Teme si Dezbateri in Parlamentul Romaniei la 1900

1. Principalele partide politice parlamentare

A. Partidul Național Liberal

- înființat în mai 1875
- principalii lideri fondatori: Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu, I. Ghica,
Mihail Kogălniceanu, C.A Rosetti, A.G. Golescu, Dimitrie A. Sturdza etc
- președinți PNL: Ion C. Brătianu (1875-1891), D-tru Brătianu (1891-92),
D. A. Sturdza (1892-1908), Ion I. C. Brătianu (1908-1927)
- doctrina: "prin noi înșine" (promova capitalul românesc)
- a avut perioade de guvernare mai mari față de competitorul direct – P.C.
- și-a continuat existanța după primul război mondial
B. Partidul Conservator
- înființat în februarie 1880
- lideri fondatori: Manolache Costache Epureanu, Lascăr Catargiu, Ioan
Emanoil Florescu, Alexandru Lahovari, Titu Maiorescu, Petre
Mavrogheni, Grigore Paucescu, Vasile Pogor, Theodor Rosetti etc.
- președinți: M. C. Epureanu (1880), Lascăr Catargiu (1880-1899),
Gheorghe Gr. Cantacuzino (1899-1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu
Maiorescu (1913-1914) și Alexandru Marghiloman (1914-1925)
- doctrina: "politica pașilor mărunți" (dezvoltarea în trepte, graduală)
- și-a încetat activitatea în mai 1925 (fiind absobit de Partid. Poporului)
C. "Rotativa guvernamentală"
- până la primul război mondial, regele Carol I i-a chemat la guvernare,
alternativ, pe liberali și pe conservatori

2. Activitatea Parlamentului
- Parlamentul era puterea legislativă: propunea, modifica și adopta legi
- vota bugetul – o temă importantă de dezbateri parlamentare: deficitele
bugetare
- legi importante votate în Parlament – în domenii precum: resursele
subsolului, transporturi, educație, administrație etc.

3. Politica externă – rolul Parlamentului

- în parlament se ratificau toate actele de politică externă a țării
- România a susținut politica de independență a statelor balcanice
- România: implicare în al doilea război balcanic (Pacea de la Buc - 1913)