia vizibili a lui lehin
cu ,,capitalistii" pe care al$ comunisti ii considerau dusmani. knin a
fost nevoit sa giseasci o cale de a le explica de ce ,,dusmanii capitalisti"
veneau in Rusia si-i aiute pe bolsevici la instaurarea cornunismului.
56
l,enin a scris in \922: ,,Inprimul rAnd trebuie si stabilizim economia.

Firi echipamente si masini din statele capitaliste, nu putem spera sa
indeplinim aceasti sarcini in putinul timp pe care.l avem la dispozitie.
Cea mai semnfficativa circumstanta in a ne asigura existenla in continua.re... a fqst stabilirea unor relatii economice cu tirile capitaliste".
Si iarisi: ,,Cand va veni wemea si-i spAnzurim pe capitalisti, vor
infa in qoncurenfi care si ne vandi funia la un pret mai bun. Capitali-stii ne vor acorda credite qi, fuinizAndu-ne materiale si tehnica, pe cafe
nu le avem, vor reconstrui industria noasfi de r|zboi, care este esenlali penhu atacurile noastre viitoare asupra propriilor nostri fiffntzrln.
Cu alte cuvinte, vor rnunci pentru a-si pregati propria sinucidere".
Mutfunu, succesoml lui l,enin, dictatorul rus Iosif Staliir, va spune
popomlui rus care era scopul real al ajutorului vestic ,,...este esential
ca proletarii din tirile dezvoltate si asigure ajutor real si prelungit nationalitifilor mai inapoiate, pentru dezvoltarea lor culturali gi economici. Daci acest ajutoJ nu este asrgurat, va fi imposibil si adunim diferitele nafuni si popoare lnb-un sistem economic mondial, care este esential penhu triumful final al socialismului".
" Strategia comunisti era si foloseasci tehnologia vestici penhu a
crea o amenintare mondiali de anihilare militari, asffel ca Rusia gi,,llmea liberi" si se poad uni inft-un guvem mondial unic.
Pentru a indeplini acest scop, nu era esential pentru rugi si cumpere cantititi mari de tehnologie de import. O bucati era de ajuns;
rugii puteau copia orice maginirie achizitionati. Lenin, in 1921, a stabi[t politica comerciali sovietici de ,,...farnfiaizare cu tehnologia euro
peani gi amerisani... Moscova frebuie si aibi cAte un exemplar din
fiecare dispozitiv important nou-api.rut, pentru a invita gi a se instrui".
Un fost ofiter al serviciilor secrete poloneze, Michael Cheeinski,
care a fugit in Vest, a spus: ,,Frecare masinirie, dispozitiv sau instrument
importat din Vest este trimis unui grup special de analizi. Sarcina lor
nu este numai si copieze solutiile tehnice, ci si si le adapteze posibili.
tiflor sovietice de producfle".
Americb intenf,onase de la inceput si ascundi scopul real alvinzhrii de tehnologie in Rusia: construirea unui puteri militare mse supe
rioare. Penhu a duce la capit acest subterfugiu, a fost nevoiti sd-i convingl pe sceptici ca tehnologia era vAnduti in Rusia pentru a o ajuta
si-si reconshrriasci economia distrrsa de rizboi, si ci aceste schimburi erau civile, nu militare.
De exerrplu, printre primele fabrici consftuite in Rusia in anii'20 si
'30 erau fabricile de ,,fractoare" din orasele Volgograd, Harkov si Ce
liabinsk. Toate trei au fost construite de corrpanii americane, cea de
la Volgograd fiind opera a optz,eci de firme americane.
57
Aceste fabrici de ,,tractoare", aparent conshuite pentru a asigura

tractoare tiranilor rusi, produc in zilele noastre.tancuri, blindate, arme
automate, lansatoare de rachete, proiectile, hrnuri antiaeriene 9i ca-
mioane.
tn phs, tancurile mittare, atAt de importante pentru orice structuri
militari, sunt conshuite in doui centrecheie de productie'. ,,'..uifi\a
Gorki gi uznaZil. .." IJzina Gorki a fost construiti dupi o schiti a lui
Henry Ford in anii '30.
Unul dinke primii oameni care au contribuit la construireaunnei
Gorki a fostWalter Reuther, care va deveni mai tarziu seful Sindicatului Muncitorii Auto UniS. El avintat Rusia in 1933 timp de aproape
optsprezece 1uni. Walter gi fratele lui \tctor, ambii angaja! la aceasti
unn6, at scris mai tArziu o scrisoare vestita:
Motivatia noastri zilnici penhu a munci cot la cot cu tovarigii nosla construirea unei societaf care
si sfArseasci pentru totdehuna exploatarea omului de citre om, gAndul ci ceea ce consbrrim acum este pentru binele gi bucuria clasei
muncitoare, nu numai pentru Rusia, ci pentru intreaga lume, este risplata pe care o primim pentru absenfa noastra temporara din lupta
in Statele Unite.
' purtati
Mel, stii ciWal si cu mine am susfnut intotdeauna Uniunea Sovie
ki ru;i, gandul ci intr-adevir ajutim
tici.
SJii ci'eram intotdeauna gata so apirim impotriva minciunilor re

actionarilor...
De cAnd sunt eu pe lume, Mel, n-am vazut niciodati ceva atAt de
insufletitor.
Mel, o dati' ce vezi ce se intAmpli cAnd muncitorii cAgtigi puterea,
nu mai lupti pentru un ideal, lupti pentru ceva real, ceva tangibil.
Continuati lupta pentru America Sovietica!
Vic si Wal.
Guvbrnul american era constient

te uzine in centre mifitare.
ci rusii fansformau rapid
aces-
Washingtonul stie de asemenea ci industrializarea sovietica inseamin primul rand militarizare sovietici. Prioritatea uzinelor industriale
sovietice apartine de departamentele militare.
intr-adevir, motivatia initiali a industrializirii Rusiei a fost de ordin
ni
militai.
Obiecthul a fost cnuntat clar in 1929 de citre Unaschlichl vicepre
sedintele Soviehrlui Militar Revolutionar, inainte de venirea flrmelor
amerigane pentut a indeplini planul cincinal:
,,Trebuie si ne asigurim ci industria poate fi adaptati cAt de rapid
posibil pentru a acoperi nevoile militare..."
In afari de conshuirea uztneTor care produc echipament militar

esential penbu fortele annate ale Rusiei, americanii au construit indusfiile debazb.care si suslni procesele de reconstructie. De exemplu, existi doui mari combinate de otel in Rusia, unul in Magnitogorsk
si celilalt in Kuznetsk. Ambele combinate au fost conshrrite de companii americane, cel din Magnitogorsk de Arthur McKee & Co, firma
care a consffuituinade otel din Gary, Indiana, si celilalt de compania
Freyn Engineering din Chicago.
Indusfia pefolului a fost de asemenea ajutati de americani. Dupi
ce familia Nobel a fugit din Rusia in urma revolutiei ruse, Lenin a acordat trei concesiuni penbu exfagerea titeiului celor fei mari companii
pelroliere: Standard Oil, Comparre Oil din New Jersey, infiintati de
W. Averill Harriman, si Roval Dutch Shell.
in afari de aceste concesiuni, Standard Oil a obtinut concesiunea
de a conshui o uzin\ de kerosen cu capacitatea de 150 000 de tone,
capabili si produci benzini. cu cifra octanici 100. Standard Oil a incheiat de asemenea o afacere cu comunistii si desfaci pefolul rusesc
pe pietele europene.
Aceste investifii in industria petrolului si-au atirs scopul, caci Rusia
este azi cel mai mare producltor de petrol din lume. On articol din
iunie 1977 af,rma ci unul dintre motivele penhu care Rusia exporti
petrol este si se revanseze pentru importurile de tehnologie vestica.
Cam o zecttne din petrolul rusesc este vAndut tarilor est-europene la
preturi stabilite de OPEC.)
Dr. Antony Sutton a ajuns la concluzia ca dreptul de concesiune
acordat companiei Standard Oil de a vinde pefol msesc s-a prelungit
si dupi 1935, iar Guuy Allen, alt cercetitor de marci in acest domeniu,
a afinnat ,,Este posibil ca familia Rockefeller si detini inci privilegii
in productia de petrol dupa Cortina de Fier, scotAndu-si profih-rrile din
Europa cle Est prin Elvetia. ProcedAnd asffel, nu sunt fortati sa imparta
cAstigurile cu actionarii sau si pliteasci impozite.
Americanizarea industriei rusesti de petr-ol a fost atAt de mare, incAt in augrrst 1960 ,,...unei delegatii a indusf,iei de pefrol din America
(carev'uita Rusia) i s-au aratat pahrr rafinarii - dintre care lrei... erau
conshrrite in regim land-lease (ilr-rprumulate Rr-rsiei in timpul celui de-al
doilea rizioi mondial), iar cea de-a patra era fie constmiti in sistem
landlease, fie era copiata cle sovietici dupa o instalatie aurericani".
Cosful tragic al acestei asistente penhu poporul ms a devenit ctu]o$
cut in 1934, cind Henry Morgenthau, rninishul Trezoredei in adrdnis
tratia Roosevelt, ,,a eiiminat restrictiile privincl comerlul cu Rusia... desi
guvemul Statelor Unite avea dovezi ca in Uniunea Sovietica existau

lagire secrete de munci fortata. Daca se folosea munca fortati, costurile de producfle erau diminuate artifcial".
(Nu mai e nevoie si spunem ci daci scad costurile de producSe,
creste profitul. Asta ar febui si-i incAnte pe ,,capitaligtii monopoli,sti",
care incearci si ob.tini profituri cAt mai mari)
In afari de obtinerea echipamentului militar necesar penfu armata,
rugii au folosit tehnologiile vestice si abilitatile dc consfiuctie pentru a
produce un procent ridicat de nave comerciale rusegti (flota comerciali marini a Rusiei), dar si flota Marinei militare. De exemplu, in timpul
rizboiului din Vietram, dr. Sutton a reu;it si identifice optzeci si paku
de vase comerciale folosite de Rusia penhrr a ffansporla bunuri militare din porturi rusesti in porhrl vietnamez Haipong. Sutton a ajuns la
concluzia ci: ,,Nici unul dintre motoarele principale ale acestor vase
n-a fost construit in URSS. Toate navele mai mari si mai rapide de pe
ruta Haipong au fost consffuite in exteriorul URSS. Toate tehnologiile
de construcfie de nave din URSS provin, direct sau indirect, din Stateie Unite sau din tirile NAT0".
trforhrrile vestice de conshucFe de nave pentnt Rusia sunt ilustrate prin urmitoarele statistici alcituite de profesorul Sutton: ,$B% din
totalitatea navelor rusesti au fost constmite in Vest; B07o din totalitatea
motoarelor diesel ruse-sti au fost construite in Vest gi 2tllo din totalitatea
motoarelor rusegti au fost consfirrite in URSS sub licente vestice".
Sutton a identificatJaponia si Gennania de Vest drept principalii
fumizori de nave. Dar ;i alte state au confribuit, cici ,,...nu mai pu$n
de 95% din totalitatea navelor fabricate in Finlanda dupi cel deal doilea
rizboi mondial au fost plitite de rusi". Tbate motoarele diesel de 11 000
de cai putere ficute in Rusia sunt construite sub licenta firmelor dane
ze Burmeister si Wain.
Japonia, Germania de Vest, Finlanda si Danemarca se presupune
ci sunt aliate cu America.
Asistenta vestici pentru Marina Rusiei nu este ceva recent, totuqi.
De exemplu, in martie 19139. Deparlamentul de Stat al Stateior Uniie
erle Americii a aprobat o propunere a compzmiei English Boat din Gro
ton, Connecticut" de a ffimite planuri si servict de consilierc si consfuctie pentm construirea unui subrnarin msesc.
Dar cel rnai irnporlant ajutor militar si tehnologic penhu guvemul
rus a fost acordat in timpul celui de-al doilea razboi monclial, cand Statele Unite au elaborat un prograffr de asistenta cunoscut sub denumirea I-and-Lease. Acest acord ii obliga pe americani si fumizeze Rusiei

o varietate de materiale de rizboi in valoare de peste 11 miliarde. de
dolari. Din lista respectivi ficeau parte urmitoarele echipamente pentru Marina Rusiei:
90 vase comerciale
tancuri petroliere oceanice

urmirire a submarinelor de 110'
57 vase de urmirire a submarinelor de 65'
3 320 motoare diesel marine
4297 motoare marine pe motorini si
tunuri de navi in valoare de2700 000 de dolari
10
46 vase de
in aAre de echipamentul militar prezentat mai sus, programul

l,ease a mai furnizat Rusiei:
l:nd-
O rafinirie de ltei in valoare de 29 milioane dedolari

Patente pentru dispozitive de ciutare a bombelor,
tancuri militare, avioane, elicoptere si veste antiglonf
Cinci fabrici de cauciuc sintetic
lncomotive
TNT, dinamiti
praf de pugci
-si
Bombardiere si avioane de lupta
'Tancun, camioane pi remorci
Prograrpul l-and-Lease a fost de asemenea prebexhrl pentu a insfiina o partb din celelalte tehnologii militare americane. De exemplu,
generalul John R. Deane, care fusese secreiarul gefilor de stat-major
de laWashington in tirnpul rizboiului, a raporiat ,,Politica noasfa era
si punem la dispozifa Rusiei orice noui descoperire in domeniul electronicii sau in alte domenii. hr fiecare luni primeam o listi revazuti cu
echipamente zunericane secrete despre cilre putea fi informalA Rusia...
N-am pierdut nici o ocazie de afumiza Rusiei echipament, arme sau
informatii".
tn afara de programul land-l,ease din tirnpul rizboiului, Atnerica a
permis de asemenea guvemului rus si demonteze facilitatiie industriei
gernrane de raz,bti, cum ar'fi fabrici, docuri cle uscat, rnacaraie etc.
dupd rizboi, ca formi cle recornpenszi de razboi. ,,Bineinteles ca aveau
loc lransporturi sovietice de e<hipamente din zonele ocupate dupa cel

deal doilea razboi rnondial: valoarea minirni a echilnmentelor luate
in acest mod este de 10 miliarde de dolari in preturile anului 1938."
61
Rusii demontau propriu-zis fabricile pani la fundaSe si le transporhotirAti de guvernele Americii

si Marii Britanii la conferinfele de laYalta si Potsdam.
Ru_sii au stors in acelasi fel de la Mongolia dupi cel deal doilea rizboi mondial ,,...bunuri demontabile in valoare de cel pufn 800 000 000
de dolari, cu justificarea superdciali ci sunt
"pradi de rLzboi,,,,.
Dar cel mai important ffansfer penffu rugi au fost tehnologia gi matau in Rusia Aceasti recompensi a fost
terialele pentru construirea bombei atomice.

De obicei, acest lucru este explicat de istoricii actuali prin faptul ci
rugii au obtinut secretele bombei atomice de la spionii americani Ethel
giJulius Rosenberg, care au fost acuzati si condamnati penfu furrnzr-rea acestor planuri in 1950.
Cand judecitorul Irving lGufrnan i-a condamnat pe cei doi Rosenberg'la moalte, a spus: ,,Consider infracfunea voastri mai gravi dec6t
crima... Comportamentul vosfu, de a da pe mAna rugilor bomba ato
mici cu ani de zile mai deweme decAt au prezis oamenii nostri de stiin{i civa fi in stare Rusia si o tabrice, q provocat deja dupi pdrerea mea,
agresiunea comunista in Coreea... Intr-adevir, prin tridarea pe care
af comiso, ati schimbat firi indoiali cursul istoriei in defavoarea tirii
noastre."
Dar povestea.bornbei atomice avusese loc inainte de condamnarea celor doi Rosenberg. Guvemul american diduse bomba atomici
Rusiei in 1943, in cadml programului land-lease.
Maioml George RaceyJordan, ofifer ln armata Statelor Unite h timpul celui deal doilea razboi mondial, a fost ofiterul insircinat cu fans
ferul proviziilor in cadrul programului land-lease labazaaeiani Great
Falls din Montana. Aici se incircau avioanele cu bunuri transferabile
inainte de a zbura spre Fairbanks, in Alaska, de unde plecau in Rtrsia,
cu piloti rusi.
Maiorul Jordan, fi.ind curios din fire, a dgschis diverse seruiete si
cutii, unde avdzutdiverse cuvinte pe care nu le cunostea, pe diverse
documente si hArtii: uraniu, ciclotron, proton, neufon, cobalt si pluto
niu. in plus, Jordan a descoperit diferite rapoarte din ,,Oak nidge, aistricttl Manhattan" (era vorba de ,,Proiecful Manhat&ur" din Oak Ridge,
l'ennessee, in cadrul ciruia savanli americani iucrau la planurile bombei atomice), continAnd fraze ca,,energie pl.odusi prin fisiune,,.
Jordan a descoperit de asemenea ,,...cel pufin trei fansporhrri de
produse chirnice pe baza de uraniu... aproape trei sfefturi de toni. A
fost de asemenea confirmat transportul unui kilogram de uraniu metalic, la wenrea cAncl Americ a ayea rezele totale der 2,045 kg,,.
oz
Aceste descoperiri nu insemnau mare lucru pentru maiomlJordan,

cel putin pani in 1949, cand Rusia a detonat prima bombi atomici. Abia
atunii qia aut seama ci fusese martor la transferul planuriior si mate
rialelor penfir construirea bombei atomice in Rusia. Iar asta se intAm-
pla in i943.
Acuzatiile maiorului Jordan au fost coroborate intr-un roman scris

de James Roosevel! fiul lui Franldin Roosevelf in 1980. Supracoperla
cir,tii descrie con$nutul romanului, intitulat O problemd de faryilie
,,(Pregedintele) Roosevelf... lui o decizie secreti indrizneali - si impntA ren:ltatele Proiechrlui Manhattan cu Uniunea Sovietici."
Copeila informeazi in continuare cititqrul ci Roosevelt a ,,scris un
roman dramatic cufremuritor gi autentic" (sublinierea noasffi).
Romanul prenntlcum a dat presedintele Roosevelt Rusiei planu-
rile bombei atomice in 1943 si 1944.

Nu numai ci guvernul Statelor Unite a dat Rusiei planurile bombei
atomice, plus toate materialele necesare penhrr fabricarea ei, dar leau
permis de asemenea rugilor si ascundi un accelerator ciclic de partiiule la sfArsitul rizboiului. Revista Lfe a detaliat aminuntele ink-un
articol din 3 octombrie 1949: ,,in mai 1945 - cu h.ei luni inainte de lansarea primei bombe - iau fas in piept pe americani si au transportat
un acceleralor de particule in Institutul Kaiser Wrlliam din Berlin." Tre
buie si reamintim c[ planul administraf,ei Rooseveltfusese s6le per-
miti rusilor si ajungi primii in Berlin.

Dar chiar gi cu aceasd tehnologie fifiruzatAde guverrrul american,
exisd inci indoieli cu privire la detonarea bombei atomice de citre rusi
in 1949, aqa cum au pretins.
Revista life dtn3 octombrie 1949 a publicat un afticol despre pre
supusa explozie: ,,Statele Unite au detectat o explozie atomica in Rusia ''
Presedintele HarryTruman a anunlat ,'Avem dovezi ca acum cAteva
siptimani a avutloc o etplozie atomici in URSS".
Arlicolul afima: ,,Este fozLrte probabil ca explozia sa fi fost provocati de bornbi". Se pare ca nimeni nu era sigur ca Rusia detonase bomba, inclusiv rusii: ,,Vi-sinski, ministrrrl rus de Ex'teme, a refuzat s.{ co
menteze, sub pretexhrl ci nu gtie nimic".
Ar fi mai probabil ca Rusia, daci ar fi declanqat bomba atomici, si
fi anuntat cu mAndrie acest eveniment in inheaga lume, completat cu
fotografii care si dovedeasca faptele.

Revista Me aincercatsi iiustreze evenimenhrl cu ,,Fotografia unei
posibile shucturi atomice apirutiL intr-un ziar'german din zona rusi"'

Dovada ci Rusia a detonat o bomba atomica era fotografa unei
,,posibile shucturi atolnice", dintr-un ziar nespecifcati care aparent
n-avea nici o legituri cu guvernul rus.
Iife alansat apoi o presupunere: ,,Este totusi posibil ca rusii si fi
consfuit o bombi mai buni. Nimeni nu gtie. Majoritatea informatiilor
despre realvinle rusilor se bazeazi pe presupuneri".
Dar au continuat mitul in alt articol, in 10 octombrie 1949, intifirlat
,,Poate Rusia si detoneze bomba?" ,*Acum, ci Rusia are bomba --gi
poate chiar mai multe -".
Trebuie si tragem concluna obiectivi ci dovezile care confrmi
presupusa explozie nu sunt prea convingitoare.
Dar America nu a oprit asistenta acordati indusfiei nucleare a Rusiei. Un articol din Wall StreetJoumal dn 25 aprilie 1975 se intitula:
,,Statele Unite permit finnizareade uraniu Uniunii Sovietice pentru pre
lucrarea combustibililor". Articolul spunea ci Departamentul de Stat
aprobase vtnzarea a 636 364 kilograme de oxid de uraniu extras din
Wyoming gi New Mexico guvernului sovietic. Acesta urma si fie procesat in pastile bogate in uraniu 235. ,+{cest izotop este ufltz.atpenfu
centralele de energie nucleari si pentm bomba atomicd' (sublinierea
noasre).
Rispunsul la infebarea de ce a dat guvernul american Rusiei planurile pentru consh'uirea bombei atomice si mai tArziu materialele
necesare, a fost dat de autoarea Rose Madin, in cartea sa Calea fabiand:
,,PAni si ajungem la situatia confrolului internaflonal al energiei atomice, amenintarea dishugerii nucleare poate fi oricand folositi penhu
a genera af,iosfera de cizi permanenti necesara pentru a jusffica
politica keynesiani de cheltuieli guvemamentale".
Cum s-a mateializataceasti asistenta devine clar la 1 septembrie
1983, cAnd guvernul rus a doborAt si a dezarmat aviomrl streadeT4T
al Liniilor Aeriene Coreene deasupra apelor rusegti. Avionul avea la
bord 269 de pasageri, si toti au fost omorAti.
Presa a declarat repede ci a fost doborAt de un avion fabricat in Ruiia, care a tras cel putin doui rachete aer-aer fabricate in Rusia.
-lragicul ade.var era ci rachetele rusesti si.avionul cu reactie fuse
sem {abricate crr tehnologie atnericani.
i)e exemplu,. in timpul programului land-lease din titnpul celui
de-al doilea rlzboi mondial, America a ,,imprumulat" Rusiei: 3 000 de
avioane de umririre, echipamente de comunicatii, radio-goniometre,
altimetre, busole radib, racliolocatoare, echipa.rnent pentru consf,ttcfa
de avioane, fabrici de constntire a avioanelor; Organizala Inginerilor
WILHELM VONANGELSDORF
consbrrit aeroporfiiri in Rusia; radare, uleiuri pentru gresarea avioanelor, benzini, acid nitric (folosit pentru fabricarea explozibitlor), giroscoape si fabrici de folie de aluminiu.
Mai tArziu, in 1946, America a dat Rusiei doui treimi din industria
de avioane a Germaniei. Aceste fabrici si instalatii au fost demontate gi
duse in Rusia pentru a fotma nucleul industriei de avioane cu reacfle.
Unul dintue inginerii predafl Rusiei a fabricat mai tArziu avionul MIG15,
avionul folosit in Coreea impofiva pilo0lor americani. MIG15 functio
na cu un motor a cirui tehnologie fusese dewoltath de firma Rolls
Royce din Marea Britanie, presupusa aliati a Statelor Unite. in acel an,
America avAndut Rusiei bormasini, aparate de echilibrare a arborelui
motoarelor cu reactie si aparate de ascutit.
intre 1960 si 1973, America a vAndut Rusiei: oxid de aluminiu, chimicale pebuA de cauciuc, echipamente gi piese de aviatie, calculatoare eiectronice, informatii privind rafnarea titeiului, circuite flexibile,
date tehnice privind fabricarea gi dezvoltarea producfei de aviatie si
date tehnice privind sistemele de ateizare aeronautici. In 1974, firma
General Dynamics a trimis Rusiei date tehnice privind construcfa de
avioane. Si America a pregitit pilotii iugoslavi pentru manewarea avioanelor cu reacle flugoslavia fiind aliata comunisti a Rusiei).
Printr-un aranjament care nu se poate numi alffel decAt straniu, Ame
rica si-a himis ultimele descoperiri din indusfria de avioane cu reacfe,
avioanele F-16, pe nave msegti, cife statele europene care ficeau parte
din NAT0 in 1978. T0hnicienii delabaza aviatici Wright-Patterson,
unde Statele Unite isi testeazi cele mai noi descoperiri in domeniu, au
raportat ci printre vizitatorii frecventi se numiri generalii rugi.
Cehoslovacia este cel mai importantfumizor de avioane cu reacfe
al Rusiei, din afara granitelor sale. Cea mai mare uzina din Cehoslovacia, care produce nu numai avioane cu reacfle, ci si alte materiale de
razboi, a incheiat un contract cu o compzrnie americani prin care se
obligi si asigure Rusiei cele mai noi descoperiri din domeniu.
Proiectilele rusegti au de asemenea un fundal american. Guvemul
Statelor Unite a vAndut Rusiei accelerometre, folosite pentru masurarea efectului gravitational asupra rachetelor, ruhnenli pentru sisteme
le de ghidare a rachetelor, rulmenti miniaturali care au permis Rusiei
posibilitatea de a plasa mai multe focoase in acelasi proiectii, tehnolo
gie privind explozibilii si instalatii intregr capabile si fabrice explozibili.
Dar exista ceva si mai incredibil tn povestea z.borului coreean 007.
Diverse reviste americane au publicat diagr"ame prezentAnd ruta avio
nului ce ,,se pl.irnba, desigJur" deasupra insnlelor Kuriie si peninsulei
a

Sakhalin, ambele teritorii rusesti. Sa ne amintim ci aceste foste teritorii japoneze se numirau printre zonele date guvemului rus la sfArsitul celui de-al doilea rizboi mondial de catre presedintele Roosevell
Daci presedintele Roosevelt n-ar
cedat aceste teritorii gluvemului
rus, avionul coreean nu s-ar fi putut ,,plimba, desigur".

Unii se intreabi dacd nu cumva avionul a fost doborAt nu pentru
ci survola apele rusesti, ci pentu ca la bord se afla unul dintre oponen$i cei mai temu! ai acestei asistente rusegti. Si fi fost o coincidenti
faptul ci cel mai inverpunat advercar al ajutorului anerican citre rusi,
congresmanul Larry McDonald, se afla la borclul avionului doborat de
tehnologia americani trimisd Rusiei in numele ,,comegului pasnic"?
o/
Presedintele Eisenhswer a transformat ,,victoria" rusilor in doui

mari infrAngeri zrle Statelor Unite:
7. CINE TRADEIOAPB CINE?
1.
Acum era evident, confonn administratiei, ciAmerica rirnisese
in urma rugilor in domeniul educatiei sau al capacititii de a crea un

asemenea aparat gtiinF-fi c.
mondial.
Era imperativ ca guvemul american si intervini in domeniul educatiei penhrr a micsora decalajul intre cele doud sisteme economice.
Asa ci administraFa Eisenhower a fo(at imediat guvemul federal si
fondeze un sistem educafonal la nivel national, ceea ce reprezenta o
violare flagr-anti a Constifutiei Statelor Unite, care nu prevedea o aselnenea autoritate a guvernului federal.
Generalul George Patton, in migcarea sa prin Europa de Vest si Gera capturat cele doud orase geffnane Peenemunde si Nordhausen, unde oamenii de stiin!6 germani lucrau la rachetele V-1 si V2.
2. Cum guvemul american era pe locul doi in ,,cursa spatiald". era

imperativ ca guvemul american si intre in competitie cu msii, mai intAi
lansAnd un satelit pe orbiti, iar apoi explorAnd spatiul.
,,Cursa spa!a16" a inceput la 4 octombrie 1957, cand rusii au anuntat

ca au lansat pe orbiti primul satelit artificial din istorie, nu*it sputrit .
Dar capacitatea Rusiei de a lansa pe orbiti un satelit al pdmant'lui

se datora ajutorului american de la sfarsitul celui de-al doilea rizboi
mani4
lli
ia ordonat supeliorul lui, comandantul ."p.-* rli"i ;""";;i
fffil
Dwight Eisenhower,
si predea
aceste orage in intregime rusilJr. Inclusi
in aceasti predare erau mii de oameni de Stiintn germani care au foit

transportati in Rusia impreuni cu fabricile &n cetJdoui orase, demontate pani la ultimul birou.
_ Din fericire, unul dintre acegti oameni de stiinti a intuit ce urrna
sa.se intAmple cu el si cu ceilalti cercetitori ai industriei geffnane spa[ale, asa ca, tmpreuni cu inci 729 de persoane, sa predat americanilor
pentru a nu incipea pe mAna rusilor. Acest om de stiinti. dr. Wamer
von Braun, a devenit seful programului spatial din America, la sosirea
sa si a celorlalti
cercetitori acolo.
Dr. von Braun n-a reugit si convingl adrninisfratia Eisenhower si

lanseze primul satelit artificial american in spatiu:
,,Mult inainte ca so
vieticii si lanseze primul satelit... von Braun a declarat ci echipa sa
avea posibilitatea de a lansa pe orbiti o racheti, modificand (racheta)
Redstone. Dar' presedintele Dwight Eisenhower l-a refuzat. . .,,
Acelagi individ care a avut griji ca Rusia si lanseze pe orbiti primul
satelit artificial, predandu-i aproape toati indusfria germani deiercetare a spatiului, se asigrrase acum cd msii vor realiza acest lucru inaintea Americii.
Rusii aveau astm oca4asa lanseze pe orbiti primul satelit artificial,

pentru a demonstra ci siste*rul comunist este superior celui capitaiisl
,,Vechiul zvon privind ineficienta socialismului a incetat clin momenful
in care Sputnik-ul a inceput si se invArti in iurul pimAnhrlui.,,
Cu alte cuvinte, guvemul american fusese scos din cursa spatialb

de clne pregedintele Eisenhower si apoi infase din nou in competitie,
pe chelhriala confibuabililor americani. Si sinsurul mod irycare planificatorii au considerat ca pot convinge poporul american si fie de acord
cu aceasti majorare a impozitelor a fost si convingi oamenii ci Ame
rica concura cu comunistii in cursa spa$al6.

leonid Madimirov, un scriitor rus in domeniul cercetirii spatiului
care a fugitin Occident, a scris in cartea sa Cacialmaua spatiald arusi/or: ,,Este posibil ca,fiih si fi existat frica de concurenla mseasci, an-rericanii si nu se fi gribit asa sd ateizeze pe hni si si fi economisit
asffel mii de milioane de dolari".
Madimirov aprezentat starea industriei msesti de proiectile dupi
lansarea pe orbiti a satelihrlui Sputnik. El si.a informat cititorii ci rugii,
in 1959 ,,...propuseseri si fabrice un "ciorchine de ciorchini" - combinand cinci motoare de paf,u camere penhu a construi un motor urias".
Combinarea mai multor rachete, nici una mai mare decAt rachetele gemane V-2, indica faptul ci indusfia ruseasci de rachete nu evG
luase prea mult de cAnd Eisenhower le cedase rachetele V-2. Indica
de asemenea ca aceste rachete erau greoaie si extrem de nesigure,
din cauza dificultatii de a trage deodati cu un numir atAt de mare de
rachete.
Situatia industriei rusesti de proiectile era cunoscuti de guverrul
arnedcan, conform unui adicol din 1980 apirut in revista Time. ,Irei
ani mai tlrziu (1959), survolarea (de cdtre avioanele de spionaj U-2)
6B
zonei Tyuratam (unde erau testate toate proiectilele ruse9ti) a linistit
statele unite. Determinand ci deschiderea rachetei labazapistei de

lansare avea 15 m diamehu, specialistii care au interpretat fotogfafiile
au ajuns la concluzia ci sovieticii foloseau inci proiectile propulsate
de rachete auxiliare, prinse in jurul rachetei principale. InhucAt erau
de greoaie incat nu puteau f practic utilizate, cercedtorii Stateior
Unite au ajuns la concluzia ci nu exista inci un decalaj in domeniul
at
rachetelof'.
Aceasti situatie este exfrem de relevanti, U"and cont de articolul
din 1980, cici ,,decalajul rachetelor", care a fost una dinffe principalele
chestiuni discutate in timpul campaniei electorale Kennedy-Nixon din
1960, de fapt nu exista. Si ne amintim ciJohn Kennedy a susSnut ca
aclminisfatia Eisenhower, pe care a fi-ebuit so apere Richard Nixon,
intrucAt el era vicepresedintele lui Eisenhower, le permisese ru9ilor
si depdseasca cu mult eforhrrile peatunci anemice ale americanilor in
indusfia rachetelor, pani cAnd sa ajuns la un decalaj enoffn al rache
telor, ce ameninta insasi securitatea poporului american. Si ne amintim
ci Nixon nu si-a sustinut prea convingltor punchrl de vedere, iar Kennedy a cAstigat alegerile.
Si in tot acest timp Nixon stia (sau ar fi trebuit si qtie)
Irfam descoperit nici un indiciu... la nici un centru de urmirire din Irmea Uberi, care si fi receptat cu siguranti gtiinfifici weun semnal
radio de la racheta Rusiei".
in alti carte pe acelasi subiect, domnul Mallan a afirmat ci ,,plimbarea in spaf,u" a cosmonauhrlui Alexie l,eonov, din 18 martie 1965,
.....a fost o inscenare. Patru luni de documentare, interviurile cu exper,[ de vArtin domeniul fotoopticii, fbtochimiei si electroopticii, care
au shrdiat cu atenfe inregistrarea video si fotografiiie prezentate de
guvemul sovietic, m-au convins.. ""
Concluziile lui Mallan au fost ci fiimul care-l arita pe leonov in
spaSu
...a fost trucat... Prim.planul (konov) a fost suprapus pe fundal

(PimAntul). Filmul msesc arita reflexiile plicii de sticla sub care s-a
cfcctuat dubla imprcsiune.
I"eonov era suspendat cu sAtmi sau cabluri... in mai multe secven-
filmul rusesc se poate observa reflexia luminii dintr-o rnici por(sau cablu) atasati de costumul lui leonov.
Un unghi al camerci tje f,lmat era imposibil de realizat. Acesta il
arati pe I-eonov tArAndu-se prin trapi penht a iesi in spafiu. Era un
!e din
lune de sArmi
unghi filmat de sus, deci camera ar
ci
,,decalajul
rachetelol' nu exista. Rusia nu dispunea de tehnologia cu care se liuda'
Arnerica stia ca rusii nu pedectionaseri inci racheta individuali, si
de fapt ,,lipeau" o serie de rachete V-2 de o unitate cenfrali' Aceasta
combinare a mai multor rachete poate f vlzuti in numirul din 14 au-
gust 1978 al revistei Time,Tapa$na 48, si in publicatia Regrsferdin

SantaAna, in numirul din 17 septembrie 1976. Aceste fotografii arata
o racheti cenffali, inalti si subtire, cu patru ,,ciorchini" in jurul motoruluiprincipal, fiecare format din patru rachete.
Asta inseamni ci in 1978 msii nu erau suficient de avansati pentru
a dezvolta tehnologia de conshuire a unei rachete individuaie, capabili,
si propulseze o incircituri considerabili in spatiu.
De fapt, rusii experimentaseri asemenea tehnologii fara succes,

conform lui Madimirov: ,,Prietenii mei ingineri imi povesteau cum se
consh-uiau copii ale tuturor rachetelor americane cunoscute in fabricile
sovietice, la nivel experirnental... Motoarele... s-au ars toate in timpul
testirilor".
Alte eforturi rusesti in dorneniul t achetelor pot fi puse sub semnul
intrebirii. Aselenizarea ,,Lunik-ului" in 1959, de exemplu, a fost denumiti .Jarsi" de citr-e scriitoml american Lloyd Mallan, care a scris:
,,llnik-ul a fost, pe scurt, o farsi internationala, magnifici si insolenti'
69
1i
trebuit si se afle in spatiu, in
uLfa-
ra naveri.
O fotografic (cea mai clari) il arati pe l-conov iegind prin trapa in
picioare, cu corpul inci pe jumitate in interiorul navei. Aceasta ipostazi e in contradictie cu fiimirl video, carel arati tArAndu-se pe bufta
p('ntru a icsi prin trapa.
ObservAnd cu mare atcntie miscirile lui l,eonov cAncl se chinuie
sA inar,rtczc prirr tunclul cxlrt-nr de lung, esle evidcnt cA cl eslc supus
fortei gravitationale si isi coordoneazi forla musculari hlpotriva unei
singure pirli a tunelului, in loc si se izbeasca de toti peretii gi si inainteze cu u,surinta normali in cclnditiile de absenta a gravitatiei. i
Este inca un mister cine a coordonat eforturile spatiale ale rusilol'

in primele etape aie ,,cursei spatiale'l"
Sa crezut initial ci era vorba de Comandamentul Nord-American
cle Apirare Aeriani al Statelor Unite (U S. Nofth-Ameican Air Defense
Command- NORAD), dzu'din 1961, acesta a primit ordin direct de la
preseclinte s[ nu dir,rrlge nici un fel de infonnatie privind depistarea
veiriculelor spatiale striine.

Iar un purlitor de crrvAnt al retelei mondizrle de unnhirre a catnerea comental ,,Nu utmarim
lor de luatvecleri a Institutului Smithsonian

satelitii rusesti".
AsLa insemna ci gr"vetrrul american, in prirnele etape ale eforturilor

spatiale msesti, era nevoit si creadi pe cuvAnt declaratiile Rusiei.
70
Alte exemple ale falsititii eforturilor spatiale msesti ilustreazi p'e

larg acuzatia ci dovezile prezentate sunt depafte de a fi adevarate.
Revista kientific Ameican dn februarie 1962 a tipirit in pagina 91
o reclami, plasata acolo de compania Sperry Glroscope. Aceasla consta intr-un desen, ilustrAnd o statie spatiaii pe orbita si cAtiva indivizi
care munceau, ir-nbracati cu costume spatiale.
Acelasldesen, cu cAteva fraze explicative care identificau anumite
elernente ale statjei spatiale, a apin-rt sapte ani mai tArziu in ziarul Nelv
octombrie 1969,Ia pagina 32.
YorkTimes
tnsi l{erv YorkThnesafolosit desenul penhrr a ilusffa 'Concepla
unei viitoare statii spaliale sovietice, in care echipajtrl navei-matni se
clin 13
muta prinh.un hrnel de trecere pentru
a ajuta la
asamblarea altei nave".
vi infebati de ce a fost nevoit -l{ew YorkTimes sa rc.culga la

o reclami Sperry din 1962 pentu a ilusfl-a industria spa$ali msi. SinPcrate
putem fage este ca rusii nu alau o industrie

spatiali. I-ogic era, dacl ar fi avut o aselnenea industrie, sa o faci cttnoscuti in intreaga lume prin schite sau frrtografii usor de identitrcat.
Dar nu s-a intAmpiat aga.
Indiferent de ce succese spatiale au realuat rusii, acestea au lbst
usurate de terhnologia americani. Este un lucru stiut ci rulmentii sunt
esentiali pentru sistemele de ghidzre a rachetelor si proiectileior. Cercetirilc doctorului Antony Sutton in privinta acestei industrii vitale au
gprra concluzie pe care o
dezviluit ci: ,,tntreaga capacitate de productie de rulmenti
a Unirrnii
Sovietice are origini vestice... Toate proiectilele sovietice
;i sistemele
filudite, inciusiv sistemele de ghidare, au comlronente fabricate cu echipamente occidentale sau clt copii sovietice dupi aceste echipamente".
Aceasti tehnologie provine parliai de la o companie din Chicago,
care i-a ajutat pe msi si conslmiasci o fabricd de rulmenti complet
automatizata in luna martie a anului 1975. F'abrica respectivi al'e o capacitate de proeluclie de 60 de milioane de motoare pe an.
Iar capacitatea de a produce rulmenfi miniaturali, vitali pentm industria de proiectile si rachete, se clatoteazi unei comenzi facutc cle
compania Bryant Grinder, din Springfeld, Vennont.
Masinile, capabile si produci ruhncnti pani la un milion pe centimetru, au fost vAndute Rusiei in f972 si au fost aprobate drept ,,collleft
non-sfategic" de can-e presedintele Richard Nixon. Utilizarea lor direc'
ti este in industria sistenelor de ghidare pentru proiectile, insa congr-cs
rnrmul Wlliam L. Dickinson a declar-at ca aceste masini nu au o lunctic
importurti: ,,Masinile au fost vAndute la 20 de milioane de dolari. Sunt
capabile si proclucA tulmenti miniaturerii de tnar-e precizie, similari celor
71
folosifl la fabricarea focoaselor rnultiple tip International Missile Balistic. In consecinli, precizia proiectilelor sovietice sa perfectionat radical,
pani la punctul cand 90% din fortele americane la sol potfi disfuse de
la prima lovituri. Aceasta era o tehnologie pe care sovieticii n-o aveau,
au cumparata la pret de nimic, iar acum pune in pericol viata a milioane de cetateni americani".
Felul in care rusii au achizitionat aceste masini ilustreaza cum se
fac asemenea
in
v?tnzii.
sovieticii au comandat 45 de masini, insi licenla de export

necesari penhu vinz,area lor in Rusia a fost refrzati de presedintele
John Kennedy. Doisprezece ani mai tArziu, sovieticii au comandat 164
de asffel de masini si, de aceasd dati, licenta de export a fost aprobati
de presedintele Nixon. Ministerul sovietic al Industriei de Masini Grele
a declarat ;{m asteptat doisprezece ani pentu a obtine aceste masini".
Tot ce au realizat sovieticii in domeniul spatial sa ficut cu sprijinul
guvemului american. Toate programele spatiale pe care leau falsificat
sau nu le-au realizat au fost autentificate de guvernul american si de
presa drept reale.
Un alt domeniu in care Statele Unite au acordat asistenti rusilor
este cel al echipamentelor militare. in tirnpul razboiului din Coreea,
sovieticii le fumizau nordcoreenilor si chinezilor comunisti avioane
cu reaclie, inclusiv de tipul MIG-15. Acest avion avea o configuratie
similari aparatului F-86, pilotat de sud-coreeni si de pilotii americani,
fumizat de guvernul american.
Ambele'avioane fuseseri proiectate de aceeasi persoani, un german capturat la Nordhausen la sfArsitul celui deal doilea rizboi mondial. Cum am spus si mai deweme, specialisful afostpreluatde o natiune, iar schitele sale de alta. Dar existi mai multe aspecte ale acestei
fgOO,
povegti.
MIG15 era propulsat de copii ale motoarelor cu reactie RollsRoyce

cincizeci si cinci, vAndute in Rusia de respectiva companie englezi in
1974. Motoarele au fost copiate irnecliat si furnizate fabricantilor de
avioane MIG-15 din Rusia.
Rolls-Royce a incercat mai tArziu si vzrndi Rusiei motoare cu reactie mai puternice, in 1977. Aceste motoare, cele mai rrari la wemea
respectiva, asigrrau o putere de propulsie de 22,65 tone avioanelor
proiectate de inginerii de vArf din industria aviatica a Rusiei. Se pare
ca motoarele n-au fost vAndute rusilor din cauza presiunilor exercitate
de guvemul amedcan, care dorea ca General Electric si vandd sovieficilor rnotoarele aproapc identice de tip CF6.
Motorul CF6 este folosit in prezent in industria aviatica americana

la aparatele ttp 747, DC-10 si la cel mai mare avion de marJa din lume,
aparatul tip C-5A
Rolis-Royce a reusit ln cele din urmi si vAndi in 1977 chinezilor
comunisti motorul de care aveau nevoie penfu propulsia avionului cu
reactie F-12, pe care tocmai il proiectaseri.
Poate ci exemplul cel mai conciudent de asistenti militara acordati de America guvemului tus a avut loc in timpul dzboiului din \4ehram.
Dr. Sutton a ajuns la concluzia ci ,,...funurile, munilia, armele, sis
temele de fransport care au omorAt at6tia americani in Vietnzrn prove
neau din economia Uniunii Sovietice, subvenlonati de America".
Sprijinul acordat de Arnerica guvemului Vietnamului de Nord incepuse de mai demult.
Intr-un articol intitulat,,Cand HoSj-Min a fost agent de informatii erl
Statelor Unite", autorul Lloyd Shearer detaliazi ajutorul acordat de guvemul american primelor eforluri ale fondatorului revolutiei impokiva
guvemului din Viehamul de Sud. HoSi.N{in a fost recrutat de serviciile secrete americane. Articolul afirmi: ,Avear-n un agent de iniredere
ciruia ii trimiteam regulat anne, echipament radio, operatori si medicamente. Toate acestea il ajutau si-si inlireasci pozitia si stahrhrl".
Deci chiar inainte de iz.bucnirea riz-boirrlui din Metnam, americanii
{umizauechipamente fortplor de gherili conduse de omul care unna
si conduciViet Cong-ul intr-un razboi irnpofiva americanilor.

Poporul american, care incepuse s.l simti ca ceva nu era in reguli
in comportamentul efortului american de razboi, a inceput si-si manifeste ingrijorareala alegerile electorale. Asistenfa si comerhrl cu Rusia
in timpul rdzboiului au devenit un subiect de campanie la alegerile pre
zidenFale din 1968.
Republicanii au inclus la convenFa din acel an utmatoarea clauza
in plafforma lor politici: ,,Natiunile ostile acestei fiti nu vor beneficia
de asistenli din partea Statelor Unite. Nu vom acorda ajutoare de nici
un lbl statelor care sustin si contribuie la eforhrrile de razboi ale \tetnamului de Nord".
Candidatul republican Richard Nbron a subscris si ei acestei clauze
cand a spus la Conventia I-egiunii Arrericane din septembrie 1968: ,,Nu
trebuie si acorddm asistenti sau finantare de nici un fei oricarei tari,
inclusiv Uniunii Sovietice, care ajuta inamicii din \4etnam".
Materialele electorale ale candidatului Nixon au repetat ingrijorarea Partidului Republican in ac:easta chestiune. Unul dintre fluturasii
din tirnpul campaniei sale se rcferea la aceasti problernA: ,,Statele
'/J
Unite nu trebuie si fumizeze nimic care ar putea fi considerat sau clasificat drept ajutor pentru acele nafuni (din biocul comunist), daci vor
continua si ajute dusmanii din Vietnamul de Nord".
Motivul penhu care Partidul Republican si candidatul prezidential
Richard Nixon isi permiteau si faca aceste afirmatii era ci presedintele Statelor Uniie are drephl de a controla exportul de bunuri cife Cortina de Fier.
Actul privind comerlul cu inaniicii Statelor Unite din 1917 nterAce
firmelor din Statele Unite sau filialelor lor din sfiinitate si faci comert
cu dusmanii Statelor Unite, exceptie ficand comerful sub licenfi. Drep
tul de a elibera licentele necesare a fost acordat de Congres presedintelui Statelor Unite, cu opFunea ca acesla si delege autoritatea respectivi deparEunentelor pe care le consideri celificate. In trecut, presedintele delega aceasti autoritate Departamentului de Comert Asta inseamni ci presedintele are dreptul si-si asume responsabilitateadirecti daci
doreste. futa inseamni ci presedintele Nixon, dupi ce a fost ales, avea
autoritatea de a preveni vAnzarea unor bunuri ce puteau aduce atingere
securititii nationale. Presedintele Nixon avea posibilitatea de a onora,
dupi alegeri, atAt plafforma partidului siu, cAt si promisiunile din timpul campaniei.
Deparlamentul de Comert publicd himeshial o listi de bunuri care
pot fi exportate in Europa de Est, iar raportul respectiv este accesibii
publicului. O scurti fecere in revisti a acestor liste va demonstra scep
ticilor cum gi-a respectat presedinteie Nixon promisiunile.
De exemplu; raportul pe trimeshul al III-lea al zurului 1971 dezviluie
ca guvemul american, intr-un singur himeshrr, a trimis guvemului ms
o serie de bunuri, in timp ce Rusia asigura 80% din bunurile si materialele de razboialeVieflramului de Nord.
Prinffe bunurile din raporhrl respectiv se numari: cauciuc sintetic;
uleiuri si grisimi lubrifiante; componente penhrr automobile; calculatoare electronice; echipamente penhrr topitorii si prelucrarea metalului; componente penhrr laminare; echipamente penhrr fabrici texti{e;
rulmenti; echipamente penhrr prclucrarea titeiului si benzinei; echipamente si componente penhu aviafe; gi componente 9i camioane in valoare de aproape 11 milioane de dolari.
tn afari de bunurile vAndute propriu-zis Rusiei, guvemul amedcan
a autaizat exportul de date tehnologice privind bunurile si sewiciile
indicate: topitorii de otel si metal; topitorii pentt productia de compo'
nente de motoare; aditivi pentru uleiur-i lubrifiante; si rafinarea titeiului.
7A
Devine evident faptul ci presedintele Nixon nu a respectat promisiunile ficute cle candidatul Nixon. Dar presedintele n-a fost singurul
care a sprijinit guvemele comuniste. Si altii au fost implicati.
De exemplu, in 1969,la mijlocul rizboiului din \4etnzmr, cAnd ame
ricanii emu omorAti de viebramezii de nord cu asistenla ru9ilor, congres
manul Earl landgrebe din Indiana a propus un amendament la Actul

cle controi al exporturilor, actui care autoriz.eazi exporturile catre statele din blocul comunist. Amendamenhrl prevedea printre altele: ,,Nici
un bun, militar sau de alt tip, nu vafi,autaizatpentrrr vdnzare weunei
nafluni striine care vinde sau aprovizioneazi Vietnamul de Nord sau
care pennite navelor sau avioanelor din jurisdictia sa sa tr-ansporte in
sau din $4ehiamul de Nord) orice echipamente, matedale sau bunud
sau acordi orice fonni de asistenli Vietnamului de Nord".
Nonnal ar fi fost ca Congresul Statelor Unite, institu{ia responsabila cu protejarea soldalilor amedcani pe care i.a trimis acolo, si sustini cu cntuziasm acest amendarnent.
AmendamentLrl landgr ebe a fost respins.
Unul dinfe motivele penlu care amendamentul l-andgrebe a esuat
este, se pdre, faptul ca guvemul Statelor Unite incuraja activ oamenii de
afaceri americani sivandi in Rusia in tirnpul rizboiului clin vietnam.
in august 1966, Deparlamentul de Stat a tipirit o brosuri intitulata
Boicotufile particulare knpotriva intereselor nafionale, care spunea:
,,Fiecare c"titeatt american ar trebui si stie ci orice om de afaceri
imerican care opteazhpentn-r cornerful paqnic cu Uniunea Sovietici
sau cu statele Europei de Est si vinde acolo bunurilc pe cafe le fabrici,
isi exerciti drepturde si umeazi politica guvernului sau. Dzu'ot-ice 0rganizaLte, indiferent cAt de patriotice sunt intenliile saie, daca i;i Irrgpune si boicoteze, si ffeaci pe lista neagri, si penalizeze in odce fel
iau sii atace oamenii de afaceri americani pentm ci se angajeazi in co
mertul pasnic cu statele din Europa de Est sau cu Uniunea Sovietica,
actioheazi impotriva intereselor Statelor Unite".
Este increclibil, mai ales daca presupunem ci grtvernul ar trebui
sA protejeze soldatii arnericzuri, sustinand asemenea resh-ictii la adresa
celor care fac comerJ cu natiunile care finanfeaza inarricii.
in afari 6e sprijinrrl .corclat de C,ngr esul american, ad''inist'atia
rqtublicani, conclusa de cornzurrianhrl suprem url foltelor alrnate, a contribuit. nereusind si biochcze lir,r-area cle bunuri si echipatnente ntsesti in principalul pod norcl-victnamez Flaiphong.
Aceasti teglijenta a {ost ervidentiati de amiralul Cirilnt Shaql, c-or"nltncllnt sLlprem al operatiuttilor nlvale i1 Pacific 1le ltllrqape toata
75
pedoada rizboiului din Viebraun, care a cleclaral .,inci de la inceput

ar fi trebuit sa inchidem portul llaiphong si si impiedicim sosirea tufuror importurilor vitale in atna respectiv'd. In loc si procedim asa,
Ie-am permis si imporle toate materialele de rlzhoifhrinici o dificuitate, in pofida faptului ci delineam controlui pe mare. Aceasla a fost,
clesigur, o mare greseali, care a sporit nemi,surat pierderile suferite
de americani".
Aceasta omisiune a fost in cele din urmi cor ectata de presedintele
Nixon cand, la B mai \972,a anuntat natiunea: ,pxisti o singura meto
dd prin care si stopim micelul, iar aceasta este si nu mai luptim cu
armele... in Vietnamul de Nord. Am ordonat unnitoarele: ...Toate
zonele de acces in porturile vietnameze vor fi minate... Statele care au
nave in porturile din Vietnamul de Nord au fost avertuate ci navele
vor trebui... sa plece..."
Aceste directive se adresau, de multe ori, natiunilor considerate
prietene cu Slatele Unite. Prinfe navele care asigurau liwarea bunurilor msesti in porhrrile din Vietnamul de Nord se numarau nave din
Marea Britanie, Japonia, Grecia, Norvegia, Uban, Italia, Germania de
Vest si Panama.
@r. Sutton, in cerceti"rile sale, a descoperit o anomalie stranie. pahu dinhe navele rusesti care transpofiau bunuri in Vietrantul de Nord
apaFneau inca legal Statelor Unite. Acestea erau ,,nave ale fibertitii",
himise in Rusia in timpul programului land-l,ease la sfArsihrl celui
de-al doilea rlzboi mondial. Presedintele Nkon ar fi trebuit atunci
si-si trimiti singur un aveftisment privind relragerea navelor din por-
turile nord-vietnameze !)
Unul dinke schimburile comerciale mai tragice cu guvernul rus a
avut loc in 1966, cfurd guvemul Statelor Unite ,,...a fimis Uniunii So
vietice toate detaliile tehnice necesare penh-u construirea unei instalatii de glicerol. Glicerolul este utilizat ln fabricarea explozibililor. Mai
exact, in \4etnam, glicerolul este folosit ca detonator in capcane. Peste
50% clin pierderile suferite de americani in Vetnam se datorau capcanelor".
Unul dintre cei afectati dc o asemenea capcani a fost sergenhrl Pe'
ter Stark, un tAnzr si curajos veteran al rizloiului din Vietnim, care a
ticut urr tumeu nafonal pentru a vorbi clespre pericolul unei asffel de
asisterrte... din scaunul siu cu rotile. Sergentul Peter Stark si-a pierdut
picioarele in explozia unci capcane.
Llnul dintre cele mai recente exempie de tehnologie americani
care a ajuns si se intoarcd irnpotriva poporului american este schim-
76
bul de experienti cu Rusia din 1969, cAnd sa conshuit fabrica de camioane de pe rAul Kama. Aceasta uzini, cu o capacitate de productie
de 100 000 de camioane'de mare tonaj si 150 000 de motoare diesel
pe an, adici mai mult decAt toate fabricile din Statele Unite la un loc,
zr costat peste 1,4 miliarde de dolari. Aproape 1 miliard de dolari a ve
nit de Ia guvernul Statelor Llnite, sub formi de computere, echipamente grele si echipamente de topitorie.
trforturile de a acorda asistenta grvemului rus au dat roade n1979,
cAnd grvemului american i sa comunicat ci aceste camioane, in afari
de motoarele fqlosite la blindate si vehicule de asalt conshtite in uzini,
au inceput si apari ln unititile militare rusesti din Europa de Est. Dar
mai incredibil a fost ci aceste motoare si camioane au fost fcrlosite de
rusi in asalturile militare din Afshanistan.
'in
afarl de ajutorul direct aiordat penhr constructia vehiculekrr
utilizate de Rusia in lncercarea sa de a infrange luptatorii din Afg'hiuris
tan, guvemul american a construit autostrazile, sau cel puFn portiuni
tlin acestea, pe c'are rusii le-au folosit pentru a se deplasa catre aceasta
tari. Congresmanul Ron Paui a dezviluit in 1980 o reproducere dgpi o
fotografie a drumuiui pe care a mers atmata rusi. El a declarat, in plus,
ci guvernul american a conshlit aproape 500 de kilometri de autostradi cu doui benzi prin Atghanistan, avAnd griji sa,,conecteze s,oseaua
respectivi de cea pe care o construiau inginerii annatei sovietice".
(Cotidianul New York Times din 4 iunie 1968 a tipirit la pagina 17
fotograia unei asemenea autostrlzi din Afghanistan, cu erplicafa: ,,Noi
autostrizi trec prin Afghanistan; unele, ca aceasta, consh-uite cu ajutor
sovietic, iar altele cu :rjutor imerican") Dar anumite sr:hinrburi comerciaie au o importanti mult rnai devastatoare penhu siguranta viitoare
a Arnericii: ,,Confon-n doctoruiui 14t11iarn Peny, subsecretar al Apir-irii pentm cercetare si conshrrctii, IJRqS va fi capabili sA detecteze si
si monitorize ze localvtreatuturor submarineior Stateior lJnite pArra
in anrrl 2(fr0. Cauza? America exporti sub clenunirea de "echipamettte pernhrr exploatarea titeiului', cele mai avansate tehnologii seisnroiogit'e si inrrdite".
Procrrrarea telmologiilor americane (pi occidentale) costi rtult, iar
guve-.mul amencan a asignrat sprijin natiunilor clin bioctti comrinisf
pentm a le usura efofturile.
Ltcsedintele Franklin il. Iloosevelt a creat. 1a 2l'ebrrrarie 1934, Banca cle import-Iixport, prinh.urr ortlin iil t:xr:cufir.ului (criticii evidentiaza, si au dreptate, faptul ci prcserJinteie rru are aceasta autorilate, conlorm Constituiiei), il scopui garanlarii creditelor cotnerciale acorclate
lmpgrialismul
Noii.
Ordini Mondiale
77
natiunilor striine, inclusiv comuniste, penhu a creste volumul schimburilor comercia.le. Banca nu numai garanteaza creditele, ci si acorda
impnrmuhrri.
Dar interesele bancare americane participi de asemenea ia acordarea de imprumuhrri pentru sprijinirea eforfurilor natiurilor comunis
te de a achizi$ona bunuri americane. Una tlintre primele binci imnlicate a fost Chase Manhattan, controlatd de intereslle Rockefeller, care
si-a deschis o sucursali la Moscova, inlgZ2.in piata Karl Marx nr, 1.
In 1973 si-a deschis o sucursala si in China c'omunisla.
Interesul bincii Chase in comerful cu Rusia provine cel putin din
1$3, cend congresmanul Inuis McFadden, pe-atunci presedintelt Co
nritetului Bancar, a pus problen-ra: ,$fla! ce afaceri au loc intre Banca
de Stat a Rusiei sovietice si corespondenta ei din New york, banca
Chase".
@ersoanele particulire sustin de asemenea aceste schimburi comerciale. in 1977, fostul secretar de stat FIenry Kissinger a aderat la
ctxftetul international de consiliere al bllncii ihu." Manhattan.)
Si alte banci sunt active, Banca Americii a oferit guvemului sovietic,
in 1975, 500 de milioane de rloiaj penhu finantarea importurilor din
Statele Unite. Iar la 20 octorr"rbrie 1969. Rodman Rockefeller. fiul lui
Nclson Rockefeiler, si banca Rockefeller din Londr-a au incheiaf un parteneriat prin care lua fiinli cor-nparfa Intemational Basic Economy -orporation (IIIEC) pentm sprijinirea comertului sovieto-zrmerican.
Unul dintre cele mai uimiloare c-xemDle de asernenea schimburi

comerciale a awt loc in rg7i ,cand guvemul american a vandut ltusiei
cel mai mare electromagnet din lume, capabil si genereze un cAmp
magnetic de 250 000 de ori nrai puternic decAt cel al P:unAnluhri. A
lost utilizal pentru,,aprofundarea studiului radiatiilor elech-omagnetice Fi aplicatiile lor in domeniul variaSilor rneteorologice.,.
Rusia si-a inceput cercetirile asupra rnodificarii climei pirnAnhrlui
in 7974 si, pani in 1976, avea deja pah-Lr r-elee la sol. ir-r iama acelui an a
nins in Miami, Florida, pentru pr-ima data in istorie.
Amintiti-vi comentariul lrri ilbignie.w Brzezinski privinil rnodificarea vremii: ,,Cred ci acceptim ideea trnei vaste expansiuni a regulilor
sociale. I'oate lua fomle curn ar fi legi privinrt nunlanil cle copii, poate
chiar le'gi privind sexul copiilor, o clata ce trebuie si alegern, utor"n*"nd,(subliniereanoirsh'd), reguli aie timpului liber si asi mai departe,'.
Frzezinski ;i-a clezvoltat gAndurile clespre ,,starea wemii" in cartea
sa
lnlre douA epoci
78
Nu numai ca s-au elaborat arme noi, ci s-au rnodiicat fundamental

anutnitc conccpte debazi ale geografiei 9i strategiei: controlarea-spatiului si a vrenrii au inlocuit Suezul sau Gibraltarul ca elemcnte-cheie
strategice.
in afari de rachete pcrfectionate, proicctile rnultiple sau bombe

rnai prccise si mai puternice, descoperirile viitoare pot la fel de bine
include nave spatiale cle razboi (automate sau manuale), instalatii tnarine. amre chimicc si biologice, raze morlale;i inci alte lnateriaie dc
razboi - chiar;i vrernea poate fi modificata.. '
Tehnicile dc modificare a vremii pot fi folosite pentru inducerca
unor pcrioade prelungite de seccti sau furtuni, slibind asffel capacitatea unei natiuni si forlAnd-<l si accepte cererile adversamlui'
fi int"r"rant si speculim ce industrii au ilteresul de a provoca

iemifoarte friguroase sau foarte lungi. Prirna posibilitate ar fi industria
petrolului, carle ar vinde mai mult combustibil decat intro iami obis(Ar-
nuiti.)
insi Rusia si celelalte natiuni comuniste din Europa de Est nu sunt
singurele state comuniste care beneficiazi de asistenti tehnica dirl

prt"u guvemului american. China a fost adiugati rapid la lista acestor
!iri.
be exemplrr, in
1974, David Rockefeller a format Consiliul Natio-
nal pentru Corner! intre Statele Unite si China (rosie)' Asta s-a
iltu:
plat inainte de acordarea clauzei natiunii celei mai favoizate chinei

cornuniste, la 15 mai 1977, c?ndChina a inceput si beneficieze de cre
ditele Bincii arnericane de Import:Export. Aceste acorduri au fost incheiate in poficla fapfulrri ci guvernul american recunoscuse ci cel pufoftati' inci o
$n 10% din populatia Chineiiocuia in lagire de muncl
dati, cei mai ieftini muncitori sunt cei care nu sunt pliti[ deloc penftu
eforhrrile depuse.
insi asistenta si comerlrl cu China continui. lra29 mu 1980, secretanil Apaddi Hzu old Rrown a anunlat ci adminisfratia catter va permite Chinei rosii sa culnpere radare pentru apirarea aeriani, eiicoptere
si avioane cle transpor! si ci va autonzacompaniile anericane sd construiasci fabrici cle echipamente electr-onice si elicoptere in china co
munisti.
Poale ci scclpni real penhrr care a fost recunoscuti nevoia chinei

de tehnologie ameticani de ultimi ori a apiurrt intrun articol care explica de ce era interesatir Afirerica si incelapa relatiile cu China. Vl .onrunicat al ziarului New York ?lnres din 20 iulie 1978 spunea: ,,Patru
companii amedcane de petrol negocizu:i cu China in vederea stabilirii
operatiunilor
cie
fbrare marini".
79
luticolul identifica pahu companii: Pennzoil, E>o<on, Union Oil din

Cali{ornia si Phillips Petroleum.
Inca o dati, trebuie si ne intlebim cum intenlona China si plhteasci aceste irnporturi de tehnologie americani. Chi-na avea o rezela suplimentari de bunuri pe czrre si le vandi americanilor si pe care alte
tari, in special Rusia, nu le aveau. Senatorul Barry Goldwater a identificat aceste bunur-i in 1977, cAnd a declaraf ,,rapoaftele de la refugiati
(chinezi)... dovedesc tird urmi de indoialA ci sursa cea mai impoftanti din lunie de droguri tari este China comunista. Aceste rapoafte dernonsheazi ci venitul anual al Chinei rosii din contrabanda cu droguri
este de minilnum 500 de milioane de dolari".
Dolarii americani plimiti in schimbul drogurilor chineze suntfolosiF penhu achizitionarea de tehnologie americrra. Asta face parte dintr-un plan derrrarat de Chou EnJ-ai, premierul chinez, care si-a expus
planurile inf-un interviu cu editorul egiptean Mohammed Heikal. Chou
mai bune soiuri de opiu, spciai penfu americani".
Aceasti activitate a fost confirmati de Ed Reid, un autor care a cAstigat Premiul Pulitzer si specialist in criminologie, care a spus: ,,Nu
existi indoiali ci tinerehrl american este victima unei conspiratii. Scopul este si-i faca pe copii dependenti de droguri si sA distrugi efectiv
a spus: ,,Plantarn cele
umitoarea generatie de adulF".

Congr-esmanul John Schmitz a aflat desprc acest plan si a incercat
sa clemaqte intentiile traficului cu droguri chineze: ,,...lntentionez sa
strig "Fault!" cAnd un presedinte american... protejeaza traficul masiv
cu dro-quri al tLnei natiuni inamice penhu a-i asigura dolarii de car'e al'e
nevoic pentm a cumpzira produsele cAtorva corporaFi americane fa-
vorizale".
fraficul cu clroguri
a avut si un efect sccunclar. I'regatea tineretul

inorviilrta in liniste cincl guvemul uma sa le dishuga drepturilc si libertitile. Accasti concluzie a fost ilush-ata inLr-un aflicol apamt
in 197'2" Citir cuvintele unui tinar absolvent cle universilate, caracterizat ch'cpt ,,hippic" in articol, care explica ce f:icuserzr drogurile clin cl:
,,Nrr, rh'ogur-ile nu sunt o solutic, dar cel putin nri-arn zapicit creienrl,
asa c;i nu urai sirlt net-li:r sa pun inlrebari".
Clrinezii ave'an si ei, la rAndul ior, un anurrrit interes in dezvoltarr:a
comc--rtului cu Statc'le Llnite. Accsta a fost ilustlat der Huang Hua, nrinistrul cle Exterle al grrverlr.tlui Chinei cotnuniste, in 1978. Iil a spus:
,,ilarr in discutie conrerlul cu Statele Unite, avAnd in vedere extindr:rea lui si deschiderca ruai larga a usii pentru a profita la nraxirlum cle
1rc'ntr-u a
ocvia
ck' a constrrri sor:ialisr.nul acasa si in sh'ainiitatc. I)eschizAncl trsa
relatiilor china-SUA" deschidem larg uga ce duce la o revoluFe in statele Unite".

Semnificatiavanzirii de echipamente si tehnologie, atat in china,
cAt gi in Rusia, ambele avAnd intentii declarate de a distruge sistemul
capitalist american, nu a ramas neobservata.
Pirintii fondatori ai Statelor Unite erau ingrijorati in privinta aces
tor schimburi comerciale, cici au scris in constihrtia Statelor unite ale
Americii, in articolul III, sectiunea 3;
Tridarea impotriva Statelor Unite consti in a le declararhzhoi

sau
sprijin
pe
acordAnduie
inamici,
ajuta
in a-i
;i asistenti'
Ac.easti defini{e a tridarii indici doui uctpuni separate si distincte.

Tridarea nu inseamnd doar un act de rizboi impotriva Statelor unite,
ci 9i acordarea de sprijin si asistenti dusmanilor. Remarcati ci Statele
Unite nu trebuie neapirat si fie in rizboi ctt ,,inamicul", in sens formal,
in momentul cAnd se comite tradarea'
Acesta este motiml penhrr care oamenii de afaceri si membriifortelor armate sunt condamnali 14 inchisoare cAnd vAnd secrete militare
irrsilor. De exemplu, in septembrie 1981, patru persoane au fost convenduseri transmititoare gi receptoare pe unde
damnate penhrr
(foiosite
penhu
supravegherea electronici), sisteme de compuscurte
ter gi componente in Getmania de Est.
ijn alt individ care a vanclut guvemului ms bunuri sau informatii
strategice, in acest caz ,,secrete de fabricare a proiectilelor", aJost con-
ii
judecatorul
darnnat la inchisoare pe viati si numit ,,trdditof' de citre
care l-a condamnat.
observatorui va sesiza cd angajatii Deparlamentului de comert
autoizeaz|vtnzareaunor bunuri similare guvernului ms si nu sunt
actzafde trldare.
Ar fi interesant si infebim cine justifici programele de vanzare
de materiale citre tirile comuniste. IJn congresman a fost intrebat in
1977 dece a sustinut comerful dinfe America si Rusia. Congresmanul
a rispuns: ,,Dupi cum stiti, asa se intAmpll intotdeauna, infiucAt Statele Unite conduc de departe in domeniul tehnologiei. Asla se intAnrpli pentrrr ci democratia incurajeaza gAndirea inovatoare a rivalilor.
b.i.,r,r-,, nu cred ci esie ceva riu. Cu cAt Uniunea Sovietica adopti

tehnologia vesticl, cu atAt societatea devine mai deschisi si, asffel,
mai apti pentru schimbare".
81
Congresmanul nu si-a sustinut pAni la capit teoria confom careia

guvemele devin mai deschise prin comeftul cu Statele Unite. In 1975,
cAnd Congresul a trebuit sd voteze interzicerea importurilor de crom
din Rhodesia, congresmanul respectiv a votat pentru.
fu fi corect si intrebim daci guverrrul american stie sau nu daca
produsele pe care le vinde Rusiei sunt folosite penh'u a omori oameni.
Oficialul Departamentului de Comert lawrenceJ. Brady a explicat:
,,Este practic imposibil si ne asigurim ci echipamentul vAndut Rusiei
nu va fi transfonnat penhrr scopuri militare".
Motivul penfu care guvemul american vinde tehnologie strategica
natiunilor comuniste din intreaga lume a devenit clar in 1964, intr-un
rapoft al Subcomitetului Senatului penhu Securitate Interna, intitulat
Numeroasele crize ale economiei sovietice. Raportul spunea: ,,Din
punchrl de vedere al comurigtilor, comerful Est-Vest, in pofida voiumului.apar ent limitat de dolar, nu este numai de importanli critica; ar putea fi o chestiune de supravietuire. Blocul comunist trebuie si aibi
asistenti vestica penhrr aface fata deficientelor cronice ale industri-
ilor sale".
Acest punct de vedere a fost confitmat de diversi disidenti sovietici
care emigraseri in Vest gi aduseseri cu ei adevarul privind importanta
asistentei si comer.hrlui strategic cu guvemul rus.
Unul dintre acegtia, Aleksandr SoljeniSn, a informat poporul ame'
rican la 5 iulie 1975: ,,Tot sistemul noshu de sclavi depinde de asistenta voastri econonici. Cand ne ingroapi de vii, vi rog si nu le himitef
lopeti si cele mai nshralizate echipamente de migcare a pimantului".
Soljenitin a readus in discutie acest aspect in alt discurs citre poporul
american, cAnd a spus: ,,De ce dati pe mAna totalitarigtilor comunisti
mai multi si mai multi tehnologie - complexi, delicati, avansata, de
care au nevoie penhu inatmare si pentru a-si strivi propriii cetifeni?"
Dar, in pofida avertismenfului, asistenta si comerhrl continui.
Iar guvernul rus continui si-si,,striveasci propriii cetifeni".

Cu aiutorulArnericii.
,,1
B3
ii
ii
8.
JJBERALUL- $I
GIIVERNULMONDIAL
"CONSERVATIORUL",
Una dinfe cele mai mari diferente intre asa-numitul ,,conservator"

si aqa-numihrl ,,liberal" este cum vede fiecare relaSa omului cu lumea.
In principiu, diferenfa poate fi ermntata asffel:

Pozitia consenrafoare; Conservatoml apeleazi la natura spirituala
a omului, crezdndci problemele omului apar din insisi firea lui. Solutia la problemele lumii consti in schimbarea omului insusi.
Pozitia liberald; Liberalul apeleazi la natura materialisti a omului,
crezind. ci problemele omului apar din cauza mediului. Solutia liberali consd in schimbarea mediului, asffel incAt omul si fie fericit.
Aparaful final penhrr controlarea totali a mediului este un guveln

unic mondial ,iar prezentaorganizare a lumii in natiuni devine un obstacol in calea acestei schimbari.
Acesta a fost planul si scopul fiecireia dintre diversele persoane
si organizatii analizate in acest studiu.
Au apirut diverse dovezi care indici faptul ci scopul marilor planificatori, guverrul mondial, este aproape de indeplinire.
la 18 mai \97Z,intimpul administratiei Nixon, Roy M. Ash de la
Oficiul penf,rr Marlagement si Buget a prezentat incadrarea in timp,
din punctul lui de vedere, a grvemului mondial ,,In doua decenii (cam
inainte de 1992), cadrul institutional al unei Comunititi Economice
Mondiale va fi funcflonal...", gi atunci ,yor fi cedate diverse aspecte
ale suveranitif;i individuale unei autoritifl supranationale".
James P. Warburg a sustinut de asemenea, in cattea sa Vestul in
cnzd, necesitatea unui,guvem mondial:
,,O ordine mondiali firi legi mondiale este un anacronism, iar asta
pcnhr ci rizboiul inseamni extinderea civilizatiei; o lume czre nu reuseste si stabileasci domnia legii asupra statelor-naf,une nu poate supravietui. Triim intr-o perioadi periculoasi, de tranzitie de la epoca
statului-natiune atotsuveran citre epoca guvernului mondial".
Warburg a spus Comitetului Senatului, la 17 februarie 1950, cum
vor obFne.oamenii lumii acest guvem mondial: ,,Vom avea un guvelrl
mondial indiferent daci vi place sau nu; daca nu prin consimtamAnt,

afunci prin cucerire".
Guvemul mondial preconizat de acesti vizionari include planuri
penhl o politie mondiali. Unul dintre cei care au descris necesilatea
unei asemenea jandannerii a fost istoricul Arrrold Toynbee: ,,Ne apro
piem cle momenhrl cAncl singurul nivel eficient pentru operatiunile importante va fi nivelul globatr. Statele ar h-ebui si renunte la suveranitatea lor si si se subordoneze suveranititii unui guvem rnondial. Cred
ci statul rnondial va avea inci nevoie de politie armati si (ca) guvernul
rnondial va h-ebui si comande suficiente forte penhrr a putea impune
t,
lii
rii
i
ti
pacea".
A convinge popoarele lurnii si renunte la suveranitatea nafionali

si so cedez.e unui guvem mondial este o sarcini rnonumentali. Totugi.
planif,catorii n-au considerat-o insunnontabili.

Unul dintre cei care au previzut problema, a si oferit solutia. Dr.
Brock Chisolm, directorul Organizatiei Mondiale a Sinititii, a declarat:
Pcntrr a realiza un guvern mondiai, este necesar si indepirtam

din mintile oamenilor individualismul, loialitatea pentru traditiile familialc, patriotismul national si dogrnele religioase.. .
Am inghitit fel de fel de crezuri otrivite cu care ne-au hrinit parin!i, profesorii si invititorii, politicienii, preofi, ziarele gi ceilalli care au
interesul si ne controleze.
Reinterpretarea si eventual eraclicarea conceptelor de bine si de
riu care stau la baza educirii copilului, inlocuirea crezurilor bitranicioasc cu gAndirea inteligenta si rationali - acestea sunt obiectivele
care au intArziat... schimbarca compo(amentului urnan.
ln afari de dishugerea loialititii omului fati de familie, natiune si

religre, natiunea frebuie conditionati si creadi ci mai putin e mai bine
decAt mai mult. Nivelul de viati al celor din natiunile dezvoltate ffebuie
r'edus. Acest lucru se va reahza prinh-un proces lent si gradual de conditionare a ceti.tenilor din natiunile bogate si supraviehriasci cu mai
putin decAt produc.
Acest punct de vedere a fost evidentiat de John Knowles, presedintele Fundatiei Rockefeller, in raportul anual din 1975: ,,Sunt sigur de
un singur lucm - mai rnult nu inseamni neaparat mai bine. Reteaua
interdependentelor se strange. Suntem o singuri lume si exista un singur viitor - mai bun sau mai riu - penhrr noi toti. Cresterea economici
conh-olata este esentiala penhl a face din mai putin mai muit, penhu
a conserua puflnele resurse de care dispunem si a asigura distributia
mai echitabili a veniturilor si bosatiilor..."
in afari de controlul ofertei de bunuri, Knowles pretinde controlul

cererii de bunuri: ,,Este de asemenea necesar si controlim ratele de
ferlilitate la nivelul inlocuirii si sa atingem nivelul zero de cregtere a
populatiei cAt mai rapid posibil..."
O dati oamenii din natiunile mai productive condi$onati si triias
ci cu mai puFn, ei pot fi condi$onati si-si imparti excesul de avere cu
natiunile mai putin productive. Aceasti impirtire a averilor se numes
te Noua Ordine Economici Internationali, locutiune definiti de senatorul Charles Percy, membru al Consiliului Relaliilor Externe:
Filosofia noii ordini economice internationale sebaze'azh pe faptul
ci natiunile bogate dezvoltate consumi substantial mai multe resurse
naturale... decAt nat.iunile sirace mai putin dezvoltate'
Noua ordine cere o distribuire rnai echitabili a resurselor naturale
intre oamenii dc pe PimAnt si redistribuirea averilor intre naflunilc
bogatc si ccle sdrace.
in conformitate cu acest program, la 30 martie 1979, secretarul de

Stat Cyrus Vance (si el membm CFD a promis ci Statele Unite isi vor
spori sprijinul acordat na$unilor in curs de dezvoltare penhrr a acceleru,,p.ogt"tul spre o ordine economici internaFonzrli mai echitabili
si mai sinitoasi".
Progresul spre constihlirea guvetnului mondial a fost constant nu
pentru ci oamenii din tirile bogate ar fi optat liber penhu aceasla,
rlupi ce ar fi ascultat argumentele ambelor pirti, ci penhu ci au fost
-i"!i$. l-ln exemplu concludent este articolul apirut in numiml din
aprilie 1974 al revistei Foreign Affairs, editati de Consiliul Relatiilor
Exteme, scris de Richard Gardner, un consilier de vArf al presedintelui Jimmy Carter, si care a fost de asemenea ambasador in Italia. El a
scris: ..<casa ordinii rnondiale' va fi construiti de jos in sus, nu de sus
in jos... Demolar ea keptati a suveranititii nationale, erodarea ei bucati cu bucati vor da mai multe rezultate decAt invechitul asalt frontal".
Guverrrul Statelor Unite si'a ptezentat proiectrl de transferare a

foftelor militare arnericane sub jurisdictia unui guvem mondial unic,
in acest caz incipientul guvern mondial numit Natiunile Unite, intr-un
document publicat in 1961.
Acest document, intitulat Eliberarea de razboi - publicaf,a Depar'
tamentului de Stat nr. 7277, a fost refras in mod straniu de pe piata la
doi ani dupi ce cetitenii americani ar fi avut sansa sa-l citeasca cu propriii ochi. Documentul propunea predarea graduald a tuturor fortelor
arrnate americane unei politi mondiale, in cadml a t-ei etape:

Prirna etapa va reduce senrnificativ capacitatea naFunilor de a purla
rAz.boaie, reducAndule efectirul militar; 2: dotarea nucleari va fi redusa prin tratate; 3: puterile Natiunilor IJnite de ,;nenfinere a picii" vor
fi intarite.
A doua etapi va asigura rcducerea in continuare a forlelor arrnate
si stabilirea unei forte interlationale permanente de menlnere a picii
in cadrul Nafunilor Unite.
A treia etapi va convinge natiunile si pistreze doar fortele arrnate
necesare pentru mentinerea ordinii interne, iar Statele Unite vor asigura. oameni pentru Fortele de Pace ale Natiunilor Unite.
Acest transfer inseamni ci secretarul general al Natiunilor Unite

va deveni comzrrdantul suprem al fortelor armate ale Natiunilor Unite,
ceea ce contravine total Constitutiei Statelor Unite. Secretaml general
va delega comanda noii forle de pace subsecretarului insarcinat cu
afacerile militare, adici subsecretarului Departamentului de Politici si
Securitate. Acest postcheie a fost ocupat fie de un comunist din Uniunea Sovietici, fie de unul dintr-un stat comunist controlat de sovietici,
inca de la conceperea Naflunilor Llnite. (Acest post este acelasi cu cel
caruia i se subordona generalul MacArthur in timpul razboiului din
Coreca.)
IntmcAt poporul american nu era inci pregitit
sl
se predea Natiu-
nilor LInite, raportul respectiv, aSa cum am precizat mai sus,
a fost redin ci.rculatie si declarat nul. Dar cei care se ocupau de integrarea
Statelor Unite in guvemul mondial nL1 s-au oprit. Urmitoarea etapi a
pianului a ar,ut loc la 30 ianuarie 1976, crxrd Consiliul Afacerilor Mondiale a enuntat Declaratia cle trnterclefendenti. Acest document a fost
sernnat cie 126 de senatori si reprezentanti americani, dintre care opt
lie s-au retras, fie au recunoscut ci numele lor au fost folosite fird a li
se aduce la cunostinta.
F'ostul senator Joseph P. Clark, inembru al Consiliului Afacerilor
N{orrdiaie, a incercat sa explice de ce era necesari aceasti noud Decia-
tr-as
ratie cle Interdependenti:

Marimea, ordinui si cornplcxitatca guvernului creste
nua sA crcasca.
si va conti-
Voi apira afirmatia ca accasti cxpansiune este benefica
- nu cliu-
n:rtoar-c. Desigur, am ajuns la montcntul cAnd putem spune. . . ci Jbfferson s-a inselat: acel guvern care guverncazi cel mai putin nu este cei
rurai bun. $efferson scriscsc: Ace[ guvern care guvel-ncazd cel mai
putin cste cel rnai bun.)

Flroarea din rationarnentul hri Jcffcrson este presupunerea
siunea guvernului duce 1a lin'ritarea libcrtatilor individualc.
Pur si sirnplu nu este adevarat.
ci
expan-
fll
Declarafla sprijiniti de senatorul Clark spune, in parte:

Acum doui sccole, inaintagii no;tri au infintat o noua natiune; acum
trcbuie si ne unim cu altii pentru a infiinta o noui ordine mondiala.
Pentm a realiza noua ordine mondiali... este esential ca omenirea
si sc elibereze de limitiri si prejudecifi nafionale. '.
Afirmim ci economia tuturor natiunilor este o relea firi cusur, ;i
ci nici o natiunc nu-si rnai poate mentinc cficient procesele de productic si sistemcle monetarc firi si admiti neccsitatea unor reguli de colaborare stabilite de autorititi interna[onale.
Apeldm la toate nafunile si intireasci Natiunile Unite... si celelalte institutii ale ordinii mondiale...
Unul dintre cei care au ales sa nu setnneze aceasd declaratie afost

congresrnanul Marjorie I{olt, care a spus ci declaratia,,pretinde predarea suveranititii noastre nafionale unor organizatii intemationale.
Declar-i ci economia noasfi ar trebui reglernentati de autoritati internaflonale. Propune si intrim intr-o "noui ordine mondiala", care va
redistribui averiie create de poporul american".
Guvemul mondial se aproPie.
Noua Ordine Internationald este la indemAni.
Partea a doua
BANCA UN RAU... DEVENIT NECESAR
9: RETEAUA FINAhICIARA ROTTISCHILD
In caftea sa Istoria marilor averi din America, autorul Gustavus

Myers i-a identificat pe membrii familiei Rothschild ca detinand puterea in cea dea doua banci din America.
Aceasti refea de binci europene a fost infiintati de Amschel Moses
Bauer, tatil famfiei (care mai tArziu si-a schimbat numele in Rothschild), care a pornit afacerea cu fonduri modeste. Dupi. cAteva succe
in acordarea de imprumuhrri unor guvernatori locali, Amschel a ho
guvernelor nationale.
-si extindi afacerea. acordAnd finpmrnuturi
$i-a instalat cei cinci fii in banci, fiecare in alti !ari.
Meyer Rothschild a fost frimis la Franldurt - Germania, Solomon
la \tena - Ausfria, Nathan la Londra - Angta, Carl la Napoli - Italia, iar
James la Paris * Franla.
Cu biietii Rothschild impristiati in toati Europ4, fiecare conducAnd o banci, familia putea determina cu ugurinfi orice guvern si-gi
pliteasci datoriile, sub ameninlarea unei politici de ,,balanfi a puterii".
Cu alte cuvinte, familia Rothschild putea influenta o tari prin intermediul alteia, plovocAnd riscul izbucnirii unui razboi. Fiecare guvem se
simfea astfel constrAns si-si pliteasci datoriile, de teama unei conflagra$i care i-ar putea distruge tara.
Fratii puteau fnanla ambele p@ implicate ln razboi, asigurAndu-se
nu numai ci-si recupereazhbanii, ci ,si ci vor obtine profituri enorrne
din fi nantarea rizboiului.
Aceasti putere a fost sintetizati de Meyer Rothschild asfel ,,Permiteti-rni sa controlez banii unei natiuni, si atunci nu mi intereseazi
cine face legile".
Familia Rothschild isi crease o retea de mesageri in intreaga Euro
pi, asdel ci toti cei cinci frati isi puteau transmite rapid informatii importante. Semnul distinctiv al mesagerilor Rothschild era o geanti rosie.
Aceasti geanti le pennitea si traverseze firi probleme orice grantti
nationali din Europa, cici majoritatea statelor europene isi instruiseri
granicerii si nu-i retini pe purtitorii de gen! rosii, nici micar in situaFa in care acegtia ar fi cetifeni ai unei tari cu care stahrl respectiv se
aila in razbsi.
se
tir6t si
88
WILHELM YON ANGELSDORF
prin acest sistem, membrii

clanului Rothschild aveau
-"i imporlante,
]yflf:P:,::f
tor uullor lmpIcate.
acces rapid
uneori .t iar inuint"u responsabili_
de
ceilalri bancheri din Europa, iar infor_

-si
._^*4:^":r^tl.*,era;,ti|t
care le ara Korhschild le turlizau
adesea avaruaje pe piala
Iilli-f"
10.
INITIAIWA _I\{ONROE"
PRIMTJL ACT hAPONNTVE COI,OMZARtr
DUrslera.
Unul dinke primele eveninrente care au

consolidat conffolul clanuasupra guvenrului englez u ro.iinuriu
de la waterloo,
1l+:4::11d
dm lunle 1615.
Anglia era in rdzboi cu Franfa, iar
bitilia
va. Daca Napoleon, comandanhrl fortplor

pe Wellington, comandantulJortelor
de Ia Waterloo era decisi_
urnrut" fi-anceze, il invingea
annut ;;b"r", nu maiavea de
ffi
:$Tiljffi"##trUrl:"*:[is,""ilj*:tlr**u
ac931ta confruntare si urnrireau compsrkr;entul

schild penbrr a afla car.e va fi deznodir;*n
lui Nathan Rothi, irrtrcAt erau constienti
promptifudinea relelei sale de nresage.i.'-'

Nathan a fost viz,ut la Bursa din lnrrOru
.u o figuri extrem de po
somorata, atitudinea rui convinga'du-i pe
;"iluld.-e uflu., deja cinL a
de
castigat
bdtilia
de lawaterroo: annatq tr:un.Lra,

.ondusa de Napoleon.
c"el pyun as-a autrezutbancherii englezi,
.""1"t" i.a deteminat sivandi tiflurile de stat pe care ie detineiu.
-$i enonn de actiuni a
a scizut
scaoea, t\atnan parea1T
tot mai posomorAt.
9:'.,::"l,Hl'{lt
l*tl
ti"
"ri*. ;;;;;;
b*;;.
;;;;t
la 2 decembrie 1823, presedintele SUA, James Monroe, a emis ceea

ce va deveni ,,doctrina Monroe". Este vorba de urmitoarea declaratie
r lcschisi si concisa:
,,Cele douiAmerici, fiind libere si independente, nu vor mai fi colo
rrizate de nici o putere europeani de acum inainte."
Explicatia presedintelui Monroe se baza pe faptul ci sistemele po
litice ale statelor europene erau diferite de cele din America: ,,firin urrrriu'e, in baza relatiilor sincere si amiabile existente infe continentele
,'\r'ericii si Europa, trebuie si precizez ca orice tentativi cle extindere
r sistemului politic european in orice zoni. a acestei emisfere va fi con.irlcrati un atentat la pacea si securitatea noastri."
Initiativa lui Monroe a suruenitin urma tratahrlui de laVerona, de
,l)r-(r care un observator al wemii, senatoml american Robert Owen,
l,,t'larase
Ceea ce nu stiau agen$. de Bursa era

c), in acest mod, oamenii lui
N"Sry 1u cumpirat acFuni la un pret mufidJ*r.
decAtvaloarea lor
real6. prin aceasti shatagem.l, Naih; nofl,r*.ilifa
a,,cumparaf, guversa aflat in srareit
di;i;"
l;t]y1
casugase 9,1P1,c31{
riv bolul, Nathan era de negasit.
ci:
este un plan bine conceput de a dishuge guvemul popular din colo

rriile americane, care, prin exemplul siu, a provocat rebeliuni in colo
rriilc Spaniei si Portugaliei din America Centrali si de Sud.
l)in cauza conspiratiei monarhiilor europene impotriva republicilor
;rnicricane, marele orn de stat englez Canning nea akas atentia asupra
;u'cstui fupt, iar responsabilii nostri au ficut demersurile necesare penllrr ca presedintele Monroe si declarc in urmitorul mesaj anual cifue
t orrgrcsul Statelor Unite ci Statele Unite vor considera un act dc ostilrt;rttr la adresa guvernului orice tcntativd a weunei puteri europcne
,lt'a cAstiga controlul asupra oricirci republici americane sau de a
din tondra ci Angtia
Profitul exact pe care l-a obdnut Rothschilcl

in acest mod nu va fi
cunoscut niciodati, cici bincile-dr' reteaua
{othschilcr nu sunt corpc
ra[i. NeavAnd actionari, sinry.r1i c-are qtir, ,rulou.eu
exacta a profitului
inregistral sunt fragl Rothschild si unnasii
loi.'
ll
liii
welln teritoriu.
'
rr{ (.r-i
')('natorul Owen a inclus textul tr-atatului in Arhiveie Congresului

(
)l(;. 'Iiatahri stipuleazi, intre altele:
Srrbsctr-uraFi... sunt dc acord cu urmatoarele:
\rticolul 1: Parlile fiind convinse ca sistemul ggvernului rcprczen. Lliv cstt' la fel dc incompatibil cu
ltrincipiile monarhiei ca si suveranir,.;r lxrponrlui cu drcpturile clivine, sc angajeazA nrutual... sa thca
1
90

toatc eforturile penh-u a impiedica functionarea sistemului guvemelor
reprezentative in oricc tari din Europa si si impiedice instaurarea acestui tip de guvernimAnt in alte tiri.
Articolul 2: Libertatea cuvAntuiui, in special libertatea presei, fiind
rnijlocul cel mai putemic folosit de sustinitorii dreptului natiunilor, in
detrimenful dreph-rrilor princiare, pirtile semnatare se angajeazi' si
adopte toate masurile necesare pentru a suprima aceasti liberlate nu
numai in propria tari, ci si in restul Europei.
Articolul 3: Pirtile fiind convinse ci principiile religioase contribuie
semnificativ la mentinerea natiunilor in starea de obedienti pasivi pe
care o datoreazi regilor lor, isi declara intentia de a sustine in tirile lor
masurile adoplale dc cler... strAns legatc dc autoritatea princiara...
Declaratia curajoasi a lui Monroe a afectat desful de puternic guvernele Europei. Numerosi diplomati europeni si-au manifestat dezapro
barea, insa popoarele Americii de Sud, protejate prin aceasti declaratie,
erau de paftea lui Monroe.
Secretarul de Stat al lui Monroe, John Quingy Adams, a conffibuit
semnificativ la elaborarea doctrinei. Poporul american, stiind acest lucru,l-a rasplitit, alegandu-l presedinte al Statelor Unite in anul1824.
Ceea ce conteaz6,, insi., este ci a fost impiedicati o intruziune a
puterilor europene in treburile Statelor Unite.
A$A CLIM LA VISAT I(ARL

"SOCLALISM...
MAT{X" SAU,CE FSTE REreRVA FEDERAI.Af"
11.
Dupi esecuri succesive in a convinge poporul american de necesitatea unei banci centraie prin provocarea mai muitor rAzboue,banche
rii intemationali implica! in conspirale au hotarAt sa-si schimbe rneto
dele. In loc de a provocarlzhoue,au recurs la crearea artificiali a unor
depresiuni, recesiuni si crize econonice, care sA colMngi oamenii ci
este nevoie de o banci centrali a Statelor Urrite.
Provocarea unei crize bancare a fost usoari penlru bancherii internationali.
Prin natura operatiunilor bancare, bancherii stiau ci numai o mici
parte a depozitelor particulare aveau o dati limiti de rambursare. Din
acest motiv, cloar un mic procenl si zicem cle 2U/o, este pisffat la banca
la un moment dat. Restul de 807o sunt folositi penhu acordarea de impr-umuhrri cu dobandi unor debitori in scopul investirii in capital fix
sau in bunuri de consum. Prin urmare bancherii puteau provoca usor o crizi bancari, con-
vingindu-si depunitorii ci o amrmiti bancl va deveni insolvabili daca

acestia flsi retrag banii. Afinnatia este adevlrati, circi dacl toti deponentii unei banci isi retrag fondurile deodata, banca da faliment.
Vestea cd o anumitb bzurci a dat faliment si nu mai poate retuma
banii ii va determina pe depunitorii altor banci si-si retragi banii, penhu a fi siguri ci nu pitesc acelasi lucru. Ceea ce incepe ca o criza a
unei binci anume, se poate termina ca o panici nationali.
Bincile ameninlate de o astfel de crizi isi vor soma debitorii si
rehureze banii, ceea ce ii va detennina 1le acestia si vanda bunuri mobiiiare si imobiliare, pcn{ru a achita ipotecile. Daci mai multe persoane se gribesc in acclasi timp si vAndi, sc:ade valoarea proprietitilor,
permitAncluJe celor care au bani sa le currpere la pret redus. Panica
plarrificati poak: evolua in doui clirectii: b;urcherii care ;tiu de evistenta ei isi pot recupera banii ir-npmnrutati inainte ca ea si se declansczc
si, apoi, si curr4rerc de pe piata capitalurilor bunuri imobiliare la un pret
multmai mic.
92
Aceasta a devenit asffel o anni putemici in mAna celor care doreau

si schimbe sistemul bancar dintr-unul dcrminat de bancherii individuali intr-unul condus de un gmp de cAtiva bancheri, care sa functioneze
ca banca nationali. Bancherii ar fi invinovitit asffel sistemul bancar
penhu problemele economiei.

Dar-, mai
ti
important, bancherii intemationali care au provocat aceas
problerni puteau oferi soluEa: o banci centrala.
Deci tactica s-a schirnbat de la slAmir:ea unor rizboaie la createa

unor panici bancare, penhu a influenta popoutl american in sensul infiintirii unei banci centrale cu caracter pemanent.
Unul dintre principalii prir&rgonisti ai acestei misciri a lbstJ. P. Morgan, al cirui tati a fost unul dintre agentii Rothschild care a ficut tr
avere imensi in timpul Razboiului Civil, participand la blocada pre9edintelui Lincoln.
@ste interesarnt
si remarcim ciJ.
P. N{organ, care sus{inea ideea
infiintiirii unei binci centralc in America, avea legituri cu Alexlnder

Ha-milton, cel care sustinea ideea infiintirii unei binci cenb'ale a Arne
ricii in timpul razboiului impofriva ocupatiei britanice. Conexiunea a
fost descoperiti in 1982, cAnd revista Tfuuesa anurfat ci Pierportt Morgan Hamilton, stri-stri-slrinepotul lui Alexander Hanrilton si nepot
al luiJ. P. Morgan, a decedat.)
in 1869, J. P. Morgan a venit la lnndra si a incheiat un acord cu
compania Northerrr Seeurities, pdn care urma si devind inh'aclevir
agent ai companiei N. IVI. Rothschild ilr Statele Unite.
Prima mare panici provocat-i de bancherii intemationali a avut loc
in 1893, cAnd tuhtror bancheriior de pc teritoriui Americii ii s-a spus
si-si recuperezc banii imprunutati. Serurtorul Roberl Owen ,,.. -a depus
rnifturic in fata Comitetului Congresului Statelor Unite ca banca pe
care o conducea a primit cle la Asociafla Nalonzrla a Banclteriior ceea
ce nrai tArziu s-a numit "t:irculara panicii din 1893", care suna asti'el:
clin capitalul circulant si recuperati iturl"Retrageti imediat o treinre
tate din creditele acordate>..."
Congyesmanul Charles A linrlbergh, tatal vestitului aviator, a vazut circtrlara nrentionati tle senatoml Owen si a declarat ca avt'a ca
scop crearea unei ,,t:rize", carc si-i detctrnine pe oametrii de afaceri
,,sa apelcze la Llongr r-'sul Stateior [.inite, cerind nroclifical'ea legislatiei,
ceea ce i-ar fi avantajat pt-'bancheri".
(Bancherii nu au provocatct-iztt rirspfurdinil zvontd ci blulcile mici
erau in stare de insolvabilitate. Arr etrtis o circttlarA lrrin c;u-c baricherii
insisi zru ajtrns in accasti sihratic, i,riist'irnd stlategia respectivA pr:nhu
alte crizc.)
Aceasti tactici, desigur, este exact cea explicati de Jan Kozak in

cartea sa Nu s-a tras nici un foc: crearea unei probleme si apoi incurajarea persoanelor afectate si ceari Congresului legi favorabile penbu
cei care au creat problema in primul rand.
Congresul, la randul siu, a profltat pentru a impune impozitul pe
venit, pe care l-au inclus in Tariful din 1894. Deci cele doui plaffonne
ale ManiIestulul conceput pentru a distruge clasa de mijloc au fost oferite poporului american in acelasi timp: banca centrali si irrpoziful pe
venit.
Un congresman curajos, Robert Adams, a intrat in istorie ca adver.
sar convins al irnpozihrlui pe venit. A declarat, la un moment dat ,,Impunerea acestei taxe va corupe poporul. Va aduce... spionaj si informatori. Va fi un pas citre cenfial?-are... Colectarea ei costi foarte mult
si nu poate fi incasati in totalitate".
Dar, in pofida acFunilor conspirative, legea impozitului pe venit a
fost declarata neconstihrdonali de citre Cutea Supremi. ftin urmare,
legea impozitului pe venit a fost inclusi in Constihrtie, ca amendarneni
la aceasta.
ln anul 1900 adminishatia prcsedintelui Willizun McKinley a dat in

juclecad compania Northern Securities sub acuzafia de concurenti
neloiali. McKinley l-a inlocuit pe vicepresedinte in tirnpul celui de-al
doilea mandat si, la mai putin de un an, a fost asasinat. Cel deal doilea
vicr-'presedinte,'lheodore Roosevelg a devenit asffel presedinte al Statelor Unite, si acFonarea in justitie a companiei Northern Secudties a
fost stopati.
Roosevelt a fost apoi ales presedinte in 1904.
Un alt agent al bincii Rothschild din Anglia, responsabil cu colectarea dobAnzilor, a fost colonelul Edwar-d Mandell House, care a scris
itt 1912 o carte extrcrn de imporlzurti. Se nurrreste Philip Dru - adminish'atar, si continc pirerile personale ale automlui, sub forma unui
lolnan. I)esi c.:utea a fost scrisi in 1912, confinea predictii cu privire la
viitor. Intriga rornanului era o intAlnire in anul 1925 intre John Thor,
descris ca ,,m:rele prcot zrl lrinanteior",.si senatorul Selwyn, un personaj foarle irrfluent.
Selwyn descoirerise ci ,,guvemul era condus der cAtiva oameni, iar
in afzu-A cler acest cerc inchis nimeni nu avea putere cle decizie. Intentia
hti Seiwyn era vi intrr in acest cr:rc, d:u'strrpul lui a clc:venil, nmi tirlu,
nu doar si pirtmnda, ci siL devini SINGTrRtJll'.
Senatonrltri Serh,o,yn mr-i convenea doar sill zrleagi pe presedinteler
Statelor Unite, ,,avea cle asentenea intentia de a detine controlul asupra
Scnatuhri si L'rrr'[ii Suprr,rne". ..1-]r'a un j,rt' fascinalri pentru lhlwyn. ilo
rea sa concluch natiunr:a singur, dar sa nu se stie ci el detine puterea."
j
I
ill
iii
'l
il
94
NSFunea a aflat de aceasti conspiratie a celor doi responsabili din

intamplare, cand secretara lui Thor a derulat caseta aflati intr-un dictafon, cire fusese pomit accidental in tiflrpul intAlnirii acestora. Secre
tara a dat caseta agenfei Associated h'ess, care a ficuto publici pe
intr"eg teritoriul6rii. li.mericanii, aflAnd povestea, 9i-au dat searna ci
,,revolutia era iminenti".
Eroul romanului, Philip Dm, care nu este implicat direct in actiune, strAnge o atrnati de 500 000 de oameni, pe care ii concluce intr-un
intAlneste cu fiupele guvemului inainte de
-"r. .ptE Washington. Se
a ajunge laWashington gi iese invingitor din coni:untare. Presedinte
le, numit Rockland in rornan, fuge din fi|,iar Selwyn este numit pre
gedinte allirii in locul lui. Unul dinl'e prirnele lucruri pe car-e-le{ace in
iutitate de presedinte este si se ptedea atmatei conduse de Philip Dru'
Dru preia conducerea, il menline pe Selwyn pregedinte, dar isi asumi,,puterea de dictator", luAnd toate deciziile irnportante' Acum este
in rnisuri sd schimbe fon-na de guvernimAnt a Statelor Unite in ceea
ce el nurregte ,,socialism... a$a cum l-a visat Karl Marx"'
Primele progratne matxiste irnpuse au fosttaxa pe venit 9i tzxa de
rnostenire. De u"emettea, a fost interzisl ,yAnzarea bunurilor de valoare",'abolinclu-se parlial ,,drepturile dt' proprietate privatir, asa cum a
lucririle sale".
Dru incepe si schimbe legislatia, astfel ,,nu mai existau instituf,i
sous Matx irr
legislative, iar-funcfia de legiuitor a fost incredintata unei singure per"soane - administratorul (Philip Dru)". De asemenea, a fost rescnsa
ConstituFa ,,invechiti... gi grotesci" a Statelor llnite.
I)m a intr:rvenit apoi in afacerile inteme ale altor state, inclusiv ale
Marii Bdtanii, gi 9i.a asumat responsabilitatea Rusiei, ,,'..cdci se intreba
cdncl va veni eliberar-ea acesteia. Stia ci este mult de rnunca in aceasta
tara dt'spotica''.
(C-u alte cuvinte, coloneiui llouse, autorul romanului, spera ca va
avea loc o rcvolufle in Rusia. A intuit Ilevolufa Rusi, eveniment care,
totusi, s-a petrecttt cinci ani mai Larziu, cAnd ,,despoticul" tar al Rusiei
a fost inlocuit de ,,socialism... ?lsil cum l-a lisat Karl Mrux".)
l)upA publicarea romanului lhilip Dru adminis?'alnr, cohtrrehtl
House a declarat ci si-a fonnulat ,,par-erile politic-e si etice". House s-a
identincat ctt ,,eroul siu. I'hilip I)ru era ceea ce si-ar fi dorit sd ztlungA
el insusi. Fiecare docttutent clin catiera sa, fiecare sct'isoare, fiecare
opinie' pe care si-a exprimat-o in fata (rrcsedintetr"ri) Wootlrow Wilsott
se irtsctirr in idcea cnutttatit tlt'Pltilili DIrr"'
Cloklnelul Hottse igi prolrusc:sc c:r utrrrat<lrul pre;edintt al Stalelor
Ur-rite, la airrgerile din 1912, sa lic woriclrow wilson. wilson a clt:venit
eleurl cclopi:lului Houst-'si, intchgAnd c--r-t--nrt'ile trtelntorrtlui siitt, rela-
95
fia lor a ajuns atAt de stransi incAt, mai tArziu, Wilson a spus ci ,,opi_
niile lui House sunt aceleasi cu ale mele".
Compoftamentul lui Wilson este ciudat, este o enigmi in caclrul
evenimentelor din acele itle.Ela recunoscut ci avea loC o consniratie
imensd,_da's-a implicat in aceasta. Scria, mai tArziu: ,,Existi o putere
atit de bine oryanizati, subtili, prudenti, sincronizati, completi
implicati in tot, incat nu febuie
I
I
h
I
si
1l
sd vo'besti impotriva ei decat in ganclJ'.

Wilson nu a reusit si descopere cui apartinea aceasti puterg care
de fapt
u rnu.onilor, dar a fost, la randul iui, membru ictiv.
Una"ru
dintre multele persoane cirora colonelul House lea dat cartea
sa a fost un alt mason, Franklin Delano Roosevelt, despre care se spu_
ne ci a citit cartea cu mult interes. o dovadi a faptului ca lui Roosevelt
i-a plicut caftea este ci si-a intitulat discursurile radiodifuzate citre
poporul zunerican ,,discu$i la gura sobei", poate din carnh,c|,persona_
jul colonelului House, Dru, ,"firma adesea, cAnd era multumit, langi
semineul din camera in care.se afla biblioteca.....
H_9y_." a fost un personaj exfem de impoftant in perioada guver_
narii wilson, lucru conflrmat de ceea ce i-a declarat scriitorului charles
Selrnour: ,,In ultimii cincisprezece ani am fost in mijlocul evenimente.
1or, desi pulni oameni si-au dat seama. Nici un reprezentant sfiin irnportant nu a sosit in America firi sI discute cu mine. Am fost implicat
in rniscarca care l-a irnpus pe Roosevelf'.
Deci House nu numai l-a creat pe Woodrow Wilson, ci a participat
cle asemenea la alegerea lui Franklin Roosevelt ca presedinte al Stitelor Unite.
Asffei, House a devenit,,puterea din umbri" in timpul lui Wilson si
al lui Roosevelt, exact cum incercase sl faci personajul siu, senatorul
il
ii
I
rr
iirl
Selwln.
Un alt reprez,entant al inter eselor tamiliei Rothschild, J. p. Morgzut,
lrregitea un-nitorul eveniment in scopul infiindu-ii unei banci centale

a A'nericii. Morgan a stat in Europa in primele cinci runi ale anului
1907, facA'd drumuri de la Paris la londra si inapoi, adici inn-e sediile
:r r IrrrA rarrruri ale falniliei Rothschikl.
Motivul apzu'ent al seder-ii lui Morgan in Europa era ci acesta tre_
lrtria sa crc-eze o cnzA banczuir in.America. la intoarcerea sa. a incenut

s i r lar rsczt' zvor ruri potjvit car-ora banca new-y
orke za Knickerbockerrrrir insolvabila. Depunatorii au inhat in pznici, ganclindu-se ca Morgzur,
lli,d ctri rrrai cunoscut bancl-rer in pcdoada aceea, putea avea clrepiate.
[';rrrica Lr. a provocato cnzi a bincii respective. Astler, zvonurilb lans:rtc de Morgan sau adevedt, iar circlelea bancii I{nickerbocker-a or<>
r,ocal lhlinr.ntul altor binci, si a inceput criza bancarA din l9()7.
lii
rl
,'-,
96
stat nu
Aproape imediat a inceput propagar ea ideii ci bincile de
ale
bancare
afacerile
de
oc"pa
pentt..,
I
..uu iufi.i",,t de puterrrice
"e exprimat deabia dupa criza din
s-a
ientrale
binci
;'"d*ti N;;ia unei
19b7, cel pu$n acesta a fost argumentul conspiratorilor'
Istoriiul'Frederick tewis Allen, corespondent al revistei lrte, si-a
scopul conspiratiei' A scris, la un moment dal ""'unii
Ci"ri."ri au ajuns la concfuzia ci interesele lui Morgan l-au determipenflu
nat si profite de situatia bancari instabill din 1907
1p],o-!?gru
in scopul eln-unaadAncit
panica, manipulAnd depunitorii, iN ciza s-a
rivale si al ionsoliddrii suprematiei bancilor Morgan".
l1-U-.ito.
--- -woodro*wilson,
care conducea-in 1907 Universitatea Princeton,
incercAnd si anihileze orice suspiciune
anerican
poporului
uorbit
a
pro
lare t- n-putut plana asupra lui Morgan' A declaral ,,Toate aceste
pase
din
format
comitet
un
institui
sar
ut.put"n n evitatedaci
.uu ,.upi" outneni entuziaqti, ca J. P' Morgan, care si se ocupe de afacerile
--- tîrii".
o".i wil*on voia s[ incredinteze irtaceirle statului tocmai pgrsoanei care provocase intreaga crizi: lui J' P'
popoml.,
Dar principala explicatie a cnzei bancare din 1907 era ca
n-"ri..r uu"a nevoigde o'banci cenfali puternici, penlu a preintAnrbancherilor de pe Wall street 'Ceea,ce "
Statelor Unite de nevoia reala a ullul conrol
congresul
cele din urmi
o.upiu sistemului bancar national a fost un eveniment
r""i
p"tica din 1907. Panica a incetat' Sa pus accenhtl pe nevoia
dd;;;;a"
;G;
Morgan!^^
;il;ilill"
ilt"-i;
t:11:i
..".'t"i
unui
.^- sistem bancar nadonal eficienf''
i.f"f .a poporul ui*ri.un, care a suferit in Revoluf;a Americani,
cea de-a
in Rizboiul ain igU, m conauntirile dinn'e AndrewJackson 9i
iB73 9i 189?'
AtruU-* u Statelor Unite, in Razboiul Civil, in crT.ele din
solu{ia
acgeptq
si
sfArsit
in
a
ajuns
1907,
din
bancari
iu, u.r- in criza
in-
oferita de cei care au provocat toate aceste evenimente: bancherii

ternationali.
Solutia era crearea unei binci centrale'
F"i*6""^ i"fositi de bancheri penf introclucerea legislafiei care
si permitii infiintarea unei binci cbntrale a fost un senator din Rhode
pe
iJ.:"a, -uron si bunic pe linie matemi al fratilor Roc*efe1ler' nuMonetaril
Comisia
parte
din
fircut
a
Acesta
rr*f" Je" N"lson A1lrich.
de a face,'un studiu aprotundat :rl praclicilor
n]*.ir,r" in scopul fonlulirii unei refilnne legislative cu privire la sistt'rnul bancar si tnonelar".
Europzt'
cle cloi ani, aceasta comisie a verificat bincile din
europene
centrale
bancare
sistemclor
(aparent)
secretelc
i"unta"A
(clesi existti voci care sustin ca dcja 1e cunosteau!) '
i'ilF;;;I;i".itdt*"u
ii-;
97
I-a intoatcerea sa, in noiembrie 1910, senatorul Aldrictr a luat un

tren din Hoboken, New Jersey, spre Jelryll Island, Georgia, indreptAndu-se spre Je.Lyll Islancl Hunt Club, club cei apartinea lui Morgan' Aco
b a.fosi scrisi legislaf,a care a dat Americii o banci centrali'
in tren se aflau urmatoarele persoane:
I
Piatt Andrew, asistentul secretantlui Tfezorcriei;

Senatorul Neison Aldrich, membru al Comisiei Monetare Nationale;
Frank Vanderlip, presedintele bincii nationale Kuhn ['oeb's din

NewYork;
Henry Davidson, asociat pdncipal al lui J. P' Morgan;
Charles Norton, presedintele bincii nationale Morgan din New
York;
PaulWar-burg, asociat in banca Kuhn I-oeb's & Company;
si
benjamin Strong, presedintele companiei Morgan's Bankerls f'rusl
Trenul in care au cilitorit aceqtia era al senatorului Aldrich, iar in
timpul cildtoriilor in striinitate incheiaseri un pact de confdensalitate, adresAndu-se unul altuia numai pe numele mic.
vanderlip a dezviluit mutarziu care a fost rolul siu in elaborarea
docrrmentelor care au cfeat Rezerua Federal5, scriind in safr.trday Evt+
ning Post
...in 1910 eram ia fel de discret' de fapt la fel de ascuns, ca orice

consoirator. Nu consider ci exagerez atunci cand descriu cxpeditia
secreti in JeMl Isiand ca o baza pe care s-a elaborat concep
'oastri
tia actuali a Sistemului Rezenrei Fcderalc'
Ni s-a spus si nu ne dim numele de falnilie. Ni s-a mai spu.s sa nu
luim rnasiimpreu'i irr seara plecirii. An prirnit instrrctiuni si venim
unut.at" u'ul, cXt de discret plsibil, la capitul peronului din gara I{udson, New Jersey, uncle va fi pregitit vagonul particular al senatoruh'ri
Alclrich, atasat h capatul unui tren ce mergea spre sud'
O ditn alunsi in vagou, am descoperit tabuul de a ne adresa unul
altuia pe numele de familie.
Stiirn ci nu trebuie si ne dirm cic gol, alttcl toati inunca noastra
s-ar fi dus dc rApa.
'
Observati
ci poporul anerican nu trebuia si
descopere ceea ce
piinuiseri cotrspiratorii: infiintarea unei binci centrale. l,egislatia nu

ir-ebuia cnnceputi de cei i.dreptititi, ci de un grup de bancheri, aflati
in conexiune directi cu persoana responsabila de cnza bancara din
1907:"f . P. N{organ.
Citnspiratiale conirrnta cu o nrica proble'ri. Treb'ia ,,si evite
clenur-1irea fle tlanci centralzi si, clin acest rtcltiv, s-a adoptat temenul
de Sisterl al Rezelei Itderab. Va aparline unol'pet'soalle parlicuizrrc'
's**b,
9B
care vor oblne profituri enorrne din titluri de stat si care vor controla
emiterea de monedi nationali; va detine controlul tuturor resurselor
financiare nationale si va putea mobiliza si ipoteca Statele unite, imptcAndu-le in marile razboaie exteme".
Metoda folositi de conspiratori penhu a escroca poporul american
a fost divizarea Sistemului Rezelei Federale in douisprezece ramuri,
asffel incAt oamenii Si nu-l poati numi ,,banci cenfald". Faphrl ca cele
douisprezece mmuri aveau un singur director, cu firnctia de presedinte
al Rezervei Federale, era aparent irelevant.
Singurul care nu era bancher la intalnirea din Jekyll Island era sena-
N=elson Aldrich, dar nu se poate spune ci n-a fost un om bogat,

capabil si-si infiinfeze la rAndul lui o banci. cand a devenit senator,
avea o avere de so ooo de dolari. cand si-a pierdut funcFa de senator,
averea sa ajunsese la 30 000 000 de dolari.
Dupi eiaborarea legislaFei care si penniti infiintarea unei binci
centrale, era nevoie de frn presedi'te care sa accepte documenh]l-dupi
ce primea aprobarea Senatului. in 1910 gi 1911 presedinte era \ltlliam
Howard Taft, ales in 1908, si declarase deja ci nu va aproba documenhrl dacd va ajunge pe biroul lui. Era republican si avea toate qansele
de afi reales inl9]^2.
Conspiratia trebuia si-l inlihrre, aqa ci a sustinut financiar campania electorali a foshrlui presedinte republican Teddy Roosevelt, penfu
a-l elimina peTaft din r-andurile candidatilor republicani. Aceasti ac!une a eguat, iar Taft a fost renominaTtzatca reprezentant al Partidului
Repubiican. Prin unnare, conspiratorii au hotirAt sa finanteze campania electorali a candidatului democrat Woodrow Wilson'
Tohr;i, suporterii lui Wilson si-au dat seama ca acesta nu putea
cAstiga suficiente voturi penhrr a-l infiange pe Ta{t la alegerile gene-faft
va cAstiga cu un procent de 55% din voturi'
rale. Se estima ci
Era, cu siguran]a, o rlare problemi penhrr autorii actului privind
constituirea fuzervei F-ederale, care nu aveau nici o sansi dacl Taft
era reales. Toate rizboaiele, toate cizele pe care le provocasera pentm Rezewa Federali, totul era la mAna lor, dar exista un om care ii
putea impieclica: presedintele William Howard TaftAvearr nevoie de un candidat care si castige o pafte din voturile lui
'faft la alegerile generale, asa ci i-au convins pe Teddy Roosevelt sa
candideze"adt imponiva lui Taft, cAt si a lui Wilson. Se presupunea,ci
Roosevelt, republican liind, va atrage o pzute din vohrrile sustinatorilor
lui Taft, ceea ie-i va permite lui Wilson si cAstige farir a intruni o mljo;
ritate de peste 50% din voturi. @ineinteles ci wilson era de acord sa
semneze clocumentul privind constituirea Rezetvei F-ederale, in cazul
in care acesta ar trece de Senat.)
toml
*'.
99
Aceasti strategie a fost confitmata si in cartea lui Ferdinand [-undberg, intitulati Cele 60 de fmtilii ale Americii:
TinAnd cont de sumele investite de el rank Munsey) si de Perkins (ambii sustinitori ai lui Ilooscvelt si avAnd iegih-rri strAnse cu aJacerilc lui J. P. Morgan) in campania electorali (a lui Roosevelt) pcntru a obtine infrAngerea lui Taft, se pare ci cei doi nu prea si-au dat
silinta ca Roosevelt si cAstige alcgerile.
P'osibilitatea ca Perhins si Munsey sa fi dorit de fapt ca Wilson sa
cAstigc alegerile, sau de fapt oricc alt candidat dcmocrat in afara de
0Miliiam Jennings) Bryan, cste confirmati partial si de faptul ci Perkins a invcstit destul de rnult in campania lui Wilson.
Pe scur1, catnpania lui Roosevclt s-a bazat in mare pe banii celor
doi rcprczentanti ai lui Morgan, care unnireau climinare a lui 'l-aft.
Tactica impirtirii voturilor candidatului {avorit in asa fel incAt sd

cAstige cel clezavantajat a fost folositi de multe ori in Statele Unite,
exemplele cele mai cunosc:ute fiind notninalizarea 1ui George McGovem in 1972, precum si alegerile din 1980, despre care vonl vorbi mai
tarnu.
in caz.ul alegerii lui McGoven"r, era evident de la inceput ci nu va
prrtea cAgtiga decAt cel mult 3if35% din voturi, fata de Huberl Humphrey, favoritul democratilor, nominalizat de partid in 1968. Era insi
foarte important ca McGovem si fie nominalizat si el (din motive pe
care ie vorn explica in alt context). Penhl a obtine acest luclrr, democratii le-au oferit sirnpatizanlilor democrafl un candidat foarte influent
si convingitor. Acesta uuna si cAstige o patte din voturile lui Hupphrey, asffel incAt McGovem si fie nominalizat cu uutnai 3G357o din
vottrri. in acest fel, McGovem putea fi nominalizat de democrati cu un
procent mai mic de voturi.
Strategia a avut succes.
McGovem a fost nominal?-at in locui favorihrlui, Hubert Humphrey.
Dar si revenitrr la alegerde din 1912. Cei trei candidati, Taft, Wilson
si Roosevelt, asteplau rezultatele.
la numirarea vofurilor, Stlson a cAstigat alegerile cu 45o/o din voturi, Roosevelt a al'ut mai multe voturi decAt'I aft, i:r Taft a iesit al treilea. Interesant este ci voturile lui Roosevelt si Taft insumate ar fi fost
suficiente penhl a-l in{range pe Wilson: 55%o fa\A' de 45%. Se pare ca la
o confirtntare intre Taft si Wilson primul ar fi iesit invinghtor.
Intriga a awt succes. \4dson a fost ales presedinte ai Statelor Unite.
Putca semna actul de constituire a Rezewei Federale, in clecembrie
1913, dtpl ce a fost adoptat dc Cameri gi de Senat. Ceea ce a si ficutCe avantaje a avut popoutl zunerican prin infiintarea Sistemului Rezeruei F'ederale?
ii
il:1"-
I
il
100
Sistemul insusi a publicat o lucrare intitulati Sistemul Rezentei

- kopui gi functii, care este studiati in facultiti, pentru a le
explica sflrden$or activitifle Sistemului, mai ales la speciahnteafrnan'
Federale
tebinci.
'
mecanism
monetar eficient este indispensabil. .. oricirei nafuni... Rolul Rezervei
Federaie este de a sprijini circuitul banilor si creditului, pentru a facilita
cresterea economici, stabilizarea dolamlui pi echilibrarea pe tetmen
lung a balantei de plif externe".
(thte- intreba Sistemul Rezervei Federale de ce maifunclioneazi
acest sistem, U"and cont ci America are inci nevoie, dupa atAta timp,
de ,,cregtere economici, monedi stabili,si echilibru pe termen lung al
balantei de pliti externe"?
Se pare ci un asffel de sistem, care de 70 de ani nu a reugit sa-si
indeplineasci functiile de baz,h,ar trebui desfiinlat tiri intarziere.
Sau scopul sistemului este exact ca America si nu aibi ,,crestere
economici, monedl stabili si echilibm pe termen lung al balantei de
plati externe"?
Cu alte cuvinte, sistemul a fost creat exact in scopul opus celui pe
care il prezind in fata popomlui amedcan! Sistemul {unctioneazi!)
Au existat oameni care, la vtemea respectivi, $au opus public crearii sistemului. Unul dintre acestia a fost congresmanul Charles Lindbergh, Sr.
Congresmanul Undbergh a prevenit poporul american ci doctt
mentui de infintare a Rezervei Federale ,,...stabileste cel mai gigantic
trust clin lume. Daci presedintele semneazi acest act, guvemarea invizibilli a banilor... va deveni legali. Noua lege va crea inflatie ori de
cAte ori va dori acest hust. De acum inainte depresiunile economice
vor fi calculate -stiintific".
Congresmanul pusese punctul pe ,,i": Sistemul Rezervei Federale
fusese creat pentru a stimula problemele economiei.
Acest instrrment de distrugere econornici em de-acum legal. Lhma
ocuparea posfurilorcheie ale sistemului de catre cei care l-au conceput
si l-au sustinut.
Primul guvemator al reprezentantei Rezervei Federale in New
York a fost Benjarnin S[ ong, de la compania Morgan's Bankers Tntst,
participant la scrierea documenhrlui, in clubul din Jekyll Island. Prirnul
guvernator al Comitehrlui Director a fost Paul Warburg, partener la
banca Kuhn, [.oeb's & Cornpany, de asemenea participant la intA]nirea
din Jekyli Island.
Ce au creat cei care au numit acest sistem ,,Federal"? A fost intr-adevir un Sistem al Rezervei ..Federale"?
Aceasti brosuri explici firncfiile Rezervei Federale:
,,11n
101
Este de fapt,,o organizatie particularzi, cici bincile membre ale sis

temului sunt toate detinitoare de actiuni, pentru care primesc dividende scutite de plata impozitelor; trebuie si pliteasca taxe pogtale, ca orice corporaf;e privati; anCaja.tii ei nu fac munca voluntarl poate cheltui
oricat crede de cuviinti; ...si proprietatile ei fizice, intrAnd sub incidenta legilor proprietitii private, sunt subiecte ale impozitirii locale".
De fapt, oficialii americani stiu ca Sistemul Rezervei F-ederale nu
este ,,federal". ln discursurile citre poporul american, presedinti ca
Richard Nixon, Gerald Ford si Jimmy Carter au fost alituri de dr. Arthur Burns, fostul conducitor al sistemuiui, de Associated Press, de
Casa Reprezentantilor ca strimog al sistemului si de altii care au deciarat ci sistemul este ,,independent" (sau alte declaratii, cu acelasi
irrteles).
Cu alte cuvinte, aceste persoane si entitati juridice stiu ci sistemul
nu este ,,federal". Este controlat de interese particulare si manipulat.
Alti congresmani, mai recent decAt congresmanul lindbergh, au
averhzaL de asemenea poporul amerit:an de pericolele unui sistem
nonfederal al Rezervei Federale.,Congresmanul Wright Pannan, pre'
sedintele Cornitehrlui Afacerilor Bancere qi Monetare, a spus: ,,In Statele Unite de astazi exista de fapt doui guvelrre. Existi guvernul normal, confonn cu Constitutia si, in afarii de acesta, existi un guvern independent, necontrolabil si necoordonabil, in cadrul Sistemului Rezer-
iilrr
ili
i'
l[l,r
ili
llll
lilii',
lil
vei Federale, care detine puterea de a conh'ola moneda, putere care

ar trebui in mod obisnuit sa apartini Congresului, asa ctun se stipulea-
zi in Constitu$e".
Ludwig vbn Mises, un cercetitor al economiei de piatd, a vorbit
trmor despre guvemele care au creat sisteme bancare
furtrurcAtva Lru
naflonale aserllenea Sistemului Rezeruei Federale: ,,Guvemul este singura agenFe care poate si ia actele unui bun absolut folositor, si Ie
mazgileasca cu cemeali si sa le faca asffel absolut nefolositoare".
Sisternul Rezervei Federale, defuut de persoane particulare, contro
leazhofefta de moneda in economie si, prin unnare, poate crea la nc*
voie inflatie, respectiv deflatie.
Oferla de rnonedl pe cap de locuitor in anul 1913, cand a fost creat
Sistemul Rezervei Federale, era de aproxirnativ 148 de dolari. PAna in
1978 a rarnas. constant. la 3 691 de dolari.
Valoarea clolarului a scizut cu aproximativ 12 centi din
1911'| pAnA
in 1978.
lii,'
i1il
iti
(Probabil ca asta numeste Sisternul Rezelei Federale ,,stabilitatea

dolarului".)
Masa rnonetari in izuruarie 19ti8 se ridica la 351 miliarde de dolari,
iar in februar-ie 1980 ajunsese la 97tj rnilizrde, inregistrAnd o crestere
tl
li
102
Anul
de278Yo. De fapt, masa monetari se dubleaza la fiecare zece ani. Ciudat este insa ca aceasti crestere a masei monetare, sau cel putin asa
li se spune cetitenilor americani, nu genereazi inflatie. Chiar daca in
dictionar, la definitia inflatiei, se precizeaz.it'ci o crestere a'cantitatii de

monedi din econ omie gen ereazi in totde au na infl afie.
Sistemul Rezeruei Federale admite ca, in ultirni instanti, are pttterea de a crea inflaFe: ,rA.sffel, Rezerua F'ederali detine puterea absoluti
de a extinde sau de a reduce oferta de monedi in economie".
Dar nu toate bincile din America aveau interesul de a crea infla$e.
Unele s-au ingrijorat in legiturl cu faptui ci erau tnembre ale sistetnului si s-au relras. Williarn Miller, presedintele Rezeruei F'ederaie in
1978, a declarat ci refagerea bancilor din sistern ,,siibea sistemul financiar al Statelor Unite".
ln total sau reh'as din Rezerva F-edexala 4110 de binci si institutii
financiare intr-un intelval de 8 ani, ilrciusiv 15 banci importante in 1977 ,
cu clepuned de peste 100 de miliarde de doiari, si alte 39 de binci in
1978. Ca rezultal al acestei retrageri masive, zrryo dn totalul depozitelor bancare comerciale si 60% din clepozitele bancare au ieqit in irfara
sistemului.
Miller a declarat de asemenea: ,,Capacitatea sistemului de a influenta piata monetari si de credit la nivel national a devenit mai mica".
Tenclinta de retragerc din sistenr a continuat, iar in decernbrie 1979
presedintele Rezetvei Federale, Paul Volcker, a anunfat Comitetul lVacerilor B;urcare ci ,,circa 300 de blnci, cu depozite de 18,4 miliarde de
dolzri, au pirisit Sistemul Rezervei Federale in ultirnii patru ani si jumitate". Aspus, de asetnenea, cainca 575 din cele 5 480 de banct mcnrdeclarat intentia de a se
bre, cu depozite cle peste 70 de miliarde,
reb'age".
"gi-au
in februarie 1980 raportul Rez-eruei Federale spunea ca ,,in ultinele

patru luni, 69 de banci sau refas din Sistemul Rezewei Federale, iuand
cu ele sapte miliarde de dolari in depozite. Alte 670 de banci, cu depozite de 71 miliarde de dolari, si-au exprimat dorinta de aiesi din sistem".
Acest exod nu mai putea continua, asa ci, ilt 1980, Congresul a adop
tat l,egea Conh'olului Monetar, care i-zt asigurat Rezeruei Feclerale
controlul asupra tulrrr-or institutiilor bancare, indilerent daci au lost
sau nu mernbre ale Sistemului.
Oricum, dupa crezuea lui, in 191i1, Sistemul Rezervei Federale putea imprutnuta guveurului fecleral sume mari de bani. Ptima ocazie
de a face acest lucm s-a ivit la cAtiva ani dupA primul rizboi mondial'
UmrAton-rl tabei indici exact cAti bani a imprumutat sisternui pgvernului Statelor ljnite in timpul,rizboiului (in milioane de dolarj, sume
rohrnjite):
1916
7917
1918
1919
7920
-,
Incasdri
(rotunjite)
103
Cheltuieli
(rotunjite)
Suplus
sau
deficit
7t6
731,
48
1 101
3 645
5 139
1 954
453
t2 677
6M9
18 493
-9 032
-13 363
6 358
29r
,i
Tabelul arati cum sa dezvoltat guvernul fntre 1916 si 1920, si ce

rlatorii enorrne sau acumulat. Aceste fonduri au fost imprumutate, in
rurare parte, de la Sisternul Rezervei Federale, banca centrala a Americii, care ,,beneficiazi de dobAndi penhu toti banii pe care ii creeazi
rlin nimic".
Pe lAngi abilitatea de a crea datorii purtitoare de dobandi, Siste
rnul Rezervei Federale are posibilitatea de a crea cicluri economice,
pdn creqterea sau diminuarea masei monetare. Rima mare oporfunitrrte de a crea o depresiune economici pe aceastd cale sa ivit tn 1920,
t'ind Rezewa Federali acreatciza (sau panica) din 1g20.
Unul dintre cei care au observat ci aceasta era efectul unui olan
.l:rborat a fost congresmanul lindbergh, care a scris n lg27,in cartea
intitulati StrAmtoarea eco nomicd:,,Prin Rezerva Federali. cizele

cizaachnli,este prima creata stiinIfic, calculata
;rsa cum rezolvim noi o problemi de matematici..
Procesul decurge in felul urmitor: sistemul creste masa monetari
s:r,
srrrrt create gtiinfific;
(rlin 1914 pAni in 1919, aceasta aproape s-a dublat), apoi presa incurai,'irzi oamenii si imprumute sume mari de bani, prircredite.
O dati acordati banii, sub formi de credite ciffe populatie, bancherii micsoreazi oferta de bani, recuperand creclitele restunte.'int egur
t)r)ces a fost elaborat de senatorul Robert L. Owen, presedintele Corrritetului Bancar si Monetar din cadnrl senatului, la randul lui bancher.
L|
scris:
in primele luni ale anului 1920, fcrmierii aveau profifuri mari.

Si-au plitit ipotecile, au cumpirat pimAnt, la insistentele guvernuh ri - pentru asta au contraclat imprurnuturi bancart:
-, si au fost falimcnl:rti cle o diminuare brusci a volumului creditelor-, sur.reniti in 1920.
Ccea ce s-a ir.rtAmplat in 1920 a fost exact opusul a ceea ce ar fi tre.
i,,
.i
ii
lrrrit sa st' inl6rnplc.

In loc sa lit:hidezc cxccsul de credite crcat in anii de rizboi, Corni-'
t,'tul l)ir-cctor al Rezcryei Fcderale s,a infirrnit intr-o sedinti care nu a
t, rsl rlivulgatA publicului.
In 16 martic 1920 a alrut loc o scdinta sccrctA.
lir
104
105
fost
Iunie]^922
33,0
o diminuare a creditelor (ordonAndu-sc bancilor sa recupereze creditele restante), care a avut ca efect reducerea venihrlui nalonal cu 15 rniliarde de dolari in anul urmitor, aruncAnd milioane de oameni in rAndurile gornerilclr gi scazAnd valoarea pamAnturilor gi a fermelor cu 20
Iunie 1923
Iunie 1924
Iunie 1925
Iunie 1926
lunie1927
36,1
37,6
42,6
Iunie 1928 (crestere)

Iunie 1929
45,7
45,7
Au participat doar marii bancheri, iar rczultahrl acelei sedinte
de miliarde de dolari.
Nu numai ci bancherii au hansferat cantititi imense de pimant

de la fermieri citre banci, dar, in urma acestei diminuari, procesul a
transferat de asemenea un mare numar de binci de la bancherii care
nu au putut respecta somaf;a Sistemului Rezervei Federale gi au fost
nevoiti si-si vandi toate tiflurile de valoare la pret redus. catre cei care
aveau bani se curnpere bdncilc fallncntare (criza din 1920 a falimentat
5 400 de binci).
Una dinfre tintele nebancare ale acestei cize afost Henry Ford,
producatorul de automobile.
Creditor
American and Foreign Power
(|. P. Morgan)
Electric Bond and Share
$. P. Morgan)
Ford a fost mai inteligent decAt banchet'ii care planuisera cizatn

mare pafte pentrrr a-l dishuge. Nu i-au trebuit imprumuturi mari si
nici n-a predat confolul asupra companiei sale bancherilor care ar fi
dorit cu siguranti si controleze ceea ce au finantat.
Standard Oil, New Jersey
Cantiktea de bani
'7
30 321 000
.157 579 000
97 824000
i
(h miliarde de dolai)
,1
Sumemaxime
(Rockefeller)
Cru,a din 1920 a fost incununala de succes, iar acest succes i-a determinat pe bancheri si mai planifice una: crahul din i929.
I'rimul pas a fost, din nou, sa creasci oferta de monecla, ceea ce
s-a realizat, intre 1921 si 1929, dupi cum se vede in tabelul ulxlator:
34,2
fiecare banci putea lua credite de la Rezerva Federali pentru a le

acorda la randul ei populatiei. Creditele se contractau cu dobandi de
5%o si erau reacordate populatiei cu dobandi de 12 la suti.
la cresterea ofertei de bani sau la punerea lor in circulatie de cihe
Rezerva Federali au coirtribuit si banii pusi in circulatie de marile corpomtii, care acordau credite din surplusul de fonduri cumpiritorilor
din Wall Street. Aceste credite acordate de instihr$i nebancare erau
aproximativ egale cu cele din sistemul bzurcar. De exemplu, cererea
de credite a brokerilor acoperiti de corpomtii in 7929 era urmitoarea:
pendenti.
Jocul cra clar pentru Ford.
Un reprezentant al bincilor Morgan din New York a venit cu un
plan de a-l ,,salva" pe Ford...
Ford si-d salvat afacerea apelAnd la distribuitorii sii, cirora le trimitea incasirile din vAnzarea de rnasini, in ciuda incetinirii pietei...
Cererea a crescut... iarfllialcle au fost din nou deschise.
Iunic 1920
Iunie 1921 (scidere)
45,4
Cifrele dezvaluie cI Rezerva Federala a extins masa monetara de

la valoarea de 31,7 miliarde de dolari n 192lla 45,7 miliarde in 1929,
ceea ce reprenntA o crestere de aproximabv lMo/o.
Penhrr arealiz,a aceasti crestere a ofertei de monedi in economie,
in pofida inflatiei, Ford a ordonat o reducere dc pret la automobile,

dar cererca nu a fost suficient cle mare, si unele filiale Ford au fost inchise.
Se zvonea ci ar fi negociat un imprumut imens.
Dar Ford ii consideJa pe bancherii new-.yorkezi niste lrrlturi, si era
hotirAt si nu cadi pradi uneltirilor lor...
Bancherii... s-au gribit siJ ,,ajute", in schimbul renuntirii la inde-
Ani
43,7
,l
il
il
In plus, J. P. Morgan si clica lui intloduseseri aproape 110 000 000

de dolari pe piata creditelor.
Aceasta expansiune a rnasei monetar-c a adus prosperitate tarii, iar
poporul american a fost incurajat de presa sa cumpere acFuni. U s-a
spus ci pot cAstiga asdel o grimadi de bani.
Brokerii care se ocupau de noii doritor-i de actiuni foloseau un nou
instrument care si-i determine si cumpere mai multe titluri decAt aveau de gAnd. Acest instmment se nutnea ,,cumpirare la limiti", si ii
permitea cumpzu-itorului si imprumute bani penhrr achizitionarea cle
actiuni.
i
l
::r
106
cumpiratorul era incurajat si ia actiuni cu 107o reducere daci imprumutarestui de 90% de la broker, care avea o intelegere in-acest
l"nr.., o banci sau cu o cotporatie. Urmatorul exemplu arati cum
fu
nctioneazi aceasti metodi:

actiune sc vinde la 100 de clolari, dar datoriti posibilititii de a
cumpira la limita, cu 10% rcducerc, cu aceiasi 100 de dolari se pot cum-
pira
10 actiuni, in loc de una singura:
cumpiritorului
Baniimprumutati
Banii
Total
Profit
Profitul investitiei
si vAndi deodati, inhrrcAt cursul acflunilor ar fi scazut brusc.

intregul proces a fost explicat de Gary Allen, care a scris:
beau
CAnd totul era pregitit, finantatorii din New York au inceput si-si
s0meze debitorii.
Aceasta insemna ci brokerii si clientii lor trebuiau sa vAnda actiunile ia bursa pentnt a rambursa irnprumuturilc de 24 de ore.
Bineinteles ci piata bursieri ac|zur, ceea ce a provocat o panici
bancari in intreaga tari, cici bincile mici, care nu faceau.parte din
O actiune
Zece acfuni
100
0
900
-100
1 000
100
Prin urmare, cu aceeagi investi$e, de 100 de dolari, cumpiritorul

poate imprumut^ SOO de dolari folosind actiunea ca garantie pentru
imprunut, cumpirAnd asffel 10 ac$uni la pretul uneia'
Acum, pentm acelagi exemplu, si presupunem ci valoarea unei
actiuni cieste cu 10% la bursi, adici 110%. Aceasta va cre;te profitul
cumpiritorului de actiuni asffel:
Valoarea unei acfluni

Investitia cumpiritorului
107
110
100
Zece
ac$uni
1 100
100
10
100
lV/"
100%
Invcstitorul poate acum si v4ndi acEunile si si obtini
100%
proflt
cu o crestere de numai 10% a vilorii unei actiuni (cumpiratorul 9i-a

clublrrt invcslilia) dupa ratnbursarea irnpnrmufului'
Iira totusi o gmecherie la mijloc, cdci banii erau imptumyta! cum;

pir-ltomlui sub iorma unui ,,imprumut de 24 de ore". ASta insearnnA
brokerul ii putea."r" .n-pjratorului sivAndb actiunile si si ramburseze impmmutul in tenlen de 24 de ore de la contractarea lui.
cumpzu-itorul avea la clispozitie 24 de ore in carc fie si vand;i actiunile,
fie si faci rost de bani pentr-u a ratnbursa imprumutul'
Adici brokerii puteau cere tuhrror cumpiritorilor la limita si-si
acelasi timP Acgasta acligvAnda zrctiunile, daci lzursau'somatia tofl
de actiuni se g adetinitorii
toti
daci
bursiera,
provoca
pLlte:r
o
cnzd
ne
ii
_*-J3M.
oligarhia bancari, erau implicate in achizi$onarea de actiuni la limiti,

iar sciderea cursului lea epuizat resursele financiare 9i au dat faliment.
Sistemul Rezeruei Federale nu le-a sustinut, desi era obligat prin
lege si mentini elasticitdtea cererii gi olerlei de monedi.
Sistemul Rezeruei Federale ,,nu le-a susfinuf', desi legea stipula ci

aceasta era una dintre obligatiile sale, asa ci multe bdnci si mulf investitori particulari au dat faliment. Trebuie si remarcim ci bancile
care ficeau parte din oligarhie se retriseseri deja de pe piala bursie
rh,fhr6.a-si asurna nici un risc, deci n-au dat faliment.
Este oare posibil ca Sistemul Rez.ervei Federaie sa fi planificat exact
tot ceea ce s-a intempht? Este oare posibil ca bincile care cunosteau
planul si se fi retras cAt timp prehrrile erau inci ridicate si si fi intervenit ia.iri, cand preturile scdanseri? Este ozue posibil ca anumite banci
si fi gtiut ci urmeazi un crah bursier si sa fi curnpzrrat bancile falimentare la un pret mult mai mic decAt valoarea lor reala?
Dupi c'rahul bursier din 1929, chiar si un neini$at putea obserua
ci structura sisternului bancar se schimbase. De fapt, trr dlele noaslre
,,100 din 14 100 de banci (nrai pu$n de 170) confoleazi 50% din titlurile
bancare de valoare ia nivel national. 14 binci mari detin 25% din valoarea totali a clepozitelor".
in odce caz, piata bursieri a intrat in crizi. Indexul bursier arati
efectelc acestei manipullri:
1919
1921
1922
1932
]38,r2
66,24
4{i9,49
57,62
L]nul dinlre cei carc au asistat la cl altui bursier a fost'\trlurston Chur-
chill, care a tost adus la bursi in 24 octombrie 1929 de citre Bernard

Raruch. CAtiva islorici sunt convinsi ci Churchill a fost aclus acolt-r
pentrl zi fi urarlor la cral-r si pentru a se convinge cu ochii lui de pute>
rea sistcmului banca-.
108
Desi detinitorii de actiuni au fost nevoiti si-si vandi titlurile, putini

sau intrebatcine lea cumplrat. Cirtile de istorie anakzeazd.in general
intreg procesul de vAnzare, dar uitd sLanalizeze cumpirarea.
John Kenneth Galbraith a scris despre cumpiritori in cartea sa,
Matele crah bursier din 1929:
Nimic nu putea fi mai ingenios conceput pentru a asigura suferinta
rnaximi si, de asemenea, pentru a se asigura ci scapi cAt mai putini

de ghinion.
Speculantii norocoSi, care aveau fonduri pentru a rambursa credite.

limiti, au contraclat de indati un nou imprumut, si cu putin noroc
le la
inci unul.
in cele din rrnni gi-au pus to! banii la bitaie si i-au pierdut.
Cel care s-a refas din alacere inainte de crah a revenit, desigur, pentru a cumpira ac$uni la prefuri dc nimic.
Desigur!
Linul dintre acei ,,speorlan$ norocogi" care sau reffas la timp a fost
Bernard Baruch, cel care l-a adus pe Winston Churchill si asiste la
crah. Se prsupune ci i-a spus: ,$m inceput si-mi lichidez stocurile de
acf,uni si am bigat banii in obligatiuni si in depozite la tennen. Anr
cumpirat si aur".
Alt individ care s-a retras deweme a fostJoseph P. Kennedy, tatil
presedintelui John Kennedy, care a iegit de pe piali in iarna lg2&29.
,,Profitul obpnut din vAnzarea... actiunilor sale nu a fost reinvestit, ci
tinut sub formi de bani-ghead."
In afari de acestia, s-au mai retras la timp bancherii interrrationali
Henry Morgenthau gi Douglas Dillon.
Ytru,Neacreditelor in timpul crahului busier a armt si alt efecl deja
menlonal Aproximativ
16 000 de banci, adica
5?/"dmtotalul bincilor,
au dat falinrent.
Unii detinitori de actiuni au nters la banci penhl a-si relrage eco

nomiile, penf,rr a pliti creditele. Din aceasta r:a$zA a suruenit o atzb
la nivel national a sistemulrri bancar. Pentru a pune capit crizei, pre.
sedintele lrranklin D. Roosevelt, la doui zile dupi alegerea sa, in martie 1933, a inchis toate bincile, penmr o ,yacanta".
N-au fost multi cei care au t-rbselvat ce se va ?ntAr-npla in Arnerica in
unrra rnasinatiilor banchedkrr, insa unul clintre acestia a lost conpgesrnariul buis McF'adden, care a spus:
(--And Legea Rezervei Fcderait'a tbst adoptati, poponrl Statelor Unitt' n-a sesizat ci in acest fel sc instaura aici un sistern bancar ntttndial.-
__'il-
lmperialisrpul Noii Ordini Mondiale
109
Un superstat, controlat de bancherii internationali si de industr-iasii internafonali, conlucrAnd pentm a subjuga lumea dorintelor 1or.
Rezcrva Federali a ficut toate eforhrdle posibile pentrr a-si pasha puterile, dar acesta este adevirul * Rezerva Federalia uzurpat guvemul.
Acum controleazi totul in tari, precum si toate relatiile cu striinilatca.
Face si desface guvernele dupa cirm are interesul.
Dupi desfisurarea crahului bursier, congresmanul McFadden a

ci ,,resursele monetare si de credit ale Statelor Unite se afli
sub confolul absolut al aliantei bancare dinke compania lui J. p. Mordeclarat
Sarl First National Bank si Kuhns I-oeb's National City Bank.,.

In 23 marlie 1933, McFadden a dat in judecati Comitetul Director
al Rezervei Federale, institutia care a pror,'ocat Crahul Bursier din 1929.
sul2
urmitoarele acuzatii (prinne altele):
ii
acuz... de a fi luat de la guvernul Statelor Unite suma de peste
80 000 000 000 (optzeci de miliar-rJe) de dolari in anul 1928...

li acuz. . . de a fi crescut sau diminuat in mod arbitrar si ilegal cursul
monetar... de a fi crescut sau iliminuat volumul masei monetare urmarind interese particulare...
Apoi McFadden a explicat cine erau persoanele care au avut de

cAgtigat de pe urma crahului, inclusiv bancherii intema$onali: ,ji acuz
. ".de a fi conspirat si acorde unor institr,rfii frnanciare striine sau inter-
na{ionale drephrl de propriel:rte si conkolul asupra resurselor financiarc ale Statelor Unite..."
in fine, a declarat ci depresirrnea nu a fost un accident: ,A fost un
eve'niment conceput cu griji... Bancherii internationali au un.ni:it crearea unei stari de disperare, astfel incAt si poati prelua controiul absoiut".
McF'adden a suferit consecintele tentativei sale de a explica motivele cfizei bancare si ale crahului bursier: ,,Au existat doua tentative
de asasinat prin impuscale asupra lui McFadden;mutirzht a murit la
cAteva ore dupi ce participase ia o pefecere si prdbabil a fost oft"ivit..
Piata hursiera fiind la panrAnt, Rezerva Federali a luat rnAsurile
necesarc perrhu a reduce masa rnonelari:
fuIasa rrronetara a scAzut de la aproape 46 de miliarde cie dolarj la
30 de niiliarde in numai cAtiva ani. Aceasli ac$une a Rezervei Iiecle
rale s-a reflectat in toate :ifacerile in asernenea misuri incat ..nivehrl
producf,ei tabricilor, ninelol si serwiciilor a sci:rut la mai putin de jumitate. Oferla kttali de bunuri si servicii a scizut cu o treilne,,.
s**Erfre*
110
Data
Masa monetard
(in miliarde de dolafi)
Iunie 1929 (crestere)
45,7
Decernbrie 1929
45,6
43,6
1n,7
Decembrie 1930
Decembrie 1931
Decembrie 1932
MaitArziu un alt congresman
30,0
in ciuda tufirror acestor dovei,existi inca oameni care nu stiu cine

sau ce a provocat crahul bursier din 1929. Unul dintfe ei este economistul John Kenneth Galbruith care, in cutea Marele crah burcier din'
1929, ascris ci: ,,Nu se stie exact care au fost cauzele marii depresiuni
economice".
intr-adevir, Galbraith stie ci nu populatia
a provocat
crattul bursier
si depresiunea suryeniti dupA aceea:

N-a fost nin.rcni responsabil de matrcle crah de pc Wall Strect. Nimt-'ni n-a claborat speculatiile care l-au precedat. ".
N-au avut tendinte sinucigasc... sutc de mii de pcrsoane. Sau contaminat de... nebunia care i-a arnigit irttotdcauna pc oameni ca pot
clcvcni bogati peste noapte.
Au exislat rnulti brokcri care au contribuit la propagarea accstei

ncbunii...
Dar nu a provocat-o nimcni.
Presa a intrai in sceni, declar-And ca sistemul ecollomiei de piati a
eslrat si ca guvemr-rl trebuia sit rezolve problemele econolrlice cauzate
de neregrrlaritatilt" inerente ale sistemuhri. Solutia era ,,.".noi instrumente si misuri guverxalnentale de'control. Puterea Cornitetului Di.
rector al Rezeruei Federale a fost consolidata".
Sa aritat ceva lnai rec:eut cAt de multi putere detine Rezewa F'ederali. Sa ne uitirn de exetnplu peste doui articole din cotidianr.il Orego
nr"an, apimt in Porllzurd sAmblti, 24l'ebruarie 197'2. Cele cloua arlicole
sr-rnt pe aceeasi pagini, unul deasupra celuilalt.
Alicohrl de stts este intitulat ,,Rezetva Iiederala creste rata dobzurpc
piata interbanceu-i", i;ir cel cie jos ,,Cursuri t-iscutte la Wall Streef '.
ztt
Oricine si-ar ptttca proleja banii investiti la ilursa daca ar sti clinafur
te czi Rezen'a Fecleraii va 1ua rrvisuri care s.l cluci la sciclcrea curcului.
Invers, otir:ine ar qrtttca la<:e avere la bursi clzrca ar sti clinainte ca va
unna cresterea
cttrsului.
De fapt Sisterrul Rezervei Federale mr are himic de-a face nici mdcar cu zvonurile ci piata bursieri ar evolua in sens negativ. De exemplu in 16 decembrie 1978, circula zvonul ca Rezerva F-ederali va lua
anumite misuri, dar cursurile au scizut!
a incercat
si investigheze Rezewa
F-ederali. Congresmanul Wright Pahnan a propus o lege car-e si autodzeze supravegherea totali si impartiali a sistemului de citre Biroul
National de Contabilitate. Pahnan sus$nea ci supravegherea era necesari pentru a le furniza responsabililor oficiali informatii complete -si
34,0
Iunie 1933 (scadere)
111
corecte cu privire la activitatea interrationall a sistemului, infiucAt

acesta nu fusese controlat de la infiintarea sa, in 1913.
Pafinan a fost sincer uimit de opozitia cu care a fost intAmpinati ce
rerea sa. Scria: ,,Degi am anticipat ci reprez-entan$ Sistemului Rezervei
Federale se vor opune cu fennitate legii propuse de mine, sunt sincer
surprins de.campania de subminare care a inceput impotriva acestui
document, penhrr a preveni adoptarea lui. Aceasta este o dovadi in

plus, daci mai e nevoie de weuna, ci o supraveghere atenti gi inde
pendenti... este absolut necesari spre binele populatiei".
Congresmanul Paffnan a obtinut tofu si,,o mici victorie". Congresul
a adoptat legea propusi de el, dzu- cu amendamentul ci supravegherea
se refem doar la cheltuielile administrative, mai precis la cheltuielile
decontate de oficialii sistemului, la numarul de creioane consumate

de fiecare angajat etc., adica nici pe de departe ceea ce intentionase
Patman si.realizeze.
Mai tArziu congresmanul Patman, presedintele Cornitehrlui Afacedlor Bancare, a fost inliturat de la conducere dupa alegerile din 1974
pe motiv cf, asa cum a declarat unul dinh'e cei care au votat penflrt
inliturarea sa, ,,era prea bih-An".

Sau poate ,,prea destept!"
113
il
BURSELE RHODES
12.
MAruilSM NOI{VIOIENT SAU

SOCIAUSTT]L CU CAPNAL
Karl Marx, supranumit eronat.,,tatil comunismului", a formulat

doua metode de realizare a stahrlui comunist desore care a scris:
Metoda violenti si
Metoda nonviolenti.
Metoda violenti a fost incercati in Revolula francezd, din 1789, in
revoluFile comuniste din Europa in 1848 gi in revolutiile ruse din 1905
si 1917.
Metoda nonviolenti a reugit in Anglia si este incercati in prezent
in Statele Unite.
Ambele metode contribuie penhu a atinge un scop comun: realtz,area statului comunist. Iar in alte situatii sunt opuse una alteia. Dar re
zultatul final este intotdeauna acelasi: cresterea numirului de natiuni
comuniste in lunre.
Poate ci metoda nonviolenti ar fi mai usor de inteles daci diferitele organizatii care propoviduiesc munca marxisti ar fi expuse observatorului imparlial.
Ingredientul secret al succesului acestbi metode este capacitatea
de a implica noncomunistii in susFnerea unor obiective;i scopuri co
muniste, convingAndu-i sa adere Ia organizatii infin(ate de comunisti,
sub denumiri cu rezonanti inofensivi. De multe ori cei care aderi nu
in,teleg cu adevirat natura si scopul organizatreirespective.
Aceasti strategie a fost elaborati in 193B de citre Georgi Dimifov,
un lider ai Cominternului din Rusia, care a spus: ,,Sd-i lisim pe prietenii nostri sa faci treaba. Trebuie si ne amintirn in pennanenta ci un
simpatizant valoreaz,A,in general mai mult decAt o duzini, de rnilitanti
comunisti. Prietenii nostri trebuie sa incurt'e aclversarul irr locul nostru,
si indeplineasci directivele noasfe principzile, si mobilizeze in favoarea noastri oarnenii care nu ne lmpirtisesc convingerile, precum si
pe aceia Ia care noi n-am putea ajunge".
Cecil Rhodes, care g strAns o avere de pe urrna minelor de aur gi

dizunante din Africa de Sud la sfArsitul secolului nouisprezece, cu ajutor financiar de la familia Rothschild, a avut o'viziune (in afari de cum
se cAstigi bani) care l-a motivat pe tot parcursul vietii. Scopul lui ,,. . .se
bazape dorinla de a federal2a populaflile vorbitoare de limbi engleza
si de a aduce toate teritoriile locuibile din lume sub controlul acestora".
Automl biografiei lui Rhodes a explicat deshrl de succint cine ffebuia si fie, dupi pirerea lui Rhodes, seful guvernului mondial: ,,Rhodes
isi dorea pur gi simplu si guvemeze lumea".
Dupa moartea lui Rhodes, testamentul lui stipula infiinfarea unui
program de acordare de burse gcolare prin care tinerilor exfrem de
inteligenti si li se permiti si studieze in Anglia. intre doud si trei mii
de tineri din intreaga lume ar fi beneficiarii acestor burse, asffel incAt
fiecaruia dintre ei,,sa i se inoculeze visul Fondatorului lavArsta cAnd
este cel mai usor de impresionat..."
,,Visul Fondatorului" era, desigur, un guvern mondial.
CAtiva dinfe beneficiarii burselor Rhodes in viata sunt bine cunoscu!: Dean Rusk, fost Secretar de Sta! Walt Whitrnan Rostow, reprezentant al guvemului;J. William Fulbright, fost senator; Nicholas Katzenbach, fost ministru al Justitiei; Frank Church, fost senator; Howard
K Smith, realizator de stiri la televiziune; Byron White, magistrat la
Curtea Supremi de Justitie, si Bill Bradley, senator. Cei care au analiz-at declaratiile publice ale acestor indivizi stiu ci nici unul dintre ei nu
poate fi considerat,,conseruator".
SOCIE"TATEA FABI-AN
Societatea Fabian este o organizatie britanici fondati in 1884. Denumirea sa vine de la numele generalului roman din secolul al freilea
Quintus Fabius Maximus, care l-a invins pe Hannibal.
Fabianii au descoperit secretul strategiei acesfui general niciodata
sa nu infilnti direct inamicul, la cAmp deschis, ci in{rAngel treptat,
prin mai multe bitilii mici, retrlgAndu-te dupd fiecare atac victorios.
Fabius a fost un mare ri"zioinic aplicand simpla strategie a ribdirii
gladate. Stia ci nu poate infrAnge annatele putemice ale lui Hannibal
inh.o conirrntare deschisi, penhu ci avea mult mai putini luptitori.
Niciodati nu si-a inirntat direet inamicul.

Aceasta este sh ategia acloptati de Societatea F-abian. Au hotirAt
cir sistemul intreprinderilor private le este superior ca forti si concep
tie si ci strategia lor va fi si nu infiunte niciodata sistemul cu capul
i
I
l.
It
i
ili
ir
il
il
l
ir
t,r
i,l
i
i
114
inainte. Trebuie sa se mulhrmeasci cu o serie de mici victorii care,

insumate, vor avea ca rezultat o mare victor-ie si triumful absolut al
socialisrrului.
Simbolul initial al societitii era o broasci testoasi, sugerAnd inaintarea inceala, greoaie a animalului, dar mai tArziu l-au schimbat cu un
lup imbricat in piele de oaie ,,. . .pe care George Bemar d Shaw (membru al Societatii Fabian) il sugerase cu rnult timp inainte, considerAndul un simbol mult mai potrivit pentru emblema Societitii Fabian de
cAt o testoasa".
Filosofia Societitii a fost scrisi in 1887 si fiecare membru este obligat si o respecte. Ea spune asa:
Societatea Fabian urmireste reorganizarca societiFi prin scoaterea
pd'manturilor si capitalului industrial din regimul proprietiFi indMdualc si de clasa...
Societatea are deci ca scop disparitia proprietatii private asupra
pamAntului...
Societatea Fabian confirmi primul principiu al marxismului: abolirea proprietitii private, in acest caz dreptul de a avea pimant. Asffel
ea se inscrie in rAndurile armatei nonviolente a conspirafei marxiste,
acceptAnd calea nonviolenti a rdbdirii gradate spre guvemare totali.

Intreaga strategie a fost detaliati de H. G. Wells, cunoscutul scditor de SF, gi el membru al Societitii Fabian, care a scris:
Va rimAne in pr-incipal in puterea celor cAtiva englezi carc au fondat Societatea Fabian,sa asigure un al treilea sistem ideatic conceptiei
de socialism, sa tlansfonne socialismul revolutionar in socialism ad-
ministrativ.
Socialismul va inccta sa mai fie o revolutie cleschisi si va devcni un
cornplot.
George Orwell, la randul lui membru al Societi.tii Fabian, a spus fir

ronranul 1984,pnn intennediul personajului siru O'Brien: ,,Stin ca nimeni nu ajunge la puter e cu intentia de a o parisi. Puterea nu este un
mijioc; este un scop. Nimeni nu instituie o dictaturi cu inten[ia de a
pistra o revolutie; se declanseazi o revolutie cu intentia de a institui
o dictaturi".
Toate efoftudle acestor socialisti fabieni s-au concrelizat atunci

cand, in 1905, Societatea Fabian a gazc,luit o l'iurruri a metodei maxiste violente de a ajunge la putere: comunistii bolsevici. Principalul scolt
al intAlnirii lor in I-onclra a lost ca Societatea F-abian sa le impmmute
bani bolsevicilor pentnr a putc'a clecliursa Ilevolutia din 1905 in Rusia.
115
John Malmard Keynes, membm al Societatii F-abian, a participat la

aceste intAlniri si i-a povestit mai tirziu mamei sale, intr-o scrisoare,
ci: ,,Singura cale carerni e deschisi este si fiu bolsevic fervenf'.
Kelmes s-a liudat mai tArziu ci impirlisea dorinta bolsevicilor de
a distruge sistemul intreprinderilor pdvate, declarAnd ci ideile sale
economice se concretizau in,,eutanasia capitalislnului".
Benito Mussolini, fascistul italian, a citit cAteva dintre lucririle lui
Keynes si a declarat personal ci este de acord cu una dinfe cirtile pe
care lea citil ,,Miscarea fascisti in infegime este de acord cu domnul
Maymard Kegres, in ciuda faptului ci este liberal. intr-adevar, ci,rticica
excelenti a domnului Keynes SfarFitul lui laissez-fake (1926), ar putea
reprezenta, prin ceea ce exprim5, o inh-oducere in economia fascisti.
Nu confne aproape nimic cu car-e si r,ru fiu de acord gi are o mul-tim-e
de idei pe care le aprob".
Ideile lui Keynes l-au facut,,cu aprobarea rnajoritatii cel mai influent
economist al acestui secol", confonn lui John Kenneth Galbraith, si el
economist.
Dar existi alti economisti care cunosc ideile lui Keynes, dar nu
sunt cle acorcl cu ele. Unul dintre ei este Friederich A Hayek, care a
averhzat lumea ci ,,responsabilitatea inflatiei actuale mondiale, imi
pare riu ci hebuie si vii spun, aparline in inh'egime economistilor
care au imbritisat invhtiturile lordului Keyrres. la sfatul ,si chiar la
somatia elcvilor lui, guvenrele din toati hlrea au finantat marile cheltuieli prin crearea de monecli la un nivel pe cal'e orice mare economist
dinainte de Keynes l-ar fi prezis ca inflationist".
Din nefericirr: perrbrr oarneni, nu l-au ascuifurt pe Hayek, desi a fost
colaureat al premiului Nobel penbrr Econonde in 1974, asa ci econo
rnia devine inflationisti ori de cAte ori estc urmatii teoria lui Kelmes.
SCOAI-A DE ECONOMII' DIN LONDITA
Sidney Webb, fondator-r-rl Societatii F':rbian, a creat o scoali de economie care prt:da ideilc socialismului copiilor bogitasilor. Se numea
Scoala dc Econclrnie din lrrndra.
infin[irea acesteia a fost linantata cle cti mai boga! oaneni: de F'undatia Rockefcller, de Carnegie United ldingdom Tmst F\urd si de vircluva parlenemlui hri.l. P. N{or-g'an, Wlliard Sn'aigirt, prinbe rnulti altii.
tlnii dintre studentii de nra cir ai St olii au fost: Josepir Kennecly Jr.,
tlul hri Joseph Kt:nnecll' Sr'., ciu r: unla sa devinii prirnul presedinte cablic al Statclor []nitr:; JoLrn I(enned-v, ctu-e nrai tarziu zt ajuns presedintc; Dzvid Rockefeller; Roirerl Kennedy.lr", fiul lui Robert Kemedy;
ri
I
il
'
ll't
i;i,,
ll
ril
lr
116
senatoml Daniel Moynihan; Jomo Kenyatta, care mai tArziu a organizat gmparea terodsti africani Mau-Mau, care va miceliri mii de afri
cani; si Eric Sevareid, reAlizator de emisiuni la CBS.
CONSILIUL REIATIILOR EXTERNE

ThomasJefferson a incercat siaver1:znz,e poporul american despre
conspiratia intemafonali ahrnci cAnd a declarat ,$cf,unile tiranice
singulare pot fi atribuite opiniei accidentale dintro zi anume; dat'o
serie de opresiuni, incepute intro perioadi distincti si urmate consecvent, indiferent de schimbarea ministrilor, detnonsfeaz|forte clar
un plan deliberat si sistematic de aducere a poporului nostru la starea
de sclav".
Jefferson a incercat si rispundi la intrebirile celor care nu intelegeau de ce nu se schimbi nimic atunci cand opteazi penqu schimbarea guvernului american, votAnd cu partidul de opozitie. [n esenlA, el
spune ci daci nimic nu se schimbi, este corect si presupunem ci
existi o conspiratie.
Multi cred ci motivul principal pentru care nimic nu se schimba
o dati cu schimbirile administrative este Consiliul Relatiilor Exteme
(Council of Foreign Relations - CFR), infiintat in 29 iulie 1929, la New
York.
Desi aceasti organizatie are in zilele noastre aproximativ 2 000 de
membri, reprezentAnd elita guverurului, sindicatelor, afacerilor, finantelor, comunicatiilor si academiei, nu este inci cunoscuti cu adevarat
de poporul american.
Cauza principali purtru care nu este inci bine cunoscuti este articolul II din statutul CFR Acest articol stipuleazi ca intAlniriie membri-
lor CFR si rimAni secrete ;i oricine dezviluir: continuhtl acestor intAlniri si fie exmatriculat.
CFIi a fost fondat tle un grup de ,,intelectuali" care au simSt cA lumea are nevoie de un guvem mondial, penhr care popoml amedcan
nu er? inca pregitit. Dupi ce lratatul l-igii Nafiuniior nu a fost adoptat
de Senatul Statelor Unitr:, fondatorii CFR-uiui au organiz,at aceasla asr>
ciatie cu
ropul clar de a convinge oiunenii si accepte un guvelx mon-
clial ca fiincl singrira solutie aprobiernelor nrondiale.
Pdntre fondatori se nunrari multi dintr-e cei care au participat la

semnarea'i)'atltului dc la Versaiitres, la stii'sihrl primultri nuboi rnondial: colonelul Iidrvard Mandell Houst', automl chrni Philip Dtu - adminish'ator; Walter Lippmann, care rnai tArziu a ajuns unul dintre editorialistii prei-erat ai Institutului liberal;-John Foster Dulles, care mai
mperi al i sm ul
oii
rd ini Mondi
ale
117
tirziu a devenit Secretar de Stat in tirnpul presedintelui Eisenhower;

Allen Dulles, care a devenit apoi directorul CIA" si Christian Herter,
succesorul lui Dulles in postul de Secretar de Stat.
Banii pentru fondarea CFR au venit de la J. P. Morgan, John D.
Rockefeller, Bemard Baruch, PaulWarburg, Otto Kahn giJacob
Scffi,
prinfe altii.
CFR a comunicat constant poporului american ce scopuri utmares
prin
intermediul publicatiilor sale, una dintre ele fiind revista Foreign
te,
Atraks.ln plus, tipareste adesea nare de opinie, cum ar fi Sfudy no. 7,
publicat in 25 noiembrie 1959. Acest document a explicat in detaliu
scopul CFRului, ca susfinitor al,,instituirii unei noi ordini mondiale,
care poate satisface aspiratiile lumii la pacg gi stabilizare economica gi
sociali... O ordine intemationall... formati din state care se inscriu
in curentul socialist (comunist)".
Cuvintele ,,o noud ordine mondiali" sunt cuvintelecheie ale guvernului mondial.
Un fost membru CFR contraamiralul Chester Ward, a comunicat
poporului american urmitoarele, in legituri cu intenfile organk.aSei:
Clica cea mai puternici din acest grup elitist ur-rnireste ttn singur
- wea si anihileze suveraniiatea si independenta naFonali a
Statelor Unite.
O a doua clici dc membri internationali CFR... cuprinde bancherii
internaFonali din Wall Street gi agentii lor cheie.
hr primul rAnd, acestia doresc obtinerea monopolului baucar mondial in cadrul viitorului guvern mondial.
Probabil ci ar prefera ca aceasti organizatie si fie atotputemica in
Statele Unite, dar sunt pregdtili si faci fata h cadrul unui guvent mondial unic. controlat tle cornunisiii sovietici, dacd weodata Statelc Unite
ar fi invinse dc accstia.
obiectiv
Comitehrl Reece din cadrul Ccngresului a shrdiat fundamentele

CFR-ului si l-a acuzat ci nu este ,,obiectiv". A declarat ch ,,realizAile
CFR nu sunt obiective si se canalizt:azi covAr;itor spre promovarea
conceptului de globalizare".
. l)an Srnoot, unul clintre primii cerce?itori ai CFII-ului, a rezumat
scr.rpul acestuia astfel: ,,Scopttl final al Consiliutrui Rela$ilor Exteme
...este ...crearea unui sistern mclnclial socialist si includerea oficiaLli a
Statelor Unitc' in acesla".
Contraaniralul Ward a zrr.'ettizat popotrtl alreticzrn ci enon'tra lui
putere de int-iucnta esit'lblositi in scopul de a ,,promova dezarrnarea
si climinuarea suvcranitatii si indelxrndentei nationale a Statelor Unite
in favoarea unui guvetn monclial at<-rtputetric".
t,
rl
l
rii
I
jl
jlr
.-*M$slrbs
118
Acum este evident ca rnult' dintre fondatorii CFR de exemplu Walter Lippmann, Allen Dulies si Christian Herter au scris Carta ligii Natiunilor, care, dupd curn sperau ei, trebuia si devinl guvernul mondial
pentru care s-a purtat rizboiul.
Intr-adevir, punctul al paisprezecelea din faimosul discurs al pre
sedintelui Woodrow Wilson, din B ianuarie 1918, stipula ci ,,. . .trebuie
si
se asocieze toate natiunile..."

CFR-ul a fost bine reprezentat la a doua perspectivi de formare a
guvemului mondial, Natiunile Unite, in 1945, dupi 6s I iga a esuat in
tentativa de infiintare a unui guvem mondial. De faptpatruzeci 9i gapte
de membri CFR au ficut parte din delegatia Statelor Unite, inclusiv

Edward Stettinius, secretarul de Stat;John Foster Dulles; Nelson Ro
ckefeller; Adlai Stevenson s,i primul presedinte al Natiunilor Unite,
Alger Hiss.
CFR si-a ficut de asemenea simtiti prezenla la Washington: ,,Usta
sa de membri a constituit de generatii intregi, sub administratiile republicane ca si sub cele democrate, baza recrutarii de personai la nivelul
oficialitifilor de cabinet".
Un comentariu specific functionirii CFR a venit de la John McCloy,
un membru CFR care a devenit asistentul insircinat cu angajarea de
personal al secretarului de Rizboi Henry Stimson. McCloy a spus:
,,Ori decAte ori aveam nevoie de cineva, risfoiam catastiful cu membrii
Consiliului si dideam un telefon la New York (sediul cenfal al CFR)".
Sase din -sapte superintendenti din West Point, toti comandanlii
supremi ai Aliatilor din Europa si toti ambasadorii Statelor Unite din
NATO aufostmembri CFR

Nici alte poshrri ale executivuhli nu au fost ocupate tarA aprobarea
CFR-ului. Fleczre adrninistratie, atAt republicana, cAt gi democrata, are
pahu posturirheie, care au fost ocupate aproape intotdeauna de mem-
bri CFR Acestea sunt consilierul Securitatii Nafionale, secretarul
cle
Sfat, secrelaml Apiririi gi secretarul TI'ezorerlei.

Ca o coninnare recenti a acestui fapt, presedintele Ronald Reagan
a desenrnat trei rnembri CFR pe acestc posturi: Alexander Haig - secretar de SLrt, Casper Weinberger - secretarul Apirarii si Donaid Reagan - secrcurrul Tr-ezoreriei.
Cel cleal iratrulea post, acela clt'consilier al Securitifii Nationalc, a
fost ocupat de Richzu-cl Allen, cale nu era urertbru CFR Allen a fost conceqliat dc prese<lintele Reagan la scutt tirnp de la numirea sa in functie.
Chiar si rarlura legisiativi a guvcrnului are pattea sa cle tnembri

CF-R In 1978 cincisprezcce senirt<rri laceau pa(e din CFR iar-in cachul
119
votului crucial de a da canaiul Panama statului Panama, au existat paisprezece voturi penhu. Este evident ci membrii CFR au fost cei car-e
si-au exprimat dorinta de a da canalul guvemului Panama.
Dar impachrl major al CFR se manifesta la alegerile prezidentiale si
la alegerea vicepresedintelui Statelor Unite. CFR-ul este extrem de activ in ambele partide majoritare, dupi cum aaritatsi dr. Carroll Quigley in cartea sa, Tragedie si speranti:.,,...interesele de afaceri intentionau sa contribuie la ambele si si permiti altemarea celor doui partide
la putere, pentru a-Si pistra propria influenli, pentru a inibusi orice
tentativi de independenti din partea politicienilor si penfu a pennite
electoratului si creadi ci isi exerciti libertatea de a alege".
CFR-ul a manipulat o serie de alegeri, Hsand electoratul sd aleagi
dintre urmitorii candidati, toti membri CFR
Anul
7952
1956
1960
1964
1968
f972
1976
1980
1984
Candidatdemocrat
Candidat republican
I'
AdlaiStevenson
Adlai Stevenson
John Kennedy
Nici unul
Hubert Humphrey
George McGovern*
Jimmy Carter'!*
Jimmy Carter**
Walter Mondale*****
Dwight Eisenhower
Dwight Eisenhower
Richard Nixon
Nici unul
Richard Nixon
Richard Nixon
.
Gerald Ford***
Ronald Reagan****
Ronald Reagan****
l
i
ll
l
i
George McGovem a aderat mai tArziu la CFR nu era inci

membru cAnd a candidat.
Jimrny Carter nu er? membru CFR cand a candidat, dar a
devenit in 1983. Em membru al Conrisiei Triiaterale, organiz-atie ini-i-
**
flti
cu CFR-ui.
Gerald Ford nu era rnembm CFR, dar a parlicipat la sedintele
Organizatiei Bilderberg, inmeliti incleaproape cu CFR
Ronald Reagan nu este membru CFR dar George Bush, vice
presedinteie sau, a fost membru al CFR si al ComisieiTrilaterale.
Walter Mondaie a fost membru al Comisiei Ti-ilaterale si acum
este rnernbru C["'R.
***
****
**t-**
(O brosuri publicati de Consiliul cle Publicitate, intitulata ,.Sisternul economic arnerican", dc{nea cornunismul ca: ,,...o econornie so-
'l
lt
*llqFF
*N{*g
120
cialisti, condusi de un singur partid politic". Unii cred ci America este

condusi de ,,un singur partid politic", acesla fiind Consiliul Relatiilor
Exteme.)
Pogo, personajul din desenele animate, medita la un moment dat:
,,De unde si stiu io ce si zic, daca nu-rni zice nimeni cum si gAndesc".
Una dintre atributiile principale ale massmedia din Statele Unite
si le spuni oamenilor cum
sd gAndeasci si ce
si
spuna, exact
cum a remarcat Pogo. CFR-ul a jucat un rol covArsitor in aceasta indoctrinare, avirrr.J rnembri artigti, scriitori, editonhlisti si redactori de
televiziune.
Acest control asupra presei americzure a inceput in 1915, conform
lui Oscar Callaway, pe wemea aceea congresman, care a inclus utmitoarele comentarii in Dosarele Congresului:
este
in n.rarlie 1915, J. P. Morgan... a adunat 12 persoane imporlante

din prcsi si le-a angajat si selectezc cele mai influente publicatii din
Statele Unite in numir sufcient dc mare pentru a cipita controlul gencral asupra politicii cotidienelor din America.
Accstc 12 pcrsoane au rezolvat problema selectAnd 179 de ziare si
leau reEnut, prin tehnica eliminarii, pe cele suficiente pentru atingerea
scopului propus.
Au ajuns la concluzia ci estc suficient si controleze 25 dintre cele
mai irnportante cotidiene.
Fiecirui ziar i s-a desemnat un editor care si supraveghezc si sa furnizcze informatiile privind pregitirca, militantismul si politicile financiare, precum si alte chestiuni de naturi nationali gi internafonali considerate vitale pentru interesele respectMlor.
Conb-olul precoce al lui Morg;ur asupra ziarelor a fost continuat sub
forma detinerii sau conkolirii celor rnai variate forrne de mass-media
de citre membrii CFR De exemplu, utmatoarele forme de mass-me
dia au unnitoml numir de membriCFR fie ca simpli angajati, fie in
pozitiicheie, incepand din octornbrie 1980:
Retele de telerdziune:
CBS:
NBC:
Corporatia RCA
ABC:
t2
B
7
tr
Agentii de presa:
Asso'ciated Press:
ljnited Press:
t:
lmperialismul Noii ardini Mondiale
121
Ziare:
NewYorkTtmes'.
TheWashington Post
DowJones & Co.:
(inclusiv Wall Street Jownal)

Times Mirror:
(inclusiv I,os Angeles Ttme s)
Field Enterprises:
(inclusiv Chicago Sun-?mes)
DailyNewsdin NewYork:
Reviste:
CompaniaTime:
(inclusiv Forfitne, Life, Money, People,
Sp o rt s 111u strate d si Tim e)
tVewsweek:
Reader's Digesl:
Atlantic Monthly.
Harper's Magazine:
National Review.
Editorialisti:
Marquis Childs
Joseph Kraft
Bill Moyers
(Este oare posibil ca revista /fe, in articolele despre revolutii, sa-si
fi fabricat intentionat concluziile ci nu au existat conspiratii in ceea ce
priveste revolutiile din America? Existi oare o conspirafle de a carei
existenti revista I/e stie deja, dar incearci si o ascundi publicului
larg? Cititorul este cel care fiebuie si rispundi la aceste intr ebiri.)
Multi dinfe editorii de reviste si ziare din America au urmat cursurile a doui dintre cele mai prestigioase scoli de jumalism din Statele
Unite: Colurnbia si Harvard. Presedintii acestor institufi sunt membri
CFR Functia lor este sI se asigure ci studentii utmeazi cursuri la
care si invete ceea ce wea CFR-ul, asffel ca, la rzrrdul lor, ei si invete
publicul american, fiecare pe specializarea lui, ceea ce ua CFR-ul.
Unul dintre cei care au confnnat ci una dinfe formele de presi
controlate de CFR a defonnat deliberat infonnatiile este Hemran Dins
more, editcrml editiei straine a cotidianului Ncw York fimes in pe'rioa-
ci
.,...este conslant inclinat
spre asa-numitul punct de vedere liberal". Si
ci: ,,lndiferent de situatie,
da 1951-1960. Dinsmore a acuzat ziarul
--E
122
atitudinea ziamlui a fost in general in favoarea comunigtilor, lnci de la

sfArsitul celui de-al doilea rizhoi mondial".
New York Times are un motto care exprimi filosofia aplicati de
ziar pentu a hotiri ce si publice: ,,Toate stirile publicabile".
Dinsmore si.a intitulat cartea'. Toate stirile potrivite.
Descoperirea lui Dinsmore ci New York Ttmes sus$ne punctul
de vedere al comunistilor nu este cine stie ce.revelafie, cici au mai
existatvoci care si spuni acelasi lucru. In cartea v, Intelepcitne, lvhittaker Chambers, un fost membru al Partidului Comunist din Statele
Unite, a scris ci: ,,Probabil ci nu existi nici o revisli sau ziar in Fre in
care si nu fie infiltra$ in oarece misuri comuniqtii".
Ceea ce e important de constientizat este ci maioitateaziarelor 9i
revistelor importante din Statele Unite sunt delnute sau confolate de
membrii CFR La intrebarea de ce mijloacele de informare controlate
de CFRpermit infiltrarea Partidului Comunist, nu se poate ob{ine un
rdspuns din parlea presei.
O alti modalitate prin care oamenii, in special tinerii, sunt indocffinaF spre un anumitpunct de vedere este muzica.
Cineva a scris la un moment dal ,,Sliu un om foarte intelepf care
crede ci daci o singuri persoand ar fi insircinati si compuni toate
baladele acestei natiuni, n-ar mai conta cine face legile".
Ann l-anders, consilierul sindicatelor nationale, n-a rrmt, aparent,
si admiti chmunca pe care o asculti tineretul in zilele noastre este
periculoasi pentru minte, dar in octombrie 1979 a scris: ,"Am auzit
vorbindu-se demult despre versurile murdare din muzica rock and roll
si m-am hotirAt si ascult si eu. In douizeci si frei de ani de cAnd sunt
editoriatisti credeam ca nimic nu mi mai poate goca, dar unele versuri
sunt incredibil de cntde". Mizeia acestor versuri nu este neinten$onati. Tineretul este folosit de industria muzicali in anumite scopuri,
extrem de importante. Unul dintre cei care au incercat sh descopere
care e scopul cruzimii aceshri gen de muzici a fost Gary Allen, care
a scris:
Tinerii cred ci se revolti impotriva instituf;ilor. Totusi institutiile

detin si manipuleazi radioul, televiziunea, revistele si studiourile de
inregistrare care au creat n'tuzica rock gi artistii care o intetpreteaza,
transformAnd-o intr-o mare putere a vietii americdne.
Nu pare putin ciudat ca aceleapi institutii care au folosit mass-media pentru a ridiculiza si a dcnigra miscarea anticornunisti si-si deschidi portile celor care se crecl inamicii institutiilor?
kgitura dintre muzici

ru1
si scopul muzicii a fost explicati de docto-
Timothy I-eary, cel care
s-a autoproclamat regele drogului
ISD:
tmoerialismul Noii Ordini Mondiale
123
faphrl ci muzica rock ii incurajeaza pe pugtani si ia droguri este

absofut corect. Este unul dintre scopurile noastre... Drogurile sunt
calea cea mai eficienti spre revolutie..."
Un muzician, Frank Zappa,liderul grupului rock numit Mothers
of Invention, a dat increelibili declaratie: ,,sunetele putemice si luminile sfrllucitoare ale zilelor noastre sunt scule cumplite ale indocfi.inil
rii. Este posibil sa se modifce struclura chinfci a omului cu cornbinatia pofi-iviti de frecvenfe? Daci ritmul potrivit te face si bzrti tactul cu
,,
de ritm te face si str-Arrgi pumnul 9i-si lovesti?"

piciorul,
' Ideeacecifelmuzica
a fost creati cu scopul precis de a contr-ola tinerepar'rnflor
celor care ascuiti aceasti muzici, deci mesab-rl este sfi-iini
jul pe care ii n ansmite muzica h-ebuie si fi fost codificat in asa fel incat
si nu poati fi perceput decAt de tineri. Numai muzicienii si compozta
rii foarte talentati pot.rea o asemenea muzfoi incat pirintii si o interpreteze intr-un iel, lar tinerii a1ffel, dar a9a se intAmpli cu muzica din
zilele noastre
Mesaje codate au transmis multe fonnatii, dar cel mai bine a reusit si faci acest lucru o fonr-ratie de rock and roll numiti Beatles. Mesajul pe care au incercat si-l transrniti tinerilor se referea la meritele
clrogudlor, prin cAntece curn ar fi:
.yellow
Submarine,,
,,submarinul" este un drog care di reactii inthrnate, il incetine-ste pe cel care si-l administreazh.
,,Lucy in the Shy
with Diamonds"
,,HeyJude"
,,Sfawberry Fields"
,,Norwegian
Wood"
Initialele cuvintelor principale din titlul cante

cului sunt,,L', ,,S" Qi,,D", adici drogul ISD.
Tetmenul este interpretat in general ca referindu-se la drogul cunoscut sub numele de
metadrina.
Macii din
czu'e se extrage opiumui suntplantati adesea in cArnpurile de cipsuni pentru a

nu fi detectati.
Tetmenul britanic penfiu marijuana'
1l
,l
i1
LIn fenomen mai recent in inclustria muzicala este pregitir-ea tinerilor penfiu experienle sataniste, prin intennediul formatiei KISS. Nu-
mele acesteia dez,viluie scopul sau reai:
Ifirights In .$rwice to .9tan (i{SS), adic[

Cavaieri In Sluiba lui Satana.
il
ll
ilr
. ----*tb$.
tl
it'
124
Existi chiar fonnatii care isi folosesc inregistririle pentru
a fi-ans-
mite mesaje sublirninale ascultitorilor, {olosind tehnica introducerii

unor fraze care au sens doar daci asculti banda invers. In ziarul Citizen
din lficson, din 30 aprilie 1982, a apirut un arlicol care a pus urmitoarea intrebare, cireiaapoi i-a dat gi rispunsul:
Muzica transmite mesaje salaniste subliminale?
Membrii Comitetului Asociatiei pentru Protectia Drepturilor Consumatorului (din California) .. . au ascultat o bandi cu kd Zeppelin pus.i invcrs.
to HeaIn zgomotul inregistririi puse invers a rnelodiei
"$tairway
puteau perceprc
cuvinte munnuate, cum ar f ,,In sanitatea dragului meu Satana" (,,Here's to my sweet Satan') sau ,,Triiesc pentru
Satana" (,,I live for Satan').
Wlliam Yarroll, din Aurora, California, expert in studierea creierului uman, lea comuniqat membrilor comisiei ci mesajul poate fi descifrat la nivel subconstient chiar si atunci cAnd banda este pusi normal.
Yarroll a ajuns la concluzia, ci mcsajcle, plasate pe bandi de membrii formaflei care fac parte din Biserica lui Satana, suht intr-adevar receptate de creier.
ven" se
Conexiunea dintre muzica rock and roll si marxism
fost ilusffata
de melodia ,,Imagine", compusi deJohn fennon, membru al fonnatiei

Beatles. Daci cititi ctr atentie versurile, ve-ti descoperi ci Icnnon cunos
tea bine invititurile lui Karl Marx:
CAntecul
Imagine there's
nr-r
heaven
Invakturilelui Marx
Atacul asupra religiei
0nchipuie-ti ci nu existi Raiul)

It's easy if you fiy
(E usor, daci incerci)
No hell belowus
Nu existi Iad sub noi)
Above us only sky.
@easupra numai cerul)
people
(Inchipuie-ti ca toti oamenii)
Living for today
Imagine all the
125
mperialismu! Noii Ordini Mondiale
,ll
lli,
Atacul asupra religiei
It isn't hard to do
(Nu e greu deloc)
Nothing to kill or die for
1il
1[i,
(Nimic penhu care si ucizi sau

si mori)
lir;
liii
and no religion too

(si nici religre)
iii
lpagine all ttre people
lil
0nchipuied toti oamenii)
iil
Living life in peace

Griindu.si viata in pace)
iit
Ipagine no possessions
Qnchipuief ci nu-s proprietaf)
I wonder if you
can
Mi intreb daci poti)

No need for greed or hunger
Abolirea proprietilii private

,,Noua ordine rnondiali"
lii
ir,i
ilii
(Firi licomie sau foamete)
1l;
Abrotherhood of man
dnfr;frea omenirii)
li,
Igragine all the peeiple

(nchipuieti tqF oamenii)
Sharing all the world
(Implrtind intreaga lunre)
llr
ili
You may say I'm a dreamer

(Poate crezi ca-s visator)
But I'm not the only one
(Dar nu sunt singurul)
I hope somedayyou'll join us
(Sper ca-ntro zi si ni tealituri)
And the world will be as one
(ar lumea va fi un tot).
ilil
fl
Un guvern ntondial unic
il
ii
liu
lrl;
ffir
Wi
illr
'll
Filosofia zilelor noastre

,Ji dupi cum te duce capul";
nu-tiface gfiji penfu ziua de mAine
(fraiesc pen tru ziua de azi)
Imaginethere'snocountries
Qnchipuie-ti ci nu existi tiri)
Atacul.asupranationalismului
-,otaiitate
cele mai importante'companii si stuInstitutiile fie cletin in

capacitatea de a acorfie
Ie
inregistrare,
controleazhpin
diorrri de
da sau de a refi.rza si acorde imprumuturi companiilor care le solicita.
Cornpaniile cal nu promoveazi cAntecele pe care institutiile le consideri importante penhu scopurile lor nu primesc irtprumuturi, si prin
umare nu mai functioneazi deloc. Pentru cei care se infeabi de ce
ltr
'ill,
ilf
'il,
fl
I
14,
fil
4
'i,,,
tzo
bancherii acordi imprurnuturi in primul rAncl, bancile pot pretincle oricAncl ci acorda irnptumuturi nurnai aceior- companii care au dernons['at ci satisfac nevoile cumpiritorilor de r-nudci. Estc vechea inhebare: ce a fost mai htAi - oul sau giina?
Izr tinerii continua sa asculte n'ruzica pe car-c pluintii lor nu o inteleg.
CRANIUL SI OASELE
in numirul din septembrie 1977 al revistei Esquire, autorul Ron
Rosenbaurn a scr-is un arlicol intitulat ,,Ultimul secret al craniultd si
oaselor", in care cxplica existenta unei socieLrti secr ete la Yale.
A dc'clarat ca exista de aproape un sccol si jumirtate (din 1820 sau
1830) o organizatic l)e care a nurnit-o ,,cea n-r;ri influr:nta sclcietate se
creta din Stateie L]nite".
Existi persoane care ar putea si nu fie cle acord cu aceastir afirmafie,
dar- este grcu si nu lie de acord cu alte cc.rncluzii la ciu e a ajuns.
.
pare ci am ajuns la legaturi
Una dintre ele este chiar uimitorire:
'Se
concrete, as putea spune chiar organicc, intre originile rifualurilor oasclor si cele ale cunoscuflor Ilurrinisti Bavarezi (Ilurninatii)".
Rosenbaum a rnenfonat de asemenea numele cAtorva dintrc'membrii nrai importanti ai grupului. Din aceastir listi, doui nurne prezinla
interes pentru cei car-e studiaza conspiratiilc din zilelc noastre: William
F. Buckley, Jr., ,,conseryatoml" c--ar-er declari in mod fi-ecvenl ci,,nu
exista nici o conspiralie", si George llush, vicepresedintele lui Ronald
Reagan, mernbm al Comisiei Trilaterale si al Consiliului Relatiilor Ex-
terne (CF-R).
RGAN IZATIA B II-D ERBERG
Aceasta lirupru'e nll are nici un nume oficial, dar e cunoscuta sub
numele Bilderberg cle cercetitorii conspiratiilor, care au descoperit-o
in 1954,la o seclinti in hoteiul Bilderberg din Oosterbeek, Olanda.
Primul presedinte al grrrpului a fost printul Bemhard, sotul fostei
regine Iuliana a Olurdei. (ltegina Iuliana a abdicat in favoarea fiicci
sale.) Aceasti farnilie, cunoscuti ca dinastia de Orania, este extrem
de bogata. Ziaristul dzurezWim Klingenberg estirneazi cir regina Iuliara
detine 5% din pachetul de actiuni ai cornpaniei Royal Dutch Shell, carcr
valora aproximativ 425 000 000 de dolari in 1978.
Se spune ca detine de asemenea actiuni alc companiei Exxon, cea
mai mare comlranie de petrol din lume.
Averea sa totala a fost estimatir ia c:irca 2 miiiarde de dolari.
Sotul ei, printul Bernharcl, si-a explicat crezurile acurn cAtiva ani,
cAnd a scris: ,Aceasta este cea mai rniu'e lrrcblema cu care ne conflnO
127
tam. Caci guvemele nafunilor independente sunt alese de popor, iar

daci nu sunt ceea ce poporul a rrmt, sunt date jos. Este greu si reeducim oamenii care au crescut in spiritul nationalist si accepte ideea de
a ceda o parte din suveranitatea stahrlui lor unui organism supranatio
nal... Aceasta este tragedia".
Organizatia Bilderberg a fost descrisi ca fiind ,,la fel ca CFR-ul, inci
una dinfe conspiraFile oficiale dedicate cr earii unei onoi ordini rrondiale,. Membrii Bilderberg se intAlnesc o data sau de doua ori pe an in
statiuni obscure si ascunse din lume. [a conferintele lor secrete participa internationalisti de fi:unte din domeniul finantelor, agademicieni,
membri ai guvemelor, oameni de afaceri, sindicalisti, din Europa de
Ves! 9i din Statele Unite".
IntAlnirile sunt secrete, qi foarte putine informaFi sunt dezviluite
publicului cu privire la subiectele discutate. Oricum, de multe ori fac
public subiectLrl principal al sedintelor 1or. Este extrem de interesant
sa observam exact cAt dureaza penhr diferitele nafuni reprezentate
la aceste intAlniri si schimbe directivele guvemamentale dupi ce participi la o sedinli cu un subiect anume.
Un cercetitor al acestei organizatii a declarat ,,Chiar _si rapoartele
fiagrrentare pe care le avem la dispozife arzti ci deciziile luate la aceste
intAlniri devin rapid politici guvernarnentale oficiale in intreaga lume".
Impoftanta acestei orgzrnizatii poate fi dezviluiti cel putin partial
studiind sedinta lor din 1966, la care a participat un grup de indivizi
relativ necunoscufl. Acesti indivizi erau: Henry Kissinger, din Statele
Unite;Pahne, din Suedia;Bieusheuval, din Olanda; Gerald Ford, din
Statele Unite; Hehnut Sc'hnidt, din Gemania cle Vesl Rumor, din Italia si Giscard cl'Estaing, din Franta (domnul cl'Estaing nu a participat
la sedinta din 1966, clar afostprezentlacea din 1968).
Acegti oameni erau nigte necunosculi la vrernea respectivi, dar opt
ani mai tArziu fiecare a:rjuns seful executilului din tara de origine sau
implicat in posturi<heie de guvernimAnt.
Gerald Ford a participat nu numai la sedinta din 1966, ci si la cele
din,1962, 1964, 1965 si 1970. De fapt, printul Bemhard a venit in 1952
in Statele lJnite pentm a sustine campania electomli a lui Ford, cAnd
acesta a candidat prirna oara pentm Congres.
Trecerea in revista a listei de participanti la sedinte este revelantzr,
cici arati legittuile dirrtre cei rnai bogati oameni din America si cei
din alte tari:
'ucflffilx&*,.
128
Henry Kissinger; George Ball; Cyms Vance; David
1977:
Rockefeller; RobertAnderson, presedintele ARCO, si baronul Edmond de Rothschild din Franfa.

Garett Fitzgerald, ministul de Externe din Irlanda;
r975:
De
nis Healey, cancelar britanic al ministerului de F'inan.te;

Robert McNamara, de la Banca Mondiali; David Rocke
feller; Edmond de Rothschild; Margaret Thatcher, pe ahrnci presedintele Partidului Conseruator din Marea Britanie, mai tArziu prim-ministru al Angliei; pirintele Theodore
Hesburgh, presedintele Universititii Notre Dame, si William F. Buckley, Jr.

Cercel6torii acestei orguizati au descoperit ci o serie de fundatii
scutite de impozit au fnantat aceste indlniri. De exemplu, la sedinta din
1971, la Woodstock, Vermont, ,,...toate cheltuielile... (au fost) suportate de cele doui fundali (Ford si Rockefeller) scutite de impozif'-
F'UNDAITIILE SCUTITE DE IMPOZIT

CAnd cel deal gaisprezecelea amendament, impozitul gradual pe
venit, a fost adirrgat Constitutiei Statelor Unite, una dintre clauzele pe
cdre le conlnea legea care l-a creat dra posibilitatea infiintarii de fundatii scutite de impozit. Prin aceasti metodi, anumiti indivizi boga!
puteau evita efectele graduale ale impozitului pe venit.
Anumiti cetileni americani deja infintaseri funda$i care au devenit apoi scutite de impozit prin legea adoptati de Congres, dupi impunerea impozihrlui gradual pe venit. Andrew Camegre, magnatul otelului, si John D. Rockefeller, de exemplu, si-au creat fundatii inainte de
adoptarea legii impozihrlui pe venit, in 1913.
Alte fundatii au fost create c1e guveflI confonn acestei legi, pAna la
punctul in care s-a estimat ci existi peste 100 000 de astfel de organizatriin prezent in Statele tlnite.
Dr. Martin larson, un cercetitor al legilor impozitului pe venit si
al fundatiilor scutite de impozit, prednlA avantajele iniintirii acestol'
tundatii:
1. Proprictatile transmise fundatiei reprezinta o contributie tleducacte de caritate;
2. l-a moarlca donator-ului, proprietatea cste scutita dc taxe dc rno;tenirer si de proprietate;
3. CA'stigurile 1'xc-eptioirale sau din alaccri rarnAn intacte;
4. Daci donatonrl cste o cotnpatrie-urama, aceasta isi continuzr afa-
tibiii pentru
t't'rilc cxact ca inaintc:

5. Fundatia este scutiti de toate taxele de renti viagera;
6. Persoanele care preiau funcf;a de director sau manager detin po
zitia skategici penhrr a se imbogiti in urma tranzactiilor care, de;i nu
sunt acte de caritate sau etice, sunt tdtusi legale; chiar daci nu sunt
per{ect legale, pot fi practicate aproape cu impunitate.
in tgSZ, all2-leaCongres aadoptatrenlutia CaseiAlbe nr. 561privind ,,Selectarea comitetului insircinat cu investigarea fundatiilor si
organiza$ilor similare".
Acest comitet a fost insfruit si determine daci fundatiile ,,si-au folo
sit sau nu resursele pentru activiti! antiamericane sau subversive, sau
in scopuri care nu sen/esc interesul Statelor Unite".
Congresmanul B. Carrol Reece, un membru al aceshri comitet, a
rleclaral ,,Dovezile adunate de echipa noastri indici o situatie fundarrrentali, gi anume ci fundafile cele mai imporlante, subventionAnd
t'clucatori cu convingeri colectiviste, finanteazh curentul socialist din
,'adml guvemuiui american".
Motivul penfirr care fundatiile sunt folosite in acest mod este parti:rl explicat de fostul oficial comunist Maurice Malkin, care a mfuturisit ci in 1919 un agent sovietic numit Ludwig Mattens,,ne'a ordonat
s:i incercim si ne infilffim in aceste orgn'tiza{i, daci e necesar, sa pre
hrim controlul asupra lor si asupra patrimoniului lor; ...pentru a putea
lirranta propagarda in favoarea Parlidului Comunist in Statele Unite..."
Importanta fundatiilor de credinti colectivisti se reflecti in alocarca de fonduri pe care o asiguri universititilor de pe intreg teritoriul
l-tatelor Unite, care, insumate, reprezinti aproximativ doui treimi din
t,rt;ri. Acesta si fie motivul penhu care marile universitif, nu au un
';pccialist in economia ,,de piat6 liberd" in personalul de profil econorrric--, sau un cercetitor al ,,conspira$ilol' in cel de profil istoric?
Scopul cel putin al uneia dinfe aceste fundatii a fost ilustrat de o
, ,,rlversatie pe care Norman Dodd, investigatorul-sef si directoml comiI, lrrlui de investigare a fundatiilor, a avut-o cu H. Rowan Gaither, pe
rt r rnci presedintele Fundatiei Ford. Gaither l-a mgat pe Dodd si vina
l, r hrnclatie penhl a-i pune intrebirile pe care le cuprindea investigatia.
ln lirlpul conversatiei, Gaither i-a spus lui Dodd: ,,noi toti, cei de la nir','hrl elaboririi politicii, am awt expedente fie in OSS, fie in administratr;r rtonomici europeani, cu directive de la CasaAlba. Functionim aici
, r r r.r:spectar ea ac-estor directive. Doriti si stiti despre ce directive este
' ,,r'ba?"
I)odd a rispuns ci da, asa ci Gaither ia spus: ,,tn esenfa. trebuie

.r rrc folosim puterea dc a acorda fonduri penhrr a schimba viata in
iil
130
Statele Unite in asa fel incAt
si putem fuzionacu usurinti cu Uniunea
Sovietici".
Ceea ce incerca si spuni Gaither era ci economia X,mericii, puterea ei rnilitari, puterea navali etc., trebuiau toate diminuate asffel incAt
Arnerica si se poati uni cu Uniunea Sovietici penhu constih,rirea unui
guvem mondial unic.

Din punct de vedere economic, dorintele exprimate atunci de Fundafa Ford incep si se indeplineasca.
Un arlicol ffansmis de Associated Press in 11 august 1981 se intitula ,,SUA in decidere - locul 8 in lurne ca nivel al venitului pe cap de
locuitor".
Una dintre rnetodele promovate de fundatii pentm a reduce standardele de viati in America este socialismul. Un cercetitor, GaryAllen,
studiazi de ceva timp cAteva dintre funda$ile Rockefeller si a ijuns la
urmatoarea concluzie: ,,nu arn gasit nici micar un proiect in istoria fundatiilor Rockefeller care sd promoveze proprietatea privati'.
Asta chiar este o revelatie, Snand cont
ci
aceste fundatii isi
procuri
fondurile din economia de piati.

Ca o demonstratie a faptului
ci
aceasta afirmatie este
adevirati si
penhu alte fundatii, in acest caz Fundaf;a Ford, Henry Ford II, membru in Comitetul Director, si-a dat demisia din acest post penbu ci simtea ca ,,fundatia este o creahrri a capitalismului. Este greu si nu recunosti acest lucru in orice intreprinde fundatia. Este chiar- mai dificil si
infelegi asta in rnulte institulii, mai ales in universititi, care sunt bene
ficiare ale programului de acordare de fonduri. (El a sugerat) beneficiarilor si personalului ci sister-nul care face posibili functionarea {undatiei probabil ci meriti si fie pistrat".
Una dintre universitatile subventionate atAt de multele fundatii
Rockefeller, cAt si de familia Rockefeller, este Universitatca Chicago.
Unul dintre profesorii acestei scoli este dr. Milton Friedrnan, presupusul specialist,,conservator" in econornia de piati. Dr. Eieclman a
fost inregistrat spunAnd: ,,Peste 40o/n clit veniful popomlui amedcan
este acum cheltuit in nunele lui de persoane pafticularc... Vorbim
clespre cum evitam socialismul. Totusi 48% din fiecare corprlratie este
proprietate guvemamentalA. Suntem 48% socialisti. . . Ce a pr odus h'ecer ea . ..la cele 48 de procente de societatc' socialisti? Nu a lost ltrovocakr cle persoane rau intenlionate sau in scopuri negative. Nu a ar,ut loc
nici o conspiratie".
lJnul clinh'e cei mai celcbd absolventi ai Liniversitatii Chic:rgo este
I)avid Ilockefeller, carc si-a luat acolo cloctoratul in economic. Dr. Rockefeller este de acord cu ch-. I'lieclnran ci nu a avut loc nici o consnir atie.
131
INSTITT]TUL REIATIILOR DIN PACIF'IC

,,In 1925, Instihrtul Relatiilor din Pacific \Institute of Pacific Relahbns - IPR) s-a fonnat ca o asociatie de consilii nationale... Consiliul
Slatelor Unite se numea Instihrtul American al Relatiilor din Pacific
(Ameican Institute of Pacific Relations - AIPR). Din 1925 pana in 1950,
IPR a primit 77o/o din fonduri de la fundatii arnericane qi de la AIPR In
schimb, AIPR primea 507o din ajutorul financiar de la Fundatia Rocke
feller, Corporatia Carnegie si de la Fondurile Camegie... Cele rnai importante contribufi pe care AIPR le primea din partea unor institutii
erau asigurate de: Standard-Vacuum Oil (controlat de Rockefeller);
International General Electric; National City Bank Chase National
Bank (acurn numiti Banca Chase-Manhattan si controlati de familia
Rockefeller) ; International Business Machines (IBM) ; Intenrational
Telephone and Telegraph (ITl); Tirne, Inc.;J. P. Morgan si firmele
lui; Banca Americii si Shell Oil."
Ce pdmeau bogitasii in schirnbul investifiilor in AIPR si IPR?
In 1951 si 1952. subcornitetr.rl de securitate interni a Senatrrlui a investigat activitatea AIPR-ului si IPR-ului si a ajuns la urmAtoarea concluzie:
II'R este considerat de Parlidul Cornunist din Amcrica si de oficia-
lii sovictici un instrurncnt de politica, propagancla si inteligenta mili-
tara colnunisti.
IPII a inccrcat sa popularizeze intbrn.ratii false, inclusiv infomratii

plovcrrinrl din sursc cotnunistc si stlvietit't'.
Mcmbrii grupului rcstrirrs dc oficiali si angajati care controlcaza
IPR-ul sunt fie comunisti, fic proconrunisti.
IPII-ul a constituit uu rnijloc folosit de t:omurtisti pcntut a oricuta
politica americani din Extrernul Orient spre obiective comuniste...
Nlartorii au iderrtificat in fata Comitctul"ri N{cCanen 47 dc pers<-rane
avAnd lcgzrhrri cu Institrrl.ul Rciatiikrr din Pacific ca fiind comuni;ti sau
agenti sovietici.
IPR a incerczrt. si schimbe: nrentalitatea popomlui american in privinta relaljikl-guvemului Statclor Unite cu Pacificul, mai precis in legaturi ctr intcresele in guvemarea Chinei. Llnul tlintre trtoclutile h care
s-zr rezrlizat acest luctu a fost iniltrentz\mcl cirnrlilea studentiior alrl(:licani.
irr ac,'st sr'r,rp.,v'olile american,'atr .'trtnpluat urt ttillion cle nruttudt'cclitate dt'IPI{ Guvemul Statcltx-Unitc a distribuit aproximati.r 750 0$J de
brosuri ale IPR-uiui soldatilor arlcricaui din Pacific"..
-lhtusi,
rrnii urembr-i IPR uu au fost dc acorcl in totalitate cu ceea cel
fircea Institutul si au lncer-cirt sh avtrtizt'ze lxrpulalia despre ideile ltrt>
il
I
[:
lr
I
rrl
il
ll
lmperialismul Noii Qrdini Mondiale
133
movate de IPR Alfred Kohlberg, un om de afaceri american membru

al IPR, a depus mirtLrrie in fata Comitetului Cox, care investiga funda-
mulsi a inceput si pregiteasci instituirea unei republici precum

elaborati in Constitutie de pirintii fondatori ai Statelor Unite".
cea
File, ca:
Sun-YaLSen a mai domnit doi ani, pani la moartea sa, in 1925, cend
Chiang a devenit conducitorul Chinei. Era perioada in care Chiang
trecea prinfo experienti religioasi, dupi ce o cunoscuse pe May lin
Soong, fiica unui misionar cre_stin. Dupi ce Chiang a venit la familia
fetei penlu a o cere in casitorie, a devenit si el crestin. Asta sa intAmplat in 1927, dupa ce Chiang si-a exprimat admiratia penhu calitisle
si devotamenful crestinilor pe care ii cunostea. Unul dinfe cei pe care
i-a cunoscut Chiang in acea perioadi a fost dr. Walter Judd, un misionar crestin, ajuns mai tArziu congresman american, care a atestat ci
acesta a fost principalul motiv penhu care Chiang si-a sacrificat prupria
religie, devenind crestin.
Deci n-a fost o coincidenti faptul ca Revolutia Comunisd Chinezi
a inceput de asemenea in 7927, fiind provocati printre zrldi de Chou
En Iai si Mao 7,edang.
Chiang a inceput schimbarea clirectiei debazba guverrririi Chinei
cAnd, in mai 1931, a convocat o Conven$e a Foporului, formati dn 447
de delegati alesi de asociatia fermierilor, sindicate, Carnem de Comert
si alte asociatii din domenirrl afacerilor, educational si profesional, precurn si de Kuomintang, partidul lui Sun-Yat-Sen. Acesti delegati nu
erau alesi direct de citre populatie, ci de menrbrii diverselor asociatii
si organizatii.
Chiang urmirea indeplinirea a doui otriective, prin fomarea ace$
tei conventii:
1. Dorea ca deiegatii sir adopte o constitutie provizorie, prima din
istoria Chinei si
2. Spera ci. va reusi si incredinteze popomlui o parle din autorilalezr cu care era investit, prin intermediul reprezentan$or alegi de acesta.
Conven$a nu a reusit si adopte o constihrte provizorie, iar pahu
iuri mai tirziu, in 1935, se spcra ca populatia si-si aleaga propriii repre
:zentanli, prin alegeri directe.
In afari de constifule, convenfia a promis poporllui chinez ci gu-
tJz
...nu fusese prea atent la ceea ce ticea Institutul pAni in 1943, cAnd
gdsit niste materiale pe care le-a considerat indoielnice.
A studiat apoi acumularea materialelor IPR si a intocmit un raport
detaliat pe care l-a trimis in 1944 lui Carter, secretar-ul IPR, precum si
beneficiarilor si aitora.
Ca reztrltat, a fost chemat la o intrevedere cu Willets, vicepresedintele uneia dinfe fundatiilc Rockefeller. In vara anului 1945 au fost luate
misuri, aparent de cih-e Willets, penhu alcatuirea unui comitet format
din trei membri car-e sa asculte acuzatiile lui Kohlberg si si examineze
dovezile strAnse de acesta privind infiltrarea si propaganda cornunisti,
si care si scric un raporl citre IPR si citrc Fundatiile Rockefeller.
Mai tArziu, sc pare ci la insistentele lui Carler, Willets s-a retras din
postul cle mediator. Carter a declarat ci preferi si se ocupe personal
a
'
de problemi.
N-a armt loc nici o investigatie. Fundatia Rockefeller a continuat
si
sustini financiar Institutui.

Conforrn declaratiei lui Willets, s-a format un comitet special, care
cuprindea bene.ficiari IPR, si ai cirui rapod conchidca: ,,Comitetul Exe
<:utiv a investigat acuzatiile domnului Kohlberg si le consideri false si
iresponsabile".
Scopul globnl al Instituhrlui Relatiilor din Pacific nu a iegit la supra-
fati decAt dupa RevolrrFa din China, care s-a incheiat cAnd comunistii
chinezi au preluat puterea dupi lupte indelungate si sAngeroase.
Povestea rolului jucat de IFR in aceste evenimente incepe cu anui
1923, cend dr. Sun-Yat-Sen, conducitoml Chinei, a fost incAntat de ideea
comunismului. A le-gat relatii cu comuniqtii rusi si le-a acceptat sfaful,
,,.,.cici era prieten si admirator al lui l"enin, devotat teoriei economice
a
iui Karl Marx..."
Sun-Yat-Sen si-a firnis tnostenitorul, Chiang ICd Shek,la Moscova,

si invete avantajele fiiosofiei couruniste. Dar altcineva s-a gandit sa-i
faci un bine si i-a himis o carte ,,...intit.ulati htterpretarea socialA a islon'el, scrisi de un stomalolog clin Ner,v York, Maurice William, fost
ca
rnembm al Partidului Socialist. Dar apropierea strAnsa de ierarhia srlcialisti l-a ficut (pe Willi;un) sa ajunga la cmrcluzia ciL asemenea extre
rnisti sunt idcalisti si fal:i. Sa despar'rit rlt' Parlirlul Socialisl si si-a exprimat motivele ?n ar:easti carte".
Cartea a avut un irnpact irnens asupra iui Sun-Yat-Sen, care ,,a citit
si recitit cartea lrri Williarn. In cAteva luni a irrt--cput sa ui'asci comuniv
tenrul:
L va cxplouh toatc rcsurseic naturale prin milloace ntodernizate;
2. va modcmiza agricultura;
3. va creste productia cle malcr-ii prin'rr:;
4. va inflinta noi ranrur-i inrlustriaic J:entru prciucrarea rnatcriilor

alc nrr{irrrrii:
5. va ertindc infi'astrlrctura nationala, iticlusiv ciiic fcratc, ar,rtostrizile si liniiie aerienc:
pr-in rt'
.-ru
**@r
134
135
Ll
6. va stabili un control riguros al apelor si padurilon

7.va gararfa protecla celor care vor investi in intr-eprinderi productive;
8. va adopta misuri pentru a asigura cooperarea arnonioasi a mun-
cii si capitalului;
9. va unifica moneda;
10. va incuraja investirea economiilor si
11. va incasa taxe fundamentate gtiin!fic.
Guvernul lui Chiang s-a numit Guvemul Nationalist al Chinei si

mulF au apreciat schimbirile radicale pe care lea instihrit in conduce
rea Chinei, precum gi avantajele pe cal'e le oferea poporului.
Unul dintre sustindtorii acestei metode de guvemare a fost dr. Arthur Young, consilierul de finante al Chinei in perioada 79291946, c:ue
a scds: ,,Cand Guvernul Na[onzrlist a preluat conducerea Chinei, a ela. borat un progmm de reabilitare financiara. Intre anii 1928 si 1937, a
reusit sb unifice si si stabilizeze moneda. Ademoltatdeshrl de rapid
venihrri mari din taxele vamale si interne, ceea ce a avut ca rens.ltat
faptul ca guvernul avea deja in 1937 o mzre stabilitate financiar5."
Cu alte cuvinte, guvemarea lui Chiang era benefici pentru poporul
cYmez, pentu ci ii proteja banii si a reusit sa anihileze efectele dish-uctive ale inflatiei. De asernenea, daci guverrul urmires,te protejarea
drepturilor populatiei si stabilizarea monedei, se dezvolti o clasi de
mijloc.
Profesorul John Fairbank, care in mod sigur nu era un admirator
al ltri Chizrrg, a fost nevoit si recunoascl, in caltea sa Sktele Uite gi
China, ch:'Guvemui nationalist din China a fost, in decada 1927-1937,
cel mai modem si eficient guveffr din istoria Chinei".
Oricunl, experimentarea denroca$ei in China sa confruntat cu prG
bleme externe cand Japonia a atacat Shanghai-ul, in 13 august 1937.
Brusc, Chiang s-a confruntat cu doua ri.z,boaie: pe de o parte, trebuia
s6-i alunge pe invadatodi japonezi, iar pe de alta parte, trupele sale se
luptau cu conrunistii chinezi.
Atacul japonez a provocat insi cele mai multe probleme, pentru ca
,,...japonezii au cucerit rapid principalele orase si au distrus sursele
de venit. In consecinta, guvernul <fiinez a fost ni,-voit sa se foloseascir
de bancnote, ca resrlrse financiare principale penfi'u continuarea razboiuhri".
Guvemul c:hinez avea nevoie de aliati, asa ca a solicitat ajutor ame
rican dupi atacul .Taponiei de la Pearl l{arbor. Clhiang a trimis unrur
toarea telegrani prepedintelui Roosevelt la 8 clecerurbde 1941: ,,Oferirn
in noua noasfi-i badiie conruni tot ceea ce suntem si tot ceea ce aven.l
pentru
fi alaturi de voi pAnd cAnd Pacificul si lumea vor fi eliberate

de blestemul fortei biute si al perfidiei firi limite".
America, in afari de intrarea in rizboi impotrivaJaponiei dupl ata-
l
li
cul de la Pearl Harbor, se afla de aselnenea in riz-boi cu Italia si Germania si a devenit aliata Rusiei, care lupta contra Germaniei.
Solula pe care a dato America pentru incheierea rizloiului, mai
ales in primele faze, era ceea ce sa numit Lend Lease (acordare de
imprumut), adici echiparea fortplor militare ale aliatilor sii. Tohrsi,
priorifi$le americane pareau putin deplasate, pentru ca de multe ori
igi echipa propriile trupe dupi echiparea aliaflor.
America a hotarAt sa-si echipeze mai intAi soldatii de pe frontul european, apoi aliatii rusi, fortele generalului MacArttrur de pe fronhrl
din Pacific si in ultimul rand China. Acordarea de ajutor militar Rusiei
avea prioritate fafi de echiparea trupelor din Pacific. Iar Chiang n-a primit mai mult de 5% din echipamenhrl de rizboi american pe parcursul
razboiului.
Chiang, avAnd nevoie disperati de asistenli, ,,. ..a confactat un imprumut in valoare de 250 milioane de dolari in aur de la Statele Unite
pentru stabilZarea monedei. Persoana insircinad cu liwarea acestor
bani citre China era adjunctul secretarului Tfezoreriei, Hany Dexter
White, un agept sovietic (si membru CFR). In.fei ani si jumitate,
White a kimis Chinei nurnu27 de milioane de dolari din cele 250 carei
fuseseri promise lui Chiang".
Trebuie sa remarcim ci White a incilcat legea prin faptul ci nu a
liwat Chinei suma votata de Congres. Dar povestea nu se incheie aici,
cici: ,in 1945, Congresul avotat un al doilea imprumut, de data aceas
ta de 500 de milioane de dolari - dar nici mlcar un cent din acesti bani
n-a ajuns in China. Din nou, agentul sovietic Hary Dexter White era
vinovahrl. Inflatia a explodat in China".
Chiar si cu toate aceste probleme, Chiang a continuat lupta atAt impotriva comunistilor, cdt si impotriva armatelor japoneze. Dupi ce rdz
boiul sa sfArsit, in 1945, Chiang a convocat Adunarea Nationald in data
de 15 noiembrie 1946, penbl a aproba adoptarea unei constitutii perrnanente, ceea ce s-a inliptuit la 25 decembrie 1946. Constihrtia urma
sa intre in vigoare un an mai IArnu,in 1947 .
Noua constitutie a fost elaborati cu scopul de a oferi unui sistem
de asiguriri sociale si de a coordona guvemzunental utilititile publice,
dar conFnea de asemenea o ,,Declaratie a Drephuilor" care garanta
libertatea personala si drepturile cetiteniior cl-rinezi. De asemenea, a
ficut posibile printele alegeri nationale care au avr.rt loc in China (nu
se organizasera niciodata alegeri in China) inZ|-2i.1noiernbrie 1947.
l
i
li
ll,
i
j
iu
ill
l
I
irr
ij
rll
i
il
ti
li
I
I
I
1i
il
ii1l
;l
I'
tr
il
ir
-diii*sla!
136
lmperialismul Noii ardini Mondiale
137
Constitula stipula de asemenea inhrrnirea unei Aduniri Nationale

la data de 29 martie 1948, unde | 7M de delegati trebuiau si aleaga
presedintele si vicepresedintele Chinei.
Chiang a refuzat in repetate randuri si candideze la functia de pre
sedinte, dar delegatii Convenliei l-au ales pentru un mandat de gase
ani, cu o majoritate de aproximativ gapte la unu.
Comunistii nu au fost insa de acord cu mandatul popular al Conventei si siau continuat atacurile agresive asupra guvernului proaspit
format.
Duqmanul lui Chizuig nu era guvemul japonez, nici micar comunistii condusi de Chou En tai si Mao Tndong, ci guvemul american si se
cretaml de Stat George Marshall, membru CFR
Secretarul de Stat Marshall a luat misuri in 1946 pentru impunerea
despre adeptii lui: ,,Si nu fim ridicoli. Acesti oameni sunt simpli relormatori ai agriculturii de modi veche".
Chiang si sustinitorii sii erau deja in siguranfa, ascunsi in insuiele
Fonnosa, iar acum putem vedea cu ochii nostri ce fel de guverrr:re a
instituit el asupra taiwanezilor, populatia care se afla pe insule la sosirea sa.
Taiwan a elaborat o reformi agrari in adevaratul sens al cuvAntului,
iar in zilele noastre 97Yo din pimanturi sunt cultivate de micii fennied.
Ace-asti reformi a fost aplicati firi a fi necesard o revolu[e sAngeroasa.
In plus, Chiang Kai Shek si succesorii lui au fost liber alesi de locrri-
unui ,,embargo asupra vAnzirilor si furrrizirii de arune de citre Statele
Congresmanul Eldon Rudd a emis in 1979 un mesaj care detalia si

mai mult diferentele dintre guverrrarea cornuniqti a Chinei continenlale 9i cea tuwanezA,a lui Chiang: ,,Cu terenuri )gricole de 270 de ori
mai mari si cu o populatie de 53 de ori mai mare, Produsul National
Brut al Chinei continentale este doar de 10 ori t.trai mare decAt Produsul National Brut al Taiwan-ului... Cifrele pc care le-arn dat ilustrezui
dincolo de orice indoiali abundenta mater-iali produsi de o conduccre
bazatA pe libertate. Dupi plrerea mea, aceasla cste cea mai mica si
nesemnificativi dintre diferentele intre Republica Populari Chineza si
Unite..."
Folosind chiar limbajul liudiros al lui Marshalt ,,Ca sef al guvemului, am inzrmat 39 de divizii anticomuniste; acum, cu o simpli semni-
hrri, le dez.arrrcz".
Guvernarea lui Chiang era condamnata la egec, iar comunistii lui
Mao si Chou au reusit in cele din urmi si-l fofteze pe Chiang sir piriseasci continentul chtnez si si-si mute armatele in indepii'tatele insule
chineze Formosa.
Au crescut presiunile exercitate asupra guvemului amedcan in
sensul recunoasterii oficiale a comunistilor ca guvem legitim al Chinei.
Aceasti presiune a fost sustinutn parlal prin aparitia a douizeci si noui
de carti, plblicate intre anii 1943 si 1949. John T. Flynn, in ca(ea sa
intihrlati In timp ce donneai, a arm.hzat aceste cirti si a catalogat douizeci si doui dinU'e ele clrept,,procornuniste", iar pe celelalte sapte drept
,,anticomuniste". Cele douizeci si doul de cirti au fost analizate cu
ceea ce Flpn a numit ,,o auri de aprobare" in publicatiile New York
Trntes, Ilerald Ttibune, The Nation,'Ihe New Republic si Saturday
Review of Literature.
Noui autori au scris douisprezece clintre cirtile respective si ac:e
iasi noui autori au scris pafirrzeci si lrei de zuralize ale propriilor lucrari.
Cu alte cuvinte, aceiagi autori proct-lrnunisti crau criticii cartilor procc,muniste, fie neglijAnd ciirtile anticourunistt:, fie ridiculizAndu-le.
lcleea generala a chrtilor procornuniste era ci Chou si Mao erau
,,refon-natori ai agriculturii", care inccr cau vr schir-nbe dishibuirea tcrc:
nuriior de la rrmii pr-oprietari dc pan-rAnturi la laranii siraci. [)c cxeur'
plu, in 1946 George Marshall insusi a spus rlespre comunistii lui Mao si
torii din Formosa, pe cand Mao si acolitii sii din China continentali
nu au permis niciodali poporului si participe la alegeri libere pentru
a-si alege conducatorii.
conducerea'Ihiwanului. Adevarata diferenta consti in spiritul guvcrnirii - conditia umani,lipsa constrAngerilor si a inregimentirilor, prezenla oportunitatilor individuale".
CAt a costat Revolutia din China, provocati de secretarul de Stat
George Marshall, de Harry DexlerWhite si de comunistii Mao Zedong
si Chou En lai?
in 1971, Comitetul Judiciar al Senatului a emis un document de
douizeci si opt de pa$ni, intitulat ,,Costurile ulnane ale comunismului
in China", a cirui concluzie era ca Chou -si Mao erau ,Jesponsabili pentru moartea a aproxitnativ 64 de milioane de oameni".
In afari de moartea a 64 de milioane de chinezi, guvemul comunist
se mai poate mandri si cu alte ,,progrese". Valentin Chu este un ziarist
profesionist, niscut si crescut in China, dar care a scipat de regimul
comunisl El a scris in 1963 o catte intitulata Ta Ta, Tan Tan, povestea
Chinei comuniste vizuta din inteior. Chu a declicat un capitol ai cartii
sale eforlurilor comuuiste de a distruge farnilia:
'
I
I
,1{1|Ef*i6
'138

Oriunde, familia este un izvor de putere gi curaj pentru om, precum
siu emoFonal, in cazuri de dezastre naturale sau nesanse
si adapostul
per"sonale.
In China era chiar mai rnult decat atAt. Familia era insisi societatea.
Comunistii chinezi erau foarte constienti ci populatia nu putea fi
controlati definitiv decAt daci sistemui familial monolitic
ii.t-,r.,
"r"
impreuna cu religia gi convingerile morale.
Asta erau hotirAti si faci imediat dupi ajungerea lor la putere.
O alta misuri a comunistilor chinezi penhu distrugerea tamiliei a

fost mutarea mamelor chineze departe de casi, fimitAndule la cAmp,
ca fermiere. Asa cum a formulat Boston Glove dn 31 ianuarie 1973:
,,9070 dintre femei muncesc in fabrici si pe cAmp si isi continui studiile",
ceea ce, evident, le lasi prea puFn timp penhrr asi indeplini sarcinile
de sotii, mzune si casnice.
O mdsuri aseminitoare, conform lui Chu, a fost sistemul comunal,
care pur si simplu trimitea birbafi, femeile, copiii si betrenii laolalti in
tabere de munci comune, dishugea cimitirele vechi si limita relatiile
maritale; pe scurt - egahzarea sexelor dictati de partid.
Unii consideri ci aceste costuri - cele saizeci si pahu de milioane
de morti, distrugerea familiei si infiintarea sistemului comunal - au
meritat.
David Rockefeller a deolarat in legituri cu costurile revoludei, la
intoarcerea sa din China, in 1973:
Indiferent de pierderile provocate de revolutia chineza, aceasta a
reusit in mod evident nu numai sa produci un sistem administrativ
mult mai eficient, ci si si instaureze reguli rnorale si comunitare in
intercsul poporului...
Experirnenhrl social din China, sub conducerea presedintelui Mao,
este unul dintre cele mai imporlante si de succes din istoria omenirii.
Aceasti afirmatie a lui Rockefeller a fost ficutd la trei ani dupd ce

presedintele Mao a somat,,lumea si infrAngi Statele Unite", up"hna
la popoarele lumii asffel: ,,Uniti-vi si infrAngeti agresiunile Statelor
Unite si ale ciinilor lor de pazh".
Relatiiie politice ale Americii cu China comunista trebuiau si se
schimbe. Venise tirnpul ca guvernul american si-i recunoasci pe ce
munisti drept conducitori legitimi ai poporului chinez si si rupi toate
relaFile diplornatice cu Taiwan-ul, condus de Chiang si de succesodi
lui. Ia 15 iulie 1971, premieml Chou En lai, ca reprezenlant al Republicii Populare Chineze, conlbrm unui comunicat de presd emis de
oamenii presedintelui Nixon, ,,1-a invitat pe presedintele Nixon si vizi-
139
teze China oricand, la orice dati stabiliti de el, pAn[ in luna mai1^972.
Nixon a acceptat invitaFa cu mare plicere".
Nu a fost o coincidenti faptul ci Nixon a acceptat invitatia pe 15
iulie 1971, exact in ziua cAnd radio Peking, postul de radio chinez oficial, a transmis urmitoareafuaza:,,Popoare ale lumii, uniti-vi si infrangeti agresiunile Statelor Unite si ale cAinilor lor de pazi".
Presa americani si presedintele Nixon au refuzat si recunoasci
ipocrizia guvemului chinez si au acceptat invitatia in aceeasi zi in care
acesta lansa chemarea la o revolutie mondiali impotriva Statelor Unite.
Sustinerea acordati de Nixon Chinei rosii a fost inf-adevir stranie.
in 1968, cAnd canclida la presedintie, Nixon a spus: ,,Nu voi recunoaqte
China rosie si nu voi sustine admiterea ei in Natiunile Unite..." Iar in
cartea sa $ase uize, a scris; ,,adrniterea Chinei rosii in Organizala Natiunilor Unite ar fi o bitaie de joc la adresa specificatiei din Carlide a
iubitoare de pace". Iar mai grav ar f ci astJ.el ar
nu primi decAt
"naluni
creste credibilitatea regimului comunist, care gi-ar spori enonn pute

rile si prestigiul in Asia si probabil ar slibi iremediabil sistemele noncomuniste de guvemare din zoni".
Deci presedintele Nixon a plecat in China si a deschis calea guvernului comunist chinez al lui Mao si Chou.
Urmitorul pas in tridarea poporului chinez de ditre Atnerica a vcnit in 1976, cAnd mai intii Chou En lai si apoi Mao Zedong au murit.
laudele care au curs de pe buzele conducitoriloi lumii la adresa celor
doi rricelari erau incredibile.
Comentariile de mai ios, referitoare la Chou En lai, au fost tacute
de
urmitorii indMzi:
Gerald Ford: ,,Chou va rirnAne in memoria oamenilor ca un condu-
citor remarcabil".
Secretarul de Stat Henry Kissinger: ,,L-am admirat foartc mult pe
Chou En Lai".
Fostul preseclinte Richard Nixon: ,,Mostenirea lui Chou va fi ci a
contribuit la sfArsirea intunericului. Doar cAtiva oameni ai secolului )X
ar putea egala irt.tpactul prcmiemlui Chou asupra istoriei lurnii".
Urmitoarele comenladi au fost ficute la adresa lui Mao Zedong:

Premierul Canadei, Pier-re Trudeau: ,,Republica Populara Chineza
estc un monumcnt al spiritului gi filosofiei politice a pre;edintelui Mao'
Poporul canadiau rccunoaste spilitul cornunitar inedit care, sub indru-
rnarea prcscdintelui Mao, a contribuit la modernizarea Chinei".

Prescdintcle Gerald Ford: ,,Mao a fost un om remarcabil si foattc
imporlant".
140
Secretarul de Stat Henry Kissinger: ,,Mao a fost unur dintre titanii

acestei ere".
presedinte Richard Nixon: ,,Un poet vizionar, adAnc implicat
_Fostul
in istoria poporului chinez".
Ncw York Times; ,,un moralist care a crezut cu ardoare... ci buni_
tatea omului este mai importanti decat simplul siu progres economic,,.
R.sto, Globe: ,,un simbol, pentru milioane de oam*eni din toati lu_
mea, al posibilititii dc schimbare sociali, progres economic si politic,
demnitate pentru cei exploataF,,.
Aceste eforturi ai ajuns la o finalitate in decembrie 197g, cand guvemul american a recunoscut oficial china comunisti, clupi cinciz,eci
gi cinci_de ani de acceptare a gSrvemelor lui Sun-yatsen
si chiang Kai
Shek, drept reprezentanti ai poporului chinez.
Altii nu au fost de acord cu decizia guvemului american. unul dinh-e acestia, dr. chiu-Yuan Hu, fost cetitean chinez, a spus
unui comitet al congresului, la washington: ,,Recunoagterea chinei rosii repre
zinta descurajarea oamenilor din intreaga lume... Ilrnea va .sti asubl

c'i marea natiune a statelor Unite nu to"riti si le fie prietena, ci i;i trlde;zi cAteodati cei rnai loiali aliati.,.
Senatorul Bany Goldwater a simtit de asemenea ci clecizia a fost
nepolriviti. A declarat, la o c.onfcrintî de prevl: ,,Nu arn idee care au
fost
in afarir cle (faptul ci) comisia t:ilaterali, fo'nati clin
'rotivele,
bancherii
acestei tiri, doreste si-si extincli afacerile. Acest lucru este
periculos, cici ii i'spiirna'tzi pe aliatii nostri, mai ales pe cei
mici, cu
lrrivire la cunt isi respectir Statele Unite promisiurile.(Arizona Dailv
SLr, Tucson, 17 decembrie 1928, p. A-1i).
f)ar h'rdarea definitivia popomlui chinez a a'ut loc la 1 ianuarie
1979, cand presedintele Jimrny carter a rupt relatiile cliplomatice cu
singurul guvern liber abs pe care l-a awrt chi'a, cu cel ai Tairvanului,
si a mers atat de depiule incat si declare ci pozitia statelor Unite era:
,,Exista o singuri Chi'a, iar'lhiwan-ul face parte din China,, (Arizona
Daily Star,Tucson, 16 decembrie 1973, p. A-1).
, (]uve,'rul nationalist
darea, dar
zrl'lhiwan-uhri a receplionat cu arnaraciune traa declarat cd: ,,r.tu va negocia cu regimul corlunist chi'ez
si nici nrr va face un compromis comunist,..
Arnbele deciz-ii l-au detendnat pe senatorul Bany Golclwater si-l
acuze pe presedinteb caftc'r cd a unnat motivatii economice si ci
,,a
facrr-rt-o 1nntru rnarile binci ale lumii
- chase Mzurhaft;rn si bancherii
frzutcezi - si pentru cornpanii cum e Coca Cola..
Ilonald
Rezrgan a
nuurit lrperea relatiilor cu'faiwan-ul ,,iriclare".
141
Ipocrizia intregului scenariu privind China a fost ilustrati dramain

tic luna mai a anului 1979, cAnd New York T'tmes a publicat o poza
a ministrului Comertului Juanita Kreps in China, vlzitAnd Marele Zid
Chinezesc, zAmbind si pirand sd se simti foarte bine. Poza era atagata
zuticolului principal de pe aceeasi pagini, al cirui titlu era ,,Prizonierii

politici torturati si infornetati in "paradisul" chinez".
Articolul nu precizeazbdaci zAmbitoarea doamni ministru a vtnlat
sau nu vreun prizonier ,,torturat" si ,,infometaf', dar acest lucru e indoielnic.
intrebirii de ce jurnalistii si demnitarii americani czre au vizitat China in anii qaptezeci mr au mentionat toffurile la care erau supusi numerosi chinezi ii rispunde partial Edward N. kthvak, director asociat
la Ccntnri de Cercetare a Politicii Exteme al Universititii John Hop
kins din Washington, care a vizi[at si el China continentali.
Luttwak a scris un articol in Rezder's Digest din aprilie l977,in
care a pus o serie de infrebari:
I)e ce nu neau dezviluit ziaristii americani asemcnca realititi fundamt-'ntalc alc Chinei? Oricurn, siracia si mizeria tirii este evidenti
pestc tot.
Mai ilult, dc cc nu s-au rcvoltat vizitatorii precedenti de orcle in
care copiii invati din rnanuale propagantla brutali a luptei dc clasa?
Dr-'cc nu au rlenuntat,,ccrcctitorii Asici" militarismul sistcrnului in
care cel mai icftin costurn pentru baictei este o miniunifonna cu pusci?
Si, mai prcsus de toatc, cuni clc nu au scsizat fenotncnul ccntral al
vic{ii din Ctrina (rosie): totaliLrrisn'rul sau unic, aproape pur?
Dar era deja prea tArziu. Secretaml de Stat George Marshnll, Instihrtul Relatiilor clin Pacific si politicienii modemi au tradat singurul guvern libcr ales al Chinei si i-au inlocuit cu cel mai brutal si sAngeros
glrvem de pe fata pArnAntului.

China era aculn cu adcvirat comunisti.
CONSIUUL NATIONAL AL BISERICILOR
h 1E31, Alexis de'lbcqueville, un tAnar fi-ancez, a fost trimis in Stal.ele lJnite de guvernul f-ancez pcntm a studia inchisorile si penitenc:iarele americane.
irrtoar:erea sa in Fianta, a scris o carte intitulati Democratia in
Atneica, o exaniinare a motivelor penFl care forma de guvemimAnt
rt'publicanA ir awt srrcces in ,\nrrica. Isi rezurnA descoperirilc asffel:
Ir
Arn cautat mArctia si geniul Amcricii in cAmpiile sale ferlilc si in

uAdurile ni:sfArsite: nu erau acolo.
142

l,eam ciutat in scolile sale libere si in institutiile sale de invitamant;
nu erarr acolo.
Le.arn ciutat in Constihrtia sa
unici si in CongJr-esul siu dernocratic;
nu erau acolo.
Numai cAnd am ajuns in bisericile din lunerica si le-am descoperit

predicAnd pentru dreptate arn inteles miretia si geniul Arnericii.
America este mircati pentru ci America'cste buni.
CAncl Amer-ica va inceta
si fie buni, Ancrica va inceta si fe mircat6.
la 2 decembrie 1908, Walter Rauschenbusch si HarryWard au fondat Consiliul Federal al Bisericilor lui Christos din America, numit pe
scurt Consiliul Federal al Bisericilor (Federal Council of ChurchesFCC).
Dr. Rauschenbusch era un teolog care a scris: ,,Daci socialismul
va avea weodala succes, nu poate reusi inh{ tarb nereligioasd".
Dr. Harry Ward, profesor la Seminarul Tbologic Union, a fost identificat sub jurimAnt ca membru al Partidului Comunist de cife Manning Johnson, gi el rnembru. Johnson l-a numit pe dr. Ward ,,arhitechrlsef al infltririi comuniste gi al subversiunii in domeniul religios".
Organizatia creati de cei doi indivizi primea o pafte din resursele
sale financiare dintro sursi deshrl de neobisnuiti, dar nu neasteptati:
,,...John D. RockefellerJr. (care) a contribuit, din 1926 pani in 1929, cu
peste 137 000 de dolari la Consiliul Federal al Bisericilor - sumi repre
zentAnd cam
10%o
din venilrrile totale, din toate sursele, ale organizatiei".
Au existat si altii czu-e au descoperit Consiliul Federal al Bisericilor.

Inl927, congresmanul Arthur M. Free a inaintat o rezoluFe Casei Re
prezentanflor, descriind Consiliul Federal al Bisericilor drept,,o organizale comunisti, avAnd ca scop instituirea unei biserici de stat..."
FCC a risplitit partial sustinerea financiari a celor bogati cAnd, in
1942, a emis o plafforrni care cerea,,un guvem unic mondial, conhoIul interaational al tuturor armatelor si flotelor, un sistem monetar
universal gi o banci intemationali controlati in mod democratic".
Presiunea asupra FTC-ului a devenit prea mare, pe misuri ce activititile sale deveneau din ce in ce mai cunoscute. Asffel, FCC a decis
si-si schimbe numele, dar nu si orientarea. la 29 noiembrie 1950, FCC
a devenit Consiliul National al Bisericilor Bisericii lui Christos (Naticy
nal Council of the Chur ches of the Church of Chist * NCC).
Orientarea Consiliului National al Bisericilor nu era diferiti de cea
a FtC-ului. llcru relevat, de alffel, intr.un interviu cu Gus Hall, secretarul general al Partidului Comunist, apirut in revista Approach din
143
15 iulie 1963. Hall a declarat ci Biserica (aparent NCC) si comunismul

au atAtea in comun incAt,,ar trebui si existe unul pentru altul". Hall a
continuat numind ,,scopurile achrale ale comunistilor in privinla Ame
ricii ca fiind "aproape identice cu cele adoptate de biserica liberald.
Putem si ar trebui si muncim impreuni fentru aceleagi lucruri'".
lndiferent de ce avea de oferit NCC, multi au fost atrasi. O anumiti
,,Biserici", biserica lui Satana, condusi de ,,rnarele preof'Anton laVey
din San Francisco, a devenit de curAnd membrb a Consiliului Na$onal
al Bisericilor.
CONSILIUL MONDIAL AL BISERICILOR

Aceasti organizatie mondiali sa format la 23 august 1948 gi urmeaziin mare aceeagi ideologie ca gi Consiliul National al Bisericilor
(World Council of Churcftes - WCC).
Un.exemplu al acestei aseminiri este faptul c[ secretarul general

al Consiliului Mondial al Bisericilor din 1975, Philip Potter, a spus ce
,,poate fi cAteodati mai radical decAt majoritatea matxistilor".
Un alt oficial din WCC s-a aritat de icord cu atitudiirea lui Potter.
in tggZ, Emilio Castro, seful Comisiei Consiliului pentru Misiuni Mondiale si Evanghelizare, a declamt ,,Baza filosofici a capitalismului este
rdul, in contradictie totali cu Evanghelia".
Aceste exprimiri in favoarea marxismului si impotriva sistemului
economiei de piati sunt impirtisite si de cei care au participat Ia conferinlele lor globale. la tntAlnirea din noiembrie 1975, primul-minisfu
jamaican, Michael Manley, a spus rnul$mii de delegati: ,.Crestinitatea
trebuie si ajute la dishugerea sistemului capitalist si la crearea unei
noi ordini economice mondiale..." Discursul lui a fost urmat de aplauze prelungite.
WCC-u1 si-a investit banii in convingerile sale. Organizatia a creat
un Program pentru Combaterea Rasismului (PCR). Din 1970, aceasta
organizafre a dat peste 5 000 000 de dolari pentru mai mult de 130 de
organizatii care combat aparent rasismul in treizeci de tiri.
Dar aproape jumitate din acesti bani au ajuns la hupele de merce
nari care lupti pentru suprematia albilor in Af ica de Sud.
Oricum, WCC-ul s-a aritat destul de selectiv din acest punct de
vedere, cici ,,nici un cent din banii PCR nu este alocat gn-rpurilor disidente din Uniunea Sovietica..."
l-ucru curios, intrucAt se estimeazi c[ existi aproape 5 000 000 de
rusi in 3 000 de lagire de concenh'are de munca silnica in Rusia. O
persoana car-e stie acest luctu mai bine este Awaham Shifrin, un rus
'js1|11i'1&
144
exilat de guvernul rus in 1970, care este directorul executiv al Centrulrri de Cercetari pentru inchisori, Azile si lagdre de Concentrare de
Munci Silnici din URSS. El a declarat ci ,,cele mai mari g:upuri de
indivizi din lagdrele de concenfrare msesti sunt formate din crestini
credinciogi", care se afli acolo din singurul motiv ci sunt crestini.
FRANCMASONERTA
in tSZt, un francmason, pe numele lui Albert Pike, a redactat o carte de 861 de pagini intr!.iatA Motala si dogntele itului scotian sftivechi
gi acceptat al fiancnasoneriei, pregdtite penfra Consiliul Suprem al Ce
Ior Treizeci si Trei de Grade pentru jutisdictia Statelor Unite si publicate prin autoiktea sa. Multi istorici cred ca Pike a scris el insusi respecliva car1e.
A amt un trecut interesant. Destui istorici pretind ci Pike a fost

Manini si conduci llurninatii din Statele Unite. in
ales de Giuseppe
plus, a devenit brigadier general in amrata confederati in timpul
Raz--
boiuluiCivil.
Maz.zini i-a scris lui Pike in ianuarie 1870 despre nevoia de a crea
un,,super-rit" in interiorul ordinului masonic tradilonal:
Trebuie si perrnitem tuturor federatiilor (r-nasonilor)
sA
continuc
cxact asa cum sunt...
Trebuic si creim un supcr-rit care si rimAni necunoscut si din

care si faci partc acei masoni de grad marc pe care ii vorn sclccta...
Acesti oameni trebuie alesi in cel mai strict secret.
Prin acest rit suprem, voln guverna asupra intregii francmasonerii,
cal-e va deveni singurul centm internaf,onal, cel mai puternic, intrucAt
orientarea sa nu va fi cunoscuti.
Scrisoarea luiMaznni a fost scrisi inainte ca Pike si fi scris studiul

celor treizeci si trei de grade ale rnasonedei numit Morala 9i dogmele,
deci este posibil ca aceasti carle, despre care Pike declari cd ,,nu se
adreseazi intr-egii lumi", si fi fost scr-isi in scopul acestui ,,super-rit" in
interiorul masoneriei. Oricum, conFnutul ei este extrem de relevant,
as,a cum se observi din urmitoarele spicuiri din aspectele sale cele
mai izbitoare.
Cartea afirma ci masoneria este o religie: ,,Fiecare loji masonici
este un templu ai religiei, iar invititurile ei sunt porunci ale acestei
religri.",,Masoneria este o adorare..." Mai tArziu, identifici obiectul
acestei adoratii: ,,Iata scopul, sfArsitul, anihilarea definitivi a raului si
readucerea otlului la starea sa initiala prin Ra$une. .." ,Ia inceput a
fbst... cuvAntui... Ratiunea care vorbeste." ..Ritui scotian stravechi si
145
acceptat al masoneriei a devenit... invititorul marilor adevimri, inspi.

rate de o ralune dreapti si iluminad." ,,Ratiunea este absoluti, cici in
trebuie si credem."
Pike a declarat ca cea mai mare incAntare a ,,religiei ratiunii" ar fi
momenhrl cand ,,Ratiunea umani va ajunge in tronul lui Dumnezeu
si isi va agita to(a deasupra ruinelor U^niversului".
Cartea idiculizeazh,cregtinismul: ,,Invd$torii, chiar si cei ai crestinismului, sunt in general cei mai ignoranf, in privinta inviliturilor pe
care le fansmif'. .....lisus din Nazareth n-a fost decat un om ca noi..."
,,Masoneria)... vede in Iisus un mare invititor al moralita$."
...Si credinta in Dumnezeu: ,,EuI... adevdratul conducitor al Universului." ,,Conceptia unei zeititi absolute in afara sau independent de
Ratiune este idolul magiei negre."
Religia lui Pike prezinti multe dintre obiectele si credintele cregtinititii traditionale: un altar (,Masoneria... in jurul altarelor cireia...');
o experienli de renastere C,initierea (in Mistere) era considerati o
moarte mistici... iar (initiatul) era ahrnci regenerat, renascut...') si
un botez (,...boterul... (este un simbol) al purificirii, necesar pentru
a ne face masoni per{ecti').
Pike identifici obiectul adoririi masonice: ,,I-ucifer, purtitorul de
Lumini! l.ucifer, Fiul Diminetii! El este cel care poarti kmina..."
l-ucrarea lui Pike funtteaz| dreptul individual la viati, dat de Dumnezeu'.,,Nu este adevirat ci "nici un om sau o minoritate nu trebuie
sacrificati pentru altul, pentru o majoritate sau penfu tofl oamenii".
Aceasta nu este numai o afirmatie falsi, ci si una foafte periculoasi.
Adeseori, un om sau mai multi trebuie sacrificaF, in sensul obisnuit
al cuvAntului, in interesul mai multora."
Si, ln cele din urmi, Hke afirmi scopul final al masonilon ,,...lumea
va veni in curdnd la noi pentru suverani (conducatori politicr) gi pont'rf
(conducitori religiosi). Vom constitui punctul de echilibru al universului si vom guvema asupra stipAnitorilor lumii".
Scopul masonilor, confonn lui Pike, este ,,de a guvema asupra slapAnitorilor lumii".
Puterea secreta dirr spatele puterii!
ea
ff
13. DE IJNDE
NEVINE,SALVAREA"
cE
NE CERE EA?
$r
Dr. Paul Ehrlich a scris o carte intihrlati Bombapopulatiei,in care

a lansat urmitoarea profelie: ,,Deja este preatirnupenhu a evita foametea care va omori milioane de oameni, probabil pAnd in 1975,..
Ehrlich a prezis de asemenea ,,poluarea totali si moartea oceanelor
lumii pani in 1979'.
Revista Haper's din ianuarie 1970 a tipirit o pagini intreagi dedicata averfizAii omenirii, cu titlul ,,lndiferent ce faci, faci degeaba daci
nu confi olam populatia".
Articolul soma guvernul american sd ,,controleze afluxul de popu=
latie care ameninti si sufoce pimAnfirl".
Kenneth Boulding, un economist al Universititii Colorado, a prevenit lumea in februarie 7973 ca.populatia umani trebuie si inceteze
sd se inmulteasc4 ,,alffel, in cAteva sute cle ani, nu vor mai exista decAt
locuri in picioare".
Credinfa ci Pimanil era amenintat de o ,,explozie demografica,.si
ci exista pericolul ca, in cAteva secole, si nu mai existe loc pe pirnAnt
decat atat cat oamenii si stea inghesuiti unul peste zLltul, poate fi imediat
denunlati drept o fr-audi imensi, folosind pur si sirnplu matenratica.
Oregon, un stat destul de mic din Statele Unite in comparatie cu
altele, are o suprafati totall de Z4T ffiBkilomehi pitraS. pimantul are
aprodmativ 4 000 000 000 (pahl miliarde) de locuitor-i. Daci inh.eaga

populatie a lumii sar mula in Oregon, toti cei pahl miliarde de oaneni,
si ar lasa restul Pimantului complet lipsit de locuitori, unei familii de
pahrr persoane i.ar reveni o pafte din Oregon de aproximativ 24g cle
rnetri pitrati. Asta inseamni cam jumitate din dimensiunile unei pzu.
cele rezidentiale intr-o subdivizie.
Omenirii i s-a spus ci motivul penhl care existi foamete in Inclia
este ci populatia este prea numeroasi in comparatie cu procluctia cle
alimente. Dar o revizuire mai atenti a istoriei acestei natiuni ar crezvilui ca in India existi foarnete cle secole inh-egi, desi populatia era
mult mai rnici in hecut, iar suprafata tarii a rirnas aceeasi"
147
Exista oare o alta explicatie a faptului ci in India oamenii mor de

foame, in afari de faptul ci are o populatie prea mare?
Motir,rrl ar putea fi oare ca India are un guverul socialist, care crede
ci tot ceea ce produce individul apartine statului? Ar putea fi oare fap
ful ci acest guverx socialist a dishrrs dorinta oamenilor de a munci?
Si face asta de secole?
India are aproximativ 200 de locuitori pe kilomehu pitral Japonia
aproximativ 270,iar Olanda aproximativ 310. Dar remarcafl cdJaponia
gi Olanda au economii mult mai prospere decAt India, pentru ci, in
mare, Japonia si Olanda permit oamenilor sd pisfeze produsul muncii lor.
,,Explozia demografici" a fost, deci, o fraudi enomi. Este intere
insi si vedem care au fost solufiile oferite pentru rezolvar"ea aces-
sant
tei problenre imaginare.

Una a venit de la un psiholog si sexoiog din Washington, care a pro
pus ,,ca natiunile lumii sa le ia popoarelor lor
"drepful la reproducereo,
aceasta fiind singura solufle pentru explozia demografici globali...
prin metode ca introducerea unor chinticale cu efect de sterilizare temporari in alimente si in api... cu sau firi acordul si consim6mantul
cetateanului".
Un alt individ a spus cd in Statele Unite h'iiesc prea multi oameniA ident'rfcat problema si a oferit o solutie: ,,Este necesar ca Slatele Unite si-si reduca populafa cu doui treimi in umritorii 50 cle ani. corrfonn
lui Howard Odum, un cercetitor al biologiei marine la Universitatea
Florida. Odum a afirmat ci natiunea nu va fi capabili si tnfetini populafla actuali, de225 de milioane de persoane. O datir populatia redusi
la 75 de milioane... s-ar putea irnplica definitiv in agriculturi".
in arlicol nu se precizeaz|,pince rnetodi woii Odum si reduci
populatia Statelor Unite la 75 de milioanc de oameni. Poate ci intentio
na si,,ii execute in mod rnilos".
John Maynard Kelmes, socialislconrunishrl membru al Soc:ietitii
trabian, a ar,ut si el dc ficut niste comentarii ln privinta exploziei clemografice: ,,Deja a venitwemea cdnd fiecar-c tad trcbuie si-si elaboreze o
politica rralionala in ceea ce prives{e nrarirnca populatici, diminuarea
sau cresterea acesteia, sau poate chiar rrrentinerea dimensiunilor actuale, dar este fcrafte necesari. Si o dati stabiliti aceast/r politici. ffebuie
sa ia rnasuri perrlm a o punc iu aplicare. Poale cA ceva mai tal.lu, va
veni wemea cind comuniLatea in ansaniblu va da atentie calititilor
inniscute, dar,si celui mai umil dintre viitorii sii membrii'.
Din articol reiese ca Keynes nu a explicat cum intentiona si limiteze midmeer populatiei. Ti"ebuie sa fie liustrant penuu oarneni ca Key-
148
mpe
ri al ismul N
oii Ord i ni
ond iale
149
nes si vada o problemi si si nu le poati explica oamenilor ca solutia

este omorarea in masi a celor care sunt considerati exces de populatie.
Trebuie si fie greu pent'u Keynes -si ceilalti si le explice celor pe care
vor si-i vadi ucisi ci este important ca ei si moari pentru ca ceilalF
vaciza de suprapopulare
si poati trii.
feller, fratele lui David Rockefeller, intitulat^,,Cazul unui mod de viati

mai simplu". Arlicolul spune, prinfe altele: ,,In ansamblu, toate acestea
duc la un alt stil de uiu$... DacA nu-l adoptam de bunivoie si in mod
democratic, ne poate fi impus cu forta. Llnii economisti si analisti argumenteaza ci, daca vom continua si consumim resursele asa cum o
facem acum, singurul mod in care se va putea stabili un echilibru infe
celre si oferta va fi controlul autoritar. Robert Heilbroner, cunoscuhtl
economisl, este foarte pesimist cu privire la capacitatea statului democrat si capitalist de a impune disciplina necesari penhu a supravietui
intro lume a insuicientelor".
l)eci rnotivul ,,exploziei demografice" este controlul guvemamental absolut nu numai asupra cetatezrnului, ci si asupra mediului. Acest
transfer de autoritate de la individ catre stat este sustinut si mai mult
de alt individ, Zbigniew Brzezinski, care a scris: ,,Cred ca acceptim
ideea unei vaste expansiuni a regulilor sociale. Poate lua fonne cum
ar fi legi privind numdrul de copii, poate chiar legi privind sexul copiilor, o dati ce febuie sa alegem, starea wemii, regrli ale timpului liber
si apa mai departe".
Inci o dati, ca si in cantl orgiNtizatiilor cliscutate in capitolul ante
rior, este impoftant si ne inh-ebim cine a plitit campania cu privire la
,,expiozia demogrzrfici". Inci o data, curiosul descoperi banii fundatiilor scutite de impozit ,,primele mari ftrndatii care au donatfondriri in
donreniul populatiei au fost Fundatia Rockefeller si Fundatia Camegie.
Acestora li sa aliturat Fundatia Ford..."
Si ,,clanul Rocke-feller a bigat bani in rniscarea pentru conholul
populatiei finantand Consiliul Popuiatiei, planificar-ea familiah si Biroul
luat misuri penhu conh'olul populatiei folosind sterilizarea

fo(ata a cetitenilor ei. In statul indian Maharashfa, de exemplu, unde
se afli orasul Bombay, tof, birbali sub 55 de ani si toate femeile sub
45 de ani trebuie sa fie sterilizati in maxim gase luni de la nasterea ce
lui deal feilea copil. Cuplurile cu fei copii, dar dintre care nici unul nu
este mai mic de cinci ani,. sunt scutite - insi daci femeia ramAne gravidl, trebuie si avoftezr. inf-adevar, intro perioadi de,,stare de nece
sitate", guvgmul indian a ordonat cam 10 milioane de sterilizdri fbrtate.
Oricunr., China detine inci recordul in ceea ce priveste controlul
populatiei. In prezent fiecare familie se limiteazi la un copil. ,,Cei care
au mai multi copii nu primesc ratie si pentru ei."
Decizia asupra nasterilor, ca si asupra deceselor, a devenit o ,,decizie colectivi", conform unui medic chinez, iar ,,locuitorii fiecirei strvi
se aduni si hotirisc cAti copii se vor na,ste dea lungul anului... Femeilor obtgate prin decizie colectivd la sarcini prestabilite nu li se permite
scuza de a fi uitat silsi ia pilula. Un voluntar... distribuie pilule in fiecare dirnineati cAnd femeile ajung la locul de munci".
Unul dintre obiceiurile chineze inci pirsh'ate, in pofida atacurilor
comuniste la adresa sh'ricturii ftmriliale, este traditia ca biietii si-si intretini painli la bitrAnete. Acum, cand in China familiile nu mai pot
avea decAt un sinSlrr copil, multe cupluri chineze sunt ingrijorate ci,
dacir au o fetiti, aceasta nu va ?lvea grijl de ei la biitrAnete, asa ci isi
asasineazd descenden{ii de sex feminin. De fapt, mu$ par :nS lasd cadavml feti.tei lor pe lreptele setliului filialei locale a partidului comunist.
Insd China nu numai ci a impus un conh'ol asupra nastedi cetite
nilor ei pentru a confola.mirimea populatiei, ci confoleazi de aseme
nea moartea bilrAnilor. Intr-un raport al guvemului intitulat R}rsecu,
tia corrutnista a Bisericii in Chinarogie si Coreea de Nord, din data de
26 martie 1959, se raSnfteazAc* ,[oti bih'anii peste 60 de ani care nu
pot munci sunt intemad in'anle de bAtrzmi. DupI interrrareain az,il,li
se administreaza iniectii. Ii se spune ca injectiile sunt penlu lildc.carea bolilor. Dar dupa adrninistrarea iniecliikx'rnor in termen de doui
India
Dar, pe scurt, altul este scopul aceshri mit al suprapopulirii. A fost
rentmatinh.un articol din Readels Dtgest, scris de laurence Rocke
de S-tatistici a Populatiei".
"
Insi cei din China care isi omoari copiii de sex feminin pentru ci
nu sunt potdviti nu srmt singurii. Altii au adoptat atinrdinea lor in America: ,,|)octorii din inffeaga tari (Statele Unite) au inceput sI aiute fenicile invu'cinate si-si ucicli copiii penfi-u ci pirintii isi doreau rtn copil
de sex opns", confon-n unui arlicol diut Washington FosL
Sunt oarrl necesare aceste rnisuri extrerrre? 'fiebuie oiu e si contr-r>
ir-nagirrara explozie clemografici atecteaza
intilulat,,ii loterie a rnofalititii interrationale", studentii din America citesc despre o loterie ,,...c-al'e ar rezolsi vArsta mijlocie. Intr-un eseu
l
I
'
liim populatia PirrAntului, indilerent ciiti riamuri sunt, pt:nttu ca mor
saotamani".
in plus, soJutiile penhu
a pamAntului. In fiecare an, 5% din locuitorii

Pd.rnanhrlui cu vArste cuprinse lntre 30 si 40 de ani ar fi exterminaF..."
de foame inh-+ iunre care curAnd va 1i atit de aglomerata incAt nu va

mai fi bc penl-ru producere:r hranci? Nlor o;rre oarnenii de pe PinrAnt
de lbanre?
i
i
150
O persoani care credea ca rezervele de alimente cresc a fost Bob
Berglund, ministrul furiculturii in timpul administratiei Carter, care

se spune ci ar fi afirmat ,,De fapt, cele patru miliarde de oameni care
populau Pimanhrl in 1978 aveau la dispozitie cam cu o cincime mai
multi hrani pe cap de locuitor decAt cele 2,7 mtharde de oameni care
triiau pe PimAnt acum douizeci si cinci de ani".
Rezultatul? Fermierii americani scot terenuri fertile din folosinfi.
Ministrul Agriculturii John Block a raportat in 1983 ca acesti fermieri
au fost de alord si scoati din uz cam o treime din pimanturile lor, in
total optzeci si doui de'milioane de acri, in schimbul unor programe
de subventionare.
Iar in Statele Unite existi grija ci rata de creqtere a popula$ei scade prea repede: ,,PAni in anul2000, guvernul federal vafi nevoit sd incurajeze sarcinile, daci rata natalititii continui si se pribugeasc#',
conform unui sociolog de la UniversitateaTmple.
O persoani care crede ci ln spatele ,,exploziei demografice" se afli
intenfi necurate este cercetitorul Gary Allen, care a scris ci ,,...implicAndu-se in migciri care provoaci haosul social si al mediului, Stanga
speri si cultive lngrijorarea sinceri gi legitimi cu privire la mediu (gi
la num[ru] de oameni carel populeazi), asffel incat si fie acceptat controlul guverlamental asupra mediului. Scopul este confolul federal
asupra mediuiui in care suntem nevoiti si triim".
Controlul federal despre care vorbegte Allen trebuie si se manifes
te in fiecare aspect al vietii fiecirui cetilean. Noile fraze care descriu
schimbirile atotcuprinzitoare sunt ,,noua ordine economici" sau
,,noua ordine econonfci internationali" sau ,,noua ordine mondiali".
Aceste fraze inseamni toate acelagi lucru si sunt folosite pe rind.
Conferinta Nafunilor Unite penhu Populatia Mondiali care a avutloc
la Bucuresti a cerut,,o noui ordine economici prin eradicarea cauznlor siriciei mondiale, asigurAnd distribuirea echitabili a resurselor
151
Natiunile Unite au luat mai tirrziuin considerare o propunere prin

care *fiecare lari a lumii va pliti o taxi pe mirfuri sau pe anumite bunuri de uz casnic si de lux pentru ajutorarea natiunilor sdrace".
@ste evident care sunt naSunile care au ,,anumite bunuri de uz
apiri dreptul la proprietatea privati.)
Alte discu$i pe aceleas.i temd, a ajutoririi natiunilor sirace, suprapopulate ale lumii, au avut loc in 1979, cAnd reprezrntanfi a 156 de tari
sau intAlnit,,...penhu a hotiri cea mai buni metodi de a impirti putinele resurse ale planetei. Un bloc de B0 de na$uni sirace va avea ns
voie de 25 de miliarde de dolari din partea naf,unilor bogate".
Titlul articolului era ,;{vufi si neavuli se intAlnesc", iar poza insotitoare ii infnlqa pe secretarul general al Natiunilor Unite de atunci, Kurt
Waldheim, si pe presedintele Filipinelor, Ferdinand E. Marcos.
Un tiflu similar avea alt articol, care prezenta intrunirile din Cancun - Mexic, care au avut loc in octombrie 1981. Acesta era: ,$vufi
si neavutii se intAlnesc penhrr a dezbate noua ordine economici".
Daci:va exista o taxi mondiali colectati penfru ajutorarea natiunilor sarace, va fi nevoie de un incasator mondial al acestei taxe, si aces
ta va fi stabilit in viitorul apropiat. De exemplu, James Warburg a declarat unui subcomitet al Senatului american in 17 februarie 1950: ..Va
exista un guvern mondial (un colector mondial de taxe) fie ci vi place, fie ca nu, prin cucerid sau prin consim$mAnf'.
Chiar si un papa al bisericii catolice, in acest caz Papa Paul al Vllea,
prin enciclica sa intitulati Acesta este progresuf a devenit cunoscut
pentru susfinerea ideii unui guvem rnondial. El a scris: ,,Este clar ci
avem nevoie, in timp, de un guvem mondial, cu autoritate mondiali".
Colectorul mondial de taxe este aproape instituit.
casnic si de lux": natiunile mai bogate, cele care
I
I
l1
t'
l
lr
ll
lumii..."
Acesta este pur si simplu marxism, dus cu un pas inainte: ,,De la
fiecare (ratiune), in functie de posibilititi, penhl fiecare (natiune), in
functie de necesitad".
Daci guvemele vor crea o noui ordine economici si vor irnpirli
avuFa naFuniior bogate si sirace, vor avea nevoie de o rnetodl prin
care si indeplineasca acest lucru. O metodd propusd de Natiunile Unite in 1969 Si 1979: .Adunarea Generala a adoplat joi, tari disensiuni,
o declaratie cerAnd: utilizarea sistemului fiscal al lurnii si a cheltuielilor
guvemamentale in sensrrl unei distribuiri mai echilabile a veniturilor".
I
I
153
Dar, destul de bizar, dupi inaugurare ii gasim pe cei doi indivizi

in poshrrile specificate de Jordan. Iar domnul Jordan nu si-a dat
demisia. Se pare ciJordan a aflat care e scenariul dupd ce a ticut res
pectiva declaralie. Se pare ci domnul Carter nu i-a considerat pe cei
doi ,,ini{ia!" care au ficut parte si din guvernele anterioare, desi ambii
erau membri ai Consiliului Relatiilor Externe, adanc implicati in guvernareaAmericii inci de la infiintarea acestuia, h 1921.
Sedintele de infiintare a Comisiei Ttilaterale au avut Ioc in23 si24
e-xact
14.
In
13
Torr r\dARrE, DAR cu ALTA pAAnm
decembie
7973,
un mic guvernator al unui stihrlet din Sudul
Statelor Unite a apirut intro emisiune de televiziune numiti ,,Ce orientare am" si a uluit auditoriul, care a incercat sd ghiceasci cine este.
Nimeni nul cunostea.
$i totusi, in noiembrie |976,lamai putin de trei ani, acelasi individ
a fost ales presedintele Statelor Unite.
Numele lui eraJimmy Carter.
ridicirii domnului Carter de la functia de guvernator al

unui statulet neinsemnat la cea mai inalti functie din Statele Unite in
atAt de pu$n timp este povestea unei organizatii create in jurul siu,
Povestea
cunoscuti sub numele de ComisiaTrilaterali.
minti niciodat4candidahrl Jimmy

Carter a spus poporului american: ,,Poporul acestei tiri Stie din expe
in cartea
sa,
intitulati Nu
vd voi
riente amare ci nu avem nici o sansi prin simpla rotatie a acelorasi

grupuri de iniSa$. Iniflatii au avut sansa lor gi nu si-au indeplinit datoria. Iar timpul lor a fecut. A sosit wemea cAnd marea majoritate a
americanilor... isi dorcsc un pregedinte care si intoarci pe dos guvernul aceistei firi".
Candidatul Carter spunea poporului american ci nu va permite
.
Consiliului Relatiilor Exteme si organizatiei Bilderberg si continue si

conduca !ara, sau cel putin asa se intelege din declarafia sa. Daci va fi
ales, ii va alege pe cei care nu au fost suspecta,fi, femei si birbati care
nu au avut niciodali ocazia si corlduci tara.
Si, fidel spuselor saie, a selectat mernbrii unei noi gruperi, necunos
cuta pAna atunci, numila Conrisia Trilaterali, pentru ocuparea posturilor importante.
Qe p*" ci anumiti subordonati deai lui nu erau la curent cu scenariul. Inainte de alegerea lui Carter, consilieml siu, Hamilton Jordan, a
afitmat ,,Daca dupi inaugurare (a lui Jimmy Carter) ii veti vedea pe
Cy Vance in poshrl de secretar de Stat si pe Zbigniew Brzezinski in
postul de sef al Securititii Nationale, inseamni ca am esuat si imi voi
da demisia".
iuhe l972,la resedinta lui David Rockefeller, presedintele Consiliului

Relatiilor Exteme. De fapt, toti cei opt reprezentanti americani prezenf
la sedintele de constihrire a Comisiei Trilaterale erau membri ai Con-
siliului Relatiilor Externe.

Ceilalti participanti erau fie cetiteni din Japonia, fie din state vesteuropene (cele trei rnnerepreirttd prefxul ,,tri-" din numele Comisiei
Trilaterale).
ComisiaTrilaterali le spune curiosilor ce scopuri urmareste: ,,CG
opel?rea trilaterali strAnsi in menfnerea picii, in conducerea econG
miei mondiale, in sus$nerea dezvoltirii economice mondiale si in eliminarea siriciei in lume va creste gansele unei evolutii line si pasnice
a sistemului global".
f)ar existi persoane care nu sunt de acord cu scopul declarat.si au
incercat si detalieze ceea ce cred ei ci reprezinti scopul real al grupirii. Una dinfe acestea este senatorul Barry Goldwater, care a scris
urmitoarele in cartea sa, Fard scuze: ,,Ceea ce intenloneaza defapt
trilateralii este crearea unei puteri economice mondiale, superioari
guvernelor politice ale natiunilor-state implicate. Ca manageri gi creatori ai sistemului, vor ajunge si conduci lumea'.
la scurt timp dupi fondarea Comisiei, in toamna anului 1973, cvasinecunoscuhrl guvernator al statului american Georgia a mers la lnndra, in Anglia, unde a luat cina cu David Rockefeller. Ce a discutat de
fapt grvematorul Georgiei la I-ondra cu Rockefeller nu s-a explicat
niciodati, cel putin nu plauzibil, dar existi doui alternative. Fie:
1.
Jimmy Carter l-a invitat pe David Rockefeller si ia cina impreu-
ni, fie:
2. David Rockefeller l-a invitat pe Jimmy Carter.
(Se presupune ci cea dea h-eia altemativi, ca cei doi si se fi intAlnit intAmplitor, nu poate fi luati in serios.)
I-a o anahzare atenta a primei altemative se ajunge la c<-rncluzia ca
cste posibil, dar foarte putin probabil.
'ifte1
154
Este posibil ca dornnul Carter, dorind si devini presedintele Statelor Unite, si fi descoperit ci dorrrul Rockefeller. datoriti relatiilor
apropiate cu consiliul Relatiilor Externe si cu organizatiile auxiliare,
defnea puterea de a hotari cine este ales presedinte, si sd fi aranjat intAlnirea.

Este destul de posibil, intrucit domnul Rockefeller este un individ
exfem de imporlant De fapt pe parcursul anului 1973, ,,David Rocke
feller sa intelnit cu27 de sefi de state, inclusiv cu conducitorii Rusiei
gi ai Chinei rosii".
Este un lucru cu adevirat greu de crean! pentru ci David Rockefeller n-a fost nici ales, nici numit ln weo funcFe guvernamentali datoriti
cdrqia si fi putut reprezenta oficial guvernul Statelor Unite.
Ferdinand l.undberg, autorul cirfi Sindromul Rockefeller,a scris
despre puterea clanului Rockefeller:
Una dintre caracteristicile puFn cunoscute ale fratilor (Rockefeller)
este libera-trecere pe care o au la toate nivelurile oficiale ale puterii,
externe sau interne.
Un telefon de la David citre Chase (Manhattan - banca) poate debloca practic la fel de multe usi incuiate ermetic la nivelul cel mai oficial posibil cAt un telefon dat de presedintele Statelor Unite insusi.
poate chiar mai multe.
Asta inseamni putere.
Trei exemple ale puterii detinute de Rockefeller ar putea ilustra

puterea pe care a intuit-o/immy Carter inainte de intAlnirea lor din
Londra.
Se stie deja ci in ianuarie Tg7|Davtd,Rockefeller, care nu este catoli.c, a avut o audienti la Papa Paul al Vl-lea, acelasi papi care a scris
enciclica ce indemna natiunile lumii si formeze un guvern rnondial.
Acesta era demult unul dinke scopurile lui David Rockefeller si ale
consiliului Relahilor Exteme, organizatie al carei presedinte era ahrnci
Rockefeller.
la rnai putin de o luni, in februarie lg74,PapaPaul al Mlea l-a demis pe cardinalul Mindszenty, arhiepiscopul catolic al Ungariei, de
mult timp inamic al regimului comunist din Ungaria. Cand cardinalul
a ajuns la Roma, Papa i-a cerut si taci si nu se mai pronunte impotriva
comunismului.
Ce au in comun cele doui evenimente?
Motivul posibii al acestor initiative stranii ale papei a fost un eveniment din noiembrie 1977, cAnd depaftamentul de Stat al Statelor Unite
a inapoiat guvemului comunist dih Unearia coroana SfAntuiui Stefan.
155
Coroana are o istorie interesanli. I-a fost dali regelui Stefan, rege
le Ungariei, in anul 1000, cle catre Papa Silvestru al ll-lea, dupi ce regele
sa convenit la catolicism. A devenit o comoari nationali de o enormd
semnifcaSe istoricd si sirnbolici pentuu poporul Ungariei.
Poporul Ungariei crede ci autoritatea de a conduce Ungaria este
1i
insdgi coroana (acel ce va avea coroana va conduce Ungaria)'

a fost pislrati in Ungaria pani la venirea ru9ilor, spre sfArsitul celui deal doilea riz.boi rnondial. Inainte ca rusii si apuce sa con-
ioto-"
fiste coroana, pahiotii unguri i-au dato generalului George Patton,

comandantul armatei americane din apropiere de Ungaria'
Coroana, impreuni cu alte obiecte de valoare ale poporului ungar,
a fost aclusi in Statele Unite si pistrati de Deparlamentul de Stat'
conven[a era ca acest simbol al libertitii si rimani in Statele unite
p:[ri cand Ungaria va fi din nou capabil[ sa functioneze ca un stat constitufonal, cu un guvern ales de poporul ungar.
Dorinta poporului ungar de a lne coroana departe de guverrrul co'
munist a fost tridati de presedintele Jirrurry Carter, cAnd acesta a anuntat returnarea coroanei citre guvernul comunist din Ungaria, condus
de dictatoml comutristJanos Kadar, in decernbrie 1977.
flanos Kaclar a fost cel care, ca minisht de lnteme, a dat ordinul
de arestare a cardinalului Mindszenty, care a fost tofturat continuu
multi ani dupi aceea.)

$i cardinalul Mindszenff
l
I
fost cel care a pledat cu ardoare pentru

mentinerea coroanei in Statele Unite, cerAnd guvemului american sa
nu dea coroana guvemului Kadar'
N-a fost o coincidenti faphrl ci presedintele Carter a anunfat redarea coroanei in mAinile guverrrului Kadar tocmai la cea de-a douazeci
gi una aniversare a revolutiei anticomuniste din Ungefia, din 1956' Se
poate interpreta cu siguranti ca un mod de a arilta lumii ci Statele
ilnit" did"ou oficial binecuvantarea lor guvemului comunist din Una
garia. in plus, momentul anuntirii intenflona sa transmita lumii ci

guvernul Americii nu mai sustinea aspiratiile popoarelor oprimate de
a se elibera de sub jugul comunist.
Aceasli ac{iune, desigur, n-a constituit un $oc pentru cardinalul
Mindszenty, care a afirmat odati ci ,Joshrl pl esedinte Eisenhower
este responsabil penhu infi'Angerea revolufiei de eliberare din Ungaria, din 1956".
AsffeL cardinalul era obisnuit cu trddirile americane ale unor cauze
dreote.
t;
I
eg"
156
cel de'al doilea exemplu de acces neobisnuit de care se bucuri

David Rockefeller este un eveniment din iulie 1964, cand David a viatat uniunea Sovietica si a avut o inkevedere de doui ore si jumitaie
cu premierul rus, Nikita Hrusciov.
Indlnirea acestor doi indivizi, in conditiile in care unul dintre ei nu
este nici ales, nici numit reprezen[ant al guvemului, este intr-aclevir
ciudati. Mai ales cand comunistii propagi ideea ci orice capitalistbo
gat kebuie dugminit.
In orice caz,la mai putin de patru luni dupi aceea, in octombrie
1964, premierul Hrusciov si-a pierdut poshrl
fird vreun motiv aparent

(y3 ce_l ptrtin penhrr cei care n, .unoi. abordarea.onrpitutiue'u isto
1ei). .Preqedinteie Comitetului Dir.ectof, a concediat un ,,Manager
de ramuri"? Aceasta este i'trebarea firi rispuns care concluce
crisiguranli ld speculatii cu privire la motivele demisiei lui H.rsciov.
cel deal treilea exemplu al imensei puteri a lui Rockefeller este o
intarnplare din august 1976, cand primui-minishu australian Marcolm

Fraser, c*euataStatele unite, sa intalnit cu Rockefeller inainte chiar
de a se intAlni cu presedintcle Statelor Unite, Gerald Ford.
cea dea doua altemativa cu privire la intalnirea de la l-ondra dintre
Jimmy carter si David Rockefellei 4ceea ci Rockefeller lu a"".op"tii
pe carter, esle mai plauzibili si rnult mai bine argJumentatd
de fapte.
comisia Trilaterali a rost ideea lui Zbigniew Erzezinski, cel pû-tin
asa.se cornunicd publicului, care amers h Davict Rockefeller,
ceranctu-i
lnrijinul penhu constituirca organiz.atiei. Existi indicii .ur" u."r.i .i--
Brzennsl<t l-z* fi pldcut pe czuter inainte chiar de cr earea co-i"iei.

conform cotidianuiui New york fimes din data de zt martie ig7s,
l'i Brzezinski ,ii place roiul siu public. Secrehrl incr-eclerii sale de sine
este relalia sfAnsi cu domnul carter. cei doi sau intalnit prinra
data
patruani in unni (h 1974, datd care se pare ci e inexicti), cA'd
9u
Brzezinski era director executiv al comisieiTrilaterale, o org;iroti"
care-sustine cooperarea sfransi intre Europa cle vest,
Japonla si Statele. unite, si a avut inhritia si-i ceari obscurului fost guvernator'si
inhe in randurile acestei orgzrnizatii. Relatia lor initiah?e pr<_rfesorclev
a evoluat in timpul campaniei eiectorale si se pare ci a devenit
si mai
apropiati de afunci".
si inci o dati, in New Yorkrimes Magadnedin rnai 1976, cititorur
este informat ca ,,zbig a fost primul tip din comisie care l-a observat
pe carter, a vorbit cu el, i-a trimis cirtisi :rticole. in trei
ani (din 1g7t,
di1
1974, cum se prt:ciza in celilali articol clin New yoik 7ineii
1u
Brzrzinski (impreund) cu profesorul Richarcl N. Gardner clin columbia l-au ar,ut practic la dispozitie pe Carter...,.
157
Domnul Carkr insusi a comentat experienta sa de invalncel ca membru al Comisiei Trilaterale cand a scris urmitoarele in albumul sdu de
candidat, intitulat De ce nu cel mai bun?: ,,in calitate de membru al Co
misiei am avut niste oporhrnititi exfaordinare de a tnvita -si mu$ dintre ceilalti membri m-au ajutat sa sfirdiez afacerile.externe".
Este interesant ci domnul Carter recunoaste ca a fost elerml membrilor Comisiei Tiilaterale si ci a avut cel mai mult de invitat de la
Brzezinski, mai ales din ,,cartile" lui.
Se pare ci unul dinfre lucrurile pe care le-a invitat Carter de la
Brzennsl<t a fost dorinta de a creste implicarea guvemului in viata ce
titenilor americani. Brzezinski scrisese la un moment dal ,,Mi-ar plicea
si-mi spun punchrl de vedere in ceea ce priveste schimbiriie politice.
Cred ci acceptim ideea unei vaste expansiuni a reguliior sociale. Poate
lua forme cum ar fi legi privind numirul de ccipii, poate chiar legi privirrd sexul copiilor, o dati ce trebuie si alegem, starea wemii, reguli
ale timpului liber si aga mai depatte".
Una dinfe ,,cirfile" scrise de domnul Brzezinski Sine care este po
sibil so fi citit domnul Carter este o catte intitulati Int:e doui epoci,
scrisi in 1970.
O citire atenti
a clrtii poate arita ci Brzezinski are citeva lucruri

extrem de socante de spus despre America si despre reshrl lumii.
I-a pagina 1100, de"exemplu, Zbigniew dezvihrie c.l poporului american i se vor prezenta doul noi concepte asupravielii sale economice:
1.
2.
Un nou sistern nronetar, care si inlocuiasca dolarul antetican si

lln nivel de viata mai scizut in scopul reahzaii respectivului
sistem.
El a scris: ,,in dorneniul economico-tehnologic s-a ajuns deja la o

oarecare cooperare internaf;onali, dar evolutia ulterioari va necesita
mai multe sacrificii americane. Trebuie flcute eforhri r-nai intense pentru formarea unei noi structuri monetare mondiale, cu un anume risc
la adresa prezentei pozilii relativ favorabile a Americii".
Brzrzinski a dezviluit de asetnenea pirerile sale despre teoria eco
nornici a hri Karl Marx'
pagina 7J:Marxisnrul rcprr'zinta un stadiu vital si creator in maturizarea viziunii universale a otnului. Marxismul insearnna sirnultan
vietoria on.rului intenrational asupra cclui intern, pasiv, pre'cun'r si victoiia ratiunii asupra credintei.
pagina 2.3: Marxismul a servit ca mecanism pentru progresul omului. dcsi aclersea Dunerea in practica tru a atins idealurile lui. Tcilhard
I
l
lftrs*-,
-Jr
158
de Chardin remarci la.un rnornent dat ca ,,asa monstruos cum

este,
nu,cunva totalitarismul rnodern cstc dc fapt distorsiunea a."uo ro"gnific, si aslfel mult mai aproape de adeviri,,
pagina 83:Marxismul, aplicat la nivel popular sub fonna
comunis_
mului, a reprezentat un progres foarle irnporlant in capacitatea ornului
dc a conccptualiza relaFa lui cu lumca.
pagina l23:Milrxisrnul a adus un inshrrment intelectual
unic pentm
intelegerea si exploatarea fortclor fundamentale ale wemuriloi
noastre. A adus cea rnai buni pcrccptie a realiti$i contemporane.
Brzezinski arglrmenteazi
ci societitile liberale, democratice, ar

sustine o formi autoritara de g'vemirndnt daci ar avea ae aies
intre
dictaturl si dezordine sociali si intelectuali.
pagina
in absenfa conscnsului social, nevoile ernotionalc si

rafionale ale. societitii ar putea fuzirma mass-media a;ute ri inaeprinirea acestui lucru - in persoana unui individ care si nL uarut ataila
pistritor, cat si ca realizator al inovatiilor necesare in or dinea
sociali.
Daci ar avea de ales inl c clczordine sociali si intelcctuali _
Si ;;
asta nu se infelege in nici un caz cevaas"minitor unui situatii
revolutionarc - si conducere-a unei persoane autoritare
tun ,flftuto,l,
foarte probabil ca pani si unelc dintre actuarere societiti .""riit-1i"".te
nalc si liberal-democratice si opteze pentru cea de-a doua solutie.
118:
El vede de asemenea o amenintare in impricarea liberal-democra-
tici:
pagina 252: aparitia treptata a unei soc:ietati mai controiatc

si cririjate.
o asemenea sociehate va fi dominati de'o eliti,
.e..i'pi*t"r,tii
la puterea politici se vor baza pe expericnti si cunostinte
"t" sdinfifc;
supus superioare.
Ncstingheriti de limitele valorilor traditionale liberale, aceasti eliti
nu va ezita si isi indeplineasci scopurile politice prin cele mai
moderne tchnici de influentare a compodamentului publicului si
de men-tinere a societilii sub supravegherc si contioiaf,nt.
;r;
Iar mai tArziu,Brzennski isi detaliaz|,dorinla de a se ajunge

la un
guvelx mondial;
pagina 296: Evolutia citre o comunitate rnai mare
a natiu'iror crezvoltate- . . nu se poate realiza prin contopirc,a rt^t"i*-".ri";;;;,
t";;;
singuri cntitate.
Estc mult mai intelept sd sc incerce asocierea natiunilor cxistente
print.o.varietate de'legituri indir-cctc si limitnri Jeja
impuse suverani-
tatii nationale.
Apoi explici motivele fondar-ii Comisiei Trilaterale:
159
pagina 296:Evolutia citre o asffel de comunitate va necesita proba-
bil doui faze mat'r si atotcuprinzatoare.

Prima dintre acestea va implica crearea unor legituri cornuhitare
'lntre Statele Unite, Japonia gi Europa de Vest.
O asemenea comunitate sfrAns legati va avea probabil nevoie si

de o putere de colectare a impozitelor, iar domnul Brzeznsl<t a luat in
'calcul si acest aspect:
pagina 304: ...va conduce evenfual, de asemenea, la posibilitatea
crelrii unui sistem global de impozitare.

Si apoi trage concluzia, declarAnd:
pagina 308:De9i obiectiwl formirii unei comunititi a natiunilor dezvoltate este mai pufln ambitios decAt acela al formarii unui guvern mondial, este mai ugor de realizat.
Brz.ennsl<tnu exclude complet posibilitatea infiintarii unui guvem

mondial; el doar argumenteazi ci ar fi mai ugor de obflnut controlul
nafiunilor dezvoltate printro asociere a acestor na'[uni.
Dar Brzezinski nu se opreste la strangularea Statelor Unite prin
stabilirea de legituri sfrAnse cu celelalte nafluni, el sugereazi de ase
menea ca guvernul american si devini dependent de Uniunea Sovie
tici.si de China rosie in privinfa rezervelor de pefol.
ln perioada in care Brzeinsli era directorul Comisiei Trilaterale,
aceasta a publicat un rapoft pe arrul1977 intitulat ,,Colaborarea cu statele comuniste penfiu reanlvareaproblemelor globale - o examinare a
op$unilor", in care se spune: ,rftet I-IRSS, cat si China (comunisti) sunt
expoftatoare de energie gi aparent dispun de rezerve substanfale de
petrol. Statele filaterale importi energie, din care foarte putini provine
din URSS si din China. Situa$a globali pare si devini nefavorabili in
urmitorii ani. Existi avantaje imediate pentru statele filaterale dacb
isi diversifica sursele de aprovizionare. Cooperarea dinfe comunisti si
ComisiaTr-ilaterali in domeniul energiei qste asffel fezabili 9i de dorit.
Aceasti cooperare poate lua fonne cum ar fi investifii ale statelor trilaterale in productia sovietici si chinezi de energie, penfu a asigura importurile de energie din aceste tiri".
Si, in cele din urmi, Brzezinski, profesorul presedintelui Carter,
nu crede in abordarea conspirativi a istoriei: ,,Istoria este mai degrabi un produs aI haosului decAt al conspirafilor... din ce in ce mai mult,
cei care fac politica sunt coplesiti de evenimente si informatii".
Dar- sustinerea campaniei electorale a luiJimmy Carter nu a venit
numai de la rnembrii Comisiei Trilaterale. El a primit finantiri de la
i
I
,*&l
160
WILHELM YONANGETS DORF
urmatorii, prinfe alfli: Dean Rusk, membru al Consiliului Relatiilor

Exteme (CFR);C. Douglas Dillon, membru CFR siHenry [lce, vice
presedintele revistei rintes si de asemenea membru al consilir*lui
Relatiilor Externe.
In plus, Carter s-a inconjurat de urmitorii membri CFR inainte de
alegerea sa ca presedinte: Theodore Sorenson, W. Averill Harriman,
CymsVance, Richard Gardner, Paul Nitze si paulWarnke.
Iar candidatul Jimmy Carler a vorbit chiar in fata reprezentanFlor
filialei din chicago a consiliului Relatiilor Externe iri mai 1976, unde
a cerut ,,o ordine internationali dreapti si stabili", fraza celor care cunosc care va fi viitorul. Era ca si cum domnul Carter ticea paradi in
fafa celor de la cFRpentu d le demonstra ci intr-adevir este unul dintre ei.
Insi sprijinul major dupi alegeri a venit de la Comisia Trilaterali.
Dupi cum a aritat WashingtonPosf dupd alegerea presedinteluiJimmy
Carter: ,,Daci vi plac teoriile conspirationiste despre comploturi secre
te pentru a prelua controlul asupra lumii, veti iubi administratia pre
sedintelui ales Jimmy carter. la ultima numiritoare 13 trilaterali au
ocupat poshri inalte in guver.n. Este un lucru extraordinar, tinand cont
cd aceasta organizaf,e arc aproximativ 65 de membri americani in totar".
Ni sa spus ci, la conventia democrati, dupi ce Carter a primit no
ninahzareain functia de presedinte, inci nu se hotirase pe cine si aleagi in functia de vicepresedinte. Poporului american i sa comunicat ci
isi limitase lista candidaflor la numai sapte persoane.
Alesul afost, in cele din urmi, r.rn altmembru al ComisieiTrilaterale:
Walter Mondale.
Dar chiar si cu sprijinul bogatilor membri ai consiliului Relatiilor
Externe si cu o oarecare susFnere mediatici, Jimmy Carter a vorbit
tohisi impobiva institu$ilor liberale:,,AcceptAnd nominalizare a preAdentiali de partea democratilor in NewYork, Cafter a elenuntat acele
"aliante necinstite care s-au.fonnat inhe finante si politici-...
Una dinfe conexiunile interesante din ComisiaTril ateral|este fau
hrl ca: ,,Majoritatea francezilor importan! (membri ai Comisiei), poaL
chiar toti, apar,tin marii loji orientale a francmasoneriei,..
Insi Comisia are nevoie de sprijin financiar, pe cal-e il obtine de la
,,fundatia Ford, care este cel mai important donator al siu,..
Existi oare gi oameni ingntora! de influenta si orientarea Comisiei
Trilaterale, exagerAnd pcricolul? Ar h ebrri oare sA fim de acorcl cu cei
care suslin ci ,,Sigur nu e nlnic necurat la rnijloc in leginrri cu orga-
nua\a"?
16'l
Unul dinke cei ingrijora$ este senatorul Barry Goldwater, care a

aveftjzatpoporul, la televiziunea nafonali, in cadrul conventiei republicane din 1980, ci: ,"Aceasta ar putea fi ultima convenfe republicanl
si, in doui siptimAni, ultima convenFe democratici. Existi fofte care
lucreaziimpotriva pafiei noasfe. Existi fortp egocenfice care lucreazI pentru propriul interes in pafria noastra".
membrul Consiliu@ fost oare doar o omisiune incomodi fapfirl ca
intrebe
la
televiziunea naSo
uitht
si-l
lui Relat'rilor Externe Dan Rather a
a adus res
acesta
dupd
ce
pe
la
timp
scutt
Goldwater,
nali
senatorul
pectivele acrzafri, ce a rrmt si spuni prin declaratia sa?)
Goldwater a continuat, descriind cine erau, in opinia lui, acele foftp.
in cartea sa Fdrd scuze,in capitolul ,,Conducitorii neale9i", senatorul
a scris: ,,Dupi pirerea mea, Comisia Trilaterali repreznta un efort
coordonat pentru a obtine confolul si a consolida cele paffu cenfe ale
puterii: politic, monetar, intelectual 9i religios".
Existi chiar si critici din exteriorul Statelor Unite. Si lui.rn de exemplu acest comentariu despre Comisia Tiilaterali ficut de siptimanalul
britanic WeeHy Review: ,,Ordinul comunist internafonal cu sediul la
Moscova are multe in comun cu ComisiaTrilaterali condusi de David
Rockefeller - cum ar fi subminarea suveranititii nationale a Statelor
Unite. Din acest motiv, plus altele, se poate descoperi cunoscuta teorie
marxisti ca jusfficare a scopurilor noii ordini economice urmirite de
Comisia Trilaterala. . ."
Scopul economic al Comisiei Trilaterale a fost evidenliat de Jere
miah Novak \n 1977:,,Grija cea mai mare a Comisiei Trilaterale este
crearea unui sistem monetar mondial care si inlocuiasci aurul si dolaml ca etaloane internationale de schimb cu o noui monedi, numiti
Drept Special de Tragere (DSl)".
Intentia de a stabili o monedi comuni a fost exprimata cu ani in
urmi de John Foster Dulles, un membru fondator al Consiliului Relatiilor Exteme: ,....stabilirea unei monede comune se poate face intro
formi creati de oamenii care asigurd principalele schimburi si inves
tiFi. Aceasta ar priva guvernul Statelor Unite de conholul exclusiv asupra masei monetare na$onale..."
tJn precursor al acestei monecle corlune a iesit la iveala cAncl sase
natiuni ale Pietei Comune din Europa au fost de acord cu un sistetn
monetar comun.
Deci procesul evolueaz[.
Acum, ci deja functiona Contisia Trilaterali, iar candiclatul ales de
aceasta isi ocupase postul cle preseclinte al Statelor Unite, era posibili
'
toz
163
influentarea guvemului american in sensul dorit de comisie. o scurtii

trecere in revisti a celor mai importante realiziri ale administratiei
cafter il informeazi pe cititor ce dorea de fapt comisia Trilaterala de
Ia presedintele Carter:
Sahului, n-au luat atitudine. la cAteva ore dupi ce I{homeini a preluat

puterea, generalii au fost executati.
Aceste acuzaii la adresa presedintelui Carter au fost confirmate
de memoriile detronatului Sah al kanului, care a scris: ,+{mericanii au
vmt si scape de mine. Aceasta a fost cu srguran$ intentia marilor api-
l. Trdclarea si expulzarea Sahului lranului
ritori
Un important diplomat iranian din Washington a declarat ,,presedintele carter l-a tridat pe Sah si a ajutat la crearea golului care in curand va fi umplut de agen! antrenati in uniunea Sovietici si de fanatici
religiosi care urisc America".
un posibil motiv al actiunii lui carter este dezvdluit prin examinarea acFunilor Sahului, inainte de plecarea sa din Iran. Realizirile sale
in calitate de conducitor al Iranului sunt rezumate intr-un articol care
spulle asa;
troliere".
Sub conducerea acestui monarh priceput, Iranul s-a transfomat,

intr-o singuri gengratie, dintro societate aproape feudal-agricoli inho
tari urbanizati, burghezi, industrializati si moderni.
Planul siu era si tr:'rsfonne Iranul intr-un stat avansat tehnologic,
diversiicat economic si capabil si se autointretini, in asa fel incAT in
secolul urmitor, cAnd petrolul nu va mai u'ou u.""u.i ciulue. Iranul si
nu intre in declin economic sau si se intoarci la wemurile infunecate.
sahul ,,stabilise prin lege in Iran... pri'cipiile tolerantei religioase,

separarea Bisericii de stat... 9i iniintarea unui parlament cu funcFe
de consilier, ciruia, de-a lungul timpului, i-a acordat puteri sporite,,.
Cu altg cuvinte, Sahul intentionase si sh'ctureze guvemul in asa
-fel incat si se poata dezvolta o clasi de rnijloc in tari. si, inci o dati,
exact ca in china, Rusia si cuba, acest stil de guvemare nu convenea
t
stapAnilor care planificau
lumea.
Trebuia si fie inlocr.rit

un indiciu ci aceasta afinnatie este corecta este comentariul ficur.
de Anthony Suffon si Patrick M. wood in volumul II ar cirlii scrise de
ei, 'ftilateralii deasupra washingtonului:,,Sahur a fost indemnat si-si

investeasci fondurile (estinririle merg dc la jurndtate cle rniliard cle ckrlari pana la 25 de miliarde) in banca Chase Manl-rattan,t.
Metoda folosita de carter a fost partial dezvaluiti in diverse zulic-ole de ziar. El l-a trimis in Ira'pe generalul Robqrt E. Hnyser, comandzLnt adjunct al fortrlor miiitar-e ale statelor L.lnite in Europa. Misiunea
sa era sa le spuni generralilor iranieni sa nu insceneze o ..lovitura de
stzrt" impotriva guvernului arlenintitor al lui Khonrcini. Generalij, loiali
ai drepturilor omului".
Sahui a dezvaluit apoi de ce, dupi pirerea lui, a vn_rt adminiskatia
Carter sil elimine. $ahul,,a spus de repetate ori in memoriile sale ci
marile companii petuoliere multinaFonale, avlnd probabil legitr.rri cu
guvemul Statelor Unite, ii subminaseri puterea din cauza insistentelor
sale ca Iranului si i se distribuie o parte mai mare din veniturile pe-
(Comentariul este destul de ciudat, tinAnd cont
ci poporului
ame-
riczrn i s-a spus ci prelrrile la petrol aie Iranului, stat membru OPEC,
au fost stabilite de guvernul kanului, nu de companiile petroJiere mul-
tinationale.)
Conform unei cir,ti intihrlate Cartelul energiei,scrisi de Norman
Medvin in 1974, in Iran existi trei mari companii peholiere: Iranian
Offshore Pelroleum Co., lranian Oil Consortium -si l-avan Pefoleum Co.
Cele fei companii sunt companii mixte Qointventure), avAnd ur-
mitoarea comnonenti:
Numele
Companii asociate
Iranian Offshore Petroleum Co.
Cl'P, Atlantic Richfeld. Cities Service, Superior, Ken McG*ee, Sun,

National Iranian Oil Co.
Iranian Oil Consorlirrm
BP, Shell, Gulf, Mobil, E>o<on,Texaco, Standard of Czrlifomia. CFP,
Am.lndepenclent
Iavan Pekoleum Co.
Atlantic Richfield, Murphy Oil,

Union Oil, National kanian Oil Co.
Deci, daca Sahul a avut dreptate, este posibil si descoperim care

clinke aceste companii petr-oliere aveau interesul de a-l iniocui pe Sahul Iranului cu ASzatollahul Khonreini.
Strategia lui Carler a funclionat. Sahul lranului a plecat si a fost inlocuit de Ayatollah.
..-ru
164
O alti descoperire interesanti despre intreaga afacere Khomeini

este acuzatia ciAyatollahul Khomeini din Iranul de asdzi nu este ace
lasi Khomeini exilat de Sah in 1965, desi se presupune ci este vorba
de aceeasi persoani. Un memorandum scris de un individ considerat
a fi una dintre sursele cele mai bine informate din lume afirmi:
ln editia din 11 iunie 1979, la pagina A-2, ziaruldin Ios Angeles Iierald Examinet- a tipirit un articol care punea problema autentibidtii
Ayatollahului l{homeini. Articolul cita un editorial scris de William
Hickey in Inndon Express-, care includea fotosrafii ale Avatollahului
I{homeini ficute cAnd acesta se afla in Franta si in care se veclea ci are
numai noua degete. Degetul mijlociu de la mAna dreapti lipsea.
Fotografii recente arati ci acfualul ,gyatollah Khomeini,. are zece
degete.
in plus, premierul iranian Amir Hoveida a declaral .,il cunosc pervi asigur ci are numai noui degete. Acest Khomeini este un
impostor".
la scurt timp dupi aceasti declaraFe, Hoveida a fost huiduit in
sala in care depunea mirturie, tArAt afari din clidire si executat.
Nu se gtie cine este acest nou Khomeini si de ce a trebuit s6-l ink>
cuiasci pe vechiul Kho'reini. un indiciu penhu reimlvareaacestui mis
ter a fost oferit de colonelul Serviciului Militar de Informatii din polonia,
Michael Goloniewsi<i, expert in spionaj sovietic. El a lansat acuzaila
ci agenFi sovietici s-au infltrat in secta musulmani a siitilor, din care
sonal si
face parte Ayatollahul,

gent sovietic.
;i ci,
de fapt, Ayatoliahul I{romeini este un a-
2. Sprijinirea terorismului comunist in Africa de Sud

CAnd senatorul Bany Goldwater sa intors dintr-o excursie in Africa
de Sud, a acuzaL adrninistratia carter ci si-a intemeiat relatiile poritice
cu Africa pe ,,(ur) pian eiaborat cu influente prosovietice,. Goldwater a
spus ca
"tot cr: a inlreprins administratia Carler in Afrim s.a aflat sub
influenta clirectii a unirrnii sovietice. Aceste actiuni subrnineazA atat

de fatle interescie strategice ale Statei<tr tJnite incAt pare
ci
cineva ur-
meazi un plarr elabrtr-at cu irfluente prosovietice',. El spune ci admi.

nistruitia
"se implir:a in rnor'l pedr:ulcs in multe sihralii africane care o,
depisesc. Iiczuit.a';rrl este crearea unei stiri tle fica si confuzie, fiurclal
pe care comunismul excelcazi, iar indilrliflil ea obiecfivelor snvieticc
avanseazir".
*.h*.
165
3. Incredintarea canalului Panama unui dictator marxist
in timput dezbaterilor televizate din 1976 intre presedintele Gerald

Ford si candidatul Jimmy Carter, acesta din urmi a explical ,,Nu voi
renunfa niciodati la controlul complet sau de utilizare d,zonei canalului Panama. Dar voi continua negocierile cu staful Panama... Nu voi
instraina dreptul de intrebuinlare a canalului Panama in viitorul pre-
vi
bld.
Pqate ci notirul penftu care Carter a hotirAt ca ,,niciodati'insemna anrr,l 1977 a fost incapacitatea crescuta a guvemului marxist al lui
Omar Torrijos de a-si achita ratele datoriei exteme din ce in ce mai
mari. Este relevant faptul ci, ahrnci cand Torrijos a pierdut confrolul
asupra canalului Panama, in 1968, datoria nationali era de numai 160
de milioane de dolari. ln tglZ,cand a recipitat canalul Panama, aceasla ajunsese la 1,4 rniliarde.
Editorialistul Charles Bartlett a fost de acord cu faptul ci regimul
dictatorial al lui Torrijos ,,a adus micul stat la asemenea datorii, incAt
tratatul privind retrocedarea ca:ralului nu are sustinitori mai i-ervend
decat bancherii americani, ale ciror sperante de recuperare a datoriilor se reduc la o renastere a credintei in economia statului Panama".
Datoria statului Panarna citre blncile rlin Statele Unite era atAt de
mare, incAt Panarna trebuia ,,si aloce aproximativ 47 de milioane de
dolari - adic6,39o/o din bugetul naFonal - serviciului datoriei externe,
totprin imprumuturi masive. Firi ?ndoialX, directorii bancilor creditoare arnericane, prinh'e care Chase Manhattan, First National City Bank,
Banca Americii, Trustul bancherilor, First Natjonal Bank of Chicago,
I3anca Nafonala Republimnd dfur Dallas si Marine Midland Bank, banca negociatorului tratatului, Sol Iiirowitz , au reahzat ci singrrrul mod
iu care isi puteau l'ecupera banii cu dobArzile afr:rente era si:-i asigure
lui Torrijos controlul canalului, asffel incAt acesta si str-.urgi banii din
taxe de h'zrrsporl'.
Este foafle intr-resant cI traiatul a fost inchciat in asemenea conditii incAt Stateie TJnite au pl;itit guverrrului slatutui Pananta milioane de
dolari pentru ca accs?r sa prrria canalul.
Este imprularrt si ne arintim ci,,ciin r:ic aprodnra'uv 30 de binci
L-rrrl zm ac<lrclat intprurnutrrri destul ttre indoiculice, iuur;lt;lte ar,'eau cel
puljn un trilater;rl in Corniterlul Dir-ector. [);tc;i Paluuria n-ar fi ralbursat aceste inrprrrmulur-i, cAfeva nnd birrci intemadonale ar fi dat fali"
nlenl"-
166
Este de asemenea interesant ca cincisprezece din cei saisprezece

senatod din Senatul Statelor Unite care erau fosti sau acfirali membri
ai Consiliului Relatiilor Externe au votat in favoarea tratahrlui.
Poporul american, care, conforrn sondajelor de opinie efechrate
chiar inainte de semnarea tratatului, era irnpotriva aceshria cu o majoritate de 7U/o, si-a amintit cine au fost acei senatori care au votat pentru retrocedarea canalului gi au participatla alegeri in 1978 si 1980.
Doisprezece dintre senatorii respectivi nu au mai fost alesi.
--
4.
Tridarea guvernului din Nicaragua
Poate ci cel mai limpede exemplu al abuzhrttpresedintelui Carler

de puterea pe care i-a conferito functia este rdstumarea guvemului
din Nicaragua in 1979 gi 1980. I-a 1? septembrie 1980, congresmanul
Iarry McDonald a acvat adrninistratia Carter (Si prin urmare Comisia Trilaterali) de ciderea guvemului din Nicaragua: ,,Politica Stateior
Unite ale Americii, politica administratiei Carter, a fost elaborati deliberat si calculat asffel incAt si distrugi guvemul ales al poporului din
Nicaragua si si aduci interesele cubaneze la putere prin sandinisti".
Presedintele ales al statului Nicaragua, un ofiter antrenat la West
Point Anastasio Somoza, a ajuns si el la aceeasi concluzie cu congresmanul McDonald. DupI ce a fost nevoit silsi piriseasci func$a, presedintele Somoza a scris o carte, intitulati Nicaragua trddatA, in care
face unnatoarele observatii: ,,...Am ajuns la o concluzie incredibili:
existi o conspiraf;e planificali si deliberati aStatelor lJnite care urmireste distrugerea formei republicane de guvernare".
Somoza a considerat ci aceeasi conspiratie era responsabili pentru
ristumarea guvemului siu, gi l-a indicat anume pe presedinteie Carter:
,,El a incredinlat Nicaragua coslunistilor".
In continuare: ,,...tridarea aliatilor anticomunisti fideli il plaseazi
pe presedintele Carter in randul inhrnecatelor forte conspirationiste
moncliale. Repet, capcana triditoare ordonati de presedintele Carter
nu a fost provocad de ignoranti, ci de interese".
Presedintele Somoza a invinovitit din nou gul'ernul american:
,,...cAnd Statele llnite preiau concll"rcerea in rnod conspirativ pentru a
anihila natirurile anticomuniste, cred ci este de datoria mea si vorbesc.
Cand arn dovada suslnuti de fapte ci Statele Unite aleArericii au ajutat qi au tiinuit fortele negative ale comunismului, cred ci poponrl Statelor Unite trebuie si cunoasci aceste faote si manilbstiri de necon-
testaf'.
167
Penhrr efor-hrrile sale de aavetl:zapoporul american si restul lumii

despre un adevir pe care alte natiuni l-au aflat inaintea lui, acela ci
guvemul Sftrtelor Unite nu este de incredere cAnd se pune problema
preluirii put'erii de citre comunigti lntro natiune condusi de un guvem
pasnic, presedintele Somoza a murit violent, fiind asasinat in septem-,
brie 1980. Aceasti crimi a avrt loc la numai cAteva siptimAni dupi
publicarea cirtii sale.
Sandinistii antrenati de sovietici detineau acum confolul total al gu-
vernului statului Nicaragua, iar principahil 1or adversar fusese eliminal

Au oferit ei oare poporului din Nicaragua o guvernare mai buni
decAt asa-zisul,,despoftiranic" Somoza?
Un fost conducitol sandinist nu crede acest lucru. El a declarat:
Conducitorii comunisti ai stafului Nicaragua au distrus mai mult
in noui luni decAt Somoza in zece ani.
Cam 12 000 de adversari ai regimului se irfli inci in inchisoare.
Sute de oameni pur si simplu au disp4rut.
Fiecare aspect al vietii din Nicaragua este dictat de comunigti.
In fiecare zi, junla acumuleazi mai multe proprietiti imobiliare.
Peste un milion de acri de teren arabil au fost deja confscaf, dar mai
putin de o cincime din pimanturi sunt folosite in prezent. In doua luni,
sute de oameni vor muri de foame din cauza lipsei de alimente.
Un fost maior al Girzii Nationale din Nicaragua este de acord cu
aceasti decidere. El a cornunicat unui comitet al Congresului ci sandinistii depun eforturi pentru a incuraja revolutiile din El Salvador,
Honduras, Guatemala si Costa Rica. A declarat ,,Consolidarea Americii Cenffale, supunerea parlidelor aflate la putere in Mexic si Venezuela
vor permite accesul la bogatele terenuri petrolifere de pe continent.
Daci nu luam atitudine pentru a neufl-aliza aceasti eroare politici cAt
de curAnd, vor avea loc rizboaie civile in mai putin de cinci ani".
Dupi tridarea statului Nicaragra si incredintarea puterii fortelor
sandiniste, admir-ristratia presedintelui Carter a acordat ajutoare financiare de 75 de rnilioane de dolari, dupa ce presedintele ,,s-a asigurat
ci regimul maxist din Nicaragua nu va finanta gherilele comuniste
din trl Salvador si Guatemala".
Au existat oameni in Statele Unite care, au tbst de acord cu actzatii1e prezentate mai sus. Irgiunea Americanzi a adoptat urmdto area rez(>
lutie la conventia sa nationalh din 1980. Rt'zolulia cerea ca: ,,pentnr
protejarea intereselor tirii noastre, Congresul Statelor Unite si initieze o irrestigare zuniuruntita a Comisiei 'Irilaterale sia organizatiei sale
fonditoare, Consiliul Relatiilor F,:cteme, pentru a afla care este influen-
168
ta pe care a exercitat-o si o poate avea in conthuare in politica intema

si egemd a Statelor Unite".
Insi mesajul real al acflunilor guvernului Statelor Unite este indicat
in urmitoarea afinnale a fostului prim-ministru ar a"griei BJ*"ra
Heath: ,,Noi, cei din Europa, nu mai putem accepta ca Statele
Unite si
se implice in orice parte a rumii penhu a stabilio ar"ptut"
no"i
nu ne convine".
cu alte cuvinte, America nu mai este un aliat pentru cei care cauti
-.eliberarea natiunii lor de sub tirania comunisti.
.*"
5.
Alegerile din 1980
insi
drama
finald a influenfei constante a comisiei rrilaterare o

con-stituie alegerile prezidenf;ale din 1980, candJimmy
ter Mondale au candidat pentou a fi realesi. conkacandidatii ror
erau
nonald Reagan, care nu era membru al ComisieiTrilaterdq-?
c.rdiwJ
&J;;;
Bush, membru in Comisie.

un aspect interesant al acestor alegeri a fost candidaful membru
al comisieiriilaterale John And"r=on, i*e a concurat ca
independent
Un articol din data de laugust 1980 spunea ci,,Anderson;;;"k"g;
din cursa electorali daciJimmy cartei nu ar mui n susfnut
de.on""]r-
tia democratici".'cu alte cuvinte, ,,independenhrl"

John And",*o.,
dida impotriva lui Jimmy carter. pare destul de tiudat cn filtte;alii
accepti ca doi membri ai comisiei si candideze unul imponiva
celuT
lalt, in afari de caz:Iln care dorinta Comisiei ar fi eliminareu pr"s"din_
*r,
telui Carter. Aceasti supozifle s-aadeverit

l-a susfinutpe Mondale la presedintie,
Acgasti posibilitate
.l-a sustinut
comisia
in
-ui
turau,
.a";
Affi;;;
1gg4.
ridici o intrebare interesanti, si anume de ce
Trilaterali pe Ronald Reagan, ."fui"rf.*aia"t,l"
alegerile din 1980.

Se parg ci Reagan n-a fost puma opflune a Comisiei Trilaterale.
De exemplu, revista US. News an d wirid neporf a menFonat
la ince
puhrl anului 1978 candidah'a altor doi membri ai comisiei
riilaterale.
ra 27 februarie'197S, intr-un articol din respectiva revisti scria:
"cqnfgrm in{flor ccnsilieri politici ai presedintelui, opon"ntii ."i,rrui
periculogi ai lui Carter la alegerile din 1980 supt George
e;ih
bru al- comisiei), un repubrican clin Texas si guvernatorul staturui
llliqois, James Thompson (membru al Comisiei),,.
Iar in 3 iulie 1p78: ,,sustinitorii lui Ronald Reagan il consideri pe
guvernatorulJames Thompson (membru al Comiiiei)
cel mai profu_
bil candidat republican la alegerile prezidentiaie din 1980.,.
"
6"-_
169
Si revista a continuat indicarea membrilor Comisiei in 1980, mai

11 februarie: ,,Brusca intrare a lui George Bush
(membru al Comisiei) in cursa electorali republicani... indici nevoia
de a nominaliza un vicepresedinte moderat din Vest probabil John
Anderson (membru al Comisiei) sau guvematorul James Thompson
(membru al Comisiei), ambii din Illinois".
Si apoi, in 6 octombrie 1980: ,,Republicanii isi pun deja problema
cing va conduce partidul daci Ronald Reagan isi pierde postul de pre
sedinte. Consensul neoficial Jack Kemp din Newyork (nu e membru
al Comisiei) penh-u conservatori, guvernatoml statului Illinois James
Thompson (membru al Comisiei) penfiu moderaF - cu George Bush
(meqrbru al Comisiei), care soliciti alti
Candidahrl Ronald Reagan a fost inkebat, la iZ martie 1980, in Florida, daca va accepta weun membru al Comisiei Trilaterale in Cabine
tul sau, iar rispunsul siu a fost urmitorul: ,,Nu, nu cred ci Comisia
intai in numi.rul din
candidatii.
Tiilaterali este un grup conspiraFonist, dar cred ci interesele
sare
sunt devotate bancherilor interaationali, corporatiilor transnaflonale
mai departe. Cred ci nici un guvern al Stateior Unite nu trebuie

19 posturi ocupate de persoane din aceeasi organtzafre,
care sa reprezinte un singur punct de vedere. Nu. Voi opta pentlu ceva
gi aga
si aibi primele
diferit".
Chiar inainte de alegeri, candidatul RonJd geagan a fost intrebat

cine conduce de fapt fara. El a rispuns: ,,Cred ci existi o eliti in aceas
tatar6,, care isi doregte o guverrlare elitisti. Doreste catarasd fie condusi de o mAni de oameni penh:u cinu crede ci oamenii suntin stare
si-gi conduci propriile uie$... Vom avea oare un guvem elitis! care ia
decizii privind viafa oamenilor, sau ne vom pisfra increderea pe care
am a'"rrto atatea secole ci oamenii sunt capabili si ia aceste decizii si
singuri?"
Dupi alegeri, Reagan ,,a convocat o "echipi de tranzide, care si

si recomande candidaf,i la posturile de importanti majori
in guvern. Din cele cincizeci si noui de persoane desemnate de Reaselecteze si
gan penffu alcihrirea acestei echipe, douizeci si noui fdceau parte din
consiliul Relatiilor Externe (cFR), zece din grupul elitist secret Bilderberg si nu mai putin de zece din ComisiaTrilaterali...
Conven{a republicani era ingrijorati de posibilitatea ca Reagan si-l
nominakzeze pe George Bush ln posful de vicepresedinte. Cu o zi inainte ca acesta sd fie nevoit si ia o hotirare, un gmp de activisti conservatoil-awzttatpe Reagan si i-au propus si nominalizeze un conserva-
tor, care si nu aibi legituri cu grupurile elitiste impotriva cdrora se

pronunlase in public.
170
Reagan nu a luat in considerare aceasti propunere si l-a ales pe

George Bush, care, in afarafaptului ca era membru al ComisieiTrilate
rale, ficeapade si din Consiliul Rela$ilor Exteme.
Chiar inainte ca Reagan si-l desemneze oficralpe George Bush la
conven$e, ca un indiciu a ceea ce unna, loctiitorii lui Reagan ,,au elaborat o propunere de plafformi politici (pentru partidul republican)
care ar fi denunfat Comisia.Trilaterali si Consiliul Relatiilor Externe.
Frintre consecinfele alegerii lui George Bush ca vicepresedinte se numiri evitarea denun$rii publice a Comisiei Trilaterale si a Consiliului Relafilor Externe ca sponsori ai partidului republican in campania
electorali".
Cu alte cuvinte, Reagan se hotirAse si-l desemneze pe George Bush
ln postul de vicepre$edinte chiar inainte si se puni problema nominalizirii oficiale a acestuia, iar el si suporterii lui nu doreau denuntarea
Comisiei Trilaterale la conventie. Era extrem de important ca acel pro
iect de plafformi politici si fie inliturat.

Si'asa sa si intAmplat, iar rnembrul Comisiei Trilaterale George
Bush a devenitnominalizah-rl lui Reagan. Iar ComisiaTrilaterali si Consiliul Rblatiilor Externe nu au fost denunlate public ln timpul camfaniei electorale.
Dupi alegeri, pre_sedintele Reagan gi-a continuat colaborarea cu
Comisia Tiilaterali ;i Consiliul Relatiilor Exteme (CFR), numind:
'
64 de membri CF&
6 membri ai ComisieiTrilaterale
6 membri CT.si CFR si
5
fosti membri CT
in nosturi din administratia sa.
(Cf
Partea a treia
PACEA GLOBALA
15. GTTWRNIIL MONDLAL SJ PACEA
Obiectiwl final al conspiraf;ei este si
foft.ez'e
,,1
iiiril
lumea si triiasci in
pace sub conducerea unui guvem mondial. Dar planificatorii se confrunti cu o probleml: au folosit rizboiul ca metodl de controlare a
oamenilor. Acum, febuie si faci fati nevoii de a controla oamenii pe
timp de pace.
Aceasti problemi a fost discutati in detaliu de cife cei care au
i;1,
scris Raportul din Muntele de Fier. Acesti indivizi au ptevaztt zitn

cAnd vor fi nevoif; si conceapi programe interaationale special pentru
controla oamenii in perioada de pace. Gandul acesta le fusese sfriin,

intn-rcAt consideruu ca omul a fiiit dintotdeauna pentru a-i domina pe
ceilalf, provocAnd razboue in acest scop.
Eiau idenfficat problema: ,,Un substitutviabil al rizboiului nu poate fi o simpli farsi simbolici. Tfebuie s6 implice riscul real de a distrua
t;
ge oamenii la o scari proporfonali cu mirimea 9i complexitatel slsteirelor sociale. Daci nu asiguri o ameninlare credibili pe viali si pe
moalte, nu va acoperi funcf,a de organizare sociali a rizboiului"'
Dupi idenfficarea problemei, unnitoarea etapi a fost sd se desco

pere solutii la problema.respectivi. Aceste solutii urmau s6 inlocuiasci
hrnctiile reale ale rizboiului, acele funcFi care au ajutat la conffolarea
omului pe tirnp de razboi.
in rrritnul iand, aceste ,,surogate", sau inlocuitoare ale rizboiului,
trebuie si indeplineasci doui condiFi principale:
Trebuie sI provoace Pagube si

2. Trebuie si opereze in afara sistemului cererii 9i ofertei'
1.
A doua conditie inseamni ci nu trebuie si fie accesibile nevoilor

oamenilor. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie si nu poati pretinde ca
guvernul si nu mai cheltuiasci banii in mod pigubitor.
Iati inlocuitorii pe care
i-au propus autorii Raportului din Muntele
de Fier.
ir
172
1.
Centrala;
a broastelor.din America
Shrdiul ritualului de imperechere
polonez|Tlat-
Asiguriri de sinitate garantate in totalitate de guvern pentru
toate categoriile sociale;

Z. posililitatea ca fiecare
educaSe;
si
Cercetarea grupelor
ntuSLoru,
capete o califcare profesionali prin
n*it"tutui
mic cand serviciul
conformciruia:
din zona
instrumentelor muzicale si
nahrral al focilor'
t"l"sdill";;"ili
'
dolari pe an prin cheltuieli gustatele unite pierd 10 miliarde de

vernamentale nerentabile'
Periiolul poluirii globale ca amenintare principali la adresa supravietuirii speciilor;

8. Reintroducerea sclaviei sub forma serviciului militar;
g.Necesitateauniversalicaprocrea$asiselimitezelaprodusele
inseminirii artificiale, lucru realizat prin intermediul apei potabile si
7.
Guvernul pierde banii intentionat!
anihilat cu un antidot deflnut de guvern 9i

10. Un program de bunistare sociali'
(in
Un corolar al shrdiului prevedea ce ,,...amplihrdinea pagubelo{

produsul naso
economia Americii) trebuie si fe mai mare de 10% din
brut..."
(in numirul din
11 mai 1981 al revistei USNews &Wprld Rewrt

incepand
apare un grafic ce ilusfreaza ci guvernul federal a cheltuit,
conform
inseamni'
Asta
brut'
Aitt fgAO,"2Z,g% din produsulxa$onal
naponiu dn m*ld" de Fier,ci guvernul federal poate chelhri.cu

aproape jumitate din venituri in mod inten$onat risipitor')
,qitti"6
' Raportr,rl
a tonchis ci: ,,nu s-au ticut niciodati st'dii serios docu-
nivelul rninim de distrugere a populasei

ameninfarea rizboiului in condi$i
credibili
pentru
mentine
a
necesar
politice urtiubil"" si ,,hecvenfa ciclici gplpt pentru "declan$area"
ierboui"lo. in circumstante istorice variabile" (aliante variabile intre
-"rrtut" pentru a deterinina
politicile ,,balanfelor de putere') '

' Asta inseamni ca mrau calculat inci cat de des ar trebui si prograpentru a
meze rtzbouele si cati oameni ar febui si omoare in razboi
torrtrola populafa diverselor na'fluni afectate,
poate
Din purrct de vedere mor4 pare incredibil ci mintea umilne
.orr."p"' asemenea planuri incurcate, cum sunt provocarea intenSona-
a razboiului gi picii pentru confolarea oamenilor. Sau utilizarea

pagubelor guvelalamentale penuu a controla contribuabilii'
-Acum,
cititorul a inteles de ce cheltuiegte guvernul american banii
din irnpozite pe:
'
p;ilor
^1"
de ce suvernul nu face ni
Aceasti abordare explici de aseme-nea
unit"a Preis publici un studiu
tive intangibile;
ti
t"ts"i;"
garndacilor din Germania;
ntJJ"?tlt"iului
'stai"f
3. Asigurarea unui spa$u locativ suficient pentru fiecare;

4. Transporturi in comun;
5. Un venit anual garantat;
obiec6. O serie de programe imense de cercetare a spafului' avAnd
nal
173
Imperiatismul Noii Ordini Mondiale
175
16.
UI\{AMSMIJL COMIJNTST MADE IN AMERICA
Toata lumea crede ci educafla are scopul de a-i invita pe copii

,,si
scrie, sa citeascd s,i si socoteasci". cei care cred ci aceasta este functia de bazi a educaliei se insald.
Fducafa are funcfi mult mai importante.
rn7979, mama unui absolvent al unui liceu din San Francisco a clat
in judecati statul pentru cd fiul ei, dupi doispre zece ani de
,,educatie"
publici, de-abia era in stare si scrie si si citeascd. curtea cle apel a

considerat ci statul n-a fost neglijent, intrucAt ,,insisi
Stiinfa pedagogiei este plini de diferente si teorii contradictorii.,.
Prin unrrare, cum nimeni nu stie ce este educaria sau cum ar tre.
si fie facuta, slaful nu era responsabil ca n-a invalat un copil si scrie

si sa citeasci, sau orice altceva, de alffel.
Una dinfre cauzele tristei situatii a ,,stiintei,.cunoscute drept edu_
cafe este introducerea keptati in sistemul scolar a filosofiei religioase
bui
cunoscuti drept Umanism laic.

u'a dintre conclu-dile comitetului Reece penhrr lnvestigarea Fundatiilor Scutite de Impozit, conform consilierului principal altornitetu-
lui, Rene Wormser, a fost ci dovezile din timpul procesului ,,conduc

la concluzia ci intr-adevir exisd ceva aseminitor unei conspiratii printre anumiti pedagogi de vAr{ din Statele Unite, care urmireste si po
pulaizeze socialismul prin intemediul sistemului seoiar american.
Migcarea... este finantati putemic de marile fundatii...,.
Domnul Norman Dodd, foshrl clirector al couritetuiui congresului,
a identificat sursa anumitor curente cand a depus mirturie in fata ca
mitetului l-egislativ al Guvernului Regional din Illinois, in 1928. El a
depus mir-hrrie despre c-ranui Fondurilor camegie penhu pace Internationali, care au constientizat ci ,,...trebuie si controleze educatia
din America. Asa ci au propus Fundatiei Rockefeller sa imparta cu ei

aceasti sarcin5. Fondurile carnegie vor prelua acele aspecte ale educaFei care au semnificatii intemationale, iar Fundatia Rockefeller va
prelua acea podiune a educaFei care se ocupi de aspectele inteme".
Congresmanul Eugene Cox a confirmat concluziile domnului Dodd

cand a depus mir-hrrie: ,,Fondurile Fundatiei Rockefeller sunt folosite
pentru finanlarea persoanelor gi organizatiilor care umiresc introducerea comunisrnului in scolile publice sau particulare din America..."
Dar planfficatorii s-au confruntat cu o problemi enormi. Publicul
anerican nu era pregdtit $ accepte infoducerea comunismului in sis
temele educationale na$onale. Planul era si se schimbe denumirea,
dar nu si conceptete de baza, in asa fel incAt poporul american si accep
ti"ff:i*l'iif*oU"i
comuniste a devenit umanismul laic.

dictionamlui:
confotm
inseamni,
laic
,;eferitor la lucrurile lumegti,
diferit de lucrurile referitoare la biserici si religie".
Umanismul a fost definit de Asociatia Umanisti Americana drept
,,credinla ca omul isi face singur destinul. Este o filosofie constructiva,
o religie ateisti, un mod de viafi".
Observaf, ci umanismul, confotm propriilor reprezentwrf., este de
asemenea o religie, un nou mod de a trii si de a percepe lumea.
Karl Marx, unul dintre primii care au legat concepfirl comunismului cle conceptul umanismului, a spus: ,,Comunismu1, ca naturalism
complet denoltat, inseamni umanism. . " Si:,,Umanismul inseamna
negarea lui Dumnezeu gi afirmarea totali a omului... Umanismul nu
.
inseamni nimic altceva decAt marxism"'

Iar in 1970, noul prograrn al Partidului Comunist din SUA a declarat c[: ..Marxismul nu este numai rational, ci -si umanist in sensul cel
mai bun gi profund al tetmenului".
SirJulian Huxley, un important om de stiinfi, a scris: ,,Folosesc cuvAnhrl .umanism' in sensul credintei cI omul este un fenomen natural,
la fel ca orice animal sau planti; ci mintea, corpul si sufletul lui n-au
fost create printr-un fenomen supranatural, ci sunt produsul evolu$ei;
si ci nu se afli sub controlul sau indrumarea unei fiinte supranafirrale,
ci trebuie si se bazeze pe el insu-si si pe fortele proprii"'
Filosofia si religia umanisti nu sunt noi, dar au trecut prinffo etapA
de fotmalizare in 1933, cAnd un grup de pedagogi, oameni de stiinti,
preo!, autori gi altii au publicat Manifestul umanist Acest document
continea trei paragrafe dde introducere, utmate de cincisprezece platfonne ce defineau punctul de vedere al noii filosofii si religii.
Gitirea pe scutt a acestui manifest dezviluie exact in ce cred umanistii:
i
I
'-
176
A sosit wemca pentru
recunoagterea larga a schimbirii radicale

din credintele religioase ale lumii moderne.
Schirnbarca stiintilica ;i cconomici a pefturbat vechilc credinte.

Religiile din intleaga lume se conf:unti cu nccesitatea dc a sc adap
ta noilor conditii creatc de cunostintele gi experienfa acumulate pAni
acum.
in ficcare domeniu de activitatc umani miscarea vitali este in directia unui umanism sincer si explicit.
Prin urmare, afimim ca:

Unu: Umanistii religiosi consideri ci Universul existi prin sine insusi si n-a fost creat.
Doi: Umanismul crede ci omul face pafie din nafurd si este rezultaful unui proces continuu de evolutie.
$ase: Suntem convinsi ci a trecut wemea credin,tei in teisrn (credinfa inh-un Creator).
Paisprezcce: Urranistii sunt fenn convinsi ca achrala societatc, acaparatoare 9i motivata de proft, s-a dovedit inadecvati. Trebuie stabiliti
o ordine economici socializata gi cooperativi, care si cvolueze pani la
punctul in care va fi posibili distribuirea echitabili a mijloacelor de trai.
O scurti trecere in revisti a fiecdrei plafforme dezviluie adevirata

naturi a filosofiei si religiei umaniste.
Prima pladonni explica ideea ci universul a existat dintotdeauna si
n-a fost creat. Prin urmare, nu mai este nevoie de un Creator.
Cea de-a doua plafformi afirmi credinta iri evolutionism, c:t motiv
al aparitiei omului; omul a apemt din nimic, carenltat al luptei sale
continue cu mediul inconjuritor.
Cea dea sasea plafformi afirmi credinta umanistilor ci wemea
teismului (credinta in Dumnezeu sau zei) a frecul Prin umare, umanistii cred, intrucAt nu existi un Creator, ci nici nu trebuie si credem
in El.
Umanistii sunt atei.
Iar cea de-a paisprezecea plafformi afirmd cisistemul economiei
libere este inadecvat si trebuie inlocuit cu sistemul comunist de distribuire fortata a hrturor bunur-ilor produse de societate.
Prin urmare, umanistii care au semnat acest manifest in 1933 si.au
bazatintreaga filosofie pe o plafformi cu fei stAlpi de sustinere. Urnanistii erau evolutionisti, atei si comunisti.
Credintele lor sunt in perfecli concordanti cu filosofiile lui Weishaupt, Marx si Lenin.
Insi implicatia cea mai semnitrcativi a manifestului este faptul ci
una dintr e cele treizeci si natru de percoane care l-au semnat in 1933
177
a fost John Dewey, asa-numitul ,,pirinte al educatiei progresive". Pozi-
tia domnului Dewey in domeniul educafei a devenit clari in 1974, cend

revista Saturday Reviewi-a sirbitorit cincizeci de ani de activitate. Re'
vista a ales personalititile de marci din diverse domenii, inclusiv educatie, s,i lea cerut si identifice cea mai importanti personalitate din do
meniul respectiv.
Cel mai important pedagog in timpul celor cincizeci de ani, adica
in perioada 192+1974, a fost, conform pedagogilor alesi de Saturday
Review, umanistul John Dewey.
Unul dintre cei care au votat pentru Dewey a spus despre acesta:
,,Nici o alti persoanl n-a influenfat in asemenea misuri pedagogii din
Atnerica".
John Dewey si-a afirmat clar punchrl de vedere intro serie de cir,ti
pe toati perioada cAt a lucrat in domeniul educa$ei. Una
publicaf;i,
si
dintre declaraSile sale continea credinlele lui de bazi despre Dumne
zeu si religie. El a scris: ,,Nu existi Dumnezeu, si nici suflel Deci nu
este necesar sprijinul religiei traditionale. O dati dogma -si crezurile
excluse, adevirul imuabil este de asemenea mort si ingropal Nu avem
nevoie de legi nahtrale fixe sau de valori absolute".
Iati cum isi exprimi Dewey pirerea despre doui subiecte de interes:
1.
Problema adevirului si
2. Problema valorilor morale absolute.
Afirmatia lui Dewey ci ,,adevirul imuabil este molt" sfideazi logica umani. Cuvanhrl ,,imuabil" inseamni, conform dicFonarului, ,,ne
schimbaf', iar,,adevir" inseamni ,Japt stabilit". Cum poate un ,Japt
stabilif' ,,neschimbaf' si fie ,,mort", se pare ci nu este foarte relevant
pentru domnul Dewey.
CAnd Dewey isi exprimi cea de-a doua pirere, despre absenfa
valbrilor absolute fixe, morale, se incadreazi in gAndirea comunisti.
lenin insusi a vorbit aseminitor despre moralitate cAnd a declarat:
,,Noi, bineinteles, spunetn ci nu credem in Dumnezeu. Nu credem in
moralitate eterrri. Este moral ceea ce ajuti la distrugerea vechii socie
Si apoi: ,,Este moral tot ceea ce contribuie la anihilarea vechii ordini sociale exploahtoare si la unirea proletariatului".
Lenin a idenfricat religia ca sursi a conceptelor urlalle asupra mG
ralititii. El a scris: ,,Trebuie si combatem rcligia..Tos religia!Triiasci
titi".
ateismul! RispAndirea ateismului este sarcina noasb'a principali. Astfel, vorn aboli orice religie suu ntorala".
d-
178
,179
Se pare ca intrebarea cum poate fi abolit ceva fix, absolut sau etern
i-a scapat lui l.enin, ca si lui Dewey, de alffel. Singura solutie ar fi ca cei
doi indivizi si aboleasca acele instihrtii umane care propoviduiesc moralitatea:familia gi biserica. O data realizatacest lucru, ar fi posibil si
Unii invinovatesc predarea educatiei sexuale firi valori de rata cres

a sinuciderilor in rAndul tinerilor. Tandmlui elev i se spune ci este
corect si faci orice doreste sau crede cd i-ar fuce plicere, iar cAnd face
acest lucm, aceea.si societate care l-a invitatvalorile respective il pedep
segte. Studentul se conf:unti cu o dilemi adesea insurmontafih, gi
nu gaseste alta scipare decAt sinuciderea.
Dar aceasti libertate sexuaii se incadreazi in planurile marilor orguizatoi. Aldous Huxley a explicat planul in 1948, in cartea sa Wteaza
lune noud'.,,Cum libertatea politicd si economica se diminueazi. liber-
anumit moment, poate fi gresit in urmitorul...Si: ,,.. .intro situafle sunt de preferat binele si dreptatea. Nu gresea-
tatea sexuala tinde... sa creasca. Iar dictatorul... va avea clreptate sa
prennte omenirii alternativa:,,noua moralitate".

Aceasti gandire a evoluat lent si sa dezvoltat in ceea ce numim as
tAn ,,etjca de sifiraf,e", care ne invati ci moralitatea depinde de individ
gi de sihratiile in care el este implicat Etica de situafe se defineste astfel ,,Ce e bine pentru mine poate fi riu pentru tine; ce e corect intr-un
la scuzabili, ci binele pontttf'.
ProfesorulJoseph Fletcher, un teolog episcopal, a scris o cafte pe

subiectul eticii de situafe, care include wmbtaareafrazil.,,Pentru mine
nu existi reguli de nici un fel. Orice este bine sau riu in funcfle de sihra$e. Ce e gregit in anumite canxipoatefi corect in altele. Iar aceasti
abordare sinceri reprenntAo revoluEe in morali".
Este intr-adevir o revolu$e in morali. Este noua moralitate, conformi cu teoriile economice ale comunismului, teoriile stiintifice ale
evolutionismului gi teoriile religioase ale ateismului.
O mici digresiune in moralitatea eticii de situatie a fost exprimati
de cunoscuhrl autor Ernest Hemingway, care a spus: ,,$tiu doar ci
ceva e moral daci te simti bine dupi aia 9i e imoral daci te simti prost
dupa aia".
(tlemingway n-a explicat cum a.r incerca si justifice actiunile unui

ucgag nebun, care ucide penffu ci,,ii face plicere". Ar fi iarisi intere
sant si afl6m cear frce Hemingway daci un asffel de ciutitor de ,plicere" ar incerca si-i ia viata.)
Etica de situafe cuprindea de asemenea predarea educatiei sexuale in scolile din Statele Unite. Unul dinffe numeroasele procese care
condamna ce se predi la aceste cursqri a avut loc in San Francisco,
cAnd un comitet ad-hoc de pirinti si prqfe{o}i a dat tn judecati Consiliul de Educaf,e al Statului Califomia, ufinarina si opreasci predarea
educatiei sexuale, care ii invi{a pe copii\ci nu existl valori bune sau
rele.
Avocatul aanzilti:.r.a spus Curtii: ,;\cest gen de educaFe se reduce

la comentariul dintr-un ghid al profesorului, care spune:
"Sperim ci
ati invitat ci nu existi rispunsuri corecte sau gresite. Fiecare persoana are puncful ei de vedere, care este corect penhl ea,".
cuti
incurajeze aceasti libertate. in combinatie cu libertatea de fvisa cu

ochii deschisi din cauza drogurilor, cu filrrele si radioul, va ajuta la
acceptarea de citre subiec$ a supunerii ce reprezinti destinul lor,,.
Deci umanismul a devenit noua religie, care va inlocui vechile religii iudeocrestine. De frpt presedintele Asociatiei Umaniste Americme.
Lloyd Morain, a declarat ci umanismul este -...o religie fira Dumne
zeu, revelatie divini sau sfinte scripturi".
Ideea ci umanismul este.6 religie a fost confirmati de Curtea Supremi de Justitie a SUA in 1965, cAnd sa dat verdictul in caanl SUA
contra Seeger: ,,Credinta... umanisti propoviduiti sincer drept religie
va fi recunoscuti ca religie conform legii de Selecle a Religiei,.
Si ia/"si, in caanl Torcase conha Watkins, Curtea a judecat ci: ,,printre religiile din Statele Unite care nu propoviduiesc neapirat credinta
in existenfa lui Dumnezeu se numiri: budismul, taoismul, culhrl etic,
umanis.inul laic si altele".
Deci cand Madlyn Murray O'Hair a oblnut de la Curtea Supremi
si se interzici copiilor inceperea zilei de scoali cu o rugiciune, peniru
ci dorea si separe ,,religia gi statul", ce a ficut de fapt a fost si inlocuiasci o religie cu alta: credinta in Dumnezeu cu credinta in umanism.
Doamna O'Hair era constienti de acest lucru, cici fusese editor la
revista Umanistul libersi fusese aleasi in Comitetul Director al Asociatiei Umaniste Americane in 1965, iar in 1973 realeasi pentru un al doi.
lea mandat de patru ani.
Printre alti umanisti sau persoane care si-au exprirnat increderea
in religia umanisti se numiri si Wzrlter Mondale, vicepresedintele lui
Jimrry Carter si candidahrl demouat la alegerile prezidentiale din 1984.
El a declaral ,,Desi n-am aderat niciodati oficial la o societate umanis
ta, cred ca sunt membru prin mostenire. Tatil meu a fost preot umanist si m-a hrinit in copilirie cu foafte rnult umanism. Toati famita
mea a fost influenlati de aceasti traditie, inciusiv fratele meu I_ester,
.*-{ry"
i
i
180
care e preot unitarian, conducitor al culhrlui etic si preEedinte al Fritiei

Umani-stilor Religiosi". (Domnul Mondale este, sau a fost, membru al
Consiliului Relatiilor Externe si al Comisiei Trilaterale.)
Lester Mondale, fratele mai mare al lui Walter, a semnat atAt primul manifest umanist, cel din 19$, cat si Manifestul umarusf 4 scris
in
17.
PIIERICULTIJRA$I CEI $APTEAI.II DEACASA
1973.
Manifestul umanist II, publicat la pahr.rzeci de ani dupa cel dintAi, a

reiterat in principiu credintele primului manifesl insi de aceasd dati
umanistii au cerut ,,...construirea unei comunidf, mondiale",bazatA
pe ,,dezvoltarea unui sistem de legi mondiale si ordine mondiali, sub
autoritatea unui guvern transnaf,onal".
Guvernul mondial avea nevoie de o religie mondiali, iar umanistii
s-au oferit voluntari.
Educa[a este un instrument important pentru cresterea copiilor

cu ajutorul experientei trecutului. Biblia, in Pilde 22:6, explici de ce:
,,Creste-ti copilul pe calea pe care trebuie s-o urrneze, iar la bitranete
nu se va abate de la ea".
Parlidul Comunist a hotirAt de asemenea cd educafa este importanti pentru viitorul siu. Educatia a devenit una dintrepreocupirile
lui principale in Statele Unite, iar in 1919 a adoptat urmltorul slogan:
,,Da!-ne o generaf,e de copii mici pe care si-i ducem la mahrritate, si
vom avea o formi bolsevica de guvem sovietic".
Chiar si Hitler a sesizat, in cadrul Partidului National-socialist din
Germania, importanfa educatiei. intr-un discurs f,nut in 1939, el a prc
clamal ,,CAnd un adversar declari: "Nu voi frece de partea ta', eu ii
lispund calm: "Copilul tiu deja ne apaftine. Cê egti tu? Te vei duce.
Insi urmagii tii se afli acum in tabira noastri. In scurt timp, ei nu vor
mai gti nimic in afari de noua comunitate"".
Mai deweme, fir 1937, Hifler a spus poporului german: ,$cest nou
Reich nu-gi va ceda tineretul niminui, ci il va lua si ii va da propria educafe si propria crestere".
Aceasd preocupare penhrr cresterea tinerilor in sensul colectivizdrii a fost conf,nnata in 1932, cand \[llliam Z. Fbster, peatunci presedin,
tele Partidului Comunistdin SUA a scris o carte intitulati Spre oAme
sovieticd, in care a sesizat ,,Printre n'li.surile elementare pe care
le va adopta guvemul american sovietic penbu viitorul revolutiei culhrrale se numiri urmitoarele: gcolile, liceele siuniversititile vor fi coordonate si gmpate de un l)epartament Nationai penhrr Educatie si de
filialele sale locale. Studiile vor fi revohr$onare, curitate de religie, patriotism gi alte aspecte ale ideologiei burgheze".
Foster a respeciat'invititurile lui Karl Marx, care a inclus aceasta
platfornri \n h4anifestu! contunistpenhu a-i ajuta pe comunisti si ,,socializeze" tiri [e d ezvoltate :
ici
10. Educatie gratuitd pentm
toti...
]&'__
182
Marx, aserneni iui llitler,
hnin
si Partidului Comunist din SUA,
si-a dat searna ca daca poate controla educatia tinerilor, poate controla
viata economici si sociali in care vor trii acestia, iar daci toF vor crede
in aceleasi idealuri, nu se vor opune statului.

Acest lucru a lost confirmat de Bertrand Russel, care a scris despre
Johann Fichte pretinzand ci acesta ,,a afrmat ci educatia urmareste
si distrugi libera vointi, asffel incAt elevii, dupi ce sunt invitati asa,
si fie incapabili... si gAndeasci sau si se comporte alffel decAt si-au
dorit profesorii 1or".

Russel a mai explical ,$limentatia, injectiile gi poruncile se vor
combina inca de la cea mai fragedi vArsta penhu a produce personalitatea si credintele pe care autorititile le consideri dezirabile, iar orice
critica serioasi la adresa puterii va deveni imposibilI din punct de vedere psihologic. Chiar daci toti vor fi nefericiti, ei se vor considera fe
riciti penhu ci asa le va porunci guvernul".
Noul proiect de a folosi scolile penfru a modela personalitatea ele.
vilor dupi cum wea guvemul a fost elaborat de o uniune nationali a
profesorilor, Aociafla Naflonall pentru Educatie (ANE). Intr-un raport
intitulat Educatia anilor gaptezeci ANE a scris:
Scolile vor deveni clinici, al ciror scop va fi si asigure tratament
individual, psiho-social, fiecin-ri elev, iar profesorii trebuie si devini
tcrapeuti psiho-sociali.
Asta include medierea biochimici si psihologici a procesului de
invatare, cici vor fi introduse medicamente experimentale care si in-
dtrci elelului calititi curn sunt personalitatea, capacitatea de concentrare si mernoria.

Copiii vor deveni obiecte de experirnentare.
Asemenea ,,experimenlare" pe copiii de astizi impiici tblosirea

medicamentului Ritalin, pentru a corecta comportamentul arrumitor
elevi.
Dar n-a fost dintotdeauna asa. in primul rAncl, americanii nu si-au

dat copiii pe mAna statului pentru a fi educati. De fapt, primele scoli
din Arnerica au fost particulare,,in principiu pcoli cregtine, uncle copiilor le predau pdrin! sau prcfesod angaja$ de pirinti. Manualul initial a
fost Biblia, iar toate chelhrielile erau supoftate de par'rnti, cal-e cloreau
ca odraslele lor si fie crescute cum credeau ei de cwiint.a.
Chiar si pirintii fondatori ai Americii se tenreau pentru sigtranta
copiilor ior si n-au incius educatia in atributiile primului guveffl.
Jatnes Maclison, de exernplu, si-a manifestat dezaprobar-ea fatir de
implicar'ea guvemului in educatia copiilor: ,,Daci Congresul poate fol+
183
si banii pentru bunistarea generali... afunci poate numi profesori in

fiecare stat... Puterile Congresului submineaza insdsi fundatia, insisi
nahrra formei de guvemAmAnt stabilite de poporul american".
Dar chiar si atunci existau fofte care elaborau planuri educationale
statale sau nationale pentru poporul american. Prima lege de acest fel
a fost adoptati in 7M2 in Massachusetts, si prevedea ca pirindi si-si invefe copiii si citeasca in limba engleza si sd le predeaprincipiile religiei.
Aceasti lege a fost urmati de o altain IM7, care cerea oraselor de
peste 50 de gospodirii si-si invete copiii si citeasci 9i si scrie. Comunititile de peste 100 de familii trebuiau si infiinpze o scoali de gramatici - acestea au fost primele scoli publice din Statele Unite.
ThomasJefferson, un om cu principii contradictorii, se pare, a pro
pus stahrlui Virginia,in 1779, o lege care si stabileasci un sistem obligatoriu de scoli publice, insi locuitorii statului i-au respins propunerea
gi au refuzat si voteze legea.
Resful statelor, cu excepFa stahrlui Massachusetts, au continuat
si le permiti parinFlor si-gi educe copiii firi legi sau scoli publice...
Unii au insistat in incercarea de a implica guvernul federal (sau
statal) in procesul de educare a copiilor. Unul dintre ace_stia a fost Ro
bert Owen, ,,pirintele socialismului modem".
Domnul Owen, un sustindtor al metodei voluntare de a demonsba
ci socialismul functioneazl, a infiinfat o scoali speciali pentru copiii
muncitorilor de la o fabrica de textile din New l-anark, So$n tn cadrul
unui experiment socialist. A inceput si educe copiii de la vArsta de un
an, dar tentativa sa de a-i invita socialismul a esuat, o dati cu experimentul siu socialist.
In 1825, Owen a venit in Statele Unite si a inceput alt experiment
socialist, de aceasti dati in New Harmony, lndiana. El a numit acest
experiment,,centrul ateismului revelator".
Owen, care credea ci personalitatea umani a fost deformati de
,,spilarea religioasi a creierului", a infiintat din nou o scoali pe^ntru
copiii muncitorilor si, din nou, in 1826, experimentul a esrrat.
Marea lectie pe care au invitato Owen si urmasii lui afost ci educa$a trebuie sa preceadd crearea socielitii socialiste. Cu alte cuvinte,
poporul american nu era inci pregitit si accepte socialismul si, ince.
pAnd cu acel moment, s-a decis promovarea educatiei publice nationale, ca etapa preliminari spre construir',ea socialismului. Owenitii si-au
dat seama ci trebuie si separe copiii de pirinli lor pentru a le putea
propovidui avantajele sistemului socialisl Procesul educational trebuia
demarat cAt mai deweme posibil - s-a sugerat vAl-sta de doi ani - dupA
separarea copiilor de parinti.
184
Owen a constientizat faptul ca pirinf;i erau fofta principali care le

insufla copiilor valorile sociale, iar aceasti invitihrri trebuia stopati,
alffel socialismul nu putea avea succes in Statele Unite.
In 1829, un sustinitor al teoriilor lui Owen a declaral ,,Marele obiectiv era si scipim de crestinism si si kansformim bisericile in centre
stiinFfice. Planul era si infin6m... scoli nationale din care sa fie exclusi orice fomi de religie, in care si nu se predea decAt cunostinfe ve
rificabile piin simturi si la care toti pirintii si fie obligati si-si trimiti
copiii..."
In 1829 ,,owenif,i si-au organizat activiti$le la scari nationald sub
forma unei societif, secrete, pentru a-gi atinge scopul de instituire a
educatiei publice universale".
Datoriti eforhrrilor owenitilor, sau poate datoriti altora, statul Massachusetts a creat Comiteful Educatiei si l-a numit prim-secretar pe
Horace Mann in 1837, adici la numai opt ani de la crearea societitii
secrete a owenitilor.
Domnul Mann afdcutun hrr al stahrlui, predicand nevoia de educa$e publici. Eforturile lui au fost incununate de succes, de un asemenea
succes incAt a fost supranumit ,,parintele educatiei publice americane".
Mann a scris: ,,Ce insemna biserica pentru omul medieval trebuie
si devini scoala publici pentru omul democrat si rational. Dumnezeu
va fi inlocuit prin concepful de bun public".
In martie 1840, statul Massachusetts a febuit si voteze legea privind desfiintarea Comitetului Educatiei. Un sustinitor al acestei legi a
dec[ral ,,Ideea ca statul si controleze educatia pare... un precedent
periculos, de care trebuie si ne temem, cici orice incercare de a forta
scolile si se conformeze unui model unic va distruge spiriful de competitie, concurenfa si insisi dorinta de autoperfectionare".
legea a fost respinsi.
AstAn, criticii educatiei publice fac afirmali de genul: ,,Scopul educatiei nu se mai hmiteazi la a impirti fapte -si cunostinte... Scopul...
este schimbarea valorilor sociale ale copilului si indepirtarea lui de
valorile tradifionale, considerate fxe, permanente sau absolute".
John Dewey s-a aritat de acord cu aceste afrmatii cAnd a spus ci
scolile ,,au un rol activ in deciderea ordinii sociale viitoare, pe misuri
ce profesorii se conformeazifoftelor care determina controlul social
sau economic".
l)ewey gi.a inceput cariera de pedagog in 1894, cAnd a fost angajat
de Universitatea Chicago. Acolo si-a demarat,,gcoala experirnentali".
A iucrat acolo pAni in 1904, cAnd si-a dat demisia si s-a transferat la
't85
Colegiul Profesoral al Universititii Columbia. Aici a avut acea mare

influen$ in domeniul educatiei.
Aparen! Dewey n-a predat niciodati elevilor, ci s-a concentrat asupra celorlalti profesori. Astazi, 20u/o din totalul supraintendenf,lor din
til
America si 40/o din profesorii de colegiu au diplome de calificare de la

Universitatea Columbia, unde Dewey a hrcrat multi ani ca sef de catedri.
Dewey a avut plicerea de a-i educa pe patru sau cinci dintre foatii
Rockefeller, inclusiv pe David si Nelson. David si.a luat doctoratul la
Universitatea Chicago.
Bunicul lor, John D. Rockefeller, a infintat Comitetul de Educatie
Generzli, sfrimogul achralei Fundatii Rockefeller, ca mijloc de a ie pre
zenta bog,htasilor avantajele educatiei publice. Pregedintele Comitetului, FrederickT. Gates, a scris: ,,Dispunem de resurse nelimitate pentru planurile noastre, iar oamenii se conformeazi docili dorinfeior noastre. Convenliile educatiei actuale ni se sterg din minte si, nestAnjeni!
de traditie, ne manifestim bunivoinla fufi d" un popor recunoscitor
/il
iiilil
l'
si cooperant..."
Filosofia personali a lui Dewey despre ateism, socialism si evolutionism a alut efect asupra infegului campus universitar, nu numai ln
cadrul scolii de pedagogie.tn absolvent al Universitifii Columbia,
Whittaker Chambers, care a devenit mai tArziu membru al Partidului
Comunist, a scris despre zilele lui de studen$e: ,,Cand am intrat la universitate erarn foafte conservator, atAt in viata de zi cu zi, cAt si in politici, si tocmai treceam prinh'o experienli religioasi. lntre tinrp am
renunfat, din proprie voinla, 9i la conservatorism, si la religie".
Atasamenhrl lui Dewey fata de socialism si comunism sa concretintn 1905, cand Societatea britanica Fabian a infintat o sucursala ame
ricani numiti Societatea Socialisti lntercolegiali. John Dewey a fost
unul dintre fondatori. in tgZt, societatea -s!a schimbat numele in Ug'a
penhu Democratie Induskiald si si-a enuntat obiectivul: ,,educatie penbu o noua ordine sociala, bazatape produc$e in scopul consumului,
si nu in scopul profitului".
I
I
I
Dewey a devenit maitfunu pr-esedintele organizatiei.

ta sfAr;itul anilor douazeci, Dewey a plecat in Rusia pentru a ajuta
la organizarea sislerrrului educational lnaxist. insi nici ciriar dictatorul comunist Iosif Stalin n-a puhrt tolera ,,educatia progresiva" a lui De
wey, asa ca acesta a lbst nevoit sa se intoarci in SUA Din picate, elevii
lui Dewey din Rusia n-au fcrst la 1'e1 de norocosi, cdci Stalin i-a deportat
ne loti in Siberia.
tl
..::j]]:]::]@
186
Ideile lui Dewey au fost totusi acceptate de guvernul american, intrucAt, in 1969, Comisia pentru Sinitate Mintali si Copii a emis un
rapoft care declara: ,,Scoala, ca institutie sociali majori in cadrul co
munit6$, tebuie s6-si asume responsabilitatea directi pentru atihrdinile si valorile din dezvoltarea copilului".
in Statele Unite, famita 9i biserica erau instihrtiile traditionale care
le inSuflau copiilor sistemul de valori. Se pare ci institutia familiei si invititurile religioase trebuiau distruse pentru ca -scoala si poati deveni
noul mentor al copilului.
Paftidul Comunist a pus punctul pe ,j" in 1968: ,,DucAnd povara de
a avea griji de copii, mamele isi asumi o responsabilitate care ar tre
bui si apartini societitii sau guvemului".

Problema planificatorilor a devenit inliturarea mamelor din cimin,
penhu ca odraslele lor si poati fi indrumate de citre stal Unul dintre
cele mai bune insffumente ale planificatorilor este inflatia, carel determini pe sot si-si roage sotia si se angajeze, penbr a avea bani sufcienti.
Deaici vine inkebarea: cine va avea griji de copil daci mama nu e
acasi?
Atunci, guvernul inhi in sceni gi oferi solutia la problema pe care

el insusi a creato: oferi familiei o cregi. Iar copilul intri sub hrtela statului chiar mai deweme decAt inainte.
Sj a$i contribuie la distrugerea familiei, incurajand ferneia si plece
deacasi. Noua migcare de ,,eliberare" a sotiilor de sarcinile casnice

are ca intentie lisarea copilului firi supraveghere parentali. Miscarea
de ,,emancipare a femeif' sustine uneori, inconstien! inliturarea sotiei
din
'
camin.
in plus, planificatorii fac presiuni asupra pirintilor hotirAti si-si inscrie copiii in scoli particulare, czre nu propovAduiesc ateismul, evolulonismul sau umanismul. Ace-sti pirinti le dau multi bltaie de cap planificatorilor, aga cum evidentiaza foshrl presedinte al Universiti$i Harvard, James B. Conant:
Cred, totusi,
ci
avem motive
si
ne temem de un sistem educafonal
dual in anumite state, care va ameninfa unitatea democratici oferiti

de scolile publice.
Mi refer la dorinta anumitor oameni de a creste numirul si proportiile scolilor particulare. ..
Dupi pirerea mea, scolile noastre acoperi orice crez. Cu cAt vor
urma mai multi tineri cur-surile gcolilor particulare, cu atAt va creste
amenintarea la adresa unititii noastre democratice.
Se pare ci domnul Conant n-a explicat curn acoperi scoHe publice
orice c5ez, cAnd in America un singur partid politic ar e dreptul si scoa-
447
din progfama,scoiari orice i se pare cd ii contrazice credintele religiou."*rin"religioase. De exemplu, renuntar-ea ia rugiciuni in scoala,
fenfu ca au deranjato pe umanista Madlp Murray O'Hair'
penSituatia care permite cuiva s6 inliture o invilituri din gcoali
persoane
a
hrr ci aduce atingere valodlor sau religiei unei familii sau
fost descrisi de preotul A. A Hodge, in 1887:
ti
stat are dreptul si

trebuie si se
credinciogii
atunci
a4evirat,
on." crede ci
"*.1uaa
cu cel ce crede cel mai pulin, iar apoi si se conformeze
conformcze
cu cel ce nu crede in nimic, i.ndiferent cat de mici ar fi comunitatea
Se poate demonstra
ci, daci fiecare partid din
nu e
de atei sau agnostici.
Este evidcnt ci, respectAnd aceasti schemi, daci va fi aplicati cônstant si intensiv peste tot in tari, sistemul nalional de educa$e din Staprotele unite va deveni cel mai eficient instrument din lume pentut
pagarea ateismului.
si elimine alternativa rimasa

exemplu,la20 m,o7979,
particulare.
De
pirintilor obiecdvi: ,siolile
pirinllor d reducere de
oferea
care
legea
a
abolit
Supremi
b"rt""
Guvemul ii ajuti pe cei care dorbsc
impozite aaca iqi trimiteau copiii la o scoali parliculiri, cerandu-le ast '
fel parinf,lor si'pliteasci dublu o asemenea educatie: o dati la gcoala
_
la gcoala particularl.
,si inc[ o dati
unnitoarea problemi a planificatorilor este hotirarea varstei exac-
publi.i,
'
te la care poate incepe educarea copilului.

in 197a, pregedintele ANE, James Harris, a cerut intr-un editorial
cnituiE acum... si fie de patru ori mai multi penfu" ' a asica
,,banii
guia educa$a publici incepAnd cu vArsta de trei ani"'

- previaunile pentru anii saptezeci ale ANE indicau ci varsta la care
incepe educatia ar trebui micsorati. ,,CAnd lncep sa functione'ze glograresponsabiJitatea oficiali pen-ele prescolare, educatorii isi vcir asuma
hu educarea copiilor incepAnd cu vArsta de doi ani"'
Dr. Robert c. wood, membm al consiliului Relatiilor Externe 9i
presedintele universititii Massachusetts, a cerut ca r,'arsta si fie si mai

*i.e, ,,si*t"r-,rul educationai de stat (trebuie) si-rii extindi functiile 9i
asupra copiilor inh-e un an si cinci ani, intrucAt familia nu reugegte
si-gi indeplineasci obligatiile". wood a spus ci iamilia continui si egugrieze in rolul siu de a pregiti copiii penhl gcoali -si a cemt crese 9i
dinib cu programe mai amPle.
NedorinJsl rdmAni mai prejos, pregedintele Nixon
a mutat data
inceperii educatiei si mai der,reme, declarand: ,,Primii cinci ani din viata copilului reprezinti o problemi speciall a guvernului federal".
188
Cei care doresc si indepirteze copiii de pirintii lor pot folosi descoperirile unei organizatii numite Centrul de Servicii Educationale.
Acesta a ajuns la concluzia ci bebelusii intre patru si sase luni pot invila si citeasci inainte chiar de a putea vorbi!"u merg".
Pirin$i care cred ci au drephrl si-si pisfeze copiii ar febui si se
ingrijoreze cu privire la aceasti informatie, inainte ca educatorii si de
cidi ci ar fi mai bine si-i invetepe copii si citeasci, luAndu-i de langi
pnrinf,i lor la vArsta de patru luni.
Urmitoarea infebare pe care ar fi logic si n+o punqm este ce se
lntAmpli cu pirintii cNerefiszAsi-qi trimiti copiii la scoli unde li se pre
dau alte valori decAt cele cu care sunt de acord.
in toamna anului 1970, gase copii au fost luati de la pirintii lor si
plasaf, in familii adoptive pentru cn par'rn$ refuzaseri si-i trimitd la o
gcoali publica unde se preda educatie sexuali, ceea ce era in confadicfe cu convingerile 1or religioase
Inl972, un tati si-a pierdut fiica penhr ca a refuzat so lase si meargi in ceea ce considera el a fi o rnni u criminalitate crescuti. Judecitorul l-a amendat pe tati.
S1, mai recent, in augJust 1981, copiii unui pastor au fost forfa$ si
se intoarci la scoala din care acesta ii retrisese; penhu ca simtea ci in
scoala erau expusi hornosexualititii si drogurilor, ceea ce contravenea
convingerilor sale religioase.
Aceste acf,uni sunt aparent in concordanti cu opinia exprimati de
German White, un oficial al Biroului pentru DezxoltareaCopilului din
SUA ,,ParinFi nu vor si fie incompetenti, dar sun! iar remediul"consti
in stabilirea de cife guvern a unor standarde acceptabile ln cresterea
Aceasti uniune a propus destule obiective in trecut, printre care

se numari urmatoarele:
1. Educarea
si-si creasci copiii, iar statul trebuie si-i inlocuiasci cu pirinti acceptabili.
Acegti noi pirinti se numesc profesori.

P[rinFi acceptaF de stat sunt organizatt si ei in doui uniuni. Acestea suntAsociatia Nationali pentru Educatie (ANE) qi Federatia Am+
ricani
'
a Profesorilor
tfePl.
Secretarul executiv al ANE a fost timp de aproape douizeci de ani,

din 1935, Willard Givens, care a aflrmat public: ,,Suntem convinsi ci
ne aflim astizi tn pragul unei culturi mirete... Dar penhu a indeplini
aceste lucruri, febuie si aibi loc multe schimbiri drastice. Acest laissez-faire tAri viitor (sistemul economiei de piati) trebuie distrus in to
talitate, iar noi to$, inciusiv proprietarii, tr-ebuie si ne supunem unui
control social sporit'
tineretului pentru
bomunitate globali;
2. Promovarea unor puteri sporite pentru Natiunile Unite;

3. Promovarea DeclaraSei de Interdependenfi;
4. Opozitie la creditarea taxelor de scolarizare;
socializati);
S. S,irE"".""unui Plan de Sinitate Nati, onali.(medicini
6. Opozitie la orice legisla$e in favoarea scolilor particulare;-
i. N'otiutiit" debazh (icris, citit, socotit, istorie, educafe civici, geo

grafie) si nu ocupe mai mult de un sfert din timpul elevului;
8. Conkolul PoPulaSei;
9. Umanismul laic;
10. Cregc federale si
ii. Ct"it"t"u sprijinului

i"
9i controlului federal al educafiei'
afare ae sus,tinerea acestor obiective confoversate, ANE sa opus,
prinfre altele, urmitoarelor:

1. Control local asupra scolilor publice;
2. Finantarea locali a scolilor publice;
3. Cenzurarea manualelor de
copilului".
Daci parintii sunt consideraS incompetenti, atunci nu sunt in stare
189
tmperialismul Noii Ordini Mondiale
citre parinli;
4.Programedeimpozi|arecaresdscuteascifamiligtiideplatataxelor si
5. Creditarea
taxelor de scolarizare pentru pirin$i care plitesc atAt
pentru o .scoali publici, cAt 9i pentru una particulara'
in plus, oficialiiANE adopti atihrdini care devin publicg prin inter.
mediui diverselor publicafi. Un fost pregedinte ANE, I(atherine Barrett,

Profesorii
u ,pu*, ,,profesoml va deveni mesagerul valorilor, un filosof'
schimbirii"'
ai
fi
agenti
vor
schimbirii,
ale
nu vor mai fi victime
i-enin ar fi fost cu siguranfi de acord cu aceasti declarase, intrucat
si el a afirmal ,,Doar remodeland radical invilimantul, organizarea -si
genera,tiei gnq
educa,tia tinerilor vom reu,si s ne asigurim ca eforhrile
inlocuiasciveched
si
care
societili
unei
uearea
rezultat
ca
avea
vor
re
societate, mai exact, crearea unei societili comuniste"'

ANE are o solutie si pentru profesorii caresi dau seama cum stau
lucrurile si incear"ci si schimbe pituafa. Iati sfzrtul ANE pentru acegti
pr-ofesori:',,profeiorii care nu se incadreazi in schimbare nu au ce cauui.i. S" pot reprofila ca insfuctori de dans' ' ' dar sunt periculoqi pencopii, pentru invitimant si pentru ei insisi dacS rdman in silile de
lm
curs".
cealalti uniune
Profesorilor (FAP).
profesorilor se numeste F'ederatia Americana
-*J,
190
WILHELM VQN ANGELSDORF
Aceasd asociaFe a avut sprijinul Partidului eomunist din Sfatele
.*g,".
Partea a patra
coNSPTRATTA $r GUVERNAREA TOTALA
unite inci din luna mai a anului 1937: ,,putem observa c.dt de importanti este constituirea Federatiei Americane a profesorilol' .i *s*.i*
Paftiduiui comunist trebuie sa fie iir primul si-n primui rantl si trezeas-
VICTORIA SI REVOLUTI,A,
AIVT.ANDOUATETNNANiN
18.
cd consliinla de clasi a profesorilor si si-i organizeze in FederatiaAmericani a Profesorilor... Federatia Americani a profesorilor ffebuie si
se ocupe in primul rand de problemele stringente ale profesor-ului (sa-
lariu, program de lucru, libertate academici etc.)... Federatia Americani a Ilofesorilor lanseazi acum o ampli campanie iegislativi pennl
asistentd federali in educatie.(in 793n..,"
Esenla educatiei si conexiunea ei cu umanismur a fost rezumata
de Charles Francis Potter in cadea sa (Jmtnismul, o noud religie:

,,&lu_
catia este asffel un aliat puternic pentrr umanism, iar fiecare Loali nublica din America este o scoali de umanism. ce potface scolile religioase de duminici, unde copiii se intalnesc o dati pe siprarnanl gi inva$
doar Iranturi, pentru a contracara cele cele cinci zile pe siptimani de
invalaturd umanista?"
Existi insi un scop gi mai sinistru al educatiei din zilele noast,e.
Acesta a fost detaliat de dr. Medford Evans, care a scris; ,,...scolile
guvemamentale consideri o chestiune politici sa chelt'iasca.it
-ui
multi bani posibil si si imparta cat mai pufine cunostinte, atata timp
cAt a cheltui inseamni a avea putere,iar a-ilisa pe copii ignornnti mo
nopohrnan puterea in mai'ile catorva initia!
clin
interioml*guvemului".
Cea mai mare victorie din lupta dintre Conspira$e Si cei care iubesc
libertatea a fost esecul Conspiratiei de a impune confolul guvernrunental total asupra poporului american atAt la 1 mai 1976 (aniversarea a
doui sute de ani de la infiintarea Iluminaf,lor), cAt 9i la 4 iulie 1976 (aniversarea a doui sute de ani de la infinfarea Statelor Unite ale Americii).
Fundala acesfui act revolutionar a fost conshliti conform unui plan
devenitpublic in numiml din februarie al revistei NewWorld News,
editati de organizatia englezLReinarmarea Morali.
Sa pretins ci asa-numitele ,,reguli revolufonare de la Dilsseldorf'
au fost descoperite de soldatii Aliatilor din timpul primului rizboi mon-
dial in Diisseldor{, Germania, in sediul unei organizatii revolutionare.

Totugi, acest lucru n-a fost niciodati verificat, spre satisfacf;a multor
istorici.
Oricum, aceste reguli expuneau un plan incredibil de creare
con-
ditiilor necesare pentru declangarea unei revolu$i:
A
B.
Corupeti tinerii: indepirlaf-i de religie. StArnifl-le interesul pentru sex. Cultivatile superficialitatea. Distrugeti-le sinceritatea;
Controlati toate mijloacele de publicitate, adici:
1.
Abateti atentia oamenilor de la guvern prin interrnediul spor-
turilor, cii_1ilor gi pieselor de teatru sexy si alte trivialititi.

Z.Dii:zab oarncnii in grupuri ostile, aducAnd mereu in discu0e
probleme controversate
3.
tiri
mare irnportanta.
Distmgeti increderea oamenilor in liderii lor inniscuti, aco-
perindu-i pe cei din urmi cu dispret si ridiculizAndu-i.

4. Predicati intotdeauna adevirata democra$e, dar preluati puterea cAt mai repede si nemilos posibil.
5. Distmgeti credibilitatea guverrrului, incurajAndu-i extravaganfa, provocati teama de inflafie ridicAnd preturile si cultivati starea de nemultumire.
6. Induceti crize nejustiicate in industriile vitale, incurajati conflicteie civile si rnediatizati atitudinea prea lenta si blanda a guvenrului cu privire la aceste nereguli.
.rry&-*
193
mperiatisrnul Noii Orditri Mondiale

192
C.
ca toate ar-rnele de foc si fie inregish-aconsiderare posibilitatea de a le confsca si de a lasa
Gisiti un pretext pentru

te, luAnd in
populafia
fari
apirare.
ci aceste programe au reugit deja. gi

ci era timpul si avanseze spre scopul final de instituire a conffOtulul
guvernamental total.
Una clintre conditiile care trebuiau indeplinite penfiu ca planul.si
aibi succes era o genera$e de tineri nu doar nega$ de societate, ci si
antrena$ de rizboi si de dorinta cle a se riscula impoffiva sistemului'
Factorul major care a confibuit la crearea acestei atitrrdini in rAndurile tinerilor americani a fost rizboiul din Viehram, creat si controlat de
Conspira$e tocmai penhl a induce conditiile cerute pentru caplanul
si aibi succes: razboiul urmirea si creeze in primul rAnd o culhrri a
drogurilor in Arnerica si, in al doilea rAnd, o socieate tAneri' domici
si se ridice impotriva guvemului american.
Jeny Rubin, unul dinhe tinerii rebeli ai societitir anilor saptezeci si
fondatorul grupului numitYippie, a scris o carte intitulati Piol in care
igi detaliazi interesul penhu epoca rebeli in care ata\tCartea avea urmitoarea declicaFe: ,,Penhu Nancy, droguri, televizoml color si revoluFa violenti" si avertiza cititorll: ,,Citeste aceasta
carte luat! (drogat)".
Rubin a recunoscut ci rizboiul din Vietnam a fost fals: +{medkanii
(sic) nu lupti penhu nimic palpabil, mirosibil, vizibil sau credibil' Mor$e lor sunt futile si irosite. oDe ce si mor pe clealul Hamburger?", se
intreabi soldatul amerikan (sic) fumand o tigari in timp ce flnbegte spre
capul cipitanului care i-aordonat si up"." u-n deal.. . Vietramulest'e un
simbol. AdeviratulVietKong (sic) e in San Diego".
Rubin si-a dat seama ci adevirahrl rizboi avea loc in oragele din
Conspiratia considera probabil
America.
. El a cotnentat scopul real al clrogului numit marijuana: ,,Marijuana
este drogul comunigtilor".
A sctis despre noua moralitate a eticii de situaFe: ,,TineriiYippie
spun ci, daci nu te amuza, no face. Vedem sexul, rockn roll-ul si dro
gurile ca licAnd parte din complotul comunist de a cuceri Amerika
(sic). IdeeaYippie de amuzarnent este ristumarea guvemului Tinerii
Yppie sunt maoisti (sustinitori ai cornunishrlui chinez Mao Zedong)"'
Este relevant fapful c[, clesi caftea lui Jerry se opune sistentului, a
fost publicati de o editura care face pafie din sistern: Ballantine Books,
in asociatie c:u Simon & Schuster.
?f:Tlii
c;j;;; M;"li ti.*l:,1T*:
i plamrrilor.Conspiratiei a avulJ?:
in."ou*t
"faoi*t
p'na'ri,iii#;;;t"
P6s, d" t"
ilffip;hi;;Jcarea
ffi ffiT:'fr"'it'inu"ru1i"."?'"'i"egi"-'.t'iq.1:1,::3:l
arestafl
li#:fi ##fr ft
lecilor din Chis2go.Jerry Rubln ?f::t",Y

"nu--*r-i.gG;:ri;'L"l^;.T.#Ll",l*
..'i;
;"#";
rrvrrrLrrl\rdL,cauluzuv^'-o#,i:HU:;**
.'
-!J!rrr
r;"r'iiir*g"l
"'"jJrez
!"e"
de oamexi. Ne agtepaf 31fie cal 50 000. Por
de
:Tffi
33 000
ffi
000 sau
pa"i la urma".
nebuq1...
"" """i
Este gyh-gm
6" irrrpo.t tttci
mai 500
000;;ff;Jta1F
dorxmrl Rubin spera

Xl-"-tf:d:P::
anelutui siu din chicago'A:::?,:l,l]::I
a doua mcldente
exact numaml de oarrred necesari Denhu provocarea
inrudite.
o armati de
Colonelul Edward Mandell House avea nevoie de
Presedintia si
500 000
a;;#;;ap
si impund dictatura
qa Philip
D;
;i;;;
cuceri
rr"tthtrb^'pta;;;;i"i;erican
in cartea
- u*^tt*tot.
si-i co*yt*
tot 500 000 era numirul {e soldati pe care unna
1e33 penh;,;il;" o dictatura militar;
lip Dru
Si
*"#;;"#""0"*u iiio*
in Amepigs.
* Att:"aT:"^Yl
."t.e
porul american si" accepte *hittb;;;";;id" ryu"Tfli|-, .^^.
pot
ep*"n|
ci ar fi mai bine
500 000 de rebeli penfl a conunge pode
flevoie
cei care consideri
dictaturi
Unri spun
test, pentru a vedea cauôamenl

iar.in acestcaz'
cavor
se sue
avealoc proteste'
ci Chicago a fgst |n
J;i;;:;r"i"lia;
"d;iil:;;l,ie*iic"*pira[a-;;;;;tt;"'yll1-c]l'agoUnii
fi
conspiraf;a si-si revizuiasca n{}lj-x

.p".
^,^-:c
"llJ"""in.l'ou,
nuti" u ,L."niscut ci evenirnentele din Chicago nrse-j,t::]1-*
tl-ollnl";
cate: ,,)s1snm
lulpurlri. k-am Dlinuit. Nu
N;d"^6*r"i.".r.it"
rl n"."n r". ffii1cut
eraqlto*"
.t 99TT::liti
atAt de scindalos penrru
toate acestea.u un ..op
sa tacem orasul sa
"-itd;;ii*calntdn stat totalita6tl"'

pentru prouo.*"u confhctelor nu e ceva
reacfonere
rruaenflor
nou.
Editia
"
il;d;
pnciclopaeclia Bvi2vrniga, publicati in 1911' descrie

XI-a o
politice in Rusia:
tinl"-t
;"
*-iii i"'.."ptti
""t
"ior"-idin universifigi
(un
Turghc'nit'v
printrc sludqrrfii
;i colegii 61rnicc,
scriiror ms) a ,bser-vat o mi;carc Focanti'si
rll:l"l:i5 ::"iisi1tul1,-)illl;liill"
." ii;i;;;;.G.r, gutt puneau la incloiali si ridiculT'au
rcorganl
cl('spre
rllun lrct.r.Dtalr, .r rt-)l'rrralitAlilc vil'lii sot'ialt.. vorbin<l
gtllntifi(.(..
sttlct
bazc
zarea s.t.it,tatil pt'
194
Ei inversaseri conventiile infitigarii exterioare
rnaftie 1969 spunea: ,,Sarcina noastri principali este sa construim o

miscar revolutionari'marxistleninista", a declarat Michael Kionsky,
- birba$i lisandu-si
pirul lung, iar femeile tiindul scurt si adiugAnd din cAnd in cAnd
pe-
rechea suplimentari de ochelari albagtri...

Infi$garea, compoftamentul gi discu$ile lor puteau soca oamenii
obisnuiti, dar asta ii lasa indiferenti, intrucAt depasisera nivelul asa-numitei opinii publice, dispretuiau respechrl filistin si chiar le ficea plicere si scandalizeze oamenii aflati inci sub influenta a ceea ce ei numeau prejudeciti invechite.
Aveau un dispre{ profund si nedisimulat penhrr estetica, sentimentalisme si rafinamente de orice fel.
Printre institutiile depisite care trebuiau abolite, cici reprezentau
un obstacol in calea progresului, se numarau: religia, familia, proprietatea privati si administratia centralizati.
Religia urma si fie inlocuiti cu gtiintele exacte, tamilia cu dragostea
libertini, proprietatea privati cu colectivizarea si administratia centralizatA cu o federa$e a statelor independente. . .
insi acesta nu era un cal, izolat. Economishrl l,rldwig von Mises,

care se afla in Germania inainte de izbucnirea primului r'azboi mondial,
a scris:
in deceniul de dinaintea primului rieboi mondial, Germania... a fost

martori la apari$a unui fenomen nemaiintilnit pAna afunci - miscarea
tinerehrlui. Bande turbulente de biieti gi fete colindau tara, fac6nd mult
zgomot gi chiulind de la 9coala...
Cu alte cuvinte, chiar si imbricimintea neobisnuiti a tinerilor hippie
modemi sau a grupului Yippie era un element folosit din cele mai vechi'
timpuri pentru a crea diviziuni in societate. Ace_sti exbemigti din Rusia
prerevoluFonard si din Germania antebelici erau manipulati de citre
sistem pentru a conditiona oamenii si se schimbe radical. Asta sa in-
tAmplat in 1968 in Statele Unite.

Rubin era tohrsi constient ca tinerii erau manipulati. El a scris: ,,Re
volutia este profitabili. Deci capitaligtii incearci si o vAndi".
Si: ,,Capitalistii au aliati in randurile comunidfi revolutionare: ple
tosi care au rol de intermediari intre copiii sfizii si oamenii de afaceri
milionari".
Rubin stia ci mai exista un grup congtient de fiphrl ci tinerii erau
manipulati. El a identificat si acest gmp: ,Jinerii hippie ne consideri
politicieni, iar politicienii ne consideri hippie. Numai aripa dreapti
vede cine suntem noi de fapt".
Unul dintre grupurile care luptau pentru o ,,comunitate revolufo.

nari" se numea Shrdentii pentru o Societate Democrati. Statul stia
bine ci acestia erau o organizaf,e comunisti. De fapt, un articol din
t:rc
secretar executiv al organiz-atiei Shrdentii pentru o Societate Democratn (ssD).

Guvernul, cu ajutorul raportului Comitetului pentru Securitate Intemi privind planurile Studentilor pentru o Societzrte Democrata penhu
liceele din America, a studiat organizatia in aminunl Presedintele Co
mitetului, congresmanul Richard Ichord, a afirmal ,,Scopurile S-SD au
fost exprimate intr-un manifest tipirit in iunie 1969: "Scopul este distmgerea imperialismului american si obtinerea unei lumi fari clase sociale - comunismul mondial"".
in 1980, un agent FBI a spus cd gruparea intentioneazd si comiti
incendieri, atentate cu bombe, asasindri - cu scopul de a risturna forma democrati de guvernimAnt a Statelor tlnite si cu obiectivul final
de a institui comunismul mondial.
lotusi, in pofida tuh:r-or dovezilor referitoare la SSD, orgmiz,attaa
primit in continu*" bani de la guvernul pe care un-na si-l ristoame.
In 1970, un gmp de oameni ai legii din Ohio a primit un instructaj privind tulburarile din campusul universitar, in care li sa comunicat ci...
,,raporhrl unei comisii din Illinois privind situatia cheltuielilor de stat
afinna ca i92 000 de dolari din fondurile federale si 85 000 de dolari din
fondurile Fundatiei Carnegie au fost alocati Studen$lor penhu o Socie.
tate Democrati... in toamna anului 1969".
Un rapoft similar a venit de la David Gumaer, un agent sub acope
rire participant la demonstratiile $SD, care a raportat ci se mira de unde
veneau banii pentru toate activitatile si a descoperit rapid ci venetau de
la Natiunile Unite, Fundatia Rockefeller, Fundafa F-ord, Sindicatrrl S+
ferilor Profesionisti, prin intemrediul extremistiior, ia fel ca si trabucurile curnparate cu bani americani de la ambasada Cubei.
Alt student, James Kirk, a confinrnt raportul lui Gumaer. Kirk, recrutat de FBI cand era inca shrdent la tJniversitatea Ohio, s-a irnplicat
h SSD, Clubul WEII Du Bois, I'anterele Negre si Partidul Cornunist.
in 1969, Kirk a plecat din pzutid si, in anul umritor, a depus rnirlurie
in fatzr Comitetului Senatului pentru Securitate krtemi. llarturia lui a
fcrst unnatoarea: ,,Tnerii... hab:r tlu au cA sunt niste rnarionete in mAinile guvemului pe care sustin ca-l rrisc. Extrernistii cred ci hrptd inipotriva celor foarte bo.gati, ca Rockefeller si Ford, si nu-si dau seama
ci exact acestia le finanteazA revolutiile si ii rmnipuleazi in interese
proprii".
i1
,ir'
.r'i
r;iri
Ii
iiil
^*,*ru
196
inci un sfildent, James Simon Kunen, povesteste in caftea sa

intifirlati Incidentul Cipsunadespre o gedinli sxategici a SSD la care
Si
participat si in care un student didea raportul de la o conventie SSD

la care participase. Shrdenhrl a raportat ca: ,,...oameni de Ia masa rotundi a afucerilor internationale... au incercat si cumpere cativa extremi.sti.
Acesti oameni controieazi industriile lumii 9i sau adunat penht a ho
tiri ce vom face in continuare. Ei sunt aripa stanga a clasei conducitoare. Sau oferit si ne finanfeze demonstratiile din Chicago. Sj noi arn
oferit bani ESSO flui Rockefeller). Vor si facem mai multi agita$e
exfemisti ca ei si pari de cenhrr in timp ce se orienteazi spre extre
a
ma stArgi".
Pani gi seful Panterelor Negre, Eldridge Cleaver, a inceput sa-si dea
seama ci boga$i incearci si-si cumpere o revolutie. [n introducerea
la cartea lui Jerry Rubin, -F)'ol domnul Cleaver a scris; ,,Exista un

pericol in dezvoltarea sanitoasi a revolutiei americane, iar acesta este
faptul ci, cle multe ori, revoluflonatii sunt manipulati de clasa conducitoare penhu a pirea o zuneninfare mai mare decAt sunt in realitate".
Jerry Rubin a an.rplificatgandurile lui Cleaver despre cum incearca
guvemul'si prezinte revolulia mai mare decAt a lbst de fapl In capito
lul zece clin cartea sa intitulati Fiecare revolutionar are nevoie de un
televizor color,Rubin spune: ,,Walter Cronkite este cel nai bun organiz,ator al SSD. Unchiul Walter scoate halta Statelor lJnite ale Americii, cu campusrrile"universitare care au explodat azi incercuite" Raporturile bitiliei. Toti copiii se gAndesc: .Vreau si eu si-mivid c-ampusul
pe harta aia".'felevizorul creste generaSi de copii care vor si creasca
mari si si se facb rebeli"'fcleviziunea dovedegte teoria dominouiui:
dac[ pici un can]pus, atunci pici toate. Presa nu comunicA "stirile",
ci le creeazd".
Dar desi se pare ca sisternul n-a reuqit si adune o annala sufcient
si perlurbe aniversarea bicentenarului, planul continua.

in 1971, sa fotmat o organizafle care mai tArziu si-a schimhat numele in Comisia Eicerrtenari a Poporului (CBP).leremy Rifl<in a de
de mare inc6t
venit directoml organizatiei.

Mzri tfu"zirr, Subcornitehri Senzrtului penbrr Securitate
Intemi a inves
tigat Comisia lJicenlenari^ Itapcrttd splulea: ,'Ziu:ul Nerv York ?'irnes,

rle exemplu, a publical la 25 niai [9?5 un ;uticol scris cle Jeremy Rilkin
ilespre liinrfatea eccrnonisr" Acest;ulir.xil rr,ptezirita, in mare' o rescrie
re a declaratiei cIJl" de indeprcntlenti econornici., in c.are cere eliminarea sistemultti economiei libertt, s:ttt tt '.sislt)nlrtltti colporal", cum il
nurncste el".
197
Rifl<in si.a ticut publice opiniile cAnd a scris intr-un ziar extremist
din noiembrie 1971: ,,Relatia clintre Thomas Paine, Sam Adams, Benjamin Rush gipoporulamerican cu l-enin, Mao (Zedong), Che (Guevara)
gi lupta flrturor oamenilor oprimati din lume consti in sincera neintele
gere a idealurilor revolutionare".
Alt avertisment cI SUA se putea conf:unta cu probleme ia 4 iulie
1976 a fost dat de directoml FBI, Clarence Kelly, care a declarat la 4
noiembrie 1975 ci ,,terorismul va creste la aniversarea bicentenari a
natiunii".
CBP si.a continuat totusi planurile si a emis un ziar de opt pagini
care cerea ca 150 000 de pafioti sa li se alihre la Washington la 4 iulie
1976 penhu a-si deciara ,jndependenta fufi d" rnarile afaceri ale lumii".
Ei au avertiz-rt cititcrrii ciAmerica urma sa aibi,,o peh'ecere pe care no
va uita niciodata".
AIF indivizi au aderat la declaratia CBP-Zimtl spunea ca la mitingul
CBP vor vorbi, printre altii, Rubin Carter ,,Uraganul", Jane Fonda, re
verendul Jessie Jackson si dr. Benjamin Spock. Costurile acestor activiti! au fost iarisi suporLate, cel putin parfal, de guvem, cici, conform
numirului din octombne 1975 al revistei Human Events, Fondul
National pentru $tiinfe llmane, sponsorizat de guvermrl fedeml, a acordat CBP aproape 400 000 de dolari.
Dar CIBF n-a ficut mare vAlvi la 4 iulie 1976, intrucAt n-a reusit si
aclune numirrul de adepti de carc avea nevoie penilu a provoca incitlerrtul dorit de sistem.
ln afari de planurile cle a tulbur:r bicentenaml, a existat in interioml Statelor Unite o mi;care pentm convocarea unei conven$i constitufonale. Unul rlintre cei care cel'eau rescrierea Constitutiei SUA era
Zbigniew I)rrn'insln, care a scris la pagina 238 a cartii sale Intre doua
epoci ,Apropiata aniversare a doui sute de zuri de Ia proclamarea De
claraFei de Independenta poate justifica convocarea unei conventii
constitutionale nafionale pentru reexaminarea cadrului inslitufonal
oficial. 1976 sau 1989 reprez-inti dateie ponir,'ite aceshri scop..."
Conf,rrnarea faptului ci se pregatea ceva a fosl datA, partial, de So
cietatea John Rir"ch, c-are a pi.rblicat irr Rulelrnu,f siu din octornbrie 197'7
r:atre rnemhrii sai: ,.Acum cilr-va luni, prin iuriabilitatea cAtrrwa prieteni
cleai nostri care au dorit si-si pistneze anonimaful, arn cilrtinut unul
dinke manifestele editate de (Clarence Douglas) Dillon, care sunt impir-tite acum mernbrilor de grad inl'erior c;ure fiu ncvoie de asemenea
ll
irilorrnatii si iudmnifui t-.abazi tle
sLrstinr--rer".
198
Societatea Birch a consiclerat ca ce stia domnul Dillon era sufcient

de important pentru a fi adus la cunostinfa celor care incercau sa demaste Conspiratia. Domnul Dillon, au crezut ei, stia planurile Conspiratiei, intrucAt fusese conducatorul firmei bancare intemationale Dillon,
Read & Co si presedintele Fundatiei Rockefeller. In plus, domnul Dillon
ocupase timp de patm ani, in tirnpul adrninistratiilor Kennedy -si John-
son, postul cle secretar al Trezoretiei, cu siguranla un post controlat

de interesele Rockefeller, fiind de asemenea membru al Consiliului
Relatiilor Externe.
Scrisoarea domnului Dillon, conform Societitii Birch, a dezviluit
doua fapte imporlante: primul a fost ci, pani in 1970, mu$ iniSa$ (dqi
nu i-a numit aga) au sperat ci anul 1976 va fi anul ceremoniei de inaugurare a noii ordini mondiale.
Dar, dupi cum a subliniat in continuare domnul Dillon, pani in
1970 conducitorii de vArf ai Conspiratiei au reahzat cAplanul era impo
sibil de indeplinit. Si au elaborat noul program, deja pus in practici,
conform ciruia erau necesari lnci cincisprezece m| Asta inseamna
ci planul Conspiratiei prevedea un incident in jurul anului 1985, adici in termen de cincisprezece ani plus sau minus ull an sau doi de la
schimbaea de plan din 1970.
Anul 1985 pirea s6 se incadreze in termenul dat de rusii conrunisti.
De exemplu,"seful Partidului Cornunist Soviefc, Leonid Brejnev, a afirrnat iir 1973 despre anul 1985: ,,Noi,. comunistii, trebuie si colaborim
cu capitalistii un tirnp. Avetn nevoie de credite, agriculturi si tehnolo
gie. Dar vom continua progtantele de rnilitarizare masiva gi, pe Ia nijlocul anilor optzeci (1985t).vom putea reveni la o politici extenni mult
mai agresivi, destinata s[ rirstoarne raporhrl de lottp" (sublinierea
noastri).
Sa re{erit mai exact la;utul ales intr-un discurs tinut in l9731aPr*
ga, in fata initiatorilor Pactului de la Varsovia: ,Aveti incredere in noi,
tovarisi, cici pAni hr 19t15, beneficiind de destinderea politica achrali,
vom atinge majoritatea obiectivelor din Europa de Vest. Ne vom consolida pozitia. Ne vonr irnbunitlit'i econortia. Si va avea loc, de aseme
nea, o inversare clerisivir a rapor-tului de forte, incAt, in 1985, ne vom
putea exercita vointa odunde va fi nevoie".
Brejnev n-a precizat (:um ul-ula si-si exercitr: vointa, dar un posibii
rispuns la a<:easla inu-ebare a venit de la senatotul Barry Goldwater,
in augnst 1971, contbm unui afiicol din ziaml lns t\ryeles Harold Exa'
rn.nrerintitulat^,,Goldwater tler1zeazAcu pdr,ire la pcricolul santajului
nuclezr nrs". In articol scria: ,,Senatorul lJanv Goldwater a afitrnat
199
sArnbiti ca balanta puterii mondiale sa inclinat in favoarea Uniunii So

vietice in asemenea misura incAt santajul nuclear intemational nu mai
este imposibil. Singura conciuzie este ci Uniunea Sovietici incearci
sa cAstige o superioritate rnilitari a6t de arnpli incAt si nu mai aibd
adversari, gi asffel orice miscare politici a Uniunii Sovietice si fie sustinuta de o putere coplesitoare".
Deci, conform scenariului prezentat mai sus, se pare ci rusii, care
si-au construit incet, dar constant cea mai puterrricd forti militari din
lume si superioritatea militari in rapoft cu fort,ele Vestului (cu asisten!a Statelor UnitQ, pot ameninta Statele Unite cu declansarea rizboiului
nuclear. Asffel, guvernul american putea fi fortat fie sd intre in razboi,
fie si accepte un ultimatum rus.
Confirmarea posibilititii ca 1985 si fie anul unei asemenea conflagratii a venit din diverse alte surse.
Una dintre acestea este cartea intifulati,4l treilea razboi mondial,
august 1985, scrisi de generalul SirJohn Hackett si sase colegi deai
sii, tof; ofiteri NATO in retragere. Cartea a fost scrisi in 1973 si contine
,,planul de bltilie al celui de-al treilea rizboi mondial".
Cartea detakazh cum va incepe Uniunea Sovietici razboiul la 11
noiembrie 1984, dupi,,revolta muncitorilor din Polonia".
Razboiul se termini cu infrAngerea Uniunii Sovietice la mai putin
de o luni de cand a izbucnit.
Au existat avertismente ca Statele Unite au fost depisite din punct

de vedere sfategic si ci se afli in pericol. Un asemenea aveftisment a
venit in 1980, de la cincizeci de amirali gi generali in refagere care au
prevenitAmerica de fapfirl ci ,,se afli infr-un pericol mai mare azi de
cAt oricand dupi Pearl Harbor".
De fapt, Henry Kissinger a spus ci oricum e prea tArziu si ca Statele
si obtini o afacere cAt mai buni din concurenfa cu

URSS. in 1976, cAnd Kissinger era secretar de Stat, editorialistr,riSindicatului Nadonal, Ernest Cuneo, a scris:
Unite ar febui
Surse de incredere afirmi
ci modelul doctorului Henry Kissinger
XXlea, al lui Metternich, la cel al

lui Spengler, din secolul )X.
Asta inseamni ci Kissinger a renuntat la politica balantei de pufere si a acceptat teoria lui Spengler confonn cireia Vestul nu are viitor
si trebuie si accepte un rol secundar, pentru ci nu are rost si se impokiveasci,,valului viitomlui". ,,Valul viitorului" inseamni, desigur, asc'ensiunea comunistilor.
Noua pozite a lui Kissinger- prcsupune ci popoml american nu are
curajul sau puterea si reziste comunistilor in caz de razboi.
s-a schimbat de la cel din secolul al

Prin urmare, Kissinger incearci si obtini cea mai buni incadrare
posibili in noul rapoft de fort,e.
Pare mai infelept ca guvemul ameiican sa adopte o poziFe in care
si nu aibi' capacitatea sau mijloacele de a rezista presiunilor comuniste, asffel incat, cand guvernul rus va amenin{a America cu
rizboiul nu-
clear, poporul american si ceari guvernului si accepte orice solufie

pentru a cvita rizboiul.
Presedintele american ii va intreba pe rugi care sunt alternativele.
Rispunsul ruqilor va fi ci unirea intr-un guvern mondial este suficienti, iar poporul arherican va risufla usurat cAnd oferta va fi acceptati
de guvernul american.
Pentru ca scenariul si teoria si func,tioneze este necesar un element

suplimentar.
Acesta este un presedinte care si nu se teami si fi infunte pe rugi,
desi stie ca nu dispune de mijloacele militare necesare. Trebuie si fie
un republican care si se fi impotivit sufcient de mult timp comunistilor si care si fi fimis trupe militare intr-o insuli mici (Grenadia) la
amenintarea marxismului. Nu putea fiun democrat, cici Partidul De
mocrat s-a opus constant conf:untirii directe cu comunigtii.
Se pare ci americanii joaci tn doui tabere in acelagi timp: simulAnd
combaterea invergunati a rugilor, vor ajunge si nu se poati impotrivi
weunei ofensive ruse.
O alti piesi care se poffive-ste in acestpuzzle este fuphrl ciAmericii i se spune ci guvemul nu dispune de o putere militare sau nucleari
comparabili cu cea a rugilor info confruntare armati. O dovadi a
acestei sh ategli a iesit la iveali intr-un interuiu cu John Tower, prege
dintele Comitetr,rlui Senahrlui pentru Fortp Armate, care a reafirmat
opinia amiralilor.si generalilor in refragere, care considerau caAmerica era in pericol din cauza puterii sale militare reduse. Titlul articolului
era ,.Statele Unite se confruntd cu inferioritatea militari".
Artieolul era insotit de grafice care demonstrau cAt de pedculos
de mult fuseseri depisite Statele Unite in ceea ce priveste numirul
bombardierelor, proiectilelor si megatonajului de focoase estimat.
Doui articole apirute la interval de doul luni au dezvlluit teama
popomlui american, care presimfea ca rizboiul nublear va izbucni in
urmdtorii zeceari.
Si toate povestile desprc handicapul for.telor militare americane
(prlbusirea avioanelor pentru ci pilotii erau drogati, 50% din rnilitari
sunt dependenti de droguri etc.) conving incet-incet opinia publici nu
nurnai ci America nu are putere militara gi nucleara, ci si ci atmata
nu poate rezista unui act de agresiune.
mperi al i sm ul Noii Ord i ni Mond iale
201
Nu este greu, avdnd acest scenariu, si intelegem de ce au fost eliberati ostatecii americani din Iran la scurt timp dupi alegerile din 1980
(penhu a uni poporul american sub pretextul patriotismului) si de ce
tentativa de salvare a ostaticilor a e-suat atAt de ridicol (o noti informativi impir,titi in Statele Unite raporta ci liderii arabi sunt speriati si
dez,amigiti dupi nereusita tentativi de salvare, pentru ci qi-au dat seama ci Statele Unite sunt un aliat slab).
Un alt apel la patriotismul american a avut loc laJocurile Olimpice
din 1984, cAnd Rusia sa retras din concurs. America a casfuat un numar imens de medalii. RecunostintaAmericii fati de campionii sai s-a
manifestat printro afsare publici a patriotismului nafonal proamerican. On fabricant de steaguri a declarat ci cererea de steaguri a fost
atAt de mare in acel an incAt a depasit capacitatea de productie.) Ame
ricanii au ajuns si-si iubeasci lzLra suficient de mult inc6t si nu-gi asume riscul unui r?rz,boi nuclear cu Rusia.
O alti dovadi ci acest scenariu este corect este ca presedintele Reagan pare a fi imun la discreditiri.(presa l-a poreclit ,,prbgedintele de
teflon"; nimic nu se lipegte de el). l.ucru neobignuit, tinand cont ci
dreapta conservatoare declarase de mult ci presa este impokiva ei si
ci tot ce lnfeprinde este gresit din punctul de vedere al mass-media.
Americanii uitaseri hatanientul aplicat de presi senatomlui Bany Goldwater, nu cu mult timp tn urma, cAnd acesta candidase la presedintie
tur 1964.
in noiembrie 1981 au avut loc doui evenimente create penfu a speria aliafli Americii din NAT0 cu amenintarea unui rdzboi nuclear. Primul a fost declaratia secretarului de Stat Haig din timpul administratiei
Reagan cA NAT0 avea planuri si testeze o armi nucleari in ,,scop de
monsfatiV', pentru a demonstra inamicului ci a depi-sit limitele tole
rantei permise inf-un rdzboi convenFonal. Bomba urma si fie aruncati in Europa, iar asta a inspiimantat popoarele din na$unile aliate.
Al doilea eveniment care urrna si alarmeze statele NATO a fost
inh-area submarinelor sovietice in apele suedeze. intrebarea daci aceste submarine erau sau nu dotate cu arme nucleare nu a fost niciodad
clarificati, dar chiar daca navele aveau la bord asffel de arme, amata
suedeza n-a aflat de prezcntp,lor decAt cAnd au infat inffo zona militard secreti. Aceasti actiune avea ca scop si inspiimAnte si mai mult aliatii cu eventualitatea unui razboi nuclear- in Europa.
Anbele actiuni petrecAndu-se intr-tur.interval de timp atAtde rcurt,
intentionau sa c.onvingi statele aliate din NAT0 ca ambele pru]i implicate puteau declanga cu usurinla un atac nuclear firb ca europenii si
aibi habar de acest lucru.
202
Un alt element important al scenariului a fost introdus la 19 iunie

1978, cand presedintele Jimmy Carter a creat printr-un ordin al executivului complet neconstihrfional organizatia numitiAgenFa de Administrare a Crizelor Federale (FEUA - Federal Emergency Manag*
mentAgency). Aceasti organizafe este o agentie civili, czre are capacitatea de a instaura un guvern totalitar in caanl unei crize interne sau
intemafonale.
FEMA are autoritatea de
a:
Repartiza milioane de muncitori, reorganiza industria nationali ;i

sistemul bancar si redistribui toate resursele economice si accesul la
transporturi;
Opera la orice nivel de guvernare, prin agen$ aflati deja laWashington si in resful teritoriului;
Institui rationalizarea tuturor suiselor de energie si
Ordona evacuarea in rrasi a rezidentilor din perimetrul centralelor
nucleare.
E o coincidenfi interesanti faphrl ci incidentul din Three Miles

Island a avut loc la o zi dupi ce FEMA a devenit operationali. FEMA
s-a deplasat la locul accidentului nuclear si, conform revistei Fusion,
,,...a intretinut o ahnosferi de panici si a pledat pentru evacuarea in
masi, care i.ar fi dat autoritate asupra hrturor celorlalte corpuri guvernamentale, statale si federale, cu excepFa biroului guvernatorului".
Existi dovezi ci incidentul din Three Miles Island a fost rezultahrl
unui act de sabotaj. Una dintre dovezi este faphrl ci. un articol antinuclear apirut in 1978 in revista exhemisti Hanisburgprevizuse ci va
avea loc un accident in apropiere de centrala din Three Miles Island
la data de 29 rnarlie 1978, adici data exachla care a avut loc accidenhrl nuclear.
Alti dovadi
este faptul ci inyestigatorii incidentului nu au reugit

si idenffice persoana care a inchis valvele pompelor de rezervi, care
ar fi r'acit reactorul in caz de accident.
Oricum, incidentul din Three Miles Island cu siguran$ n-a fost o

,,intAmplarc".
Acuzatiile ca s-au rispAndit cantitati mari de radiafi in mediul inconjuritor s-au dovedit false.
Dr. Petr Beckrnann, distinsul editor al revistei Access to Emetgen'
cy si profesor de inginerie electrici Ia Llniversitatea Colorado, a pu.s
problema asffel:
203
Radioactivitatea totali produsi in dezastrul de la Har-risburg a fost

miliremi (conform marturiei oficiale a secretarului HE!Y).
Asta insdamni un surplus de radiatii egal cu cel suportat de o pcrsoani in timp ce s-ar deplasa din Pennsylvania p"lna in biroul editomlui acestei publicatii Muntii StAncosi auriferi au un nivel de radiatii
de 144 m) timp de mai putin de un an.
Cc fel de pcrsoana?
O persoani la fel cu cea care a stat dezbricata 24 de ore pe zi lAnga
centrali pe toata perioada incidentului.
de 80 de
itttro incetcur"e de a stopa zvonudle despre pericolul pe care il re

prezintA centralele nucleare pentm viala umani, dr. Edward Feller,
un cercetitor care a lucrat la elaborarea bombei cu hidrogen si in do
meniul sigurantei energiei nucleare, a publiqat un anun! in numirul
din 111 iute 7979 alziamlui Wtrll StrcetJoumaL Acest anunt da rispunsuri intrebirilor principale referitoare la Three Miles Islzurd.
Iati cAteva intrebari gi raspunsuri:
i: CAt dc periculoase sunt radiatiile emise de o centrali nucleari?
R: Daci stai lAngi o centrali nucleari timp de un an primesti mai
putine radiatii decAt in timpul unei ciiitorii cu avionul Bocing 747 din
NewYork in LosAngeles.
Si ma exprim alffel. Radia$a cmisi de o centrali nucleari eSte de
5 miliremi pe an (o unitate de rnisuri foarte buni pentru a face compar3!i).
In Dallas oamenii primesc cam 30 de milircmi pe an, din mediul ambiant, clidiri, pieke etc. in Colorado, oamenii primesc 130 de miliremi
anual din mediul natural.
Prin urmare, plecAnd din Dallas sprc Boulder, primegti de zece ori
mai multe radiatii pe an decAt persoana care locuieste chiar lAngi centrala nucleari.
i: la ce railiatii s-au expus oamenii din zona Three Miles Island
timpul accidentului?
R: Si vi explic in felul urmitor: sAngele uman confine potasiu 40,
care iradiazi organisrnul cu 25 miliremi pe an. Dinfi-e oamcnii care nu
rlunceau la rcactor, cAtiva au fost iradiati cu 25 de milirenri.
in
'
L-oincidenta dintu'e infiintuea FEMA si incidentul nuclear, aparent

rezultat al sabotajulr,ri, este tnto-adevir neobisnuiti. Este oare posibil
ca incidentul Thrce Miles Island si fi fost provocat penhu a testa puterile FEMA?
Alte interuentii ale FEMA in situatii de criza includ mutarea refugiatilor cubanezi din 1980. Acest incident a permis FEMA si'si testeze
capacitatea de a disJribui mii de persoane pe'intreg teritoriul SUA.
,i
Este oare posibil ca insisi Cuba sa fi permis oamenilor din vapor
si se refugieze in SUA tocmai pentru a testa capacitatea FEMA de a

gisi noi cimine penfru acegti refugiati?
Se pare ci presedintele Reagan a felicilat FEMA pentru eficienta
cu care a acFonat.
Cand a demaratprogramul de sapte ani penhrr mutarea populatiei
din znne cu risc ridicat dupi izbucnirea rdzboiului nuclear, presedinteie
Reagan a alocat sarcina respectivi si 3,4 miliarde de dolari FtrMA.
FEMA are un trecut interesant inainte de infiintarea sa efectivi"
Ordinul executivului din i979 care a creat-o se baza pe memorandumul prezidential revdzut numarul 32, eTabarat de Samuel Huntington.
Ipoieza de bazi.a memorandumului 32 a fost ci institutiile mandatate constitutional nu pot lace tata cizelor preconiz:te penhrr anii sap
tezeci si optzeci.
Cu trei ani mai deweme, Huntington isi expusese ipotezele in raportul citre Comisia'frilaterali, intihriat Criza democratiei. Cnzele de
genul celor din lnve Cimal, operatiunea de debarcare a refugiatilor
cutranezi si incidentul Three Miles Islzrnd necesitau un nivel de austeritate gi control social irnposibil de obfinut prin instihrtiile democra,
tice, asa ci Huntington a rccomandat o serie de fonne de guvernimant
penhu ,,situa$i de cnzA" nationale si supranationale. Acestea au fost
puse in practicd de presedintele Carler in iunie 1978, dupl ce au fost
publicate ln Registrul Federal,

Inci o dovadi a faphrlui ci poporul anrerican pennite guvernului
si incalce drepturile constilutionale, sub prebxtul unor crize reale sau
create de guvern, a avut loc la 16 octombrie 1970 in Canada.
Ilirn-minislrul curadian ilerreElliott'Iir-rdeau, profitAnd de rapirea
a doi oliciali de citre comuniqti, a preluat puterea si ,a invocat Actul
Masurilor de Rizboi, a abolit Carta Dreptrrrilor din Canada si a instaurat dictatura militar-i. Trudeau avea acum puterea de a cenzura, de cxemplu, si putea perchezilona fari mandat sau aresta firi proc:es".
Si ne arnintim ci oamenii din Canada au acceptat aceastr violare
a drepturilor lor aproape firi impotrivire si ci l-au ridicat in slivi pe
Trude'au pentm initiativa lui de a se iupta cu comunistii'
Alte doui indicii privind planurile Conspiratiei de a preiua putera
in Statele Unite in anul 1985 provin din doui cirti, una scrisa de Hu'
man Kahn, fondatoml hrstfutului Hudson si probabil unul dintre autoRapoftttlui din Muntele de Fier, si cealalti scrisi de Allen Drury.
Cadea lui Hennan Kahn se intihrleaza Ce unneaza - gantluri despre anii sapf.ez,eci gi optz,et:i. I)omnul Kahn. care se autoir-rtitrrlcaza
ii

,,unul dintre primii zece americani obscuri faimosi", a incercat si rispundi prin cartea respectivi (pe care a scris-o impreuni cu B. Bruce
Briggs) urmitoarelor infebiri: ,,Care sunt sansele unei conflagratii
nucleare in deceniul urmitor? Cum va afecta ascensiunea Japoniei
balanta puterii economice si politice? Este sistemul bipartit american
pe punctul de a se prdbusi?" Iati cateva din inkebirile la care rdspund
Herman Kahn si B. Bruce Briggs in aceasti carte provocatoare, o anaIizi a ceea ce s-ar putea intAmpla din acest moment pAnI in 1985.
Obseruati ca, degi"intentioneazi si examinez-e perioada anilor'7G

'80 (adic6 perioada anaTizatA si se incheie in 1989), cartea se termini
cu anul 1985. De fapt, anul ,,1985" apare de pahlzeci qi una de ori irr
carte, iar termenul,,decada 197t1985" apare de cinci ori.
lncearci oare Kahn si Briggs si spuni ceva poporului american?
Cea dea doua carte se numeste Dealul verii si este scrisd de Allen
Dmry sub fonna unui rontan. Flste vorba despre faptul cS,,Lidedi sovietici ar putea profita de o
"fereastri" cieati de cei care au dez-armat
SUA, ceea ce ar duce la cresterea puterii sovietice si a santajelor nucleare".
Drur-"r'a scris exact clespre ceea ge vorbise senatod Bany Goldwater in 1971: santajul nuclear exercitat de guvemul rus. Se pare ci
anul 1985 este anul fatidic.
Automl doreste si adauge o noti de subsol cu privire la ultima propozi$e" Exista rnai multe presupuneri privind modul in care vor actiona
planificatorii in 1985.
Daca Conspiratia doreste sa-i discrediteze pe cei care incearci so
demagte, nu poate gasi o metodi mai buni decat s5-i faci pe toti sa asteptre cu mare atentie;urul 1985. Apoi, daca doregte si-_si redirectioneze
eforturile citre alt an, isi rrai poate amAna planurile cu un an, de e-xemplu, pentm a-i ridiculiza pe demascatori.
Atentia cititorului trebuie si se concentreze asupra comenlariului
iui Zbigniew Brzezinsl<t la care ne-arn refedt anterior, cel din cartea
Inhe doua epoci, care pune problema rescrierii Constif,rtiei fie in 1976,
lic in 1989.
Poate ca data e 1989
Poate ca ar fi mai corect
si erfimrim ci
se plimrieste ceva penhu
perioada 198'1989.
" Singuml lucru si.qur este dorinta Conspiratiei pentru guvemare

totalitari si ci anul in care is,i vor atinge scopul este foafte aproape.
Cei care lin la libertalea lor ar trebui sa se inSyijoreze.
----"-...-I{-ii88..
207
19. DACA NU NOI,
Evenimentele de la Watergate urmireari indeplinirea a trei dintre

aceste obiective dupi realizarea celui dintAi. Dar penhr a ihfelege afacerea Watergate, trebuie si-l intelegem pe Richard Nixon si de ce l-a
ATUNCI CINB?
dorit Conspiratia in aceasti functie in 1968, pentru ca in 1973 si 1974

sa doreasci sil inliture.
Domnul Nixon a avut o carieri interesanli. Aceasta a inceput in
la 13 noiembrie 1951, Richard Nixon a denuntat adminish ala l-ruman firh.un discurs tinut la Boston" Subiectr-rl era corupFa la nivel inalt:
Aceasti administratie a dovcdit ca e incapabili si elirnine courptia
care a erodat-o complet si si restabileasci increderea oamenikrr in
moralitatea ;i loialitatea angajatilor guvemului.
Marea tragedie insi nu este ci exista comptie, ci ca ea este aparatA
si trt--cuti cu vedcrea de pregcdinte si dc alti inalti oficiali din administratie. Ne con{r-untim cu o cor-uptie protcjati la nivei cle vAr{.
Daci nu recunoastem sau admitem ci aceasti coruptie existi,, crrm
ne putem astepta ca ei s-o elirnine?
Pentru a intelege evenimentele legate de afacerea Watergate este

irnportant si intelegem planurile Conspira$ei gi planurile ascunse ale
administratiei Nixon.
in ianuarie 1964, presa l-a intrebat pe Nelson Rockelbller czurd si-a
pus prima dati problema si devini pregedintele Stateior Unite' RAspunsul a fosl ,,De cAnd eram copil. In cele din urmi, daci tinem cont
de tot ce mi s-a oferit, la ce altceva puteam si aspir?"
Nelson Rockefeller era loial aspiratiilor Conspiratiei de a crea Noua
Ordine Mondiali. El a spus la 26 iulie 1968, conlorm agentiei Associated Press, c6 in calitate de presedinte ,,va lupta penfiu crearea intemationali a <unei noi ordini mondiale", bazatA pe cooperarea Est-Vest,
si nu pe conflicte".
Dar desi Nelson Rockefeller era apropiat de cercurile interioare ale
Conspiratiei, el n-a licut niciodati parte din interiorul cercurilor respective. Autorul este convins ci el n-a fost niciodati luat in considerare ca
posibil presedinte al Statelor Unite, cel putin dupi alegerile din 1968.
Adici lui Nelson i s-a promis presedintia, dar Conspira$a stia ci nu-gi
va respec.ta promisiunea. Deci existau patrrr tendinte in perioada 1964
1976. Acestea erau:
Nixon si devini preseclintelc SUA;
inliturarea lui Richard Nlxon dupa pritrtttl mzrnclat din 1968;
3. Ili Neison Rocl<efeller si i ser prorniti functia de prescdinte in 1976;
4. Sa nu se respccte promisiunea {acr'rtir lui Nelson.
1. Richarcl
2.
si
1946, cand l-a invins pe congresmanul-paroh Jeny Voorhis in Califomia,

dupd cel deal doilea razboi mondial.
Congresmanul Voorhis a fost un campion in lupta contra Rezeruei
Federale. El a scris o catte intihrlati Fdrd datorii, fdrd pericole, in care
a pledat pentru achitarea datoriei naf;onale. Voorhis a introdus de ase
menea legea privind abrogarea Actului Rezervei Federale.
Acest comportament nu l-a ficut pe congresman prea simpatic in
ochii fraternititii bancare. Intr-o broguri intitulati Dolari si Rafiune,
congresmanul Voorhis a declaral,,. . reprezentanf,i poporului american in Congres ar ffebui si fansfere rapid drephrl de proprietate asupra celor 12 binci cenfale din Rezerua Federali de 1a proprietarii particulari ai bincilor membre in proprietatea natiunii inse-si".
Bmsc, a apirut din neant un conffacandidat numit Richard Nixon.
Existi dovezi ci instihrtiile financiare din Estul SUA au investit sume
imense in campanialui Nixon.
Oricum, Richard Nixon l-a invins pe congresmanulJerryVoorhis
si i-a luat locul in Congres.
Urmitoarea etapi in ascensiunea lui Nixon spre presedintie a amt
loc in 1952, cAnd Nixon l-a ajutat pe Dwight Eisenhower si obtini nominalizarea prezidenfali republicani in locul lui Robert Taft. Toata
lumea considera ciTaft ar fi trebuit si fie candidatul Partidului Republican si ci ar fi cA,stigat alegerile, indifbrent cine ar fi candidat din partea democmtilor. Domnul Taft era,,consewator" gi sincer anticomunist.
Trebuia si fie inliturat, iar omul ales penhu a-l ini{nge a fost Dwight
Eisenhower, care n-a participat la alegerile din 1948 tocmai din aceasta
cauzl. Cheia selectiei candidahrlui prezidentizrl a fost controlarea delegatiei din California la Conventia Nationali a Partidului Republican, si se
pare ci domnul Taft chiar se bazase pe voturile Californiei. Richard Nixon, impreuni cu Earl Warren, pe ahrnci grvematorul statului California, au cumpiratvoilrrile delegaflor din Califomiapenfru Eisenhower.
CAnd Eisenhower a primit nominalizarea, i-a rasplatit pe cei care il
ajutaseri si o obtini. El l-a ales pe Nixon vicepresedinte si mai tArziu
l-a numit pe Earl Warren la Curtea Suprernl de Justitie.
Eisenhower l-a tradatpe Nixon in 1960, czrrd a spus popomlui american ca rru-si anilnteste nici rnacar un singur lucru cu iaie Nixon sa-l
.
208
fi ajutat in cei opt ani de administratie. $ansele lui Nixon la alegerile

din 1960 in fata lui John Kennedy au fost sedos afectate de acest co
menlariu.
Este acceptabil si presupunem ca declaratia respectiva urmirea
tina pe Nixon departe de presedintie, intrucat aceasta ii fusese pro
misi penhu alegerile din 1968, iar Nixon a preferat alegerile din 1968
celor din 1960 penhrr motive pe care le vom discuta mutitrnu.
In pofida,,lipsei de sprijin" din partea lui Eisenhower, unii cred ci
Nixon chiar cAstigase alegerile din 1960 si ar fi ffebuit si devina presedinte, dar falsfficarea vofirrilor in Texas si Illinois a fost in avantajul
lui John Kennedy. Nixon a avut ocanasa demaste o dati penhu totdeauna frauda electorali aproape constanti in cele doui state, dar el a re
fuzat sa conteste numiritoarea voturilor, iar alegerile au fost cAstigate
de Kennedy. Unii cred ci Nixon arefur,at si conteste numiritoarea
voturilor tocmai pentru ci i se oferise presedinFa in 1968. Se crede ci
Nixon a socotit rapid ci daci ar fi cagtigat alegerile in 1960 si ar fi fost
reales in 1964, cele doua mandate la care avea dreptul ar fi expirat in
1968, an prea indepirtat de obiectivul Conspiratiei, stabilit penfiu 1976,
gi pe care il cunogtea. Nixon a fost membru al Consiliului Relatiilor
Externe.) Asffel s-ar explica de ce n-a candidat la alegerile din 1964,
cedAnd nominalizarea republicani senatorului Barry Goldwater.
In 1962, Nixon a revenit in politici si a candidat pentru funclia de
guvernator al slatului Califomia. IntenFa lui de bazi nu era sa-linfrangi pe parohul guvernator Pat Brown, ci si-si infrAngi colegul republican, pe conservatorulJoe Shell. Nixon si-a propus si Unn delegatia din
California departe de conservatorii condusi de domnul Shell la Con-
sil
venFa Republicani din 1964.

Este un lucru bine gtiut ci Nelson Rockefeller ar fi dorit si cAstige
nominalizarea republicani in 1964 si sa ajuns la concluzia ca delegatia
din California a fost iarisi cheia acestei nominaliziri, exact ca in 1952.
Deci, daca Nixon il invingea pe Shell in alegeri, il ajuta pe Nelson
Rockefeller, Nixon l-a invins pe Shell, asigurAndu-se cel putin tempo
rar ci Shell nu va conffola delegatia din California la Conventia Republicani din 1.964. Nixon a fost apoi invins de Pat Brown in alegerile ge
nerale, care nu-l interesau prea mult. Planurile lui Rockefeller pentru
presedintie decurgeau bine.
Dupi h{rangerea din 1962, Nixon a declar-at presei: ,,Nu voi mai fi
madonela voasfi" (sau alte cuvinte cu acelasi sens), pentm ca intentiona sa pariseasci scena politici.
A plecat la New York, undc s-a nrutat la etajul intAi al unei cladiri
scurrpe (chiria era de 100 000 de dolari pe an). Vecinul cle la ultimul

etaj al acestei
209
clidiri era Nelson Rockefeller, care era si proprietarul
clidirii. In plus, Nixon a inceput sa lucre
ze la o firm|, de consiliere juridica ce se ocupa de reprezentarea intereselor Rockefeller si a devenit

asociat in firmi, avAnd un salariu de 200 000 de dolari pe an.
Nixon a locuit acolo pani la alegerile prezidentiale din 1964.
Nu se stie daci Rockefeller era constient de miscarea Goldwater
din 1964, sprijinita de tinerii din intreaga fard, mai ales de cei din CaliDar se gtie ci miscarea era preocupati de conspiratia Rockefel{ormaL.
ler. Tineretul Republican din Catifomia a renunfat la orice relatie cu
suslnatorii Rockefeller gi l-a sprijinit pe senatorul Goldwater la alege
rile prezidentiale din 1964.
Ss pirea ci Rockefeller pierduse tocmai sprijinul delegatieicheie

din Califomia la Convenfa Republicani din 1964 si, prin umare, a pierdut nominalizarea Partidului Republican.
Si exact aga sa intAmplat. Tirreretul Republican din California i-a
flqQt pg sustindtorii lui Goldwater si obtini voturile delegatiei din
lalifomia. Asa ci nominalizarea a fost cAshgati de Bany Gildwater,
Rockefeller pierduse ocaziade a deveni presedinte.
Urmitoarea etapi in ascensiunea lui Richard Nixon a avut loc in
1968, cand a cAstigat alegerile prezidentiale. El a intuit probabil ci era
un moment propice pentru a demara planul avAnd ca obiectiv anul
1976, de unde putea aspira la presedintia mondiali. Stia, desigur, ci
aceasti funcle fusese oferiti initial lui Woodrow Wilson si ipoi lui
Franklin D. Roosevelf si ambii aurefuzat si-si asume resoonsibilitatea din cauz-a ingrijoririi poporului american.
Nixon l-a ,,selectaf'pe Spiro funew in postul de vicepresedinte in
1968. Prinfo ciudati coincidenti, guvematorul Agnew fusese tn 1968
managerul campaniei electorale a lui Nelson Rockefeller. Este greu
de presupus ca cei care l-au ales nu stiau despre anonurile care circulau
cum ci. Agnew ar fi incasat niste bani de la anumiti anteprenori pe we
mea cAnd em guvemator in Maryland (funew a scris mai t6rziu o carte
intitulata Linigte, cd de nu...,in care a negat vehement acuzatiile care
i-au fost adr"rse). Interesant, pentru ci daci Agnew era intr-adevar ne
vinovat, ahrnci i sa inscenat o tentativi de mituire. El pretinde ci a fost
for,tat si procedeze asffel cu arnenintiri serioase ci-si va pierde viata
(din partea luiAlexander Haig, un mernbru al Consiliului Iielatiilor Externe). Aceasti afacere a fost readusi in discutie mat titrziu, iar Agnew
si-a dat demisia.
Ti-ebuie sa ne infebim: Agnew a fost selectat stiindu-se ci mai tarziu va putea li indepirtat, fie cu doveclirea zvonurilor ci ar fi luat miti,
lie convingiurcl poporul arneliczur, cu ajrrtoml presei, ci zvonudle erau
adevirate?
lll
210
tJn lucru este oricum sigur. Intrarea prin efracfle in ciadirea Watergate a transfonnato in cel mai cunoscut complex de birouri din
Washington.
Spargdrea din Watergate a fost pcrate cea mai neindemAnatim efractie din istoria iirfi'ac$unilor. Autorul Victor lasl'y a scris: ,,Rar s-a mai
vizut un giumbusluc at de stupid. Tohrl a mers pe dos - parca intentionat. A fost ca si cum lasau intentionat urme".
Cei care au studiat cAt de cAt aceasli spargere au descoperit luorri
incredibile, care nu pot indica altceva decat ci spargerea febuia si fie
descoperiti. Siluim, de exemplu, umritoarele fapte:
este corect, ca planurile privind

penhu
1970, atunci urmatorul citat
anul
anul 1976 au fost modificate
are sens. Atticolul a aparut
YorkTimes
publicat
in
New
dintr-nn articol
Daci scenariul expus mai deweme
'
la11 mu 1921 ;i a fost scris de James Reston, membm al Consiliului

Relalrilor Exteme. Se presupune ca a reprezenlat un ponl pentru sustinltorii Conspiratiei din inffeaga tari care citesc ziarul New YorkTntes,
de Consiliul Relatiilor Exteme, 3 Nixon
detinut gi controiut in itrt
"gime
de plan si ca si-a ficut planuri pe cont
schimbarea
despre
a fost informat
propriu. Articolul afinni: ,,Domnului Nixon i-ar face evident placere
*I n" pr"."dintele noii ordini mondiale si crede ci va avea ocana sa
obtini acestlucru in ultimele douizeci de luni ale primului siu mandaf'.

in hmpul ultimelor douizeci de luni ale celui dintAi mandat au fost formulate detaliile spargerii de laWatergate.
Robertwelctr, fondatorul Societi$iJohn Birch, un demascator declarat al conspiratiei, a scris in Buletinuldn octombrie 1971 citre membrii societitii: ,,Mi ." pare destul de evident ci cel putin din 1960.Richard Nixon a dat dovadi de ambitie nemlsurati si hotarAre fermi in
ca etapi premergi;il; d; ;;e folosi de pieqedinFa StatelorUnite
ioare pentru a deveni primul conducitor-al lumii"'
Wltctr a dezviluit in acela;i Buletin data exacti la care preconiza
ci se vor indeplini aceste planuri: ,,Si existi motive si credem ca are
i"t"nga de a-giatinge ..oprl

dotate gi scta.ipate pana
gi de a
imp'ne
d I rfrai 7976'
Qa 1
1.
2. Desi eforturile lor fuseseri depistate, seftll operatirrnii, G. Gordon

Liddy, i-a trimis pe toti inapoi in clidire.
3. Omul care stitea de pazi a vizut politia intrand in clidire, dar fie
n-a reusit si-i averlizeze pe cei dinauntru la tiinp, fie avertizarea lui a
fcrst
ignorati.
I'eoria ci Watergate a lost intentionat un esec a fost dezvoltata ink-tur arlicol scris de Jhn Hougan in revista Harpers" Continuhrl articolului a fost an alizat de \lctor lasky in revista Human Events" Domnul
lasky a afirmat ,,este o descoperire debaza ca spargerea din iunie
1972... n-a fost doar neindemanatica. .. ci sabotati intentionat... Se pre
supune ci hucul Watergate a fost sabotat de nimeni alhrl decdt Jarnes
McCord, angajatul CIA anh'enat de FBI, care gi-a demascat mai tarziu
complicii". Cu alte cuvinte, lim Hougan sustine caJatnes McCord era
de fapt agernt dublu.
Irrcru deloc surpriruitor, conforir-r cartii intihrlate Dosuul Roak*
1e11e.r, scrisi cle Gary Allen, care prr:tincle ci: ,.Spargerea incredibil de
neindemAnaticA de ia\l'atergate ... a fost conceputi si regizati de oarnenii lui Rockefeiler". Allen idenlifici pdn ,,oamenii iui Rockefellef'
pe Alexarder Haig si Henry Kissinger, cei doi membri CIFR care erau
sute de ani de la infiintarea Iluminatilor).

ceea ce nu _stia pe-ahrnci Societatea Birch era cd conspiratia ist
revizuise planurile, dupi cum am explicat in capitolul precedert..
Nixon, presimtind ci urma si ne inliturat din functie, a decis c[
poate duce singur'planul pani la capltgi s-a inconjurat de o serie de
indivizi in careivei incredere, nici unul dintre acestia neficand parte
din CFR Au existat tohrsi doul excepFi: Alexander Haig si qenry Kissinger. Ambii indivizi aveau conexiuni cu interesele Rockefeller si este
ind6iehic ci Nixon avea weo influenti asupra participirii lor la guvernare. Aga ci,la 17 iunie 1972, JamesW. McCord (nu era membru CFR)
canul avea ,,investifi majore in banca chase Manhattan... si diverse

binci Rothschild din Franta"-
a alertrt un paznic, inlocuind banda care acope

dupi ce prima {uscse deja descoperiti si inlaturata!
Unul dintre hoti
rea gaura cheii
acest regim unei lumi submai 1976 se implinesc doua
si natru cubanezi din Miami au pitruns prin efiacfle in complexul wateigate, iar mai tArziu au fost arestaf,watergate este un complex de clidiri foarte interesant. un articol
din revista"Palide a dezviluit ci acest complex era detinut de Generale
Immobiliare, o companie uriasi de conshrrctii care, in schimb, apartinea Bisericii Catolice. Acelasi articol a dezviluit in continuare ca VatF
211
con
silierii iui Ni-'ron.
Este iarisi interesant cd a existat o persoani care n-a stiut nimic

despre spargerea de laWater"gate: ,,dupA cirm $a dovedit ulterior, singura persoilni care n-avea al:solut nici o iriforrnatie clespre spargerea
cle la Watergate era Richard l\tl Nlron".
O alta verigi in acest lant incredibil de evenimente este un articol
care pretinde ca ,,\'oce groasii". ,,omui mistedos" care a provocat scur.
gerea tle infomratii necesara pen[u a declansa scandalul Watergate, a
fost identificat intra cale recent apiruta drept Richard Ober, un agent
212
CIAde contrainformafi. Teoria respectivi apartine autoarei Deborah
susSne ci Ober ,,a devenit agent dublu infiltrat in Casa Alba

de cei care doreau ca pregedintele si cada"John Dean, un membm al personalului lui Nixon, implicat de ase
menea in afacerea Wate rgate, a sustinut ci ,,Voce groas#' era in reali-
Davis
s,i
tate Alexander Haig, acuzale pe cire generalul Haig a deanintito

imediat.
Alti circumstanli uimitoare in infreaga afacere Watergate- au fost
inregisfdrile diverselor conversatii intre Nixon si numerosii sii consilieri de la Casa Albi. inregistririle nu fuseseri ficute de Nixon, cici:
,,Vocea umani declan-sa automat reportofoanele. Retineti ca n-a fost
Nixon cel care declanqa sau oprea mecanismele respective".
Ar fi interesant si aflim cun au ajuns aparatele in CasaAlbi. h prin-rul rAnd ,,sistemul de inregisfare al lui Lyndon BainesJohnson fusese
instalat de Corpurile Speciale Armate, in timp ce monitorizarea lui Nixon a fost realvatade Serviciile Secrete".
Revista Newsweek din 23 septembrie 1974 a adiugat lanlrlui aceas
ta verigi revelatoare: ,,in timp ce .seful Statului-Major din Casa AIbi,
H. R. Haldeman, isi asteapti procesul penhrr implicarea in afacerea
Watergate, s,eful Sen'iciilor Secrete pe care il izgonise din Casa Albi cu
un
In urmi si-a gisit o slujbi de invidial Robert H. Taylor, in yergtn
de 42 de ani, care se ciondinise cu Haldeman in privinta procedurilor
de securitate pentru Nixon, este acum setul fortelor de securitate pri-
vati
tulrror intreprinderilor familiei Rockefellef'.
Problema principali, cireia cercetitorii afacerii Watergate nu i-au
gisit niciodati o solufe satisficitoare, este de ce
n-a diStrus preqedin-
tele Nixon casetele pe crare doar el le detinea si care erau atat de conr
promititoar e pentru adminisfrafa sa.

Un rispuns, poate cel mai plarzibil, este: ,,Fie Nixon nu putea conrola inregisfririle, fie ;tia ci existi copii ale acestora. Pe scurt, nu lea
distrus penhrr ci nu putea".

Dovbzile acestei concluzii sunt convingitoare. De exemplu, judecitorulJohn Sirica i-a ce'mt pregedintelui Nixon si predea inregistrarile pe care le detinea astfel: ,,8 ianuarie 1973, inlr'e orele 4:05 9i 5:34
p.m., la aproxinativ 10 rninute si 15 secunde de la inceperea conversaun segment de 6 nrinute si 31 de secunde"'
tiei,.singurul
rnod in c:are jutlecitoml putea t:ere anumite inregistr-iri
specificand dinainte rnornentui exaci al conversatiiior inregistrate era
sd fi rtiut exact'ce contineau iru-egisb-aile. httru imposibil, in afara ca-
'
zului cAnd judecatorul si acuzat-ea aveau o c(,pie il inregislrilriior'

Existi cloui aspecte si rnai uiltritoarr: leg'ate de acesle inregistrari.
213
Unul este ci,,...nu existau inregistriri cu vocea lui Kissinger, lucru ciudat, intrucat el era consilierul de vArf al lui Nixon in probleme
de securitate". Se pare ci publicului i sa cerut si creadi ca Kissinger
n-a intrat deloc in Biroui Oval, unde putea fi inregistrat de aparatele
automate.
Iar al doilea aspect este ci,,...Alexander Haig controla seiful in care
se aflau inregishirile de la Watergate. Cum e mai mult decAt clar ca
somatia de predare a inregistririlor a fost scrisi de persoane deja bine
fwn:\aizate cu continutul acestora, devine dureros de evident cd Haig
le furnizase copii cu extrasele compromititoare".
Pe scurt, deci, Haig si Kissinger au fost cei czre au aranjat indepirtarea lui Nixon din functie. Si daci Spiro Agnew are dreptate, Alexander Haig a fost cel ca'e l-a fortat si-si dea demisia.
l,ovihrra de stat care La alungat pe presedintele Nixon din Casa Albi
fost conceputi cu griji de cei doi agenh ai Casei Rockefcller.
Se gtie deja ci Henry Kissinger a fost responsabil de crearea echipei de instalatori Grupul care a intrat prin efractie la Watergate), in
tirnp ce. .. Alexander lIaig s-a asigurat ci invcstigatorii (ui Nixon) vor
ave,a la dispozitie cit mai multe inregistriri incriminante.
Impreuni, cei doi l-au fo(at... pe Nixon si-gi dea dernisia, pavAnd
astJel calea pe care si intre Rockefeller in Casa AIbi... firi si riste
niste alegeri pe care acesta le-ar fi pierdut cu siguranti.
a
'
Deci Watergate a avut doui scopuri: primul a fost sil inliture pe

Nixon, iar celilalt si-l faci pe Nelson Rockefeller presedintele Statelor
Unite. Cel pufln acestea au fost motivele de suprafad.
Umritoarea etapi era indepirtarea lui Spiro Agnew din funcfla de
'vicepresedinte
al Statelor Unite. Aceasta s-a realizat la 10 octombrie
1973, cand a fost redeschisi problema mituirii.
In cartea iui, Agnew a explicat ca si-a dat demisia in urma ,,amenintirilor la adresa vietii sale licute de locotenentul-sef al lui Nixon, Ale
xander Haig". El a pretins ci Haig ,,nu dorea numai indepirtarea mea,
ci, desigur... gi pe cea a presedintelui Nixon". Conchrzia sa a fost ca
Hdg ,,stia destule despre discrepantele din inregistririle de la Watergatc' si ca adevdml despre impliczrea lui Nixon in albcerea Watergate
era suficient pentm a-l conr,inge, in cele din unnd, si-si dea demisia.
I:l- I{aig nu dorea ca eu sA fiu urmitonil tn linia succesiunii". El a adiugat ca ,,Haig ar fi fost in stare sd-l omoare daci. nu-si dadea ciemisia".
Ibsibilitatea ca Haig si ordone omorArr:a cuiva a lost confirmati
in 1!i80, cAnd (i. Gordon iiddv, un su:;tinibr al lui Nixon, a recunoscrrt c:i Haig propusese Casei Albe, h 1972, asasinarea r:ditorialistului
Jack Anderson si ci il zsii;ptat acorclul Casei Aibe, cilre n-a venit ni-
ciodali.
214
Deci exista cel putin o persoani in CasaAlbi pe care Haig era dispus s{ omoare.
Dupi elininarea lui Agnew din fimc$a de vicepresedinte, Nixon
buia si stabileasci un succesor. Persista ingrijorarea larg raspAndita
la nivel national ci Nixon il va numi pe Neison Rockefeller.
Era un moment bun penlu a se asigul? ci Rockefeller va deveni
presedinte, daca asta era promisiunea Conspiratiei. insi Nixon nu l-a
ales pe Nelson, ci pe Gerald Ford.
Alegerea sa ar fi fost uimitoale claci Conspiratia ii promisese lui
Nelson pregedinFa. Singura concluzie viabili ar fi ci planificatorii nu
doreau ca Nelson si ajungi preqedinte, aga ca i-au spus lui Nixon sa-l
numeasci pe Gerald Ford, care fusese cu siguranta fotmat de Conspiraf,e pentru o asemenea sarcini- (Gerald Ford a participatla numeroase
intruniri ale organiz-atiei Bilderberg gi l-a cunoscut personal pe prinful
Bernhard, unul dintre primii conducitori ai organizatiei' Se presupune
ci domnul Ford stia ci edsti o conspiratie cenfalizati.)
Op$unea lui Nixon pentru Ford este iarisi uimitoare daci ne amintim ci intentia debazAa afacerii Watergate era sil inliture pe NixonAsta insemna ci deja se stia ci persoana aleasi de Nixon urma si devini presedintele Statelor Unite. Daci Conspiratia l-ar fi dorit pe Nelson Rockefeller, aces|a ar fi fost momentul si-l aleaga.
inci o dati, singura concluzie care are sens este ci Nelson Rockefeller nu h'ebuia si devini pregedintele Statelor llnite, asa cum i se
promisese.
Oricurn, penhrr a confirla \luAaca Nelson va fi presedinte, Ford
l-a selectat pe Nelson in functia de vicepresedinte, cand i-a lual; locul
lui Nixon, dupi demisia acestuia. [ati un aspect interesant al demisiei
lui Nixon. Si ne zunintim ci presedintele Nixon avea o entorsi la picior
cAnd si-a dat demisia. El a afirmat c[ daci ar fi tners la Spitalul Naval
Bethesda sl se ingrijeasci, ,,n-ar fi iesit viu de acolo". Pr obabil ci Ni.
xon gtia despre senatorulJoseph McCarthy qi secrelarulApiririiJames
Forrestal, care au fost interurali in Spitalul Naval Bethescla s,i ,,n-au mai
iesit
' vii de acolo".)
Llnnitoarea etapi a constat in doui tentative de a-l asasina pe pregedintele Ford: prima tacuti de Llnetter I'i'omme .,Pitigliata" la 5 sep
tembrie 1975, cand a inclreptat un pistol de calibrul45 spre Ford, si a
doua la 22 septembrie 1975, cAnd Sara Jane l\'loore a tras sprer liord.
Si tentativa ei a esuat.
tln lucnt interesant in tentativa Sareri l\4oore este ci a admis ca
urmirea c-a Nelson Rockefeller si del'ini presedinbele SLrA Ea a spus
ci a incercat si-l ucidir pe Ford pentru a,,demasc'a sistemul fals de guvernimAnf'. Ea a pretins cd: ,,Fbrd e un prett'xt... Am incercat sa atac
!e
215
functia de presedinte. Uciderea lui Ford ar fi tulburat foarte mulF oameni. Mai mulf l-as fi ficut pe Nelson Rockefeller pregedinte, si atunci
oamenii ar fi vazut cine sunt adeviratii conducitori ai acestei ti.ri".
Domnisoara Moore a acceptat si acorde un interviu revistei Playboydniunie 1976 si a sugerat ci atentatul ei laviata presedintelui Ford
implica o conspiratie. Fragmente din interviu dezvdluie acest lucru:
Moore: Arnficut ceva foarte valoros pentru ei (FBD in toamna anu1974. Veti fi putin uimiF: atunci a fost plantati simAnfa a ceea ce
s-a intAmplat in cele din urmi in 22,septembrie 1975. A existat o weme cAnd convingerile mele politice, ceea ce woiam si se intAmple,
coincideau cu ce woiau Biroul de Investiga$i si Serviciile Secrete.
Playboy:M-atr uimit. Despre ce era vorba?
Moore:Poate ci alti dati o si vi povestesc. Nu acum.
lui
MutArziu, in acelasi interviu, ea si-a amplificatpartial afirmaF'ile:

Playboy:ince moment v-ati hotirAl ,;Aha, acum am o armi, o voi
folosi impotriva lui Ford"?
Moore: Acesta este momentul despre care nu cred ci pot vorbi.
N-am gisit inca o modalitate in care si pot vorbi despre asta si si-i pro
tejez pe toti. Nu weau sa spun ci nu m-au ajutat gi altii si planific atentatul. Spun doar ci sunt multe lucruri implicate - adici alti oameni -,
degi nu in termenii unei conspiratii. Existi lucruri despre care nu \feau
sa vorbesc, dintr-o multime de motive.
Cel care a scris introducerea la interviul
dn Playboy
alti circumstanti ciudati in acestcaz..Atrnosferei
mentionat o
de mister din acest
caz i se adaugi iaptul ca judecatorul Samuel Conti... a sigilat toate do

vezile din timpul procesului".
Este oare posibil si fi existat membri ai Conspiratiei care doreau
ca Nelson Rockefeller si devini presedintele SUA si si-l inlihrre pe
Gerald Ford din aceasti functie?
Deci, se pare ci au fost atinse cele patm obiective ale Conspiratiei:
1.
Richard Nixon a devenit presedintele SU,{
2. Richard Nixon a fost inliturat din functie;

3. I-ui Nelson Rockefeller i s-a promis presedintia; si
'4.
Conspiratia nu gi-a respectat promisiunea de a-i da presedintia.
Obiectivul final al instauririi unei dictahri in SUA in perioada 1985

inci atins.*
1989 n-a fost
* Cartea a fost scrisa in anul 1985 (n. tg).
20. TEORTA CONSPIRAf,,IEI
poaintrebarea ce poate face cititorul in condiliile acestei crize este

din acest shrdiu'
te
* cea
-o"*mai importanti chestiune cititorul
ci existi inr-adevir o conspicarte a convins
^.""r*
o solutie la aceasti problema'
caute
ratie gigantic4 sperim ca fiecare si
la
aceasti Conspiratie imorali
solutie
ci singura
pot
accepta este o solule mo
oetic
cu
simf
gi
p" .a* birbafi femeile
Conspiratie este eduenormi
aceasti
la
morali
singura soluFe
iute,
'"-;i;;l;;;"i".
i-
catia.
-Educutia
nu este doar o parte a problemei, ea este de asemenea o

parte a solutiei.
Mai simplu, asta insearnnd ci toti indiwii informaS $elgie $.s9
pate lAnd vor fi convinsi ci parerea lor este corecd 9i' in al doi"ar."
b",#d, trebuie si fie dispusi si fach tot ce sti in puterea lor morali
pentru a-i informa pe ceilalf, desPre amenintarea pe care o repreznm
oamenilor.
aceasti conspiratie pentru' drepturile si libertitile-tufirror
persoapentru
activitate
de
domenii
doui
existi.doar
in realitate,
nele ingrijorate pe care lea selectat automl:
1.
Asistenta nonconsPirativl si
2. Asistenta consPirativir
in
9iuAcestea sunt fotmele care ii vor ajuta pe oamenii ingrijorati
poeconomia.si
despre
sau
Conspiratie
tarea de noi informatii clespre
conspiratii'
unei
existenta
propovdduiesc
litica gmpurilor care nu
asistentei conspirative exista doua grupun care stru c-a
ln carhul
existi o Conspiratie internadonali: cei care fac parte din Conspiratie
gi cei care incearci s-o demaqte.
acuStrategia Conspiratiei a fost intotdeauna: ,,Niiiodati nu nega
zattile, hrcearci sd-l distrugi pe acuzator
'1.
"
Federal de Investigatii
iagur Hoover, fost'i-dlrector al Bir-oului
luptei contra
a
eficacititii
rnisurirtoart:
fiD, o .put: ,,Cea mai buni
comunisrnului este furia atacurilor de clenigrare contra luptatonrlui"'
217
Poate ci cea mai buna testare a eficacititii celui mai mare demascator al Conspiratiei este ci acest grup a supravietuit celor mai mari
atacuri cu tactici de denigrare din istoria Conspiratiei.
Acuzatiile ci SocietateaJohn Birch era ,,antisemiti, procomunisti,
nebuni, secre6, isterici sau legati de Ku KIux Klan" s-au dovedit intotdeauna false. Dar ferocitatea atacului la adresa Societitii dovedeste
ca a avut dreptate sa afirme ca exis|i o Conspiratie.
Societatea a fost fondati in 1958 de catre Robert Welch. care a simfit, si nu sa ingelat, ci intr-adevir existi o conspirafe enormi in majo
ritatea afacerilor din Statele Unite si din lume. Domnul Welch s-a nis
cut in Carolina de Nord in 1899. A'absolvit Universitatea din Carolina
de Nord in 1916 si a urmat cursurile Academiei Navale a Statelor Unite
gi ;coala de drept Harvard. A lucrat la o companie de dulciuri din 1956
si s-a implicat in campania electorali a lui RobertTaft in 1952. A fost
directorul Asociatiei Nationale a Fabricantilor intre 1951 si Ig57, iar
infe 1955 si 1957 a fost vicepresedintele acelelasi asociatii. A fondat in
1956 revista lunmd, American Opinion, si este automl a sute de eseuri
gi articole publicate.
Printre cirtile scrise de domnulWelch se numir* #ne ierte Dumnezeu, Vala luiJohn Birch, Cartea albastd a hcietAfiJohn Bkch, Po
Iiticianul, Noul ameicanism si Romank educatiei.
Domnul Welch a devenit celebru peste noaple, cAnd cartea sa nunitA Politicianul a fost publicati in 1963. Cartea, care vorbeste despre
Dwight David Eisenhower, a lansat acuza$a ci pre-sedintele Eisenho
wqr era ,,un agent constiincios si con,stient al Conspiratiei Comuniste".
Afirmatiile ficute de Welch in aceasti carte au provocat probabil cea
mai m#e controversia anilor saizeci. Domnul Welch n-i dorit rA p,rblice aceasti cafte, cel putin nu atAt de deweme, dar a publicato in
1963 pentru a se proteja gi pentru a-si clarifica declaratiile. Cartea a
fost reeditati de nenumirate ori, iar poporul american a fost intAi curios
dupi ce a citito, socat de confnutul ei.

Unii stiau totusi ci Welch a avut dreptate cu privire la existenta
unei Conspiratii globale. Un asffel de sustinltor a fost neobisnuitul
si,
Jerry Rubin, care a scris in cartea sa Fd<t!:,*A,ripa dreapti are de obicei

dreptate. . . Societatea John Birch intelege lumea in care tdim mai bine
dec6t nebuni ca Arthur Schlesinger Jr. si Max kmer, care nu stiu...
ce se intAmpli".
Societatea si-a afirmat opinia clar: ,,societatea John Birch sustine
ca libertatea, prosperitatea, caracterul moral si insisi existenta Statelor
Unite sunt amenintate de o Conspira$e, printre ai cirei initiati se afli
oameni cu putere de decizie nu numai din guvem, ci si din lumea marilor afaceri".
218
Ei se temeau ci Conspiratia era o maqinaSe a oamenilor riu-intenguyemuf

Sona! din guvemul american, asa cum credea Cicero despre
si ati
(Senatul
aS
tncurajat,bidarea
rornan)
a
spus:
Cicero
roman.
,,Voi
deschis porFle pentru a elibera trIdetorii. O natiune isi poate suporta
nebunii,thiar si pe cei ambitiosi, dar nu poate supraviefui bidiril interne". Iar Petrarca, un mare poet italian, a scris: ,,Feri!-v4 relicve ale Ro
mei! Nici timpul, nici barbarii nu se pot mAndri cu meritele acestei dis
trugeri enorrne; a fost perpehrati de propriii ceti.teni, de cei mai ilusfi
fii ai sii".
fe
Cu alte cuvinte, domnulWelch era de acord cu observatorii din

se temeau de o conspiratie intemi mai mult decat de armatele
crrl care
oricirui cuceritor.
Deci in 1958 domnul Welch sa intAlnit cu unsprezece patrio! ame

ricani in Indianapolis, Indiana, 9i a infiinfat Societatea John Birch ca
orgarizafe educaf,onali ce urmirea sh aver[z'eze poporul american
de existenfa Conspiratiei inteme intuiti de al$i in trecul
Dommi Welch sa hotirAt si numeasci societatea noucreati dupi
tanirul John Birch, care a fost ucis de comunigtii chinezi la 25 august
1945.
Welch a considerat ci John Birch, clpitan in misiune al armatei

americane la data asasiniril sale, a fost prima victimi a nedeclaratului
d,treilearbzboi mondial, rizboiulfnal dintre capitalism 9i comunism.
Domnul Welch, cercetAnd vechea poveste a lui John Birch, a des'
coperit ci Departamentul de Stat american a tinut secrete circumstanpovestea poporului ame
fele *or,tii sale, a-sa ci sa hotirAt si dezviluie
ri.utr. tt i Welch i s-au parut destul de ciudate circumstanfele acestei
mor$, cici America nu era in rizboi cu China si nu-si putea imaginade
ce ar fi vnrt guvemul arnerican si musamalizez-emoarteatinlrului.
Povesteidespre John Birch sa materializat in cartea intihrlati Watui
la lohn Birch.Domnul Welch credea ci virtuf,le morale si calititile
cipitanului Birch exemplificau valorile tradiSonale americane, ce se
degradau feptat din cauza noilor valori morale ale Americii ,,rnodeme"Deci domnul Welch a fost mAndru si-9i boteze noucreata societate
dupi numele pafiotului americanJohn BirchSocietatea Birch, respectAnd inaltele valori morale intmchipate de.
John Birch, a oferit lumii unprogram pozitiv: ,,Nu vom cAs,tiga niciodati daci conducerea si feptele inferioare nu vor avea un vis pozitiv, care
e mult mai important ca speranti decAt cosmarul negativ ca teami; daci
promisiunea a ceea ce putem conshrri nu oferi o motivatie mai buni
decAt teroarea a ceea ce putem distruge si daci increderea in viitor nu
sebazeazhpe o incredere mai profundi in adevamrile eterne".
219
Domnul Welch gi-a dat seama ca adevdrurile suslnute de organizaerau mult mai importante decat denaturarile care trebuiau combihrte, asa ci a construit o organizatiebazatA pe valori pozitive, Acestea
erau:
[e
1. Credinta
intr-un creator divin;
Credinta in moralitate;
Credinta in adevir si onoare si compasiune si rnili;
Credinta in religie gi traditie ca elemente ale mediului spirihral;
Credinta in libertatea si responsabilitatea fiecirui individ;
Credinta in bunele intentii vizavi de toti oarnenii si aplicarea Re
gulii de Aur (Ce tie nu-ti place, aituia nu-i face!);
7. Credinta in loialitate fafi de Dumnezeu gi fari si familie; si
8. Credinta in dragoste si incredere ca motivafii primare ale gAndurilor gi acf,unilor in relafa cu Dumnezeu ;i cu guvernul si cu ceilalti
oameni.
2.
3.
4.
5.
6.
Credinta debazAa Societitii Birch
fost rezumati in acest paragaf
,,Existirn penh'u ceva; trebuie sd stim ce este acest ceva si ffebuie

credem ca meriti si luptim pentru a obflne acest ceva..
In termenii cei mai simpli si generali, acest ceva este:
si
Mei putin guvernir:nAnt si mai multi Responsabilitate gi, cu ajutoml

lui Dumnezeu, o Lume mai Buni".
la cine apela domnul Welch?

A fi doar patriot sau anticomunist nu cste sufcient pentm a deveni
membru. Trebuie si ne asociem acum si in viitor numai cu femei si
birbali bine intenfionati. congtienti ;i cu idealuri religioase. Pentnr ci
incercarn sa dam un exemplu prin hotarAre, integrilate sijustificare,
prin cuvAnt si pdn fapta, pe care copiii copiilor nostri sil poati urma
fara ezitare.
Penhu ca domnulWelch a considerat ci aceasta este o bitilie mondiali: ,,prirna din istorie infe lumini si intuneric; intre libertate si sclavie; ...pentru sufletele si mintile oamenilor", el nu s-a aritat optimist
decAt daci iubitorii de libertate aveau o perspectivi mai largi: ,,Nu
avem nici o gansi decAt daci bitiliile respective fac parte dintro miscare rnai mare si mai durabili penhrr restaurarea inci o dati a viitorului omenirii".
Domnul Welch n-a format doar o organizafre, ci,
Cattea albastrd
Birch, cme era o fanscriere cuvAnt cu cuVAnt a discursurilor tinute membrilor fondatori ai Societitii Birch, el a ficut de asea Societatii John
menea niste afirmatii deshrl de profetice. Iati ce a spus despre Richard

Nb<on:

,,(El este) un om extrem de destepl Este unul dintre cei mai capabili, vicleni, distinsi (nu nobili sau onorabili) -si alunecogi politicieni care
au evoluatweodati pe scena politici americani".

Si iati ce a scris despre viitorul rlzboi din Vietrrim (vi reamintim
ci asta se intAmpla in 1958): ,*Alfii, precum prea-preten$osii prieteni
ai Americii din Vietram, fonneazi, dupi pirerea me4 elemente debaa,
ale unui intreg plan .si scop de a conduce feptat tara spre comunism,
pre$nzand
infe timp ci
fac parte din opozitie".

Intrucat Societatea Birch a avut initial succes, au inceput atacurile
de denigrare. De fapt, l.eon Skousen (care nu era membru al Societitii) a scris:

fost membru al Comitehrlui Na$onal al Partidului Co
'Un
munist mi-a spus personal: "tiderii comunisti consideri eliminarea

SocietitiiJohn Birch o chestiune de viafi gi de moarte pentru Par1id"".
Domnul Welch a avut dreptate. Existi o Conspiratie, ale cirei fapte
s-au aliniatrapid
impofiva lui si a Societitii"
Tacticile de denigrare au inceputla 29 iulie 1960, cand Partidul Co

munist din Moscova a transmis Partidului din America si.,,distrugi
anticomunismul".
Aceasti tactici sa repetat printr-un manifest a optzeci 9i unu de

partide comirniste in decembrie 1960, cirora li s-a spus de asemenea
si distrugi anticomunismul.
Iar in ianuarie 1961, Partidul Comunist din SUA sa referit explicit
la Societatea Birch, cici i se spusese ,,so faci ineficienti'. Mai tarziu,
la 25 februarie 1961, ziaml oficial al Partidului Comunist, PeoplebWorld,
a tipirit un articol intihrlat,,Intrarea in sceni pe dreapta: Societatea.John
Birch". In acest articol, Societatea Birch a fost numiti ,,secreti", iar
membrii ei,Jascigti" care se intAlneau in,,celule".
Si in doar cAteva sipLrmAni revistele de stiri din Statele Unite au
preluat povestea, si au inceput propria munci de denigrare, folosind
de multe ori aceleasi cuvinte ca in articolul din People's World.
La22marfre 1961, domnulWelch a trimis o telegrami guvemato

rului Pat Brown din Cakfornia, cerAnd Subcomitetului Senatului din
Califomia pentru Activiliti Neamericane si investigheze deschis Socie
hotiri daci aceste acuaat;.i erau corecte. Ce

fost aprobati, si dupi efectuarea audierilor preliminare, Subco
mitetul a emis un rapofi in 1963. Iati concluziile privind Socielatea:
tatea John Birch pentru a
rerea
Societatea John Birch cste o organizatie de tip anticomunist. Nu

am gisit dovezi ci Societatca ar fi secreti sau fascisti.
Nici
ci
majoritatr:a rneurbrilor din California ar fi instabili psihic,
escroci sau isterici in privinta pericolului subversiunii comuniste.

Credem ci motiml pentn.r care Societatea John Birch a atras atAt
de multi membri este c-i acr:stia pur si simplu crrcleau ca este cea mai
221
eficienti, de fapt singura organizatie prin intermediul cireia se puteau

alitura unei migcari nationale pentru a afla adevirul despre ameninfa-
comunisti gi pentru a lua misuri pozitive ;i concertate de preveni.

re a rispdndirii ei.
Investigatia gi cercetirile noaske au fost cerute de Societate, care a
fost acuzati public ci e secreti, fascisti, subversiv5, neamericani si
rea
Nu am gisit dovezi ci aceste acuzaSi sunt intemeiate.

Cu alte cuvinte, dupi deliberarea corecti si deschisi a aceshri Sub
comitet si dupi audierea apbririi si acuzirii, singura concluzie la care
sa puhrt ajunge a fost ci munca de denigrare fusese doar atAt o munci de denigrare.
Societatea a abordat problema existentei Conspiraf,ei in singurul
mod in care se poate opune o grupare morali minciunilor gi deceptiilor.
Pur si simplu a spus adevarul.
Planul era si ofere poporului american adevirul printro campanie
de educatie. Societatea Birch urma si devini cea mai mare universitate
din lume pentru educarea poporului american cu ajutorui unui grup
de profesori amatori.
Conducerea Societitii si-a dat seama ci va avea nevoie si distibuie
ea insisi cirti, asa ci a oiganir,at rapid peste 400 de libririi, cel mai
mare lanf de librarii din SUA $i.a dat seama ci va avea acces relativ
lirdtatla public prin intennediul massmedia,
aga
ci a organizat tribu-
ne publice (in medie, de trei ori pe noapte, undeva in SUA,, existi un

orator plitit si vorbeasci despre un aspect al Conspiratiei). Societatea
Birch a organizat tumee de discursuri cu Julia Brown, Mel O'Campo.
David Gumaer, sergentul Peter Stark, Douglas Durham si altii, care

au explicat natura Conspiratiei grupurilor dispuse si asculte. Societatea Birch a inspirat autori ca Garry Allen, Allan Slang, E. Edward Griffin, Herman Dinsmore si altii si scrie cirtile si brosurile care au ince
put si ffezeasci poporul american la realitate.
Societatea Birch a tipirit ab$bildurile care aminteau poporului a1ne
rican: ,,SusFneti politia locaii si mentinetio independenti".
Societatea Birch a ajutat la demascarea Consiliului Relatiilor Externe, Comisiei Tiilaterale si grupului Bilderberg.
Societatea Birch a format Comitetul pentru RefonniTa<ali ImediaLt, care si infonnez-e poporul american despre risipa intentionati din
Congres. Societatea Birch, dupi moartea presedintelui sau national,
crongrsmanui hrry McDonald, la bordul z,borului 007 al liniilor Aerie
nt Coreene, a fonnat Cruciada tany McDonald pentru Stoparea Frrantarii Comunismului, un comitet educational national de cetateni care
222
Tcgfaq si
dial in viati.

stopeze ajutorul gi asistenla care menfn comunismuimon_
Societatea Birch are optzecide coordonatori plititi in diverse districte sau state, care ii continui eforhrrile educationale. societateaJohn
Birch a rispdndit petitii printre cefiteni penhu stoparea asisbnlei si

comertului dintre guvemele Americii si Rusiei. Aceste petitii au fost
21. OMENTREA ESTE CrrpRrNSA DE NEPmTNIAS
semnate de peste patru milioane de americani.

Societatea Birch, preocupati atat de influenta partidurui comunist.
ce! gi de cea a consiliului Relaf,ilor Eirterne in publicatiile din America,
pulrlici o revisti lunard intitulati Am eican opinionpentru a-gi continua eforhrrile educationale si a prezenta punctele de vedere ale ambelor pirti in diverse probleme.
societateaJohn Birch a infiintat cea mai rnare edituri penftu literaturi conspirationisti din SUA societateaJorrn Birch a publicat cartea
lui Anastasio somoza intitulati Nlbaragu a trddak,care i demascat frddarea acestei firi de cafe pregedintele carter. carteaa fost tipi.ri6 in
elSlezd gi spanioli gi are o largi circulatie in America Iatini, pentu a
ajuta popoarele de acolo in lupta contra comunismului.
Deci, pe scurt 9i cu cuvintele Societisi:
Omul de pe stadd nu obserud,diavolul nici mdcarcind acesta
il apucd
Asa a scris Johann von Goethe. Apatia poporului american si, din
acest motiv, a celorlalte popoare din lume, este legendari.
Generalul George Van Home Moseley a scris: ,,Istoricii viitorului
vor fi uimiti de lipsa de reactie a celor care au avut cel mai mult de
pjerduf'.
Edmund Burke a pus o problemi militari"cAnd a scris: ,,Oamenii
cAnd oamenii buni nu fac nimic".
rii prosperi
Dar nu apatia americaqilor este problema. Poporul american vede

ceva e gre-sit in tara sa. Insi majoritatea consideri ci nu pot face nimic. Multi intuiesc ci problemele dunt atAt de mari incAt ajung la concluzia ci nu au putere si schimbe ceea ce se intAmpli.
$i asta e exact ce wea ConspiraFa si se intAmple.
Cei care gi-au ficut timp si citeasci acest studirr sunt acum congtienf de dimensiunile exacte ale problemelor, si ei sunt cei care trebuie
Societatea John Birch, luAnd inifativa in chestiunile de mai sus si

deschizind drumurile, a ficut posibile victoriile respective. Timp d!
peste doui
Societatea a muncit asiduu pentnr a face poporul
-decenii,
american si infeleagi economia de piati, prinilpiile constitutionale
ci
de guvr-nare si pericolele la adresa menFnerii Republicii prin cxistenta unei conspiratii.
Am luat chestiuni de mare irnportanfi, pufn intelese de ceilalti ce,

tateni, si le-am transformat in probleme de vArth nivelul unui numir
tot mai mare de campanii politice.
Am ajutat mulli oameni buni si vadi mai departe de strilucitoarea
suprafati mediatizata si sa ajunga la principiilc debazade dedesubtul
dlv,erselor propuneri legislative gi si pund intrebiri dure candidatilor
politici pentru a-si da seama cum sunt ei de fapt...
N-u gxisti alti organizatie in mi;carea proauiericani cu trecuhrl, per_
sonalul sau experienfa necesare penhrr a starni si castiga.u-puniil"
critice care vor unna in bitilia pentru America.
si impirtigeasci adevirul
gi altora.
Aceasti sfategie a fost afirmati clar de RobertWelch cdnd a scris

in Cartea albastrd a SocietidiJohn Bkch:
Nu trebuie si ajungem preatArziu si nu kebuie si pierdem bitilia.
Comunismul igi are slibiciunile lui, iar Conspiratia Comunis-a igi
are punctele ei vulnerabile.
Avem multe niveluri de putere inci nealterate de toate aceste infiltriri sau sabotaje politice la care am fost supusi.
Pericolul noshl este atAt imens, cAt si iminent; dar existi inci posi-
Aceste cuvinte cer intrebarea finald:
^ Daci Societatea John Birch nu are rolul de conducere in stoparea

Conspiratiei comuniste, atrtnci cine altcineva ar face asta?
de gAt.
bilitatea si fie depisit prin rezistenfa existenta.

Tot ceea ce trebuie si gisim, si construim si si folosim pentru a
cAstiga este suficienti intelegere. Hai si creim aceasti intelegere si si
conshlim aceasti rezistenli cu tot ceea ce pot face oamenii morali
;'
cAt mai avem incA tirno.
t
t
224
Exista, desigur, persoane care au considerat asta o obligatie. Cine
va a scris odati:
a
A te naste liber este un accident;

muri liber este o obligafe.
trii liber este o responsabilitate;
in concluzie, ungurii care $au opus sclaviei ruse in 1956 au inteles

obligafa fiecirui om de a se opune sclaviei prin orice mijloc. Nu aveau
nevoie decat de ajutoml celorlalti oameni iubitori de libertate din intreaga lume si, impreuni cu acestia, ar fi avut libertatea la care aspiri toati
lumea.
Unul dinke ultimele acte de rebeliune impofiva rusilor a fost cAnd
un grup de luptitori pentru fibertate a preluat confolul asupra unui
post de radio gi a emis acestmesaj in eter:
Oameni din toati lumea. .. ajutati-ne! Oameni din Europa, v-am apirat o dati impotriva atacurilor barbarilor asiatici! Ascultati cum suni
clopotul de alarmi.
oameni din toati lumeac'th-'ta,in numele libertitii si solidarititii.
vi cerem si ne ajutati!
"
Lumina dispare.
Umbrele devin din ce in ce mai mari de la ori la ori.
Asculta! strigitui nostru.
Dumnezeu fie cu voi si cu noi.
Si aici emisia sa intrerupt. Rugii erau singurii care ascultau si au

intrerupt emisia.
Au reusit si elimine rebeliunea.
Nimeni n-a venit in ajutor.
Dar lumina nu trebuie si dispari. Tiebuie si purtati mai departe
torfa adevirului. Depinde de voi cati lumini rispandif.
hncnm:
ln via4a Ae d ovia b, euk.rnai maflmte gesfiui si cuvinte
vi dnnafi
independenp,libertata, orgoliul Defipt, dmgiimd vi afrmaf, ne

putin! virecunoagefi stufirtul de sclavi. sunteg semitorii notuhtari
ai celui mai monstuuos vis al omenirii: Noua Ondine Mondiali.
,;Binecuventatfe celcare tni va conduce oifeleprinValea dispe
ririi", puneDumnmu.
Undelevia oonduce, Doamng de unde gim cilfumin{ii nu neconduc^snre Sahn?

Insi $u ci voi pliti pentm ci am tntnebat, pentu ci an ridicatvihl
ce ascunde
consPirafa
Aubtul

Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

@

Redactor: Alina Pica

4. Experimentul Hiroshima si puterea sovietici ...............:.........42

T]N NAU... DEVEMT NECESAR

- primul act lmpotriva colonizirii .......... 89

11. ,,Socialism... as,a

Tot Mirie, dar cu alti

rnnn: PACEA GL,OBAIA

Pmrrn e prmc CONSPIRA{fA

Care este scopul final al organizafilor secrete si semisecrete? De ce

unele orgaytizaf;i,sus$n gi impun anumif, candidaf, la alegerile penfu

ed prlnt Sa ! societate B-"-tT 9*V

poshrri politice inalte? Cum se reahzeazAcontrolul total al stafirlui gi al

WILHELM VON ANGELSDORF

si adapostirea oamenilor cu costuri rnoderate".

poporul american voteazhcu republicanii,,antisocialigti" sau cu derno

2. Un venit anual garantat;

I Noii Ord i ni Mond i ale

10. l,egislatia privind dreptul cMl;

15. Renuntarea la suveranitatea americanl in zona Canalului Panama gi

Aceste programe au fost susflnute nu numai de cele doui partide

Aceasti carte incearci sd explice faptele gi si faci cunoscuti ,Jata

conspiratiei mondiale", de unde vine ea gi cum influenteazi

politicul gi economicul in fostele tiri comuniste.

RAPORTDIN MI]NTEIE DE FIER

Motivul pentru care izbucneste un rdzboi este ci o tari wea ceva

Motive Invizibile de Rizboi.

ILVboiul, prin unltare, nu a fost dus pentru motivele aritate mai

WILHELM VON ANGELSDORF

de a anakza cum pot fi

ci nu s-a tacut nici un efort

functii esen$ale pentru stabilitatea societitii in care triim; pani cAnd

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Institutul Hudson,a publicat o iista cu ceea ce numegte ,,membri

Continui afirmand ci acestea sunt functiile ,,vizibile" si ci existi

tile strivechi, cdt gi in cele moderne, un sistem discutabil de stabilizare

ostile sunt tinute sub control de Sisternul Serviciilor Selective.

WILHELM VON ANGELSDORF

AL DOILEA NAMOT MONDI,AL

va fi pace in lumea riscoliti, c,i doar o serie programati gi sistematici

Adevdrata inspintie a nazismului tebuie ciutatdin Sociektea

1919, la o societate secreti

a descoperit crezurile perverse care mai tArziu l-au adus in fi:untea

zisl ,,...Comitetui gi cei patruzeci de membri care au format initial

nici societate oculli a Germaniei - SocietateaThule".

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

sa, dar eu sunt cel care a stabilit melodia! Eu l-am initiat in

Faptele sunt discutabile - si intr-adevir a urmat o lungi disputi.

avea nevoie pentru a deveni geful guvemului german. Au existat si alte

tatea, cAt si imaginea

foarte multi confuzie in studierea arborelui genealogic al lui

Alois, tofugi, nu a fost recunoscut de Johann Georg Hiedler, aga ci

se afla in Viena cAnd a rimas insircinati cu Alois"

ora;ul Spital, unde

intr-un post-scriptum la cartea lui Imger, Robert G. L Waite adau,

este posibil, iar acest lucru i-a influenlat atAt personali-

Este posibil ca Hitler si fi descoperit legifirrile familiei sale cu eweii

WILHELM VON ANGELSDORF

fari din lume cu exceptia Germaniei si

Dupi cum sa exprimat un purtitor de cuvAnt al companiei Standard

nwerialismul Noii Ordini Mondiale

Standard Oil s-a implicat la rAndul sau in afacerile de'rafinare a

boi, in 1936: ,,Compania din NewYork Standard Oil, compania-mami

rioadi dominati de planifcatorii economiei.