România în perioada ”războiului rece”

 între 1947-1991, se manifestă o rivalitate deschisă între S.U.A şi U.R.S.S. şi

aliaţii lor, cunoscută sub numele de Războiul Rece.
 Se vor opune pe plan mondial două mari blocuri politice, cel comunist, dominat
de U.R.S.S. şi cel democratic, dominat de S.U.A.
 După 1962, U.R.S.S. se declară în favoarea coexistenţei paşnice, ce a presupus
destinderea raporturilor dintre S.U.A. şi U.R.S.S.
 Forme de manifestare ale Războiului Rece:
o economice: se manifestă două mari politici economice:
 economia centralizată, de stat (comunistă);
 economia de piaţă, liberă, capitalistă;
 fiecare sistem politic îşi creează propriile instituţii reprezentative:
 1949, C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc)
pentru blocul comunist, înfiinţat ca reacţie la Planul Marshall
din 1947;
 1957, C.E.E (Comunitatea Economică Europeană, a statelor
democratice).
o politico-militare:
 confruntare politica-ideologică între sistemul comunist şi cel al
democraţiei liberale;
 confruntare între blocurile militare:
 N.A.T.O. (creat în 1949 de statele democratice);
 Pactul de la Varşovia (creat în 1955 de U.R.S.S. pentru
blocul comunist);
 conflicte şi crize militare:
 1950 – războiul din Coreea (Coreea de Nord, comunistă,
atacă Coreea de Sud);
 războiul din Vietnam (1959-1975, generat de scindarea
Vietnam ului în Vietnamul de Nord şi cel de Sud);
 criza cubaneză din 1962;
 din 1967 - conflictele israeliano-arabe (S.U.A susţine
Israelul, iar U.R.S.S. statele arabe);
 agresiunea sovietică în Afganistan din 1979.
 Evoluţia politicii externe a României în perioada Războiului Rece are trei etape:
o perioada subordonării totale faţă de Uniunea Sovietică ;
o perioada distanţării de Uniunea Sovietică;
o izolarea diplomatică a României.

A. Perioada subordonării totale față de URSS

 După 1944 s-a instaurat în România regimul comunist.
  Tratatul de pace de la Paris, din 1947 accentuează dependenţa economică a
României faţă de U.R.S.S. prin plata unei imense datorii de război către U.R.S.S.
 Din 1948, România, prin stalinismul promovat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, se
va subordona total fată de U.R.S.S.
 În conflictul ideologic legat de modelul comunist care trebuia urmat, dintre liderul
comunist al Iugoslaviei, Iosif Tito, şi Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a aflat de
partea lui Stalin.
 În 1948, România semnează Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală cu
U.R.S.S., ceea ce permite amestecul U.R.S.S. în problemele de securitate a
statului român.
 România face parte, din 1949, din C.A.E.R.
 În 1955, România este membru fondator al Pactului de la Varşovia.
 Decesul lui Stalin, în 1953, nu a determinat o schimbare majoră a României faţă
de U.R.S.S.
 Astfel, în 1956, în contextul revoluţiei anticomuniste din Ungaria, Dej a acordat
sprijinit trupele sovietice pentru înăbuşirea revoltei.
 Liderul revoluţiei anticomuniste maghiare, Imre Nagy, a fost reţinut şi judecat la
Bucureşti.
 Această atitudine de supunere faţă de Moscova va duce la retragerea, în 1958 a
trupelor sovietice din România.
 Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a subordonat România faţă de
interesele Moscovei, României fiindu-i grav încălcată independenţa,

B. Perioada distanțării de URSS

 După moartea lui Stalin, în 1953, şi retragerea trupelor sovietice din România, în
1958, regimul politic de la Bucureşti iniţiază o politică de detaşare faţă de
U.R.S.S.
 Gheorghe Gheorghiu-Dej începe şi Nicolae Ceauşescu.continuă distanţarea de
Moscova.
 Sunt reluarea legăturilor diplomatice şi culturale cu Occidentul.
 Sunt impuse valorile naţionale prin promovarea național-comunismului.
 După 1960, comerţul românesc extern se reorientează spre Europa Occidentală.
 În 1961, legaţiile Marii Britanii şi ale Franţei sunt ridicate la rangul de ambasade.
 În 1963, Gheorghe Gheorghiu Dej face o vizită în Iugoslavia şi încheie un acord
pentru construirea complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier.
 Nicolae Ceauşescu continuă şi accentuează distanţarea României faţă de
U.R.S.S.
 În 1967, în contexul războiului de 6 zile arabo-israeliean, România refuză să
adopte poziţia Tratatului de la Varşovia potrivit căreia Israel este declarat stat
agresor.
 În 1967, România este singurul stat din blocul comunist care recunoaşte
Republica Federală Germană.
  În 1968, în contextul revoluţiei anticomuniste din Cehoslovacia (”primăvara de la
Praga”) România refuză participarea la reprimarea revoluţiei alături de trupele
Pactului de la Varşovia.
 În urma acestei acţiuni, prestigiul României şi al lui Nicolae Ceauşescu pe plan
internaţional a crescut.
 În aceste condiţii, o serie de importanţi oameni politici vor face vizite la Bucureşti
(Charles de Gaulle, preşedinte al Franţei, Richard Nixon, preşedinte S.U.A.).
 Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială încep tratative cu România
pentru aderare la aceste organisme monetare internaționale.
 În 1971, Nicolae Ceauşescu face o vizită în China comunistă şi a fost
impresionat de manifestaţiile grandioase care se făceau în cinstea liderului
chinez, ceea ce va duce la impunerea " revolutiei culturale".
 În 1975, în cadrul Conferintei de la Helsinki (pentru securitate şi cooperare în
Europa), România contribuie la impunerea unor principii de relaţii internaţionale.
 S.U.A va acorda României clauza naţiunii celei mai favorizate (până în 1988),
 În 1980, România încheie un acord comercial cu Comunitatea Economică
Europeană (C.E.E.).
 În contexul agresiunii sovietice din Afganistan, din 1979, poziţia României va fi,
de condamnare şi criticare a acestui act al U.R.S.S.

C. Izolarea diplomatică a României

 Anii '80 marchează introducerea unor măsuri severe de austeritate pentru
populaţie, cu scopul achitării datoriei externe a României.
 Nicolae Ceauşescu dorea încetarea colaborării cu organismele internaţionale.
 Politica iniţiată de Ceauşescu după anii '80 a reprezentat şi începutul izolării
diplomatice a României.
 În 1985, liderul U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, propune statelor din blocul comunist
o reformare a sistemului, prin punerea în aplicare a două reforme: glasnost
(deschidere, transparenţă în relaţiile internaţionale) şi perestroika (restructurarea
sistemului economic comunist).
 In 1987, Mihail Gorbaciov face o vizită în România şi are o întrevedere cu
Nicolae Ceauşescu pe tema politicilor reformatoare.
 Nicolae Ceauşescu însă refuză aplicarea acestor reforme în cadrul sistemului
comunist din România.
 Regimul Ceauşescu a închis accesul populaţiei şi al informaţiilor spre şi dinspre
Occident.
 Această politică de izolare internaţională şi austeritate culminează cu începerea
revoluţiei din 1989.