Universitatea Nicolae Titulescu

Facultatea de Stiinte Sociale si Administrative

Specializarea:Relatii Internationale si Studii Europene
An II
Gr:II
Nume:Vasilescu Andreea Loredana
Buibar Elena Alexandra
Radan Amalia Ioana

Proiect Teorii Contemporane ale Relatiilor Internationale:


RAZBOIUL RECE

1)Razboiul Rece
2) Perspective de explicare a cauzelor Razboiului Rece
3)Perspectiva Realista
4)Perspectiva Neorealista
5)Perspectiva Comunista

1)Razboiul Rece
Dup al doilea rzboi mondial, lumea i mai ales Europa au stat parc suspendate ntre o pace
imposibil i un rzboi improbabil.
1

Rzboiul Rece poate fi definit ca un conflict nonmilitar, deschis si limitat, care s-a dezvoltat dup cel de-al
doilea rzboi mondial i s-a ncheiat in 1991, ntre URSS i SUA, state cu ideologii i siteme politice
diametral opuse.
Prerile istoricilor i a autorilor de relaii internaionale asupra acestei perioade sunt diferite: fie c
este vorba de o stare conflictual, care ia forma unei pci ratate printr-un razboi nedeclarat, de un rzboi
civil al rasei umane, de un rzboi ntre sisteme social-politice, de o stare de pace prin teroare. Se admite
totui c s-a evitat al treilea rzboi mondial, i c aceasta s-a realizat printr-un comportament condiionat al
celor dou super-puteri protagoniste.
Contextul Rzboiului Rece reflect incapacitatea de a implementa principiile hotrte pe timp de
rzboi la conferinele de la Yalta i Postgane. n vest exista un sentiment crescnd precum c politica
sovietic fa de Occident era ghidat nu de preocuparea istoric a securitii ci de expansiunea ideologic.
Doctrina Truman i politica de ngrdire asociat acesteia descopereau imaginea defensiv a SUA. n estul
Europei fora socialitilor democratici i a altor anticomuniti a fost sistematic eliminat nstaurnd n locul
lor regimuri loial marxist-leniniste excepie fcnd Iugoslavia sub marealul Tito care i-a meninut
independena fa de Moscova.

1
Martin McCauley- Rusia, America si Razboiul Rece, 1949-1991 Ed. Polirom, Iasi, 1999, pg. 9
Termenul de Rzboi Rece a fost popularizat de ctre ziaristul american Walter Lippmann i a
intrat n limbajul uzual n 1947. Doctrina Truman proclamat n martie 1947 sublinia voina american de a
lupta mpotriva ameninrii comuniste n Grecia i Turcia, dar n realitate era vorba de un legmnt cu
caracter general de a veni n ajutorul statelor care trebuiaiu sa fac fa puterii comuniste. Planul Marshall,
anunat n iunie 1947, a fost conceput pentru a furniza ajutor i pentru a renvia astfel economiile de pia
epuizate ale Europei. Prosperitatea economic era perceput ca fiind cel mai eficient antidot mpotriva
atractivitii comunismului.
Rzboiul Rece poate fi nprit n patru perioade principale. Primul Rzboi Rece a durat din perioada
ultimilor ani a lui Stalin i pn la moartea sa in 1953. Politica extern rus n timpul acestor ani a fost de
risc sczut sau contrara riscului. Urmeaz a doua perioad, una de pericol i confruntare de la moartea lui
Stalin pn la evidentul interval de destindere care ncepe brusc n 1969. Un element esenial n aceast
perioad a fost diplomaia riscant practicat de Hruciov, care era mult prea ncreztor n puterea crescnd
a URSS. Urmeaz a treia perioad, una de destindere i de manifestare a dorinelor ambelor superputeri de
a-i normaliza relaiile i a reduce riscul confruntrii. Aceast perioad se ncheie cu invazia sovietic n
Afganistan din 1979, indiscutabil cea mai grav greeal pe care Moscova a fcut-o n politica extern din
timpul ntregii perioade sovietice. n perioada a patra a avut loc o accelerare a cursei narmrilor i o
ridicare a temperaturii politice; aceast perioad e cunoscut ca al doilea rzboi rece. Acest proces a fost
stopat datorit viziunii inedite a lui Gorbaciov care dorea o reevaluare fundamental a politicii externe ruse
precum i negocierea unui nou tip de relaii cu America. Astfel Moscova nu va mai sprijini comunismul i
micrile de eliberare naional din lume. n pofida acestui fapt toare beneficiile rezultate au revenit
Americii iar prbuiea URSS a survenit rapid la sfritul Rzboiului Rece.
Originea rzboiului rece trebuie cautat n ngrijorarea de care au fost cuprinse marile puteri
occidentale (S.U.A., Anglia, Frana, Germania Occidental) fa de cursul politicii din rile unde s-au
instaurat dictaturi totalitare, ca expresie a extinderii sferei de influen sovietic. Aliaii de pn mai ieri,
americanii, englezii i sovieticii, s-au trezit astfel n faa unor probleme iremediabile. Acestea vor lua chipul
rzboiului, dar nu cu arma, deoarece aliaii erau legai de tratatele de pace i de condiiile stabilite prin ele,
ci folosind ci politice i diplomatice.
Ameninarea reprezentat de URSS pentru statele vest europene precum i angajamentul asumat de
ctre SUA de a apra democraiile occidentale a dus la nfiinarea NATO, tratat de alian militar semnat
n aprilie 1949. n activitatea sa NATO trebuie s respecte competenele celorlalte organizaii
internaionale, n primul rnd a celor europene i s respecte limitele determinate de specificul su.
2

Potrivit actului constitutiv
3
, statele sunt pri obligate s rezolve orice diferend ivit ntre ele numai pe cale

2
Marian I. Niciu, Organizaii internaionale guvernamentale, ediia a doua, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1994, pg 101
3
Art. 5 Tratatul privind Organizaia Atlanticului de Nord http://www.nato.int/docu/basictxt/treaty.htm
panic. Atacul unuia dintre membri este considerat atac asupra Organizaiei nsi. Pentru URSS aceast
politic de ngrdire a expansiunii sale reprezenta tot mai mult o ameninare militar.
Relaiile dintre SUA i URSS de la nceputul Rzboiului Rece au fost influenate i de monopolul
nuclear al Americii. Cursa narmrilor a fcut ca n 1954- 1955 Occidentul s piard monopolul nuclear. Pe
fondul acestei curse i a tensiunilor dintre cele dou blocuri n 1955 statele din blocul comunist semneaz
Trataul de la Varovia, o alian militar cu rolul de a contra-balansa ameninarea NATO.

2) Cauzele Rzboiului Rece
Prerile istoricilor i a specialitilor n relaii internaionale asupra cauzelor rzboiului rece difer n
funcie de orientarea politic i ideologic.
-Ameninarea ruseasc. Toate conflictele i crizele au fost iniiate de URSS i de expansionismul
rusesc care fcea parte integrat din ideologia marxist-leninist; aceasta premrea victoria
mondial a socialismului asupra capitalismului. Este genul de teorie n care un stat este blamat
pentru toate problemele care se ivesc n relaiile internaionale.
4

-Imperialismul american. Aceasta este imaginea n oglind a variantei anterioare, cu
Washingtonul privit ca surs a rului, exponent al capitalismului agresiv i expansionist. Din
nou, responsabilitatea este atribuit aciunilor unui singur stat n timp ce partea opus ncearc s
evite conflictul militar.
5

-Teoria superputerilor. Dezvoltat de chinezi n anii 60 pentru a demonstra ndeprtarea
Moscovei de adevrata cale marxist-leninist, teoria are n vedere o aa numit nelegere tacit
i o competiie acerb ntre superputeri, avnd drept scop dominarea lumii. Aceasta subliniaz
ruptura dintre Beijing i Moscova, fiind n acelai timp o expresie a insecuritii chineze.
6

-Teoria cursei narmrilor. Construirea armei nucleare atinsese proporii care lsau impresia c
fenomenul este scpat de sub control. Din aceast cauz stoparea cursei narmrilor i
promovarea dezarmrii erau considerate de o importan capital. Aceast teorie se bucura de
popularitate n special n rndul statelor nscrise n micarea pentru pace.
7

-Teoria nord sud. Susintorii acestei teorii consider c principalul conflict din lume este cel
dintre nord i sud, dintre naiunile bogate i cele srace, dintre statele dominante i cele
dominate. Competiia pentru poziia dominant n lumea a treia este privit ca surs a tuturor
conflictelor.
8


4
McCauley, Martin, Rusia, America i Rzboiul Rece, 1949-1991, Ed. Polirom, Iai, 1999, pg.41
5
Ibidem

6
Ibidem
7
Ibidem, pg. 42
8
Ibidem, pg. 42
-Teoria vest vest. Politica mondial este dominat de conflicte ntre statele capitaliste
bogate.Conflictul ruso-american este doar o perdea de fum menit s ascund adevratul conflict
care este cel dintre Statele Unite, Japonia i Uniunea European. Originile celui de-al doilea
rzboi rece se afl n conflictele, din ce n ce mai acute, dintre statele capitaliste bogate. Acestea,
la rndul lor, favorizeaz i agraveaz conflictele din interiorul lumii a treia.
9

-Teoria intrastatal. Politica intern a statelor determin politica lor extern. Schimbrile n
politica extern sunt legate de modificri ale raportului forelor interne, de apariia unor noi
insuficiene economice, i de modificri ale structurii sociale. Politicienii folosesc anumite
conjuncturi i evenimente internaionale pentru a rezolva conflictele interne i pentru a obine
avantaje n faa competitorilor naionali, n lupta intern pentru putere.
10

-Teoria conflictului de clas. Aceast teorie este cldit pe analiza marxist a conflictului de
clas ca promotor al schimbrii. Tensiunea este produsul declinului i expresia revoluiei sociale.
Conflictul dintre capitalism i comunism se manifest prin tensiunile care apar ntre super puteri.
Micarea revoluionar din lumea a treia implic i super puterie n conflict.
11

-Viziunea ortodox sau tradiional. Aceasta corespunde tezei anterioare a ameninrii ruseti.
Rusia a fost permanent ostil Occidentului i a cooperat doar atunci cnd a fost necesar din punc
de vedere tactic. Aceasta a fost, prin definiie, o putere expansionist.
12

-Viziunea revizionist. Este un tip de analiz similar celui din teoria despre imperialismul
american de mai sus.
13

-Interpretrile postrevizioniste. Aceasta caut s evite teoriile cauzei unice ca surs a strii
conflictuale, eliminnd astfel punctele slabe ale celor dou teorii anterioare. Interpretarea
ortodox acord prea puin atenie nevoilor legitime de securitate ale Rusiei, n timp ce
revizionitii nu scot n eviden modificrile survenite n modalitile ruseti de abordare a
problemelor, care au condus la schimbri n politica american.
14

Discursul rostit de Winston Churchill n 1946 n localitatea Fulton din SUA, a dat lovitura de
deschidere a razboiului rece, discurs prin care atrgea atenia asupra pericolului n care se aflau
democraiile occidentale, pe punctul de a fi inghiite de comunism, i propunea o strns alian anglo-
american pentru a le apra. antajul cu bomba atomic nu putea servi atunci manierei n care politicianul
englez vedea rezolvat situaia. Mai ales c sovieticii dispuneau i ei de aceast arm.

9
Ibidem
10
Ibidem
11
Ibidem
12
Ibidem
13
Ibidem
14
Ibidem, pg 43
Acest soi de rzboi ciudat a fost inaugurat nu printr-o lovitur de tun, ci printr-un discurs rmas
celebru, care, a fost deschiztor de drum al unei noi ere.


3)Realismul i Rzboiul Rece
Exist o posibilitate semnificativ de identificare a unui corp comun de concepte-cheie i idei
asociate ale paradigmei realiste. ntr-un cadru teoretic propriu, i firete, contestabil n detaliile sale, setul n
discuie poate fi considerat ca axat pe urmtoarele elemente: asumpia anarhiei internaionale; asumpia i
abordarea conform sta-centric; conceptul i practica aferent a balanei de putere n nuane i versiuni
diferite de la un autor la altul; nrudit ideii anterioare, asumpia imposibilitii sau cel puin a dificultii
cooperrii n siste, n locul creia predomin preocuparea pentru ctiguri relative i practicarea auto-
ajutorrii, ca principiu ordonator al sistemului n viziune neorealist; lupta fiecrui stat fie pentru putere n
versiunile realist clasic i neoclasic, fie pentru o poziie avantajoas n sistemului internaional n termeni
de capabiliti n versiunea neorealist. Date fiind relaiile evidente de intercondiionare dintre aceste idei i
concepte, n urmrirea aplicabilitii lor regionale, ele vor fi analizate distinct numai n msura n care
separarea lor poteneaz gradul de nelegere i explicaie.
n privina anarhiei, aceasta, dei neleas diferit n asocierile ei cu alte explicaii i prescripii,
constituie o prim i fundamental trstur comun a tuturor liniilor de gndire realiste. nelegerea
conceptului de anarhie de ctre realitii clasici se cuvine nuanat n sensul inexistenei unei autoriti
supranaionale, a unui guvern internaional cruia s i se subordoneze ca rspundere statele de unde
proclamarea acestora n teoria realist ca principali actori n relaiile internaionale. Consecutiv, ct vreme
n interiorul statelor natura uman este estompat n manifestare prin autoritate politic ierarhic i lege, n
condiiile anarhice din sistemul internaional ea se manifest nestingherit: n absena guvernului
internaional prevaleaz legea junglei, iar statele interacioneaz conform modelului bilelor de biliard ntr-o
competiie general nereglementat i n lipsa oricrei fore de coagulare a unor interese comune statelor.
Prin comparaie, pentru neorealiti cauza faptului c n sistemul internaional diferitele uniti se
comport similar, n pofida variaiilor innd de atributele lor i de interaciunile dintre ele
15
nu rezid n
natura uman, ci n specificitatea sistemului internaional, mai precis n anarhia i n constrngerile sale
structurale asupra comportamentului statelor. Waltz distinge ntre dou i numai dou tipuri posibile de
principiu ordonator: ierarhia i respectiv anarhia. Comparnd sistemul naional, presupus de Waltz prin
excelen organizat i nonviolent, cu sistemul internaional, se deceleaz cu uurin urmtoarea diferen:
principiul ordonator al societilor interne este ierarhia, cu variaiuni specifice n funcie de tipul regimului
(democratic, autoritar), principiul ordonator al sistemului internaional fiind, prin contrast, anarhia: relaiile

15
Waltz, Kenneth, Omul, statul i rzboiul, Ed. Institul European, Iai, 2001, pg.87
internaionale se caracterizeaz prin absena unor instituii cu adevrat guvernamentale, astfel nct nimeni
nu e ndreptit s comande, nimeni nu e dator s asculte. Consecutiv, disociind ntre haos i dezordine i
respectiv anarhie (cea din urm compatibil cu ordine, stabilitate i forme regulate de interaciune), Waltz
consider c n sistemul internaional anarhic ordinea nu este determinat i asigurat de existena unei
autoriti superioare, ci rezult din interaciunile dintre state ca actori formal egali. Ct privete actorii,
unitile sistemelor interne sunt diferitele instituii care le alctuiesc (parlament, guvern, etc., i inextremis
chiar indivizii n sine), n timp ce unitile politice ale sistemului internaional sunt mai ales statele.
Abordarea stat-centric reprezint o a alt trstur fundamental comun autorilor paradigmei
realiste. n viziunea acesteia, singurii actori i consecutiv uniti de analiz care conteaz n relaiile
internaionale sunt statele, ntruct acestea cumuleaz cele mai importante i cele mai multe decizii politice.
Mai mult chiar, apreciind c miezul substanei relaiilor internaionale este interaciunea dintre guvernele
statelor suverane, abordarea stat-centric legitimeaz nsi distinctivitatea disciplinei relaiilor
internaionale:fr fundamentul conceptului de stat, cercettorii ar trebui s renune la pretenia c exist
ceva unic n privina sferei internaionale sau interstatale. n ce msur tocmai unicitatea, specificul
Orientului Mijlociu, rezid n chiar o reprezentare local necentrat pe stat, rmne de stabilit.
n condiiile de anarhie, scopul oricrui lider de stat n politica extern i n relaiile internaionale se
definete conform viziunii realiste clasice ca raiune de stat i const n promovarea exclusiv a interesului
naional pstrarea puterii statului pentru a putea supravieui (altfel spus, a-i pstra independena) ntr-un
mediu anarhic i ostil. Similar, pentru neorealiti, fiecare stat din sistemul international este constrns n
mod automat de structura anarhic s aplice regula comportamental a auto-ajutorrii. n privina acestui
principiu, explicnd mai detaliat modul statelor de a reaciona la constrngerile anarhiei, practic toi autorii
realiti i neorealiti apreciaz ansele cooperrii ca foarte limitate ntr-un sistem internaional figurat sub
forma unui joc cu sum zero
16
. Astfel, la minimum, cooperarea este apreciat ca dificil ntruct statele
sunt sensibile la modul concret n care ea le-ar putea afecta capabilitile relative, prezente sau poteniale. n
jocul cu sum zero al relaiilor internaionale, orice sporire n capabiliti a unui stat nseamn o pierdere
n securitate pentru celelalte state, n primul rnd pentru cele interacionnd cu statul devenit mai puternic.
Nu se poate n general interaciona i n particular coopera n sistemul international astfel nct toat lumea
s ctige (opiuni multiple i beneficii mutuale); suma jocului e fix i de valoare nul, astfel nct, n sens
static, exact ct ctig un stat n putere pierde cellalt. Ca atare, chiar i n eventualitatea unei cooperri,
statele vor fi interesate nu att de propriile ctiguri, ct mai ales de diferena dintre ctigurile proprii i
cele ale statelor partenere n cooperare.
3) Neorealismul si razboiul rece


16
Ibidem, pg. 88
John Mearsheimer. Pesimismul acestui neorealist se ntemeiaz pe un numr de prezumii-cheie n
temeiul crora, n opinia lui, sistemul internaional opereaz. Aceste prezumii-cheie de sorginte neorealist
sunt:
Sistemul internaional este anarhic. Aceasta nu nseamn c n mod necesar el este haotic. Mai
degrab anarhia rezult din faptul c nu exist o autoritate central capabil s controleze comportamentul
statelor.
n afirmarea suveranitii lor, statele i vor dezvolta n mod inevitabil capaciti militare
ofensive pentru propria aprare, dar i pentru extinderea puterii lor. Ca atare, fiecare stat reprezint un
pericol potenial pentru celelalte state;
Incertitudinea, care conduce la lips de ncredere, este inerent n sistemul internaional.
Statele nu pot fi niciodat sigure de inteniile vecinilor lor i, astfel, ele trebuie s fie ntotdeauna n gard;
Statele vor dori s-i menin independena i suveranitatea. Ca urmare, cea mai important for
care le influeneaz comportamentul va fi voina de supravieuire;
Dei statele sunt raionale, ntotdeauna va fi loc i pentru erori. ntr-o lume n care informaiile
pot fi imperfecte sau denaturate, adversarii poteniali vor fi ntotdeauna preocupai s-i ascund propriile
capaciti i s se dezinformeze reciproc. Aceasta poate conduce la erori privind interesele de stat reale.
Luate mpreun, aceste premise genereaz o tendin a statelor de a aciona agresiv n relaiile dintre
ele.
Conform acestei teorii, securitatea naional sau mai degrab insecuritatea este n mare parte rezultatul
structurii sistemului internaional. De altfel, susintorii acestei teorii au i fost numii realiti structurali.
n opinia lor, structura anarhiei prezint un grad ridicat de durabilitate. Consecina principal const n
faptul c politica internaional n viitor va fi probabil la fel de violent ca i politica internaional din
trecut. ntr-un articol sugestiv intitulat Back to the Future, John Mearsheimer a subliniat c sfritul
Rzboiului Rece a fost de natur a anuna revenirea politic multilateral tradiional a echilibrului de
putere, n care naionalismul extrem i rivalitile etnice ar putea conduce la rspndirea instabilitii i chiar
la conflicte. Mearsheimer a considerat rzboiul rece ca o perioad de pace i stabilitate generat de
structura bipolar a puterii, dominant la nivel global. O dat cu colapsul acestui sistem, el a considerat c
aceasta ar putea duce la resuscitarea ntr-o form nou a rivalitilor dintre marile puteri, competiie care a
marcat negativ relaiile internaionale nc din secolul al XVII-lea.
Pentru autorii neorealiti, politica internaional nu mai prezint drept caracteristic existena
permanent a rzboaielor. n schimb, are loc o competiie neobosit n planul securitii, n urma creia este
posibil s apar, n mod neprevzut, i situaii de conflict armat. Ei recunosc i accept c statele pot
coopera i c o asemenea cooperare chiar exist, ns apreciaz c aceasta are limitele sale. Ea este
constrns de logica dominant a competiiei n planul securitii pe care nu o poate elimina nici o form de
cooperare. n opinia lor, o pace adevrat pe termen lung sau o lume n care statele s nu concureze n
competiia pentru putere este foarte improbabil s se nfptuiasc.
Cu toate acestea, securitatea nu mai este redus la dimensiunea sa militar, ci perceput i analizat n
multidimensionalitatea sa. Astfel, la nivel politic, exist o recunoatere tot mai larg a faptului c sistemele
de guvernare i ideologiile au o influen puternic nu numai asupra
stabilitii interne, ci i asupra securitii internaionale. Guvernele autoritare caut adesea s distrag atenia
de la gravele probleme create pe care le genereaz n plan intern practicile nedemocratice i caut s
canalizeze opinia public ctre false probleme ca urmare a unor aciuni militare aventuroase n exterior.
4) Comunismul si razboiul rece
Pentru a discuta despre comunism, ca si ideologie, e imperios sa vorbim despre "Manifestul Partidului
Comunist", opera lui Karl Marx si a lui Friedrich Engels, in care au fost expuse toate principiile noii
ideologii, dupa ce, in prealabil, autorii au prezentat situatia politica si sociala existenta in a doua jumatate a
secolului XIX. Inca de la inceput, ne este aratat motivul pentru care a fost necesara realizarea unei asemenea
lucrari: "E momentul in care comunistii ar trebui, in fata intregii lumi, sa-si faca publice viziunile, idealurile,
tendintele, si sa intre sub aripa protectoare a spiritului comunist printr-un manifest al partidului comunist in
sine".
In continuare, in primul capitol, autorii descriu relatiile dintre burghezi si proletari, dar si rolurile detinute de
fiecare in societate. Evident, burghezia era clasa dezvoltata care, din pacate, era o noua fata a manipularii
muncitorilor de catre cei bogati, dupa cum se intamplase si in feudalismul Evului Mediu. Citatul
"(burghezia) a transformat fizicianul, avocatul, preotul, poetul, omul de stiinta in muncitorii lor platiti"
demonstreaza cat de mare era influenta acestei clase conducatoare, intrucat domina chiar si domeniile
culturale. Mai mult, autorii spun despre burghezi: "trebuie sa-si faca cuib pretutindeni, sa se aseze
pretutindeni, sa stabileasca relatii pretutindeni", deci incercarea de dominare completa era evidenta, ei
profitand de beneficiile colonialismului si de progresul industrial.
In contrast, proletarul este considerat un simplu "apendice al unei masinarii", fiind supraveghetorul ei.
Exploatarea exagerata a muncitorilor a determinat unirea grupurilor de proletari, formand partide, si
izbucnirea a numeroase revolte sau chiar a razboaielor civile. Autorii continua manifestul cu o prezentare a
relatiei dintre proletari si comunisti, iar cei din urma spun ca ei "reprezinta interesele tuturor muncitorilor",
continuand cu "scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al tuturor partidelor proletarilor:
transformarea acestora intr-o clasa, rasturnarea suprematiei burgheze si cucerirea puterii politice de catre
proletariat". Dupa cum se stie, pe langa aceste scopuri, comunistii mai urmareau inca un ideal extrem de
important, adica desfiintarea proprietatii private si, implicit, a claselor. Totodata, se vorbeste despre mica
burghezie, care reprezinta o simpla reminiscenta a vechii aristocratii si care se alatura luptei proletariatului
impotriva marii burghezii.

In final, autorii organizeaza idealurile urmarite sub forma unei "liste":

Desfiintarea proprietatii private si aplicarea taxelor asupra pamantului detinut pentru scopuri publice.
Impunerea unei taxe ce va creste progresiv (impozit).
Desfiintarea dreptului de mostenire a bunurilor.
Confiscarea proprietatilor emigrantilor si rebelilor.
Centralizarea creditelor in bancile statului, folosind principiul unei banci nationale, care detine capitalul
statului si monopol exclusiv.
Centralizarea mijloacelor de transport si de comunicare in mainile statului.
Extinderea fabricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat; adoptarea ideii de cultivare a
suprafete uriase de pamant si imbunatatirea solului in concordanta cu un plan comun.
Obligatia de a munci este stabilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, fara niciun fel de
restrictii. Infiitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole.
Combinarea agriculturii cu industria de manufactura; desfiintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara
insasi printr-o distributie egala a populatiei prin tara.
Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli publice. Desfiintarea formai din prezent a "fabricii" de copii ai
muncii. Combinarea educatiei cu productia industriala.
In concluzie, aceste ultime zece idei reprezinta esenta intregului manifest, si, de fapt, a intregii ideologii. E
lesne de observat faptul ca natura acestor idei nu este una negativa, intentiile de modificare a societatii fiind
justificate de contextul istoric, politic si social al vremii respective...dupa cum s-a putut observa, maniera de
punere in practica a fost un dezastru...un esec al unui sistem utopic...
Prabusirea comunismului
Comunismul s-a dovedit un experiment istoric predestinat prabusirii. Modelul teoretic al lui Marx era
utopic, atat prin schematism, cat, mai ales, prin iluzia ca ar putea crea o societate mai dreapta desfiintand
proprietatea privata, adica ncalcand unul dintre drepturile fundamentale ale oamenilor. Esecul sistemului
socialist vine, insa, si din contradictia dintre modelul teoretic si conditiile concrete de punere n practica: n
tari aflate n faze incipiente ale capitalismului, cu un proletariat restrans si nematurizat, cu o economie
subdezvoltata, predominant agrara. Schematismul modelului lui Marx a lasat loc pentru numeroase
improvizatii, care, in contextele socio-economice amintite, au dus la incalcari grave ale drepturilor omului,
la adevarate drame umane.
Majoritatea autorilor care s-au pronuntat asupra colapsului puterii comuniste au identificat drept cauze
majore ale acestuia esecul economic, competitia cu Occidentul, Gorbaciov, rolul fortelor de opozitie.
Concluzii
Dificultatile intampinate de statele din estul Europei, foste comuniste, in procesul de tranzitie, au
transformat problematica comunismului in tema predilecta aflata n dezbaterea publica. Pe baza experientei
acestor state, se poate concluziona ca iesirea din comunism este mult mai dificila decat iesirea din orice alta
forma de dictatura. Efectele comunismului au fost atat de perverse si profunde incat pentru regasirea lumii
normale vor mai plati cateva generatii. Comunismul a dus la autoinstrainare (Marx acuza capitalismul
pentru aceasta), i-a invatat pe oameni sa minta, sa supravietuiasca oricum.
Razboiul rece
Din perspectiva sfarsitului sau, "razboiul rece" ne apare ca un deznodamant inevitabil al antagonismului
aflat la baza marii aliante, dar eclipsat o vreme de presiunea interesului comun al ngenucherii Germaniei
naziste. Odata obiectivul atins, factorii de dezunire s-au dovedit mai puternici decat cei de unitate.
Democratia occidentala si totalitarismul comunist nu au putut gasi nicio modalitate de conlucrare pentru
edificarea lumii postbelice. Atribuindu-si unul altuia intentii agresive, Washintonul si Moscova s-au angajat
intr-o escalada de masuri si contramasuri care au largit pana la prapastie fisura din alianta acum muribunda.
"Razboiul rece" nceput n 1947 ca un confict cu temei ideologic pentru a bara expansiunea comunismului
n Europa Rasariteana, a fost de fapt o confruntare intre cele doua superputeri pentru hegemonie in lume,
dusa fara menajamente, cu costuri uriase pentru toti.
Fara a tine cont de protestele liderilor occidentali, tot mai nelinistiti de evolutia situatiei din Europa
rasariteana, sovieticii au impus regimuri comuniste n Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria,
Romania, Bulgaria, Iugoslavia, Albania intre anii 1945-1948. S-a creat o linie de demarcatie care rupea
Europa in doua regiuni disttincte , separate ideologic si politic pe care Churchill a numit-o "Cortina de fier".
SUA au initiat n 1947 politica de containment (stavilire) a expansiunii comunismului in Europa de vest si
in restul lumii. Fondatorul acestei politici a fost diplomatul american George F. Kennan, iar cel care a
initiat-o a fost presedintele Harry Truman. Teama ca economia ruinata a Europei occidentale va favoriza
accensiunea comunismului l-a determinat pe presedintele Truman sa intervina prin lansarea, n 1947, a
planului Marshall prin care s-a realizat reconstructia economiilor occidentale.
Planul Marshall a marcat ruptura definitiva dintre rasaritul comunist si apusul capitalist. Rusia, care a
impiedicat tarile din rasaritul Europei sa foloseasca sprijinul oferit de americani, a initiat infiintarea n 1949
a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Relatiile interationale intrasera ntr-o alta faza, in care disputa dintre cele doua lumi, cea comunista si cea
capitalista, separate ideologic, a imbracat forma razboilui rece. Cei doi rivali au creat aliante politice si
militare pentru a-si promova interesele. in aprilie 1949, SUA, Canada, Marea Britanie, Franta, Italia, Belgia,
Olanda, Luxemburg, Norvegia, Danemarca, Portugalia si Islanda au infiintat Organizatia Atlanticului de
Nord (N.A.T.O.). Lor li s-au alaturat Grecia si Turcia n 1952, R.F.G. in 1955, Spania n 1982. Crearea
N.A.T.O. a fost expresia politica si militara a doctrinei americane de stavilire a expansiunii comuniste spre
vest. Intrarea sub influenta sovietica a Europei de Est a nsemnat si subordonarea armatelor acestor state
intereselor Moscovei. Aceasta, ca raspuns la nfiintarea N.A.T.O., a infiintat Organizatia Tratatului de la
Varsovia n 1955, bloc militar alcatuit din URSS, Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria,
Romnia, Bulgaria si Albania.Perioada "razboiului rece" a fost dominata de o amploare fara precedent a
cursei narmarilor. Superioritatea militara a SUA (detineau bomba atomica din 1945) s-a diminuat dupa ce,
in 1949, sovieticii au creat si ei aceasta arma. Dupa aceasta data lumea a evoluat sub spectrul echilibrului
nuclear si al amenintarii cu bomba atomica. Aria de coflict intre cele doua superputeri s-a extins si n afara
Europei unde ca expresie a amestecului acestora au aparut crizele politico-militare. Prima criza grava situata
n afara Europei a fost criza coreeana, care a mbracat forma unui conflict militar care a durat trei ani ntre
nord si sud si s-a finalizat cu divizarea natiunii coreene in doua state aflate si azi n razboi.O alta criza
similara celei din Coreea a avut loc in Vietnam, cu deosebirile ca razboiul a durat 12 ani , ca de partea
Vietnamului de Sud (capitalist) au luptat SUA, si ca prin victoria Vietnamului de Nord s-a realizat
unificarea Vietnamez. Cea mai grava criza politico-militara a fost criza cubaneza din 1962 care a adus cele
doua superputeri pe punctul de a declansa razboiul nuclear. Americanii au decoperit ca sovieticii instaleaza
rachete nucleare n Cuba si au impus blocada navala . Criza a fost depasita prin retragerea rachetelor
sovietice si angajarea SUA ca nu vor inteveni n treburile interne cubaneze.
In evolutia relatiilor internationale postbelice perioadele de tensiune au alternat cu cele de destindere,
cand raporturile dintre est si vest s-au imbunatatit. Relatiile economice si culturale s-au intensificat. S-au
facut eforturi n directia limitarii armamentului si asigurarii securitatii n Europa, directie n care se nsecrie
Conferinta pentru Securitate si Cooperare n Europa de la Helsinki din 1975. Limitele destinderii au fost
observate in conditiile aparitiei unor noi zone de conflict, cum a fost Afganistanul. n 1979, URSS au
invadat acest stat, determinnd astfel o criza n relatiile dintre marile puteri. Dupa 1990, ca urmare a slabirii
Uniunii Sovietice si dezarmarii acesteia n 1991, a fost marcata incheierea "razboiului rece".










BiBliografie
1) Generalitati despre razboiul rece- Wikipedia
2) Cauze ale razboiului rece- McCauley, Martin, Rusia, America i Rzboiul Rece, 1949-1991, Ed. Polirom, Iai, 1999,
3) Realismul- Ibidem
4) Neorealismul- Securitatea internaional n epoca post rzboi rece Gl.mr.prof.univ.dr. Nicolae USCOI
www.armyacademy.ro
5) Comunismul- library.thinkquest.org/07aug/00858/ro/coldwar.html