Universitatea Hyperion

Facultatea de Științe Sociale, Umaniste și ale Naturii

Războiul Rece
1947-1989

Student Adrian Chițuc

Specializarea: Istorie, anul III
Titlul cursului: Relațiile intrenațonale ale Romîniei în anii comunismului
Profesor: Profesor universitar doctor Ștefan Păun
București – 2021
1
1. Începuturile

Perioada de tensiuni și confruntări politice și ideologice, care aveau să apară la sfârșitul

celui de al Doilea Război Mondial, stare de tensiune care era artificial și voit întreținută,  și care
a durat până în 1989, cînd revoluțiile aveau să răvășească sistemul socialist, s-a numit perioada
războiului Rece. În acest război aveau să se confrunte două grupuri de state cu ideologii și
sisteme politice antagoniste, chiar dacă ulterior fuseseră aliați în cel de al Doilea Război
Mondial. Într-un grup se aflau URSS și aliații ei, grup numit Blocul Răsăritean iar celălalt grup,
cuprindea SUA și aliații săi, numit, de regulă Blocul Apusean sau occidental.
Stalin, dorea să-și materializeze concepția conform căreia o
armată care ocupă un teritoriu își poate impune acolo propriul sistem politic1.
De altfel Milovan Djilas consemna în Conversații
cu Stalin , următoarele: ,,Războiul acest nu e ca-n trecut; cine ocupă un teritoriudictează și
organizarea socială. Fiecare își impune sistemul până unde ajunge puterea sa armată. Altfel nu
se poate.’’2 În măsura în care viitorul Război Rece era
legat de Germania, toate părțile implicate preferau rezultatul final, o Germanie divizată în
detrimentul uneia unite.Nimeni un urmărea acest rezultat în 1945, dar până la urmă puțini au fost
nemulțumiți3. Tabăra sovietică duseserăzboiul pentru învingerea Germaniei și pentru a reinstaura
un stat sovietic puternic, care să aibăgranițe vestice sigure.În arcul desfășurat de la nord la sud de
Finlada și până în Iugoslavia se găseau state mici, vulnerabile. Ca atare singurul rezultat
acceptabil în concepția distatorului communist era instalarea în toate aceste state, (în afară de
cele pe care URSS deja le absorbea preventiv), a unor guverne care să nu pericliteze siguranța
sovietică.4 Oricum, la Yalta sovieticii beneficiaseră de largul sprijin al aliaților occidentali, care
cu larghețe au vândut estul Europei ursului rus (peste ani, după 1989 aveau să denumească cu
dispreț state cedate imperiului sovietic – foste comuniste). Pe de altă parte, sovieticii nu
aveau, în afara unei forțe militare apreciabile și intimidante pentru impresionabilii politicieni
vest-europeni, nicio greutate în afacerile interne ale vecinilor apuseni. În vest comuniștii fuseseră
excluși din viața publică și din activitatea politică timp de aproapee 25 de ani. Acolo unde
partidele comuniste maii funcționau legal, ele nu erau representative pentru politica statelor
respective, din cauza aplicării rigide a tacticilor impuse de Moscova.5
Stalin în obsesiile lui
a încercat să reproducă în teritoriile controlate de sovietici, forme de guuvernământ și organizări
sociale identice cu cele din Uniunea Sovietică, lucru imposibil de realizat.6
Dictatorul sovietic
avea să facă tot posibilul pentru a-și reafirma autoritatea în Estul Europei tocmai pentru că
pierdea influența în Germania.7 Un prim pas în
1
Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe, Istoria Românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 2010, p. 563
2
Judt Tony, Epoca Postbelică, O istorie a Europei de după 1945, Editura Litera, București, 2019, p. 194
3
Ibidem, p. 190
4
Ibidem, p. 195
5
Ibidem, pp. 195-196
6
Ibidem, p. 247
7
Ibidem, p. 217
2
viitorul Război rece a fost făcut prin obligarea statelor satelit de a respinge Planul Marshall.
Acestaa fost primul plan de reconstrucție conceput de către SUA și destinat țărilor europene
afectate de al Doilea Război Mondial. El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru
reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru Statele Unite ale Americii pe continent.
La 05.06.1947, într-un discurs secretarul de stat american George Marshall a anunțat
lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu
scopul de a stăvili extinderea comunismului fenomen pe care el îl considera legat de problemele
economice. Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman. 8
Un al doilea pas a fost făcut prin instituirea blocadei Berlinului, ca răspuns la
proiectul aliaților occidentali, din 01.06.1948, de la Londra, prin care se preconiza înființarea
unui stat vest-german separat.9 Criza Brelinului avea să angajeze pentru prima oară o prezență
militară semnificativă a SUA pe teritoriul Europei, ba chiar s-a cerut o regândire a situației
militare după lovitura de stat din Cehoslovacia.10

Înfruntarea dintre cele două blocuri a fost numită „Război

Rece”, deoarece nu s-a ajuns la confruntări militare directe între cele două reprezentante a celor
două blocuri USA și URSSS, care ar fi constituit un Război Fierbinte, cu toate că această
perioada a generat o cursă a înarmărilor. Din punctul de vedere al studiilor strategice, există
opinia că nu s-a ajuns și nu se putea ajunge la un „Război Fierbinte”, la o confruntare militară
convențională, datorită faptului că ambele superputeri, SUA și URSS, s-au dotat cu arme
nucleare, ceea ce a creat o situație militară strategică de descurajare și blocare reciprocă. În cazul
unui război real, s-ar fi ajuns la o distrugere reciprocă totală și, totodată, la o catastrofă
mondială. 
La nivel politico-militar, în Europa, cele două blocuri erau
reprezentate de către două alianțe internaționale. Blocul apusean era reprezentat de către
Oranizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO, North Atlantic Treaty Organization), iar cel
răsăritean de către Pactul de la Varșovia. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în
Europa, Germania a fost divizată în patru zone de ocupație. Vechea capitală a Germaniei,
Berlinul, ca sediu al Comisiei Aliate de Control, a fost împărțită în patru zone de ocupație
corespunzătoare. Zidul Berlinului, un simbol al Războiului Rece, a fost construit, constituind,

8
Planul Marshall, în Wikipedia, 06.02.2020. 13,51, https://ro.wikipedia.org/wiki/Planul_Marshall
9
T.Judt, op.cit., p.217
10
Ibidem, pp. 219-220
3
timp de aproape 28 de ani, o barieră de separare între Republica Federală Germană și Republica
Democrată Germană.

Bibliografie

Surse Secundare - Cărți

1. Hitchins Keith, România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 2017

2. Savu Alexandru G., Dictatura Regală, Editura Politică, București, 1970
3. Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe, Istoria Românilor în secolul XX, Editura Paideia,
București, 2010

Surse Secundare – Lucrări de specialitate

1. Păun Ștefan, Istoria Românilor în secolul XX, suport de curs, Editura Hyperion,
București

Surse web

1. Alegeri Locale în România, 1930, în Wikipedia, 31.07.2019-00.58,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_locale_%C3%AEn_Rom
%C3%A2nia,_1930#Condi%C8%9Bii_pentru_a_putea_vota_pentru_femei
2. Constituția României din 1938, în Wikipedia, 31.07.2019-02.06,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei_din_1938
3. Istrate Micescu, în Wikipedia, 01.03.2020-08.40,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istrate_Micescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Planul_Marshall