Represiunea si Disidenta anticomunista

Completare la cap 6

Disidenta- persoana care are pareri politice sau opinii deosebite fata de colectivitate, organizatia
din care face parte.

Sistemul represiunii- Sistemul de represiune comunist s-a manifestat dupa instalarea

guvernului Petru Groza (1945). Principalele organe de represiune sunt:

- Directia Generala a Securitatii Poporului (1948), condusa de agenti de la Moscova: Gh.

Pintilie, Bodarenko, Alexandru Nicolski.
- In 1949 desfintate Politia si Jandarmeria inlocuite cu Militia si trupele de securitate.

Forme ale represiunii: - anihilarea fizica (dusmani ai poporului). Oameni politici: Iuliu Maniu,
Ion Mihalache, Constantin I. C. Bratianu, Constantin Argetoianu au fost arestati. Oameni de
cultura: Mircea Vulcanescu si oameni ai bisericii: Vladimir Ghica au fost arestati.

-domiciliu fortat.

-internarea in spitale de psihiatrie.

-gulagul romanesc: - inchisori: Sighet, Gherla, Galati, Ramnicu-Sarat, Aiud, Pitesti (Fenomenul
reeducarii de la Pitesti); -santiere nationale: Canalul Dunare-Marea Neagra; -colonii de
munca: Baia Sprie, Salcia, Cavnic.

-deportari: - 1951- in Baragan din Banat- 40 000 de oameni.

Sistemul disidentei: Disidenta anticomunista a imbracat mai multe forme de manifestare:

-emigratia: intelectuali si oameni de cultura; Paul Goma, Vlad Georgescu, Gh. Calciu
Dumitreasa.

Forme folosite: -articole de presa, demersuri pe langa puterile Occidentului pentru

implementarea Planului Marshall in S-E Europei. In 1949-1975 s-a constituit Comitetul
National Roman din S.U.A.

Etape si forme ale disidentei: - 1. in 1944-1956 formele de disidenta au avut loc in vedere
rasturnarea regimului comunist cu ajutor American (,,vin americanii”)

-rezistenta armata: grupuri de rezistenta: Banat, Oltenia, Muscel- Fagaras (Haiducii Muscelului,
Col. Arsenescu si Fratii Arnautoiu), Bucovina, Muntii Fagaras (Ion Gavrila Ogoranu), Sumanele
Negre, Miscarea Nationala de Rezistenta, Haiducii lui Avram Iancu, Graiul sangelui. Aceasta
forma a fost violent reprimata de regimul communist.
-sprijin rezistentei armate acordat de populatia civila: Elisabeta Rizea (Nucsoara- Muscel)

2. Dupa 1960: forme: -critici ale intelectualilor la adresa regimului (Paul Goma, Doina
Cornea, Mihai Botez, Vlad Georgescu) cu privire la: cultul personalitatii; nerespectarea
drepturilor cetatenesti; socialismul dinastic.

-propuneri de reformare a sistemului (Paul Goma): reforme de structura; alegeri libere.

-texte ale disidentilor religiosi: 1979- predicile lui Gh. Calciu Dumitreasa.

-scrisori deschise;

-miscari greviste si demonstratii: 1977- Valea Jiului- greva minerilor; 1987- manifestul
studentilor ieseni; demonstratiile muncitorilor brasoveni.

-critici la posture de radio- Europa Libera (Munchen), Vocea Americii (Washington);

-disidenta in interiorul nomenclaturii comuniste: Scrisoarea celor 6 (Corneliu Manescu,

Alexandru Barladeanu, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu, Silviu Brucan, Gh. Apostol) in
care cereau: respectarea drepturilor omului si Constitutiei, incetarea sistematizarii teritoriului,
incetarea exportului de alimente, restabilirea prestigiului international al comunismului.

Romania in perioada ,,Razboiului Rece”

Cap 9
Razboiul Rece 1947-1991 a fost o confruntare deschisa care s-a dezvoltat dupa Al Doilea
Razboi Mondial intre doua grupuri de state care aveau ideologii si sisteme politice diametral
opuse. Intr-un grup se aflau U.R.S.S. si aliatii ei. Celalalt grup cuprindea S.U.A. si aliatii lor. La
nivel politico-militar a fost o confruntare intre N.A.T.O. si Pactul de la Varsovia. Razboiul Rece a
dominat politica externa a S.U.A. si U.R.S.S. inca din 1947 si pana la caderea U.R.S.S. in 1991.

a. Relatiile cu U.R.S.S. si blocul statelor comuniste:

Perioada 1948-1953 s-a caracterizat prin supunerea politicii externe romanesti,

Moscovei la fel ca si in cazul celorlalte tari comuniste din sud-estul Europei. Evenimentele din
Ungaria din octombrie-noiembrie 1956 au pus in evident opozitia lui Dej fata de destalinizare:
comunistii romani au aratat ostilitate fata de I. Nagy si au sustinut represiunea sovietica.
Indepartarea de Moscova dupa 1958 a fost vizibila si in planul relatiilor cu statele vecine. In
1963. Dej a vizitat Iugoslavia, incheind acordul pentru construirea complexului hidroenegetic de
la Portile de Fier. Dupa 1965 limitele tolerantei sovietice au fost puse la incercare. Romanii si-au
continuat neutralitatea in conflictul ruso-chinez, apropriindu-se de Iugoslavia. Legaturile dintre
Nicolae Ceausescu si Leonid Brejnev au cunoscut o oarecare imbunatatire dupa 1947. Cu toate
acestea, apropierea romano-sovietica nu a fost de durata. Izolarea lui Ceausescu il va face
vulnerabil in lumina perestrokai.

b. Romania in cadrul C.A.E.R (Consilul de Ajutor Economic Reciproc)

C.A.E.R. a luat nastere ca riposte in aplicarea planului Marshall si ca alternativa la

Organizatia pentru Cooperare Europeana. Crearea C.A.E.R. era destinata fluidizarii relatiilor
comerciale si colaborarii economice si tehnico-stiintifice dintre tarile fondatoare. Construirea
podului de la Giurgiu-Ruse, reprezinta un prim rezultat al activitatii C.A.E.R. Schimbarea in
politica Romaniei fata de C.A.E.R. s-a produs in 1964, odata cu Planul Valev. Batalia pentru o
mai mare autonomie economica a Romaniei fata de U.R.S.S. a culminat cu Declaratia din aprilie
1964, a Partidului Muncitoresc Roman, moment care a marcat apogeul opozitiei romanesti fata
de tentativele conducerii de la Kremlin.

c. Romania si Pactul de la Varsovia.

Pactul de la Varsovia, creat la 14 mai 1955, este raspunsul comunistilor la Alianta Nord
Atlantica. Din punct de vedere militar, dominatia sovietica s-a manifestat prin ocuparea militara
a tarii, care a durat pana in 1958 dar si prin incadrarea Romaniei in Pactul de la Varsovia.
Romania a fost singura membra a pactului de la Varsovia care nu a participat la invadarea
Cehoslovaciei in 1968. Romania a refuzat sa semneze declaratia din noiembrie 1978 prin care
pactul condamna negocierile de pace israelo-egiptene, refuzand de asemenea sa accepte
cresterea cheltuielilor militare. Transformarile politice din Europa Centrala si de Est de la
sfarsitul anilor 80 au determinat disparitia aliantei, care s-a dizolvat oficial in 1991.

c. Relatiile Romaniei cu Europa Occidentala:

Romania s-a preocupat de promovarea relatiilor cu statele din fara blocului comunist. In
1955 a devenit membra a Organizatiei Natiunilor Unite. Dupa 1958, comertul romanesc a fost
treptat reorientat spre Occident. In planul relatiilor diplomatice, 1963 a fost anul in care la
O.N.U., Romania a votat pentru prima data altfel decat Uniunea Sovietica si aliatii ei. Perioada
1956-1974 a fost martora unor initiative diplomatice romanesti care au sporit prestigiul
Romaniei pe scena internationala: vizita la Bucuresti a presedintilor Frantei, Charles de Gaulle in
1968 si ai S.U.A., Richard Nixon in 1969 si Gerald Ford in 1975. Impunerea cultului personlitatii,
nerespectarea acordurilor de la Helsinki si incalcarile drepturilor omului au racit considerabil
relatiile cu Occidentul. Deteriorarea situatiei interne din Romania si atacurile din partea
guvernelor occidentale impotriva politicii lui Ceausescu de nerespectare a drepturilor omului a
dus la izolarea internationala a Romaniei.