LUMEA CONTEMPORANĂ | 191

B Pe 5 noiembrie 1979, titlurile din ziarul „The Times” anunțau:

u en n ui lomuny îl cer pe Șah. 400 de stundenți au ocupat ieri Amba­
sada Americana din Teheran și au luat 100 de ostateci. Stundenții au spus că nu
n vor elibera pe ostatateci până când Șahul nu va fi trimis înapoi în Iran din patul
de spital din New York... Aclamațiile s-au transformat în urale frenetice când
doua steaguri americane au fost arse1"'.
C. Președintele Carter devenise disperat. El nota:
„Eșec al misiunii de salvare din Iran... Opt Americani mor... avion pierdut O
misiune de commando desemnată să salveze ostatecii2 s-a încheiat astăzi cu un
eșec și o tragedie... Opt americani au fost omorâți... când un elicopter s-a ciocnit
cu un avion de pasageri aflat la sol într-o zonă deșertică din Iran...”
{Quid, 1980. pp. 234-235)

SUGESTII METODICE _____________________

Fragmentele pot fi utilizate la clasă pentru a aborda de pe pozițiile
multiperspectivității criza provocată de prăbușirea regimului Șahului în
Iran, multă vreme un aliat fidel al S.U.A. în zonă și a ocupării ambasadei
S.U.A. la Teheran de către studenții islamiști. Profesorul trebuie să expli­
ce elevilor că pentru cunoașterea realității istorice este nevoie de anali­
za tuturor punctelor de vedere exprimate și de compararea acestora.

Revolta anticomunistă în Polonia (1980)

Solidaritatea a reprezentat o federație sindicală fondată în septembrie 1980.
la Gdansk. în Polonia și condusă inițial de Lech Walțsa. în anii 1980 a consti­
tuit o importantă mișcare anticomunistă, adunând de la persoane asociate cu
Biserica Catolică până la membri ai stângii anticomuniste. Solidaritatea sugera
nonviolența în activitatea membrilor săi. Supraviețuit ea Solidar ității a repre­
zentat un eveniment fără precedent nu doar pentru Polonia, un satelit al Mosco­
vei condus de un sistem comunist unipartit. ci pentru întregul sistem comunist.
Influența crescândă a Solidarității a condus la intensificarea și răspândirea ide­
alurilor anticomuniste în întreaga Europă Centrală și de Est. slăbind regimurile
comuniste în Polonia Solidaritatea a fost principala cauză a prăbușirii comu­
nismului. Liderul sindicatului Solidaritatea. Lech Wal?sa, vorbea în 1980 despre
cauzele nemulțumirilor sociale în Polonia.
r 1 Este de mirare faptul că poporul este într-o stare de disperare? Ei sunt
nevoiți să stea la coadă în fața măcelăriei de dimineața devreme, și, cu toate astea,
' Ocuparea Ambasadei S.U.A. la Teheran a durat între 1979-1981.
2 Se referă ia ostatecii de la ambasada S.U.A.
192 | LUMEA CONTEMPORANĂ

pot descoperi că nu există carne... Dorim să realizăm o mișcare sindicală a comer­

țului liber care va permite muncitorilor să controleze economia pi in colaboiarea
cu guvernul”.
(Ben Walsh, Modem European History. London,
Hulton Educațional, 1996, p. 282)

SUGESTII METODICE___________ _________________________

Textul se poate folosi la tema Relațiile Internaționale, Cooperare și
conflict. Elevii pot să cunoască și să înțeleagă revolta anticomunistă din
Polonia din 1980 și urmările sale în plan intern și internațional, ca o
prefață a prăbușirii sistemului comunist după circa un deceniu. Compe­
tența ce poate fi atinsă se referă la susținerea argumentată a unui
punct de vedere într-o discuție/într-un referat pe teme de istorie.

Doctrina Reagan (1986)

La 14 mai 1986 președintele S. U.A., Ronald Reagan a prezentat Congresului
Statelor Unite noua politica a administrației sale fața de Lumea a Treia. „ Doc­
trina Reagan a avut ca obiectiv să prezinte în mod coerent un sistem de acțiuni
care să exprime, fără doar și poate, maleabilitatea politicii americane față de
Lumea a Treia.
Cii cum stanțele sunt favorabile Statelor Unite. America a redevenit stă­
până pe sine din punct de vedere militar, economic și, mai mult, moral. U.R.S.S.,
după ce a câștigai avantaje substanțiale în anii *70, și asta în parte datorită crizei
americane, nu suportă acum să-i accepte cuceririle. Altfel spus, echilibrul de forțe
s-a schimbat și cuceririle U.R.S.S. nu sunt acum ireversibile. Luptătorii pentru
libertate, acel «freedom fighters» vor să fie răspunsul american dat forțelor de
eliberare naționala. America nu poale fi oprită de a apăra libertatea. Vorbim
despre extinderea granițelor, de cuceriri și recuceriri în nume propiu I .1. «Popo­
rul american crede în drepturile omului și se opune tiraniei de stânga, ca șt celei
de dreapta, indiferent sub ce formă ar apărea». Deci, zona în care se aplică «Doc-
mna Reagan» este America Centrală, cu ajutorul esențial dat forței Contras î»
Nicaragua ș, susținerea torțelor democratice la putere in Salvador in Africa,
trebute aju a a mihtar U.N.I.T.A. lui tonus Surei,„bi și Iară îndoială pentru a

acordat mujahedinilor șl în Cambodgia, cu u^Tjuto™"ta“ at’ torțetor*=

democratice și o susținere diplomatică n a r a aal 101
---------------------------------- a A.S.E.A.N. Bombardamentele contra
1 Forțele anticomuniste, sprijinite de S U A
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 193 )
Libiei, daca nu se situează «stricto sensu» în doctrina Reagan au ca scop să facă
L,b,a sa-și schinibe hotărârile în cee. ce private aepemîile\erOrIs,e 5i, ce “
timp, sa faca credibila in lume noua voință a Statelor Unite”. ?
(Rainses 86-87, Paris. Economica. 1986. pp. 49-50)

SUGESTII METODICE___________
Fragmentul se poate utiliza la tema privind Europa și lumea în seco­
lul XX, alături de celelalte documente privind tratate și acte diplomati­
ce din perioada menționată. Competențele cultivate se referă la
formularea, în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de isto­
rie, elaborarea unei argumentări orale sau scrise, compararea relevan­
ței surselor istorice în abordarea unui subiect

O nouă eră în relațiile internaționale după 1987

Liderul U.R.S.S., Mihail Sergheievici Gorbaciov1, vorbind la Moscova. în
1987, a propus o nouă abordare a realităților lumii contemporane.
„[... ] A sosit vremea să abandonăm vederile asupra politicii externe, influen­
țate de concepte imperialiste. Nici Uniunea Sovietică, nici Statele Unite nu sunt
capabile să își impună voința una celeilalte, prin forță. Se poate suprima, torța,
se poate mitui. se poate rupe sau distruge, dar numai pentru o anumita perioadă.
Din punctul de vedere al politicii pe termen lung, nimeni nu va putea să îi subor­
doneze pe ceilalți. De aceea rămâne un singur lucru: relațiile de colaborate pe
bază de deplină egalitate. Cu toții trebuie să înțelegem. Acest fapt [... | ne obliga,
de asemenea să ne respectăm între noi și pc toți ceilalți [...] .
(Ben Walsh. Modern European History. London.
Hulton Educațional. 1996. p. 89)

SUGESTII METODICE - -------------------------------------:7

Competenta ce poate fi atinsă se referă la susținerea argumentata

din perspectiva prăbușirii mai târziu a sistemului comums .

---------------------- /1<nn om politic sovietic. Lider al Partidului Comunist

1 Mihail Serghievici Gorbaciov (n.
(n < 1990-1991).
din Uniunea Sovietică (1985-1991). Președtnteal U.R.S.S. (
194 | LUMEA CONTEMPORANĂ

Extras dintr-un raport al STASI cu privire la motivele

care îi determinau pe locuitorii din Republica Democrată
Germană să emigreze (septembrie 1989)
în primăvara anului 1989 atmosfera politică din R.D. G. era caracterizată de
o puternică nemulțumire populară, determinată de ci Ea economică și politică.
Sentimentul general defrustare afost amplificat atunci când Volkskammer (Par­
lamentul Est German) a trecut unanim în iunie o rezoluție ce felicita guvernul
chinez pentru masacrul din Piața Tienanmen. Nemulțumirea generală a găsit în
final un vector cu lotul apolitic. Sute, de turiști est-germani au luat cu asalt am­
basadele R.F.G. din Praga, Budapesta și Varșovia, cerând să fie lăsați să mear­
gă în Germania Occidentală. Când guvernul maghiar a deschis granița cu
Austria, zeci de mii au ajuns în R.F.G. Au început primele demonstrații de masă
împotriva guvernului condus de Erich Honnecker. Pe 7 octombrie, în toiul de­
monstrațiilor. liderul sovietic, Mihail S. Gorbaciov a venit la Berlin, pentru a lua
parte la sărbătorirea celei de a 40-a aniversare a R.D.G. A lăsat clar să se înțe­
leagă în discursul său că nu îl va susține pe Honecker. Acesta din urmă a fost
înlocuit cu Egon Krenz. care a încercat să calmeze demonstrațiile, prin ceea ce
el numea „dialogulpublic". Dar demonstrațiile au devenit mai mari. Pe 4 no­
iembrie. un milion de oameni au luat parte. în Berlinul de Est, la una dintre cele
mai mari demonstrații din istoria Germaniei. Câteva zile mai târziu, zidul Ber­
linului afost deschis și milioane de oameni au mers în vizită în R.F.G. Următoa­
rele cinci texte se referă la evenimentele din 1989 în R.D.G.
Marea majoritate a populației are o imagine negativă asupra probleme­
lor și crizelor apărute în societatea din Republica Democrată Germană, mai ales
în ceea ce privește viața particulară, standardul de viață și așa-zisele «cheltuieli
zilnice». Pornind de la această atitudine și de la comparațiile făcute cu situația
din Republica Federală Germană și din Berlinul de Vest, oamenii apreciază evo-
uțnle din Republica Democrată Germană în sens negativ. Acești indivizi au luat
cunoștința de avantajele sistemului socialist, ca de exemplu: securitatea și pro­
tecția socială; oricum ar fi aceste din urmă avantaje, ele nu mai sunt întrevăzute
ca actori ecisivi în raport cu problemele și crizele din societate. Lucrurile bune
sunt luate de-a gata*’.
(Mary' Fulbrook, Anatomy OfA Dictatorship: Inside The GDR 1949-1989,1995)
Fragment dintr-o cuvântare a lui Mihail Gorbaciov, la Berlin,
la aniversarea a 40 de ani de la fondarea Republicii Democrate
Germane (6 octombrie 1989)
DemocLL°cTȘi! Cun°a?tem cu t0V‘ Xeresul cu care populația din Rcpubli^

• -o.S. Aceasta restructurare este foarte dilich •»

 LUMEA CONTEMPORANĂ [ 195
solicită, la nivel fizic, intclecml și cel mai mare efo„
poporului. Dar acesta este „„ proces absolut „ccesar pcutru roi t0
(Mary Fulbrook. A,<»,„„>■ (>fA Diai,,„l,li>: l„sidl The UI>R
Document ai mișcării reformatoare din Republica Democrată
Germana, în revista „Neues Forum" (septembrie 1989)
„[...] Comunicarea dintre societate și stat este întreruptă în mod vizibil. Acest
fenomen izvorăște din sentimentul de a fi deja sătul (Verdrossen^t), de a te re- '
trage în anonimat de a emigra în masă în Occident. Această relație dintre stat și
societate paralizează potențialul creator al poporului nostru și ne împiedică să
rezolvăm multe dintre problemele noastre locale și globale. Ne complăcem într-o
pasiv itate, laiă de caiactei și sunt încă multe lucruri importante, pe care am putea
să le facem pentru viața și țara noastră, pentru umanitate’*.
(Mary Fulbrook, Anatomy OfA Dictaiorship: Inside The GDR 1949-1989, 1995)
Istoricul britanic Mary Fulbrook despre prăbușirea
Republicii Democrate Germane
.,La 18 octombrie Erich Honecker a fost înlăturat din funcția de secretar general
al Partidului Social-Democrat. Această revoluție de palat a fost urmată de încercări
de negociere pe tema schimbării în societate și a reformei, dar cu intenția vădită a
comuniștilor de a rămâne la putere. Aparența reformei, de fapt, asta a fost: o apa­
rență. Toate concesiile, la care s-a ajuns la finele lui octombrie și în noiembrie
1989. inclusiv deschiderea Zidului Berlinului. la 9 noiembrie 1989. au fost conce­
pute într-o manieră tipic manipulativă și cinică, cu intenția, nu de a dezvolta cadrul
democratic, ci de a se agăța de putere".
(Mary Fulbrook. Anatomy OfA Dictaiorship: Inside The GDR 1949-1989. 1995)
O mărturie asupra zilei de 9 noiembrie 1989,
din jurnalul lui Werner Kratchell
| 1 Seara în vechea biserică.Friedrichstadt, am condus una dintre multele
ședințe recente și remarcabile. Toate partidele politice își trimiseseră reprezen­
tanți la întâlnirea noastră; eram martorii la o revoluție de palat, in cadrul unui
partid tară culoare, laș și corupt. Pe când părăseam bisenca un J^hsi Iranoez
mi-a șoptit o veste mare: Schabowski și Krenzau evocat posibduja ea kont.ua
să fie deschisă! Am ajuns acasă și am găsit pe fiica mea. in < v . .
nume Konstanze. împreună cu prietena sa. Astnd. Ne-am su t lepede n m
am mers cu cea mai mare viteză la cel mai apropia^ de ho. k^Vis le și
realitatea s-au amestecat. Grănicer» ,ne^P™^ese 0 a P^. ș.
Am traversat fâșia de pământ caic timp> ce-. Nefâceaueuinânai cântam.. Am
ne» bce, pe «re 1» >960
196 | LUMEA CONTEMPORANĂ

■• Ne am numărat printre primit care am trecut frontiera,

l-am absolvit cu bine... Ne < oameni ne-au blocat la întoarcere.
Știrile se răspândiseră ca m • Dorea să mai coboare o dală pe stra-
Deodată, Astrid mi-a cerut sa opiesc rnașm
dă. Nu mai fusese vreodată in WsU European History, London,
Hulton Educațional, 1996, p. 392)

SUGESTII METODICE _____________________________

Cele cinci fragmente pot fi utilizate la clasă pentru abordarea de pe
pozițiile multiperspectivității a prezentării anului 1989 și a prăbușirii
sistemului comunist. Profesorul trebuie să explice elevilor că pentru
cunoașterea realității istorice este nevoie de analiza tuturor punctelor
de vedere exprimate și de compararea acestora.

Proiectul Evrika
Pro^l Cp°'m!ni‘a^ m,rează lm Potenlial științific și tehnologic.
-Uitatul\ ” ■Vl 'ka ■ (Ag,ent'a de Coord°Mre a Cercetărilor Europene) a fost re-
-uitatul unei inițiativefranceze din aprilie 1985.
Pentru Franta^ii apa'al ca ,eacl'e la Inițiativa ele apărare strategică.
cu marii noștri mrip"131-0 ^°pă te,ino,ogizată «ar putea trata de la egal la egal
tratează de la un niveHnferior' oE°'nal*’-Statele Unite Japonia. O Europă care
Europa adevărată» (extras din\pEU1°Pa lucrează sub licentă- nu Poate fi
lei către colegii săi europeni, dinaprilie^l ^85)“ Relațiil°r E"

comun de apărare profectuTdTT6eUropene de a se angaja într-un proiect

vind tehnologia de la Paris 17 r P°ale fi decât civiL La întrunirile pH'
Germania Federală. Austria R 7 Șaptesprezece țări europene, și anume
cia, Irlanda, Italia, Luxembum hf Danemarca> Spania, Finlanda, Franța, Gre-
Suedia, Elveția, țări care au fost V5gia’ ^arile de Jos, Portugalia, Regatul Unit-
Comunităților, și-au exprimat s, i °‘' U™ale de Turcia ?>IsIanda’ PluS C01^-3
ka» vizează o serie de proiecte c'T? lerrna Pen‘ru proiectul «Evrika». «Evri*
Proiectele «Evrika» vor saiistT 6 C'n dlverse domenii ale tehnologiei de vârf.
lei tehnologii, colaborări între sn 7 nUmeroasele criterii, adică domenii ale înal-
nanciaie. Iată că «Evrika» este în \nslllule de cercetare, angajamente h
onferința ministerială de h id?I tinip’ 0 marcă și o provocare.
ai^c'*d:vr'ka». Periodic. reiiniiiniai|10''ra’ ^'n 5’b noiembrie 1985 a pus bazee
30 tunie 1986 - examinează s î parti.ciPanților - 22-23 ianuarie. 17-18
c ectează proiectele. Ca rezultat al întâlnirii <11
 LUMEA CONTEMPORANĂ |
197 1
iunie, 72 de proiecte sunt aprobate, reprezentând o investiție totală de mai bine de
2 miliarde de E.C.U. (aproximativ 14 miliarde de franci)”.
(L'Europe. Une volonte, în RAMSES, 1986-1987. Paris,
Economica, 1986. pp. 333-334)
SUGESTII METODICE
Fragmentul de text se poate utiliza la temele Europa și lumea în
secolul al XX-lea și Economie și societate în lumea postbelică. Acesta
permite sublinierea schimbărilor petrecute la nivelul economiei și so­
cietății în secolul al XX-lea. Elevii pot identifica elementele de noutate,
pornindu-se de la competențele ce pot fi atinse, și anume: formularea,
în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie, selectarea
și comentarea surselor istorice pentru a susține/ combate un punct de
vedere și proiectarea unei cercetări cu subiect.

„Cucerirea Americii de către japonezi"

In anii '70 ai secolului XX investițiile japoneze au crescut enorm în S. U.A. în
ultimele patru decenii S.U.A. au devenit o adevarată Mecca pentru investitorii
japonezi. Aici se află peste 750 de sucursale ale unor firme japoneze și nouă bănci
afiliate in Japonia, cu un capital total de peste 10 miliarde de dolari. Peste 40%
din totalul investițiilor japoneze din S.U.A. sunt concentrate în California. Opt
dintre cele mai importante firme producătoare de automobile japoneze se află în
zona Los Angeles. Tot acolo își are sediul și compania sud-coreeană Hyundai.
Importanța Imperiului de Răsărit ca simbol al Asiei. în plan secund, a fost cres­
cut după adoptarea deciziei nipone de a rupe tabu-ul plafonului de 1% din produsul
național brut alocat cheltuielilor miliare. Apariția Japoniei ca putere industrială și
financiară pe scena hunii a fos astfel resimțită în Statele Unite încât o rupere bruscă
a relațiilor dintre cele două țări este exclusă. Japonia este considerată, și nu numai
de către americani, ca fiind, de acum înainte, singura concurenta seiioasa în tehno
logia de vârf, dar investițiile nipone au fost accelerate atât de creșterea valon,
yen-ului, cât și de manifestarea politiciilor protecțiomste in Congresu S.L.A.
Neînsemnată la începutul deceniului, prezența japoneza m S.U.A. a atins astazi
10,3% din totalul deținut de străini. Această prezența este electroni
în California dar de asemenea. în industrii precum cea a automobilelor, electroni­
că, X"sau aeronautică și face din societățile nipone partener, pnontan a.

societățiilor americane. financiare a fost încă mai spectaculoasă.

Pătrunderea japoneznlor pe piețe e investitorii, bancherii, companiile
Necunoscuți până acum mai puțin e z ‘ ' devenit surse majore de finanțare
de asigurări sau fondurile de pensii japoneze au dexemt
198 | LUMEA CONTEMPORANĂ

a enormului deficit federal american prin cumpărarea de bonuii și obligații în

valoare de 52 miliarde de dolari în 1986 [...]•
Exporturile japoneze către Statele Unite sunt constituite în cea mai mare par­
te de produse manufacturate, deseori cu valoarea mult ridicată, cele americane
către Japonia rămân, în mod esențial, produsele agricole, minereul i sau produse
chimice intermediare. Practic, schimburi între o țară industrială și o țară în curs
de dezvoltare
(„Le Monde*', 19Avril 1987)

SUGESTII METODICE __________________________________

Fragmentul de text se poate utiliza la temele Europa și lumea în
secolul al XX-lea și Economie și societate în lumea postbelică. Acesta
permite sublinierea schimbărilor petrecute la nivelul economiei și so­
cietății în secolul al XX-lea. Elevii pot identifica elementele de noutate,
pornindu-se de la competențele ce pot fi atinse, și anume: formularea,
în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie, selectarea
și comentarea surselor istorice pentru a susține/ cdmbate un punct de
vedere și proiectarea unei cercetări cu subiect.

în țările Golfului Persic

Țările care se învecinează cu Golful Persic suni: la sud Emiratele Arabe Unite,
la est Arabia Saudită. Qatar, și Bahrain, la nord-vest. Kuwaitul și Irakul, iar la
nord-est. Iranul. Golful și zonele de coastă din apropiere formează o arie foarte
bogată în depozite de petrol, iar industria petrolieră domină economia întregii
regiuni. în lumea postbelică extrasa și prelucrarea țițeiului constituie o activita­
te de seamă. în acest secol s-au afirmat statele din zona de sud a golfului Persic.
„La j5 de km de Dubai am survolat noul port Djebel Aii. Cincisprezece km de
chei. Instalațiile de încărcare, de descărcare
descărcare și de depozitare
și de ultra-moderne. 0
depozitare ultra-moderne. O
cală poate primi vapoare de un milion de tone. Nu mai există decât alte două în
lume ca acesta. E adevărat că nu s-a construit nicăieri un vapor de un milion de
tone. Alteța Sa Șeicul Al-Makatoum, emirul Dubaiului' a ales amplasamentul și a
desenat el însuși planurile. Societatea engleză însărcinată cu executarea lucrării
și-a permis să aducă câteva modificări «pentru a se ține seama de imperativele
navigației». Vedeam clar că era perfect. Portul, văzut din avion părea o machetă
de expoziție. O machetă a cărei realizare, atât de grandioasă, a costat oficial 20 de
milioane de franci.

de peîol.35623113 n°rd’eSl de AbU Dhabi' MembrU a* Emiratelor Arabe Unite- Mare eXpOrtat°r
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 19
Obișnuili ȘS trăiască cu lapte de capră, curmale și pește uscat, oare cum ar II
avu, bedutmt1 timp să îuveje să socotească? De altfel, de ce să soeotească’Go
ful e un burete .„cârca, de petrol. La Chardja. directorul hotelului Meridiaute
pl „ge ca petrolul curge prm peșteri. Expurgi a» calculat ca rezervele. Iu rittum
actual nu vo. H epuizate mat devreme de ut, secol. Pat» atunci banii vor avea lot
timpul sa faca pui/’
(„Le Nou vel Observateur”. Avril 1983)

SUGESTII METODICE____________________
Fragmentul de text se poate utiliza la temele Europa și lumea în
secolul al XX-lea și Economie și societate în lumea postbelică. Acesta
Permite sublinierea schimbărilor petrecute la nivelul economiei și so­
cietății în secolul al XX-lea. Elevii pot identifica elementele de noutate,
pornindu-se de la competențele ce pot fi atinse, și anume: formularea,
în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie, selectarea
și comentarea surselor istorice pentru a susține/combate un punct de
vedere și proiectarea unei cercetări cu subiect.

Activitatea lui Amnesty International

In anii secolului al XX-lea s-a manifestai un interes deosebit pentru respecta­
rea drepturilor omului. Amnesty International (frecvent cunoscuta doar sub nu­
mele de Amnesty sau A.I.) este o organizație neguvernamentală internațională
care are țelul de a promova drepturile omului, mai ales cele menționate în Decla­
rație Universală a Drepturilor Omului a O.N.U. Aceasta a fost fondată în 1961
de avocatul britanic Peter Benenson și un cjuaker. pe nume Etic Baket.
„Pentru a păstra imparțialitatea organizației și a menține ca obiectiv principal
protecția internațională a drepturilor omului, secțiunile organizației nu vor discu­
ta cu guvernele țărilor din care fac parte violările de drepturi care se supun aten­
ției lo7 Excepții de la această regulă sunt admise uneori, atunci când se pune
problema dezvoltării unei legislații și protecția refugiaților. 0 secțiune poate de
exemplu, să determine abolirea pedepsei cu moartea, sau sa-, ceara sa rat.fice
textele internaționale legate de drepturile omului [...]•
în momentul în care sunt abordate relațiile cu guvernele apare șt problema mo-
in momcmu nnozitie. [...] Organizația are o poziție de
dului în care sun^ • omorârea prizonierilor, se înțelege, de către gru-
pnncipiu: ea con an de Qpoziție au ajuns să exercite într-un anu-
nă'te*riu“asjprauneiațtwi.c W*" “ ““ ““

i Locuitori din Peninsula Arabia.

200 | LUMEA CONTEMPORANĂ
guvernelor. în activitatea sa de protecție a drepturilor omului, Amnesty Internatio­
grupări, dar
nal poate fi pusă în situația de a se adresa unor astfel de grupau, dar nu constituie

Abordarea apolitică de situații cu o mare încărcătura politica este deliberata și

se bazează pe experiența organizației. Ceea ce este important dm punctul de ve­
dere al organizației Amnesty International este ca prizonierii sa beneficieze de
sprijin. O conduită pragmatică și independentă este mai eficace pentru a realiza
acest obiectiv decât senzaționalul și politizarea .
(Amnesty International, Raport, 1986, pp. 8-9)

SUGESTII METODICE .
Fragmentul se poate utiliza la tema privind Europa și lumea în secolul
XX, alături de celelalte documente din perioada menționată. Compe­
tențele cultivate se referă la formularea, în scris și oral, a unor opinii re­
feritoare la o temă de istorie, elaborarea unei argumentări orale sau
scrise, compararea relevanței surselor istorice în abordarea unui subiect.

Un dramatic „exod de creiere"

Unfenomen cu un impact deosebit în lumea contemporană, cu precădere după
1945 a fost și încă este racolarea de forță de muncă specializată sau de creiere.
„[...] Racolarea de mână de lucru calificată constituie și realitatea dură a se­
colului XX.
«Fuga creierelor» este astăzi una dintre problemele spinoase ale relațiilor
Noid-Sud, chiar dacă nu a ajuns pe primul loc în marile negocieri internaționale
[...]. De la începutul anilor 60, țările în curs de dezvoltare au «pierdut» aproape
400.000 de specialiști în profitul țărilor industrializate [.. ]
Mai precis, între 1961 și 1975-1976 aproape 61.000 medici, printre care mul-
ți chirurgi, 12j.000 tehnicieni și muncitori asimilați, ca și 100.000 ingineri și
oameni de știința din emisfera sudică au emigrat către cele trei state care sunt
principalele beneficiare ale exodului: Statele Unite. Canada și Regatul Unit al
Mani Britanii [... |. Intre 1971 și 1982 «fuga creierelor» din Lumea a Treia către
aceste trei țări a reprezentat un transfer de resurse de aproxiativ 42 miliarde de
do ari, uand m considerare costul pregătirii lor în țările de unde provin. O suma
aproape la fel de ridicată ca totalul ajutorului public pentru dezvoltare acordat
țanlor Lumi, a Treia de aceleași trei state, în această perioadă”.
(„Le Monde, Dossiers et Documents”, nr. 99, Marș 198^)
 lumea contemporană | 201
SUGESTII METODICE

rnTri Se ?e COmpetențele ce potfi atinse, și anume: formularea’

m scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie, selectarea
și comentarea surselor istorice pentru a susține/combate un punct de
vedere și proiectarea unei cercetări cu acest subiect.

O realitate dură: foametea în lume

In ciuda resurselor foarte mari economice și tehnologice ale lumii moderne,
foametea mai lovește numeroase regiuni ale planetei, în special țările în curs de
dezvoltare unde domnește sărăcia. Foametea este asociată în mod natural cu
recoltele proaste din perioadele de secetă, ploi abundente, epidemii, lipsă de
provizii și în mod artificial cu războiul și genocidul. în ultimele câteva decenii,
a apărut o interpretare mult mai nuanțată care leagă foametea de condițiile
economice și politice dintr-o anumită zonă. Agențiile umanitare apreciază gra­
vitatea stării de foamete conform unei scări afoametei.
„[...] în plină eră a microelectronicii foametea face ravagii în lume.
Foametea a redevenit o realitate pentru milioane de persoane din Sahelul afri­
can [...]. în ciuda efectelor dramatice ale secetei din 1973-1974. totul se petrece ca
și cum nu a fost conceput niciun plan mondial pentru evitarea unei noi catastrofe.
Zece ani mai târziu. în Etiopia, un milion de persoane sunt amenințate să
moară de foame. Sunt regiuni amenințate de foame în statele Aliicii subsaharie-
ne. De asemenea, se moare de foame în nord-estul Braziliei și în Bangladesh. In
timp ce Nordul obține producții record. Sudul suferă de malnutriție cronică.
Sub-alimentare, malnutriție. carențe medicale, aceasta este regula (arilor Lu-
mii a Treia, la sfârșitul secolului XX, în timp ce regiunile dezvoltate sunt încă
puțin numeroase State, organizații internaționale șt organisme neguverna­
mentale fac eforturi importante în încercarea de a atenua suferințele a apioape o
sută cinzeci de milioane de persoane. Dar, când se crede că râul cel mat mare a
fost stârpit, acesta se manifestă iar cu putere'. Novembre |984)

SUGESTll METODICE________________________ ——---- —

202 | LUMEA CONTEMPORANĂ
societății în secolul al XX-lea. Elevii pot identifica elementele de nou­
tate, pornindu-se de la competențele ce pot fi atinse, și anume, formu­
larea, în scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie,
selectarea și comentarea surselor istorice pentru a susține/ combate un
punct de vedere și proiectarea unei cercetări cu subiect.

Alain Destexhe, Ruanda - genocid în secolul al XX-lea

în primăvara lui 1994. media apuseană făcea referire la un cumplit „război
interlribal" în Ruanda, o (ară mică, din inima Africii. împreună cu (ara vecină,
Burundi, Ruanda afost colonie germană din 1885până la Primul Război Mondial
și protectorat belgian din 1925 până în 1962. In 1994. membrii tribului Hutu, care
erau majoritari, păreau să se fi decis să ucidă cât mai mulți membri ai tribului
Tutsi, care avuseseră la un moment dat un statut privilegiat. în vara lui 1994.
Frontul Patriotic din Ruanda (RPF) compus în majoritate din membri ai tribului
Tutsi, afia(i'în exil în Uganda, dar având în componența sa și membri ai tribului
Hutu, ostili regimului din Ruanda, au organizat o acțiune în for(ă și au reușit să îi
înlăture pe aproape toți membrii guvernului Hutu. Aceastafiind situa(ia. numeroși
membi i ai tribului Hutu au părăsit (ara. mul(i dintre ei ajungând într-o tabără de
refugia(i din Goma, la câ(iva kilometri de grani(a dintre Ruanda și Zair.
Alain Destexhe este unfin observator al situației din Africa. El a ocupatj'unc-
(ia de secrelar-general al Medecins sans Frontieres (Medici Fără Frontiere),
organizație independentă, umanitară, interna(ională. care a avut o serie întrea­
ga c c pi oiecte in Afiica. In lucrarea sa, prezentată aici, din care este prezentat
in continuare unfragment, Alain Destexhe arată faptul că membrii Tribului Tul-
fiedljT^iTh T- u™' b°gati' aU aJuns' din cauza Statutului lor. să
fie dușmanii tribului Hutu. care erau. în majoritatea lor. agricultori.

„Ideologia rasistă a tribului Hutu

cevaaseZă^ din nou sau s-a întâmplat
european solid, pe care s-a și bazat arătând ” f°"dat Pe Un antlSeim)"1S"n
Germania, radicalii Hutu sunt conți - “ eVlei‘ SUnl sursa tuturor relelor
reia se poate face o ierarhic rasială o Imn'-"/"61 nebUn‘‘ coloniale’ confornl .Ca.‘
numeau pe evrei «paraziți» membri t n ’T-116 PC gruPuri eln>ce. Dacă naziștii n
care trebuie zdrobiți) P opa Zh ( TU‘Si £1'au numi'i «invezi»
bogată, de străini». ima3nZ.? UltS' " prezenta ca fiind «° min°Htf
gătură cu evreii, membrii tribului T.ZZT P£ Care nazi?lii 0 prezentau in le-
problemele existente în Ruanda S1 Un taP ’sPășitor pentru toate
Intr-o țară în care nu există nr * •
granițe, media locală și în special nf ,n]lormații ,egate de lumea de dincolo de
te din populație, tranzistorul renro^î!-U .JOacă un ro1 esențial. Pentru mare par-
- n a singuiul mod de informare și exercita o
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 203
21

îffiS
locuitorii Ruandei. Cu mai puțin de un an înainte de
apropiați ai Președintelui liiyarin^”
~"4 '*
V '01 blta de către t0!'
?oi
denumii «Miile Collms» (O Mie de Coline), Bucură,idu-se de o largă audicn’ă
da orna faplulu, ca se transmiteau în mod regulai programe de muzica popula"!
ledactom «Miile Collms» transmiteau in Kmyarwanda mesaje de senul* «Mor­
mântul este plin doar pe jumătate. Cine ne va ajuta să-1 umplem cum se cuvine?»
Numit de către oponenți «radioul care ucide», «Miile Collins» a fost principalul
instiument de propagandă al extremiștilor Hutu și al milițiilor afiliate acestora.
In 6 apiilie 1994, avionul care îi transporta pe Președintele Habyarimana și pe
Președintele Cyprien Ntarimayra din Burundi a fost doborât de o rachetă. Deși
nu se știe cine a pus Ia cale acest asasinat, el a constituit scânteia care a aprins
spiritele și a dus Ia cea mai mare tragedie din istoria țării.
Deoarece caracteristicile de ordin fizic nu sunt întotdeauna relevante, ba chiar
pot înșela uneori, oamenilor li se cereau cărțile de identitate la barajele instalate
de diferite miliții, care aveau practic mandat să ucidă membrii tribului Tutsi. Da­
torită faptului că nu erau suficiente controalele pe drumuri, în sensul că prin aces­
te controale nu putea exista siguranța că toți membrii tribului Tutsi vor fi lichidați,
liderii milițiilor au decis repartizarea oamenilor lor în teritoriu, astfel încât la fie­
care zece gospodării să existe un om care să se asigure că niciun membru al tribu­
lui Tutsi nu scăpa. Astfel, fiecare tutsi putea fi denunțat de cineva care îl cunoștea
personal. Elevii erau uciși de profesorii lor. proprietarii de prăvălii erau omorați
de clienți, vecinii se omorau între ei. soții se ucideau unii pe alții, pentru a se asi-
gura că nu vor avea parte de o moarte cumplită. Biserici le în care membru tribului
Tutsi se refugiau deveniseră adevărate ținte, acestea erau locuri in care; s-au pelie-
cut masacre dintre cele mai cumplite. 2.800 de persoane au
6,000 in Cyulrlnda. 4.000 în Kibebo. «-****
copiii rezultați din euplun ^tes^XSr ^unH lideri ai acestora aveau
toate acestea, numeroși membri ai mi ■ . . ât nimic nu mai COnta.
mame tutsi. doar că îndoctrinarea era aia de pute n ca
Redactorii «Miile Collins» încurajau v.olen a "^^e să existe nici un
■a finele lui aprilie 1994: «La data de D m repetăin eroarea pe care am fă-
tutsi». Chiar și copiii erau vizați: «Nu ticbu e s iicp hutu
cut-o în 1959. Și copiii trebuie uciși»- țes fac din lribul Țutsi
că sunt în pericol și sugerând că ar i ni să pie decapitați. In zone-
trebuie să devină mai mici», cu alte cu\ 11 - nj, au fost uluiți sa constate ca
Ie din nordul țării, care au fost ocupate de KJ întlineric. și aceasta
militarii tutsi nu aveau coame, cozi și . • -|or radio. .
Pentru că așa fuseseră descriși in ca i controlul direct al armaAi gu-
isi 100.000 de
Genocidul s-a extins rapic m 1 .< =>rjne|e |uj aprilie au fost uciși
VPrn ampntnlfî. Se estimează că până la line e
204 | LUMEA CONTEMPORANĂ

oameni. Există aspecte ale acestui genocid care sunt cu totul noi și țin de contem­
poraneitate; există în acest context și lucruri, care s-au mai întâlnit în trecut. Apa­
ratul de propagandă, modul în care s-a exercitat controlul asupra administrației,
acestea sunt lucruri ce țin de epoca modernă. Tot de epoca modernă țin și ideolo­
gia rasistă extremă și hotărârea de a-i extermina pe membrii tribului Tutsi dintr-o
singură lovitură. Ar fi greșit să se creadă că omorurile au fost comise într-o mani­
eră arhaică. Realitatea este că ele au fost organizate cu meticulozitate. Mijloacele
utilizate pentru comiterea crimelor erau, într-adevăr, primitive. S-au folosit mace-
te și unfuni (bâte din lemn cu ținte din metal). Din păcate, cei din mass-media au
trecut în plan secund subiectul de care fuseseră interesați inițial și s-au ocupat de
un al doilea subiect.
Nimeni nu cunoaște originile exacte ale triburilor Hutu, Tutsi și Twa (mem­
brii tribului Twa reprezintă doar 1% din populație și nu au jucat niciodată un rol
important în regiune). Aceste trei grupuri etnice vorbesc aceeași limbă, au ace­
leași tradiții și împart același teritoriu. Din toate punctele de vedere grupurile
etnice amintite ar trebui să formeze o națiune unitară în Ruanda.
Piimii europeni care au ajuns în Ruanda au descris oamenii de acolo și modul
loi de viață în termeni adecvați ideilor științifice ale epocii respective. Până la
începutul secolului al XlX-lea europenii credeau că numeroși africani sunt urmași
ai ui am, fiul lui Noe. In Geneză ni se spune că Ham și urmașii săi erau bleste­
mați pe veci pentru că Ham își văzuse tatăl dezbrăcat. «Negrii» erau considerați
a h urmașii lui Ham și se credea că aveau pielea neagră tocmai pentru că fuseseră
b e^mați. La începutul secolului al XlX-lea această teorie a fost pusă sub sem-
rationfc T™ Cercetărilor ling™dce, arheologice dar și a formulării unor
a oamenilor în 20na aater101 amintită a fost înlocuită cu un sistem de clasificare
etc Cei ce inițial' Tf pieb'’ caracteristicile părului, forma craniului
Noe ci «al fe de ZSei'a a drepl <<negri>> nu mai erau descendenți ai lui
tinentul african. Exploratorii care'aVâZs^ ™PeHtrUTn
sub denumirea de Niger pe Fluviul ln ZonAa pe n°' aStăZI ° cunoa?t
găsit acolo oameni care nu coresnunde TZ1 Ș1 In zona superioară a Nilului, au
Tocmai de aceea colo iT P d eauintocma' cu descrierea «negrului».
punct un sistem pe «triburi». sitteincT "T lâ'ZiU Coloni?tii bel8ieni au PUS *a
al oamenilor. * re se ^aza foarte mult pe aspectul exterioi

punct un sistem de împStitiiburT'0’belgieni au fost cei care au pus la

nele erau considerate Hutu sau Tutsi 3Vea ’a bază asPectL11 estetic. Persoa-
și organizare politică. Coloniștii -m Zin ,ncțle de asPect> atitudine, inteligența
în stereotipul «negrului» (Tutsi) si C.cul cllstlncție între cei care nu se încadrau
Primul grup era acela al «africaniIer !ncadrau acest stereotip (Hutu)-
«cei de culoare albă», care renrezonf1 SUperiori>>; cai*o erau numiți «hainiți» sau
acest grup erau incluși și etnicii rJii! ^^ o^ga lipsă» dintre «albi» și «negri»-1’1
a c ,n Etiopia și Somalia. Fiecare calitate
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 20=
atribuită vreunui grup de africani trebuia văzută ca fiind un semn a! amestecului
cu anumite culturi «non-negre». «uucsuxuiui
Această ideologie «hamitică» s-a transpus în ipoteza pentru confirmarea că-
reia nu exista nicto dovadă .poteză conform căreia migrația etnicilor Galla a
avu loc in secolul al XVII-lea, ceea ce ar explica similitudinile dintre etnicii
Galla și membru tribului Tutsi.
Și belgienii au avut o simpatie pentru elevii tutsi și prioritatea în școlile din
Ruanda o constituia educarea acestora. Datorită faptului că aceasta era politica în
întreaga zonă, elita, care se formase la universitatea din Ruanda, Astrida, cei ce
urmau să fie personalul administrativ și tehnic al țării, tăceau parte din tribul Tut­
si. Coloniștii au dat vina pe administratorii școlilor, pentru că exista un dezechili­
bru între elevii Tutsi și Hutu, arătând de asemenea, că membrii tribului Hutu au
fost pasivi, nedându-și seama ce roi au jucat în crearea respectivei situații. Aceas­
tă teorie mai este îmbrățișată și astăzi. Și misionarii s-au folosit de conducătorii
celor din tribul Tutsi, folosindu-se de aceștia, pentru a trece la creștinare «de sus
în jos». Pe măsură ce au devenit creștini, șefii Tutsi au simțit că au obligația mo­
rală de a-i converti pe cei din tribul Hutu. în seminarii s-a înregistrat o mai mare
deschidere față de membrii tribului Hutu decât în școli. Cu toate acestea, după
1959 membrii tribului Tutsi, care aveau o anumită pregătire, au susținut uneori
teoria originii monoetnice a populației, mai ales după ce aristocrația Tutsi a fost
înlăturată de la putere... Mitul originii egiptene și a superiorității hamiților a fost
susținut de numeroși membri ai tribului Tutsi. Unii membri ai tribului Hutu au
descoperit că ei. «băștinașii» din regiunea respectivă, au fost «jefuiți» și și-au
format propria teorie despre «invadatorii etiopieni», numindu-i pe cei din tribul
Tutsi «invadatori» și punându-i pe aceeași poziție cu belgienii. Din acel moment,
membrii tribului Tutsi din Ruanda au fost numiți «emigranți», iar «revoluționa­
rii» din 1959 au dorit «întoarcerea în Etiopia a coloniștilor Tutsi». Membrii tribu­
lui Hutu au început să creadă că doar ei erau băștinașii din Ruanda.
Belgia, criticată la O.N.U. pentru politica ei colonială, care asigura doar unui
număr^edus de băștinași accesul la educație și implicit la funcții importante in
administrație - o politică ce avea drept țintă faptul că băștinașii ajungeau sa crea­
dă că nu-și pot administra singuri țara a cedat treptat puterea elitei Hutu. S-a
făcut referire la principiul democratic, conform căr
supună majorității. în momentul în care membru tribului Tutsi au fost înlăturați
supună majoinap ocupaseră. Totul s-a schimbat radical in poli-

genocid in secolul a XX le. , 37-38.43.47.49.61-62.70.

University Press. 199o. pp. 28. aO, a 1 -1- fragmente).
206 | LUMEA CONTEMPORANĂ

SUGESTII METODICE
Textul poate fi analizat la lecțiile privind relațiile internaționale
după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Apelul de la Beijing (1995)

Mișcarea feministă s-a impus în anii din urmă pe plan internațional. Atenția
sa s-a concentrat asupra obținerii egalității între sexe în toate domeniile și a
abordat unele probleme mai puțin discutate anterior, ca violul, hărțuirea sexua­
lă și avortul. între 4 și 15 septembrie 1995 a avut loc la Beijing cea de-a patra
conferință mondială afemeilor care a lansat un apel, în care atrăgea atenția cu
privire la statutul femeii în contemporaneitate.
Politicile care le constrâng pe tinerele femei la căsătorie și la maternita­
te precoce, și le supun unor intervenții medicale, de tipul mutațiilor genitale, le
afectează grav sănătatea.
Guvernele, în cooperare cu organizațiile non-guvernamentale și asociațiile pa­
tronatului și sindicatele, cu sprijinul instituțiilor, ar trebui să ia toate măsurile nece­
sare eradicării acestor intervenții medicale nocive, inutile pentru sănătatea femeii.
Violenței la adresa femeilor trebuie înțeleasă ca înglobând, fără niciun fel de
limite, violența fizică, sexuală și psihologică manifestată în cadrul familiei, [...]
precum și alte practici tradiționale dăunătoare femeii.
Guvernele lumii ar trebui să condamne violența la adresa femeilor și să se
abțină de la a invoca obiceiurile, tradiția sau religia pentru a se sustrage obliga­
ției de a elimina această violență: să promulge și să aplice legi care să sancțione­
ze autorii, practica și orice act de astfel de violență”.
(„L’ Histoire”, Novembre 1996, p. 36)

SUGESTII METODICE
Fragmentul de text se poate utiliza la temele Europa și lumea în
secolul al XX-lea și Economie și societate în lumea postbelică. Acesta
permite sublinierea schimbărilor petrecute la nivelul economiei și so­
cietății în secolul al XX-lea. Elevii pot identifica elementele de noutate,
pornindu-se de la competențele ce pot fi atinse, și anume: formularea,
in scris și oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie, selectarea
ș! comentarea surselor istorice pentru a susține/ combate un punct de
vedere și proiectarea unei cercetări cu subiect.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 2C

Discursul lui George W. Bush, din 21 septembrie 2001,

în fața Congresului S.U.A.
Gcoi ge W. Bush a ținut, la zl septembrie 2001, în fața Camerelor reunite ale
Congresului S.U.A., un discurs ca răspuns la atacurile asupra Statelor Unite,
care au fost comise la data de 11 septembrie 2001. în urma acestor atacuri, a
fost avariat sediul Pentagonului și a fost distrus complexul.. World Trade Cen-
ter' din New York. Doar în această zi au murit un număr mare de persoane,
adică un număr mai mare decât în cazul oricărui alt incident din istoria Statelor
Unite, un număr care îl depășește chiar pe acela al pierderilor de vieți omenești
în Războiul din 1812.
..Stimați membri ai Congresului, stimați concetățeni,
în situații normale, președinții se prezintă în fața membrilor acestui for. pen­
tru a prezenta un raport referitor la starea națiunii. în această seară nu este nece­
sar un astfel de raport. El a fost prezentat deja de către poporul american. Am
văzut datele acestui raport în curajul pasagerilor care i-au înfruntat pe teroriști,
pentru a salva viețile celor aflați la sol. Este vorba despre pasageri asemenea
persoanei deosebite, care se numește Todd Beamer. Vă rog să o întâmpinați îm­
preună cu mine, așa cum se cuvine pe solia lui. Lisa Beamer.
Am văzut ce înseamnă ideea de unire în faptul că salvatorii rezistă și muncesc
până dincolo de limitele epuizării. Am văzut steaguri fluturând, lumânări aprin-
zându-se, sânge vărsat, rugăciuni spuse în engleză, ebraică și arabă. Am observat
decența unui popor care iubește și dăruiește, oameni care au făcut din durerea
necunoscuților propria lor durere.
Stimați concetățeni, în ultimele nouă zile întreaga lume a văzut cât suntem de
uniți și suntem uniți prin legături puternice. în această seară suntem o țară care stă
trează în fața pericolului, care este chemată să apere libertatea. Durerea s-a trans­
format în furie și furia în hotărâre. Indiferent dacă îi aducem pe dușmanii noștri în
fața Justiției sau aducem Dreptatea în fața dușmanilor noștri, se va face dreptate.
Le mulțumesc membrilor Congresului pentru modul în care au acționat într-un
astfel de moment crucial. America întreagă a fost impresionată în seara tragediei,
când a văzut republicani și democrați împreună pe treptele Capitoliului, cântând
God Bless America («Dumnezeu să binecuvânteze America»).
Dar ați făcut mai mult decât să cântați. Ați aprobat alocarea a 40 de miliarde
de dolari pentru reconstruirea comunităților noastre și pentru a veni în întâmpi­
narea nevoilor militarilor. Pentru inițiativele pe care le-ați avut și pentru faptul
că v-ați servit patria vă mulțumesc Dumneavoastră, domnule Președinte Hastert,
domnule lider al grupului minoritar, Gephardt, domnule lider al grupului majo­
ritar, Daschle și domnule senator Lott.
In numele poporului american îi mulțumesc întregii lumi pentru sprijinul acor­
dat. America nu va uita niciodată faptul că acordurile imnului nostru național au
208 | LUMEA CONTEMPORANĂ

răsunai la Buckingham Palace, pe străzile Parisului și la Poarta Brandenburg din

Berlin. Nu îi vom uita niciodată pe copiii din Coreea de Sud. caie s-au stians în
fața sediului ambasadei noastre din Seul și s-au rugat, la lei cum nu vom uita ni­
ciodată rugăciunile care s-au făcut pentru noi la moscheea din Caii o. Nu vom uita
momentele de reculegere și zilele de doliu care s-au ținut în Austialia, Aliica și
America Latină. Nu îi vom uita nici pe cetățenii celorlalte 80 de națiuni, caie au
murit împreună cu cetățenii noștri: zeci de pakistanezi, peste 1 jO de israel iți, pes­
te 250 de cetățeni din India, bărbați și femei din El Salvador. Iran. Mexic și Japo­
nia și sute de cetățeni britanici. America nu are un prieten mai apropiat decât
Marea Britanie. Suntem din nou uniți pentru o cauză măreață.
Sunt deosebit de onorat de faptul că Premierul Marii^ Britanii a traversat
oceanul pentru a-și exprima solidaritatea față de America. îți mulțumesc pentru
că ai venit, prietene.
La 11 septembrie, dușmanii libertății au comis un atac asupra țării noastre.
Americanii au știut ce este războiul. Dar în ultimii 136 de ani războaiele respec­
tive s-au purtat pe teritoriile altor țări, excepție făcând o zi de duminică a anului
1941. Americanii au știut ce înseamnă victime de război. Dar nu în centrul unei
metropole, într-o dimineață liniștită. Americanii au știut ce înseamnă atacuri-sur-
priză. Dar niciodată nu a fost vorba despre atacuri asupra a mii de civili. Toate
aceste lucruri au venit asupra noastră într-o singură zi. Și noaptea s-a lăsat peste
o altă lume, o lume în care libertatea însăși este atacată.
Americanii au o sumedenie de întrebări în această seară. Ei întreabă: «Cine ne-a
atacat?» Conform dovezilor pe care le-am adunat, este vorba despre o serie întrea­
gă de organizații teroriste, reunite sub denumirea de Al Qaeda. Se face referire la
unii dintre asasinii care au organizat atacuri cu bombă asupra ambasadelor Statelor
Unite din Tanzania și Kenia, care se fac responsabili pentru bombardarea vasului
U.S.S. Cole. Al Qaeda este în lumea terorismului ceea ce este mafia în lumea cri­
mei. Scopul urmăiit nu este, însă, acela de a face bani; scopul urmărit este acela de
a schimba lumea, de a le impune principiile sale radicale tuturor oamenilor.
Teroriștii pi aclică o toi mă de extremism islamic, ce a fost respins de către în-
vățații musulmani și de catie vasta majoritate a clericilor musulmani. Este vorba
de o mișcare extremistă, care împiedică răspândirea ideii de pace care se regăseș­
te în învățăturile islamice. Teroriștii au un singur scop, și anume acela de a^ucide
creștini și evrei, de a-i ucide pe toți americanii și de a nu face deosebire între mi­
litari și civili, de a ucide chiar și femei și copii.
Gi upul și 1 ideiul sau. un individ care poartă numele de Osama bin Laden. au
legături cu numeroase alte organizații clin diferite țări, inclusiv cu Jihadul Isla­
mic din Egipt și cu Mișcarea Islamică din Uzbekistan. Există mii de asemenea
teroriști în peste 60 de țări. Ei sunt recrutați din țările lor de origine si duși în
diferite tabere de pregătire, cum sunt cele din Afganistan, unde sunt antrenați,
astiel încât să-și însușească tacticilc terorii. Ulterior sunt trimiși în țările de baș-
lină sau în alic țări, unde seamănă rău și distrugere.
 LUMEA CONTEMPORANĂ |

Conducătorii Al Qaeda au mare influență în Afganistan și sprijină regimul

talibanilor care controlează cea mai mare parte a teritoriului țării. în Afganistan
vedem care este viziunea Al Qaeda asupra lumii. Afganii au fost victimele bru­
talității. Mulți dintre ei suferă de inaniție și mulți dintre ei au părăsit țara. Feme­
ilor nu li se permite să meargă la școală. Poți să fii arestat pentru simplul fapt că
deții un televizor. Religia poate fi practicată doar în conformitate cu cele dictate
de lideri. în Afganistan un bărbat poate fi arestat pentru simplul fapt că barba sa
nu este suficient de lungă. Statele Unite îi respectă pe afgani. Oricum, noi sun­
tem cea mai generoasă sursă de ajutoare umanitare pentru Afganistan.
Dar noi condamnăm regimul talibanilor. Nu doar că reprimă propriul popor,
ci amenință și alte popoare, prin faptul că acordă sprijin financiar, oferă adăpost
și toate cele necesare teroriștilor. Fiind complice la crimă și instigând la crimă,
regimul taliban comite crime. Iar în seara aceasta Statele Unite le cer talibanilor
următoarele lucruri: predați autorităților americane liderii Al Qaeda, care se as­
cund în țara Dumneavoastră.
Eliberați toți străinii, inclusiv cetățenii americani, pe care i-ați închis pe nedrept.
Protejați toți jurnaliștii, diplomații și personalul străin din organizațiile carita­
bile care se află în țara Dumneavoastră.
Închideți imediat și definitiv toate taberele de pregătire pentru teroriști din
Afganistan și predați autorităților abilitate toți teroriștii și toate persoanele care
îi sprijină pe aceștia din urmă. Permiteți Statelor Unite accesul necondiționat în
taberele de pregătire, astfel încât să ne putem asigura de faptul că acestea nu mai
sunt funcționale.
Aceste solicitări nu vor fi nici discutate, nici negociate. Talibanii trebuie să ia
imediat măsurile ce se cuvin, în sensul mai sus menționat. Ei îi vor preda pe te­
roriști. In caz contrar vor împărtăși soarta acestora. Doresc să mă adresez în
seara aceasta în mod direct musulmanilor din întreaga lume. Vă respectăm cre­
dința. Ea este practicată liber de multe milioane de americani și de multe milioa­
ne de persoane din țări pe care America le consideră prietene. învățăturile
musulmane sunt benefice și pașnice. Iar cei ce fac rău în numele lui Allah comit
o blasfemie, făcând referire la Allah. Teroriștii sunt trădători ai propriei credințe,
încercând, de fapt, să-și deturneze propria credință. Inamicii Americii nu sunt
numeroșii noștri prieteni musulmani.
Nu este vorba aici despre numeroșii noștri prieteni arabi. Inamicul nostru este
rețeaua teroristă radicală și fiecare guvern care sprijină această rețea. Războiul
nostru împotriva terorismului va începe cu Al Qaeda, dar el nu se sfârșește aici.
nu se va sfârși până când fiecare grup terorist care acționează la nivel mondi-
nl va li depistat, anihilat, învins. Americanii se întreabă: «De ce ne urăsc?» Ei
tnăsc ceea ce văd aici, în această încăpere: un guvern ales în mod democratic.
i-, urasc libertățile noastre, libertatea în ceea ce privește opțiunile religioase,
1 eitatea de exprimare, libertatea de a vota, libertatea de asociere, libertatea de a
nu fi de acord cu cineva sau cu ceva. Ei doresc să răstoarne guvernele dintr-o serie
210 | LUMEA CONTEMPORANĂ
întreagă de țări musulmane, cum ar fi cele din Egipt, Arabia Saudită și Iordania.
Ei doresc să izgonească evreii și creștinii din zone întinse ale Astei și Africii.
Acești teroriști nu ucid pentru a lua vieți, ci pentru a pune capăt unui anumit
mod de viață. Cu fiecare atrocitate pe care o comit, ei speră să-i facă pe americani
să se retragă din diferite zone ale lumii și să-și abandoneze piietenii. Ei sunt împo­
triva noastră, deoarece noi le stăm în cale. Nu ne lăsăm înșelați de piesupusa lor
pietate. Am mai întâlnit oameni asemenea lor. Ei sunt urmașii tutui oi ideologilor
criminali ai secolului al XX-lea. Sacrificând vieți omenești, pentru a sluji viziuni­
lor lor radicale, renunțând la orice valoare cu excepția dorinței de putere, ei merg
pe calea fascismului. Și vor merge pe acea cale, până la capătul ei. adică până la
monnântul fără cruce al istoriei, un mormânt al minciunilor care trebuie ignorate.
Americanii se întreabă acum: «Cum vom lupta și cum vom câștiga acest răz­
boi?» Vom întrebuința toate resursele de care dispunem, în posturile de conduce­
re pe care le deținem, vom întrebuința orice mijloc ce ține de diplomație, vom
face apel la fiecare mijloc de informare, la fiecare instrument care ține de aplica­
rea legii, ne vom folosi de fiecare mijloc de influență în plan financiar, de fieca­
re armă de care dispunem, pentru a distruge, pentru a învinge rețeaua teroristă
existentă la nivel mondial. Nu. acest război nu va fi precum cel din Irak, ce a avut
loc cu un deceniu în urmă, un război care a implicat eliberarea unui teritoriu și
caie s-a încheiat în timp scurt. Nu va fi un război precum cel aerian care a avut
loc în kosovo acum doi ani. un război în care nu au fost întrebuințate trupe te-
icstre și in care niciun militar american nu și-a pierdut viața. Replica noastră
implica mai mult decât represalii imediate și atacuri izolate.
Americanii nu trebuie să se aștepte la o bătălie, ci la o campanie pe termen
lung, ce nu seamănă cu nicio altă campanie dusă de noi până acum. Această cam-
Pa«ie P°ate implica operațiuni dramatice care vor putea fi urmărite la televizor și
să nu obfinTfn^10 3 ''Cai01 s_ucces va fi secret. Vom face în așa fel încât teroriștii
ni dintr loc" "h Să Se lupte unii împotriva celorlalți. îi vom izgo-
ta Xrî Z P?nă “nd n" '■»' ™ avea unde să se refugieze. Și >-
“ e Z ZT' CaK refugiu
aiăuiZtaZ«
națiune care continnăW
lreb?l“fi°ier- începând
Z T”lerori “ acum din
o decizie. Fie sunteți
această zi fiecare
către Statele Unite ca reuhn osf I ?' Sprij‘n terori?tilor va 11 considerata de
suntem imuni la atacuri ° ' a'lunea noastră a fost pusă în gardă. Noi n

americani.Vn’pX.em/ÎS d'T°lnVa terorismului> astfel încât să îi protejăm pe

guvernamentale de stai si 1^ .eparlarnente federale și agenții, precum și oigane
tea țării. Aceste eforturi trehm C dU 1 Csp>onsat)iHtăți în ceea ce privește secanta
!“'• în această seară fac cuuZZ”’" “ cel mai înalt nivel. în acest con*
îmi este subordonată în mod C1?area une’ structuri guvernamentale. CtU
1Icct. Oficiul pentru Securitate Națională.
 LUMEA CONTEMPORANĂ |

De asemenea, în această seară fac cunoscut numele unui distins american care
va coordona aceste eforturi de consolidare a securității pe teritoriul Americii.
Este vorba despre un veteran, un guvernator în funcție, un adevărat patriot, un
prieten demn de toată încrederea mea: Guvernatorul Stalului Pennsylvania, Tom
Ridge. El va conduce, superviza și coordona întreaga strategie națională destina­
tă apărării țării noastre împotriva terorismului și va face astfel încât să se ripos­
teze la oricare atacuri ce pot urma. Aceste măsuri sunt esențiale. Ele reprezintă
singura cale pentru a învinge terorismul, care reprezintă o amenințare la adresa
modului nostru de viață, singura cale pentru a elimina, pentru a distruge teroris­
mul acolo unde el ia amploare. în acest efort se vor implica o serie întreagă de
oameni, de la agenți F.B.I., la lucrători din serviciile de informații și rezerviști
cărora li s-a solicitat să redevină cadre active. Tuturor acestor oameni trebuie să
le mulțumim și pentru toți acești oameni trebuie să ne rugăm. Și în această seară,
la doar câteva mile distanță de Pentagonul avariat, am un mesaj pentru militarii
noștri: stați pe poziții. Am declanșat starea de alertă pentru forțele armate și am
făcut acest lucru pentru un anumit motiv. Va veni momentul în care America va
trece la acțiune și ne veți face să fim mândri de voi. Oricum, aceasta nu este doar
lupta Americii. Și nu este în joc doar libertatea Americii.
Aceasta este lupta întregii lumi, este lupta civilizației, lupta tuturor celor care
cred în progres și pluralism. Cerem fiecărei națiuni să ni se alăture. Vom solicita
și vom avea nevoie de ajutorul poliției, al serviciilor de informații și al rețelelor
bancare din întreaga lume. Statele Unite sunt recunoscătoare pentru faptul că o
serie întreagă de națiuni și de organizații internaționale și-au exprimat deja sim­
patia și s-au arătat gata să ofere sprijin.
Este vorba despre națiuni din întreaga lume, de la națiuni din America Latină și
Asia, la națiuni din Europa și lumea islamică. Poate carta N.A.T.O. reflectă cel mai
bine atitudinea exprimată în întreaga lume: un atac asupra unuia dintre noi repre­
zintă un atac asupra tuturor. Lumea civilizată i se alătură Americii. Toți cei ce fac
Parte din lumea civilizată înțeleg că, dacă terorismul rămâne nepedepsit, orașele
lor. cetățenii lor pot constitui următoarea țintă a teioriștilor. Dacă nu se acționează
împotriva teroriștilor, aceștia pot nu doar să dărâme clădiri, ci și să amenințe stabi­
litatea guvernelor legitime. Și știți ce? Noi nu vom permite acest luciu.
Americanii se întreabă: «Ce anume se așteaptă de la noi?» Eu vă cei să vă
trăiți viețile și să vă îmbrățișați copiii. Știu că mulți cetățeni sunt chinuiți de tea­
mă în seara asta și vă cer să fiți calmi și hotărâți, chiar și dacă amenințarea con­
tinuă să existe. Vă cer să susțineți valorile Americii și să vă amintiți de ce atât de
mulți au venit aici Ne aflăm într-o luptă pentru apărarea principiilor noastre și
cea mai importantă responsabilitate ce ne revine este aceea dea trăi conform
acestor principii. Nimeni nu trebuie sa fie tratat inechitabil sau sa fie insultat din
Ca vil SspriiW vicț^e acestei «gedii Cei oe
doresc să facă donații trebuie să acceseze sursa centrala e informații, și anume
212 | LUMEA CONTEMPORANĂ

libertyunites.org, pentru a găsi acolo denumirile grupurilor care oferă sprijin di­
rect în New York. Pennsylvania și Virginia. Miile de agenți F.B.I., care sunt im­
plicați în prezenta anchetă, ar putea avea nevoie de ajutorul dumneavoastră. Și va
rog să le oferiți acest ajutor. . A w
Vă rog să aveți răbdare în cazul întârzierilor și disconfortului implicate de înăs­
prirea măsurilor de securitate. Vă cer să aveți răbdare pentru ceea ce va fi o luptă
de lungă durată. Vă rog să vă aduceți contribuția la economia amei icană și să aveți
încredere în aceasta. Teroriștii au atacat un simbol al prosperității ameiicane. Ei nu
au atins sursa prosperității. America se bucură de succes, datoiită faptului că popo­
rul nostru este muncitor, dispune de creativitate și de spirit antrepienoiial.
Aceste lucruri au constituit adevărata forță a economiei noastre înainte de 11
septembrie și ele continuă să fie și astăzi adevărata forță a economiei noastre. Și,
în sfârșit, vă rog să continuați să vă rugați pentru victimele terorii și pentru fami­
liile acestora, pentru cei ce poartă uniformă și pentru măreața noastră țară. Rugă­
ciunea ne-a adus mângâiere atunci când am fost copleșiți de durere și ne va
întări în drumul, pe care îl avem de parcurs.
în această seară vă mulțumesc Dumneavoastră, concetățenii mei, pentru ceea
ce ați făcut deja și pentru ceea ce urmează să faceți. Și, doamnelor și domnilor
membri ai Congresului, reprezentanți ai poporului american, vă mulțumesc pen­
tru ceea ce ați făcut deja și pentru ceea ce urmează să faceți împreună. în această
seară ne confruntăm cu provocări noi și neașteptate, care se manifestă la nivel
național. Ne vom reuni și vom amplifica măsurile legate de securitatea zboruri­
lor, vom mări considerabil numărul de agenți care se vor afla la bordul avioane­
lor ce asigură zboruri pe rute interne și vom lua noi măsuri, pentru a preveni
deturnarea aeronavelor. Ne vom reuni și vom lua măsuri care să asigure un cli­
mat de stabilitate, având grijă ca liniile aeriene să-și continue activitatea, oferind
sprijin în mod direct în această stare de urgență. Ne vom reuni și vom da oame­
nilor legii instrumentele suplimentare necesare pentru a putea lupta împotriva
terorismului aici, acasă. Ne vom reuni și vom mări capacitatea de care dispun
serviciile noastre de informații, astfel încât să aflăm care sunt planurile teroriști­
lor, înainte ca aceștia să acționeze și să-i reținem.
Ne vom icuni și vom lua măsuri eficiente, pentru a întări economia america­
nă, astfel încât populația să își poată relua activitatea. în această seară vom salu­
ta doi oameni care ocupă funcții importante și care sunt întruchiparea spiritului
celor din New York: Guvernatorul George Pataki și primarul Rudolph Giuliani.
Pentru a întruchipa hotărârea de care dă dovadă America, administrația mea va
colabora cu membrii Congresului și cu cei doi domni pe care i-am amintit, astfel
încât să arătăm lumii că vom reconstrui orașul New York.
După toate câte s-au întâmplat, după ce au fost curmate atâtea vieți și după ce
atâtea posibilități și speranțe au pierit o dată cu acele vieți, este logic să ne întrebăm
dacă viitorul Americii va fi unul apăsat de teamă. Unii vorbesc'despre o epocă a
 LUMEA CONTEMPORANĂ

terorii. Știu că ne așteaptă lupte și știu că avem de înfruntat pericole. Dar aceasti
țară va defini vremurile ce vor veni și nu va fi definită de vremurile ce vor veni.
Atâta vreme cât America este puternică și hotărâtă, aceasta nu va fi o epocă z
terorii. Va fi o epocă a libertății aici și peste tot în lume. Ni s-a făcut mult rău. An'
suferit mari pierderi. Și în tristețea și furia noastră ne-am găsit misiunea și clipa
care este importantă pentru noi. Libertatea și teama au intrat în război. Existența
în continuare a libertății oamenilor, lucrul cel mai important care a fost dobândit
în timpurile noastre, depinde acum de noi. Națiunea noastră, această generație va
îndepărta neagra amenințare a violenței care apasă asupra cetățenilor noștri și
asupra viitorului. Noi vom câștiga lumea de partea acestei cauze prin eforturile
noastre, prin curajul nostru.
Vom fi neobosiți. Nu vom șovăi și nu vom eșua. Sper ca în lunile și anii care
vor urma, viața să revină aproape la normal. Ne vom întoarce la viețile și la obi­
ceiurile noastre și asta e bine. Chiar și durerea se mai estompează cu trecerea
timpului și cu bunăvoință. Dar hotărârea noastră nu trebuie să se estompeze. Fi­
ecare dintre noi își va aminti ce anume s-a întâmplat în ziua aceea și cui i s-a
întâmplat, își va aduce aminte de momentul în care s-au transmis știrile respec­
tive, își va aminti unde se afla și ce tăcea. Unii dintre noi își vor aminti o imagi­
ne legată de un incendiu sau de o poveste legată de o operațiune de salvare. Unii
vor păstra în memorie un chip sau un glas care a dispărut pentru totdeauna. Iar
eu voi păstra asta: insigna de polițist a unui bărbat al cărui nume era George
Howard, care a murit la World Trade Center. încercând să-i salveze pe alții. In­
signa mi-a fost dată de către mama lui, Ariene, fiind un lucru care te face să-ți
amintești cu mândrie de fiul ei. Insigna aceasta este pentru mine un lucru care-mi
va aminti de viețile care s-au sfârșit și de o misiune care nu se va sfârși niciodată.
Eu nu voi uita rana care i-a fost provocată țării noastre și nici pe cei care i-au
provocat-o. Nu mă voi da bătut, nu voi avea odihnă, nu voi ezita să duc această
luptă pentru libertatea și securitatea poporului american. Nu se știe încă în ce
mod va evolua acest conflict, dar modul în care se va termina se cunoaște cu
certitudine. Libertatea și teama, dreptatea și cruzimea s-au aflat întotdeauna in
război. Și noi știm că Dumnezeu nu rămâne indiferent la acest război. Concetă­
țeni, noi vom contracara violența cu răbdătoarea dreptate, fiind siguri de justețea
cauzei noastre și având convingerea că în viitor vom fi victorioși. Pentru toate
cele ce vor veni, fie ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune și să aibă în pază State­
le Unite ale Americii.
Vă mulțumesc....’*
(„The Washington Post", 22 September2001)

SUGESTII METODICE____________________ _
Domeniul Relațiile internaționale, tema Instituții, mecanisme și po
litici de rezolvare a conflictelor în lumea contemporană.
214 | LUMEA CONTEMPORANĂ

Cerințe:
Sursa poate fi folosită pentru aplicarea metodei „pălăriilor gânditoa­
re" și permite exersarea competenței pentru clasele de profil filologie

și științe sociale.
Precizați punctul de vedere al președintelui S.U.A. referitor la terorism.
Formulați un punct de vedere referitor la terorismul actual, folosind
argumente din sursa dată.
Redactați, pe o pagină, un minieseu referitor la relațiile internaționale
în sec. al XXI-lea, folosind argumente din sursa dată.
Clasa a X-a
Domeniul Relațiile internaționale, tema Relațiile internaționale post­
belice: organizații internaționale, Războiul Rece.
Cerințe:
Precizați, pe baza sursei, cauzele și consecințele politicii externe a
S.U.A. asupra societății contemporane.
Redactați un text de o pagină în care să precizați caracteristicile politi­
cii externe a S.U.A., pe baza sursei date.

Purificarea etnică în nord-vestul Bosniei

Procesul de destrămare a Iugoslaviei, care a începui în 1991, a avut ca rezul­
tat distrugeri masive. Orașe, care fuseseră înfloritoare pe vremuri, cum ar fi Du-
brovnic sau Saraievo. aveau să fie distruse. Până în 1996 au murit în confruntări
între 200.000 și 500.000 de oameni, peste 3 milioane s-au refugiat și între 20.000
și 50.000 de femei musulmane din Bosnia au fost violate.
Dintre cele șase foste republici ale Iugoslaviei. în Bosnia există cea mai mare
diversitate etnică și religioasă. Este singura republică ce nu a luat naștere pe
baze etnice sau religioase. Abia în 1971 a fost recunoscută existenta musulma­
nilor în Bosnia, respectiv a fost înregistrată minoritatea musulmană la recensă­
mântul organizat în Iugoslavia. în ceea ce privește această diversitate etnică și
religioasă, lucrurile aufost complicate și mai mult prin faptul că un număr
da seubi tiăicsc în vastul bosniai, în apropiere da granița cu Croația, și tiu
măr mare da musulmani trăiesc în estul Bosniei, la granița cu Republica Serbia,
începând din primăvara lui 1992 s-au declanșat lupte sângeroase între musul­
manii, sârbii și croații din Bosnia. Practica „purificării" etnice adică strămu­
tarea forțată (sau anihilarea) unor populații, a fost aplicată de către toate
grupurile etnice implicate in acest război. Următoarele relatări reprezintă de­
clarațiile a trei musulmani, care au supraviețuit ..purificării etnice" din zonele
locuite cândva de musulmani. în nord-vestul Bosniei-Her(egovina Cei trei au
fost interogau la Zagreb. în Croația și la Wafferfuerth. în Germania.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 215

Martor ocular din lagărele Omarska și Trnopolje (în apropiere de Pri­

jedor), musulman, născut în 1931, bărbat
p. °Up\CTe a fosl °cupat Kozari pe 27 mai 1992, am fost închis mai întâi la
Ctglane ([ iglane), in apropiere de Prijedor. Apoi am fost transferat în laaărul
«Keraterm» șt după trei zile am petrecut alte șase în lagărul Omarska. Ultimul
lagăi in caie am lost dus a fost Irnopolje. în total mi-ain petrecut în diverse la-
găre o lună și douăzeci de zile.
Am auzit că i-au luat pe copii de lângă mamele lor și că micuții nu le-au mai
fost aduși niciodată. Femeile au fost separate de bărbați. Bărbații dormeau pe
beton, sub streșinile cărămidăriei. Omenii urinau într-un loc situat la zece metri
distanță față de prizonieri. Oamenii închiși acolo erau în majoritatea lor din satul
Kozarec, din zona Prijedor și chiar și din Bosanski Novi.
Ne-au prins, pentru că au purtat însemnele Crucii Roșii și au strigat în mega­
fon: «Predați-vă, cei de Ia Crucea Roșie vă așteaptă! Veți fi protejați!» Erau do­
uăzeci și unu de autobuze pe șosea și chiar în fața acestor autobuze au separat
femeile de bărbați și de copii. în autobuze a trebuit să stăm cu capetele aplecate
Unele dintre autobuze au luat-o direct prin pădure, spre Trnopolje. altele spre
Ciglane (Țiglărie).
Duceau oameni Ia Ciglane în timpul nopții. Apoi se auzea foc de armă auto­
mată și persoanele duse la Ciglane nu se mai întorceau niciodată. Am văzut cum
au torturat un polițist rezervist. Mai întâi i-au rupt oasele. Apoi i-au băgat o cârpă
în gură, l-au băgat în benzină și i-au dat foc.
In Omarska băteau oamenii crunt și îi interogau. Cred că am scăpat, deoarece
am afirmat că nu am nici frați sau surori, nici copii. Nu am trădat pe nimeni dintre
cei care au luptat sau care au avut arme. Lagărul era pe șoseaua Banja Luka- Bo­
sanski Novi. Tot în acea zonă era o mină cu turnuri pentru sortarea minereului,
care aveau o înălțime de 20 de metri. în acele turnuri erau niște containere (de
1.036 metri pătrați), în fiecare dintre ele fiind cam 300 de persoane. Aceste con­
tainere erau folosite la sortarea minereului. Containerele respective ei au dispuse
pe patru etaje și în șase încăperi se aflau 8.000 de oameni. Nu aveam cum să
dormim, poate doar să ațipim puțin. Nu aveam lumină. După șase zile am pumn
o pâine, care s-a împărțit la șase oameni. Urinam în încăperea în care eram ne\o
iți să și stăm. Cei doi frați ai mei au fost și ei acolo, iar unul dintre ei a murit la
etajul al doilea al structurii alcătuite din containere. Deși l-am văzut acolo nici nu
am îndrăznit să-1 privesc și nici nu am aflat că a murit decât m momen ul a
am ajuns la Trnopolje și am primit această veste de la niște oameni In șase zrle au
murit între 35 și 40 de persoane. Ni s-a dat pâine o data la treii zile ‘
primit și fasole. Veneau la ușă, iar noi ne așezam in cerc și ne luam mandea pe
o bucată de carton sau într-un ambalaj de lapte, pe care
fiecare zi primeam apă. Ni se dadea atat cat puteam uai formau
o aveam. De câteva ori au băgat un furtun ptnlochurle din •
podeaua, respectiv tavanul fiecărui nivel. Lagarul era împărțit
216 | LUMEA CONTEMPORANĂ

A. B și C. Nimeni nu supraviețuia în sectorul C. Mi-am dat seama de lucrul aces­

ta pentru că niciunul dintre cei ce au fost în sectorul C nu a ajuns ulterior la 1 mo-
polje. Trei bărbați din Kozarak s-au sinucis. De fapt, doi dintre ei s-au strecurat
prin canalizare și paznicii i-au ucis. Nu doar în turnuri, ci și în magazie se aflau
prizonieri. în lagăr nu erau decât 30 de femei. în fiecare noapte aveau loc inteio-
gatorii. Mie mi-au pus un gură butoiașul de la un revolver și atunci mi-am pieidut
șapte dinți. Mulțr nu au mai rămas în viață după interogatorii. Cei caie anchetau
erau sârbi cu școală. Doi dintre ei erau Mladen Milrovic, vecinul nostru, și Slobo-
dan Kuruzovic, învățător din zonă. Ei erau un fel de comandanți ai lagărului. Ei
purtau șepci pe care era prinsă insigna Chetnik. Băteau prizonierii din lagăr. Ne
spuneau că, pentru fiecare sârb mort, ei obișnuiau să ucidă treizeci de musulmani.
Eu am fost singurul din sectorul C care m-am urcat în autobuz împreună cu alți
bărbați, dintre care majoritatea erau mai în vârstă decât mine. Erau aduși în lagăr
bărbați tineri. Bătrânii plecau din lagăr. Tinerii și copiii nu aveau nicio șansă.
Am ajuns în lagărul Tmopolje la ora 5 dimineața. Era ca și când am fi fost li­
beri. Ne bucuram de faptul că, în sfârșit, ne puteam întinde pe beton. Când am
sosit eu, în zona principală, împrejmuită, se aflau aproximativ 4.500 de persoane,
care erau păzite de gardieni. Oricum, întregul sat Tmopolje era un lagăr. Dacă
pornim de la acest punct de vedere, pot spune că în lagăr se aflau 10.000 de pri­
zonieri. Unora dintre femei li se permitea să meargă acasă, pentru a pregăti mân­
care și erau escortate de bărbați din rândul chetnicilor. Pe o latură a lagărului se
afla o șosea, pe o alta, o linie de cale ferată. Acolo oamenii erau înghesuiți în va­
goane de marfa și astfel se făcea purificarea etnică. Din cinematograful în care
mi-am petrecut prima noapte a fost luat Bakir Mahic. în fiecare noapte intrau și
luau oameni, neținând seama de niciun criteriu, de nicio listă. Luau băieți. îi du­
ceau pe șoseaua din macadam și îi călcau. Oricum, în comparație cu Omarska,
aici au mui it mai puțini oameni, pentru ca primeam câte ceva de mâncare. în zona
centrală a lagărului era o singură toaletă în aer liber. Tot acolo era și o școală.
Primeam suficientă apă de băut și oricum paznicii ne dădeau apă cu furtunul, pe
care îl treceau dincolo de gardul ce împrejmuia lagărul.
(Ante Brljo, ed., Bosnia-Herțegovina: Genocide; Ethnic Cleansing
in Northwestern Bosnia - ..Bosnia-Herțegovina; genocid: purificarea etnică
în nord-vestul Bosmei-Herțegovina”, Zagreb: Croatian Information Centre,
1993. pp. 43-44, 77-79, 94-95)

SUGESTII METODICE
Textul referitor la^^conflictel^^^^^ut “
osta Iugoslavie, confhcte etnice și religioase, poate fi utilizat la clasă
la lecțiile de .stone recenta (la clasa a X-a: Re/aț,7/e /nternat/ona/e post­
belice. Probleme de a ins: organizații internaționale, Războiul Rece,
prăbușirea comunismului in Europa).