Sunteți pe pagina 1din 8

Lumea postbelica de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial la inceputul mileniului al III-lea

Marea Alianta dintre Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Marea Britanie impotriva Germaniei naziste nu a supravetuit desi a iesit invingatoare. Cei trei parteneri s-au fost aliat ca sa elimine inamicul comun, si anume, pe Hitler. SUA si Marea Britanie s-au fost aratat din timpul razboiului dispuse sa-i recunoasca URSS o zona de influenta la frontierele sale vestice. SUA si Anglia sperau ca daca s-au aratat intelegatoare fata de dorinta lui Stalin, de a-si vedea protejate frontierele in Europa, il vor determina pe dictatorul sovietic la constituirea unei lumi posbelice cu un sistem de relatii intre state intemeiat pe respectul pentru independenta si siguranta fiecaruia, insa aceste sperante nu s-au realizat. Stalin a folosit prezenta Armatei Rosii in tarile Europei central-rasaritene si sud-est (Polonia, Cehoslovacia, Romania, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia, Republica Democrata Germana {RDG}) pentru a incuraja si a sprijini partidele comuniste sa ajunga la putere. Dupa ocuparea acestor tari de catra Armata Rosie comunistii au inceput sa ii inlature pe reprezentantii partidelor democratice si sa ii inlocuiasca cu reprezentanti ai partidelor noncomuniste, dar care acceptau rolul conducator al comunistilor in conducerea statului (fictive). Trecerea la coalitia autentica la cea fictiva a avut loc in tarile din sfera de influenta sovietica intre anii 1945-1948. In terminologia soviectica, in tarile cu regim monarhic a fost impusa republica (Romania, Iugoslavia, Bulgaria). In realitate, democratiile populare aveau un regim de dictatura care excludea participarea la conducerea poporului. In 1948 a fost impus de catre URSS, modelul stalinist al societatii socialiste. La 12 martie 1947, presedintele american Harry S. Truman a anuntat un program de asistenta militara si economica pentru Grecia si Turcia, in urma anuntului facut de gurvernul britanic, si anume ca nu mai au fonduri sa suporte costurile ce derivau din sprijinirea celor doua tari. Truman sustinea ca era necesar ca politica SUA sa sprijine popoarele libere. Secretarul de Stat american George C. Marshall a urmat exemplul lui Truman si a lansat in iunie 1947 un vast program de asistenta economica destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a opri extinderea comunismului, fenomen pe care il considera legat de problemele economice. Stalin pentru a-si proteja zona de influenta si pentru a-si consolida
1

controlul asupra ei, si a partidelor comuniste de peste tot, dictatorul sovietic a interzis participarea la Planul Marshall a tarilor din Europa de est, care au fost devenit satelite ale URSS, si a creat in septembrie 1947, un centru de conducere si supraveghere a miscarii comuniste international, numit Biroul Informativ al Partidelor Comuniste si Muncitoresti ( COMINFORM). Sarcina Cominformului a fost de a impune mijloacele ortodoxe in cadrul miscarii comuniste internationale. Atitudinea rigida si ostila a URSS fata de fostii parteneri din Marea Alianta a ingrijorat tarile vest-europene. Pentru a intari institutiile democratice, in 1947, reprezentantii partidelor comuniste din Italia si Franta au fost indepartati, iar prin ajutorul economic american economiile europene si-au revenit si s-au intarit regimurile democratice. Stalin a incercat sa elimine prezenta puterilor occidentale din fosta capitala germana, si anume Berlin, declansand in 1948 Criza Berlinului. Potrivit acordului intre SUA, URSS si Marea Britanie, din 12 septembrie1944, fosta capitala nazista (Berlin) a fost impartita in patru sectoare, si anume sectorul american, britanic, francez si sovietic, aflate sub conducerea

Comandamentului Aliat din Berlin. In perioada iunie 1948 - mai 1949 autoritatile rusesti au blocat caile de acces ale puterilor occidentale spre Berlin. Acest fapt a determinat crearea asa numit-ului Pod aerian al Berlinului pentru aprovizionarea populatiei din cele trei sectoare occidentale. Dupa constituirea Republicii Democrate Germane in 1949, autoritatile noului stat comunist si-au stabilit resedinta in partea estica a Berlinului. Libera circulatie catre berlinezii federali si cei democratici a fost oprita de catre rusi, prin crearea Zidului Berlinului la 13 august 1961. La 4 aprilie 1949 puterile vestice au semnat Tratatul Atlanticului de Nord, astfel s-au pus bazele infiintarii Organizatiei Pactului Atlanticului de Nord (NATO), alcatuita din SUA, Marea Britanie, Franta, Canada, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Norvegia, Danemarca, Portugalia si Islanda, apoi s-au alaturat Grecia, Turcia, Spania si Republica Federala Germania (RFG). Crearea NATO a fost expresia cea mai importanta in plan politic a doctrinei de indiguire a comunismului, care a devenit fundamental politicii externe a SUA din 1947. URSS a impus in 1955 semnarea Pactului de la Varsovia care a sudat blocul sovietic sub autoritatea Moscovei. Tratatul a fost initiat de Nikita Hrusciov si a fost semnat la Varsovia pe 14 mai 1955. Pactului de la Varsovia au aderat tarile urmatoare: URSS, Polonia, Cehoslovacia, RDG, Ungaria, Romania si Albania care sa retras in 1968. Desi cele doua parti, SUA si URSS, se inarmau si se pregateau, nu s-a ajuns la un razboi propriu zis. Principalul motiv care a determinat aceasta situatie a fost crearea armelor termonucleare. SUA si-a
2

demonstrat puterea in 1945 prin distrugerea oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki cu bombe atomice. Pe 29 august 1949 URSS aveau propriile sale bombe atomice. Ei au testat prima bomba in Kazahstan. Ulterior ambele parti au construit bombe cu hidrogen, rachete si altele de acest gen. In cele din urma s-a ajuns de comun acord la concluzia ca un razboi nuclear ar distruge intreaga planeta. Razboiul Rece a fost jalonat de numeroase lupte, cum ar fi cele din Coreea (19501953), cele din Vietnam (1945-1954, 1963-1975), cele arabo-israilene (1948, 1956, 1967, 1973). Razboiul din Coreea a inceput pe 25 iunie 1950 si s-a sfarsit pe 27 iulie 1953 prin semnarea unui armistitiu. Razboiul a fost un conflict militar intre Republica Coreea sau Coreea de Sud, si Republica Populara Democrata Coreeana sau Coreea de Nord. Coreea de Sud a avut ca aliati pe SUA, iar Coreea de Nord a fost sprijinita de Republica Populara Chineza cu ajutor militar din partea URSS. In ianuarie 1950 natiunile comuniste conduse de Republica Populara Chineza au recunoscut diplomatic Republica Democrata Vietnam al Viet Min-ului cu capitala la Hanoi in timp ce natiunile necomuniste au recunoscut Statul Vietnam sprijinit de Franta, cu capitala la Saigon. condus de fostul imparat Bao Dai. Izbucnirea Razboiului din Coreea in iunie 1950 a convins multi factori de decizie din Washington ca razboiul din Indochina este un exemplu al expansiunii comuniste condus de URSS. Consilierii militari chinezi au inceput pregatirea militarilor din Viet Min inca din iulie 1950. In septembrie 1950 SUA a creat Grupul consultativ de asistenta militara (MAAG) pentru a analiza cererile de asistenta ale francezilor si de a instrui soldatii vietnamezi. Batalia de la Dien Bien Phu a marcat sfarsitul interventiei si colonialismului francez in Indochina. La 7 mai 1954 garnizoana franceza s-a predat. La Conferinta de la Geneva Franta si Viet Min au acceptat incetarea focului garantand independenta Cambogiei, Laosului si Vietnamului. Dictatorul sovietic Iosif Stalin a murit in 1953. Succesorul sau a fost Nikita Hrusciov. Noul lider a modificat cele mai dure aspecte represive ale regimului stalinist, desi URSS a ramas un stat aflat sub controlul total al unui singur partid. Hrusciov a dizolvat Cominformul si a conceput o noua doctrina a ,,convietuirii pasnice. Renuntand la ideea conform careia un conflict intre Est si Vest era inevitabil, el a declarat ca cele doua sisteme puteau sa se afle intro competitie pasnica: cea care va avea mai mult succes o va elimina pe cealalta. In 1956 a avut loc revolutia ungara impotriva dictaturii bolsevice si a ocupatie sovietice care a inceput la 23 octombrie. Initial studentii au declansat o demonstratie pasnica impotriva conducerii lui Matyas Rakosi, care s-a transformat intr-o revolutie violenta si s-a sfarsit cu masacrul sovietic din 10-11 noiembrie 1956. In acelasi an a avut loc al doilea razboi
3

arabo-israilean, intre octombrie 1956 martie 1957, dintre Franta, Marea Britanie si Israel contra Egiptului. Franta si Marea Britanie au atacat Egiptul pentru redobandirea controlului asupra Canalului Suez, iar Israel a cerut stoparea atacurilor unitatilor neregulate egiptene fadaiun contra coloniilor si populatiei civile israilene, precum si respectarea dreptului la navigatie a vaselor israilene prin Canalul de Suez. Cea mai grava criza postbelica a avut loc in Cuba. In ianuarie 1959, revolutionarul cubanez Fidel Castro a preluat controlul asupra insulei; apoi, in urma unor dispute cu SUA, sa mutat in tabara comunista. Fidel Castro considera ca dominatia americana era una din cauzele principale ale problemelor Cubei, si trebuia inlaturata. SUA nu agrea prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiune considerata intotdeauna ca facand parte din sfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla la o distanta destul de mica fata de coasta SUA. Criza a inceput la 14 octombrie 1962 si a durat 38 de zile, pana la 20 noiembrie 1962. Aceasta criza a fost privita ca fiind momentul cand Razboiul Rece s-ar fi putut sa devina un razboi nuclear si sa se transforme in cel de al treilea Razboi Mondial. Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului american, au descoperit ca sovieticii construiau baze de lansat proiectile de distanta medie in Cuba. A doua zi presedintele american, John F. Kennedy, a convocat o intrunire de urgenta cu consilierii sai experimentati in domeniul militar, cel politic si cel diplomatic pentru a discuta aceasta problema; acest grup a fost cunoscut cu numele de ExCom, adica Comitetul Executiv. ExCom s-a decis pentru o carantina navala si s-a cerut dezmebrarea respectivelor baze iar proietilele sa fie indepartate. Carantina navala a Cubei a inceput pe 23 octombrie. La cerea a peste 40 de tari necombatante, Secretarul-General al ONU, generalul U. Thant a trimis apeluri private lui Kennedy si lui Nikita Hrusciov, insistand ca guvernele lor sa se abtina de la orice actiune care ar putea agrava situatia si ar putea duce la izbucnirea unui razboi. La 26 octombrie sovieticii propun incheirea crizei, bazele de proiectile sovietice vor fi demontate in schimbul promisiunii SUA ca nu vor ataca Cuba si demontarea bazelor de rachete americane din Turcia. Criza rachetelor a avut efecte deosebite pentru relatiile dintre SUA si URSS. Constiente de forta de distrugere pe care o puteau desfasura cele doua guverne au decis sa deschida o linie telefonica directa intre Washington D. C. si Moscova (asa numita linie rosie). SUA si URSS au fost ajuns la concluzia ca daca nici una dintre ele nu vor detine controlul international asupra armamentului nuclear, atunci sa incheie acorduri privind gestionarea acestora. Un prim acord a fost semnat in 1963, prin Tratatul privind limitarea testarilor, care interzicea incercarea armelor nucleare in atmosfera; un al doilea acord a urmat
4

in 1968, Tratatul de neproliferare nucleara, prin care se cerea statelor care detineau arme nucleare sa nu ajute alte state sa le obtina; iar in 1972 s-a semnat Acordul provizoriu de limitare a armelor strategice, limita numarul rachetelor balistice de pe uscat si de pe mare ce puteau fi detinute de fiecare putere si impunea acceptarea verificarilor prin intermediul satelitilor de recunoastere. Tot in 1972 a fost semnat si Tratatul privind rachetele balistice, care interzicea producerea de mijloace de aparare impotriva rachetelor cu raza lunga. In 1961, John F. Kennedy era presat de infrangerile pe care americanii le sufereau in Razboiul Rece. Presedintele J.F. Kennedy tocmai esuase in tentativa de rasturnare a regimului Castro. Kennedy avea de refacut imaginea citadelei democratiei si a ales ca teatru de operatiuni junglele sud-estului Asiei. Pana in 1963, aproximativ 16.000 de militari americani au ajuns acolo. Diem si fratele sau sunt asasinati intr-o lovitura de stat in 1963 sprijinita de americani, desi Kennedy avea unele retineri. In data de 22 noiembrie 1963, Kennedy este si el asasinat. Fostul vice-presedinte Lyndon B. Johnson este numit presedinte. Prima miscare a noii

strategii americane a fost trimiterea in Vietnamul de Sud a 100 de militari din trupele speciale, care sa se alature celor 700 de consilieri militari implicati in sprijinirea regimului Diem. Momentul inceperii celui mai controversat razboi din istoria Americii nu este fixat de o declaratie oficiala de razboi, ci de o rezolutie a Congresului SUA, adoptata la 7 august 1964. Intre martie 1965 si noiembrie 1968 s-a desfasurat Operatiunea Rolling Thunder. In 1968, nivelul trupelor americane in Vietnam depasise 500.000 de militari, iar avioanele US Air Force lansasera mai multe bombe decat trupele aliate in cel de-al doilea Razboi Mondial. In zadar, Lyndon Johnson nu a mai fost reales preedinte, iar miscarile populare de protest impotriva razboiului din Vietnam au devenit capul de afis al ziarelor americane. Convins ca America nu va castiga razboiul impotriva partizanilor din nord, noul preedinte Nixon si-a inceput mandatul reducand efectivele si intensificand bombardamentele. Nixon a promis ca pana in anul 1972 va obtine o pace in onoare. Actiunile antirazboinice din America antrenau milioane de protestatari. Nici bombardarea masiva a Vietnamului de Nord, inclusiv a capitalei Hanoi si a portului Haifong, nu mai putea schimba soarta razboiului. Trupele Nordului ocupasera deja Sudul cand, la 27 ianuarie 1973, pacea era semnata la Paris, pace in care SUA au acceptat conditiile impuse de Vietnamul de Nord. Sub conducerea lui Lenoid Brejnev (1967-1982) arsenalul nuclear al URSS a atins o marime comparabil cu cel al SUA; flota sovietica a fost si ea extinsa iar influenta sovietica parea in continua crestere, deoarece in numeroase tari din lumea a treia a fost impus prin interventia sovietica directa sistemul partidului unic. Ascensiunea comunismului pe plan
5

mondial era inselatoare. In timpul lui Brejnev, cheltuielile militare au ajuns aproape la 15% din totalul venitului national. Ca o consecinta a acestui fapt si a sistemului de planificare centralizat, economia sovietica a alunecat tot mai mult in datorii. Dupa ce un numar destul de mare de conflicte a dus la deterioarea relatiilor dintre cele doua superputeri, la sfarsitul anilor 70 apare un nou tip de mesaj, si anume rezolvarea diferendelor pe cale amiabila si s-a facut apel la intelegere. Aceasta perioada in care s-au promovat relatiile cordiale si s-au inregistrat progrese pe calea cooperarii internatioanale s-a sfarsit odata cu atacarea Afganistanului de catre URSS, in decembrie 1979. Adevaratele slabiciuni ale URSS-ului au devenit evidente la inceputul anilor 1980, cand presedintele american Ronald Reagan, un anticomunist convins, a intarit programele militare americane, care au culminat cu propuneri de instalare a unui sistem balistic in spatiul proiectul ,,Star Wars. In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit presedinte al URSS-ului, cu consecinte decisive asupra Razboiului Rece.Concentrat asupra reformei interne Gorbaciov, a realizat ca URSS nu mai putea face fata cursei inarmarilor. In 1987, dupa acceptarea unor importante concesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu economia sovietica aflata intr-un declin rapid, Gorbaciov a hotarat incetarea ajutorului acordat si retragerea sprijinului politic acordat regimurilor comuniste est-europene, care in 1989 au inceput sa se prabuseasca. Uniunea Sovietica o luase pe drumul democratiei controlul partidului comunist devenise din ce in ce mai slab si economia era la pamant, Uniunea Sovietica devenea o tara ce trebuia ajutata, in decembrie 1989 fiind anuntat sfarsitul Razboiului rece de Gorbaciov si George Bush. La 7 februarie 1990 Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic a fost de acord sa renunte la monopolul puterii. Republicile constituente ale URSS-ului au inceput sa-si impuna suveranitatea nationala, incepand cu guvernul central "razboiul legilor", razboi in care guvernele republicilor constituente au respins legislatia unionala acolo unde intra in conflict cu legile locale, castigand controlul asupra economiilor nationale si refuzand sa plateasca taxe Moscovei. Acest blocaj a dezorganizat economia, fluxurile de aprovizionare au fost rupte si a provocat o adancire a declinului economiei sovietice. Pe 11 martie 1990, Lituania si-a proclamat independenta si a anuntat ca se retrage din uniune. Dar Armata Rosie avea o prezenta puternica acolo. Uniunea Sovietica a initiat o blocada economica si au mentinut trupele acolo pentru a "asigura drepturile etnicilor rusi". In ianuarie 1991, au aparut ciocniri intre trupele sovietice si civili lituanieni, care au facut 20 de victime. Aceasta a slabit mai mult legitimitatea Uniunii Sovietice pe plan international si national. Pe 30 martie 1991, Consiliul Suprem Estonian a declarat puterea sovietica in Estonia ilegala incepand cu 1940 si a inceput procesul de restabilire a independentei tarii. Pe 17 martie 1991, intr-un referendum
6

unional, 78% dintre votanti s-au mentinut pentru mentinerea Uniunii Sovietice intr-o forma reformata. Pe perioada toamnei anului 1991 guvernul rusesc a preluat ministerele unionale unul cate unul. In noiembrie 1991, presedintele rus Boris Eln a dat un decret interzicand Partidul Comunist din Uniunea Sovietica pe tot intinsul republicii. Pe 1 decembrie 1991, Ucraina si-a declarat independenta fata de URSS dupa un referendum popular in care 90% dintre votanti au optat pentru independenta. Pe 8 decembrie 1991, conducatorii Rusiei, Ucrainei si Belarusului au afirmat ca Uniunea Sovietica a fost dizolvata si a fost inlocuita de Comunitatea Statelor Independente. Gorbaciov a devenit un presedinte fara tara. Pe 25 decembrie 1991, el a demisionat din functia de presedinte al URSS-ului si a predat puterea lui Boris Eln. In ziua urmatoare, Sovietul Suprem a votat pentru autodizolvarea sa si a abrogat declaratia din 1922 care stabilea in mod oficial existenta URSS. Pana la sfarsitul anului, toate institutiile oficiale sovietice isi incetasera activitatea. Incheierea celui de al doilea razboi mondial (1945) situa Romania in tabara statelor invinse, cu toate consecintele politice si economice ce au urmat. Plasarea sa n zona de inuenta a URSS s-a dovedit a fi decisiva pentru evolutia regimului politic dupa 1947. Impus prin forta, regimul comunist a scos pentru o jumatate de secol tara din randul natiunilor democratice. Romania a denuntat planul Marshall (1947), a devenit membra CAER (1949) si a aderat la Tratatul de la Varsovia (1955). In timpul regimului de nuanta stalinista al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Romania a sustinut pozitia Moscovei in criza iugoslava si cea maghiara (1956). Sub conducerea comunistului reformator Imre Nagy, maghiarii incercau sa puna capat sistemului partidului unic si sa obtina retragerea Ungariei din pactul de la Varsovia, motiv pentru care Dej a sustinut invadarea Ungariei de catre Hruciov. In conditiile sporirii increderii pe care Moscova o manifesta fata de liderii Partidului Comunist din Romania, se obtine retragerea trupelor sovietice din tara in 1958. Criza rachetelor din Cuba si conflictul chinezo-sovietic din anii 60 i-au permis lui Dej sa faca primii pasi in destalinizarea tarii si sa adopte o linie comunista nationalista. Odata cu declaratia din aprilie 1964 prin care Romania respingea Planul Valev lansat de URSS, in cadrul caruia tarii noastre ii revenea rolul de furnizor de produse agricole, distanta fata de puterea sovietica se va accentua. Primii ani ai regimului Ceauescu aduc o perioada de relativa destindere si o accentuare a distantarii fata de politica Moscovei. Este vremea unor decizii majore, precum recunoasterea RFG, Romania devenind astfel primul stat socialist cu care Germania stabileste
7

relatii diplomatice in anul 1967. Se stabilesc relatii diplomatice cu Israelul, tara devine membra a Fondului Monetar Intemational si a Bancii Mondiale si s-a declarat impotriva cursei inarmarilor, in special a celor nucleare. Refuzul Romaniei de a participa la interventia militara a trupelor Tratatului de la Varovia in Cehoslovacia in 1968 a reprezentat un moment semnicativ in detasarea tarii de politica Moscovei, ind apreciata admirativ de politicienii vremii. Dar independenta fata de URSS reprezenta, in acelasi timp, consolidarea nationalcomunismului, care va evolua treptat spre revenirea practicilor staliniste si spre izolarea diplomatica a Romaniei. La inceputul anilor 70, in urma vizitelor efectuate in China si Coreea de Nord, practici ale revolutiei culturale chineze, precum si modelul nord-coreean de dezvoltare se vor regasi in politica economica, sociala si culturala promovata de regimul lui Ceausescu. Nemultumirea sociala tot mai accentuata datorata crizei economice interne, cultul exacerbat al personalitatii conducatorului, politica demograca si atitudinea fata de lumea satelor a condus la prabusirea regimului Ceausescu si a comunismului in Romania. Evenimentele de la nele anului 1989 vor readuce Romania intre statele democratice ale lumii.

http://bogdanditu.blogspot.ro/p/istorie.html