Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N. W A L T Z
Criticiie pe care le-am adus iiberalilor se aplica tuturor teoritlor care se bazeaza pe generalizarea unui tip de stat i de
societate, pentru a aduce pacea in lume.
Statele rele due la rSzboi. Dupa cum am mai spus, acest
lucru e adevarat, intr-un sens destui de larg $1 important.
Ceea ce implica rasturnarea acestei afirmatii, i anume ca
statele bune aduc pacea in lume, este un lucru extrem de
indoielnic. Dificultatea. endemica in cazul celei de-a doua
imagini a rela^iiior interna|ionale, este de aceea$l natura ca
i cca intilnita in cazul primei imagini. Aa se face ca tcoria
conform careia oamenii fac societa^ile in care traiesc, inclusiv societatea internajionala, a fost considerata nu numai
greita. dar i incompleta. Trebuie adaugat ca tocmai societa^ile in care traiesc i i transforma pe oameni. La fel stau
lucrurile i in relattiie interna^ionale. Actiunile statelor sau,
mai precis, ale oamenilor care acjioneaza pentru aceste state
alcatuiesc substanja rela^iilor internationale. Dar cadru! politic international are mult de-a face cu modui in care se comporta statele. Influenza pe care o exercita structura interna a
statelor in incercarea de a rezolva ecua^ia razboi pace nu
poate f i detenninata pina nu se reconsidera semnificatia
cadrului international. Aceasta reconsiderare va f i efectuata
in capitolele V I $i V I I . Pina atunci, ne vom indrepta atentia
asupra unei incercari serioase de a transpune i n practica un
program de pace bazat pe cea de-a doua imagine.
S O C I A L I S M U L INTERNATIONAL $1
DECLANAREA PRIMULUI RAZBOI MONDIAL
De indata ce indvstriUe noastre nu mai izbutesc sa-^i gaseasca o piafa de desfi^ere penini produsele lor, apare necesitatea unui rd^oi pentru a deschide noi porfi... In A Treia Zeelandd, am ucis doua
Ireimi din locuitori pentru a-i determina pe restul ne
cumpere umbrelele ^i scoabele".
Anatole France, Insula Pinguinilor
De-a lungul istoriei, specula^iile cu privire la problemele
politice au produs doua concepfii partial contradictorii
despre relatia dintre structura statelor i tipurile de razboi in
care se implica acestea. Das Primal der Aussenpolitik,
o
concepjie celebr^ in Germania secolului al X l X - l e a prin
numSrui adepjilor i vehementa convingerii, este eel pu^in la
fel de veche ca i civilizafia greacS. Aristotel, de exemplu,
susjinea ca structura politica a statului poate f i in mare
masura afectata de organizarea militarS a acestuia i ca tipul
de organizare military necesar poate f i determinat, la rindul
: l u i , de factorii extrapolitici, precum situarea geografica.'
p p i n i a contrara, ca structura politica interna determina organizarea i utilizarea forjei militare, este la fel de veche ?i a
fost considerata tot atit de importanta. N u este nevoie sa
imenponam decit exemplul lui Platon i al armatelor Revolutiei Franceze."' A doua imagine este o reflec^ie mai gene' Aristotel. Politics, trad, .lowclt. 1321 a; cf. 1274 a. I.'i04a.
;" Cf. Platon. I.egile: ..Nu poate H un adevflrat om de stat ..- eel care caul5
numai. sau intii de toate. razboiul Jn afarS: nu va 11 un legiuJtor intelept eel
128
129
KliNNl'TH
N, W A L T Z
O m u l , slatui
Marx i marxi$tii reprezinta cea mai complexa dezvoltare a celei de-a doua imagini. La prima vedere, conceptia
socialista despre razboi i pace ar parea sa se rcduca la
urmatoarele: statele capitaliste sint cauza razboiului i pacea
va f i instaurata prin schimbarea revotu^ionara a statelor, dis-
ai putin. urmaii lui Marx. Cf. Lenin. The Collapse of the Second
iternaiional: Laski, ..The Economic Foundations of Peace", in The
'ntelligent Man's H''ay to Prevent War, ed. Woolf. pp. 500-,'iO.'>; Strachey.
' Faith to Fight For. p. 44.
and
131
KENNETH
132
O m u l , s l a l u l i r a z b o i u l : o a n a l i z a t e o r e t i c a
N. W A L T Z
o lume
operele
aceasta
dispare
KENNETH
N.
Omul.
WAL'J/.
rezolutii oglindjeau, insa, i o alta convingere la fel de puternica. U n i i sociali^ti francezi 51 mai cu seama germani sustineau ca statele capitaliste sint, prin natura lor, logodite cu
razboiul; in consecinja, sperantele in pacea lumii depind de
prabuirea cit mai grabnica a acestora.
Cu toate ca reconcilierea divergeiUelor de opinie a fost
superficiala, sociali^tii au incepul sa manifeste convingerea
ca social-democra^ia ar f i o arma eficace impotriva razboiului. Nu a fost a^a. Partidul german^ eel mai mare dintre
toate partidele socialiste, nu numai ca nu s-a opus razboiului
care a inceput in august 1914, dar pe data de 4 a aceleiai
luni a sustinut in unanimitate acordarea unor credite de razboi guvemului burghez din Germania, in ciuda disensiunilor
care existasera la intrunirile comitetulul. Partidele socialiste
din celelalte state care s-au implicat in razboi i-au sprijinit
i ele guvernele. A r putea sa ne suiprinda, in funcpe de conceptiile pe care le avem, fie eecul laboriosului program de
pace al Internaponalei, fie durabilitatea unei sinteze ce pare
instabila. S-a explicat de multe ori cum a reu^it acesta
sinteza sa supraviejuiasca atitor controverse in perioada
antebelica. Unii aii scos in evidenta maiestria cu care Jaures
a conciliat diferitele puncte de vedere prezente in fiecare
conclav international, pentru a da impresia de unitate acoio
unde existau deosebiri mai semnificative; altii au reliefat
apelul umanitar al unui program de pace care era in stare sa
depa?easca o sumedenie de deosebiri. La modul mai general
se poate arata ca cei aflaji in opozitie pot da cu uurinta
impresia de unitate pina i acolo unde exista 0 serie de convingeri confllctuale. A?a cum SPD parea a fi unit atita timp
cit nu s-a pus problema sa actioneze. tot aa ?! cea de-a doua
^ StuUgail: ..Razboaiele, ajadar, fac parte integrants din natuia capilaliNimiilui: ele voilnceta numai aiunei cind sislcmul capitalist se va fi pi'Sbuijii
sau cind sacrificiile umane ?i Unanciare vor ti devenil atTt de mari
uimaic a iniensrficarii inarmarii. incii oamenii se razvraiesc impotriva
acestora 1 mSiura capitalismul". fbic/p.
^8.
'
Paiiidul
Social-Democrat
German
(Sozialdemokralische
Deutschlands). Ia care ne referim prin sigia S P D .
134
Parte!
StatuI
rflzbuiul:
o analiza
icorelica
Internationala a ramas unitara sau aproape unitara cita vreme nu a fost chemata sa dea dovada pozitiei sale antirazboinice. i pentiu a ilustra acest principiu in lermeni casnici.
sotul $i sotia vor f i fiind ei de acoid ca dormitorul este tapetat intr-o culoare neplaciita, dar ar trebui sa-i puna intrebarea daca nu cumva. dincolo de acest coasens apaient, el
crede ca e o culoare prea inchisa, iar ea. ca e prea deschisa.
Odata cu izbucnirea razboiului, armoniei superficiale
realizate prin rezolutiile de pace ale celei de-a doua Inteina; tionale i-au luat locul conflictele de interese $i de intentie
care existau dincolo de suprafata. Conflictul intre actiunile
diversclor pailide socialiste ar fi putut fi explicat prin
referirea la divizarea taberei socialiste, in functie de anuniite
chcstiuni teoretice, a^a cum reiese din dezbaterile din cadrul
conferinlelor Internationalei. Explicatia a luat. insa. o alia
turnura. hitrucit se stabilise ca socialitii i^i pot sprijini tara.
tara mustiaii de con^tiinta. intr-un razboi de apaiare. a aparut intrebarea obsesiva: pentru care tari poate fi considerat
defensiv acest razboi? I n Angiia, Franta 51 Gemiania, 0 laiga
majoritate din fiecare paitid s-a grabit sa afimie rSspicat".
pentru tara noastra este un razboi de aparare. De pilda, in
Franta, convingerea ca razboiul era defensiv ^ i ca, in ciuda
guvernului sau capitalist, tara nu ar putea intra in nici u n alt
fel de razboi. reiese din declaratia i^cuta de Jaures exact
inainte de declanarea acestuia: Datoria noastia ca socialiti francezi este simpla; nu trebuie sa-i impunem guvernului nostra 0 politica de pace, caci aceasta este deja politica sa. N u m-am ferit niciodata sa atrag asupra-mi ura ovinitilor no^tri ... A m dreptui sa spun ca acum guveinul
francez dore?te pacea i ia masuri pentru a o menline".'"
Conform acestei conceptii oarecum subiective asupra politicii franceze, e limpede ca Franca nu putea intra in razboi decIt
daca i-ar fi fost imptis prin forta. Dar nu era tot un razboi de
Raspunsul catre Haasc la ijcdiula CcmiitcUilui Socialist Inieiiiulionnt lie
pe 28 iulie
Socia/ixle
<iii Rvuh'^uig
ci la Dedaralion
di' (iiieyre.
Oroii/K'
p. 30.
135
KENNETH
N. W A L T Z
aparare
pentru Germania, aa cum era pentru Franfa?
SociaIitii germani credeau ca da, 3 5 3 cum reiese din declara(ia
prin care SPD ii explica pozijia cu privire la rSzboi:
Smtem amenintali de teroarea unei invazii strSine. Problema
cu care ne confruntam acuni nu este relativa oportunitate a razboiului sau a pacii, ci necesitatea de a ne gindi ce m5suri ar trebui sa
luSm pentru a ne apSra lara ... In ceea ce prive^te poporul nostru i
independenta lui, un triumf al despotismului rusesc, care ravae5te
deja singeie celor mai nobili dintre propriii sSi fii, ar pune multe
lucruri fn pericol. daca nu totul. Depinde de noi, a$adar, sa inlaturam acest pericol, s i ocrotim civilizatia ^i independenta ^arii
noastre natale. Deci trebuie sa dovedim acum ceea ce am spus
dintotdeauna. In aceste vremuri de restrijte. Germania se poale
bizui pe noi. LuSm atitudine in sprijinul doctrinei ce sta ia baza
mi^carii muncitore^ti internationale, care a recunoscut intotdeauna
dreptul fiecarui popor la independenta nationala $i apSrarea
nationala 51 condamnam, totodata, orice razboaie de cucerire"."
i aceasta, in ciuda faptului ca, eel pu|in pe 31 iulie,
Vorwcirts, organul semloficial al SPD, continuase sS condamne toate razboaiele, i mai ales pe eel care era pe
punctui de a se declanja, ca fiind de inspirajie capitalista,
atragind atenjia ca socialitii de buna-credin{a de pretutindeni trebuie sa i se opunS. Conform declara^iilor tranante
pubiicate zilnic Tn presa socialista a Germaniei, muncitorii
germani nu aveau sa lupte pentru capitalijtii aceleia^i |an,
chiar daca Rusia avea sa intre in razboi.
Socialitii tuturor Jarilor beligeranle s-au trezit prin^i
intr-o re^ea a politicii Internationale, aa cum s-a intimplat in
toate paitidele. Sociali^tii francezi se temeau ca, in caz de
razboi, socialitii germani aveau sa constituie 0 ingradire
ineficienta pentru militarismul german.''DacS sociali^tii din
Germania nu puteau impiedica guvernul sa intre in razboi.
sociali$tii francezi aveau sa puna umarul la apararea Franfei.
Cei germani, pe de alta parte, se temeau ca Tn cazul In care
" Reeditatin Walling, The Socialists and the iVar. pp. 143-144.
Vezi mai ales cuvintaiea lui Jaur^s de la Amsterdam, din 1904. citata in
Lair, Javres et I'Atlemagne, pp. 91-93.
136
O m u l , s l a t u l %\; o a n a l i z a t e o r c t i c a
ei ar constitui o ingradire eflcienta pentru militarismul german, sa nu se ajunga la cucerirea Germaniei de catre
Rusia!'"^ Pentru a impiedica acest lucru, socialitii germani
trebuiau sa coopereze pentru apararea Germaniei. Pentru
majoritatea englezilor, fie ei socialiti sau nu, calitatea defensiva a razboiului era stabilila de invazia Germaniei
asupra Belgiei; pentru majoritatea gcrmanilor, sociali^ti sau
nu, invadarea Belgiei era o tactica ofensiva, dictata de o
strategic defensiva.
Rezolufiile de pace de dinaintea razboiului permisesera
participarea socialitilor la rSzboaiele de apSrare. i acum se
ovedea ca era un razboi defensiv pentru toata lumea!
ceasta diftcultate fusese anticipata. L a insistenja lui
ugust Bebel asupra faptului ca 0 excepfie in cazul unui
azboi de aparare nu ar duce la nici 0 ambiguitate, Karl
.autsky a raspuns in 1907 ca pina i cei mai sofistica^i din
unct de vedere politic ar putea avea opinii diferite, mai ales
upa izbucnirea unui razboi, cu privire la (ara care l-a
^'eclanat. Kautsky a propus un alt test, poate mai pujin
ubiectiv. Fie ca proletariatul participa sau nu Tntr-un razboi,
1 trebuie sa fie hotarit sa ac^ioneze conform intereselor
le.'^ Reanalizind controversa din perspectiva verii anului
914, Kautsky nu putea ajunge decit la o singura concluzie:
ici unui dintre criterii nu ofera 0 perspectiva obiectiva.
artidele din Franfa i Germania au luat in considerare
bele probleme - cine poarta vina decianarii razboiului i
137
KENNETH
N. W A L T Z
ce curs de actiune ar servi eel mai bine interesele proletariatului - i au ajuns la concluzii opuse. Acest lucru pare sa
arate ca unitatea internationala a intereselor proletariatului
este 0 flctiune, eel putin pe timp de razboi. i aceasta este
concluzia pe care o accepta Kautsky, atunci cind propune un
al treilea criteriu.'^ Ar putea exista divergence m privinta
raspunsului la intrebarea cine este agresorul?" sau daca
proletariatul este amenintat mai mult de o victorie a Germaniei impotriva Frantei sau de o victorie a Rusiei impotriva
Germaniei, Tnsa un lucru este cert: Orice popor i proletariatul sau are Tn primul rTnd interesul de a nu lasa du^manul
sa-i Tncalce frontierele i sa aduca cu sine oroarea unui
razboi devastator". Dat fiind ca nimeni nu poale spune sigur
cine este agresorul i care este, pe plan international, interesul proletariatului, fiecare Jara trebuie sa-5i salveze pielea
cTt mai bine cu putinta". Aadar eel de-al treilea criteriu cere
ca razboiul sa fie condus ca unui de aparare. Stipulatia ca
proletariatul nu poate sprijlni decTt un efort defensiv presupune participarea acestuia Tntr-un razboi numai Tn cazul Tn
care este vorba despre apararea efectiva a {arii.'^Nu este
nevoie sa comentam daca acest punct de vedere ofera sau lut
un criteriu mai util. Eforturile pentru cautarea minutioasa a
unui criteriu vorbesc de la sine.
Dupa cum am aratat, prin hotaririle celei de-a doua
Internationale nu se interzice participarea proletariatului la
razboaiele defensive. Ele reflecta, Tnsa. convingerea ca un
razboi european ar constitui pentru toate partidele socialiste
o chemare la o mi^care internationala Tmpotriva razboluluii nu un indemn ca fiecare din ele sa se repeada sa-ji apere
propria tara. L a urma urmelor, ce interes puteau avea socialitii sa contribuie la apararea propriilor state burgheze? In
Cf. Kautsky. ..Die Internationalitat und dcr Krieg", Die Neue Zett. anu
3."^. 1 (27 noiembrie 1914), 248: Internationala ..nu este o aima eflcienta ii
caz de r5zboi; este. in csenia. un instrument pe timp de pace".
Kautsky. ..Die So7ialdemokralie im Kriege". Die Neue Zeil, anul 3.^(2 oclombrie. 1914). 4,7-8.
138
Omul, slalul
r a z b o i u l : o a n a l i z S teoreticrt
ciuda divergentelor care surveneau mereu tn cursul dezbaterilor desfaurate cu ocazia Tntrunirilor politice, muiti socialist! parusera sa fi Tnteles ca raspunsul la aceasta Tnlvebare
trebuie sa fie nici unuT'.'^ Deci nu este de ajuns sa spui ca
odata ce a izbucnit razboiul. socialitii s-au implicat Tntr-o
continua Tncercare de a distinge razboaiele de agresiune de
cele defensive. Pentru a expUca de ce era important pentru
ei sa-i apere tara, trebuie sa tinem cont atit de politica
interna cTt i de cea externa ^i de speran^ele sociali^tilor, dar
1 de dragostea de patrie.'" O victorie germano-austriaca Tn
Est ar fi periclitat, poate ireparabil, securitatea Frantei.
Pentru ca o astfel de victorie sa nu devina posibila, Franta
trebuie sa intervina. 5' TntrucTt sociali^tii francezi eraii,
totodata, i patrioti, erau nevoiti. asemeni burghezilor, sa
accepte aceasta concluzie. Dat fiind ca erau adeptii lui
Jaures, socialitii francezi erau i patrioti francezi, caci
acesta lansase teza conform careia socialismul ^i suveranitatea nationals nu numai ca nu sTnt incompatibile, ci sTnt
componente necesare ale unui viitor socialist fericit. Daca
socialismul trebuie faurit Tntr-o tara, atunci tara respective
trebuie aparata. Problema era mai dificila pentru sociali$tii
germani, caci teoria lor ramasese, eel putin la nivel declarativ, mai fidela doctrinei marxiste. Pe de alia parte, partidul
german ajunsese pTna intr-acolo incTt la alegerile de
dinaintea razboiului, obtinuse peste patru milioane de voturi
$i aproape o treime din membrii Reichstagului. Daca Germania avea sa repurteze o victorie militara fulgeratoare,
eventualitate care Tn vara anului 1914 nu parea deloc iluzorie, S P D nu ar fi suferit o pierdere ireparabila in politica
Socialist
Social
139
KENNETH
N. W A L T Z
interna, prin neparticipare, avind in vedere ca meritui victoriei !e-ar fi revenit, integral, partidelor burgheze? i daca
Germania avea sa piarda, SPD nu ar fi fost acuzat ca a facut
infringerea inevitabi la, destramTnd sol idaritatea statu lui
exact Tntr-un moment de criza? In ambele cazuri, opozipa
impotriva razboiului ar fi putut Tnsemna o sinucidere politica
i atunci ce anse ar mai fi avut instaurarea socialismului Tn
Germania, gigantul industrial din inima Europei, al carui
viitor fusese considerat atit de important pentru toji socialitii, fie ei germani sau de alta nationalitate. In timp ce
socialitii germani, confruntaji cu realitatea razboiului, s-au
gindit mai bine i au ajuns la concluzia ca o victorie a Rusiei
asupra Germaniei nu ar insemna numai o infringere a aparatului capitalist al statului german, ci i a aspira^iilor socialiste din toata Europa Centrala, tot aa i socialitii englezi
au decis ca fara o interven^ie engleza in favoarea partenerilor din Antanta, Germania ar avea ?anse sa citige - 5i
victoria ei ar insemna sfTr^itul democrafiei in Europa".
Raspunsuri contradictorii la astfel de presiuni intTlnim chiar
i cazul celor mai devota^i socialiti. Politica puterii, atTt cea
interna cit i cea externa, a dat peste cap eforturile socialijtilor de a implementa unitatea la care se straduisera atit de
mult sa ajunga in anii premergatori razboiului.
Modul in care s-au comportat muncitorii in Primul
Razboi Mondial a demonstrat ca nu exista un proletariat
international, ci numai partide socialiste na^ionale, ale caror
acjiuni sint determinate de propria viziune asupra intereselor
lor particulare. O comuniune spontana de interese in rindul
diverselor partide proletare najionale ar fi, aadar, tot atit de
greu de explicat ca i o reala armonie de interese intre
guvernele burgheze!"" Pentru a Tn^elege cTt de greu se poate
140
O m u L s t a t u i i r a z b o i u l : o a n a l i z a t e o r e t i c a
ajunge la un acord spontan Tntre partidele socialiste najionale, adica la ceea ce pretindeau rezolutiile socialiste ca s-a
realizat, e suficient sa ne gindim ca pentru o astfel de armonie este necesar consensul atit in ceea ce privete scopul, cit
i tactica. Aspira^ia comuna a tuturor sociali^tilor, daca
Tntr-adevar era comuna, nu mai asigura o unitate suficienta.
Nu mai era posibila doar o opozifie verbala faja de politica
statelor capitaliste; partidele socialiste trebuiau ori sa se
opuna in mod activ, ori sa nu se mai opuna deloc. Acesta
este punctui Tn care a cedat presupusa armonie spontana,
ceea ce era inevitabil.
Daca mobilurile pentru care partidele socialiste au pus
umarul la sus^inerea guvenielor lor erau conventionale, ca
de pilda apararea tarii 1 dorinja de ajuta partidele sa-$i pastreze puterea in competitia politica interna, cum ramlnea cu
acea conceptie marxista conform careia interesele proletariatului Tn ceea ce prive?te revolutia socialista sint mai
' presus de orice alte interese, pe care le poate arunca la coul
de gunoi al ideilor depaite? Kautsky a recunoscut sincer ca
doclrina comuniunii de interese a dat gre Tn practica. Daca
^e ca obiectivele socialiste sa ramTna aparent practice, a menjjine aceasta doctrina este un sacrificiu prea mare pentru ide^ologia socialista. Pentru a fi salvata, ideologia trebuie adap:tata rapid i inteligent la noile conditii. Lenin a Jinut cont de
ele i a fScut ajustarile teorelice care i s-au parut cele mai
iadecvate. L a el ne vom referi Tn urmatorul subcapitol.
141
KENNETH
N. W A L T Z
organizati In partide socialiste, la scara na|ionala, nu coincideau perfect in practica, aa cum ar fi trebuit, in teorie.
Aceasta descoperire i-a surprins pe multi sociaiiti. Lui
Lenin, de exemplu, nu-i venea la inceput sa creada ca socialdemocratii s-au hotarit sa sprijine eforturile guvernului german in directia razboiului, dovedind astfel ca aproba, eel
pujin intrucitva, razboiul. Cind i s-a adus la cunotinta acest
lucru, nu i l-a putut explica decit ca pe un complot al presei
capitaliste, menit sa ofere, intr-un mod vadit tendentios, o imagine greita asupra pozipei adoptate de socialitii germani.
Dindu-i seama ca prima lui explicatie fusese incorecta,
Lenin s-a apucat, cu sirg, sa nascoceasca o alta, absolut necesara daca voia sa salveze teoria socialista. Conform teoriei
lui Marx, proletariatul are un singur interes. FaptuI ca partidele na^ionale nu reueau sa actioneze in spiritul acestei
concep^ii inseamna, daca nu vrem sa respingem conceptia,
ori ca partidele socialiste existente nu erau totuna cu proletariatul, ori ca cei aflati in fruntea lor interpretasera gre^it
adevaratul interes al proletariatului ?i nu fusesera destui de
hotari^i i de capabili sa actioneze in consecinia - sau ca
ambele explicajii sint corecte. Mai existau i alte dificultati.
Cind dezacordul predomina acolo unde ar trebui sa tie unanimitate, unitatea se poate restabili intotdeauna indepartindu-i pe disiden^i ?i lasindu-i sa-i formeze propria secta.
Aceasta duce, insa, la discu^ii interminabile referitoare la
care din cele doua (sau mai multe) parti reprezinta cu fidelitate crezul originar. Lenin putea spune i chiar a spus ca
unii dintre aa-ziii proletari nu erau deloc adevara^i proletari, ci fusesera cumpara^i cu o parte din avantajele necinstite ale imperialismului. Acest grup constituia un
exemplu negativ pentru masa proletarilor de buna credinta.
facindu-i sa se aga^e de maruntele citiguri pe care le oferea
acum capitalismul, in loc sa-i puna speran^ele in promisiunile de viitor - deci i probiematice - ale socialismului."
142
O m u l , s t a t u i 51 r a z b o i u l : o a n a l i z a t e o r e t i c a
Incercarea de recreare a unui cadru propice consesului unanim prin definirea fundamentelor socialismului Tn termeni
mai precii avea avantajui considerabil de a pastra un puternic element de factura materiala. Avea, Tnsa, ^i un mare
dezavantaj, prin faptui cS punea Tn discu^ie o Tntrebare
incomoda. Daca proletariatul poate fi atit de uor sedus, cum
ramine cu solidaritatea necesara pentru revolutia socialista?
Cu alte cuvinte, cum se putea preveni Tnmultirea nesfirita a
grupuriior care, sustineau ca sTnt, fiecare Tn parte, fidele
crezului originar?
Problema existase 1 pentru Marx i Engels, Tnsa nu
Tntr-o forma atTt de grava. E i prezisesera o Tmpar^ire data a
societajii Tn doua clase, prin care proletariatul avea sa
^evina o masa monolitica, atit de nediferen^iata TncTt aveau
a apara nemultumiri. lar la obiectia ca ar putea aparea
iferen^ieri Tn cadrul acestei mase, replica a fost urmatoarea:
Organizarea proletariatului in clasa i deci Tn partid politic,
ste mereu zadarnicita de concurenta ce i-o fac muncitorii
tre [ei]. Dar ea remi^te totdeama. mai puternica, mai
lida
mai formidabila"P IntrucTt erau convin^i de
'evarul acestui lucru, ei vedeau micarea proletara ca fiind
micarea autonoma a imensei majoritati Tn folosul iinensei
ajoritati." Dat fiind ca este o micare contienta de sine 1
on?tienta din punct de vedere politic, nu exista nici un zid
tre conducatori 1 cei condu^i; comuni5tii sTnt ... fracti"ea cea mai hotarTta i mai Tnaintata a partidelor muncitoti din fiecare tara". Ei expriina mai clar interesele pe care
area masa le intelege deja, chiar daca imperfect."^
Evolutia condi^iilor economice da natere unei armonii
ndamentalc dc interese intre muncitori; liderii sociaIiti au
uncitori sau, cu alte cuvinic. inseamna unirea unei par^i a muncitorilor
, burghezia, in opozitie cu masa proletariatului", Lenin, The Collapse of
ie Second International, trad. Sirnis. p. 47. Cf. mai ales operei sale,
perialism, passim.
Marx i Engels. ManifestuI comunisl.
ctere cursive.
Jbid. pp. 38-40.
143
KENNETH
N. W A L T Z
-''
Liebknecht.
Luxemburg ?!
Mehring.
The
Crisis
in
ihe
Social-Democracy.
p.2L
Cf. Lenin. What Is to Be Donel. ed. rom. Ce-i dejacul?, Bucurc?ti. Kd
P . C . R . . 1946. trad, nespecificat: ..Spontaneitatea maselor cere de la noi
144
O m u L s t a t u i i r a z b o i u l : o a n a l i z a t e o r e t i c a
145
KHNNETH
N. W A L T Z
O m u l , s l a t u l si r a z b o i u l : o a n a l i z a
Revolution in Science
Eugen
/Anli-Diihnnili
DUhring
revo/uiur
nenza sliinin. cd. a lll-a. Bucuresti. Ed- de Stal pentru Literatura Potitii,^'-'!
195.'i, trad, nespecificat, pp. 310-.111.
146
tcoreticfi
.Pentru mine, ceea ce este denumit. Indeob^tc. telul suprein al sociiilis'ui nu inseamna nimic; mijcaiea este totul". Bernstein.
Evolutioiuirv
-'alism. trad. Harvey, p. 202: c f pp. X l - X I I I .
, evizioni^tii germani l-au acccptat pc Marx ca Hind baza ideologici lor.
inzind apoi ca 11 modcrnizeaza. Pentru socialiijiii britanici 51 fiancc/j.
rx a rcprezental doar una d m numeroasele surse ale ideilor Inr
" e n u l ..revizionist" poale II aplicat. in sens rcstrins, numai celor care
cadveaza in prima categoric A i c i ne conviiie sa f o l o s i m lermL-nu! in
. ,mai larg. pentru a cuprindc un mare numSr de socialijii care, dcji
au idei divergcnte in legalurS cu politica interns, mnnifeslau un
sens general nu numai in privinta tauzcloE razboiului. ci -^i a
oacclorde instaurare a pacii.
air, Jaurcs el I'Allemagne. p. 84,
147
KENNETH
N. W A L T Z
Vezi cap. I V .
148
O m u L s t a t u i i r a z b o i u l : o a n a U z a t e o r e t i c a
149