Sunteți pe pagina 1din 3

1

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE ROMÂNIEI ÎN TIMPUL


RĂZBOIULUI RECE ( 1947 – 1991 )
Prin “ Război rece “ se înţelege o confruntare ideologică , social –politică şi economică între
sistemul capitalist din occidentul Europei şi din S.U.A. şi sistemul comunist din Europa de
est ,dominat de U.R.S.S.

După instaurarea regimului comunist în România la 30 decembrie 1947 ( proclamarea


Republicii Populare Române ) ,ţara noastră va fi nevoită ,împreună cu celelalte ţări comuniste să
se conformeze viziunii politice impuse de Moscova .

A. Etapa subordonării totale faţă de Moscova ( 1948 – 1960)

De aceea în 1948 , între România şi U.R.S.S. se va încheia ( pe 20 de ani ) un Tratat de


prietenie şi asistenţă mutuală .Astfel e tratate va încheia România cu : Ungaria ,
Cehoslovacia ,Polonia ,Bulgaria şi Iugoslavia . Datorită atitudinii speciale a Iugoslaviei în
privinţa doctrinei comuniste şi a neînţelegerilor acesteia cu U.R.S.S. , România va denunţa
tratatul cu această ţară ,Gh. Gheorghiu Dej manifestând obedienţă faţă de linia politică a
Moscovei . Această atitudine se va repeta şi în anul 1956 cu ocazia revoluţiei anticomuniste din
Ungaria ,când Dej va sprijini intervenţia militară sovietică pentru înfrângerea revoltei .

Obedienţa lui Dej va fi recompensată de către sovietici în 1958 prin retragerea trupelor care ne
ocupau ţara încă din 1944 . România şi celelate state din estul Europei vor fi nevoite să adere în
1949 la C.A.E.R. ( Consiliul de Ajutor Economic Reciproc ) care a fost înfiinţat de Moscova ca
o alternativă comunistă la Planul Marshall . C.A.E.R. – ul avea ca scop stabilirea unor legături
economice permanente între economiile statelor socialiste , legături din care avea de fapt de
profitat cel mai mult U.R.S.S. .

B.Etapa de detaşare faţă de linia politică a U.R.S.S.( 1960 – 1965 )

Începând din 1960 ,regimul comunist din România va începe o uşoară detaşare faţă de linia
politică a Moscovei atât pe plan intern cât mai ales în relaţiile internaţionale . Treptat vor fi
reluate relaţiile culturale şi ştiinţifice cu occidentul Europei . Vor fi reluate şi relaţiile cu
Iugoslavia şi cele două ţări vor începe să construiască împreună în 1963 complexul energetic de
la Porţile de Fier . Prin Declaraţia din aprilie 1964 România se va desprinde şi mai mult de
politica dusă de U.R.S.S. .va respinge şi Planul Valev ,o strategie concepută de sovietici şi care
viza organizarea economic a ţărilor comuniste est –europene pe ramuri economice ,ţării noastre
revenindu-i un rol preponderent agricol .
2

C.Relaţiile internaţionale ale României în timpul regimului Ceauşescu ( 1965 – 1989 )

După instalarea la putere a lui N.Ceauşescu în 1965 ( după moartea lui Dej) detaşarea faţă de
Moscova va continua şi se va accentua printr-o serie de gesturi prin care România afirma o
politică externă independentă . De exemplu :

 În 1967 ,România este singura ţară din grupul comunist care refuză ruperea relaţiilor
diplomatice cu Israelul ( care se afla în război cu statele arabe –“ Războiul de 6 zile “ )
 Tot în 1967, România va stabili relaţii diplomatice cu Republica Federală Germania
(R.F.G.)
 Vor fi stabilite şi relaţii la nivel înalt cu S.U.A.
 Anul 1968 este deosebit de important pentru politica externă românească datorită unor
evenimente care ne vor influenţa profund în anii următori . România ,deşi membră a
Tratatului de la Varşovia ( 1955 ) va refuza sa se implice militar în evenimentele din
Cehoslovacia alături de celelalte state comuniste .În Cehoslovacia se declanşase “
Primăvara de la Praga”, o mişcare prin care se încerca reformarea comunismului . Prin
acest gest prestigiul pe plan internaţional prestigiul României şi al lui Nicolae Ceauşescu
a crescut foarte mult : ca o expresie a acestui prestigiu ,România va primi vizita
preşedintelui Franţei , Charles de Gaulle .
 1969 - Un alt gest de recunoaştere a poziţiei speciale a României în cadrul “lagărului
sovietic” va fi şi vizita preşedintelui american Richard Nixon la Bucureşti , prima de
acest fel intr-un stat comunist . Vizita lui Nixon va fi urmată câţiva ani mai târziu .în
1975 de cea a altui preşedinte american ,Gerald Ford . La rândul lui şi N .Ceauşescu va
fi invitat în S.U.A.
Aceste gesturi de bunăvoinţă faţă de România vor da rezultate şi pe alte planuri ,de
exemplu în 1968 ,ţara noastră începe tratativele cu G.A.T.T. ( Acordul pentru Tarife şi
Comerţ) şi va adera în 1971 . Tot atunci România va începe tratative de aderare la F.M.I.
şi la Banca Mondială ,finalizate în 1972 . Şi C.E.E. ( Comunitatea Economică
Europeană sau Piaţa Comună ) va acorda din 1973 un regim preferenţial României .
S.U.A. acordă României în 1975 clauza naţiunii celei mai favorizate ,de care vom
beneficia până in anul 1988 .
 1975 – România va avea un rol activ în desfăşurarea lucrărilor Conferinţei de la
Helsinki (petru cooperare şi securitate în Europa) unde va impune unele pricipii :
egalitatea statelor,respectarea drepturilor ţărilor mici ,respigerea apelului la forţă sau la
ameninţarea cu forţa .
Însă N.Ceauşescu va continua pe plan intern instaurarea propriei sale viziuni despre
socialism ( naţional –comunismul ) mai ales după ce vizitase China şi Coreea de Nord în
1971.În anii următori politica aberantă a regimului Ceauşescu (industrializarea
costisitoare, sistematizarea satelor, ideologizarea tuturor sectoarelor vieţii , cultul
3

personalităţii lui Ceauşescu şi soţiei sale Elena ,scăderea nivelului de trai al populaţiei ,
nerespectarea drepturilor omului ) a făcut ca relaţiile României cu Occidentul democratic
să se deterioreze .
În ultimii săi ani regimul Ceauşescu va fi tot mai izolat pe plan internaţional .Va refuza să
se alăture politicii de reforme promovate de Mihail Gorbaciov în U.R.S.S. începând din
anul 1985( Perestroika şi Glasnost ) . În 1987 , Mihail Gorbaciov va vizita România dar
nu-l va putea convinge pe Ceauşescu să adopte reformele democratice de care ţara avea
nevoie .

ROMÂNIA ŞI TRATATUL DE LA VARŞOVIA


Din iniţiativa U.R.S.S. în anul 1955 a fost creat Tratatul de la Varşovia ca o replică
la N.A.T.O.( creat în anul 1949) ; toate statele comuniste aflate sub tutela Moscovei vor
deveni membre ale acestei alianţe militare al cărei scop era apărarea sistemului comunist .
România va avea însă o poziţie specială în cadrul Tratatului de la Varşovia ,încercând să-
şi menţină o oarecare independenţă. Astfel ţara noastră nu va participa la manevrele
militare ale alianţei şi va refuza să accepte ca pe teritoriul nostru să se desfăşoare
manevre militare ale Tratatului de la Varşovia .
România nu a acceptat nici cu modificarea statutului alianţei ,modificare prin care
U.R.S.S. ar fi deţinut o putere mai mare ; după 1958 trupele sovietice din România se vor
retrage ( ceea ce nu s-a întâmplat şi în celelate ţări comuniste). În anul 1968 în
Cehoslovacia se va declanşa „ Primăvara de la Praga „ şi Tratatul de la Varşovia se va
pregăti de intervenţie . România va refuza să-şi trimită trupele şi îşi va defini o doctrină
militară diferită de cea a tratatului : „ doctrina războiului întregului popor „ . România va
prefera să-şi dezvolte propria industrie de apărare ( după 1969 ) şi îşi va organiza armata
după propriile regulamente .Tratatul de la Varşovia se va desfiinţa după căderea
comunismului , la 1 iulie 1991.

S-ar putea să vă placă și