1

,
 •

istoric -

1 Mai 1939. Poporul romAn spune nu

levlata de culturcl fasdsmului �� rizboiulul: '

lstorlcCi Ion Popesc-u.-Puluri 2

Forta unlfi a clasei muncltoare: •

Anui·XXIII :'\I. C. Stiinescu tO
Mr. 5 (266)
mal 1989 1703-1744 Mihal
- Racovlfi, vo1evod romAn
Ia la�i �� Bueure�U:
Matei D. Vlad
• 14

Din zllele Revolufiei de Ia 1848:

•
Reclactor tef A. Ubicini 19
CRISTIAN POPI$TEAMU
C\ne a �om pus ,Cintecul l ancului" ? :
Col•tW ·r•mtl•l Viorel Cosma 22
DUMITRU ALMAf
CONSTANTIN ANTIP ,Plevna a cizut !" 25
YIIGIL C1NDIA
..

LUDOVIC DIMINY Grafle patriotlsmului romAnUor:

MU OIOIGISCU George Bengescu 29
fllfAN PASCU .
M. PllTIISCU·DIMIOVITA Vidor Slivescu 1940. Note zllnfce:
$TifAM $TifANIICU Eugen Preda 33

Patrfa romlni cireia i-au jertfft toate ostenelile:

lecretar reepo•MbH
P.aul Schuster-Stein 38
IOAHA URSU
Jtfnerar istoric. Bille Oglfnzf:
• Vasile Smiiriindescu 49

• In odombrie 1941, Ia Moscova: A.l. Mikoian. 4 0 • La ••

Paris, in ajunul Revoluflei din 1789: Daniel Roche 45 • Vfkln­ •••

gli in America: F. Donald Logan 51 • 1588

••• Dacl ducele -

de Parma ar fi debarcat : Feli� Barker.- 56 • Clrfi soslte Ia

•••

redacfie 32 • Telex
••• 37 • Po�a Magazin istoric
••• 62 •••

<D RevoJutia roman� de Ia 18�8 a <:Arci dcsfA$urarc a rost evocatA $1

-

de istoricul $i publicistul rranccz A. Ubicini, aflat atunci Ia Bucure$ti -

a constituit un geoeros sublect de inspiratie pentru arti$tii plastici romAni,
de Ia genera�ia pictorilor p ru)opti$ti , ei ln$i$i lupU.tori pe baricadele Revolutici.
$i ptn� Ia plasticienii zilclor noastrc. Pattlni de latorle $i-a intitulat Vladimir
�etran compozi�ia sa tnchlnatA unui memorabll moment al Revolutiei: mascle
populare bucur�ene salveazA Guvernul provizoriu arestat de reac�iunc (Din
zllele Revolu�lel de Ia 1848, p. 19) .
(2) Dioram� anau la "&Iuzeul 1\lilitar Central reconstituind o secventa
din timpul eroicelor asalturi ale osta�ilor romAni asupra redutelor Plevoei
(,Plevna a eizut!", p. 25)
-

@ Flota englezli urm�estc Invlnelblla Armada - tablou de Cornelius

Vroom (sus}. Afetul greoi al tunurilor i-a tmpledicat pe spanioli s1 r.iposteze
tirului rapid declan$<lt de p e co�biile engleze - reconstituire semnatA de
Michael TUI'Jler (1588: Daei dueele de Parma ar fl debareat , p. 56) .•.

@ Comori de trumuse�c $1 m�lcstrie In arta mC$teriJor aurari din tara

noastr1 din sec. XVIII: detaliu dlntr-o coronita executatA Jn i 7 t t dio
aur $i inerustat� cu pietre pretioasc (1703-1744: .Mibal Raeovl�i. volevo4 romin
• Ia Jql tl Bueure§tl, p. 14)
I •

1
 ' •

1 MAl 1939 :
,

\
POPORUL ROMAN SPUNE NU
'

FASCISMULUI $1. RAZBOIULUI

•

ION POPESCU-PUTURI •

•
..

,La cererea uniunilor de breasla �i in ba­
za referatului favorabil al Min[isterului)
mun(cii), dl. Ar. ca.unescu, pre�edintele Con­
s\}iului de Mini�tri scria Lumea noua din
- 1939 cldea intr-o luni), ce urma si evlden­
30 aprilie 1939 , a apro bat sa se tina in­
- tleze ,unltatea de interest" intre reglm ,1
truniri �i serbari de 1 Mai anul acesta, sub
garantia uniunilor... La Bucur�i va avea
loc, in Sala Tomis, o intrunire a breslelor
din Capitala. Tot la 1 Mai se vel"tine �i Con­
gresul general al breslelor din toata tara,
intr-o mare sala publica. la care vor parti­
cipa 965 delet5at1 ai organizatiilor noastre
de metalurgi�b, mineri. ttmplari. tipografi,
constructori, muncitori din porturi, func­
tionari etc.".
Partldul Comunist RomAn a sesizat fap­
tul cl, pornind de Ia unanimitatea pozltlei
antlfasciste a fortelor democratlce din in­
treaga tarl, de Ia dorlnta tuturor de a aplra
lntegritatea Romlniei reintregltl in 1918,
regimul dlctaturll regale preconiza afirma­
rea zilei de 1 Mal nu numal ca o ,zl de slr­
bltoare legall a muncH natlonale" (1 Mal
masele populare in combaterea pini I a rezls­
tenta cu arma in mini a agreslunii hltlerlste
§I revlzlonlste, cl §I aflrmarea acestel zile c:a
un moment de ,armonizare" '' de ,lkhldare"
a c:ontradlc1iilor dintre exploatatl §I exploa­
tatorl, ceea ce ar fi dus Ia intlrlrea pozltiilor
burgheziel §l ale reglmului c:arllst. In acest
scop fl pentru a da evenimentelor un carac­
ter cit mal oficlal, autorititlle au §I convo­
cat in ziua de 1 mal 1939 Congresul general at
breslelor §I au programat totodatl desfl§ura­
rea in paralet,- in silile ,Tomls" §I , Elntracht",
a unor marl intrunlrl ce trebulau continuate,
in dupi-amlaza zllei, cu o serbare cimpe­
neasci Ia stadlonul muncltoresc.

In lumina acestor ten­

dinte, a starii de spirit
patriotice �i antifasciste a ma­
selor largi populare, _se evi­
dentiaza �i mai clar legatura
organica dintre amploarea �i
caracterul demonstratiilor de
Ia 1 Mai 1939 �i intreaga mun­
tn rindurile tinerilor. avind
impreuna cu tovara�a Elena
Ceau�escu. un rol determinant
tn organizarea istoricelor eve­
nimente. Astfel, Ia 26 februarie
1939, prezenta tovara�ului
Nicolae Ceau�scu era sem­
nalata Ia Casa Poporului din
·
cutau probleme privind si tua­
i
�ia economica � culturala a
muncitorilor, perico1ele mari
ce amenin�u independenta �
integritatea tarii, masuri1e ce
se impuneau �i care erau indi­
cate de P.C. R. pentru orga­
i
nizarea � desf�rarea lupte­
lor muncitorimii cu prilejul

ca desfa�urata de comuni�i Bucure�i, unde i�i desf�ra

in colaborare strtnsa cu socia­
li�tii � social-democra�ii pentru
mobilizarea tuturor fortelor
social-politice la .lupta impo­
triva fascismului agresiv, pen­
tru ap!rarea patriei. Este
locul sa subliniem ca atit tn
perioada premergatoare zilei·
activitatea Cercul cultural al
breslei metalurgi�tilor; la 10
aprilie 1939 se afla Ia Cercul cul­
tural al breslei imbracaminte,
iar la 22 aprilie, impreuna cu
tovar� Elena Ceau�escu,
era din nou prezent la se­
diul breslelor imbracaminte
apropiatei zile de 1 Mai. Mun­
ca entuziasta desf�rata de
activi�ti de frunte ai P.C.R. in
cadrul breslelor a facut posi­
bila mobilizarea larga a ma­
selor muncitoare la lupU sub
conducerea P.C.R.
,

Momentul culminant al ma-

de 1 Mai 1939 �i in timpul ma­
rii demonstratii din Capital!,
cit �i imediat dupa aceste rna­
rete evenimente, tovara�ul
Nicolae Ceau�escu a fost me­
reu prezent, atit in mijlocul
muncitorilor virstnici, cit �i
�i piel�rie, unde se organizase o nifestatiilor �i demonstrati­
�zatoare literara pentru tineri. ilor antifasciste din acea peri­
In cadrul acestor dese intil­
oada 1-a constituit, dupa cum
niri cu muncitorii diferitelor
bresle, tovar� Nicolae se �tie, marea demonstra�ie
Ceau�escu, ceilalti comuni�i patrfotica, antifascista, anti­
cu munci de raspundere dis- razboinica �i antirevizionista
·

2
Tovard§ul Nicolae CeaUfeaCU, tovard§a Elena CeaUfeaCU, fn 19J9, anul marii dem0713tratii anti{<I8Ciste, antlret�irloniste
Ji antir4%boiniu din capitala Romdniei
de la. 1 Ma.i 1939 din ca.pita.­
la. Romaniei, care s-a desfa­
�ura.t pe fundalul Congresu­
lui general a.l breslelor mun­
citore$ti, convoca.t tn a.cea. zi.
In vederea. orientarii delega­
tilor la. acest congres �i a. or­
ga.nizarii demonstra.tiei de la
1 Ma.i, a fost constituita o Co­
misie de partid, indruma.ta
nemijlocit de Secreta.ria.tul
C.C. a.l P.C.R. � de Biroul or...
ganizatiei Bucure§ti a P.C.R.
Din a.cea.sta Comisie a facut
parte tova.r�l Nicola.e
eea�scu, cunoscut pentru pa­
triotismul sau tnflacara.t � ca.­
pacitatea. sa de organizator,
care aducea, totodaU., bogata
experienta din a.ctivii:atea. Co­
mitetului National Antifascist.
Cu numai trei ani in urma,
in mai 1936, in timpul marelui
proces politic de la Br�ov,
tovara§ul Nicolae Ceau�escu
se impusese opiniei publice din
tara �i strainata.te printr-o
,inteligenta de o maturitate
surprin:zatoare", cum aprecia o
publica.tie a vremii, prin fermi­
ta.tea convingerilor sale revo­
lutiona.re, prin tncrederea ne­
str�mutata in popor �i virtu�i­
le sa.le. Prin cura.j �i abnegatie,
spitit de inipativa �i deo�bita
I '
clarviziune politica, tova.r�ul
Nicolae Ceau�scu s-a i mpus
�i cu acea.sta ocazie ca o mare
personalitate a luptei antifas­
ciste, pentru apararea integritl­
tii �i suveranitatii RomAnie�.
Este meritul Partidului Co­
munist Roman. ca, tnfruntind
conditiile' grele in care era
nevoit sa activeze, printr-o
va.sta munca de organiza.re, des­
fa�a.ta sub conducerea unor cu­
noscuti activi�i a.i partidului, cu pativa conducerii P.C.R., au
prestigiu in mase, cum erau
tova.r� Nicolae Ceau�scu
�i tovara§a Elena Ceau�escu,
a dat cuvtnt de ordine ca. la
intrunirile �i demonstrapile din
ziua de 1 Mai. sa se exprime
puternic atitudinea. impotriva
fa.scismului �i pericolului de
razboi, tmpotriva. Garzii de
fier, pentru a.para.rea indepen­
dentei � integriU.pi teritori­
.
a.le a pa.triei, fara a ocoli insa
revendicarea drepturilor �i pania po!iti ca de 1 Mai in
\
libertatilor democra.tice, eco-
nomice, socia.le � politice. S-a
indica.t, totodata, sa se ia a.ti­
tudine impotriva. intentiei au­ · numar cit mai mare de munci­
toritaplor de a transforma
sarbatorirea zilei de 1 Ma.i
tn elogierea regimului carlist.
C.C. al P. C.R. a convocat
o �edinta largita a Comitetu­
lui organizapei Bucure�i a
P.C.R., la care au participat
� secretarii comitetelor de sec­
tor ale pa.rtidului comunist
din Ca.pitala. La. aceasta �­
dinta s-a aj� la concluzia
necesitatii actiunii unite a c1a­
sei muncitoare, pentru a se
imprima. un ca.racter revolu­
tionar Zilei ·Muncii. Din iru­
avut loc tratative cu P. S.D.,
ajungtndu-se la o in�elegere
privind unitatea de actiune.
Acordul convenit cu acest pri­
lej a.vea sa stea Ia baza mani­
festarilor revolu?onare, a in­
trunirilor � demonstrapilor de
masa organizate � desf�­
rate Ia 1 Mai 1939.
I
A
•
n acest scop, s-a hotarit
ca 1ntrea.ga activitate a
partioulul comunist in cam­
Bucure�ti sa se desf�a.re prin
breslele muncitoresti, in a.sa
' '
fel incit sa fie mobilizat un
tori la cele doua tntruniri pro­
iectate ,in cadrul programu­
lui aprobat de autoritap, dar
3
pentru tndeplinirea programu­
lui partidului comunist". Co­
misiei centrale a tineretului
comunist, tn conducerea ca­
reia se afla, in aceasta peri­
oada, tovar�l Nicolae
Ceau�u. i-au revenit sar­
cini complexe �i numeroase.
P.C.R. a stabilit ca vorbitorii
din rindul membrilor 9e partid
�i al uteci�ilor ,,sa evidenp­
eze, tn cuvtntul lor, necesitatea
concentrArii tuturor for1elor
muncitor� � 1Aran� in
lupta antifascist! � antid.z-
/ niciodata marepa acestui sim­
bo.llU\AI.
·-X"
•
Ulterior, P.C.R. a luat �i
alte masuri organizatorice in
vederea depli'nei reu�te a pro­
gramului sau politic pentru
ziua de 1 Mai. Astfel, s-a preo­
cupat de alegerea unor dele­
gap pentru Congresul bresle­
lor din rtndul comuni�ilor sau
al simpatizanplor partidului,
de pre�tirea � iniperea lor
in acfj.unile preconizate. De
asemenea, s-a luat legatura
cu conducatorii breslelor, pen­
tru a-i determina sa accepte
ca la congres � la tntrunirile
muncitore�ti de 1 Mai ,sa fie
admi� a lua cuv:tntul de la tri- ·
buna � alfi muncitori in afa­
ra de cei. desemnap de Confe­
<.lerape §i de conduc· erea bres­
lelot". tntr-o seama de alte
instruc�iuni amanunpte, acti­
vul de partid �i mai ales acei
comuni�i , care stnt cunos­
cu�i maselor muncitor�i �
care, prin activitatea lor poli­
tica � sindicala, se bucura de
autoritate", urmau sa se de­
plaseze in diminea� zilei de
1 Mai tn diferite cartiere mun­
citor�i din Capitala ( Grivi­
�. Rahova, Dud�, VacA­
r�ti �.a.} pentru a mobiJiza
:;i a coordona actiunile mun­
citorimii.
!n ajun �i chiar in ziua de
1 Mai, tn presa muncitoread
� democratic! au aparut nu­
meroase articole cate eviden­
�iau semnificatia deosebita a
sarbatoririi acestei zile ln con­
difiile internaponale deosebit
de tulburi �i ale pericolelor
grave pentru soarta poporului
nostru. ,tn vremuri de Iini�e
� de lent progres social
- remarca Lumea nbU4 din
30 aprilie 1939 , clasele mun­
-
citoare au manifestat tn
aceasta zi - 1 Mai - tm:Po­
triva nedrept_ aplor � a ex­
ploatarii � pentru tnfaptuirea
4
unui regim social mai bun
� mai drept, de inllturare a
exploaUrii �i a mizeriei ce­
lor mulp ...
1n anul acesta, de tntti Mai,
masele populare din lumea
tntreagl manifesteazl, aproa­
pe exclusiv, pentru pace -
condipe primordiala pentru
progresu 1 , �i fericirea eel or
mulp".
Sub titlul 1 Mai 1939, Za­
haria Stancu scria, in revista
Azi din 30 aprilie: ,Poate ca
bol nu ne apare intr-o lumina
mai limpede, mai plinl de
tntelesuri ca astazi in vuietul
vremilor pe care le traim.
Pentru ca daca ziua de 1 Mai
- aceasta singura sarbatoa­
re a muncii - era o zi a bi­
ruintelor repurtate pe tarim
profesional, ea a fost lntot­
deauna �i un prilej pentru ma­
nifestarea dorintelor de pace.
Niciodata poporul muncitor,
tntors din tra�e razboiu­
lui, .n-a uitat sa ceara stapini­
torilor, cu acest prilej, sa pas­
treze ceea ce c�gase prin
jertfe. Motiunile votate tn a­
dunarile ce s-au pnut in des­
�rarea anilor, de 1 Mai, pas­
treaza �i azi marturia unei
vointe neclintite de pa.ce...
Pomenim de toate acestea
pentru ca ziua de 1 Mai 1939
ne ga�e in pragul unor tn­
caierari intre popoare".
D iminea� zilei de 1 Mai.
Capitala a clpatat u n
aspect sarbatoresc. La. ora 9,
sala �i gradina. Cinematogra­
fului :,Tomis" din Calea ca­
Ia�or erau arhipline de mun­ . ,Congresul, Iutnd in conside­
citori. Comuni�i, social-de­
mocrapi � cei tara partid tnal­
tau pancarte pe care se pu­
teau citi inscripp.i ca: , Tri£- nou amenint:ata � ctnd � in­
. iasca indepetulenltJ w.�tionald a
l�ru ,}os
•
X • • .pt
•·
. fiascssm'""
, V-rem 1�-ront patnotu ' ' ./" ; , vrem
8 o-re de mutW4 !"; ,Cerem ma-
nrea
. salanW<�T
·.:r�- .I'' ; , V-rem 1'e-
stabilirea regimului
tic parlamentar !"; ,Um1'e cu
toate popoarele demooratice
,. Tr4iasca U.R.S.S. !"; .� T1'4-
iasca p(J(;ea !" Aceste lozinci,
}ansate � tn celelalte locuri
de adunare, au fost preluate
de top participantfi �i scan­
date pe tot parcursul manifes.
tapei, in timp ce de la tri­
buna. oratorii tnfierau acpu­
nile cotropitoare ale naz�-
lor �i revizioni�tilor � pe ace­
lea ale fasci�ilor intemi, ce­
rind unirea tuturor foqelor
democratice pentru a bara ca­
lea ascensiunii lor. Un orator
a exprimat cu claritate ,ne­
voile maselor � ale tarii: d Mai
�e o zi intemationata de lup­
ta pentru drepturile �i reven­
diclrile muncitorimii - o zi
de lupta contra fascismului»".
Un alt vorbitor sublinia ca
,muncitorimea este baza picii,
atit de dorita astazi", ara­
tind, in continuarc;. ca ea ¥ie
sa-�i faca datoria patriotica,
sa apere cu fermitate grani­
tele tarii in fa� agresorilor fas­
c�. ,Aceste cuvinte au fost
aplaudate tndelungat" - in­
forma, in raportul sau. unul
din agenpi organelor de �
litie.
·
!n acel� timp, tn sala Ci­
nematografu1ui ,Aro" (azi ,Pa­
tria") se desf�rau lucrarile
primului Congres general al
breslelor, unde, ataturi de de­
legapi ale¥ de catre breslele
din tntreaga tara. au mai fost
mobiliza? de catre Comisia
de organizare a manifestarilor
de 1 Mai alte sute de munci­
tori, astfel ea in sail se aflau
circa 1500 participanp.
Pozipa profund patriotica,
antifa.scista a maselor de mun­
citori-delegap a ie¥t cu putere
tn evident! atunci ctnd Ion
Flu�. insarcinat de con­
gres, a citit Moliunea primu­
lui Cotsgt'es gene1'al al bresle­
lor de mun&ittwi, funqionari
particulari # meseria#, adop­
tata cu u na.nimitat e de vo­
turi. ln document se preciza:
rare situafia ingrijoratoare in­
ternaponata de azi, ctnd pa­
cea tntre popoare este din
tegritatea t!rii noastre ar pu­
tea fi periclitata de agresori
..f r• ;
extemi. hota.d�e ca toti mem­
brii breslelor ai caror repre­
.
zentanp partii c pa 1a acest
demot;ra­ con�es sa contribuie cu tntreg
� c l lor pe 0 zi pentru ma­
t' ; rirea fondillui de tnzestra.re a
armatei � de aparare a inte-
gritapi tarii"..
Prezent � el la marile festii
v ­
tap ocazionate de acest prim
congres muncitoresc, primul­
ministru Armand <:atinescu.
dupa cum informa ziarul Timpul,
a gasit cuvinte �toare Ia
adresa muncitorimii care a ho-
tatit, din propriul indemn, sa
doneze din c�tigul ei, greu
adunat, o parte pentru inzes­
trarea o�rii. ,Reprezentan­
tii cei '"mai autorizati ai
muncitorimii a declarat
Armand catinescu marturi­
-I

sind simfamintele lor de dra­

�oste de tara, grija lor de li­ ··-····
'

bertatea �i de viitorul neamu­

lui, au declarat solemn: in­
telegem, ca o ilustra.re a a­
cestor simtaminte, sa jertfim
din pupnul c"'�ga.t cu greu
pentru inzestrarea o�rii 1f\­
rii... Da., domnilorl in decla­
rapunea dv. s-a rostit instinc­
tul acestei na.puni, care se -.rrea
aparata. Pentru a.parare3. tarii
nu numai ca nu trebuie sa cru­
tam nici o jertfa, dar trebuie
sa a.ratam 0 veghe de fiecarc
clipa". $i incheia: ,Astazi a­
vern o muncitorime minaui
�i tnsufletita numai de sen'ti­
mentul patriotic �i national" .
.-\cest gest, a spus primul-mi­
nist:ru roman, ,va. avea rasu­
net dincolo de aceste ziduri".

E videnpind pozitia
vernului roman in le­
gu­

gatura cu ·politica �esiva �i

revizionista promovata de sta­
tele fa.sciste fata de Romania.
precum �i dorinta poporului
roman de a. trai in pace �i hu­
na intele�ere cu toate natiu­
nile lumii, Armand <:atinescu
a precizat: ..Tin sa declar,
ca sa nu mai fie nici un echi­
voc, ca Romania dor�te sa
intretina relatiuni de buna ·te­
cinatate �i de amicitie cu ta­
rile dimprejur... Aceasta po­
litica nu e numai politica gu­
vernului. sau politica unui giup
de oameni: ace!\Sta este poli­
tic"\. tarii, este politica natio­
nala.... generatia care ne-a
precedat a avut nobila misi­
une de a realiza. unitatea na­
tionala. Generatia. noastra a
raspuns la. datoria. de a. se sn­
crifica pentru pastrarea ei".
Dupa terminarea intrunirii
de la. sa.la. ,Tornis", care s-a
desfa�urat po�vit cu progra­
mul stabilit de partidul co­
munist, masele de partici­
panti. tncolonate, au parcurs
diferite strazi ale Capitalei,
indreptindu-se spre sa.la

StCt�enl4 din timpul marii demon·

strajii de lG 1 Mai 1939 din Capitald:
dOU<l facsimile din prua intenlllti() ­
nal4 comentfnd eoenimentm petre-
cuu la Bu.curefti
 ,Aro", unde se desfa�urau lu­
crarile Congresu lui breslelor.
tn jurul orei 12, participanfii
la Congres � cei de la cele doua
intruniri muncitor�i desfa­
�rate tn salile ,Tomis" �i
,Eintracht" s-au tntilnit 'tn
Piata Romana, de unde. tnco­
lonati tn �ruri de cite �ase
persoane, au pomit, demon­
stratia pe traseul Piata Roma­
na - Calea Victoriei - Spla­
•
iul Independentei - Bulevar­
dul 11 lunie - Parcul Liber­
Utii. Numarul manifestanti­
lor a crescut ptna Ia 20 000
persoane. Numeroase rapoar­
te ale organelor de siguranta
consemnau ca, pe tra.c;eul a­
mintit. ,printre rnanifestantii
breslelor s-au strecurat grupe
compacte de comuni�i". Pe
tot parcursul s-au strigat lo­
zincile formulate de partidul
cornunist. ,Calea Victoriei � ·
vea aspectul unui ctmp de
manifesta1ie revolutionara"
- consemnau, tn rapoart�le
·
lor, reprezentanpi organelor
de siguranta. , Tr4iasc4 de­
mocratia r'; ••Vyem Romania
libeY4 # independenta r' •· , Vrem
respectarea· gran#elor !' ,· ,jos
jascismul !'; ,Jos hiJlerismul r';
,Nu wem razboi !"; , Tr4iasc4
muncitorimea uniftcat4 r; ,.]os
eu 14rile 1'4zboiniu t'; "Vrem
alianta cu 14rile demooratice r;
, Vrem pastyarea independen­
lei Romdniei !"; .. Vrem yezis­
tenl4 fata de planu#ul at(J(; al
j>utmlor / asciste f'; , Tr4ias­
c4 FYontu Populay A ntifas­
cist t' Aceste fozinci antifas­
ciste, prin care se cereau gu­
vernului masuri hotarite pen­
tru apa.rarea integritatll ¢ in­
dependentei patriei, s-au scan­
dat cu cea mai mare vigoare
la intrarea demonstrantilor tn
Piata Palatului Regal, dupa
cum informau agentii. de si-
guranta.
Sub titlul Defileaza munci-
torii, ziarul Timpul scria:
,Toate fabricile, toate ate-
.
lierele au i�it ieri dimineata
pe strazi, s-au incolonat dis-
ciplinat ¢ au pornit spre Pia-
ta Lahovary [actualmente Cos-
snonau-plor]... Cu caput sus,
cu ochii sorbind lumina din ..
cer, cu lavaliera tnnodaU Ia
gtt - semn de, consacraU ele-
ganta. tnca de � vremea cin-
taretuor Pinc1o, Neculuta.
Tr. Demetrescu -, mat'$11u-
iau, tn sunetul muzicii. Doua
muzici exclusiv muncitor�.
6
Aceea a rninerilor de la Petro­
�ni � a minerilor de Ia Lu­
peni"t
0 mare atentie s-a acordat,
tn cadrul demonstratiei, de­
mascarii · pericolului pe care
it prezentau organizatiile fas­
ciste din i�eriorul tarii, tn
prirnul rtnd "Garda de fier. 0
serie de lozinci se refereau Ia
demascarea acestei organizatfi
fasciste terotiste: ,jos Garda
de fier r'; ,Jos gardismul f';
,jos agen#i hi�ler#ti /"; ,jos
agenjii trtld4tori de. taY4 !": ,Ce­ Valea Jiului, fara insi a fi
rem abrogarea p(J(;tului ger­
mano-romdn de trtlda1'e a t4rii !"
tn fata Prefectutii de poli-. rnuncitor�i
fie s-au stri�at lozinci pentru
eliberarea rnilitantuor comu­
ni� �i antifasci�ti detinuti,
manifestantii certnd sa fie tn­
chise elementele fasciste �i
tradatoare de tara. La moti­
varile unor �fi ai breslelor . + . I" citorii au participat la tntru­
\4 ,nu e vote -X
-X � stngat•· ,
•
,nu da voie dl. mini�tru I", cei
.peste 20 000 de demonstranti
organizati, Ia care s-au ata­
turat, pe parcursul demonstra­
fiei, alte mii, au scandat cu
entuziasm: ,Vrem Romdnia li­
ber4 #, independent4 !": ,jos
fascismul !" . ]os agresorul hi­
,· . Partidului Comunist Roman:
tlerist f'; , VYem amnistie j>en­
tru de#nu#i antifasci§ti !" ; ,A­
restarea fasci�tilor /"
Dupa ce· au ajuns tn Parcul
Libertatii, o delegatie formata
din rindul membrilor Comisiei
de organizare, alaturi" de alte 'muncitorimea,
organizatii p articipante Ia fes­
tivitafi, a depus o coroana de
flori Ia Monnintul Eroului Ne­
cunoscut, tn timp ce fanfarele
intonau cintece p atriotice. Co­
Joana muncitorilor a defilat
apoi, i a r o grupa din Regimen­
tul 1 artilerie granicereasca a
dat onorul.
. s ub condugerea comu-
ni�ilor. actiunile re-
volutionare au continuat �i tn
dupa-amia.za zilei, in cadrul
f
serbarii cim en�i organizate
pe stadionu muncitoresc din sarbator� anul acesta ziua
Parcul Veseliei. Organele de
siguranta mentionau, tntre
principalii initiatori ai ..dife­
ritelor manifestatiuni cu ca­
racter comunist". pe comu­
nistul Nicolae Ceau�escu.
.. Nicolae Ceau�escu - se spe­
cifica tntr-un raport al agen­
p!or apara.tului represiv· -,
fost condamnat Ia 3 ani de in­
chisoare pentru activitate co­
munista, pedeapsa executata,
a strigat in timpul serbarii
lozinca comunista •Traiasd
Frontul Popular !•11
•
. lntruniri muncitore�ti cu
ocazia zilei de 1 Ma1 1939 au
avut loc in majoritatea ora­
�lor tarii: Timi�ara, Arad,
Cluj, I�i. Re�ita, Ploi�ti.
Deva, Constanta. Galati, Bra­
ita, Tri gu-Mur�. R�hin, 0-
radea, Baia Mare, Bata Sprie,
Satu Mare, Bacau, Piatra.
Neamt. Alba Iulia, zam�,
Nadrag, tn localitatile de pe
tnsotite de manifestatii de
strada. $i la ace,ste intruniri
participantii au
tnfierat pericolul hitlerismu­
lui �i revizionismului, pre­
cum �i politica terorista �i tra­
datoare a organizatiilor fas­
ciste din �ra. tn toate ora­
·
�le �i centrele amintite, mun­
niri, scandind lozincile Ian­
sate de partidul comunist. La
Timi�ara, spre exemplu, in
cuvtntul sau la adunarea festiva,
secretarul -breslei lucratorilor
metalurgi�i din pnutul Timi$
a remarcat, in consens cu indi­
•
catiile primite din partea
,E drept. sarbatorim Ziua Mun­
di din anul acesta in condi­
puni cu totul speciale... ln
�mprejurarile grele de azi,
cind pretutindeni se atita ura
�i se aude zanganit de sabii,
care este a-
dtnc pacifista, manifesteaza �i
pentru triumful pacii intre
popoare, dar, totodata, tine
sa-�i exprime in mod public
hotarirea ei de a lupta impo­
triva oricaror tendinte exter­
ne sau interne de tnfringere
a independentei nationale �i
aceasta lupta o va duce fal:a
nici o precupepre pentru sal­
varea tarii �i a libertatilor.
Sub acest simbol al mai bu­
neistari pentru clasa rnunci­
toare �i al pacii, care este eel
mai mare bun al omenirii,
noastra, Ziua Muncii".
Marile evenimente de la
1 Mai 1939 au fost pe larg
dezbatute �i ancil.izate de catre
organizatiile partidului comu­
nist, subliniindu-se cu acest
prilej succesele deosebite ob­
pnute tn organizarea �i con­
ducerea lor. Astfel, tn rapor­
tul Plenarei VI a C.C. al P.C.R.
din iunie 1939 se arata ca
,intrunirile � demonstratiile
 de 1 Mai au fost pregatite (de
pnrtidl sub semnul mobiliza­
rii clasei muncitoare pentru
apararea �rii contra fascis­
mului extern �i intern, in con­
lucrare strinsa cu muncitorii
social-democrati. Lozincile pen­
tru 1 Mai au ramas cele
ale campaniei pentrn apararea
i ndependentei �i a hotarelor
tarii. contra fascismului agre-
. sor". ln cad�ul acelei3.$i ple­
nare se aprec1a, in mod inte­
meiat, ca. ,rezultatul tntruni­
rilor �i manifestarilor din ziua
de 1 Mai se dator�te... in pri­
mul rind frontului unic cu
muncitorii �i activi�tii social­
democrati din bresle". iar a­
ceste actiuni ,.deschid per­
spe�tive pentru realizarea fron­
tului lJnic".
La. rtndul sau, Sdnteia, fa­
cind un bilant al evenimen­
telor de la 1 Mai. releva: ,.De­
monstratia de masa din Bucu­
r�ti �i adunarile din pro­
vincie au dovedit cit de adin­
ca este indignarea poporului
contra fascismu)ui... Aceasta.
demonstratie a dovedit ca lo­
zincile partidului nostru sint
urmate de mase. Aceasta de­
monstratie a fost o buna tre­
cere in revista a. fortelor mun­
cit-or�ti, m�te�ugar�i. a fe­
meilor � tineretului contra
fascismului... Demonstratia de
ziua de 1 Mai a dovedit o cr�
tere serioasa a activitatii po­
litice a ma!'elor �i o cr�tere
a influentei � capacitatii parti­
dului comunist de mobili­
zare a maselor la 1upta in
front unic".
E venim�ntele de Ia 1 Mai
1939 din Bucur�ti au
fost pe larg comentate in cele
mai diverse pa.turi ale opiniei
publice din tara �i . .in special,
din Capitala. Sub titlul Mun­
citorimea romana $i unitateq.
na#onala, ziarul Semnalul re­
lata: .. Muncitorimea s-a de­
clarat tnsi gata, la Congresul
gener�l al breslelor de munci­
tori, funcponari particulari �i
meseri�i patroni, la orice ne­
voie sa-�i apere tara. Ea a pri­
mit de bunavoie sa lucreze
suplimentar pentru inzestra­
rea annatei... Pe primul plan
al preocuparilor muncitorilor
sint azi deci chestiunile de
aparare a· t!rii, :ji elanul cu
care muncitorii sint gata sa
faca fat;a., in frontul intregu­
lui romA.nism, oricarei arne-
..
•
nintari, a ridicat sarbatoarea
muncii la o sarbatoare a na-
punii". . nu se va. da in laturi de a oferi
Patriotismul muncitorilor.
se intitula inspiratul articol
publicat de George Iv�cu in
gazeta Ia$ul, din 2 mai 1939,
in care descria situatia inter­
nationala deosebit de incor­
data. datorita. agresiunii puterilor
fasciste, . �i evidentia profun­
dul patriotism de ,care eta­
sa noastra, muncitoare a dat.
dintotdeauna dovada in clipe
de grea cumpana pentru ta­
ra: ,Ziua de 1 Mai, «Ziua
Muncii>>, e un fericit prilej
pentru noi-scria G. Iv�u­
de a afirma aici dragostea
de patrie �i iubirea de natiune
a muncitorimii romane, pa­
triotism pus de unii la indo­
iala sau privit cu suspiciune.
Internaponalismul de tot­
deauna al organizatiilor mun­
citor�i. izvorlt dintr-un in­
drepta.pt 'spirit de solidarita- .
te, s-a identificat, totodata.,
cu un patriotism hota.rit, con­
�ept, creator.
Lucrul este explicabil.
Evenimentele din ultimii
ani, care au dus la desfiin�a­
rea a patru state nationale,
au avut un adinc ecou in su­
fletele muncitor�ti, care au
socotit astfel amenintate in­
�i temeliile pacii �i ale pro­
gresului, pentru care totdea­
una. s-au straduit, la care au
contribuit cu singe �i cu mun­
ca. De aici necesitatea pen­
tru muncitorime de a contri­
bui cu fortele ei or� anizate la
apa.rarea integrita.th nationa­
le, de aici dorinta de a mili­
ta pentru afirmarea demnita.­
tii natioriale �i a spiritului de
independent:a al tarii noastre.. .
· Patriotismul muncitorimii nu
poate fi pus la indoiala. El e
mai �rdent asta.zi decit ori­
cind, caci asta;zi mai mutt
decit oricind patria constituie
simbolul insu�i al actiunii de
aparare impotriva du�manilor
ei, declarati sau nu, fat�i sau
din umbra.
Nimic nu a dovedit mai
bine patriotismul muncitori­
lor. ca �i a.l micilor func?o­
nari, decit acele modeste, dar
grele de semnifica�ie contri­
butii ban�i pentru inzestra­
rea. armatei noastre. Muncito­
rimea romA.na e demna tn ho­
ta.ririle ei �i tn �emnitate vrea
sa. traiasca �i sa actioneze
/
spre binele comun. De aceca.
muncitorimea nu s-a dat �i
din pu�inul pe care-1 are pen­
tru apararea �i inta.rirea pa­
triei in care trai�te �i pe care
o iubeste'
cu devotament. A
mai suspecta deci astazi mun-
citorimea. romana de un inter­
nationalism di.u intetes �i rau
aplicat inseamna a-i jigni a­
dtnc . iubirea de tara, patrio­
tismul ei. lnseamna a-i jigni
sentimentele �i convingerile ei.
de oameni care au gindit �i au
lucrat totdeauna cu cinste �i
dreptate·'.
D espre afirmarea tot mai
'riguroasa a proletariatu.
lui roman in viata social-politica
a tarii, ziarul Timpul, · ras­
pindit in largi cercuri ale socie­
ta.tii roman�ti. aprecia: 1 Mai
,
1939 a aratat 0 data. mai
mult ca muncitorimea este -
in toate timpurile �i sub orice
· semn - temeiul, paza �i sub­
stanta. natiunii, cheza�a pros­
peritatti ei in pace �i aparA.­
toarea ei atunci cind patria o
cere·'.
.,A fost un spectacol unic
in ana.lele re�imului, cind in
plin centrul Capitalei, la citi­
va p�i de suveran, dintr-o.
coloana in fruntea. careia. se
afla ministrul muncii, s-au
strigat lozinci proprii extre­
mei stin�i [a.dica P.C.R.]".
declara unul dintre conduca­
torii P.N.T. Era in aceasta.
declarape recuno�terea e�e­
cului suferit de �fii partide­
lor burgheze in tentativa lor
de a incerca o estompare a
spiritului revoluponar al in­
trunirilor �i manifestatiilor
muncitor�ti, de subordonare a
maselor scopurilor �i politicii
claselor exploatatoare. ln
schimb, reprezentantu forte­
lor progresiste. democratice,
subliniau in comentariile lor
ca ,muncitorii au fost acei
ce au imprimat adevarata
semnificatie a zilei de 1 Mai
�i nu autorita.ple" � ca. ,.mun­
citorimea co�tienta., in frun­
te c u partidul comunist, nu
se va Ia.sa atrasa pe calea po­
liticii reforrniste dusa de �u­
yem pentru armonizarea tn­
tereselor proletariatului cu ce­
le ale burgheziei".
A mploarea manifestatiei an­
tifasciste. antirazboinice �i
antirevizioniste a maselor
muncitor� din Bucur�ti
7
a avut un larg ecou �i vitapi antifasciste a maselor, tia de 1 Mai din Bucur�i.
peSte grani�le tarii . Nazi�i ca �i o cr�ere a influentei evidenpind indeosebi carac­
germani � fasci�i italieni �-au partidului comunist, a capa­ terul ei antifascist �i antiraz­
aratat nemultumirea � au citapi sale de a mobiliza ma­ boioic.

criticat regimul dictaturii re­
gale ca nu a luat masuri pen­
tru reprimarea manifestapei.
Guvernul mussolinian a pro­
testat pe linga ministrul aface­
rilor externe a1 Romaniei,
G. Gafencu, aflat tocmai atunci
Ia Roma. Contele Ciano a
transmis ,nemultumirea gu­
vernului italian fata de guver­
nul roman, care a permis ma­
nifestanptor libertatea expri­
marii lor, fara sa ia nici 0 rna­
sura de represiune".
Dincolo de nemul�umirile
conducatorilor statelor fas-
ciste, opinia publica interna­
tionala a luat act cu interes
de evenimentele de la 1 Mai
din Romania. Ziarele Daily
_
sele". Revista remarca, de a­
semenea, caracterul profund
patriotic al acestei marl de­
monstratii a muncitorilor ro­
mani: ,Numeroase pancarte
exprimau necesitatea apara­
rii independen�i �i integri­
tapi tirii, abrogarea tratatu­
lui economic cu Germania, a­
Uanta cu Franta. Marea Bri­
tanie �i Uniunea So·rietica".
Ac� i publicatie sublinia �i
caracterul protestatar al ma.­
nifestapei fat! de regimul car­
list, precizind ca atunci cind
mille de demonstranti ,au tre­
cut prin fata Palatului regal
�i a regelui, �au auzit lozinci
cerind restabilirea regimului
parlamentar constituponal,
front unic �i popular, reprimi­
C
onferinta internationaJa
asupra problemelor demo­
cra�iei. pacii �i apararii persoa­
nei umane, care s-a ?nut la
Paris, intre 2 �i 14 mai 1939,
a relevat imporlanta evenimeo­
tell')r din Romania. Documentul
dezbatut in cadrul Conferintei.
intitulat: Pentru integritatea
fi independenta Romaniei. A­
menitqarea Germaniei hitle­
ris�. Romania tn frontul pa- ·
cii, aprecia ca manifesta.rile
muncitor�i din ziua de 1 Mai
1939 din Bucuresti • au fost
expresia vointei maselor �i ca
ele au avut un puternic carac­
ter antifascist �i antirazboi­
nic, ,ceea ce este dovada ca
poporu1 roman se raliaza Ia

Herald, din Marea Britanie, � mi�rea antifascista �i ca vo­

Izvestia, din U.R.S.S., au pu­
blicat la .2 �. respectiv, 4 mai
1939, informaiii tn care ad­
tau ca in Romania, la 1 Mai,
20 000 muncitori au demon­
strat In Capitata sub lozinci
rea muncitorilor concediap, a­ inta sa este de a lupta tn mod
restarea fasci�or �i a spio- real impotriva agresorului §i
nilor germani". . fascismului".
Postul de radio ,Paris Moo­ Moment culminant al vatu­
dial", in emisiunea de la orele lui luptei antifasciste in care.
20, d.adea o deosebita exten­ se angajase popo rul roman �i"
•

antifasciste ¢ antirazboinice.
La rindul sau, revista Rund­
schau din Basel (Elvepa), in
numarul din 25 mai 1939, fa­
cind o ampta prezentare a
evenimentelor din Romania,
scria: ,Manifestarile de 1 Mai
din ·Bucur�ti ¢ din provincie
au relevat intensificarea acti-
siune in reportajul sau eveni­
mentelor zilei de 1 Mai la
Bucur�ti. sublinii,n d ,sensul so­
cial � tnalta semnificape po­
litica ale acestei manifesta­
puni muncitor�ti".
Presa �i radioul din Statele
Unite ale Americii s-au refe­
rit � ele pe larg Ia demonstra:-
expresie dintre cele mai eloc­
vente a voin�i sa.le ferme de
a-�i apara integritatea terito­
iiala, independen� �i suvera­
nitatea nationata, marea de­
monstratie revolutionara a cla­
sei muncitoare �i a celorlalte
paturi sociale patriqtice, pro-
gresiste �i democratice de Ia

In Bucure,ti, acum 50 an•

•

1 Mai 1939. sarbatoare a muncii, a pacii, a
increderii in viat;a. Mai mult decit in alp ani,
capitala romaneasca - laolalta cu toate loca­
litatile tarii - se pr�at�e sa dea acestei
sarbatori o semnificape deosebita, aceea a
luptei impotriva fascismului ¢ ri.zboiului,
pentru apararea integritapi � suveranitap.i
patriei, pentru libertate �i progres. M;obilizate
de comuni¥ti - in rindul carora un rol deter­
minant revine tovara�ului Nicolae Ceau�escu
�i tova�ei Elena Ceau�escu - masele
muncitoare din Ca yitata, impreuna cu prole­
tariatul intregii t3ri, cu toate fox1ele demo­
crate, progresiste ale napunii, �i exprima, in
impresionante demonstra1ii antifasciste, an-·
tirazboinice ¢ antirevizioniste, voin� lor de
pace, de mun� Iibera, demna, hotarirea de-a
apara independen� � hotarele t;arii.
Cum arata Bucure�tii tn aceasta prima zi
de mai de acum cinci decenii? Citeva imagini
surprinse de reporterul ziarului Romania din
data de 3 mai: ,E ora 7 dimineata. Iata-ne
in Cartierul Grivita-C.F.R. Oamenii au scos
tricolorul la porti, la ferestre. Casele zimbesc
somnoroase inca, dar muncitorii s-au �i trezit.
0 data pe an e 1 Mai !" ln Vatra Luminoasa,
alt ca.rtier. .muncitoresc, ,steaguri pretutin­
deni ¢ flori primavaratice la ferestre�·.
La. ,Aro", unde are loc primul Congres at
breslelor, ,incepind de la orele 8, muncitorii,
meseri�i �i func�onarii particulari s-au in­
dreptat spre numita sata. La congres - scrie
in continuare ziarul. amintit - s-a remarcat
cea mai desavi�ita ordine". Dupa congres,
delegatii breslelor, carora li se atatura alte
numeroase grupuri de muncitori � locuitori ai

8 •
 1 Mai 1939 din Bucur�i
cea mai mare manifestape ca­
re a avut loc in acel an in Eu­
ropa impotriva hitlerismului
- a exprimat pozitia hotari­
ta antifascista �i antirevizio­
nista a Romaniei, a poporu­
lui, a foqelor politice din tara,
a guvernului �i a monarhiei.
Ea a scos pregnant in · eviden-
1:1 fo$ �i capacitatea de ac­
pune revoluponara ale clasei
muncitoare, a relevat temei­
nicia analizelor politice intre­
tului potential de lupta al
clasei muncitoare in confrun­
tarea cu fascismul �i perico­
lul cotropirii 1;1rii de catre
grupul 1;1rilor fasciste �i revi­
zioniste, o premisa absolut ne­
cesara actiunii de concentra­
re, intr-unul �i acel� ma­
nunchi, a tuturor fofielor pa­
triotice, progresiste �i demo- .
cratice �i al carei unic obiec­
tiv trebuia sa fie sprijinirea,
in primul rind, a efortului de
organizare a apadrii ti\rii .
Roman. Ea a evidenti�t rolul
clasei muncitoare ca principal
advers3.r al fascismului �i re­
vizionismului �. in acel�i
tim�, ca factor al concen­
trani tuturor claselor �i ca­
tegoriilor sociale interesate
dintr-un motiv s3.u altul in
salvgardarea democratiei, in­
dependentei �i integritatii
Romaniei reintregite. Acpo­
nind in strinsa coeziune, eta­
sa muncitoare a facut atunci
un pas important pe drumul
·

prinse de Partidul Comunist
Rom�n �i justetea istorica a
optiunilor sale atit in ceea ce
privea definirea drumului de
lupta pe care trebuia sa-l ur­
meze clasa muncitoare, cit �i
mijloacele de care putea sa
uzeze pentru atingerea scopu­
rilor propuse.
Prin toate acestea, demon­
stra/iile patriotice, antifasciste
$i antirazboinice de la 1 Mai
1939 au constituit o victorie
a Partidului Comunist Ro­
mdn, a politicii sale dB
front unic cu celelalte par­
tide muncitore�ti �i democra­
tice. Vazute in aceasta pers­
pectiva, evenimentele revolu­
ponare de la 1 Mai 1939 au
confirmat intrn totul strate­
g!a politica a Frontului Unic
Muncitoresc promovata de
partidul comunist ca o condi­
tie esentiala �i inseparabila
pentru afirmarea adevara-
Sub influenia nemijlocita a
succesului politic pe care 1-a
reprezentat marea demonstra­
tie a oamenilor muncii de la
1 Mai 1939, comun�tii au fost
primii care au putut deveni
mai supli in inielegerea. �i a­
bordarea tacticii de front
unic, in formularea unor noi
propuneri de consolidare a re­
alizarilor deja obpnute in
inchegarea efectiva. atit pe
plan politic-ideologic. cit s.i
organizatoric, a unita�ii rm­
du.rilor clasei muncitoare. Prin
marea demonstrape , de la
1 Mai 1939 - prima, dupa mai
mulp ani, de- o asemenea am­
ploare, organizata pe baza
frontului unic de catre P.C.R.,
P.S.D. � alte forte democra­
tice � revoluponare - s-au
ilustrat putemic idei progra­
matice fundamentale ale 1uptei
ant�fasciste roman� susp­
nute · de Partidul Comunist
care avea sa dud., in aprilie
1944, )a realizarea Frontului
Unic Muncitoresc, ia.r apoi,
pe acea.sta ba.za, la faurirea
partidului sau unic' in februa­
rie 1948. Alaturi de clasa mun­
citoare au acponat masele 1:1-
ran�. imensa. majoritate a
intelectualitatii, celelalte for­
te social-politice care inche­
iasera acorduri de colaborare
pe tarim antifascist cu comu­
ni�tii � cu organizatiiJe de
masi create, conduse sau in­
fluentate de Partidul Cornu-:
nist Roman. Desfa�urata sub
conducerea comuni�or �i a
celorlalte forte democratice, pa­
triotice din tara. marea demon­
stratie patriotica, antifascista,
antirazboinica �i antirevizionis­
ta de Ia 1 Mai 1939 a ilustrat cu
putere realismul Iiniei politice
general� promovate in acei
(Continuare £n p. 24)

Capitalei, defileaza pe strazile or�lui, scan­
.dind lozinci antirazboinice, antifasciste, anti­
revizioniste. ,lntreaga Capitala - scrie Rpma­
nia- a asistat Ia trecerea celui mai impunator
cortegiu".
Manifestantii se pronunta cu hotirire impo­
\
triva politicii de concesii fata de statele fasciste
revizioniste, pentru alianta cu tarile democra-· .
tice, cu Uniunea Sovietica. Coloanele de
Capitalei. ,Daca Armindenul anului acestuia
a fost, ca-ntotdeauna, o sirbatoare universala,
sensul pe care noi i l-am acordat a fost unul
de unitate naponala, ·de cimentare � deplina
afirmare a clasei muncitor�ti in corpul na­
fiunii. Armindenul nostru L- menponeaza tn
continuare ziarul citat -, care . porn�e,
dupa cum o arata istoricul Xenopol, inca din
timpurile stramo�ilor daci - cind o corporatie
'

demonstranti scandeaia : , Vrem respectarea
granitelorl Traiasca int�gritatea teritoriata a
Romaniei! sa pnem piept agresorului! Vrem
rezistenta fata de planmtul atac al puterilor
fasciste ! Nu vrem razboi l Vrem aliant;a cu
1Arile democratice! Jos Hitler! Jos Musso­
lini !". , S-a facut - consemneaza Sointeia,
organul central de presa al C.C. al P.C.R. ­
inca 0 data dovada ca muncitorii �tiu sa taS­
punda cu entuziasm atunci cind este vorba
de aratat simtamintele- � de manifestat pen­
tru un ideal care nu este numai al muncito­
rilor, ci al intregii napuni".
·
Un alt reportaj aparut. tn Timpul, tot d! n
3 mai, prezinti serbarile cimperi� care au toe.
de 1 Mai, tn parcurile ¢ padurile din preajma
de mese� a adunat la lntii ma.i 166 de dinari
insemnap pe o taouta cerata ca sa cumpere
pentru ospatol cimpenesc cinci miei, u n pur­
celu�. piine alba, trei soiuri de vin, ceapa, sare,
otet � tamiie - ziua aceasta a insemnat sar­
batoarea � legamintul muncitorimii roman�ti
pentru apararea � cimentarea unitatii �
independentei naponale".
La Baneasa, la Cimpul Veseliei, tn alte locuri
din jurul Bu.cur�or, �u 1oc petreceri la care
participa mii de persoane. La serbarea ctm­
peneasca de la Cimpul Veseliei, dnta orches­
trele minerilor din Lupeni � Petro�ni. ln
sunetele muzicii grupurile de muncitori se
prind tntr-o impresionanta Hor4 a . Unirii.

9
 0 importanjd deosebita a avut faurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului
Unic Muncitoresc; tnJelegerea intervenita tntre partidul comunist �i
Partidul Social-Democrat a sporit capacitatea de acliune �i forla de
organizare a clasei ·muncitoare, deschiztnd perspectiva reatizaiii uni­
tafii sale politice-organizatorice, a exercitat o puternica influenJa asu­
pra unirji celorlalte forJe patriotice, antihitleriste.

NICOLAE CEAU$ESCU ,
• •

P.C.R. ini\iatorul ,i · fauritorul

politicii consensului natiOnal
FORTA UNIT A A . CLASEI ·MUNCIT0ARE
M.C. STANESCU

Actlvltatea de reunfre a tuturor forJelor patrl­
otlce tn cadruJ untd front comun de Juptl,
a clrul cotoanl vertebrall sl o formeze Fron­
tul Unfc Muncltoresc, a fost preocuparea fun­
damentall a Partfduluf Comunlst RomAn lncl · ­
dln prfmele zfle ale declantlrli rizbofuluf
ltftlerfst. Aceastl orfentare tactfcl se baza pe
experfenta dobtndftl fl verfffcatf in marlle
blt.lllf antffasclste din decent ul patru, dnd,
in colaborare cu socfal-democratf.l fl alte gru­
plrf socfal-poJftfce progresfst�, democratfce,
P.C.R. mobflfzase masele Ia aeflunl vlzind apl­
rarea drepturllor •tl l f bertltflor democratfce,
lndependentef fl suveranlt.lfff patrfef, impo-
rindul celor mai largi categorii sociale. ln
1943 a fost creat Frontul Patriotic Antihi­
tlerist, reunind forte politice care reprezen­
tau clasa muncitoare, t�ranimea, intelectua­
Iitatea, paturile mijlocii de Ia or�".
In cursul anutul 19•2 fl in prima jumltate
a anutul 1 943 (cum s-a arltat in n umlrul tre­
cut at revlstei) reprezentantfl P.C.R. a u pur­
tat tratatfve cu delegatff Partldulul Soefal­
Democrat, ca fl cu eel ai altor partlde· fl forma­
tiunl poUtlceantihftlerfste, formu1ind un program
de aeflune capabfl sl determine polarfzarea tutu­
ror acestor forte in lupta pentru salvarea tlrff
din grava sftuatle in care se .afla. In a doua '

trfva perfcotuluf cle rlzbof. j umltate a anulul 1943, crearea Frontulul

·

Luind in consfderare faptul cl mltcarea de Patriotic Antlhftlerist, compus din Partfdut

rezlstenfl antfhltlerfstl cuprfnsese toate stra­
turlle socfetlfll, P.C.R. fl-a fntensfflcat aeflu­
nfle de organfzare a maselor, de creare a unuf
organIsm Ia scarl naflonall care sl d lrfjtze
lupta acestora pe baza unuf, prognm eJar
de acflune. ,Partidul nostru -subllniazl
tovarlt ul Nfcolae Ceautescu -a desf�urat o
in tens� activitate politic!, organizatoric! in
Comunlst Romln, Frontul Plugarflor, Unlu­
nea Patrlotflor, Mad�sz-ul, unete organizatfl
locale ale Partidulul Socfat-D,mocrat tf Par­
tfdulul Socfalfst-Jirlnesc, a reprenntat un prim
fl remarcabfJ succes at P.C.R. pe lfnla tnclte­
glrff unef largi atfante antihitlerfste, o mlrfre
a ariel de cuprfndere a maselor intr-o - formulA
organfzatorlcl unftarl.

Odata. realizat acest pas, tru salvarea �rii. Dar, in cuprinse in platforma pro­
.

partidul comunist - cum re­
iese din noile documente cer­
cetate - a continuat sa acpo­
neze cu acee�i tenacitate pen­
tru extinderea alian�elor, pen­
tru atragerea de noi �i noi
forte in frontul de lupt! pen-
toamna anului 1943, de�i cursul
razboiului era tot mai defa.­
vorabil puterilor Axei, ceea
ce �i determinase o sporire a
rece�tivitatii unor persona­
litati politice burgheze fa�
de punctele programatice
pusa de comuni�ti, P. S.D. a
tnceput sa manifeste din nou
scepticism �i ezita.ri. Cu prile­
jul intllnirh pe care un repre­
zentant al social-democrap­
lor a avut-o, la 8 octombrie,
cu reprezentantii comuni�ti-

10
lo.r. el a declarat �a ,tnte­
lege necesitatea de a lupta
pentru realizarea Frontu­
lui National Patriotic, pen­
t'ru eliberarea tarii". dar nu
vedea mijloacele practice de
infaptuire a acestuia. La in­
sistentele comuni�tilor, el a
acceptat ca la urmatoarea
intilnire sa aduca un raspuns
ferm privind pozitia P. S.D.
fata de platforma programa­
tica avansata de P.C.R. �i
sa discute ,mai amplu ches­
tiunea unitatii de acpune a
celor doua partide''.
.... sale generate, la 15 noiem­
,Nu refuz,
, conducerilor P. S.D.,
dar nu accept"'
La urmatoarea inttlnire,
care a avut loc Ia 29 octom­
brie 1943, delegapi social-de­
mocrati au venit cu idei � pro-· tuirii acestui
puneri care reprezentau o evi·
dimta dare inapoi de la propria
pozitie adoptata in luna august.
Ei au aratat ca ii contactasera
separat pe national-tara­
ni�ti �i national-liberali �i
ca ac�tia le comunicasera
faptul ca. nu vor adera Ia
Frontul National Antihitle­
rist. Apreciind, in continu­
are, ca ,nu este momentul
oportun" pentru constitui­
rea unui astfel de orgamsm,
conducerea P.S.D. hotarise,
cu majoritate de voturi, sa se
mentina pe linia organizarii
unor actiuni paralele de lupta,
urmind ca partidele sa se in­
formeze din vreme asupra lor.
ln final, delegapi social-de­
mocrati au declarat ca, · in
ceea ce priv�e viitorul,
cele doua partide muncito­
re�ti vor trebui sa se unifice,
,pentru a deveni o forti ce
trebuie sa se opuna fortei
regimului �i a partidelor bur­
gheze", dar aceasta unire urma · ponate - in toamna anului
sa se produca �i ea ,la mo­
mentul oportun".
ln fa.ta acestor inconsec-
·vente, dupa cum rezulta din
raportul tntocmit de delega­
pi P.C.R. la tnttlnirea din 29
octombrie 1943, reprezentan­
pi comuni�or au explicat
ca, printr-o astfel de atitudine ,
P.S.D. va deveni ,un partid
la remorca unui partid • bur­
ghez". tn finalul raportului
se aprecia ca in cadrul con­
ducerii P.S.D. existau de fapt
trei orientari: una reprezen­
tata de C. Titel Petrescu �
adeptii pozipei sale - apro­
piata de Maniu ; aceea a lui
$tefan Voitec - adept al uni­
ficarii celor doua partide mun­
citore�ti �i o a treia, repre­
zentata de Victor Bratfa.
leanu - ce se situa pe pozi­
tia prioritapi luptei natio-
nale patriotice. . National
Consecvent orientarilor
brie 1943, C.C. al P.C.R. s-a
adresat din nou, prin scrisori,
P.N.T.
�i P.N.L., i�vitindu-le sa ade­
re neintirziat la Frontul Na­ ·[Maniu]. tn tot cazul, este
tional Antihitlerist � sa de­
semneze persoanele care sa
faca parte din comitetul tn­
sircinat cu pregattrea consti­
organism. ln
scrisoarea trimisa pr�edin­
telui P.N.L., analiztnd evo­
lutia razboiului, uri3¥1e pier­
deri umane �i materiale sufe­
rite zilnic de poporul roman,
se spunea: ,tn concluzie,
considerind ca nu mai este
nici o clipa de pierdut, Comi­
tetul Central al Partid ului
Comunist din Romania va
propane o acpune comuna a
fortelor patriotice antihitle­
riste, prin toate mijloacele,
dupa un p lan dinainte stabi­
lit in comun, pentru : 1. Do­
borirea guvernului Antones­
cu � formarea unui guvern
compus din reprezentantii
tuturor fortelor antihitle­
rist'e. 2. I�irea din razboiul
hitlerist �i trecerea de partea
. Maniu, acesta s-a menpnut
blocului anglo-sovieto-ame­
rican. 3. Mobilizarea arma­
tei �i a maselor la lupta im­
potriva cotropjtorilor bitle­
�ti".
Trebuie prectzat ca - a�
cum atesta documentele men­
1943 P.C.R. �i-a extins sfera
contactelor sale politice, an­
gajind discu�ii �i cu alte per­
sonalita�i politice burgheze.
Astfel, 1a 2 1 octombrie, comu­
ni� 1-au abordat pe Barbu
$tirbei (nume conspirativ
Visarion), caruia i-au cerut
sa-i introduca la 'Rote3. (nu­
me conspirativ neidenti'ficatHt
sa sus�ina proplinerea. P.C. R .
privind constituire3. Fron­
tului Naponal Antihitlerist.
El le-a raspuns ca, perso­
nal, era de acord cu crearea
acestui organism, ca discutase
acest lucru � cu Maniu, care
ii spusese ,nu refuz, dar nu
aecept", dar ca 0 sa-l mai
abordeze, deoarece fara el nu
se putea crea un astfel de
organism �i ca el, ' �tirbei, nu
putea fi singurul reprezen­
tant al btirgheziei in Frontul
Antihitlerist. Con­
cluzia desprinsa din raportul
celor doi delegati ai P.C.R.,
care U . contactasera pe Bar­
bu �tirbei era ca acesta ,pare
cinstit � sincer, mai clarva­
zator politice�e decit Arpad
stapin pe el �i ¢e ce vrea �i
spune". El pare a nu se speria •
nici de o viitoare radicali za.re
a viepi .politice din tara, ,caci
n-are de pierdut decit averea
�i ca prefera ca a-.rerea lui sa
mearga la cei multi, decit pe
mina unor Anton�".
La 25 octombrie, reprezen­
tanpi P.C.R. 1-au contactat �i
pe Constantin Vi�ianu. 1-au
spus ca au dorit sa discute cu
el, ca unul care ,.a fost un
apropiat al lui Nicolae Titu­
lescu � a avut un punct de
vedere care poate fi conside­
rat j ust in politica externa"
� i-au cerut sa sprijine �i el
crearea Frontului National
Antihitlerist.
,
El a promis spri-
jin, ada\fgind ca, in perspec-
tiva, in viata politica. roma­
'
neasca vor fi substanpale
deplasari spre stinga
:
ln ceea ce n prive�te pe
pe acee�i pozitie contradic­
torie. Astfel, la 17 decembrie
1943, el afirma ca ,singura
salvare (a tarii] este i�irea
imediata din Axa, cu . toate
pericolele care le comporta", fa­
ra insa a indica �i solutia pen­
tru realizarea acestui obiec­
tiv. Descifrindu-i pozi�ia,
Ia 2 ianuarie 1944, un apro­
piat al lui Maniu dec1ara ca
acesta ,a revenit �i este pen­
tru faza a�eptarii". Docu­
mente cunoscute1 indica, de
altfel, faptul ca in aceasta
perioada conducator.ii celor
1 Maga:in istoric, nr. 6, 7/1974 . .
11
 . . .

. .
•
' ,."
!_I • '
•
0 -
. .
:
'
... . . . .

dow\ partide politice bur­ desemnase pe L. Patra�canu ,

gheze se situau pe o p9zitie
Un ·,bun de imprimat11 care tncepuse discutiile cu
radical deosebita de cea a
· · monarhul �i cercurile din ju­
p"rtidului comunist . De pil- rul sau inca din 1943. l ntr-o
, da. cu prilejul unei intruniri
mult a,teptat scrisoare din 1 1 a.prilie 1944
a comitetului de directie al adresata. conducerii P.C.R. ,
P. N .T., pnuta la inceputul �re�terea con�inua a osti­ el C}precia situatia tra­
anului 1944 in casa. lui Ion Mi­ litatii maselor popul�re fata tativelor ca incurajatoare,
halache, luliu Maniu decla­ de regimul antonescian, agra­ menponindu-Se ctteva proble­
rase· printre altele · . .,l n ce varea situatiei economice a me importante ce urmau a. fi
prive�te actiunea � �e ar tre­ tarii, evolutia geneiala a rezolvate urgent. El luase deja.
bui intreprinsa m vederea razboiului caracterizata contact cu �eful P.S.D.,
·
salvgardarii - intereselor su­ prin rasunatoarele victorii da.r in aceea�i problema,
perioare ale tarii , delii lucru­ dobindite de coalipa . anti­ a formarii Frontu lui Unic
rile se schimba de la un ceas hitlerista �i in primul rind Muncitoresc, angajase tra­
la altul, totu�i, guvernul An­ de U.R.S.S., - au dus la tative ·�i cu Lothar Ri­
tonescu ramine arbitrul si­ adtncirea crizei regimului daceanu �i gruparea. sa. din ,
'
tuatiei. . . De aceea, trebuie antonescian. .,0 puteYnica in­ cadrul Partidu lui Socialist- -
recunoscut ca numai guver­ fluenta asupra cr�terii voin­ Taranesc. Ambii �i:..a.u expn­
nul e tn masura sa ia decizii tei. de luptil a popOYului roman mat acordul hota.rit pentru
jmportante cu scopul de · a - subliniaza tovara�l Nicolae realiz"'rea F.U.M. �i editarea,
desprinde Romania din raz-. Ceau�escu - , a hotariYii sale cu prileiul zilei de 1 Mai 1944,
boi , . inainte ca teritoriul de a rasturna jugul dictaturii, a unui m3.nifest, in numele
nostru sa fie transformat in de a i�i din razboi, au avut celt>r trei grupari, daca pina
teatru de lupta. � nici o posi­ vrearea coaliliei antihitleriste, la acea data cele doua grupari
bilitate de aranjament cu ce­ stralucitelt izbtnzi oblinute social-democra.te nu vor ajun­
lalalt grup beligerant sa nu impotriva Germaniei naziste ge la o intelegere sa.u unifi­
mai existe. Opozitia va se­ de armata sovietica, amp·loa­ care, �i carora Patra�canu le
conda orice acpune inteleap- •
rea tot mai . mare pe care 0 ca­ oferise bunele sale oficii. ,Eu
ta a guvernului".
.

pilta lupta popoarelor cotro­ cred in reu�ita. incercarii fa­

l n acest context, incercind pite de ·nazi$ti pentru c·ucerirea cute - scria el - , a� incit,
sa stavileasca amploarea cres­ liberttlJii". Folosind contra­ daca nu vineri, dar la tncepu.­
cinda a mi�carii de rezistenta. dictiile existente in regimul tul saptaminii viitoare, sper,
la sfir�itul anului 1943, orga­ antonescian, precum . � po­ vi se va. trimite pro�ectul [ma­
nele represive. ale regimului zi�ia celorlalte forte politice, nifestului) de 1 Mai, ca. sa-l ve­
-
antonescian au arestat peste acponind consecvent pentru deti, sa facetj, eventual, mo­
·so comuni�ti sau ·simpatizanp
·
traducerea in viata a pro�ra­ dificarile necesare �i apoi sa-i
ai acestora, intre care �i 22 mului sau de acpune, Partidul dati «bun de imprimab".
membri ai conducerii Uni­ Comunist Roman a inittat ln continuare, r:elata des­
unii . Patriotilor �i ai altor noi masuri menite sa con­ pre intrevederile �i �dintele ce
'
organizapi care aderasera · ta ·
tribuie la coalizarea .: tuturor urma sa le aiba cu Iuliu Ma­
Frontul Patriotic Antihi­
·

celor care, dintr-un motiv sau niu, Mihai Ralea., Gh. Tata­
tlerist. Cu prilejul acestor altul, erau potrivnici dicta­ rescu �i C.I.C. Bratianu, c·a
arestari au fost repnuti �i cei ·
turii antonesciene, Germa­ �i despre trimiterea sotiei sa- ·

doi delegap permanenti · ai mel hitleriste �i rAzboiu1ui le pentru a lua le-

P.C.R. la tratativele cu ce­ contra Natiunilor Unite. gatura cu foste mem-
lelalte partide �i grupari po­ La 4 a.prilie 1944, s-a. produs bre ale diferitelor organiza­
litice antihitleriste. scoaterea. lui �tefan Fori� din tii de femei din perioada · in­
lnfruntind prigoana ac- functia de secreta.r general terbelica, tn scopul reactivi­
eentuat;?. a autoritatilor, in at C.C. a1 P.C.. R., masura me­ zarii lor. El· arata, de a.seme­
ianuarie 1944, Frontul Pa­ nita � duca la. intarirea uni­ nea, ca, in acest context �i-a
triotic Antihitlerist a lansat tatii .� coeziunii partidului, propus sa actioneze cu mai
un apel catre toate partiqele a. capacitatii sa.le de lupta. Pe multa insistenta · pe Unga
�i gruparile politice antihi­ de alta parte, in cadrul par­ Partidul Socialist-Taranesc
tleriste, chemindu-le sa-�i tidului s-au intensificat lega­ condus de naponal-tarani�tii
uneasca fortele pe baza unei turile pentru informarea. �i de stinga (M. Ralea, Oct�v
platforme ale carei puncte se consaltarea cu toate cadrele Livezeanu �.a..) �i de social­
regaseau in Scrisorile C.C. de baza, attt a ce1or din afara, . democratul Lothar Rada­
al P.C.R. din iunie �i no­ cit �i a.ctivului �flat in la.garul ceanu �i. in eventualitatea
iembrie 1943 avtnd ca de la Ti.rgu Jiu. desprinderii celui din urma din
obiective noi eliberarea tu- - tn 1unile aprilie-iunie 1944. acest partid �i revenirii lui
,
turor patriotilor arestati �i in dia.loguJ cu partidele bur­ la P.S.D., gruparea lui Ralea
pedepsirea criminalilor de gheze �i Palatu1 regal, cit �i
· �i Livezeanu . � adere la
razboi . tn aceta cu P.S.D., P.C.R. il Frontul National Antihitlerist
'

'

12
 ca formatiune politic� proprie mear�a Ia Moscova. cu sco­ tidului. Acceptarea fauriri
� s! activeze, ca aliatl cu co­ pul de a obtine cond.itii mai F. U .M. de catre social-demo­
muni�ii, . in mediile intelectu­ bune pentru viitorul armis­ crati era apreciata de condu­
ale �i tn eel taranesc. titiu; de asemenea, aducea Ia cerea P.C.R. ca ,un lucru foar­
-Raspunsul conducerii P.C.R. cuno�tinta �i faptul ca, Ia te pozitiv" �i se cerea trece­
formulat in scrisoarea Bucure�ti, pe canale diploma- .
rea la infaptuirea tuturor
din . �8 aprilie - a.precia ca tice, sosise nota guvernului
punctelor primite de ei (acti­
poztbve toate initiativele sovietic privind conditiile
uni comune in fabrici, uzine,
mentionate �i recomanda armistitiului cu Romania. La
ateliere, birouri ale micilor
c� discutiile cu partidele data cind inainta raportul
�1 grup�rile muncitore�ti sa meseri�i etc.), peste tot
amintit, el consider(\ ,Frontul
fie temeinic pregatite si sa se unde ambele partide aveau
Unic incheiat" �i informa ca,
treaca Ia acfiune numai daca le.saturi . ,lntelegerea de sus
exista certitudinea de succes. pina in acel moment, pentru
- se aprecia in scrisoare - sa
Era anuntat ca· in curind va crearea Frontului National
mearga "pina jos, prin stal;>ili­
primi Manifestul C.C. al P.C.R. Antihitlerist i�i dadusera acor­
rea contactelor �i intelege­
pentru ziua de 1 Mai, pe care dul P. S.D., gruparea lui
rilor intre delegatii ambelor
sa·l foloseasca in activitatea de M. Ra1ea �i, principia!, aceea a
organizatii".
faurire a Frontului National lui Gh. Tatarescu. Tinea sa
sublinieze marile dificultati ln privinta revendicarilor
A ntihitlerist, precizindu+se
pe care le intimpina in cursu! imediate, acestea trehuiau
totodata, ca Manifestul Fron­
formulate in asa fel inctt sa
tului Unic Muncitoresc - do­ tratativelor cu P.N.T. �i P.N.L. '

- indeosebi cu luliu Maniu - �i se tina seama de cererile ma-

cument elaborat in comun cu
•
jore din manifest, avtndu-se
. social-democrafii, aflat in aprecia ca ,este neaparat ne­
in vedere in special sabota­
curs de redactare - ,sa fie voie ca evenimentele apro­
piate sane gaseasca, cu sau rea m�inii de razboi germa­
cit se poate de concret �i sa
fara Maniu, strins uniti pe ne, incetarea imediata � rar.­
corespunda liniei �i sarcinilor
singura platform! a tuturor boiului �i incheierea pacii.
noastre actuate".
organizapilor antifasciste", Contactul, odata. stabilit, ·tre­
ln urmatorul sau raport,
buia permanentizat prin
L. Patra�canu aprecia ca fau­ mentionind necesitatea per­
·

cre�rea unor comitete de

rirea F. U .M. ,pe baza plat­ fectarii unor d6cumente pro­
gramatice, inclusiv a plat­ front unic compuse din doua
formei cunoscute. . . inseam­
persoane - �ite una de fiecare
na un succes politic impor­ formei viitoarei coalipi na­
partid - ¥ aceste comitete,
tant, care explicat §i exploa­ tionale, ,care sl fie facute
impreuna cu oameni de incre­
tat prin stabilirea unor le­ cunoscute �i str�inatatii". Pe
plan organizatoric, era de dere, s! organizeze �i sa con­
gaturi multiple cu social-de­
- parere ca ,imediat ce Fron­ duel acpunile muncitore�ti7
mocrafii, sa determine orga­ , ,.
tul Patriotic (National] va in spiritul unftatii de actiu-
nizarea unor actiuni comune
fi format, cred ca putem trece ne; tot acestor coinitete le re­
in vederea exti_nderii iegatu­
la formarea unui «Comitet venea sarcina tiparirii ma­
rilor �i cu alte partide demo­
· Nationa�", ca organ opera­ terialului de propaganda. Scri­
cratice".
tiv al noului organism. soarea conducerii P.C.R. fa­
cea aprecierea ca, ,pe baza
Trei zile m3.i tirziu, Ia 25
,A sosit timpul . aprilie 1944, conducerea P.C.R.
tntelegerii centrale, ambele
fractiuni social-democrate
i-a raspuns, dindu-i 0 serie de
faptelor11 indicatii, inclusiv in legatura cu
sa fie atrase activ in Fron­
tul Patriotic (National)"; ele
definitiva.rea Manifestului de
La 22 aprilie, Patra�canu ra­ trebuie convinse ...,ca a. sosi t
1 Mai al Frontului Unic. Mun­ '
porta din nou conducerii timpul faptelor �i prin. fapte
citoresc �i continuarea tra­
P.C.R. despre · discupile avu­ tativelor pentru formarea vor dovedi ca reprezfntl, cu
•
te in vederea redactlrii Ma­ Frontului Na�ional Antihi­ adevarat, social-democratia
nifestului F.U.M., ata�ind la tlerist. Scrisoarea conducerii debarasata de vechea politica
raport � un exemplar al P.C.R. cuprindea o serie de �i [vechile] metode, dupa
acestuia pentru a fi vazut observatii asupra textului exemplul celor din Franta.
�i aprobat. El informa provizoriu al Manifestului Jugoslavia, Italia etc."
ca, in trei rinduri, prin inter­ F.U.M., cu mentiunea ca s-au Celelalte initiative �i pro­
mediul lui M . Ralea, fusese facut unele modificari, spe­ puneri cuprinse in raport
solicitat de vicepre�edintele cificate pe copia ce inso�a · erau aprobate, cu conditia ca.
Consiliului de Mini�tri �i mi­ scrisoarea, urmind ca, atunci top cei cu care se va ajunge la
nistrul de externe Mihai ,cind va fi gata", documentul intelegeri ,sa fie consecventi
·

Antonescu sa comunfce con­ sa . fie tiparit �i difuzat de pe linia luptei patriotice". •

ducerii P.C.R. propunerea de echipe care sa acponeze . sub
a desemna o delegape care sa indrumarea conducerii par- (Va urma)
•

13
 \
Prln (.tie dod domnll
(tref tn Moldova:
- 1703-·1105, 1707· 1709
,t t7 t 5-- t 726 fl doul
in Jara Romlneascl:
1730..1731
,, 1741-1744),
insumind 1 8 ani
de stlpinlre efectlvl,
guvernarea lui Mihal Racovl11
170 3-1744 :.
VOIEVOD . ROMAN · LA IA$1 $1 BUCURE$TI
'
conf. univ. dr.
·
.
Veche stirpe romaneasca
lnainte de a ne opri asupra.
imprejurarilor politice interne
� exteme in care Mihai Raco-­
vita a ocupat pentru intiia
oara tronul de .Ia I� ( 1703),
sa aruncam 0 scurta privire
asupra familiei sale. Dupa
une le mArturii, familia Raco­
vita era de veche viti roma­
neasci, fiind atestata in
•
izvoare inca din sec. XV. Dopa
opinia lui I.C. Filitti (� a altor
cercetatori) fusese ridicata la
rang boieresc de Stefan eel
Mare, in urma ba�liei de la
Racova ( 10 ianuarie 1475).
Pentru prima oara, familia
Racovita-Cehan (nume purtat
de asemenea de unii membri
ai ei) apare tntr-un hrisov
din 7 octomarie 1487. tn seco­
lul XVI (pe la 1565), ea
facea parte din boierimea
de frunte a firii. Din
rlndul ei s-a nascut, pe la
inceputul veacului XVII,
Racovita-Cehan, strabunicul
lui Mihai voda. ·El a ajuns
logofat in timpul domniei lui
Vasile Lupu �i .a reu�t sa-�i
p?.streze dregatoria timp de
30 ani (1634-1664), semutnd
totdeauna in acte cu ambele
nume (uneori �i Racoviti-
14
MIHAl RACOVITA,
MATEI D. VLAD
De cinci ori 1)0i6't)Oif tn princif>atele
romdne e.xtracorpatic' - Mihai
Bacot)'111 •
J n "Vioieta de aus: o atem4 dubl4 -
semn al vnitdtii moldo-muntene -
apdrut4 pe o tipdritiu-4 din vremea
lui Racooft4
Eftodie} . tn scbimb, feciorii
sai au inceput sa-�i spuna sim­
plu, Nicolae �i Andrei
Racovita, tnceta�enindu-se ast­
fel pentru t9ti urma�ii lor cu
acest nume.
Mihai voda a fost fiul lui Ion
(Ionita) Racovita �i al Nasta­
siei (Anastasia), fiica marelui
spitar din Tara Romaneasca,
T'oma Cantacuzino, eel care
m cele doul tirl romAne surorl
se tnserle prlntre
cele mal intin:;e
din veacul XVIII.
Potrlvlt dreptulul feudal,
cblar nefllnd pe tt'on,
un fost domnltor
se putea lntltula volevod,
tltlu pe care Racovitl 1-a
purtat 4 t ani.
- -
..
...
-· - - -
'
s-a al�turat, in 17 1 1 , armatei
ruse care asedia Braila aflata
sub ocupatie otomanA. Este
de presupus ca Nastasia a
primit in casa 0 educape aleasa,
tntrucit secretarul . lui Brinco­
veanu, Anton Maria del Chiaro,
afirma despre tatal ei ca era
,,un tinar de mare talent �i
de tot atita vitejie, la care se
adaugasera unele cuno�tinte
pe care ·a �tiut sa �i le dobin­
d easca multumiU. limbii la­
tine � italiene pe care le poseda
desavir�it".
Ion Racovita, tatal viito·
rului domn, a detinut �i el
dregatorii inalte, timp de
doua decenii, din 1666 �t pina
in 1686. lntre altele, dintr-un
izvor contemporan aftam ca
in anul 1670 a fost vizitat de
stolnicul Constantin Can­
tacuzino, aflat in vara acE>­
lui�i an in Moldova, prilej
pentru marele carturar mun­
tean de a cerceta cronica lui
�".gore Ureche, pe care Raco­
vtta o avea.
Nu exista prea multe �tiri
privitoare la anii de tinerete
ai lui Mihai - Racovita. Con­
form unor marturii, el s-a
nascut prin anul 1660 (pro­
babil la I�i). tn aceasta pri­
vinta, cronicarul sas Thomas
Tartler precizeaz& ca, in 1 7 4 1 ,
cind Mihai Racovita i�i incepea
•
 '

ultima sa domnie, era ,un bar­
bat de 80 de' ani , �i roman
din na�ere", ·marturie confir­
mata, indirect, de numero:\se
alte•izvoare. Astfel. un raport
diplomatic saxono-polon. din
18 octombrie 1726. vorbe{)te
qe .,inlor.uirea batrinului Mihai
1700), Racovita a devenit
mare spatar. lntre timp. dupa
moartea. Saftei. inttmplata in
1698, Mihai Racovita s-a re­
casatorit (probabil in 1700)
en ,alta fata de boier, a
Dediului (Codreanu] spataru­
lui de la Galati, �i cu aci� au
ca pe aceta il poftescu sa le fie
domnu �i st�in". Unii istorici
considera insa. ca alegerea fusese
fixata la sugestia lui Bdnco­
veanu, inca ,din vremea dnd
boierii moldoveni se aflau pri­
begi in Tara Romaneasca".
•

:Nu mai putin importanta

Racovita" iar Ia 26 decemhrie
1730 se sustinea ca �� a obti­
nut scaunul de Ia Bucure�ti.
deoarece ,.era mai batrin $i. . .
mai incercat [adidi, mai ex­
perimentat)".
ln privinta originii s�le,
izvoareJe interne sint unanime
in a releva ca Mihai voda era
,de niam vechiu, den boieri
de tarl" �i ca familia lui .,se
numia �i Cehan" . Postelnicul
Manolache Draghici �i Dionisie
Fotino adauga, intre altele,
ca era ,de Joe din satul Racova,
tinutul Vaslui". ln temeiul
·
vietuit de-au facut copii" �i
anume: ,coconi 5 �i cucoane
3" . dupa cum scrie I0n Ne­
cvlce. Despre Ana (Anita)
Codreanu. Dimitrie Cantemir
(tndd1gostit� se pare, de ea)
scria in Istoria ieYoglifica ca
era ,xninune de frumusete",
in acela�i timp, ponegrind-o,
f.
afirma ca " ina a nu se marita
era nevast , iar maritindu-se
au e�it fata". Neculce are des�
pre ea cuvinte de lauda, pre­
cizind, intre altele, ca ,era
de treabal buna �i milostiva".
Cu sprijin brincovenesc
a fost - aflam din acelalJi
izvor - ,nevointa �i mijlo­
cirea. boierilor munteni. . . �i
cererea tuturor boierilor mol­
doveni" , unul din ac�tia,
Iordache Ruset afirmino ca
alesul ,era neam de boier
vechiu moldo-rean. . . ruda �i
Brincoveanului" , iar, pe de
alta parte, ca nu ,va ie�i
Brincoveanului din cuvint la
ce i-ar poronci". Inca o data
se vadea, a�adar, politica con­
certata dusa de principatele
romane extracarpatice �i ro-
1ul deosebit jucat in cadrul

acestor marturii, A. D. ei de marele diplomat Con­

· Xenopol va sustine ca Mihai
Racovita era ,boier drept
moldovean" I iar N. Iorga ca
era IIun roman de vita veche" 1
dar ,pe jumatate cantacu­
zineasca".
lnainte de a ajunge domn,
Mihai Racovita a ocupat di­
verse dregatorii. La 20 noiem­
brie lfRJ, era comisl fund
martorl in aceasta calitatel la
0 danie facuta varului sau- pri­
marI Ion Racovita. La 9
iunie 1690 s-a casatorit cu
;IElisaveta (Safta:), fiica lui
Constantin . Cantemir". Con­
form relatarii lui Neculcel in­
su�i voda Cantemir ..�-au ales
din top feciorii de boier.i pe
Mihalachi, ficiorul lui Ion
' Racovita vornicului, de 1-au
luat gineri" facind .,nunta
I
cu dinsul domneasca", dupa
Prima inscaunare a lui Mihai
Racovita pe tronul de Ia Ia�.i
a avut loc, cum aratam, in
toamna anului 17031 in con­
textul unor aprige lupte pen­
tru domnie. tnca din octom­
brie 1701.ci�iva boieri de frunte zis dezinteres a fost figurat
ai �arii, printre care se afla
�i marele spatar Mihai Rar
covita, potrivnici lui Constan­
tin Duca (1700-1703), au trecut
hotarul in Tara Romaneasca trage, �i eu oi merge piin­
,cu �irea lui Basarab Voda gtnd>>. A�e sa face �i Mihai­
•
(Brincoveanu], care lucru pe
urma s-au aratatl cind i-au
primit in tara lui cu bucurie
�i cu dragoste". ln aceasta
privinta� Radu Greceanu no·
teaza ca Brlncoveanu le-a pro­
mis ,cu dulci cuvinte" ca ti
,
stantin Brincoveanu.
Cind ,1-au imbracat cu caf­
tan domnesc", Racovita a ezi­
tat, vrtnd s3. lase impresia,
la fel c� �i Brincovea.nu in
anul 1688, ca ,nu-i plac� sa
primeasca domnia". Acest �a­
plastic de . talentatul povesti­
tor Ion Neculcel care scria cu
mult umor ca Racovita a pro­
cedat la fel ,ca �i fata cie dzisa
unui voinic : <<Fa-te tu a rna
voda ca nu-i trebuie�te dom­
nia". 0 constatare, intr-adevar,
reala pe care a intuit-o �i
Enache Kogalniceanul care,
referindu-se la perioada 1731-
1741 scria despre Mihai
Rasovita ca d�i ,�ide de att­

va ajuta,' incit ,fi�ecare· sa-�i pa ani in Tarigrad mazil",

care ,1-au � boieritl 1-au facut
comis mare".
ln ianuarie 16931 Mihai
Racovitc\ a. aju.ns mare stolnic
�i tn aceasta calitate (fir�e,
�i ca ginere) a fost prezent
la adunarea ,boierilor de sfat",
convocata de Cantemir voda
la 13 martie 1693, cu cinci
zile inaintea moxiii sale. ' tn
ace1 moment - noteaza Di­
mitrie Cantemir Mihai
Ra.covi11, a1aturi de Iorda.che
Ruset, era ,eel mai cu credin­
ta" boier fata de virstnicul
� suferindul voievod.
tn timpul primei domnii a
lui Antioh Cantemir ( 1 695-
mea.rga la casa � pamtiltul totu�i ,imbla de zi �i noapte
sau". ln septembrie 1703, 0 dupa domnii".
impresionanta delegatie din ca­ Autorul CYonicii anonime a
re facea parte - dupa .Necul­ Moldovei ti face lui Mihai
ce - ,boierime ¥ gloaU.'' (tn Racovita un portret favora­
realitate, numai mari boieri), a bil, scriind ca era ,om inte­
cerut sultanului Ahmed III leptu, nemaretu �i cinstitoriul
numirea unui alt domn. Sul­ apropiat catra to�i" $i ,d,ep­
tanul - conform unor mar­ tate taYai facea §i· frumos. chi­
turii . contemporane - le-a veYnisiia" (s.n.]. Cronica raco­
raspuns prin vizir ,sa-�i aliaga viteand, atribuita de Mihail
dintre din¢.i pe unull car� ar Kogalniceanu lui Nicolae
vrea, ca sa-l faca domnu". Muste, are cuvinte de 1auda
ln urxna. a.cestei incuviin1:Ari, asemanatoare. . Ra.covi1:3 ,s-au
boierii - scrie Radu Greceanu .. aratat cu fire blinda catra
- ,Ia un cuvtnt fiind, au dus toti, � fara nici o mtndrie",
pe Mihalache Ra.covi1:3 pahar­ fiind ,pe voia. boierilor �i a
necul la vezirul, zicind cu totii tarii" iar IItuturor saraCilor
1 •

'

15
 mai cu odihna" . La rindu-i,
Dionisie Fotino, in Istoria
geneyaliJ. a Daeiei, noteaza ci
•
'
Mibai Racovit;a era .,om cu
inima deschisa, chema pre
toti pre nume � u�e casei
sale erau totdeauna deschise
fara grija sau banuiala".
Pornind de la aceste mar­
turii, istoricul Victor Papa­
costea s-a referit Ia ,carac­
terul patriarhal � democrat"
al domniilor moldovene ale
lui Mihai Racovit;31, scriind,
intre altele, ca ;,dupa vechile
traditii ale tarii", · el a fost .,un
domn gosoodar cu moravuri
sanatoa se'�
ln chip parado�al, acel�
izvoare care-1 lauda in primele
doua domnii, �i modifica to­
nul atunci cind se refera Ia a
treia guvernare. S-ar putea
obiecta, �i pe buna d�eptate,
ca aceste izvoare sa fi ajuns
la astfel de aprecieri in raport
�i de ,.mila" sau ,nemila" voie­
vo<;lului in acordarea .ranguri­
lor boier�ti. Credem insa · ca
este vorba, mai degraba, de
caracterul foarte nestatornic
al voievedului, care �i-a pus
amprenta pe intreaga sa. poli­
tica interna, dar �i de influ­
enta exercitata. de. anumite
grupari boier�ti ,Miha.i
•
voda - scria Neculce - nu
pute deplin sa stapineasca
[cirmuiasca) cum sa cade"
1
deoarece ,boimi Moldovei pe
cie vreme erau n4te boieri mai
tapeni, mai putincio#, sa iubie
unul cu altul §i s-invoie la sfat''
(s.n.). ln fata actiunii de
solidarizare a clasei bQier�ti.
Mihai Racovita ar fi �ost obli·
gat, dupa opinia lui Neculce, sa
accepte tot felul ,de compro::
misuri, deoarece - zice el -
,pe boieri nu pute deplin. sa-i
calce � sa-i scoata. din obiceile
lor".
�, T aituror le zicea
pre nume11
P.e ta.rtmul politicii interne,
in timpul primei guvemari
Cronica rtUQVilean4 afirma
ca tara a cunoscut o perioada
de ,pace � lini�e intre top".
La rindu-i, cronicarul Nicolae
--- ·
t Magarin iatoric, nr. 4/1988
• lafii rotde.auna prin tara, cum
..
16
Muste sustine ca Mihai voda
guverna Moldova ,cu cumpat
bun", fiind ,Ia judecata foarte
cu dreptate" � ca ,nimanui
nu-i era poprita [inchisi) up"1
Dupa acel� izvor, domnito­
rul acorda audient;a ,nu nu­
mai boierilor, ce � din cei
pro� pre lesne intra . de i�
isprivia lucrurile lor; tutu..
ror le zicea pr e nume � jude­
cata o cerea foarte cu amanun­
tul. � prea incet, cu ingadu­
iala, de �i putea:u spune sira­
cii jalbele lor'. Este sem.nifi­
cativ in acest sens faptul ca
in cadrul unor pr� de
.
,vecinie", (adica de tnfeu­
dare) ajunse in fata divanului,
Mihai Racovita a dat c�tig
de cauza celor napastuiti pe
nedrept. A� a procedat, spre
exemplu, Ia · 4 decembrie 1703
cind a hotarit ca n�e �rani
,.sa nu m.ai fie tr�f Ia vecina­
tate" deoarece ,logofetiasa de
Valea Saca" n-a putut dovedi
in fata, Divanului ca ac�tia
i-au fost ,vecini" (adica t;arani
aservip).
0 schimbare in politica fis·
cala a lui Mihai Racoviti s-ar
fi produs, dupa unele izvoare,
�cepind chia� din a doua sa
qomnie in . Moldova ( 1707 ·
1709) dar �i in aceasta privinti
trebuie sa tinem seama de
su\)iectivitatea �tirilor, intru­
cit cei lovip de masurile fis­
cale faceau parte din clasa
stapinitoare.� Cronica anonimd.
a Moldovei precizeaza ca
,.Mihai-vodi tacut-au de ob�te
�a ca au scos desiatina in
tQatd. Jara de au lua# �i de la
lm'tri # de la mand.stin (s.n.]
�i de Ia toate breslele desia­
tina asiarrienea ca �i de la
tarani, care lucru mai nainte
vreme in F!-ra noastd. n-au
fost".
l� 1723, Miba.i RacovitA a
reluat sistemul ,ruptorii" ini­
pat de Antioh Cantemir, ho­
tarind ca . perceperea darilor
· � se fa.ci in cinci rate anuale.
Mihai voda - pre€izeaza Ni­
colae Muste - ,au facut rupta
in toata tara sa fie numai cinci
sferturi intr-un an; iar. alta
nimica nici un fe1 de angarie
[dare) n-au mai scos; �i le era
tvturor sd.raeilor, mai cu odil;nd.;
cd. fieoare §tia ctt bir are a da
tntr-un an. Nu umblau zlo­
,
era pind. atuncea" (s.n.]. De�i
domnitorul- le-a promis tara­
nilor ca ,rupta" sa 0 plateas-­
ca ,foarte u�r" dupa ,putinta
1
lor", sit�tia s·a agravat insa
pe misura scurgerii timpului,
fie ca. urmare a unor calami­
tati naturale - ,au ninsu. in
luna av�ust in 3 . zile, leat in
7224 (17 16), in zilele lui :Mihai
voda in domnie" - se consem­
neaza tn Cronica anonimd. -
fie, mai ales, ca urmare a
necontenitelor invazii de trope
straine Ia care era supusa
tara.
,Folositoarea
armonie a prieteniei11
lnceputi sub aceste. aus·
picii, in ultimele doua domnii
politica fiscala a lui Mihai
Racovifi
,. a capatat
. un carac-
ter aspru, motivat tndeosebt
.
de datoriile restante de circa
300 pungi, pe car-e le avea la
tezaurul statului otoman. La
acestea se mai a.Iaugau alte
sute de pungi pe care Racovita,
dupa propria-i declaratie, le
cheltuise pentru obtinerea sca­
unului domnesc de Ia Bucu­
re§ti.
ln lucrarea sa filosofico·
alegorica Istoria ieroglificd..
Dimitrie Cantemir 1i face lui
Mihai Racovita o caracteri·
....
zare incarcata. de sarcasm,
numindu-1 ,Strutocamila". Du­
·
pa afirmatiile invatatului prin­
cipe, Miha.i voda era un om
lipsit de cultura, incapabil
sa abord�ze vreo problema
•
filosotica, deoarece - scrie
el - nici ,ca.tegoriile 1oghicai
n-au citit �i in caqile �intii
nu s-au zabovit". Nici din
alte izvoa.re interne �i externe
•
nu rezulta ca Mihai Racovita
ar fi avut vreo pregatire cul­
turala deosebita. Poate, de
aceea, �i cultura. din vremea
sa a cunoscut · o de�voltare
mai putin accentuata. {0 ca.uza
-
- apreciaza Ariadnl- Cama�·
riano-Cioran - ar fi con.stat
� tn ,evenimentele nepriel'�ice
'
din acea vreme, razboiul aus­
tro-turc din 1716-1718 care .
.
a. tulburat lini�ea. � economia.
tirii", ductnd la .,risipirea. ele­
vilo�" � la .,neplata profeso­
rilor". Cu toate acestea, Mihai
 Racovita a lnfiinta,t - potri­
vit concluziilor cercetatorului
ie�an C.A. Stoide - o �ala
,domneasca" la .manastirea
Barnovschi, numind ca das­
cal prin�ipal pe 'Catanail Kalo­
nari, iar in ultima domnie
munteana, in 1741, a inteme­
iat $coala domneasca de Ia
Tirgovi�e precum �i alte
�coli de slavona (la Slatina.
Rtmnicu Vllcea �i Cimpulung­
· bil.e dispre moscali... Poarta
Muscel) �i cu limba de preda­
re latina lta Craiova).
ln timpul domniilor sale s-au
tiparit, de asemenea, mai multe
carti, unele dintre ele cu spri­
jinul sau nemijlocit. Astfel,
in prefata Antologkionului ro­
manesc, aparut la l�i in
• .
1726, mitropolitul Gheorghe
al Moldovei ii multum�
voievodului pentru ca ,;m-au
indemnat de a�- inceput �
mi-au agiutat de am tipant
aceasta sftnta carte, ce sa chea-
- ma Antologhion, adica floarea
cuvintelox''. Elogii similare i
se aduc �i in alte prefe1;e ale
unor cirti tiparite in timpul
domniilor sale din Muntenia.
Pe unele dintre ele se ana im­
primata sterna unita a Moldo­
vei � Tarii Roman�. insopta
de ,stihuri" ce preamaresc
personalitatea · lui Mihai
Racovita.
ln dpmeniul construcpilor
edilitare, in urma incendiului
care a avut loc la I�. tn apri­
lie 1723, cind ,au sarit focul
�i in cu£tile domn� �i au
arsu. de s-au topit ptna in
pamint", Mihai Racovita ,s-au
apucat. . � au facut casele_ de
.
iznoava, cum sa vad, pUlnd
ispravnic p� �nstantin Cos­
tache vel spatar, iar deplin
nu le-au ispravit, scurtindu-1
vremea (adica fiind nevoit
sa paraseasca domnia]".
Contiriuind o mai veche
tradipe, Mihai Racovita a
acordat insemnate ajutoare
materiale unor �zaminte dix:l
Peninsula Balcanica, precum
si din Asia Mica.
'
tn politica externa, Mihai
R9Covit3, ,batri:nul iubitor de
tara" - cum � considera N.
Iorga - , s-a straduit sa apere
integiitatea teritoriala a Mol­
dovei, inai ales in timpul ata­
cului intreprins ae imperiali
asupra tarii ui anii 1716-1717.
Fata de Poarta otomana a
adoptat in genere o politica
. lap.i au tnceput � se deterio­
Stllpul lui Vodll - original monu­
ment istoric consacrat Dictoriei im·
potrioo imperiatilor habsburf}i
de supunere, relevata. � de
izvoarele otomane.
Aceasta nu tnseamna tnsa
ca voievodul. ca majoritatea
domnitorilor romAni, nu a tn­
trepnut relap.i secrete cu
unele puteri cr�ne. Dupa
numai zece luni de la ptima
sa tnscaunare pe tronul de la
Ia¢., la 20 iunie 1704, ei purta
deja cores pondenfA cifrata. cu
David Corbea, solul lui Brin­
coveanu Ia Moscoya, ceea ce ·
denota fi colaborarea strtnsa
dintre cele doua tari roma­
n� ¢ tndeosebi dorin� lui
Mihai - Raco�ta de a avea un
reprezentant al sau in Rusia,
care sa fie ,sub indrumarea
solului muntean".
,
Dupa infringerea Suediei Ia
Poltava (8 iulie 1709). Raco­
vita, inctezator in victoriile
militare ale lui Petru I a »
inceput a sa gati pe taina,
•
a-� face potcoave la cai �
carup la Bota�ni'�. Planul
a fost adus Ia cuno�nta �
socrului san, Dediul spitarul,
pe care 1-a trimis la Cernaufi,
cu misiunea de ,a-i purta tre­
·
otomana, informata., a porun ­
cit seraschierului de Tighina,
Iusuf p�. ,.sa prindza pe
Mihai veda", ceea ce s-a. �
intimplat. Neculce regret&
aceasta. pfindere, sublinid in ca
,,de-a hi avut Mibai-voda cum­
pat bun, sa fie mai grabit
lucru_I � sa nu fie �qt pre
multi acel sfat [plan], a.r hi
avut vreme buna �-ar hi apu­
cat de-r hi seapat".
Un capitol aparte din poli­
tica voievodului 1-au consti­
tnit relatille mqldo-muntene. ,
Raporturile lui Mihai Raco­
..
vita cu Brincoveanu au fost
bune, mai ales in prima sa
guvernare din Moldova ( 1703-
1705). ln aceasta." privinf&
Cronica Ghicul�tikw ne infor­
meaza ca. ,.nu lipseau solii
t,rimi¢ de .Brincoveanu la el
[Mihai Racovita], ¢ pentru
ca. s-a aratat a fi un cirac [om
de· tncredere] ai. lui Brincovea.- ·
nu, dar � pentru ca. erau tnru­
diti dupa mama". Aceste ie-
reze insa in a doua domnie
( 1707-1709) -- dupa opinia
lui Nicolae Muste - din ca.uza
'vistierului moldovean Die
Canta.cutino, pribegit tn Tara
Romaneasca, care a sttrnit
»vrajba intre domnul munte­
�i intre -Mihai voda".
nesc
Astfel s-a ajuns ca ,,dilltru
atita priet�ug ce aveau a.min­
doi, s-au facut neprieteni �
vrajma¢. unul asupra altuia".
-
Deosebit de . strinse an fost
relap.ile lui Mih� Racovi1:3>
cu Francisc Rak6czy II, ales
principe al Transilvaniei de
Dieta din Alba Iulia, Ia 8 iulie
1704. Acesta., � cum se cu­
no�i;e, s-a. aflat in fruntea.
rascoalei antihabsburgice din­
tre anii 1703- 17 1 1 . lntr-o
scrisoare trimisa lui Alexandru
Karoly, locfiitorul lui Fran­
cisc R&k6czy II, domnitorul
moldovean � exp.rima. bucu-
1 '1

ria pentru oferta facuta de
principele transilvan , de a
pastra frumoasa �i' folositoa­
rea armonie a prieteniei", an­
gajindu-se, Ia nndu-i, �-i vina
in ajutor ,.cu bunavomta de
vecin, daca vom fi solicitap
in cutare sau cutare treaba".
• Stilpul lui Voda .
Un capitol eroic al dorrtniei
lui Mihai Racovita a fost eel
scris in relatiile cu imperialii.
ln anul 1716, habsburgii
au tncercat sa ocup& Moldova,
profitind de faptul ca aici, Ia
fel ca in Tara Romaneasca,
se constituise o partida boie­
reasca austrofila, strinsa in ju­
ruJ stolnicului Vasile Ceaurul,
nepotul fostului domn Gheor­
ghe $tefan, care obtinuse ti­
tlul de ,grof" imparatesc. Dupa
opinia lui N. Iorga, aceasta
conspiratie ,a fost foarte in­
tfnsa", participtnd la ea indeo­
sebi boieri tineri care ,spriji­
neau poftele de domnie ale
Ceaurului". Generalul aus­
triac Steinville a trimis un
corp de armata, care a ocupat
Cetatea Neamtului �i manas­
tirile intarite Ca¢n, Mira, Su­
cevita,, pina la Cimpulung.
!n felul acesta, intreg terito­
riul Moldovei pina spre Siret
a intrat sub . controlul impe­
rialilor, de partea carora au
trecut top adversarii lui Mihai
Racovi1;3. Voievodul - nGtea­
za Neculce - ramasese stapin
,numai pre linga Ia� � la
Orheiu pupntel, iar incolo
tot "poghiazuri cu catane. . .
de prada pre la Falcii [Falciu]
�i pre Birlad". Constrins de
imprejurari, domnitorul s-a re­
fugiat in manastirea Cetatuia
de linga Ia¢, care a fost insa
�i ea asediata de un det•­
ment inarmat, pus sub co­
manda francezului (ungur,
dupa altii) Fran�ois Ernaut
(Ferentz sau Frente) . Spriji­
nit de o oaste de circa 20 000
tatari, Mihai Racovita - care
dispunea de forte militare pro­
prii, deoarece, aflam dintr-un
izvor, ,au facut 0 sama de
oaste moldoveniasca" a ca ,voievodul Moldovei
obtinut o stralucita victorie
asupra· austriecilor, in noap­
tea de 10 spre 1 1 ianuarie
1717.
ln amintirea victoriei re­
purtate tmpotriva ,catanelor"
18
imperiale, Mihai Racovita ,au
radicat un cerdac, la inalp­
mea de doi- stinjeni, ce s-au
numit Cerdaoul lui Ferenf'.
Mano1ache "Draghici scrie ca
acest ,cerdac" s-a pastrat ptna
ttrziu ,in domnia Sturzii
[Mihail), mai bine de o suta
de ani": Tot spre ·pomenirea
acestor lupte, Racovita a mai
inaltat �i �onumentul . intrat
in traditia populara sub denu­
mirea de Sttl-pul lui Voda. !n
. urma cercetarilor intreprinse
cu minupozitate de Teodor
V. Stefanelli, c:u peste �apte
decenii in urma, s-a putut
restabili aproape in tntregime
textul inscriptiei de pe cele
patru fete ale Stilpului, un
fel de cronica succinta a eve­
nimentelor istorice ce au avut
loc in anii 1716-1717·. Monu­
mentul, inalt de 3 metri de
forma patrata, a fost ridicat
ltnga satul Varna (jud. Sucea­
va). la o mica distant! de �o­
seaua ce duce de la Gura Hu­
morului spre Cimpulung Mol­
dovenesc.
Bucurindu-se de trecere pe
linga cercurile politice oto­
mane, in urma evenimente­
lor din ·1716-1717, Mihai
Racovita a putut interveni pe
linga sultan, in vederea dimi­
nuarii consecinte1or razboiu­
lui din 1716-1718 asupra
locuitorilqr Mo1dovei. Astfel,
el a facut ,jalba la imparape"
pentru ca aceasta ,sa pasuiasca
cipva ani haraciul �i p�he­
�ul � sa nu [le] ceara tn intre­
gime". Din firma.nul lui Ah­
med III, din 2-10 iunie 1717,
reiese ca domnitorul moldo­
vean solicitase � eliberarea
celor luap in robie de tatari,
iar ,in timpul calatoriei, sa
nu fie persecutati".
De asemenea, dintr-un alt·
firman, din 2- l l decembrie
1720, aftam ca Mihai Racovita .
se ridicase impotriva unor
rapturi teritoriale comise de
tatari tn zona Tighinei �i Ho­
tinului. Din contextul firma­
nului rezulta in mod expres
a _trait, ctt �i omului insu�.
facut in�intare ca sa se puna
capat asuprelilor celor de acest
fel �i sa fie distruse c�lele"
infiintate de tatari in terito-
. riul romAn. lntr-adevar, su1-
tanu1 a poruncit sa distruga
•
acele gospodarii ,infiinp.te cu
foqa, fara sinet (act) de cei
din neamul tatarilor pe locu­
rile ce s£nt de drept ale Mol­
dovei" [s.n.].. Din firmanul
emis un an mai tirziu, la 20-
29 decembrie 1721' aflam ca
Mihai Racovita trimisese un
,arzuhal" (petitie) la Istanbul
prin care protesta �i tmpotriva
ingerintelor �i abuzurilor unor
negustori otomani, in sensul
ca ace�tia nesocoteau un drept
traditional al romanilor cu
privire la ,negoful de boi �j
vaci tn principatul Moldovei
[care). fusese specific moldove-
nilor ' . .
0 atitudine similara a adop­
tat Mihai Racovita �i in ulti­
ma domnie munteana (1741·
1744), in pofida situapei ex­
trem de grele in care se afla
tara. Astfel, porunca emisa
de Mahmud I (1730-1754),
prin firmanul din 17-26 apri­
lie 1742, ne dezvaluie ca ,Mihai
Voievod. . . a facut cerere �
arzuhal", solicitind sultanu­
lui ca dregatorii otomani ,sd
nu se mai amestece, sub nici
un chip, in. principatul [Tarii
Romane�ti] §i in treburile su­
f>ufilor sai, #, astfel, s� fie
curmate §i tnlaturate persecu­
liile §i ingerintele.lor" (s.n.J. ln­
tr-adevar, sultanul Mahmud I,
1uind in considerape argu­
mentele invocate de domni­
tor, precum � statutul de au­
tonomie ,a§a cum a fost mereu
din tre·cuf', a dispus ca ,toate
tyeburile attt ale principatului
'farii Romtine§ti §i Craiovei
(Oltenieil, ott §i ale sup�ilor
lor, sa fie in grija voievozilor
lor �i sa nu se inttmple, sub
nici un chip, ingerinte � per­
secutu de alta parte" (s.n.].
Privite, �dar, prin prisma
realizarilor �i a nereu�telor,
cele cinci guverna ri ale lui
Mihai Racovi1J. in principa­
tele romane extracarpatice ne
infap.�eaza luminiie unor in­
faptuiri, dar � umbre inerente,
datorate perioadei in care a
·
Dincolo de ele ramtn, fir�,
straduinta pentru menpne-­
rea. autonomiei tarilor romAne,
pentro afirmarea. lor tn con­
textul politic a1 lumii tn. care
evoluau. •
 '

DIN ZILELE �.

REVOLUJIEI

t
DE LA 1848
A. U B ICINI

- -·

,,

Prima jumliate a veaeuluf treeut a constf­

tult p perloadl de marl prefaeerf fn vlata
p.olftfd, socfall, eeonomld tl euHuraJI a
prfnclpatelor romlne. MobJUzlnd masele popu­
lare Ia tnflptufrea · unor lnalte de%1derate so­
dale fl natlonale - lfehldarea reJatUJor feu­
dale, tnllptufrea UnlrU, modemfzarea lnatl­
tujlflor etc. - fortele progresfste ale soeletitll
au desllfurat o susflnuti actfvftate tn slujba
aflrmlrff cauzef .romlnllor pe plan european.
Este, totodatl, epoea In care prlncfpatele lfl
adlneesc tl dlversfffc:l pe multiple planurl
Jeglturfle cu lumea europeanl. Cercurl 'tot mal
largl ale oplofel publlc:e de pe continent lfl
manffestl fnteresul pentru evenfmentele deru­
late pe pimtntul romlnesc:. La Londra sau Paris,
Ia Berlin sau. Roma, Ia Bruxelles sau Lisa­
bona, In toate marne centre europene, serfltorl,
2>iarltt1, lstorlc:f rae sl aparl attt tn presa
vremfl, dt fl Itt dlferlte scrlerl lnformatll tot
mal numeroase prlvind lstorla romannor,
tndreptltlrlle luptei lor pentru unftate fl lnde­
pendentl, pentru dreptate fl Ubertate soclall.
Unul dlntre eel mal devotatl fl tnflidratl
sustln'ltorl al c:auze:l romlniior Ia mljlocul
veaculul trecut a fo'st fstorlcul tl pu•Jfelstul
Jean-Henri-Abdolonyme Ubicfnl (1818-1884),
care, tl mp de a pro ape patru decenll, a actlvat
prln scrls-ul fl faptele sale In slujba lnte­
reselor poporulul nostru.
lnvltat de C.A. Rosetti, in 1848, sl fntre­
Pr:lndl o cilltorle in prlnclpate, A. Ublc:Jnl
a soslt afcf ettfar In zflele clod to Muntenla
se desfqurau evenlmeotele Revoluflel. Din prJ­
mete momente ale contactulul slu cu romlnll,
Ublelnl a aderat Ia ldealurfle luptel acestora,
partfcfptnd ca lnvltat Ia dezbaterUe din cadruJ
Guvernutul provlzorlu, mllfttnd pentru trans­
punerea In practfd a programulul revolJrtlo­
nar, tndepllnlnd uoete mlsluol dfplomatfce
din tnsircfnarea acetulafl guvern, lnsotfndu-1
apof tn exit pe revolujlonarll romlnl.-
ln anil care au urmat Revolujfel de Ia 1848,
Proclamareo. Constitutui la Bucu.refti (16/2'1 iunit 1848);
litogra{ie de epocd

•
 ..
In tolul pregltlrJI ·unlrfl tnflptulte In 1859,
A. Ublcfnl a publfeat attt unele Juc:rlrl c:lt
fl o sultl de artleole tn presa parlzlanl ( Revue
d 'Orient, Le Siecle, Montteur Universe!, La
Presse, Courier de Paris etc:.), fn care argu­
menta, c:u o mare boglfle de fapte fl date lsto·
rfc:e, dreptul romlnflor Ia unltate fl lndepen­
denfl. Studlfnd trec:utul romlnese, tradlfllle
tuptel poporuluf nostru pentru aplrarea Jfber­
tltll fl vletU statale proprfl, Ublc:Jnl a evlden­
flat, pe baza Capftulaf1Uor1 lnc:helate tntre.
domnff romlnf fl Poartl, statutul de auto­
nomle fnternl pe care flrfle romlne fl 1-au
plsttat tntotdeauna fatl de Jmperlul otoman. ,
Amfntlm c:tteva dlntce prlnc:fpalele sale sc:rferf
lnc:ttlnate rornlnfJor: M6moire justificatif de
la R6volution roumaine du 1 1 (23) juin 1848
( 1849), La Question d'Orient devant !'Europe
(1854, ed. Hallanl In ac:elafl an), Provinces
danubiennes et roumaines (1 856), La Ques­
tion des Principautes devant !'Europe ( fA58),
Les Principautes-Unies devant Ia. Conf6rence
(1 866). (Posturn, a mal aplrut � Origines
de l'Histoire Roumaine, 1886, edltfe lngrljltl
de G.Bengesc:u.)
, Pentru eontrlbufla sa Ia realfzarea Unldl
din 1859 fl Ia rec:unoatterea ac:eatela pe plan
International (totre 1860-1 870 a c:oordonat
toate c:orespoodentele polftlc:e referftoare Ia
rornlnl pubUc:ate de presa franc:ezl), A. Ubfc:lnf
a prlrnft c:etltenfa de onoare a statuJul romln
(1 867) fl a tQst numlt membru de onoare al
Aeademlel Romine (1872). Prln testament,
el a donat tnaltulul for ttUntfflc: de Ia Buc:urettl
lntreaga sa c:oleefle de c:lrtf fl manuserlse
relative Ia Orient.
Perfoada petreeutl Ia Bueuretti In tl mpul
Revolutfef de Ia 1848 A. Ubfelnf a evoc:at-o
tntr-o s ultl de artfcole - sub forrnl de sc:rlaorl
dtre un prfeten parlzlan - aplrute tn zfaruf
Le Siecle din 1 7 fl 29 dec:ernbrfe 1857, 9, 24
fanuarfe fl 7 aprlUe 1858, sub tJtlul La Vala·
chie en 1848, souvenirs et episodes de voya­
ges. Ac:estea au fost traduse tn romAnette fl
tfplrfte de rev.fsta Convorbiri literare tn 1884,
c:u rnenttunea tnsl c:l textul franc:ez ar ff fost
pubUc:af tn 1849 (lndfeatfe eronatl, preluatl
fl In tomul V· at culegerff Anul 1848 tn Prin­
cipatele romAne. Acte � documente, Buc:u­
rtftf, 1904), drept pentru care fac:em acurn
c:uvenfta rec:tlffeare.
Din. versfunea rornlneasc:i a lnsemnlrUor
tuf A. Ublc:fni am seleetat c:tteva fra1mente
semnlfleatfve pentru modul fn care un parti­
cipant strlln Ia evenfrnentete revolutJonare
ale anuluf 1848 dfn Muntenfa le-a lnteles fl
le-a lnregfstra� evfdentllnd, mal ales, rolut
deoseblt pe care rnaaefe populare t-au avut
In deatlfurarea Revoluflel, adezfunea ca care
ac:eaata a fost lnUmplnatl In toate straturfle
soc:fetlfll.
lntreruperlle de text re-am mareat prfn
trel punc:te ; tlthll, autftlurfle, explfeatffle In
paranteze drepte fl notete de su11sol ne apar­
ttn. Am adoptat normele ortograffce aetuale, .
plsttlnd unete partfeularltlfl stllfatfc:e ale re­
vlatef fetene din urml cu peste un aeeol.
loan LACUSTI

'

� citeodata vorbea singur, pitoresc. Peste drum de malul

In carantini
Matii, 27 iunie [ 1848]. Am
plrasit Constantinopole la 2�
a lunii, pe valX>rul Lloydulu1
austriac1• J oi dimineata intram
tn Dunare prin gura Sulinei,
astazi singura deschisa navi­
gatiei. Rtul este tntristitor de
privit_ de la acest loc.
$i cu toate acestea iata
locul tn partea cealalU. a
-
dar ctnd vorbea cu un alt om turcesc se coboara, printr-un
,parca i-ar fi curs miere de pe contrast, tntinsul � a1 Vala.
buze". hiei, acoperit - ctt n poate
Totup trebuie sa spun - cu cuprinde ochiul - cu f anuri
tot respectul ee-l am pentru bogate.
tradipe - ca faptur venirii lui Giurgiul este un oort pe
Ovid tn acest loc nu este bine Dunare, destul de irisemnat.
statornicit. El e •zat tn fa� OralJului
lnvatatii care se tnteme­ turcesc Rusciuc. lata tot ce-p
iaza pe descoperiri mai noi � pot spune deocamdata d�pre
pe probe ce nu se pot tagadui, acest or�. Locuin� mea tnsa
dupa SJ>U5a lor, zic ca locul ti-o pot descrie pe larg: o odaie
�lut Tomis, rezidenta poe­ de zece picioare p atrate, cu

Deltei formata de gurile Du­
narii, aproape de un lac numit
chiar astaz1 tn limba romA­
neasca Lacul Ovidului unde
-
dupa tradipe ar fi locuit �i ar
fi murit bardul A ,tei de a iubi.
Cel pupn , de cercetezi pe
locuitorii acestor maluri triste,
ei 11i istorisesc, ca despre un
fapt a carui legenda a ajuns
ptna la ei din generape tn ge­
nerape, ca odinioara a sosit
de pe malurile Tibrului un om
prea minunat, bltnd ca . un
copil � bun ca un parinte, ca
acest om suspina necontenit
l Jlagazin iatoric, or. 3/t975.
• Companle de oavteaUe fondatl
to 1836.
tului exilat, este in alta parte, . patru pereti varuip, drept
ln mijlocul Dobrogei, ca la
mobile - o rogojini pe care
vreo treizeci de leghe spre .
miazazi. . . sara se •eme o saltea, un
De la Galati la Giurgiu*, scaun de paie, un scAuD.af de
calatoria e mai pupn mono­ lemn, pe care-1 schimb dupa
tona. Sttncile tnalte � mete­ ·vointa tn ma,si· de mtncare,
rezele pe jumatate dartmate, masa de ·toaleta � birou; pen­
cu care este presurat malul tru ca sa ma spit am un l i
­
turcesc' produc un e.fect foarte
ghean fi un ibric, dinaintea
• tn acest ol'al) era un punet de u� mele este un mic spapu .
caranttna., obllgatorle pentru toU
cei ce lntrau ln prlncipate. d•rt lnconjurat de un za.
' Cum ae. ette, statul bnlpr me­ plaz, . unde am voie sa m1
dieval a fost cotroplt de armatele
otomane t1 terltorlul sa.u ttanafor­ plimb lntovadfit de uri stra­
mat In parte lntearanta. a Impertu­ jer, a cJ.rui limba n-o pricep
lut otoman cu toate eonaeclntd e
implicate de organlzarea apedftcl � care este tnsarcinat sa ma
a lmpertulUi; de ac.eea autorul vor­ opreasc.i de a m1 apropia de
bette despre Bulgart.a ca despre
Impertul otoman. alpi. lata tmparltia mea !

20
\ •
 De-� voi, m-a� putea crede
un om de seama, �i-mi vine
ctteodata sa strig, ca tn pie­
sele de teatru : Sariti soldati !
S-a inttmplat ce�a nou : in
aceea� zi, directorul lazare­
tului, care lipsea cind am sosit,
· afltnd azi dimineata ca are un
nou oaspe. s-a grabit... sa vie
sa-mi faca vizita. �tip 'ce-am
aflat prin dinsul ? ca la Bucu­
r� era revolufie de · vreo
citeva zile, ca se proclamase
Constitufia, ca voda o iscali5e
� apoi abdicase � se retrasese
la Bra�o<v, in Transilvania; �i
ca toate autoritatile civile �
mihtare fusesera schimbate.
A. cum imi dau sama . de zgo­
motul de impu�ca�ri ce le-arn
auzit asara �i de cocarda tri­
colora pe care de azi dimi­
neatA o zaresc pe pieptul sol­
datilor de straja, pe zidurile
lazaretului. �i eu, care dupa
poftirea prietenului meu necu­
noscut, domnul Rosetti, ve­
spada �i . tncins cu o e�arfa
tricolora, albastr�. galben,
ro� , cuJorile nafionale ale
rom!nilor. El mi-a adeverit
istorisirea directorului despre
evenimentele in.timplate 1a
Bucur�ti. Apoi a mai adau­
gat cu o amabilitate deose­
bita ca, afUnd despre prezenta
mea in lazaret, venise sa-mi
ofere servitiile sale �i sa se
puie la dispozifia mea. N-a­
veam decit sa aleg intre . 0
�dere mai prelungita la Giur­
giu, dupa ce-mi voi fj sfir�t
carantina, sau plecarea ime­
diat spre Capitala. In acest
din urma caz, el punea o td­
sura �i caii de po�ta Ia ordi-
nele mete... ·
Dupa ce am vorbit lati­
n�te cu pazitorul meu, am
mai stat de vorba cu doua
doamne, care mi-au facu't onoa­
rea sa vie sa rna vada. Ele
erau intovara�te de un domn
care parea foa@te cumsecade. . .
tnainte la Giurgiu, dar fiind
impiedicat prin functiile sale,
·scrisese aici noului prefect,
pentru a-i recomanda sa cer­
ceteze despre mine la sosirea
mea �i sa-mi dea mtna de aju­
tor. De acolo se trag grafiozi­
tatile care mi se fac de trei
zile �i care · n-au contenit inca.
Dupa cite ti-am spus, tnte­
legi bine ca nu �ed la otel ca
ori�ice calator de rind. lntti
nici nu sint sigur ca este un
otel la Giurgiu. Eu ocup un
apartament confortabil tn casa
d-lui P., prezidentul divanului
(tribunal) districtului. lnsu�
prefectul m-a dus la gazda
mea, care era unul ·din nume­
ro�i mei vizitatori din laza­
ret. Prezentatia era facuta.
dinainte. Gazda · mea mi-a
strins mina, zicindu-mi:
- $edep aici cum vep voi
� etta vreme vep voi. Ne
bucuram de sosirea d-voastra
�i VOm face totul Ca sa Va
. I

neam sa petrec o luna sau pad rau dupa noi ctnd vep
pleca.
·

doua fn tara lui, pentru ca sa

vizitam tmpreuna acest pa­
mtnt, care, pentru noi euro­
penii din . Occident, este ca
un fel de terra ignota, iata-ma
cazut in . focul nnei revolufii!
Macar de nu s-ar fi vhit �i
domnul Rosetti in acest val­
ma,ag. tnsa dupa cite am
auzit spuindu-se despre tlinsul
� dupa cum se descrie insu�
ln, scrierile sale, mi-e foarte
:teama t...
· · · Alta descoperirel Strajerul
meu vor�e latin�te. Adi­
neaori, pe cind tmi faceam
plimbarea zilnica in afara de
ZB,Plaz, am . zarit vaporul ..aus­
•
Programa noastri Apoi mi s-a adus dulceata
�i ciubucuri tur�. D�i
gazda mea este din partida
Miercuri, in 28 [iunie]. De
progresului, el tine la obi­
ieri, curt� mea e tot intesata
ceiurile vechi �i are dreptate.
cu oameni. lntr-una vin �i se
Cu toate ca ma aflu bine
due viZitatorii. . . Toata Iumea
la Giurgiu, :n-am sa stau mult
tmi ofera serviciile sale, stnt
aci. Sint nerabdator sa rna
invitat pretutindeni, cu topi
vad la Bucure�. unde eve­
ar voi sa ma opreasca tn
nimentele devin din zi in
Giurgiu. De ce m-a� duce la
zi mai grave. De ieri, am au­
Bucur�ti, zic· ei ? Ca sa dau de
zit mult vorbindu-se politica,
holera �i ce e �i. mai rau decit
�i acum stnt intrucitva in
holera, de revolufie ? lmi tn­
curentul situapei, care e des­
chipuiesc ca aceste -persoane
:tul de incurcata. Despre ·
amabile nu prea stnt partizane
ace'asta vei putea.-j udeca prin
ale noii stari de lucruri... Fie !
urmatorul fragment de con­
eu unul sint tnctntat de tot ce
versatie, ce l-am avut azi
vad �-.mi vine sa strig in­

triac care intra in port. Stra­ dimineata cu gazda mea �i

jerul mi 1-a aratat cu degetul,
zicindu-mi: .,He.. domne, va­
por ·a venit".
lmi tnchipuesc ca daca va­
poarele ar ft fost inventa:te in
vremea lui Cesar, tot astfel
ar fi grait un legionar roman_�
Ramasesem uimit, apoi cuge­
tai ca ma aflam in mijlocul
unui pamint latin, ca vor­
beam cu unur din urm�ii
coloni�or lui Tra.ian, care
au · populat din nou Dacia
tr-una:
despre exactitatea careia tp
- Ce jara frumoasa I Ce raspund, daca nu in ceea ce
tad frumoasa ! . priv�e cuvintele, eel pupn
Gtndindu-ma ca voi i�i . tn privinta sensului.
in curind din lcR&ret, am vott - Ext>lica-mi tntti, i-am
sa-mi regulez socoteala cu sta­ zis eu, cme stnteti �i ce voiti ?
pinul otelului de acolo.· tp
- Nu sintem · nimic, mf-a
pop u�r tnchipui mirar.ea
raspuns el, � voim sa fim.
mea, cind mi s-a raspuns ca
lata toata intrebarea. Cit
toata cheltuiala tmi · fusese
despre istoria noastd, �i· din­
platita dinainte cu un bon
sa se poate rezuma tn cite:
asupra tezaurului rom!n. lata
va cuvinte. Odinioara, Mol­
un lucru minu�at 1. . . .
·

dupa .cucerire � ai caror fii au do-Valahia, adica Rom!nia

p astrat aproape neatin� por­
tul, tradipile � limb� mumei
patrii. Aceste reamintiri pu­
sesed un cap�t·•uimirii me te.
Inca o viziU. I De asta data
a venit noul ctrmuitor (pre­
fect) al districtului. in per­
Giurgiu, vineri 30 [iuriie]. {caci acesta este numele tarii
lata explicapa. Prietenul meu noastre; �treaba pe taranul
piin corespondenta.· d-nul de dincoace �i de dincolo de
Rosetti, ·care, precum ma �­ Milcov, el nu cunoa�e alt
teptam, fusese unul <ijn prin­ nume) forma un stat liber
cipalii instigatori ai mi�carii � independent ca Ungaria,
din Bucur� ti, ajunsese secre­ ca Polonia, cu care multa
tar al Guvemului provizoriu. vreme a purtat razboi. Apoi
-

soana, in finuta oficiala, cu El avea de gind sa-mi iasa • veni �iua in care... nemaifi-

• 21
 ind in stare sa reziste la cei
doi puternici vecini ai sai,
se puse ea singura sub suze­
ranitatea Portii, rezervindu-�
insa, in mod formal, drep­
turile sale ca nape. Dar turcii
- spaima Europei pe atunci
- observara rau capitulap-
ile. . . Nici o natie cre�tina
tase tn contra Rusiei, aceasta
izbuti a fi recunoscuta suc­
cesiv aparatoarea oficioasa,
apoi garanta, tn urma pro­
t�ctoare a principatelor, ceea
ce ne-a adu� la urma urmelor
a avea doi stapini in loc de
unul, fiindca a.ce�ti doi sta­
pini nu se tnteleg �i se har­
noi, fiindca au fost tncheiate
fara participarea noastra. Va
sa zica, nu ne ma.i trebuie
protectorat �i voim sa ni se
recunoasca autonomia tntrea­
ga.
Aceasta este programa noas­
tra!
•

nu interveni in favoarea ei. tuiesc intr-una, noi primim

Mai ttrziu Rusia, care, de­
abia nascuta, tindea deja a
se substitui Turciei intr-o
parte din posesiile sale -euro­
pene, ridica chestia princi­
patelor �i facu dintr-i.nsa in­
strumentul de capetenie al
politicii sale in Orient. Ca
coreligionara a moldo-vala­
hilor, ea le lua tn mtna cauza
�i, profitind de Starea de sla­
biciune extrema in care ajun­
loviturile din amindoua par­ Poporul salveazi
pie. Ei bine, aducindu-ne ia­
ra� tara in conditiile normar
le ale existentei sale politice,
guvernul
am voit sa punem u n capat
la o stare de lucruri absurda Simbata diminea�, 1 iu­
,
lie [ 18481. 0 trasura de drum,
�i nesuferita. Conditille nor­
inhamat! cu patru cai, ma
male ale existentei noastre a�teapta in curte. Cu aceas­
politice sint acele care se ta td .sura a sosit aici fostul
trag din vechile noastre · Ca­ ministru V. Peste o jumatate
pitulapi cu Poarta, caci tra­ de ceas plec. tmi intrerup
tatele . care au intervenit tn aici istorlsirea, pentru a o
'

sese Poarta in urma celor urma tntre Poarta �i Rusia urma dupa sosirea mea in
mai multe razboaie ce le pur- nu sint indatoritoare pentru Bucure�. Aveam de gtnd

Cine a compus ,,Cintecul lancului'1 ?

3/15 mai 1848. ,Spletulid4 a jost ziu oltul
�i-a ftJcut Avram laJWU tntoaf'cn-ea In Bkuiu
{ Blaj] cu mu.uemi lui inainu de tUiutJMe.
Cetele de mo/i e..au f>ostate In z4voiul tl6 pesu
Ttrnave. lntn� tnl(mpinana kw a i�il tot
Blasiul cu mic cu mal'e, in fru#U cu Jwojesorii
�i canonicii. La tnwarce..e... in. cap tl6 rltul, n-a
inst11i !anew in po,.t de sat, cu etkiula f'Oiilal4,
cu pistoalele gfele Ia brlu # cu manlaua alb4
de beliduci. Mullimea tl StWbea cu oclaii, iar
mo/ii erau mindf'i de dinsul pesu m4su,.4.
�
Al4tu1'i de Iancu, venea pe jos f'enumitul
profesor de cinlifri �din Bkuiu, Begneset1,
inronitul ma,.�f,z vremii : t.Asl4zi cu buetwief
Romdnilo,. veni/i, / Pe lanou In clmpi�/ Cv
loli s4-l lnso/i/i./ Sp4la/i a,.mele voast,.ef
Curlnd s4 aleJ'gafi,/ Din plaiurile noaslf'ej
Pe d�mani alunga#•"· MMea mul/inN a
rom4nilof', aduntJ/i de pe toau plaiurile 14rii
pe Clmpia Liberl4/ii de Ia Blaj, CJSCtllta -
pot,.ivit consemn6ri1 lui Ale�andru Lupeanu,
Blajul istoric tn icoane - penlf'U fwima oar4
Ctntecul Iancului, devenit atl6v4ral maf1 al
revolutionarilor PtJ�DPtipi, una dinll'e ule
mai ltsd,.4giu # mai ,.dsptntJiu tttekldii
I'Omtfttqli.
Cine a josl afllortll tiUSitli elntu } 0 lnl,.._
bare • alii Mlli firlfiW, DN t:ll Jr1NII4 .,..,..
numele lui a ,.tJma$ anonim. MatsusDrisell
lui Glaeo1'glu Ucenescu li Pan4 Bf'4neanu_,
lip4,.ilurile muzicale ale lui Dimitrie Yvlpiafl
- muzicologi reputa/i din veaeul 11'Utll -
Jwecum # numn-oasefe coleqii tl6 Jolekw, cln­
Uce de lume # COJ'Uri, CJC� popula,.izat Ontecul
Iancului f4,.tl a.-i mentiona atltof'ul. Chiar li
clnd numele acestuia a IUvenit ou..oseul, a
jost consemnal 8"'1il - Bengescu tn loe tl6 Beg­
MSCU. Sct�rla mm/iona,.e din luerarea lui
All:tandn� Lupeanu ne p..ecizeaz4 numele slu
adev4rat, p..eeum �i fuf�C�ia u o tndeplinea
Ia ulelwa �coald din Blaj. Dale eXII'Im de
suma,.e, care f'idie4 tnc4 o tlalil lnll'ebarea : eitU
a fost wlu1i Begnescu ;
.
Repent, am inlf'at ,,. posesia unui Jurnal
tl6 familie In doutl volume ,.edactat de Remus
Beg,uscu CtWI ne lng4duie s4 f'ejacem biopajia
lui Niculae Begnesou. ,. V4 las $Vtlmif'e - u
eonsem.uaz4 In Pr•fata manuscrisulc -
cell sense In aceste volunN, ca lr«JJntl ,,. hi�M
· 1i aju,.glnd 1i voi lti vl,.$14 malrw4, s4 jvtl6C4/i
din ule s/Ju# aei, tJwin t4H are tl6 a t,.u:. omNl,
wlclnd prin GUtJSI4 lv,.,. V4 espui llJI4«JtlaUJ
aci, pe cit lmi va sla ,,. '/Jtllifl/4, eitu au fost
strtlJM�ii, JM�ii 1i p4,.inlii vopri, du av suf•·
,.;, li clntl av niurif'.

22 •

I
sa rna opresc pe drum pen­
tru a vizita cimpul bataliei
de la catugareni, vestita . in
feinttmple
���:�? lAcest
a�ie t� �J: �i �
ni

analele miJitare ale Valahiei.
Las asta l?entru o alta ocazie,
sint grab1t de a ajunge pe
scena evenimentelor.
Cind sosii in Bucur�ti, la
trei dupa amiaza (1 iulie),
ora�ul avea o infati�are ciu­
data. Pravaliile si' ferestrele
otelurilor erau tnchise. No-
rodul se tmbulzea pe uli�e.
Grupuri numeroase, compuse
din oameni ce semanau a fi
din toate clasele, din toate
profesiile, preop, burgheji,
meseria�i, sta�ionau pe pie�e
murmur surd,
r porul �i descoperea caput �i
acest freamat care din vreme
tn vreme tulbura mulpmea
�i o facea sa se mi�e ca va­
lurile unei marl vestea oare
apropierea
. sau sfir�itul fur-
.. )
tunn.
Deodata se facu o tacere
mare. Vazui grupurile des­
factndu-se singure, 'trecatorii
se a�ezara· pe amtndoua Ia­
turile uli�ei, chiar surugiul
meu � opri caii �i se lipi de
zid.
ln mijlocul �oselei, veneau
tncet trei brancarde pe de­
facea semnul crucii. Ctnd tre­
cu pe dinaintea mea, privii
� eu. Opt cadavre, gaurite
de glonf\lri, erau culcate de-a
curmezi�ul brancardelor. lmi
scosei �i eu palaria �i salutai
pe cei dintii martiri ai Revo­
Iupei. Catastrofa, a carei
amanun�imi le cunoscui mai
ttrziu, se tntimplase de-abia
de citeva ceasuri �i se lega
cu una din acele peripet�i
ce stnt attt de dese tn
dramele rev9lupilor. Guver­
nul provizoriu facuse gre­
�ala de a mentine in capul
milipei pe colonelul O[dobes­ '

�i dinaintea edificiilor publice.
Nu se zarea nici un soldat,
nici un om inarmat �i purtind
uniforma. Trecatorii se exa­
minau unii pe alpi cu ochii,
pe fetele lor se citea totodata
asupra carora fllftiau drapeluri
cu culorile naponale �i tare
erau purtate de oameni cu ca­
petele goale, ce se schimbau,
din trei in trei minute. Pe
tot drumul cortegiului, po-
cu], un om mai mult decit
suspect din cauza anteceden­
telor sale �i a Iegaturilor sale
politice. Staptn pe armata �i
inchipuindu-�i ca guvernul
e �ubred, a doua zi dupa

'
A1ada1', o CYonie4 de familie, tnuptnd cu
intemeietiWtll familiei, GMOI'ghe. Begnescu, de­
sjwe care se consemneaz4 : ,Leagdnul sdu fi al
paYinlihw lui ar fi in comuna Buteni, ·aproape
de Arad... A tit tl, " cit # so#a lui, strtfbunica
mea, pe care o eMma Sava, au decedal fiind
destul 4e tineri". Un. capitol m4i amplM e rezer­
vat ur�ului lui Gheo,-ghe Begnescu, Nicuku,
aulonll cintecului care ne intereseazd: , Urmtnd
teologia - povesle§te desfwe austa, ftul sdu
- a itiit cu titlu{ de tnv41ator fi mai tlrziu,
dup4 cds4101'ie, fweot. In anul 1845 il g4sim
ca invd/4101' pe llngil fCOala de pe ltngd biserica
OYtodo�a din Abl'ud. Se mut4 ap oi, � acelea#
atYibtdiuni Ia Deva, unde il gdsim In aceeap
fun()/iune [ca1 Ia Abrudtn 1847. In an� 1848
ia pa,.te la reoolulia lui Iancu, gdsindu- l
Ptin tre revolufiona,.fi pentYU libertate, "§a cum
am ewatat dup4 documente in paginile anteri­
oare ale acestui volum. Se c4sdl01'6fte in anul
1849, incd Ia Alwud, cu Ana din familia MaYcu
.;
.
Biograjia lui Niculae Begn�scu � relevtJ
faptul c4 fwincip ala sa fwofesiune eYa, netn­
doios, mtUica. A fi f»'ofesor de canto (preot
capelan) Ia Sibiu. diY ijlW de cor ii pyofesOY de
. muzicd la eel m4i de -seam4 institut f'Omanesc
din TYansilvania (Seminarul, devenit ulteriOY
Academia teologie4 din Blaj ), tnsemna cd
Niculae Begnescu era .un muzician de superi­
oa,-4 pyegiJli,-e arlistieti, anJici/Jtndu-i pe com­
pozitOYU DimitYie Cuntan # Iacob Murtiianu
•
- pionieri ai muzieii rom4�ti din Transil­
vania veacului tYecut.
· Cronica fiului sdu nu ne fu,-nizeazd date
mai COMYete fwivind vitJia fi activitatea lui
Niculae Begnescu. Cit jwivejte activitatea revo­
luJionaYd, nt·O desCYie chiaY auioyul cinte·
cului, in y£ndiwile pe can le-a dictat fiului
sau.
,Nu mult dup4 aceasta [Yelatayea tncepe cu
+'

anul 184�1 isbucni ref)(Jiutiune�. . . Ca rom4n...,

•

# acum tl gdsim in 1850 ca preot capelan ,la

Mit,-opotia din Sibiu, sui mitropolitul $aguna.
, In Alwud, aveam un jyate de cruce, amicul eel
In 1853 este inaintat protopop omwal', iaY Ia
185_5 trece sub mitropolitul Ion Stef'ca $ulul
I.a. 30 ianuarie cuel a?J # ocupa # catedra de
muzu4 bisericeasc'a Ia Blajiu, u'hde in iulie
aulafi an este numit ca asesoY, membru in
consistOYiu, dupd ce, in anii 1852-1853, jusese
profesor e �traordinar de canw Ia Seminarul
din Sibiu. La 1 � �eptembl'ie 1859 este "" numit
payoJt in Cimpeni, dupd cum se veqe tlin a.G­
tvl de luaye in jwimire, dalal la 23 decembri6
1859 fi caYe se afl4 de asemenea in ane�a. In
Ctmpeni, st4 ptna In 1862, ctnd tl g4sim rein­
tOt's din nou la Blajiu. In anul 1865·este numit
paroh al ThU,.ului [ Tiu,-ului1, unde oficiazd
Pfnil Ia moartea sa, in jebruarie anul 1873".
mi-era dallWia sfintd, ca sa iau armele Ia mind.
mai sinceY, anume Ion Buteanu, advocat.
A v,-am lancU, de asemenea , imi era amic sin­
ceY. Cu to#i in unire aj>ucaYdm tWmele pentru
a ne aplt;;a dYeptuYile fi na/ionalitatea". Daca
vom adduga Ia injOYmtJiiile privind Ctntecul
Iancului pe/a&eea c4 jwiet�nul sau Ion Buteanu
a sCYis vwsurile altui cintec revolU�ionar -
;Supt o culme de cetate - , a c4ruj mllodie, in
stil popular, a fost, cu certitudine, aranjata de
acela# Niculae Begnescu, reiese limpede ca
ne afldm in fata unui muzician ile talent, care
· trebuie definitiv inscris in istoria muziGii
yom4ne$ti: _•,
Vtorel COSMA

'
23
. .

Revolupe colonelul crezu ca
ar putea prin o mi�care re­
pede sa se faca stapin pe
situape. Pe la doua dupa
miezul noppi, pe cind mem­
brii guvernului erau adu­
nap tn locul ob�nuit al �edin­
telor lor, u� se deschide na­
p.rasnic, marele spatar (acesta istoria de miine va consemna
este titlul ee-l are in Valahia
�ful milipei (armatei)) intra
in sala, urmat de un grup
de ofiteri �. adresindu-se ca­
, tre colegii sai, le zise:
- ln numele Caimacamiei,
va arestez!
$i pentru !1. pretntimpina
orice incercare de rezistenta..
el le arata vestibulul ce era
pHn de 59ldap· � curtea in
care erau a�zate in ordine
de batalie doua companii , cu
comandantul regimentului in
frunte. Reacpa [reacpunea)
biroia, dar uitase sa tie seama
�i de popor.
Aflind de arestarea �fi­
lor sai, el se imbul�e la
Palat, strigind:
- Tdiasca Constitupa, ua .J�t intimpina1'�a tutU1'01'
traia.sci Guvemul provizoriu !
Tropa. care este respinsa
prin singura tngramadire a
mulpmii, se trage ltnga zi­
duri �-� pregat�e armele.
Poporol tot tnainteaza ia in­
conjura armata cu un semi­
cere care se tot strlmteaz1.
Spaima cuprinde pe soldap,
ei trag; un strigat mare se
·
ridica. Vreo cincisprezece oa­
meni, morti sau ranip, stnt
cu1cati 1a pamint. Dar po­
poru1 tntreg s-a simtit atins·.
El se repede peste cadavre,
suie scarile Palatului, sparge
u�e � intra biruitor tnaun­
tru, pe cind soldatii fug tu­
�mtntati prin toate i�rile.
Prizonierii stnt eliberap �
d'omnul 0. cu <;;omplicii sai, . tova rl$ului Nicolae Ceau�
care cu mare greutate au fost
scapap de . furia poporului,
inlocuiesc pe prizonieri tn oda­ marcabila
ia ce le-a slujit drept tnchi­
soare timp de trei ceasuri.
Aceste scene se petre­
cusera dimineata Ia Bucur�,
pe ctnd eu, sub un soare
arzator � cu 0 iulea-la de
care nu-� pot face o idee
acei ce n-au intrebuintat po�­
ta rom1na, zburam peste cele
�rezece sau �ptespre­
zece leghe ce despart Giurgiu
de Capitata. • liefeaza viguros faptul ca e-
•
24
..
POPORUl ROMAN SPUNE NU
FASOSMULUI $1 RAZBOIUlUI
(Urmare din p. 9)
ani de catre P.C.R., �a cum
justetea politicii de astazi a
partidulu1 nostru de edificare
a socialismului �i comunismu­
lui pe pamintul Rom�niei cu
poporul �i pentru popor. Rele­
vind peste ani fort:a mobiJiza­
toare a a1arilor evenimente d.i n
trecutul de lupta al poporului
nostru, secretarul general
al partidului, pre�ntele
Republicii , tova�ul Nicolae
Ceau�scu a adresat un tnfla­
carat apel_intregii 'Dapuni t n ca­
drul cuv1ntarii rostitela istorica
Plenara a Comitetului Central
al Partidului Comunist Roman
din I una aprilie, 1989 : ,Jn
acest an avem multe aniversa,-i
juhilia1'e - # 1 Mai, §i 23
August # altsle. T1'ebuie sa
desftl§U1'am 1n IS§a fsl activita­
acest<w .veni mente - #. mai eu
seam4, nee8Sitat6p p,-og,.esului
continuu al patt'itJi noast1'6 -
sa asigu1'e indeplini1'ea in cele
mai bune condi Jii a planului
§i programel01' de dezvolta1'e
econo mico-sociala. Afa vom in­
timpina # vom sar6at<wi cum se
cuvine toate aceste tfVtmimente r
M area demonstrape de
masa de la 1 Mai 1939
din capitala RolllAniei, prin
care poporul roman ¢-a afir­
mat pozipa sa profund anti­
hitlerista � antirevizionista,
pentru apararea hotarelor 1:1-
rii retntregite ¢. menpnerea
pacii, a relevat din nou cu
putere exemplara daruire,
devotamentul fierbinte ale
fata de cauza ' partidului co­
monist, inaltele sale calitati
polit:ice � organizatorice, re­
capacitate de a
mobiliza �i a tmbarbata, de a
convinge masele largi popu­
l�e de cau·za. dreapta a lup­
telor revoluponare, patrio­
tice. Toate acestea izvorau din
adevarurile clasei muncitoa­
re, ale poporului rolllAn, din
marele sau patriotism revo­
luponar, care i-au catauzit
viata � i-au caracterizat lup­
ta demna �i curajoasa inca .
din anii cei mai tineri. Se re­
\
poca acelor 1upte antihitle­
riste �i antirevizioniste de ma­
re important;a. datorita ca­
rora · s-a reu�t sa se frtneze
pentru o vreroe ascensiunea
legionarilor spre putere � tm­
pingerea Romaniei in orbita
Germaniei hitleriste, a prefi­
gurat puternic personalitatea
marelui conducator a1 parti­
dului comunist �i al poporu­
lui rolllAn , pe care istoria il
desemna sa implineasca cele
mai nobile aspirapi � idea­
Juri 4e libertate. de progres
� bu nastare in anii edificarii
socialismului in Romania.
Organizata tntr-un moment
in care marile puteri occiden­
tale manifestau tot mai multa
indiferenta fata de aliapi lor
din Mica Antanta �i lntelege­
rea Balcanica, lasind t3.rile
mici din centrol � sud-estul
Europei prada agresiunilor
fasciste �i revizioniste, atunci
cind puterile contestatare ale
tratatelor de pace de dupa
primul razboi mondial asoci­
indu-se celor ce tncercau sa
acrediteze ideea nefasta a in­
vincibilitapi hitlerismului,
marea demonstrape de la 1 Mai
1939 din capitala Romaniei a
proiectat in fata opiniei publice
mondiale imaginea unui po­
por dornic de pace ¢. liberta­
te, hotarlt sa infrunte fo�ele
fasciste � revizioniste pentru
a aplra independenta· � inte­
·
gritatea tarii. Marea demop.­
strape de la I Mai 1939 s-a
tnscris ca un serios semnal pe
care Romania 1l adresa Euro­
pei, opiniei publice mondiale
pentiu unirea eforturllor in
vederea impiedicani dezlan­
tuirii celui de-al doilea raz­
boi mondial
,
de catre Genna-
nia hitlerista �i acolitii ei.
,Ctnd in multe l4ri e,-a o oa,-e­
ca,-e slat'e de fJ§Iepta,-e - subli­
niaza . tov�ul Nicolae
Cea�u - . muncitot-imea
rom4n4, sub ronduurea comu­
ni§tikw, s-a ridicat §i a demon­
strat ca nu t,-ebuie s4 ne pie­
cam in fala fasoismului, c4
t,-ebuie sa ridicam steagul lup­
tei §i c4, unita, muncitot-imea,
popoarek po_t bara calea fascis­
mului ! $i daca in 1939 popo a­
rele ar fi aqicnat unite, Jaitle­
rismul nu ar ji dezlanl1lit al
doilea r4zboi mondial r •
1
,( ind vid portretul lui nenea Nlcu, unchlul
nostru, reprodus de Tlpografla Samltca,
pe care regret atit ei nu l-am cunoscut, eid a
murlt inalntea eisitoriei tatei, at eirul Irate
mal mare era, ml se umple inlma de intrls­
tare 1 Nlmlc, nld '0 urmi �In vlafa lui lntlml,
serisorl, amintlrl ; o discrettune rlu in1elea­
si a dlstrus tot ce putea si ne faci si pitrun­
dem mal adinc flrea lui aleasil N-a rimas
decit ceea c e fOe. flecare, amlntlrea sufletulul
siu nobll, a vastel sale lnteUgen1e, lublrli lui
de fni, sacriflcUle aduse cauzei sale, mun­
ea sa firi preeet, care f-a slelt puterlle, fUnd
deja de-o constltutle delicati!... A murlt de­
parte, departe de tara lui lubltl, gindlndu-se
Ia dinsa, lstovlt de dorr' ·
Am desprlns acest scurt fragment referltor
Ia marele patriot fl cirturar Nlcolae Bilcescu
dlntr-o carte lntltulati Amintiri �i icoane
din trecut, apiruti in 1935, Ia Cralova. · Au­
toarea et, Olea Glgurtu ( 1 856- t 940), a fost
fllca cea mal mare a lui Barbu Bllcescu
( 1824-1 884) fl a Elenel Aman ( 1 837- t 860).
Rimui orfanl de mami Ia cea mal fragedi
virstl, Olea fl surorlle el, Zoe fl Ana (Netty),
au avut o eopllirle neferldti, datorlti rna­
mel lor vltrege, Marla Xange, femele foarte
,PLEVNA .
.
tll1.
frumoasl, dar rece fl extre m de dJstantl cu
flleele sotulul el. Llpsa dragostel materae · a
fost intr-o misuri suplinlti de bunldl Marlfa I
fl Costache Oriscu, care le-au inconjurat eu
toati dragostea lor.
Olga a benefldat de o edueafie incriJiti,
formindu-fl o culturi aleasi. Vor1tea eurent
franceza, germana, ltallana ,. eneleza, avind
lecturl intinse din llteraturlle scrlse in aceste
llmbl. Studfase pianul, desenul 'I pictura,
deplfind cu mutt nlvelul de culturi al tinere­
lor fete d.ln vremea sa. lntre tlmp 1-a eunos­
cut pe clpitanul de cilira,l Petre Glgurtu,
absolvent al ftolllor militare de Ia St. Cyr fl
Saumur, cu care s-a fl cisitorlt, Ia t t fe­
bruarie t 876. Au avut patru fete - Alissa,
Haretlna, Manda fl Valerica - fl un bilat,
lonel, ajuns prlm-mlnistru in Julie t 940. �f-a
urmat pe rind sojul, avansat treptat pinl Ia
gradul de general, in garnlzoanele din Cra­
iova, Bucure'tl fl Turnu Severin, ,1 a desfl­
'urat fl ea actlvititi curente pentru vremea
aceea tp so�letlfi de blnefaeere, devenlnd pre­
'edlnta Crucll Rofll din oraful Cralova. In
aceasti caUtate, in tlmpul rlzbolulul de rein­
tregire ( 1 9 1 6- 1 9 1 8) a condus Spltalul nr. 2 1
din · Cralova, rimfnind la postul siu ,1 dupi
..
A CAZUT !11
 \ •

ocu,area localltltU de citre trupele cotropl­

toare germane. Olga Glgurtu a actlvat cu
\ multi rivni �� diruire ·pentru ajutorarea ri­
nlfllor romlni internatt in dlferitele spltale
'din localitate �� care nu putuseri fi evacuafl
in teritorlul neocupat. In aceasti actlvltate
a infruntat numeroase dlficultlfl de ordln
material �� moral, generate de brutalul regim
lnstitult de ocupantil germani. Cu atit mal
mare 1-a lost satisfacfla in momentul in care
cauza nobill a poporului romAn a trlumfat.
l ati o insemnare a ei referitoare Ia marete
act at deslvir�lril unlti11l naUonale : ,Doam­
ne, cine ne-ar fi spus acum doi ani [in t 916,
dod guvernul �� autoritlflle centrale romlne
se retrlgeau Ia la�i)••• ca regele nostru va re­
intra in Capitala triumfator �i in ajunul rea­
lizarii visului nostru atit de scump ?. . . Cine
ar fi putut gtndi acum patru luni la intorsa­
tura ce vor lua evenimentele ?. . . !mparatul
[habsburg] a abdicat. Kaiserul eel atotputer­
nic a cazut a�a cum a cazut �i tarul. "'f>atru
imparati s-au prabu�it deodata. Se vede ca
acest razboi a fost sortit sa schimbe fata
lumii, sa consacre triumful democratiei. Daca
o fi spre binele lumii, fie !. . .
Unde e tata ? Unde e unchiul Nicu Bal­
cescu ? Daca sufletele mai �tiu ce se petrece
pe pamtnt, atunci trebuie sa tresalte de bu­
curie ! !n fiecare dimineata rna intreb : <<Este
oare adevarat ? Nu voi m<ri inttlni, i�ind
[in ora�] numeroasele uniforme gris-verzui.
autocamioanele acelea grele [germane] ce Olga P. Gigurtu, autoar� buemndrilor
zguduiau casele, carutele incarcate cu ladite
de provizii [ce erau expedlate in Germanla] , •••
ln p. 'l5: la 28 noitn\b1'ie 18'11, garnizoona otoman4 din
nu· voi mai vedea tablite scrise pe nemte�te Pletma, tn trunte cu Osman pa.Ja, eapituleatd Cn fata
�i puse pe toate casele, privirile nu-mi vor trupelor romdno-ruu ; edilie �ald a tfarului Roml-
mai fi oprite pe toate acele ordonante ce nu nul anuntfnd �a izbfndd
se mai sfir�eau ?»... Respir u�urata �i zic :
«Doam�e. bme ca a trecut I» $i cind te gin­ rea plerduti, fara a avea tnsa · acela�i far­
de!Jti mai departe, la realizarea visului atitor mec . . . Era multa lume: Alecsandri, Hasdeu,
geileratii. iti vine sa cazi in genunchi, sa mul­ Slavici, Negtuzzi, Chibici, Caragiani �i mulP,
tum�ti cerului. . . Ferlce de cei ce traiesc, caci t•l. . ."
a1....
n-au suferit tn zadar �i nenorocirile prin care jurnalut Olgil Gigurtu furnlzeazi �I alte
au trecut ii fac sa pretuiasca �i mai mult fe­ pasaje semnlflcatlve pentru convlngerlle el
ricirea de astazi, dar pling de doua ori pe cei patrlotlce democratlce. Jatl citeva exemple:
• ce s-au dus. Ei n-au avut eel pufin mingiierea ,9 martie 1927. Titulescu a vorbit admira­
sa vada ca sacr�ficiul vietii lor a slujit tarii". bil la Geneva, la Liga Natiunilor [se referl·
Din t 922, Olga Glgurtu a trAit Ia Bucu­ Ia cetebrul dlscurs ig <<Chestlunea optanfllor»)
re�tl, in casa flicel sate Vaterlca, unde a �� . . . A demonstrat ca marii proprietari ma­
decedat Ia 20 lanuarie 1 940. ghiari au fost supu�i a.celor�1 legi ca �i cei
Prln preocuplrlle �� actlvltlflte desfi�urate, romani �i ca nu pot revendica ni�te avan­
prln retatlile de famille, Olga Glgurtu s-a tagii care n-au fost acordate nici acestora
aflat in contact cu numeroase personalltlfi din urma. Sint mindra de Titulescu, pe care
ale vletii polltlce �� culturale a tirli, mirturle il revendic ca ruda. Mama sa, frumoasa Ma­
in acest sens fllnd �� numeroasele scrisorl lne­ rita Titulescu, era vara P.rimara cu mama
dite plstrate in fondurlle Blbllotecii Acade­ mea. L-�m cunoscut copll ; d�i inteligent,
miel R.S. Romlnia,· purtind semnlturile Ele­ era rasfatat �i capricios �i niciodata n-ai fi
nel Vicirescu, Marthel Blbescu, Mltel Krem­ banuit in el pe omul exceptional de astazi...
nltz, Arlsttzzel Romanescu, Elenei Teodorl­ !i voi scrie sa-l felicit ...
nl, ate lui A.D. Xenopot, AI. Britescu-Vol­ 9 ianuarie 1934. S-au petrecut fapte gra­
ne,ti �.a. Revetatoare in aceasti prlvlnfi sint ve �i triste. Dupa caderea tarani�tilor de
�� unele insemnirl din jurnalul slu, cum este, trista memorie, liberalii au luat puterea.
de pildl, cea din 4 martle t 885, des pre o se­ I.G. Duca, �eful lor, primise, pe ctt se par�.
rati llterari Ia Titu Maiorescu, Ia care fusese mai multe avertismente din partea Garzii
l nvltati impreuni cu surorlle sale: S-a ci­
, de fier. ti impiedicase sa voteze, caci se pare
tit, adica autorul, domnul Caragiale, a citit ca acest partid are tendinte hitleriste... �i a
ultima sa piesa : De-ate carnavatulul, o farsa pl<\tit-o cu viata. A fost ucis mi�el�te pe pe­
care a obpnut premiul la concurs. Pentru ronul garii Sinaia, tn timp ce ie�ea de la
mine, o gasesc dupa acela�i tipic ca Scrlsoa- doctorul CostiQescu. . . Asta a impresionat

26
 •

toata tara. Asemenea moravuri barbare· nu tant at cueerlrti lndependentel absolute de

existau la noi.. .
27 septembrie 1936. Boala lui Titulescu
a preocupat toate jurnalele. Cred ca a fost �i
din cauza modului cum s-au purtat cu el
[la 29 august fusese inlocult Ia conducerea
Mlnlsterulul de externe]. Nu te porp astfel
cu un om superior ca el. . . " in prezent in fondurile Muzeulul memorial
Din acest jurnal, rimas inedlt, pe �are a
tnceput si-1 redacteze de Ia vtrsta de 16 ani,
document memoriallstic ce impresioneazl
prln sentimentele patriotlce, sincerltate �I
bun slmt, am selectat fragmentele pe care le
reproducem mal jos. Ele se referl Ia evenl­
mentele care au marcat momentul lmpor-
.
stat a Romlniel, consflntlt prln jertfele osta­
�llor no,ttl in rlzboiul din 1 877-1878, eve­
nlment tnttmplnat cu mare entuziasm · de tn­
treaga suflare romlntasci. Originatul jurna·
lulul redactat tn llmba tranced, mo�tenft de
Petre Chlru, nepot de fUel at autoarel, se afll
,Nicolae Bllttscu" din comuna Bilcettll pe
Topolog, judttul Vtlcea. Traducerea, tltlul,
cuvfntele cuprfnse intre paranteze dre,te
�I notele din subsol ne apartJn ; tntre­
ruperfte de text au fost marcate prlo 'trei
puncte.
·Paul CERNOVODEANU

ma1 1877 : 9
' •

,, Vestea a fost primita de toti cu bucurie11

�
· ·

29 octombrie 1876. Lucrurik domnikwului §i. poate ca pen­ diat or�ul # sa se yet,-aga la
se complica din ce tn ce §i orizon­ t1'U asta. . . Bili�i1•
tul se £ntuneca. Nu se mai aud 13 aprilie 1877. Chia,- da&a rd.z· R�i au int,-at tn Romdnia
decit ve�ti rele. R�i tree zil­ boiul nu este in&a declarat, el prin lt'M pun&te diferiu : pe Ia
nic £n Serbia Igr upuri de volun­ este iminent. T.-upele noast1'e, l4$i, pe la Bdlgyad # Cahul,
tari ce mergeau tn Serbia, aft�
ttl in razboi cu Imperiul oto­
man]. Tur&ii se lupta &u tndir­
jire. Ministrul nostru de raz­
boi, tmpreuna &u prqedintele
C�iului Ide Min4tri1, B1'tl­ \

tianu, au tre&ut £n Rusia, la

Livadia1, unde se ,gasqte actual-
•

mente tarul, ca sa se inteleaga

asupra atitudinii ttlrii noas­
tre in situatia prezenta. Se vQ;-
, �te despre conuntrari, des­
pre manevre, statul cumptlril
armament, ne .
putem �tepta la
orice. Rtlmine sa �tim da&a toa-
te a&estea vor servi la ceva. stnt
foarte nelin�tita. . . Petre Iso­
tul autoa,-ei1 este g1'ozav de o­
cupat...
Stmbata, 30 octombrie. . . A
sosit o htrtie prin ca,-e Petye a
pnmit ordin sa fie gata in noap­
lel:J asta &u escad,-onul silu #
cat'e se ronuntrasertl la CtJla,. • cl Poarta va pUue
Temtndu-se
ctflll va auzi trei lovituri de tun
fat spre a face fattl turciloi, in tn practtcl amentnllrlle c1 va
stl fie ln Pia/a Episcopiei [din ,arunea armatele sale tn RomlnJ&•,
ctJZ ctJ ace§tia a,- fi fost stl tt'ea­ ra 1 t aprUfe 8\lVeJ"Dul romln a ho­
C1'aiova1· ·· Se aptq>t4 so.si.-ea tlrlt al r
etragt grosul trupelor aale
ctJ D14nbea � la Vidin, au de Ia Cal•fat, pl.atrlnd tn �nl
numal un cap cfe pod tn dreptul
' M<IQ<lrin �toric, nr. •tt977. Jwimit ordin sil eva&ueze ime- Vlc11nulu1. ,

27
I
 •
fdrd mikar sa anunte guvernul
nostru. Dupa vederile mele sim­
pliste, auasta mi se pare un
semn strivitor de 4isprel pen­
tru Romania, in afara de cazul
fn care ar e.xista o inlelegere
secreta, clci spera,qele eel pu­
tin par a dovedi din partea
noa$tra o tnclinare pentru Ru­
sia1.
Va lua oare armata romand
parte Ia aqiunea care se anga­
jeazd pe aproape intreg terito­
riul nostru J Iatd ceea ce £ned
nimeni nu �tie.
Se spu� cd ofilerii � solda­
lii ��tri au suferit din cauza
evacudrii Calafatului. De un
an de zile, zic ei, ne tot poarta
pe drumuri. A r vrea sd intre
mai iute in acliune 1i sint sdtui
de acest statu-quo. Cred ctl dactl
ost�ii no�tri . vor fi bine con­
d�, vor face adevdrate vitejii.
E o pltlcere sd-i vezi... Sint ve­
seli � ageri. sint calmi � de
cind sint concentY�ii aci, nu
s-a auzit de nici un caz de de­
ztrtare. de . nid un fapt uri­
cios. Pe mine ma bsuurtl asta
�i cred ca orice inima cu adevd-­
rat romdneasca se bucurd.
Vineri,
22 aprilie. Turcii au
inceput [la 21 apri.lie] bombar­
dayea Calafatului. Armata noas­
trtl s-a deplasact in ·masa spre
Calafat. de unde plecase tna­
inte. A yevenit � la Poroina,
_
la Bail�ti � £n diverse alte
locuri. Se vorb�te ctl nu vom
intra �a. ourlnd in luptd, dar
to splrltul prevederllor Conven­
t zistenld Clevenea imposibila. . . 0
ttel din 4 aprille, prtvind trecerea
trupelor ruse pe tcrltortul RomAnlet.
'
aceas"- actlune nu se put:ea petrece
deett dupl ce Corpurtle legtuJtoare
romAn�tt ar fl sancttonat respec­
tlva conventle. Sl cum aceastA
n
sa c�lonare s-a produS abta la
i6 aprilte, de . cAtte Adunarea De­
puta�Uor. �� Ia t i aprllle, de clitre
Senat, plitrundcrca armatelor ruse
pe terttoriul romAnesc la 1 t aprille
- to cluda dtverselor .,expllcatU"
date de cablnetul din Petersburg
- a fost conslderatA de guvernul
�� opioia publici roma.neascA ca un
act sfldltor.
28
nimeni nu 11u mmsc pozitiv.
R�i au fost btltf4/i in Asia...
14 mai.. . In ziua de � mai
s-a proclamat independeJala 14-
rii noastre. Vestea a fost pri.·
mita de toli cu bucurie � nici
n-ar putea fi altfel. Prin acest
fapt rtlzboiul a fost declarat
turcilor•. Domnitorul tYebuie sa
soseascd diseara la Craiova,
pentru a pleca mtine diminea­
la la Calafat...
11 august. . . Se pare cd �i
s£nt btltuli aproape peste tot.
La tnceput erau t'ictorio� . . .
TYecerea subitd a Dunarii �
intrarea lor in defileul Balca­
nilor a surprins toatcJ Europa
� iatd acum ca o btltdlie mare
pieYdutd la Plevna � a!ta £n
Asia au schimbat iata lucru­
rilor. Unii incep scJ se desou-­
rajeze. allii tot mai spera, cdci
Rusia pri�te n:umeroase in­
tariri de trupe. . . 0 parte din ar­
mata noastra a treout Duntlrea
[la 12-15 august], Dumnezeu
sd4 ajute I
Noi muncim de zor sa i nsta­
lam un spital infiinlat de
o societate de doamne din care
fac � eu. payte. Doamnele �i
medicii din Bucur�ti ne-au ve­
-wit tn ajutor cu sume mari de
bani...
Petre e furios ca se vede silit
sa Y4m£n4 la Ca la{at, unde
pentru moment totul este tn
inacliune. . . 1nleleg doriflla �
regretul lui Petre, U impdrttl-
ftSC ideile �-mi spun ca in lo­
cul l�i � gtndi la fel. Este
trist pentru un barbat m-tndru
�i capabil sd fie forlat sd rd­
mina la o parte. . .
14 noiembrie... Rtlzboiul con­
tinud §i se pare eel va line toata
'
1 In tapt, Ia 29 aprtlie, Aduoar�
Deputa�Uor adop�e o mo�lune
prto care fusese declaratA atu.ea
de rl!.zboi cu Impertul otoman.
• Se referl!. Ia tntrlngerea trupe­
lor ruse la Erzerum, ln Asia, $1
eouarca prtmelor atacurt asupra
·
Plevnel, Ia 8 tl 1 8 iulte i 877.
iama... A rmata Yomdntl a tre­
cut Dun4rea. . . Ost�i no§tri
S·au purtat ca n�te bravi la
Plevna, au luat dowl redute,
in fine, au provocat admiYalia
tuturor celor care i-au .vdzut �i
.
§i-au cucerit toate simpatiile.
Petre a fost � el la Plevna # a
luat pam la btltdlia din ziua
de 6 [corect 7 octombrieJ. Un
mare numcJr din eroii no§tri
au rcJmas pe ctmpul de luptd. . .
28 noiembrie... Ciyculd tot
felul de .JVonuri. dar atit de di­
veyse p difuze cd nu mai �tii
ce sd crezi. Se vorb�te cd grosul
trupelor noastre trece de la Ca­
lafat in Turcia, trecerea lor s-ar
face intre Bechet � Calafat;
zilnic vedem trecind pontoane.
incit se pare ca acest :von se
adever�te. A llii vorbesc de ar­ ·
mistqiu, cdci despre pace nu
poate fi vorba; onoarea Rusiei
est1 prea angajatd ca sa se gtn­
deascd la retragere inainte de
a-$1 fi terminat revan§a; cit
despre noi, din clipa in care
am comis pasul de a intra in
hord, trebuie sa jt.ccdm. . .
SO noiembrie. ln fine. de
doua zile yespirdm mai liberi,
nddajduim, ne bucu.ram, ne fe­
licitdm unii pe allii... Plevna
a cdzut I Unii spun cd Osman
·p�a ar fi capitulat, allii pre­
titul cd a avut Zoe o mare bdtd-­
lie I Osman p�a inceycase in
trei rinduri sd iasd din cetate
�i fusese yespins. int£i de ai
no�tri. apoi de r��· In sfiy�t.
a capitulat. v6z£1ui cd orice re
fi luat §i Petre parte Ia batalie .>
Nu mai §tiu tt.im�. . .
9 martie 1878. Iatd doud luni
de cind nu am mai deschis jurna.­
lul. Sint pentru a doua oa,..a
mamcJ. .. Vidinul a capitulat
� el §1. trupele noastYe, sub co­
manda generalului Cerkez, s-au
tntors 'triumfdtoare in or�. Cra.­
iovenii i-au acoperit cu flori . . .
Era un entuziasm de nedescris.
Bielii bdieli ·ce fericili era u
... •
 P tltorflor
rezentlm el­
not­ t
nlstru plenlpoten-
lar at Romlnief
trl alte fragmente a Londra, si-t
din serferea me­ urmlrlm acum
morfallstiel lnti­ deplnind nol ,su­
tulatl Citeva su­ venfre" despre
venire ale· carierei neuftatut autor at
mete, de George Pastelurilor, al
Bengeseu (1848� Chiritelor, dntl­
1922), fost diplo­ reful vltejlel osta­
mat fl o m de lltere. �flor romlnl pe
In eentrut pagfnUor cimpurlle de tuptl
selectate se afll. ate Rlzbofulul de
tn eontlouare, Va­ lndependenfl.
sile Aleesandrl, pe Ca ��in fragmen­
care autorul aces­ tul precedent, pre­
tor tnsemnlrl 1-a cfzlm d. pentru
eunoseut lndea­ cursJvftatea tectu­
proape, colabortnd rfi nu am mal mar­
cu el tn perfoada cat prfn trei puncte
dod poetul �-a intreruperfJe din
aflat ca repre.t�:n­ text, pe care J-am
tant al flrf.f noastre Ia Paris (1 885-H HS�). transcrls conform normelor ortograflce actuale,
Dupl ce in eplsodul anterior George Ben­ plstrind inal unele partlcularltlfl stflfstfce ale
gescu evoca.se tnceputurile mlslunff dfplom�tlce autorulul. Tftlul, subtltlurlle, e xpUcatlfle din
a lui Aleesandrf in capltala francer:l fl legltu­ paranteze drepte �� notele de subsot ne aparfln.
rfle s3le de prfetenJe cu Ion Gllfea, ml- I.L.

GRATIE PA TRIOTISMULUI ROMANILOR .

·

GEORGE BENGESCU

Sosit la Paris pe la tncepu­
tul lui aprilie · [ 1885], �ecsan­
dri, pe ltnga nemultumirile
ce-i adusesed. primele difi­
cultati ale insta.la�iunii sale,
avu mihnirea de a constata
ca relapunile noastre econo­
mice cu Francia deveneau
din zi in zi mai pupn satis­
facatoare... Se aratl hotarit
de a-� da demisia � de a
de la Bucure�ti de a-� schim­
ba locuin�a �i de a se muta
din strada Penthievre, tntr-un
aparta.ment ales de dinsul
in strada Murillo, ltnga
parcul Monceau, iar, pe de
alta parte, imbun�ta?rea re­
la?unilor noastre economice
cu Francia, in urma numirii
lui de Coutouly ca reprezen-
tant al Republicii [Franceze]
bele tari. Ma grabii, conform
dorin�i exprimate de
Freycinet, de· a cere in mod
oficial guvernului nostru agre­
area lui de Coutouly ca. mi­
nistru al Republicii Fran­
ceze � totodata impart�i
lui Alecsandri� care plecase
in concediu in primele zile
• ale lui august, aceasta �ire
imbucuratoare. ·

tn RomA.nia.
.

pune astfel capat Ia toate Nici Parisul, cu toate atrac­

necazurile � la toate neajun­
surile cu care se lupta de cind
sosise la postul slu.
Dupa ltingi .staruinte, abia
ob?nui de Ia dtnsul ca sa
renun1:e la un asemenea pro­
iect �. ceea ce contribui mai
mult dectt slaba. mea influ­
en�. a-1 face sa revie asupra
Scrisori de acreditare
Mare fu veseli a mea ctnd
aflai de Ja pre�dintele Con­
siliului ca . era decis sa tri­
mitA pe de Coutouly la noi,
punile lui, nici malta situa­
?une ce Alecsa.ndri ocupa in
capitala Franciei, nici con­
siderapunea � stima de care
el se bucura pe linga colegii
sai care to? pre�uiau in-
.

cu misiunea special! de a ln imagine: sala de lectur� a Bibliv­

resolu�iunii sale fu, pe de o tecU Nallonale dln Paris, trecventatll
urmari tmbunatatirea rela­ de G. Be n ges cu tn ttmpul �derii
parte, autorizarea ce-i veni ?unilor economice dintre am- a trancez�.
sale In capltal

29
\
 tr-tnsul finetea spiritulw, bltn­
detea caracterului, ame!JU­
tatea [amabilitatea] manie­
relor, n-au putut sa aline
niciodata tn sufletul poetului
mthnirea intima ce-i adusese
deplrtarea sa din tar�: lama
li era dor de omatul ce aco­
• peri., ca un val nemarginit
intinderea cfmpiilor noastre,
� el, omul poate eel mai fri­
guros care a tost pe lume, vor­
bea cu ·placere de gerul- as­
pru de Ia noi, iar vara, ctnd
Parisul ardea ca un cuptor
tnfocat, gindul poetului zbura
spre umbra racoritoare a
luncii din Mirce�i.
De atunci rde Ia mutarea
tn strada Murillo] Alecsandri
se facu din ce tn ce mai cas­
nic. Mara din orele ce petr e­
cea cu noi Ia cancelaria Lega­
punii (care ramasese insta­
lata tn strada Penthirne) el
nu ie�a mai de loc, a§tepttnd
vara cu nerabdare.. pentru
' a putea pomi din nou spre
RomA.nia. Muza lui, care tn
tad li .%lmbea cu attta dra- ·
goste � care ii inspira, cu atita
dlmicie, ideile � versurile
cele mai fermecatoare, pare
ca tn strainatate cerca a-1
parasi. De altmintrelea, el se
obi�uise a Iuera tn tacerea
lini�itl a Mirc6fti}9r, fat!
cu tabloul maret ce avea
dinaintea lui, ascultind cri­
�atul care �uiera vijelios sau
vtntul de vara care mi�a
tnceti�r florile din g.radina,
urmind cu ochii zborul cocos­
ttrcilo.r.
Dorul de tara
.
Agitafia zgomotoasa a data emopunea cu care el
Parisului . � condipunile ma-
teriale ale unei instalan de-
fectuoase, dupa pla.cul � gus-
turile sale, tl tmpiedicau cu
deslvh�re de a se apleca Ia
orice lucrare literara. Afara
•
de un poem tn limba fran-
ceza, extras din piesa Ovidiu,
poem ee-l citi intr-o zi lui
Gounod1 �i pe care marele
maestru proiectase de a-1 pune
tn musica, Alecsandri, in
cursu! iernilor 1886-1890, n-a
•
l Charles Gounod (1818-1893), com­
po.&itor trancez, care prin creatUle
aale Faust, Doctor {4r4 lloie. Miretlle.
Romeo �i Julieta a inaui!Ul'at o noul!.
etap� tn denoltarea operei ftanceze.
30
alc�tuit nici o productiune
noua. Vara �1 t� relua ctteo­
data condeiul � compunea,
mai ales pentru oca�ii solem­
ne, scrieri ca Hora iJe la Gri­
vila (august 1886) sau· ca
Oda de la sfifflirea Cur/ii de
Arge§t ( octombrie din ace-
�� an). . tat numai patria, libertatea
tn iama anului 1885-1886,
tncepui a aduna de Ia tnsu�
Alecsandri o serie de notite
biografice � de suvenire per­
sonate, in vederea unui studiu
asupra viepi � operelor sale,
studiu din care primele capi­
tole au fost publicate tn
Conwrbiri (Jiterare].
Boala tnsa de c,_re poetul
fu lovit pe Ia finele anului
1888, concediile ce lua tn fie­
care vara, ocupatllle sale
personate � diferite alte tm­
prej urari nu ne-au permis de
ai termina tmpreunl aceasta
cer�etare retrospectiva a vie­
ttl sale; voi pastra tnsa, ctt
voi trai, amintirea acelor pre­
tioase convorbiri in cursu!
carora poetul a binevoit a-mi
desclude sufletul sau, lutn­
du-ma de confident al gindi­
rilor sale cele mai intime �i
inipindu-ma la lucruri � Ia
fapte de un interes capital,
nu numai pentru biografia
lui p ersona 1l, dar � pentru
istoria noastra nationala de
Ia 1840 tncoace.
Gratie acelor conversapi,
am putut cuno�te mai de
aproape pe AJecsandri � am
constatat1 mai bine poate de­
ctt oricine, ce simpri delicate,
ce idei nobile � sanatoase, ce
aspira�iuni marete insufle­
teau· ·inima lui de poet � de
roman. Nu voi uita nicio-
vorbea de · scumpii sai p!rinti
� mai ales de maica-sa,
pentru care el avea o dragos-
te nemarginita.
.
Cu ce pllcere el mai evoca
suvenirul copilariei � tinerepi
lw, · a1 camarazilor de ¥X>ala,
al . tovar�lor de lupta, chiar
al unor rivali ai sai, poep,
literatori, ziari�ti, autori
dramatici, academicieni, bar­
ba? de stat etc. etc., d� care
• La 12 octombrie 1886 au avut loc
testtvtU.�i pr lleJulte de tncbelerea
lucrA.rilor de restaurare a monu­
mentului de aru. feudall de
Curtea de Arge$, rldlcat ln
XVI de Neagoe Basarab.
avusese poate oarecare prilej
de a se plinge, dar tit contra
carora el n-a ad.tat niciodata
vreun sentiment de invidie,
n-a pronun�at o singura vor­
bl de dispret sau de ura.
EJ avea un suflet intr-adevar
nobil � marinimos; el a ern­
� amoruJ.
·
ln fine, cu ce pasiune �ier­
binte, cu ce tnfocare tinereas­
ca t� i ubea Alecsandri pa­
tria I Ctt de dragi ti erau roma­
nii sli, fi printre romani,
nu cei mari, cei cu positiu-
. ne, cu avere, cu infJuentA..
dar cei mici, cei umili, cei
care cu plugul tnavu�esc tara,
cei care cu pu!}Ca �i cu sabia
au scos-o din robie: taranii ,
in mijlocul carora el a trait,
os�i, a caror vitejie a cele­
brat-o: .,Am.ice, tmi zicea e l
ctteodata, eu pot sa mor fericit,
deoarece am vazut realisate
toate visurile tineretei meJe:
unirea, independenta, regatul.
Un singur lucru mai doresc, de�
nu sint chemat a-1 privi cu
99hii : e ca, Ia batrinete. gene­
ratia d-tale sa vada scumpa
noastra Romanie tnca � mai
mare, inca � mai puternica,
inca � mai considerata decit
astazi. 0 tara care, tn cinci­
zeci de ani, a facut progresele
de care ne falim nu e desti­
nata nici a se opri, nici a
merge indarat. Am absoluta
convictiune ca aspirafiunile
noastre cele mai ambitioase,
cele mai tndraznete se vor
realiza tntr-o zi, grape patrio­
tismului rominilor".
Sarut pamintul Romaniei
Pe ctt timp Alecsandii fu
ministru al tarli Ia Paris �
ptna in zi_ua ctnd cazu bolnav,
el i� indeplini cu exactitate
� cu con�tl indatoririle
sale de reprezentant ai Ro­
m.Aniei, urmarind tn mod foar­
te ·regulat prtnzurile �i sera­
tele oficiale � nelipsind mai
niciodata de a asista, tn fie­
care mieJ:curi,' la receppunea
ministrului Afacerilor straine.
la Deoarece msa nu putuse sl
sec.
se obi�uiasca cu delicatetea

cam v�t�m�toare a cuhniei
[budt�riei] franceze, careia
•
prefera bucatele mai simple
de la noi, el se hoU.dse, de
cite ori era poftit la vreun
prtnz oficial, a minca mai
tnainte acas� la dinsul, apoi . eire.
a face act de prezen�� la
masa mini�rilor sau ambasa­
do�ilor, pref�ctndu-se c� prtn­
ze$te $i glumind tritr-una cu
vecinele �i cu vecinii s�i. c�­
rora le l�uda mereu calitatea
deosebiU a bucatelor, pe care
nici nu Ie atinsese.
De altmintrelea, poetuJ nu
se sim�ea fericit dectt in ca­
binetul s�u de lucru, cind
putea
. sta de vorb� cu vreub
prieten, far� etichet�. f�ra
ceremonie, uitind func�iunile
sale de ministru �i gasind
scurte orele petrecute in inti­
mitatea unor conversa�iuni
familiare. li placea sa vad�
imprejuru'-i pe membrii lega­
tiunii, care gaseau totdeauna
pe ling� dinsul primirea cea ristice ale firii sale. Far� a
mai cordial! �i cea mai afec­
tuoasa, c�ci Alecsandri tinea
mult Ja personalul sau, ce �i-1
alesese singur �i de care ni­
meni nu s-ar fi putut atinge
far� voia lui.
· De� mare amator de tea­
tru, poetul ie�a foarte rar
seara pentru a merge la vreun
spectacol: placerea lui cea
mai vie era de a citi, acas�
la dtnsul, · piesele lui Labiche,
autorul sau de predilec�iune,
citeva rela�iuni de calatorie.
ln anul 1888, Alecsandri
se mut� din strada Murillo
tntr-un apartament din Avenue . muritoare ; dar farmecul poe­
Montaigne, de unde vederea
se intindea, pe de o parte,
pin� la basilica· Montmartre,
iar pe de. alta parte, pe ma­
lurile Sehei, pe in�regul Cours
la Reine �i pe cladirile Expo­
zi�iunii universale care se
tn�ltau sub ochii poetului,
tn toa� · fala � in toat� str�­ de Alecsandri, pe cind ver­
lucirea lor.
Alecsandri ar fi dorit s� · aceste versuri, par a fi ie�te
d.mtna tn Francia ptna Ia
tnchiderea Expozitiunii, tnsa
ti era dor de Mirce�ti � de
Sinaia; ca in toti anii, el
pleca in concediu Ia august
1889, intristat, pentru intiia - -
oara poa�e, de a p�rasi Pa-
risul, dar, pe de alta parte,
ner�bdator de a vedea �ara,
unde el se retntorcea, totdea­
una cu cea mat deplin� feri-
Pentru cine a cunoscut mai
de aproape pe Alecsandri,
pentru cine a studiat chiar
in mod superficial operele lui,
acea trebuin1:� de a reveni
adesea ,s� s�rute p�mintul"
Romaniei, a:cea imposi hili­
tate de a · tr�i ai urea decit
sub umbra racoroasa a luncii
din Mirce�i; in fine, acea
indiferenfa, acel dispre� pen­
tru onorurile � foloaseJe
de tot felul at�ate la inalta
situatiune ce el ocupa in
Francia - indiferen� care-]
facea ctteodat� sa paraseasc�
postul lui in timp de cinci
sau �ase lpni - toate acestea
se explic� prin unele din
trasaturile cele mai caracte­
vorbi de dragostea .nem�r­
ginit� ce el a avut totdeauna
de �ara lui, se poate zice (le
Alecsandri c� el a fost, mai
inainte de toate, un indepen­ _ Din pacate, Gerhardt n� a
dent � un contemplativ.
Putini poeti au c�l�torit
�i au vazut mai mult decit
Alecsandri; ins� lucru curios
de observat - el n-a ctntat
cu iubire, cu infocare, cu o
emotiune sincer� �i patrun­
zatoare decit frumusetea �
poezia patriei sale. Vene�ia,
Palermo, Bosforul i-au inspi­
rat, tntr-adev�r. strofe ne­
ziilor scrise pe malurile Adria­
tice�- sau ale Bosforului pro­
vine mai mult din impreju­
rarile vesele sau dureroase in
care ele au fost compuse,
decit din descrierea, de alt­
mintrelea totdeauna inctnta­
toare, a locurilor celebrate
surile scrise ·tn Romania, toate
chiar din fibrele cele mai inti­
me ale inimii poporului ro­
man ·� stnt ca icoana fima­
ginea] adevhat1 � poetica
a �arii � neamului nostru. •
..
I
- - - •..- - - - - - - •
�
� rYI\
CINE A INVENTAT
ASPIRINA ?
Daca chimistul francez
Charles Frederic Gerhardt,
mort in 1856, la numai 40 ani,
ar reveni printre noi � ar fi
intrebat ce �tie despre aspi­
rina - medicament cunoscut
azi in lumea intreaga - n-ar
putea raspunde nimic. $i to­
tu�i. el a inventat-o .
Devenit o autoritate �in­
tifica recunoscuta la Paris, la
jumatatea veacului trecut,
Charles Gerhardt �i-a fondat
in 1851 $COala sa de chimie
practica, iar in mai �i iunie
anul urmator a prezentat in
fata membrilor Academiei de
$tiinte acidul acetilsalicilic
�i modul sau de ob?nere. Era
aspirina. Sau, mai bine-zis,
avea sa fie aspirina, pentru
ca, vreme de aproape o jum�­
tate de secol de atunci incolo,
lucrurile nu au mai evoluat in
ce prive�e noua descoperire.
putut banui proprietatile tera­
peutice ale noului produs, iar
patru ani mai tirziu, in 1856,
a murit, rapus ip numai citeva
ore de o peritonita acuta.
Circa 40 ani mai ttrziu,
Felix Hoffmann, un tinar cer­
cetator de la firma germana
Bayer, constata, dintr-o in­
timplare, eficienta substantei
in combaterea durerilor. Ta­
ta1 lui suferea de o siciitoare
afectiune reumatismala, pe.
care ni�i un medicament nu
reu�ise sa o vindece. Felix a
avut atunci ideea sa experi­
menteze ,in familie" diver�i
compu �i ai acidului salicilic.
Si a obtinut rezultate bune.
tnformat despre acestea, �e­
ful serviciilor de fil,rmacologie
ale firmei Bayer, Heinrich
Dresser, reputat chimist �i
farmacist, a incurajat intro­
ducerea pe scar! larga in tera­
peutica a descoperirii. ln 1899,
el a prezentat oficial tn fata
corpului medical asp irina, pe
care a ,botezat-o" dupa denu­
mirea familiei de plante
Spiraea, bogate in acid salicilic.
D. F.
,
31
 - CERCETARI
ARHEOLOGia COREENE
Bazinul fluviului Daidong
din R.P.D. Coreea.na abunda
in vestigii preistorice. Recent,
dupa cum anunfc\ revista La
COt"le d'aujourd'hui, nr. 1 1/
19�, arheologii coree� a�
descoperit tn lungul acestu1
curs de apa noi urme datind
din paleolitic �i neolitic. Locui­
torii din zona au semnalat
speci�or o grota . caJca­
roasa, despre care cuculau
numeroase Jegende. Grota are
o intrare inalti de 2 m, o
Jungime de 25 m ¢. o largime
de 4-5 m. SedimenteJe scoase
la iveala in urma sapaturiJor
arheologice prez�ti cinci stra­
turi de culturi, reprezentind
epoei diferi�: primul �i al_
doilea dateaza din paleolitic.
iar cele trei de deasupra din
neolitic.
Primele doni conpn fosile
de oameni - asemanatoare din
punct de vedere morfologic cu
fosilele de Homo Sapiens, din
paleoliticul superior; aici au
fost descoperite, de asemenea,
unelte din piatra, urme ale unor
vetre de foe � fosile de dife­
rite animate. Cele 2 1 unelte
din piatra au fost confec­
ponate din roci calcaroase
� din roei conpnind cuart.
Cercetatorii au ajuns la con­
cluzia, in nrma identificarii a
�pte vetre de foe, ca grota
a fost folosita vreme indelun­
gata. AI treilea � aJ patrulea
strat de cultura conpn �pte
amplasamente de loeuinte, res­
turi de vase, din argila � praf
de talc, ca � fosile de diverse
animale. .
F.D.
(iXf(JX'j)lnscrisa in calendarul �rii noastre muncitor� inca din 1889, cind a fost pro­
clamatl pentru prima data ca zi a solidaritapi internap.onale a celor ce muncesc , ziua de 1 Mai
a prilejuit, an de an, afirmarea tot mai vi�roasa a clasei muncitoare �i a partidului ei in viata
politica a fc\rii. Imagini de la manifestarile de 1 Mai organizate de-a lungul anilor in diverse
localitap ale Romaniei - fotografii .din fototeca Institutului de studii istorice si social-politice
de pe Ung1 C.C. atP.C.R. (t Mal 1939 : Poporul romAn spune nu fasdsmului fl rizboluJui, p. 2)
32
.
e Alexandru Dobre - IDEALUL UNITATII NATIONALE IN
·cu LTURA ROMANA.
Editura M i nerva, B uc ure $ti, 1988, 316 pp., 15,50 l e i :
contributiq
Acodemiei Romdne lo procesul de pregdtire 1i cucerire o independentei de
stat o Rof1'ldniei $i lo 1nfdptuireo stotului nafionol unitor romc1n (vezi $i
Magazi n istor ic, nr. 10�12/1988). .
e Rad u Popa - LA INCEPUTURILE EVULUI M E D I U ROMA­
NESC. TARA HATEGULUI.
Editura $ti intific� $i encfclopedicl, Bucur�ti . 1988, 324 pp:. 48
lei: monogrofie consocrotd istoriei uneio dintre ce/e moi importonte tdri
medievole romdne$ti ce o jucot rolul unei punfi de legdturd Tntre Tronsil­
vonio, Bcnot $i 0/tenio.
Eliza Campus - STATE MICI �I MIJLOCII DIN CENTRUL �I
e
SUD-ESTUL EUROPE! JN RELATIILE INTERNATIONALE. PRtMA
JUMATATE A SECOLULUI AL XX-LEA.
Editura pol iticl. Bucure$ti. 1988, 230 pp 1 7 l ei : oqiuni purtote
. •
pentru mentinereo stotu-quoului fn aceostd porte o Europei.
• IMMANUEL KANT - PROLEGOMENE LA ORICE METAFI­
ZICA VIITOARE CARE SE VA PUTEA lNFATI�A DREPT �TII NTA
(troducere de Mircea Flonta $i Thomas Kleininger: studiu introductiv
$i note de Mircea Flonta).
Editura $ti intific!· $i e nci c l opedi ca, Bucur�ti , 1987, 215 pp
1 3 lei:
. •
lucroreo - opdrutd tn colectio ,.Ciosicii filosofiei universole" - o fost
menitd, potrivit dorintei outorului, sd U$Ureze tntelegereo !crierii fundo­
mentole o cunoscutu/ui filosof german : Cr itica ra1iun i i pure.
Dumitru Vitcu -ISTORIA SALI N E LOR MOLDOVEI IN EPOCA
e
MODE RNA.
Universitatea .. Atexandru 1 . Cuza", 13$i. 19a7, 2.24 pp.: suplimentul
IX ol Anuorului lnstitutului de istorie $i orheologie ..A.D. Xenopo/" ono/i­
zeozd (enomenele economice $i sociole circumscrise evolufiei exploatiJrii
Sdrii tn oceasto provincie istorico romdneascd . .
e Elle 'Faure - ISTORIA ARTEI, S VOL. (troducere de Irina Ma­
vrodln).
Editura Meridiane, Bucure$t i , 1988, vol. I - 212. pp . 20,50 le i ;
.
vol. II -240 pp . . 20,50 lei; vol. I l l - 228 pp., 21,50 lei; vol. IV -
22.0 pp. $i vol. V -1 64 pp . 40 l e i : reeditoreo cunoscutei sinteze o so­
.
vontului froncez.
e Gheorghe Anghel - ALBA IULIA.
Editura Sport-Turism, Bucure$ti, 1987, 131 pp. + 16 pl. + 1 h . •
13,50 l e i : un ghid pentru cei ce doresc sd vi�iteze strdvecheo o$ezore tron­
silvond. locul unde Ia 1 Decembrie 1918 s-o reolizot visul de veocuri of
unirii tuturor romdnilor tntr-un singur stat. .
e REVISTA DE ETNOGRAFIE �I FOLCLOR.
Tom 33, nr. 3. 1988, 30 l e i : orticole grupote sub genericu I ... Folc/c­
rul $i etnogrofio - argument ol permonentei istorice o poporului rom&".
•lsmaii . Kadare ._ CETATEA (troducere, prefot.d $i note de Marius
Dobrescu). .
Editura Univers, Bucure$ti, 1987, 2.30 pp., 1 2 l e i : o pogind din lupto
poporului olbonez pentru libertote, sub conducereo eroului notional
Gheorghi Kostriotul Skonderbeg (1405-1468), tn colectio .. Romonul istoric".
 ..,
,.
:... ;�{
�
,

Severin (1908) Buearlftl (lfN4)

•
 -VICTOR SLAVESCO:
Note · zilnice
•
Citra populafiel Romlnlel Ia t lanuarle t 940,
dupl date ofldale, se ridlc"la 20 045 485 locui­
torl. Un studlu asupra Potentia.lului de razboi,
a clrui redadare lua in conslderare datele pinl
in acel an (Enciclopedia. Rom�niei , vol. IV,
pp. 973-994) �� aborda, bineinfeles, numal
o serle de aspecte (,date fUnd dlscreflunile pe
care natura subieetului le lmpune"), releva cl
suma moblll zabilllor ,conslderati In Jurul celei
•e 2 600 000. este mid fa1l de etec:tlvele ee nl
se cer peotru aplrarea frontleretor". 0 laturl
atr.Jgind in fl mal mare mlsurl atentla eonsta
in faptul cl ,gradul cle lnstrucfie putln rldlcat
al celor din pltura rurall [cca. 75 Ia suti din
total) mlc�oreazl poate unele din trumoasele
lor virtufi innlscute. Procentul ne�tlutorllor
de carte este apreclabll, cca. 28,7%, �� dacl ne
gindlm cl pregltlrea celel mal marl plrfi din
eel �tiutorl de carte este destul de redusl, vedem
cl .nlvelul cultural este toarte sclzut. 0 lipsl
apreclablll peotru ttmpurile de astlzt, cind ma,i­
nismul ,1 armamentul complicat cer in primul
rind elemente cit mat bine pregltlte- pentru
a le utiliza".
Dad aceasta era, in llnU marl, situatla po­
tenflalulut uman, in ce prive�te potenfialul ma­
terial, conclu:r.Uie degajate colncldeau cu cele
ale unul alt studiu: ' Situafia ac:tuall a indus­
triel este insl cu mult prea departe de a satls­
face cerlnfele el de bazl [ale unei lndustrii
dezvoltatej: un potential tehnlc �� un personal
spedalizat, care sl corespundl unei flrl de po- ·
zttta geograficl fl populafia Romlniei, 'I o
repartlfie geogratlci cit mal strategic uniforml
a lndustrlllo�4 (Op. cit., vol. I l l , p. 822).
Declan�area rlzboiulul, Ia 1 septembrle
1939, surprinsese armata romlnl in pUn pro­
ces de reorganlzare �� dotare. La t iaouarie
t 940, Ia patru Juni de Ia izbucnirea ostilltl­
fllor fl dlsparlfia statului polon, fundal propice
cre�terU nemlsurate a prlmejdlllor decurgiod
din planuri oculte impotrlva lntegritlfU teri­
torlale a flrU, sltuafla executlrJI comenzllor
de armament. pentru infanterle se prezenta
astfel: 107 600 arme callbru 7,92 mm, fabri­
cate de Zbrojowka Brno nu fuseserl llvrate, in
aceea�l sltuafie aflindu-se 7 080 pu,tl mitra­
llere Z.B., model 1930, fabricate de Copfa
Mlcl-Cugi r ; mortlere Brand de 60 mm, fabri­
cate Ia Uzinele- Volna-Bucure,u, din 408 plese
doar 175 lntraserl in dotare, lar Soeletatea
Franco-Romlnl nu furnlzase nlci unul din
cele 1 200 contrac:tate ; tunuri antitanc de
47 mm, slstem Schneider, din 1 6 000 plese,
firma francezl predase numai 7 2 ; aceeafl sl­
tuafle exlsta in prlvlnfa llvrlrll munlflel (Is-
• tona.. infa.nteriei romane-, vol. II, p. 231).
<..
La 31 decembrle 1939, V. Sllvescu i�l nota: ·
,.Sftr�it de an �i de ca.iet '(de insemnlri]. Ce ne
va aduce 1940 ? ? Cred razboiul �i mari incer­
cari". Ciod eeuul ltltea ora 1 2 noaftea, mar­
eind sftr$1tul •e an, se mal ana in dlseutll eu
malorul Daru to teclturl eu eomenzlle neono­
rate din Franta. ,Apoi la. 12 1/1 plec Ia. gara.
Banea.sa.-Mogo�a.ia, unde rna sui i� vagonul
ministerial cu gl. Paul Teodorescu spre a. merge
Ia. Consta.n�. unde intovara�im pe rege pentru
serbarea. noului an, la. frontiera. maritima" .
0 probleml centrall a momentulul era mo­
blllzarea de nol resurse flnanclare pentru in­
zestrarea armatel. Incl I a 1 3 decembrle, g u­
vernul aprobl, in acest scop, un nou plafon
flnanclar, repartlzind trel mlllarde lei, pinl Ia
inchelerea exercltlulul bucetar curent. V. Sll­
vescu dorefte insl o urmare practlcl. A doua z1
scrle mlolstrulul de finanfe: ,.La data. de 1 3
decembrie 1939 totalul de plati - aogaja­
mente contabile - pina Ia. 3 1 martie [ 1 940 J
era. de 20 1 14 1 5 1 49
0 lei �i Ministerul inzes­
trarii fusese a.utoriza.t, conform noului plan de
inzestrare sa nu depa�ea.sca 23 miliarde lei,
inclusiv fortificatiile". Se cere confirmarea
pentru incl 3 mUlarde let ,pentru comenzlle
aflate in curs de perfecflonare" (Arblvele Sta­
tulul Bucureftl [A.S.B.], Fond Casa Regall,
Dosar 22/1939, f. 1). La 6 lanuarle 1940, V. Sll­
veseu prezintl felulul statulul fl guvernulul,
,pentru inzestrare 20 miliarde lei, fara comen­
zile cu strainatatea. Paul Teodorescu cere
(pentru avlaJle 'i marlnl) 6-8 milia.rde lei.
Tatarescu ramine perplex la auzul acestor
cifre". In cursul unel conterlnfe Ia 1 0 lanuarle
e avansatl suma de 35 mlllarde lei pentru pro­
gramul de inzestrare pe exerclflul flnanclar
1940/1941. ,Discupe fara hotarire" are toe
Ia 30 lanuarle ,1, din nou, Ia 6 februarle. Se
plerde astfel tlmp. Pe dnd se rlsipesc speran­
fele unul imprumut in Marea Brltanle ,1 ale
obflnerll Jlvrlrllor din Franta, sporesc pre­
slunile Germanlel in a c:ondlflona prl mirea de
armament numal cu plata in petrol ; notele lui
V. Stlvescu, redate in contlnuare in Ma.ga.zin
istoric, prolecteazl lu mini incl · necunoscute in
lstorlografle asupra acestul capitol.
Cadenta lnfernall a evenlmentelor pe fron­
"turile rlzbolulul provoacl shipoare 'I mlrefte
33
•
presiunea in cazanut pontic bueur��ean. La
9 aprllie, Germania invadeazl Danemarea fl
Norvegla. A doua zl, mlnlstrut ltallel Ia Bueu­
re�tl, P. Ghlgl, raporta Ia Roma: ,�tlrlle eu
prlvlre Ia aettunea Germanlel in Danemarea fl
Norvegla au produs o puternlel lmpresle fl
chlar consternare in rindul oplnlel publlce ro­
mlne�tl. De· alttel, dupl cum este �� natural,
soarta tlrllor seandlnave este asemlnitoare
cu acel vlltor nesigur rezervat ,1 acestel tirl"
(I documenti diplom3.tici italiani, vol. IV,
Roma, M CM L X , doc. 27). Pentru V. Sllvescu
..�ecul aliatilor ( anglo-francezl, care debar­
caseri incepind cu 1 1 aprllie) rn Norvegia pro­
duce ma.re impresie. Reincep ( dupl o scurtl
vacanti de pa�te] acei�i viata de grije �i in­
cordare" (2 mal 1 940). La 1 0 mal sint lnva­
date Belgla, Olanda . �� Luxemburg, armata
germanl angajind rlzbolul fulger" chiar pe
terltorlul Frantel. " Vremuri apocaliptice",
,
noteazi V. Sllvescu Ia 22 mal, cind armata
germanl se aprople de Calais, ajungind Ia
Canalul Minecil. Dupl �ase zlle capltuleazl
armata belglanl, trelsprezece zlle dupl cea
olandezl.
Fllele catendarulul lunli lunle inscrl u : 9 -
Norvegla ordonl trupelor sale si inceteze osti­
Utltlle ; 10 - ltatla declarl rlzbol Franfel �I
Marll Brltanl l ; 14 - Wehrmachtul ocupl Pa­
risu l ; 15- trupele sovietlce intri in Lltuania,
conform cererll trlmtse in ajun guvernulul
acestel tlrl, iar dupl doul zJle, conform unei
proceduri simtlare, in Letonia �� Estonia, uni­
tltl ale armatei sovletice aflindu-se pe terlto­
riul statelor baltice incl din octombrie 1939 pe
baza unor pacte de aslstentl mutuall ; 17 -
Franta cere Germanlel conditllle de armlstl­
ttu ; 22 - armistttlul f�anco-german. Un stu­
diu de slntezl consem.neazl situatla Romlniel:
, Mobillzlrile �� rechlzltlonlrlle maslve execu­
tate pinl Ia lnstaurarea reglmulul de dlctaturl
antonesclano-legionarl (septembrie t 940] pot
fl apreclate drept aete desperate prln care
guvernele au incercat sl organlzeze aplrarea
tlrll in condl1llle cind nu mal puteau conta
pe nlcl-u n sprljin extern. RomAnia nu era pre­
gltltl economic �� mllitar pentru a face : tatl
unei sltuatll in care trebuia sl asigure acope­
rlrea '' aplrarea integrali a tuturor frontle­
relor tlrll" (File din istoria militara a po­
porului romin, vol. IV, Bucure�tl, 1977,
p. 200). Aceastl concluzie era implrtl�ltl in
epocl de ,efll milltarl al vremll '' poate nu e
lipslt de lnteres sl relulm declaratla fleutl Ia
27 lunle 1 940, in Consillul de coroanl, de V. Sll­
vescu : ,socot ca arml.ta nu este pregatita. de
razboi".
Sub preslunea nollor date ale sltuatlel lnter­
natlonale, ea urmare a evotutlllor provocate
de desfl,urarea rlzboiulul 'I a indemnurllor­
ultlmatlve adresate de Berlin Ia Bucure�ti,
in vara anulul t 940, statui romln, prlns in
cle�ele lzollrll pe plan extern, a suferlt sfir-·
tecarea terltoriului national. lncl in prima
decadl a lunll lunle, V. Sllvescu alta cl in ve­
derea unei ,schlmblrl de orlentare politicl"
spre Germania se va forma un nou guvern. ln
aceste conditli, ii spune " lui E. Urdlreanu, in
1 0 iunie, d ..tin la dispozitia regelui porto­
foliul meu". Concomitent, i'i afirmi convlo-
34 •
cerea: ,.inarmarea tarii trebuie continuata".
La 1 9 lunle, eind in Bucure,u ,1 tn strllnltate
se vorbea deschls despre demlsla guvernulul,
Gh. Tltlreseu il eonflrml ,ca i-a pus Ia dispo­
zitie [ regelul] demisia sa, fata de situatia
generala noua (armistiP,u ( cerut de Franta]),
pentru a nu fi o piedica daca va fi nevoie de o
schimbare in orientarea generala". lntr-adevlr,
actul se produce Ia tnceputul lunil Iulie, cind
inceteazl �� eariera guvernamentall a lui
V. Sllvescu.
loci inainte, in Note zilnice, rlbufnesc
adeseori nemultumirlle fatl de moravurlle eu
care era confruntat. La 20 ianuarie, in legl­
turi cu ,.maestrul de ceremonie, baronul Sttr­
cea'', persona) Influent Ia Pal at, pe care il
catlflci ,vechi samsar", venit si sustlnl pe u n
intermediar care propunea plasarea de zlotl
polonezi pentru bonurl de.tezaur ale inzestrlril,
V. Sllvescu scrie: ,Va subscrie �i el la b(onu­
rlle] de inzestrare, dar mai putin, caci a cum­
parat o moljie la Boto!?ani pe care vrea sa o
plateasca. Fara indoiala, clasa noastra. supe­
rioara este mult mai putin patriotica decit
masa poporului. Trist, foarte trist �i depri­
mant". Astfel, Ia 29 martie 1940, incredinteazl
jurnalului slu inUrn urm�to�re� reflectie flcut�
regelui: ,Sint intermedta:.n �1 de multe on
fo�ti consilieri ai tronului care i�i imprumuta
numele pentru a interveni i n favoarea unor
intreprinderi speculatoare" : Dupl -citeva zlle
(3 aprllie) : ,col. Filiti, adjutant regal, inter­
vine la mine in favoa.rea lui. . . sa-l mut de la
un resitnent la M.I.A. [ Mlnlsterul inzestrlril
armatel]. 0 fac cu dezgust, dar o fac" .
I e�it din guvern Ia 3 Iuiie t 940, V. Sllvescu
i�l rei a, a doua zl, locul I a Creditul Industrial
�l, dupl cit eva zlle, de pre �edlnte at Consiliului
Superior Bancar. Omul care in mijlocul ten­
siunllor savura cum ,yorbe�te delicios [Ia
Academte) M. Sl.dovel.nu ca un adevarat
artist despre Crea.n�a" (Ia sirbltorirea cente­
narutui, Ia 12 lanuarle 1940) ,1 care, Ia capltul
unei zlle agitate, revenlt acasl, scrla: ,gust tot
farmecul vietii de biblioteca" , se dedicl cu o
noul energle activltltll �tuntlflee. :,Pri mesc la
mine acasli. pe prof. A(urellan] Sacerdoteanu
[istorlc, profesor Ia �coala Arb ivistlcl din
Bucure�tl, din 1929], directorul · (general al)
Arhivelor Statului [din t 938), cu care pun Ia
cale un program de cola bora\"e, pentru pu bl ­ �
carea �i copierea. docu mentelor de arhive pn­
vind epoca Cuza Voda, iii , mai ales, s�col u l . al
X I X-lea din punct de vedere economtc. Mt-a
facut o buna impresie. Dupa amiaza, primesc
la mine pe printut monseniorul Vladimir Ghi ­
kat, care tmi vorbe�te cu multa pasiune de
arhiva domnitorului Gr. ( 1849- 1856),
Ghika
bunicul sau" . Dar, pinl Ia acea duminlel de
25 Iuiie t 940, clrela il apartlne aceastl
notare, sl urmlm flrut povestirli •eplnindu-se
prin zbuclumata prlmlvarl a anului 1 940�.
�ugen PREDA
1 MllJ:lzin istoric, nr. t 2/1988.
' Prcclz:\m c1 lntrcruperile de text stnt m arcate
prin trci punctc; not.ele care n u p:>artli. alta mcn�iune
$i cuvlntcle lntre paranteze drcptc ne apar�in . Orto­
grafia a fo3t a1u,ii In concordantcl cu normele actuate.
 '
•

1940
Ma,-ti. 1 9 ma,-tie. Intre 9-10
eurs �i examene la Academia
Comerciata. Madgearu in, can­
celarie judeca cu severitate
politica dezastruoasa dusa de
Mititi Constantinescu, atit pe
teren bugetar ctt � monetar.
Mi-a facut propunerea sa-mi
trimita un memoriu al lui,
mai vechi, din care se vede ca
el a prevazut ce are sa se in­
tlmple. A ramas sa-mi tri­
meata acest memoriu zilele
acestea �i apoi sa ne intllnim.
Primesc pe ing. Wavra, noul
delegat al U zinelor Skoda in
Bucur�, in locul lui Svect. . .
Dupa amiaza, la 4 1/2• pri­
mesc pe Clodius �i [Hermann]
Neubacher1• Dupa ce am un

1 Inc1 Ia 22 tebruarie t 940 colo­

nelul H. Pita, fostul atapt mllltar
al Ceboslovaclel Ia Bucure$ti, tl
informase .,In mod secret c1 Svec a
fUglt tn Franta sub motlv d pleacli
to concediu... Totodat.A, col. H. Pita
a t1cut un demers ca un numlir de
speciall$ti cehoslovacl, care Iucrau
Jn Romlnla, � poatl �-1 urmeze
pe Svec, pentru a continua sli lu­
creze to lndust.rfa de armament. La
25 tebruarie, noteazl V. Sllvescu,
col. H. Ptt � tmi comuoid lntentla
lor de a or _ 'i
ganlza, In Franta, fabri­
catie de armament cu concursul
lui Svec, refugiat tn Franta". La
tS aprilie, v. Sllivescu II cere colo­ , Unitd#i de par{lfuti�ti ale celui de-al III-lea Reich. in11adeazd Olanda
nelulul H. Pita sli-t ,.adud o list!
cu eel ce vor s1 piece", pentru a
hotlrt. Ltsta 1-a tost prezentatl la schimb de informatii cu Neu­ !mi tn�ira, punct cu punct,
t6 aprilte. bacher asupr� modului cum se ,dorintele" guvemului german :
• Conform tnsemollrllor, la 20 desfa�oara misiunea �1. (Gheor­ a) sa se stabileasca �i pentru
ianuarie 1940, V. Sllvescu, primlse
pe .,Clodlus, lntovlrlelt de Neu­
ghe] Rozin la Berlin (cu mari cereale acel�i fel de calcul la
bacher, prtmarul Vleoel, care este inttrzie� �i tergiversari), intru pret ca �i pentru petrol ; b) sa
Jn•lrctoat sl supravegbeze �i coor­ cu Clodius in convorbire, pe se suprime pretul minimal ;
doneze reiatUle economlce germano­
romlne $1 organlzarea lor tn
care U intreb ce misiune are in c) sa se suprime taxele de ex­
Romlnta. (Vetl Magazin iatoric, tara. port la cereale; d) un nou •

or. 2/1986)... Iml spune d acest curs al marcii. Ramin uluit

matertal (•500 tunuri antttanc Bofors
poloneze cu muol$1a, ce urmeazl
a fi reparate tot Ia el,
500 tunurt trancez·e de ctm.p (de
Ia polonezf) $1 ceva tunurl de 20
mm anttaeriene.) promise de Clo­
dius tnd Ia 27 nolembrie
va fi cedat numai (subl. ns.) pe baza
uoui contract special, !u plata
produse peU'olitere, dupl o formul:i.
de ecbivalentl de valoare; un tun
c: atttea tone de benzlnl. Aflrml
cl ratl de urcarea pretuluf Ia ben­
ztnl �or urea et el pretul Ia mate­
rtalele de rlzboi. Dar marca nu s-a
depreciat? Impresie curtoasl !"
,.tunuri contra petrol", cum tol
exprlma convlngerea Neuba<:her,
apol lntr-un raport secret (5 mal 1 940)
era cl ..tn ultlml lnstantlt... succesele
polltlce $i mllitare ale .11Uhrerulut
descbid drumul oriclrel actlvitlti
t 939 externe" (23 Auguat 1944. Doc.u­
men.te, vol. I, 1984, doc. 48).
tn * ln urma otertet lui C. Clodlus
din 27 nolembrte $1 a acordulul co­
merclal din 21 decembrle i 939 care
.t...
o contirma, generalul Gh. Kozln'
a fost trimis tn Germania pentru a
vedea armamentul respectlv $1 a
grA.bi livrarea lul. Revenlt de Ia
Berlin, tllrl rezultate tn urma noll
de pretentiile sale, la care se
adauga �i cerin1:a de finantare
din partea noastra a cumpa­
raturilor ce face Germania tn
tara noastra. Nu-i ascvnd grija
mea �i ii spun -<;ategoric ca
niciodata nu se vor putea
primi astfel· de pretentiuni�.
Am credinta ca a ramas impre­
sionat de felul cum am primit
propunerile lor �i amtndoi au
plecat foarte tncurcap. Oribila •

Cum avea � constate din acest
moment, guvernul rom�n se atll
.In rata unuf verttabtl ultimatum,
bazat, cum artrma Neubacber, Ia
interogatorlul luat de ancbetatoru
americanf tn toamna 1 945, ,.pe mo­
oopolul german at furnll.lrfl de arme
pentru Romlnia", tn conditllle o
care tn legliurl cu acblzlttonarea de
petrol romlnesc ,,Germaola avea
dlticulUtt deoseblte" ot ..ntci Marea
Brttante, nicl Franta nu puteau, la
vremea respectlvl1 � aprovlzloneze
Rom1nia cu arme• . Dar factorul. de­
clsiv tn acceptarea cererli ultimattve
poz;ttii comunlcate de Neubacher,
gl. Gb. Rozln partlclpl la negoclerile
de Ia Bucure$tl. tn momentul res­
peettv, generalul Gh. Roztn se ana
din nou la Berlin, unde plecase la
7 martfe, a doua zi dupl paratatea
unet conveotil provtzortl privind
t Uvrarea de materlale de rlizboi In
schimbul unor cantltl�l de petrol.
La 6 martie, V. Sllvescu 1$1 notase :
..Uff! De-ar da Dumnezeu sl vld
reallzate punctele acestet conventil
provlzorft, adlcl s1 aduc tn tall
360 tunuri anticar et ceva artilerte
anttaerianl".
metoda de tratare �i primej­
dioasa mentalitate. Trebuie bi­
ne bagat de seama ce urma­
re�te Germania prin politica
ei economica cu Romania.
• ln carnetele de tnsemoliri rlma­
se de Ia generalul Radu R. Rosetti
(A.S.B., Fond Achizitii nol)
anlm ecourl semnificative despre
tratativele pe care V. Sllvescu le
purta atune! cu germanil ( Magazin
utoric, or. 8/t 979).

35
 La 7, Consiliu de Mini�tri la
Georges Tltlrescu acasl, (aces­
t�) fiind rlcit. li spun in trea­
clt lntrevederea avutl. El
insu�i rlmine adinc impresio­
nat � pronunta printre dinti
o micl tnjudtura romAneascl.
Consiliul de Mini¥ri exami­
' neazl ctteva proiecte de legi
ce urmeazl a merge tn Parla­
ment. Nici nu pot urmlri bine
dezbaterile, gtndul meu mer­
gtnd mereu spre cele vorbite
cu cei doi delegap germani.
Mierc-uri, 20 martie. lntre
9-10 curs � examene la Acade­
mia Comerciall. lntre 10- 1 1 1/1
la primul ministru. acasl, �e­
dintl de delegap·e econom1cl
(Mitit3, Gafencu, Si�, Ange­
facl prea mari comenzi. de ar­
mament in Italia. Comanda de
vapoare militare a clzut•. Lu­
crez cu gl. (intendent A.) Nico­
laescu [inspector general al
Intendentei] �i col. [intendent
Cristofor] Sireteanu (�ful Di­
recpei Intendenta). Primesc pe
Neubacber care tmi prezintl pe
maiorul Ratke cu care discut
condipile de livrare a mate­
rialului polonez. Ratke este
omul de incredere at gl. [Georg]
Thomas (�ful Secliei econo­
mice � armamente a lnaltului
Comandament al Wehrmacht­
ului - O.K.W.]. Citi mai tri­
mite oare aci Gennania ?S
Simbdtd., 4 9 vme
mai. La
la mine N. Malaxa. cu care
discut citeva cltestiuni pen­
dinte de arm;�.ment. Rlmtnem
[sl discutlm) pentru miine in
continuare.
Lucrez cu gl. Petrovan - re­
venit Ia serviciu [dupl o spit�­
lizare de peste doul luni) .
Lungl lntrevedere cu gl. [de
brigada Gheorghe] Potopeanu.
venit de la Paris«. Din partea
teritorll ocupate �Ji, ulterior, '' din
tlrf aatelfzate. Cu aeeat _penonaj
(..destul de abll of de otret - ln­
semnare dln 26 lanuarte 1940), v.
Sllvescu a avut discutU repetate
(..des·tul de acrl" nota despre cea
din 5 tebruarle 1 940). La 9 aprille
Guldo-Scbmldt a anuntat cl li va
,

lescu) ventru a autoriza pe
Christui sl semneze cu (�ful
delegapei italiene, Alberto]
D' A gostino conven�ia italiana
(noul acord de pll�i]. Urcarea
curSului 1irettei; leul meFge de
acum lnainte tot mai jos. Se
simte legltura intre Germania
�i Italia...
Dupi masl, primesc pe D' A­
gostino � col. (conte Gugliemo]
della Porta [Rodiana carrara,
figurtnd ca atS¥-t la Legapa
italianl � apreciat de V. Sll­
·
11 talta urmJrea sl se foloseasel
de presiunlle germane �� de dlficul­
tltlle Romlniel tn achlzl�ionarea
de armament, cum retese 'i dln­
tr-o lnsemnare datatl. 20 aprille:
.. Prlmesc pe minlstrul Gblgl $1 col.
della Porta, care lml vorbesc de
greutatea de a se mal da noi co­
menzl mllltare tn Italla, din llpsl
de dlsponJbilitate tn clearing (sis­
tern de decontlrl flrl numerar).
Italla ar fl gata sl ne mal vlndl
materlale de rbbol, dar cu supll­
mente Ia cote de petrol '' pe pre�
redus (lmltlnd exemplul Germanlel)
nemaiputtnd cumplra din
I a preturtle f.o.b. [free on board­
franco Ia bord, plltit 'i tnclrcat
urma Albert Goering, reprezeotan­
tul personal al tratelut slu Ia .,Her­
mann Goering Werke". ln ce J)'t[­
v�te negocier ile pentru' coostruf rea
unei not labrtcf de explozh1, ele se
destlourau de un an cu firma .. Fer­
rostal" din Essen, care, conform
unel lnsemnlrf din '25 februarle
1939, oferea ..oneroase condl�il"
prto reprezentantul e1 ..lng{inerul}
Urdlreanu, trate cu Ernest (Urdl­
reanu)... La 1 februane 1940, v.
SJbescu prtmea pe repreuntantli
��lei ftrmei (Kircbteld, Hermann)
car� tl aduceau ..not propunerl In
tarl leglturl cu tabrlea de pulbere de Ia
Ucea. Tot ce am stablllt tn augu�t
[1939)' a-a scbimbat: termen, pret.

vescu· ca fiind mai curtnd , un
samsar dectt un delegat al
guvemului italian"], care tmi
comunicl tncheierea acordului
(in cursul convorbirilor de la
Bucu!e§U. lncepute la 27 fe­
pe vapor) Constanta. Se vede tme­
dlat cl· s-au informat de la germanl
$1 vor sl-1 lmlte".
• Prezenta bltltoare Ia ocbl era
un sublect eurent de putemlcl
lngriJorare ( vezi lnsemnlrlle gene­
ralulul R.R: Rosetti, Magorin i•­
toric, nr. ' 8/t 979). Exasperarea
lui V. Sllvescu (,.cl�l mal trknlte
oare act Germanla?") decurg ea nu
condt$iunl de piaU ete ... A doua zl,
pe clod In paralel aveau Joe convor­
blrl cu Neubacber IJI Gufdo-Scbmidt,
reprezentantH Jut .,Fertostal.. ,.aduc
nolle condlfU ale contractulul de
pulbere. Foarte «rele '' foarte
tntlrzielntce". La 24 februarte, to
eursul unel lntrevederl cu Klrchteld,
tn prezenta lui Neubacber, v. Sll­
veaeu consemna: nu admit sl pl.._
..

bruarie, au mai fost stabilite
•
�i contingentele de mlrfuri],
cu regretul cl soldul creditor
ce rezultl nu va permite sa se
1 loan Cbrfstu, nlscut to 1895,
docto.r to drept (Paris), din 1928
consiUer economic to Mlol.sterul
afacerllor strlfne, numlt to i 934
$el al Dll'ectiei afacerllor economlce
1n acela�i mlnlstel', cu rang de mi­
nistru plenlpotentlar. La 9 tebrua.rte
t 940 a lntrat tn guvem, ca mlnls-
·tru secretar de stat tnslrcinat cu
scblmburile econom.tce cu strltnl­
tatea. La f 6 tebruane a deveoit
titularul noulul Minl.ster al comer­
t.ulul exterior, creat ,,sl tndrume
$1 sl dezvolte relatille economice
cu strlfnltatea... Structura noulut
departameot prelua directU 'i ser­
vfcll ale MinlsteruluJ economlel na­
•
numal din ceea ce g eneralul · R.R.
Rosetti se tntreba (,.to afarl de api­
onaJ, ce or fi flctnd?"), dar ''· din
avalanoa de reprezentantt al Retch­
ulul cu care se confrunta. Paralel cu
dlscutllle cu Clodlus o
secondat de H.
t Neubacber,
Klugklst, care
tndepllnea acum ol functla de ad­
Junct Ia ,.prtmul birou •Comertul
petrollfert" al Secttel economtce a
Legatiel germane, negocierl grele
aveau loc '' In alte domenll vitale
pentru tnzeatrarea armatel. Doul
dlotre aceatea prezentau un lnterea
deoseblt pentru statui romln : etee­
tuarea llvrlrtlor de Ia Uzlnele Skoda
ot ZbroJowka '' a contractuluf pen­
tru construtrea unel fabrtcl de pul­
bere Ia Ucea-Flglr�. tlrl de care
.. tnzeatrarea armatel eate grav
amenlntatl (tnsemnare din 2. fe­
" aceea$1 zi, prlmul-minlstru Gb. Tltl­
bruarfe t 940). lncl la 7 dece mbrle
1939, lui V. Sllveacu ti era prezen­
tat de cltre C. Clodfus un nou in­
tese petrol pentru ea [fabrlca de
pulbere de Ia Ucea]...
' .Fost ataoat mllltar In capitala
Frantei, tntre 1936 ol 1938, cu grad
de colone) IJ( apreclat ca avlnd acolo
bune legl
rea sl m
� prtmlse tnwcina-·
Ia Parts, pe Jtnga
comandament11l superior ·$ 1 guvern ul
n
trancez pe tru a grlbi llvrirlle de·
material (e vorba mal ales de tancuri
et material anti�nc nefurnizat tn
baza contractelor cxlstente. Mislunea
generalului G. Potopeanu survenea
tn urma lmpasului demersurilor ro­
ma.n�tl Initiate prin generalul Del­
bomme. lncl Ia 7 decembt:ie t 939,
V. Sllvescu li lnmtnase at�atului
mllltar care pleea Ia Paris ..o HsU.
de matertale ce ne trebuie peotru a
ne fi trtmlse de guvernul francez". ln
rescu evocase lui V. Sllvescu solici­
tarea unui tmprumut to Marea Brita­
nie de 12 milloane lire sterline In

\ionale. Dupl lntrarea In guvem
a lui M. Canclcov ( t O mal t940),
ca mlntstru al economlel natlonai�
au aplrut dlvergente In legltura
cu problemele comertului exterior.
. Se acceotueazl tot mal mult anl­
. do-Scbmldt, care fu.seae aecretar
mozltatea lntre Chriatu ol Canclcov••
-nota v. Sllvescu (f2 lunle 1940).
tn urma remanierll guvernuluJ din
noapt ea de 27/ 28 lunle 1940, I.
Cbrl stu a lost tndeplrtat (,..regret
sincer'" - sme V. Sllvescu tn 28
;unie); a reveatt In Mlnl.sterul afa­
certlor strilne tn tnmtea Direc�iei
' a raoertlor eeoaomlce.
I
I
terlocutor pentru rezolvarea pro­
b lem�lor flnanciare In legltilrl eu
contraetele, deja extstente, de fur­
J nitare de armament (Skoda oi
Zbrojowta) to penoana lui ll. Gui­
de stat Ia !lllnlsterul de exteme al
Austrlef (1936-1938) oi o scurtl peri­
oadl, tnatntea anext\rii Austrlei de
eUre Germanla, mtnlstru de e:xterne
(t 6 februarfe- t t martle 1 938). Guldo­
Scbmidt venise tn calitate de repre­
zentant al concernulul .. Hermann
Goering Werte.., care grupa marf uzi­
ne din Industria grea, lndcosebl. din
vederea acblzitionlrli de material
pentru armata., fiind pus imediat Ia
curent mlnistrul romAn Ia Londra,
V. V. '!'ilea. La 30 dccembrie, cum
noteazli V. Sllvescu, mai�rul Daru
comunica urmltorul rezultat: ,.Ni l'e
va da mitraliere Hotckinss de 25 mm,
vor s.l lnlocuiascl noile tunuri cle
t 05 mm cu vecbi tunuri , model 1 9 1 3.
sl ne dea tunuri antitanc de 25 mm
ptnl cc vor livra cele de 4 7 mm. tn
general rczultate m ediocre. ,.La 'i
ian uarie maiorul Daru ..adut•e rE'·
zultatul ultfm al rezultatclor · Ct·
a ob�inut Delbomme Ia Pal'is.

Ii 36
_guvernului francez slabe faga­
duieli de accelerare a livririi
materialului comandat. Totu�i
prezenia 'i leglturile lui 1a
Paris cu gl. Gamelin �i ceilal�i
(gl. Petitbon) pot sa mai gra­
beasca une1e trimiteri. Cu gl.
Gamelin lunga conversa�ie. A r
dori sa luam contact cu gl.
Weygand [rechemat tn 1939 in
cadrele active ale armatei, de­
tinea funcpa de comandarit al
Teatru1ui de operatiuni din
Mediterana orientala (Levant) ;
in scurt timp avea sa-i succeada
generalului Gamelin], pentru
orice eventualitat e. Totul tre­
buie preparat din vre me, daca
vrem sa fim ajutati1. Evident
nu rie pute m angaja in aceasta
directie fa ra a ie�i din neutra­
litate. Da ladier furios pe en­
g1ezi care n-au �tiut sa prgani­
zeze campania din Norvegia.
,Daca rna Ia sau sa intru in
.1Jelgia, in se ptembrie - spune
Gamelin - sit uatia era alta"1••••
Nu orea mult. totul se am1n1 dupa 1
V. Slhescu trage urmlitoa­
:tprilie".
rca conclu:tle: .. Din tonul $1 reticent.e·
le lui Daru am tnteles cA domnul aces­
ta' nu arc ntcl o ln�elegcre pentru adc­
v;\ratclc interese ale �1rli noastre, cl
este un hotlirtt agent care ar dori 81
determine o iJltrare mal timpuric
a R.om!nlcl tn r1zboJ". La 1 3
nuarie,
lui V.
primul-ministru
SH\vescu
H
.. raportul
aratli
Tilea tn cbestiunea lmprumutului
solicitat. Promisiuni yagl. Oferta de
bocanct... In acflste
tncep ut convorl>lrlle cu Neubachrr
conditii,
& Co. De men�lonat, cA tncA tn
noiembrie t 938, Carol tmpllrtA$ise Ia
Bucure$tl urmUoarcle din dlscu�iile
cu premlerul E. Daladier, cum nota
C. Argetoianu: .. Vorbind de
mament c u Daladler, 1-a
toarte r u�in dispus 81 ne aprobe
comenz noi, dar tnu plin de
reticen�e pen tru llchtdarea eelor tn
curs. Regele t-a spus cA datA fiind
situatia, va trebul sl ne adreslm
..
ainrea Detadier i-a ripostac •LuaU
.
de unde vreti, dar armati-vll•.
• Dar vom fi ncvoiti sl ne adrcslim
Germaniei..... •De cc nu? $i I n
t9t6 a�i avut armament german,
ct>ca ce nu v-a tmpicdtcat sli vli
batcti atlituri de no1...1". ( A putt�
Al. Gh. Savu, Dietatura regald, Bucu­
re$tl, t 970, p. 2t 0.)
1 Generalul M. Weygand era adept
al desctiiderll unui troot tn Balcani. .
• Se reterl Ia a�·numlta ,lpote:tl
Canal Albert". Conform lsto lculul r moniilor funerare antice e
Henri Mlcbel, aolutta lui Gamelin
consta tn ,.a aduce armatele. tran­
ceze ctt mal adlnc poslbll tn Belgia,,
plnll Ia fronUera cu Germanla, pe
linla Canalulul Albert, unde belgi­
euii construlserl sollde tortlrtca�U"
(La 3tC07l(fe (11UTTt mo7l(fiale, tome
I . Paris, t9 6 8, p. 23). Dar, Ia 3
l;r.ptembrie t939, regele LeoPOld III
( 1 9 :.14-t 9S 1) proclamase neutrali·
t:ttea Belgiel, ceea ce tlcuse cu nepu­
ttnt1 discutarea planului, chfar tn
secret.
e Locuin� neolitice supraeta. a fost prezentata o expozi tie
jate, identificate 1a Parta. jud. avtnd ca tema geniul creator
Timi� e Documente recent re­ al lui Leonardo da Vinci.
analizate de Virgil Ciociltan - Punctul de atractie: modelul
o scrisoare a papei Grigore IX, aparatului sau de zbor 0
din 1234, �i un pasaj din cro­ pasare tJri�
-
reconstituit
-
nica lui R�id od-Din, termi­ Ia scara de 1/1 e Ili�. fiul
nata pe la 1310-13 1 1 . dar care eel mare al lui Petru Rar�. a
se refera 1� marea invazie ta­ murit tn 1562 (cum �im din
tara din 1241 - atesta orga­ diferite izvoare), de ciuma
nizarea statal-politica a ·ro­ �i la Brusa, cum preciz�
manilor pe versantul estic a1 za in�criptia de pe morrfiin­
Carpatilor �i 1upta lor de apa­ tul sau, recent identificatA de
rare e ln vara acestui an, ·prof. Mihail Guboglu, pdrnind
la initiativa autoritatilor egip­ de la datele cuprinse tntr-un
tene, va avea loc un festival artico1 publicat tu 1932 e
international al ora�lor care .,Daca sapam la Herculaneum,
poartl numele hu A1exandru s-ar putea sa descoperim lu•
Macedon. Plna in prezent, cruri mult mai importante
si-au a'nuntat participarea (re­ pentrn �iinta decit revela­
uniunea este gazduita de Ale­ tiile de la Pompei", a declarat
xandria egipteana) 40 Ale­ prof. Pietro Conticello, �ful
xandrii e Acte din Arhiva echipei de arheologi care lu­
U niversitatii , Karl Marx" din creaza pe �ntierul deschis la
Leipzig (R.D.G.), ale caror Herculaneum, or�l acoperit, �i
fotocopii au parvenit recent el, de lava Vezuviului acum 1910
·in tara. precizeaza conditiile ani e .,Triada de aur a bi­
in care Lucrepu D. Patra�anu za.ntinisticii roman�i lorga­
a obtinut titlul de doctor Banescu-Bratianu continua sa
ia­ tn filosofie e Timp de cinci straluceasca. . . Important este
lui
ani, speciali�ti . ai firmei ca aceasta traditia sa fie conti­
vest-germane , Krupp" au lu­ nuata. Alexand·ru Elian este,
crat pentru a obtine un o�el desigur, marele nume de referin-
au
de calitatea celui din care 1:' �i alaturi de el se afla o echi­
·
erau confectionate celebrele sa­ pa de bizantini�ti ale caror con­
bii de Damasc. Dar tn timp tribupi valoroase au imboga­
ce cu o sabie veritabila de Da- tit substantial nu numai stu­
ar­ masc s-a reu�it sa se strapun­ diul izvoarelor �i arheologia,
glstt
ga o casca de o�el, cu aceea a ci �i istoria politica, econo­
mica, culturata �i ecleziastica
firmei .,Krupp" nu ,j-a fost a Biza.ntu1ui" (din volumul a­
produsa obiectului respectiv parut anul trecut 1a Paris
decit o unna ceva mai adtn­ sub semnatura lui Alain Du­
ca • lntr-o suburbie a or�u­ cellier, cu titlul Les Byzan­
lui Xi'an (R.P. Chineza) a fost tins. Histoire et culture - Bi­
descoperit mormintul impa­ zantinii. lstorie �i cultura)
ratului Xuan (73-48 i.e.n.) e Un ceas neobi�nuit reali­
zat de celebrul ceasornicar
din dinastia Han; descoperirea francez Louis Breguet ( 1804-
imbogate¥e informatia des­ , 1�3) se pastreaza intr-un
pre arhitectura mormintelor .muze·u parizian; are forma u­
imperiale �i desfa�urarea cere­ nui degetar �i in loc de sone­
rie un ac, care il inteapa pe
Lucr�rilor consacrate Bicen­ purtator la ora stabilita e
tenarului Revolutiei franceze Muzeu al coroanelor regale la
li s-a adaugat volumul intitu­ Wuppertal (R.F.G.): sint ex­
puse 1 16 copii ale celor mai
lat Costul RevoluFiei franuze.
semnat de Ren6 Sedillot - cunoscute coroane (de 1a Cleo­ "'
..
autor cunoscut cititorilor re­ patra � Ramses II pina . la re­
vistei Magazin istoric e La gii englezi), realizate de u n
Hayward Gallery din Londra giuvaergiu local.
'
37
 .
.

. .

\
: P ATRIA ROMANA CAREIA I�AU ·JERTFIT " .

TOATE OSTENELILE
PAUL SCHUSTER-STEIN

La 1 Julie 1 8 1 7 , pravi listul Christian FlechM
tenrnacher inmina voievodulul Scarlat CaliiM
rnachi Condica tivila sau politiceasca a princi­
patului Moldovei, cunoscuti de atuncf indeob�te
sub nurnele Codul Callimachi. Legluirea intra in
vigoare Ia 1 odombrie 1 8 1 7 ,1 avea si fie ·
aplicati -. dovadi a calltitilor ei - pini
Ia 1 decembrie 1 865.
Recunoscind merltele princ:ipalului el au­
tor, pravillstul mal susMamintit, domnltorul
it num·ea pe Flechtenmacber, dol ani mal
tirzlu, in functla de ·jurisconsult al statului,
pe care a 'Pistrat-o pini Ia sfir�itul vtetU. In
termlnarea studillor Uceale a luc:rat un ttmp
ca invltltor particular; in 1806 a lost numlt
secretar judec:ltoresc Ia. primiria Brafovulul
,1, ulterior, functlonar Ia arhivele ora,ului.
In 1 8 t 1 a plecat Ia .Yiena, pentru a se spe­
daliza in drept �t fUosofie, dol ani mal tir­
ziu tuindu-,1 dodora�ul. In capltala lmpe­
riulul austrlac 1-a avut profesor pe renumitul"
jurist Franz von Zelller, redactor principal al
Codului civil austriac, din tl H t, � autor al
unor lmportante lucrlrl de drept .natural,
dJseipllni in care 1-a initlat ,1 pe tinlrut stu­
dent de pe meleagurile transllvane. Bun c:u­ •

eertlflcatul acordat d e domnltor cu acest noscitor al mal multor Umbl - romlnl,

prflej se arita ci leglstul siu, Cbr. Flechten­
mac:her, a lucrat , cu o adinci ,tunti, cu o
stiruinti neobosltl �� cu o j u d ecati sinitoa­
si in diferJte afacerl juridice", recomandind
vUtorUor domnltori si nu-l lipseasc:i ,de bu­
nele tor gratli ,1 de inatta tor protectie', flind
,a,a de pric:eput in afac:erile drep{ulul".
Cine era, de fapt, eel care se buc:ura d e ase­
menea aprecled dfn partea domnltorulul tirli?
Christian Flechtenmac:ber s-- a nis.cut Ia 25
septembrle 1785, intr-o familie de sa�i din Bar­
tolemeu-Bra�ov, �nule tatil s-iu era maistru
zihr. A urmat Uceul in ora,ul natal �� •upl
german!, greacl, Iatini, francezi � ungarl
- Flecht.enmacher a putut si-tl formeze o
vastl culturl juridici ,t fllosoflc:l, sl c:unoas­
ci temelnic: prevederile juri•tc:e din dreptul
roman, bizantln, german, austrlac: � franceL
Cu·no�tintele sale jurJdiee, preeum fl faptul
c:i vorbea romlnefie, 1-a.u ftteradnat 'e
Searlat Callimac:hi sl-1 eheme. in anul 1 813, in
M.oldov�, fl si-i .incredlnt-eze funcfia •e pr-a­
vi11st sau nomofilaxl cum se spunea eu un
cuvint grecese alcitultorUor de' pravile. Pa­
tru ani mal tirzlu, Fleehtenmac:her inmina
domnitorului importanta cut.egere de legi
mentlonati Ia ineeputul �cestui artieol.

Libertatea Ji egalitatea nizarea si dezvoltarea inva­

- drepturi naturale
esentiale
!n calitate de pi-avmst ofi­
cial �i jurisconsult al statului�
Flechtenmacher exercita �i con­
trolul asupra legalitatii ho­
taririlor judecator�i date de
instantele superioare, aviza
anaforalele (p!oclamatiile) Di­
vanului, care trebuiau, ulte­
rior, validate de domp., prin
cuvenitul hrisov {document
taminrulUl iuridic in limba ro­
mana. tn ianuarie �830, el a
luat ini?ativa deschiderii u­
nui institut particular , pentru
paradosirea (tnvap.rea] pri­
vaticului drept al romanilor"
tn cadrul caruia, pe linga drep-­
tul roman urma sa se invete
� dreptul romanesv stravechi
�i modern. A renunta,t la
intentia sa, deoarece, in ace­
l�i an, din dorinta de a
da noi impulsuri invatamin­
tului romanesc, caimacamia na­
tionala , din care facea parte
�i boierul �u vederi culturale
l>rogresiste Costachi Conachi
rea unui curs de invatarea le­
gilor, numindu-1 pe Flechten­
macher ,profesor extraordi�ar
al Gimnaziei Vasiliane". Lee-·
tia inaugurala - cea dintii
lectie de drept din tara noas­
I tra - purta titlul Istoria drep­
tului romanesc sau a pravile­
lor romd.ne�ti �i facea o inte­
resanta incursiune tn tradi­
tiile legislatiei din tara noastra.
La 1 6 iunie 1835, odata cu
infiintareal Ia I�i. a Acade­
miei Mihailene, Flechtenma­
cher a devenit profesor al a­
cesteia, inaugurindu-�i curSu!
cu o lec?e intitulata Cuv£nt
catre oinstifii ascultatori de ·legi I

solemn). ·

(caimacamie ce conducea. tara patrunsa, ca, de altfel, in­

tn egala masural Flechten­ dupa Pacea de la Adrianopol, treaga opera a lui Flechten­
macher · s-a ocupat �i de orga- din 1829), a hotarit deschtde- nachf!r de spiritul dreptulu i

38
 •
•

f;Qdul
de legi vut voie sa predea cursuri de
al Moldovei drept, iar de la 1 ianuarie 1838
�i J>Tincipalul
lui autor,
a fost definitiv indepartat din
jJLristul invatamtntul · superior.
Christian
Cinci ani mai tirziu, in 1843,
•

Flechtenmacher
a incetat din viata. lasind in
urma amintirea unui carturar
devotat culturii romaue. ,Ve­
nit din frumoasa tad. a Bir­
sei - preciza acad. Andrei Ra­
dulescu , in studiul introduc­
tiv ce precede Codul Callima­
chi, reeditat in 1958 - , alipit
cu totul de sufletul Moldovei,
Christian Flechtenmacher a
muncit un sfert de veac pen­
tru dreptul nostru, pentru cul­
tura romaneasca. . . Pentru
VIechtenmacher, Moldova nu
ra o tara straina, ci tara lui,
atria careia i se alipise cu
:>ata. inima �i careia ii jert­
.se toate ostenelile. ·$i -
um am vazut - iubirea i se
r�Yarsa asupra tuturOT roma­
nt!Ot-".

natural. Autorul vedea izvo­

rul dreptului in insa�i natura
fiin�ei umane, ratiunea ome­
Hora Unirii
neasca constituind. in virtu­ Flechtenmacher s-a alaturat
tea acestui principiu, funda­ lui Gh. Asachi �i altor cartu­ Un alt reprezentant al fa.­
mentul tuturor legilor. Era o rari in protestul pe care, la ·miliei Flechtenmacher, Ale­
· conceptie progresista opusa 26 iunie, 1-au inaintat domniei. xandru ( 1823-1898), fiul lui
preceptelor feudale. care con­ . Ca urmare, tncepind din 1837
siderau normele de dreP.t ca Flechtenmacher nu a mai a- (Continuare tn p. 55)
fiind de esenta divina. ln lu­
mina principiilor dreptului na­
tural, Christian Flechtenma­ ,

cher considera, de exemplu�

libertatea �i egalitatea ca
drepturi naturale esentiale. Mar�ul UniTi i,
ele fiibd izvorul ¥. totodata, una dintre­
telul tuturor drepturilor. comJ>OZihilt dedicate
infdptuirii Unirii
Renumitul profesor de drept de Ia 1859
a vadit inca din tinerete preo­ �i autorul Lui,
Alexandru
cupari �i pentru arta drama­
.•

Flechtenmacher
tic!, ceea ce 1-a apropiat <le
Costache Negruzzi, de Gheor­
ghe Asachi �i de sotia acestuia,
Elena Asachi, nascuta Tau­
ber, pian ista ¥ cintareata de
talent.
Sosirea lui Flechtenmacher
Ia I�i, in 1813, a coincis cu pe­
rioada in care Gh. Asachi inau­
gura primele cursuri superi­
oare in limba romana; adept
consecvent al predarii inva­
tamintului in limba naponala,
Flechtenmacher i-a acordat in­
treg sprijinul, el fiind, cum
am vazut, autor al primelor
lectii de drept in limba ro­
mana. .
ln 1836, cind domnitorul
Mibai Sturdza a intentionat
sa inUiture limba romana din
invatamintul superior �i s-o
inlocuiasca cu •limba franceza,

. .
•

•
39
 iN OC10MBRIE 1941, LA MOSCOVA
A. I. M IKOIAN

Atit ca membru at Comftetuluf de �tat (1895-1 978) a cunoscut efortul de rizboi

at Apirirli, care a concentrat in perioada at patriei sate in acele zfJe deosebit de grete,
eelui de-al doflea rizbol mondial intreaga in toati complexitatea lui.
putere de stat in U.R.S.S., cit �� prin rispun­ In nr. 5 fl 6/1986 ale revistei noastre, am
derile definute in conducerea de partid fi de prezentat cftitorilor insemnirile memorlaUstice
ale o muluf politic fl de stat sovietic, pre­
stat · sovietica, Anastas Ivanovici Mikoian
" luate din revista sovletici Novaia i novei­
�aia istoriia, nr. 6/1 985, despre pri mete luni
tn i�gini f<!-e �us in jos) : 194 i
- populatta Mosr.nvei
.
constru1e�te hnu de ap�e pe �ile de acres sprc
ale Mareluf rizboi pentru apirarea patriei,
Capitalli; stati:t de metro ,Piata Maiakovski", tn declanfat Ia 22 iunie 1941. In aceea�i pu­
timpul unci alarme acrienc; sridtnct trontul care sc blicafie (nr. 3/1 988), continua . amintirile
apropie, la 7 noiembrie 1941 tn Pia�a Ro�ic are luc
traditionala paradlt militarA (,.parada care a uimit
lui A.l. Mfkoian despre acee"�f perfoadi,
Iumea", cum scrie Voenno-istoriceski jurnal, nr. 1/1989'). amfntlrf pregitfte pentru tfpar de· doctorfi in

40
 .\

ttlfnte fstorlce S.A. Mfkofan fl G.A. Kuma­
nev fl pe care le prelulm in paglnlle ce ur­
meazl, cu subtftlurlle redactfef noastre. De
data aceasta, omul politic sovfetlc se oprette
numaf asupra citorva zfle dramatlce din
toamna anuluf 1941, cind trupele germano-
' fascfste amenfntau Moscova (Magazin isto-
ric, n r. 1/1987).
·
catastrofa in care se autolana;ase. Nu intim­
plitor propaganda nazistl a inceput si ,fini
sub chefe" sftuatfa reali a trupelor de Ia por­
fiJe Moscovei, tergfversind - atita tfmp cit
s-a putut - sl ofere i nformafff de pe dfrectfa
princfpall a operaflflor. lnafntea datef de 5
decembrfe 1941, presa centrali trimblfase

Dupl cum se ftle, ofensfva bftlerfstl d'fn
octombrJe 1941 asupra capftalef sovJetlce,
denumitl codfffcat operatfa �,Taffun", a etuat.
Hltlerlttif au inreglstrat pferderf marl : numaf
intre 12 fl 30 octombrle, 20 000 morJf, 50 000
rlnl11, 289 tancurf, 198 avfoane, 1 42 tunurf
distruse (extras din Ordinul nr. 051 catre
trupeie Frontului de apus, din 1 nolembrJe
1941, semnat de G.K. jukov fl N.A. Butga­
nln, document din arhlva Mlnlsterulul Apl­
rirll al U.R.S.S., pubtfcat pentru prima oarl
de revlsta Voenno-istoriceski jurnal, nr.
1/1 989).
ForJele �ehrmachtulul erau insl puter­
nlce. De <aceea, Frontul de api{S (aI · genera­
lulul G.K J ukov), in cooperare cu Frontul
• .
Kalfnfn fl cu arlpa dreaptl a Frontulul de
sud-vest, care aveau mfslunea sl nJmfceascl
fortete germano-fascfste de Jingi Moscova,
au luat mlsurf urgente pentru a fine pfept
unel nof ofensfve hftlerlste asupra capitaleJ
sovfetlce. Intr-ade vir, ea a inceput Ia 1 6
nofembrle, a fost e xecutati cte grupuJ de ar­
mate ,Centru" fl, in cfuda unor succese tre­
citoare, s-a inchelat tot prlntr-un fiasco.
S-au creat astfel condl1ii prlelnfce pentru con­
traofens iva trupelor sovietlce, decl&nfatl cu
e !.lccu, Ia 5 decembrle aceta·fl an.
0 siptlmini mal tirzlu, conducerll milftare
'
SUi)erioa� a Wehrm1chtuluf f-a devenft clari
despre ofensiva vfctorfoasl de ta Moscova,
despre faptul cl ,unitlfile bfruftoare ale
Wehrmachtuluf" vor nivill d i n elf pi in elf pi
in Plata Rotfe. Zfarele nazfste erau plfne de
asfgurirf date de Fiiftrer fl de geoeralfi sif
prfvind ffnalfzarea fmlnenti a inci unef
••strilucfte" .campanlf.
Pe neatteptate insl, dupl 5 decembrie,
scurte ftlrl sumbre, anunfind ,vremea ne­
prfelnfci"
.•. ,starea proasti a drumurflor in
sectorul central al Frontuluf de risirft", au
Juat locuJ reportajelor triumfale. in acele zile,
in paglnile oe·otfdianuluf nazist Volkischer
, Beobachter cuvintul Moscova, atit de attep-
tat, aproape ci displruse. Fiihrerul mlrturfsea
unor apropiafl ci ,Ia 22 I unle am deschls targ
o Ufl, firi si ttl m ce se afll in spatele ei".
Pentru fstoriograffa mllitari sovfetfci ac­
tuall - care consacri nume-roase artfcole­
dezbatere acestor evenlmente - bltllfa Mos­
covef reprezlnti ,inceputul cotlturif" in cursul
rizboiuluf fi, totodati, ,prima catastrofl"
trlitl de Hitler. Armata sovletici a pus astfel
capit mitulul Blftzkrfegutuf ftltlerfst, provo­
dod Wehrmachtuluf prf rna sa mare infrin­
gere. Era abfa inceputul drumuluf spre lsto­
rfca vlctorle. Au urmat inci anf de grele bi­
tilii, pini Ia infringerea totall a Germanlef
hftterlste, de Ia care se implfnesc, Ia 9 mal,
44 ani.

Situa�ia pe front era grea
in toamna anului 19411. Re­
tragindu-se, trupele noastre,
istovite in lupte, oprisera ina­
micul pe caile de acces inde­
partate ale Moscovei. in acest
dreptate spre front �i, poate,
pentru a cuceJi Moscova. ln­
vinga:torul era eel care reu�ea
sa-�i ad uca mai repede re-
7.ervele. Astfel se hotara
soa.rta Moscovei.
Pe 1 5 octombrie, la ora 8
dimineata, rn-a trezit din
somn un militar din garda (fa­
milia mea se afla la vila) �i
mi-·a comunicat ca Stalin ma
roaga sa fi u la el Ia ora 9. •

timp, din Urai �i din Siberia Ne-am stdns atunci in cabi

se indreptau spre Frontul de
Apus divizii bine inzestrate,
in�truite �i com p letate. Con­
form graficului lor de depla­
sa.re, primele e�aloane ale
acestor trupe puteau sosi in­
sa numai peste citeva zile,
iar gruparea principala
peste o luna.. Comandamen­
tul frontului de la Moscova
nu dispunea de alte rezerve
importante. Nu �tiam nici
daca fasci�ii aveau sufi­
ciente rezerve �i cit de aproape
se aflau ele, pentru a fi in-
1 C<'..-1. mal mare part.e a acestui
fl
articot fost rcprodusl!. $i tn nr. 3/
1989 al rcvistei Voenno·istoricesiH
j nrnaL.
Sa plecam
azi sau miine ·?
Aceasta problema a con­
stituit subiectul unei dezba­
teri amanunpte, in dimineata
de 15 octombrie. De obicei,
noi lucram pina la 5-6 di­
minea�. ln vreme de raz­
boi era bine, pentru ca toate
�tirile de la comandantii fron­
turilor � de la Marele stat
major se stringeau spre sea­
ra. La birou veneam la ora
1 0 dimineata. I. V. Stalin ap�­
rea putin mai tirziu, pe la 12.
netul sau membrii Comiteb
lui de stat al apararii �i a,
Biroului politic. Din cite imi
amintesc, in afara de mine au
mai venit V.M. Molotov, G.
M . Malenkov, L.P. Beria,
N.A. Voznesenski, A. S. $cer­
bakov, L.M. Kaganovici. Sta­
lin afi�a calmul. Ne-a expus
pe scurt situatia, precizind
ca, pina la apropierea tru­
pe1or noastre, nemtii vor in­
cerca sa-�i arunce in lupta
rezervele �i ca frontul Mos­
covei va fi rupt. El a propus
ca, de· urgenta, chiar in ace­
ea�i zi, sa fie evacuati guver-
)

41

nul, institu�iile cele ma1 tm­
portante �i oamenii politici
�i de stat de frunte; or�ul
sa fie pregatit pentru even­
tualitatea ruperii frontului
de catre du�man �i a ocuparii_
Moscovei. Stalin a ordonat
sa fie minate cele mai impor­
tante uzine de construc�ii de
ma�ini �i alte intreprinderi,
care, in cazul ocuparii Capi­
talei, ar fi putut fi folosite de
inamic pentru necesita�ile
razb�iului �i produc�ia de
munitii . tn opera�ia de mi­
nare a ora�ului erau nece­
sari oameni de nadejde, pen­
tru ca, in caz de nevoie, sa
poata arunca in aer princi­
palele obiective militare. In
plus, a ordonat genera.lului
P.A. Artemiev, comandantul
trupelor regiunii militare Mos­
cova, un om serios, de in­
credere, sa pregateasca un
/
plan de aparare a Capitalei,
pornind de la faptul ca tre­
buie men�inut da.ca nu tot
ora�ul, macar o mare parte
a lui, pina la apropierea prin­
cipalelor rezerve din Siberia
�i din Orientul tndepartat.
Ceea ce ar fi permis organi­
zarea contraofensivei �i alun­
garea nemtilor de Hnga Mos­
cova.
Stalin a adaugat ca guver­
nul trebuie evacuat la Kui­
bi�ev ; tot acolo trebuie mu­
tate ambasadele straine, iar
comisaria.tele poporului in
alte or�e. Lui Molotov � mie
ni s-a facut propunerea sa-i
convocam de urgenta pe toti
comisarii poporului � sa le
explicam ca este urgent ne­
voie, in curs de 24 ore, sa
organizeze evacuar�a tutu­
ror comisariatelor poporului.
Am fost de acord cu pro­
punerile lui Stalin. Situatia
impunea sa luam masuri care
nu sufereau aminare. Desi­
gur, ar fi trebuit sa acponam
�i mai iJlainte, in tmprejud.ri
mai lini�tite, dar nu putusem
prevedea totul. M-am dus
imediat in biroul lui A. N.
Poskrebi�ev [secretarul lui
Stalin] �i l·am sunat la tele­
fon pe I. E. Ceadaev, imputer­
nicitul cu problemele Consi­
liului comisarilor poporului.
I El trebuia sa-i convoace in
mare graba pe comisarii po­
porului, intr-o problema ex­
t trem de urgenta.
-
42 ..
'
Unitdti de in{anterie ale Wehrmach­
tului caut4 84 tmpresoare capitala
aovietic4
Stalin- a propus ca toti mem­
brii Biroului politic �i ai
Comitetului de stat al apa­
rarii sa piece chiar in acee�i
zi, ,iar eu 0 sa plec miine
diminea�a", a spus el. Atunci
l-am· tntrebat pe un ton iri·
tat: , Tu de ce poti sa pleci
miine, iar noi trebuie sa pie­
cam astazi ? �i noi putem sa
E lecam mtine. Uite, de pilda,
�cerbakov1 �i Beria tre­
bui� sa paraseasca ultimii ora­
�ul". Apoi am continuat:
1 Aleksandr Sergheevici Scerbakov
(l90t-1945), general-locotenent din
1943, a tost Jn pertoada 1938-1945
prim-secretar
partid Moscova.
al Comitetulul <te
•
,Nici eu nu vreau sa plec
azi, merg cu tine miine".
Ceilalti ta,ceau. Pusesem o
problema care ii luase pe
toti prin surprindere, a�a ca
nu a dat n�tere la nici un
comentariu. Cum Stalin nu
parea sa aiba obiectii la
schimba.rea. de plan, nu am
mai insistat. El a spus n u­
mai : ,Trebuie numai sa ne
gindim cum vor actiona �cer­
bakov �i Beria. Trebuie sa
stabilim acum ce au de facut,
ce uzine . vor fi minate". A
ordonat apoi sa fie convocat
Artemiev, pentru a i se da
sarcini concrete. ,
Disculie in lift
E u �i cu Molotov ne-am
intiinit cu comisarii poporu­
lui. Molotov le-a explicat si­
tua�ia. Au ramas uluiti de
ideea evacuarii, mai ales ca
ea trebuia sa fie dusa la inde­
plinire intr-o singura zi. I. F.
Tevosian, caucazian, tempe­
rament fierbinte, s-a ridicat
�i a declarat ca el nu se va
evacua1. Nu vroia sa accepte
gindul ca putem pierde Mos­
cova �i era convins ca n u
aveam nevoie de nici o eva­
cuare. De aceea, � socotea el,
toti trebuia sa raminem pe
locuri, pentru ca nemtii nu
vor putea lua Capitala.
Cu el eram prieten mai bun
dectt cu ceilalti. ln tinerete,
fusese secretar al comitetu­
lui de partid al or�ului Baku,
in timpul ocupape1 engleze
[noiembrie 1918·august 1919).
I se p�rea un lucru inco­
rect ca tot guvemul sa
piece �i considera ca a�a ceva
nu se face. L-am oprit �i
i-am spus ca de la locul lui
nu se vede intreaga situa�ie
� ca nu . el este eel chemat s�
•
rezolve aceasta problema.
Mai bine s-ar gindi cum sa
organizeze evacuarea comi­
sariatului sau.
s Ivan Feodorovici Tevoslan
(1902-1958) a tost prim-loctlltor al
comlsarului poporului pentru Indus­
tria de apA.rare a U.R.S.S. (1936-
1 939), comtsar al popQrulu1 pentru
Industria constructoare de nave
(1939-1940), comisar al roporulul,
apot minlstru al stderurgie u.R.s.s.
(1940-1948), ministru al tndustrlei
metalurgtce ( 1 948-1949), Ioc�Utor at
prel)edLntelut ConsUiului de Minl$tri
al U.R.S.S. (1949-1956) �I. simultan
(1950-1953), ministru al siderurglet.
ln 1956 a fost ambasador al U.R.s.s,
tn Japonla.
'
 Apoi am stabi1it care incc.
tro trebuie sa plece. Stalin
a propus Marelui stat majcr
� Comisariatului poporului
pentru aparare sa mearga la
Arzamas [ora� in sudul re­
giunii Gorki din R. S. F. S. R.).
Ne-am gindit cum sa-i re­
partizam· pe fiecare la Jocuri
�i apoi cum sa inceapa munca.
fn afara de asta, s-a hot!.rtt
ca, pentru a lini�ti clasa mun­
citoare a Capitalei, in uzine
sa fie distpbuit anticipat sa­
Jariul pe doua saptamini.
fmi aduc aminte de o dis­
cu�ie cu Kaganovici. tn lift,
cind am coborit impreuna,
a spus o 'fraza care m-a uluit:
,Ia asculta, spuneti-mi � mie,
<1ind o sa· plecati Ia noapte,
ca sa n u mucezesc aici". l-am
raspuns : Ce tot indrugj, de­
,
spre ce vorbe�i ? Doar am
spus ca nu plec Ia noapte,
cl plec cu Stalin miine � i ca
tu pleci cu comisariatul tau".
·
Beria �i �erbakov au pie­
cat sa rezolve ,sarcinile ce le
reveneau lor. Peste ctteva ore,
m-am dus in cabinetul lui
- Stalin. Molotov era �i el acolo.
Pe masa se· afla o harta in
relief a zonei de apus a Mos­
covei - inclusiv podul Bo­
rodinski de peste riul Mos­
cova - , cu marcajul limite­
lor de aparare. Cu un indica­
tor, Molotov ii arata lui Sta­
lin cum se vor deplasa tru­
pele � ii raporta despre orga­
nizarea apararii circulare a
Moscovei, pr�cizind cit timp
trebuia sa reziste.
.Tot timpul verificam cum
decurgea indeplinirea sarci­
nii privind evacuarea. Ka­
ganovici intocmise un plan
de plecare a comisariatelor
poporul\Ji. Raporta din or�
in ora cum decurgea evacuarea.
S-a mai hotarit ca, in di-
mineata urmatoare, tinere­
tul muncitor din fabrici �i din
�olile tehnice sa fie evacuat
din Moscova pe jos. S-a in­
tocmit �i pentru asta un plan,
A. �erbakov a fost inwci­
. explica nimeni nimic. de ce
nat sa numeasca, in fiecare
raion al Moscovei, pe cei care,
in cazul cuceririi Capitalei de
'
catre nemp,·
vor conduce lupta
impotriva ocupantilor.
Am dormit ctteva ore. A
doua zi, in jurul 01:ei 10, am
hotarit sa strabat Moscova
c� . ma�ina �i sa inspectez
uzjna de autocamioane care
trebuia minard.. Directorul �i,
I.A. Lihaciov,- �i pre�diotele
comitetului de uzina. Krestia­
ninov' rna sunasera de cu
seara � imi comunicasera ca
Banca de Stat refuza sa scoa­
ta banii pentru plata munci­
torilor �i ma rugasera sa in­
tervin in aceasta chestiune.
Luasem imediat lt>gatura te­
lefonica cu Banca �i dadusem
dispozipe sa fie eliberap
blilj.i necesari. fmi dspunse­
sera ca erau tot mai putine
bilete de banca dar, bine­
inteles, pina la urma, duse­
sera Ia indeplinire hotarirea.
Fiecare minut
conteaza
Apropiindu-ma de uzina,
am vazut ci Ia poJ1:il� ei se
strinsesera circa 5 000-6 000
oameni. Parca erau la un mi­
ting neorgani�at. Chiar la in­
trare statea Lihaciov, Iinga
el Krestianinov· fi amtndoi
strigau cit ii tinea gura. Au­
zeam pentru prima oara cum
vorbea Lihaciov cu munci­
torii. Cin.d am inceput sa-i fac
repro�ri·, mi-a raspuns ca nu­
mai pe Hmba asta il inteleg ei.
L-am tntrebat ce se tn- .
timpla, de ce s-a:u adunat
atit de multi oameni. Liha­
Ciov mi-a raspuns ca vor sa
intre in secpi �i ca. nu-i poate
lasa, pentru ca uzina va fi
minata. Muncitorii m-au re­
eunoacut, unul d.intre ei a fl.­
cut un pas inainte � m-a in­
trebat de ce nu li se da voie
sa intre tn uzina. Cineva din
mulpme a strigat : ce se pe­
trece la Mpscova, de ce a fu­
git guvernul? Secretarul co­
mitetului de· parfid a �ters-o
�i secretarul comitettilui de
comsomol Ia fel. De ce nu ne
nu ni se da voie in uzina ?
Am ascultat cu calm, apoi
am raspuns: , Tovara�i, de
,
ce obiectap ? E razboi ! Se
poate inttmpla orice. Cine v-a
spus ca guvernul a fugit din
Moscova ? Sint numai zvo-
A
nuri provccatoare, guvernul
nu a fugit. Cine trebuie sa
· fie ··Ia Moscova este la Mos­
cova. Stalin e la . Moscova,
Molotov e la Moscova �i toti
cei care trebuie sa fie aici.
Au plecat comisariatele po­
porului, pentru ca ele n-au
ce face la Moscova, cind fron­
tul se apropie de zidurile ora­
�ului. Ete trebuie sa conduca
industria, economia �rii, .
ceea ce se face mai bine in
afara unui or� de front.
Adeva_rat cl ni se poa�e re­
pro�a de ce n-am facut asta
pina acum. Dar acum totul
se executa bine gtndit, con- ·
fol'm indicapilcr Comitetu­
lui de stat al apararii, ale
C.C. al parti�ului �i ale Con­
siliului comisarilor poporu­
•
lui. De ce faceti �a!A gie? -
i-am intrebat. Vi S·a: dat sa­
lariul anticipat p� dona sap- .
tamini. Pentru astazi, de�i
nu lucra�i, salariul l-ap pri­
mit. Vi se cer lini�e, supunere
fat;a de dispozi�iile autorita­
tilor, impuse de situatia mi­
Jitara. Calmul �i spiritul de
organizare sint necesare pen­
tru rezistenta in fata du�ma­
nului �i pentru apararea pa­
triei. Va rog sa va" impra�tiati
pe la casele voastre �i sa nu
mai santi la director, de care
oricum iiu depinde nimic,
pentru ca nu el hotara�te
aceste probleme".
lncet-incet, muncitorii s-au
lini�t �i au tnceput sa se tm­
pr¥e. Apoi am intr.at .fn
secpe �i l-am intrebat pe Li­
haciov cum merg treburile
in uzina. Mi-a raspuns ca Ia
strunguri au fost opriti to­
var� comuni�i de nadejde.
Sint bine instruiti �. dad.
pqmesc ordin, strungurile vor
fi aruncate in aer. M-am ui­
tat · 1a a.ce�ti oameni : fermi,
organizati. fara nici un pic
de panica pe figura, de$i · im­
prej.urarile erau grele.
Doi dintre biietii mei se
aflau in armata. Cel mare in­
trase inainte de razboi Ja
�oaJa militara. de aviatie, dar
nu o terminase �i plecase pe
front ; celalalt abandonase
clasa a X-a �i se d usese �i el la
inceputul dzboiului, cu acor­
<}ul meu, pe front. Cu mine
ramasesera trei copii de vtr­
sta �olara �i sopa.
43
'

Conducerea ganii m_i-a
transmis ca familia mea se
va evacua cu trenul in care
d.l�toreau M.I. Kalinin (pre­
�edinte al Prezidiului Sovie­
tului Suprem al U.R. S.S.),
G. Dimitrov (secretarul ge­
neral al Cominternului) $i citi­
va tovar�i din �.C. Fuses�ra
retinute Iccuri pentru toti
ai mei. Trenul pleca la ora
7. . Pe Ia ora 5 mi-am sunat
•
sotia �i am prevenit-o sa
• ..
stringa Iucrurile baie?,lor,
pentru ca peste 0 ora va veni
•
0 ma�ina sa-i d uca la un tren
cu directia Kuibi�ev. A fost
foarte necajita: Cum ? lnco­
tro ? De ce ? I-am raspuns ca
n-avem timp de discutii; tre­
buia' sa i�acheteze urgent.
M-a tntrebat ce Iucruri sa ia.
Haine de purtare pentru
copii �i pentru ea, dar putine,
i-am raspuns. �a a �i facut.
Nici prin cap nu mi-a trecut
sa-i conduc. Fiecare minut
era prepos pentru munc�.
Apoi sopa mi-a povestit cum
au calatorit tn tren, ca i-au
vazut pe Kalinin, pe Dimi­
trov �i pe ceilalti.
A. V. Hrulev1, care ma suna
deseori la telefon, de data
asta a trecut pe la mine; afla­
se ca voi pleca. L-am lini�tit,
spuntndu-i ca atita timp cit
Sta lin este aici,n!J plec nicaieri.
A cerut pennisiunea sa ramt­
na �i el cu mine. M-am gindit
d are dreptate. l n cazul unor
complicapi extreme pe front,
ne-ar fi fost de folos. l-am
spus: ,Rimti, o sa·i spun �u lu�
Stalin. poti sa nu te - rna 1 duc1
tu la el cu aceasta problern.5.".
Apoi noi, membrii Biroului
politic, ne-am in.tilnit din
-. nou, ca sa vedem cum de­
curge evacuarea. Totul se tn­
deplinea �a cum se hotarise
si - ceea ce era foarte im­
portant - de pe front nu so­
seau rapoarte noi, deosebit
de alarmante. Cercetarea nu
informase despre nici o mi�­
care a t�upelor germane Un-
s Andrei Vasllievlci Hrulev
( t 892-1962), l)eful Dlrectiel tnzes­
trare a a,rmatel sovietice (din octom­
brie 1939), tntendent principal al
armatel rol)lt (din august 1940),
loctHtor ? l comisarulut J) Oporulut
pentru aplrar e al U.R.S.S. (din
august t 94 t ), l)eful Directlel prlnci­
pale a serviciilor armatei sovtettce
$i slmultan (dln martie t9U) comi­
sar at poporulul pentru clile de co­
municatle ale U.R.S.S. Din martte
t9�6. $etul serviclllor ror�elor arma­
te ale u .R.S.S., a pot loctutor pentru
servicii al ministrulul ror�elor armate.
44
ga Moscova. Binetnteles, fJt
ziua aceea nu am mai plecat.
S-a renuntat la ideea de
·
evacuare pentru un grup re­
strins de conducatori. To�i
ceilaJti : Andreev, Kaganovicj,
Kalinjn, Voznesenski se aflau
deja la Kuibi�ev.
Pericolul descre,te
• poporului care erau acolo �·
Situatia pe front, indeosebi
linga Moscova, a inceput sa
se stabilizeze. Noile noastre
mari unitati din Siberia �i
Orientui Indepartat se apro­
piau de Moscova, ceea ce di­
minua pericolul unei posibile
patrunderi a nem�ilor. Stalin
a propus lui Molotov sa piece
la Kuibi�ev, sa stea acolo o
vreme, sa vadl cum �ine tn
friu Voznesenski conducerea
treburilo:t, cum s-a aranjat
�i cum lucreaza Consiliul co­
misarilor poporului.
Molotov a fost de acord,
'dar a adaugat : , Sa mearga
�i Mikoian cu mine". Pe mo­
ment, a.m -sarit in sus: ,Ce
sint eu, coada ta? Tin lega­
tura telefonicll. cu toate re­
giunile, depun UJ! volum mare
de muncl, primesc informafiile,
rezolv tot ce trebuie".
ajutam pe Stalin, transmi­
team indica�iile lui la desti­
natie. Aveam legatura �i cu
Kuibi�evul, �i . cu alte or�e
unde se aflau comisariatele
poporului. Comisarii poporu­
lui venisera cu avionul la
Moscova, ma intUnisem cu ei.
Comisariatul rneu [a! comer­
tului exterior] fusese evacuat
la Ulianovsk. Peste j uma­
tate dintre lucratorii comisa­
riatului fusesera eliberati din
munca, cei apti pentru ser­
viciul militar plecasera in · ar­
mata. ln peri�ada inifiala a
razboiului se putea oare pune
problema extinderii comer­
tului exterior ? Pe primul meu
loctiitor, Krutikov, il pusesem
tn fruntea comisariatului, tn­
vestindu-t cu drepturi de­
pline. Dupa ctteva zile, s-a
pus problema tntoarcerii la
Moscova a unui mic grup din­
tre Iucratorii comisariatului;
cu ajutorul lor urma sa tin
•
regatura cu Ulianovskul �i sa
conduc comertul exterior.
Totu�i Stalin 1-a sustinut
pe Molotov : a zis sa plec cu
el. ,De ce ma rog rt-ai pleca ?"
- a spus el. M-am infuriat
din nou, dar nu mai puteam
insista. Am fost de acord �j
am plecat. La Kuibi�ev se in­
trunise Consiliul comisarilor
poporului. Am luat cuno�tin­
tA de munca · comisariatelo!
se aflau sub controlul meu,
.am vorbit la telefon cu comi­
sarii poporului, care se sta­
�ilisera in alte or�.
Famtlia mea se aranjase
tntr-una dintre casutele cu
un etaj din Kuibi�ev, intr-o
camera de Ia etajul intii; Ia
parter Iocuia Mihail Ivanovic�
Kalinin. Am intrat la el �t
am stat mult de vorba. l-am
povestit despre situatia de pe
fronturi, care raminea inca
foarte grea. · ln timpul acestei
tntiJni-ri, m-a uimit calmul
lui fantastic �i profunzimea
gtndirii tn aprecierea eveni-
mentelor. ' -
Nu a inceput discutia cu
problemele cu care m-� ii
�teptat sa inceapa (,De ce
ne-am retras aUt de departe ?"
sau ,De ce nu sint Iuate toate
masurile pentru o�rirea ofe�­
sivei germano-fasctste "f, ). CJ,
ll
foarte calm, a" tnceput sa-mi
spuna ca nu tr�buie �a ne
. .
neJini�easca SJtuatta mthtara.
, Trebuie sa cunO$ti bine na­
tura rusului - mi·a spus el.
Toate aceste infringeri vre­
melnjce nu pot �i nu vor zdrun­
cina moralul poporului ! Acum,
dupa ce a simtit primejdia
de moarte, poporul s-a lndir­
jit �i in mod sigur ii va zdrobi
pe toti cei care au atentat la
libertatea �i independenta
lui. Nu mai poate fi oprit !...
·
Alaturi · de poporul rus se
afla toate popoarele tarii so­
vietice !"
Peste cinci zile, Stalin ne-a
chemat pe mine �i pe Molo­
tov tnapoi la Moscova, iar
Voznesenski a ramas la Kui­
bt�v. Ne convinsesem ca �.A.
Voznesenski f�cea tot ce era
necesar tn acele conditii �i
plecarea noastra nu afecta in
nici un fel munca lui. •
lntrodueere ,1 tradueere de
Florentlna DOLGHIN
 •

LA PARIS,
. iN AJUNUL REVOLUJIEI ·DIN 1789
DAN I E L ROCHE

Cum trllesc parlzlenlf inalntea Revolutlef lntre 1700 '' 1 780, plturJle de jos ale
burgheze din 1 789-:17941?. In oraf e xistl o pop.ulatlel CapJtalel suferl o prefacere atit
extraordfnarl acutnulare de fntelfgenti fl de matertall cit fl fntelectuall, ceea ce explid
bun uri. Am · putea trage de aiel concluzla cl faptul cl mf,carea revol&qlonarl, al clrel e �­ •

Revolutfa francezi n u e&te fifca siriclef, afa

....

cum affrmi Mlchelet, cl, cum scrfe Jaurh, a
prosperlt.itlf ?
Mal infil de toate, ea este flfca maselor
populare din Paris. Trebule, a,adar, si por­
ponentl prfnclpali se ridlcl din rindurile m�
tetugarilor, atinge tocmai Ia Paris amploarea
unul evenfment istoric.
-

Dacl ar fl sl definhn popuJatfa parizlanl

nlm de Ia dlflcultitlle economlce i medlate
care creeazl cllmatul revolutionar in 1788·
1789 fl, prlvlnd mal de parte, in trecut, si
cercetim condltflle care au pregltlt aceasti
e xplozfe fl · mobfllzarea poUtlcl a· claselor
.din ajunul Revotutlel, ar trebuf si preclzlm,
ci, in 1 789, Capftala are aproximativ 700 000-
80.0 000 locuito,ri, dfntre care ceea ce numfm
,clasele populate" reprezfnti probabil cam - -

populare. 400 000-500 000.

1 Autorul acestui ar'tlcol . - reprodus tntr-o tormli · In imagine: tn noaptea de t 2

spre i 3 iulie 1789,
adaptaU cu titlul �� subtitlurlle redaetlel noastre din populalia Parisului se tnarmeazli, capturtnd p�ti din
revlsta L'histoire, nr. 56 - este profesor Ia Universi- • pr�v�ltile armurierilor.
tatea Paris I �� reputat specialist to perloada premcr­
glitoare Revolullef tranceze. Vialli de tiecare zi Ia Paris (pp. 46 �i 4 7).

45
 '
. -
Escale cu urmiri
cre�erea numericl nu se explic� numai
prin fenomene naturale (mortalitatea este
foarte mare, mai ales mortalitatea infantill,
50 la sut� dint�;e copii murind de la v!rsta
de sugari),ci � prih migrapa populapei.- La
Paris, acest ultim fenomen are un aspect
foarte original: spre deosebire de ora..Fle
r•dintl ale provinciilor, - Capitala prim�e
noi locuitori de peste tot. Istoricii au putut
'
totu� determina o arie principal� de prove­
nien� a acestora, de aproximativ 300 km. ·
La Paris sosesc � multi indivizi care inainte
mai flcuserl escall" � intr-un ora� de' provin­
cie. Noii venip aparpn unor medii dilerite,
care se vldesc tu via�a lor de zi cu zi, y:t
felul
lor de a se tmbdca, de a minca � mai ales de
a vorbi. Toti obser:vatorii remarc� multitu­
dinea de dialecte provinciale intrebuin�ate
la Paris.
Istoricii au incercat s� se lamureasca dac�
n.oii venip se stabilesc in cartierele cr�ului
tn funcpe de provincia de unde vin. Segre­
gatia geograficl, � cum o intelegem noi
azi, adicl o plasare a bogatilor !.n vest � a
slracilor tn est, nu funcponeaza ca atare tn
Parisul anilor 1789-1790. In' schimb, cea so-
·ciall exisU. : unele parohii stnt niai bogate,
altele mai sarace, dar tntre ele nu este o des­
plr1ire clad. . Nici tn spatiu ele nu stnt sepa­
rate : in cartierele cele mai bogate, cum stnt
Place Ve.nd6me � Palais-Royal, se pot glsi
apartamente In care locuiesc in comun pa­
rizieni de data recent!. In interiorul caselor,
segregatta social! se ilustreaza, de fapt, nu-
mai prin aceea ca burghezii locuiesc de re-
'
'
gull la primul etaj, muncitorii 1a mansard�.
La aceste forme de segrega�ie, care exis�
de mult, se adauga gruparea dupa origine,
intilniti. in cartierele populare - cum ar .fi
Saint-Antoine sau Saint-Victor. Noul venit
s-ar mai putea defini prin lipsa lui de formatie
profesionall. Uneori ins�. el poate ·avea o ca­
lificare tebnic�. Cei ce vin din Limousjn lu­
crea.d. de preferint! pe �tiere, pentru cl
�tiu s� prepare ipsosul � s� taie piatra, po­
trivit unor tradipi de mult i�p�mintenite.
Dar fap �ul c�. in majoritatea lor, parizienii ·
de dati recent� stnt lipsip de orice speclali­
z.are ii face s� de"rin� mtn� de lucru necali­
ficat' tn diverse domenii, de la transporturi,
Ia circulapa mhfurilor. Este nev.oie de un
uria� num�r de brate pentru a descbca toate
mlrfurile care sosesc tn or�. atit Ia mesa­
gerii, eft � in porturi. Aceste activitlti repre­
zinU. deci pentru majoritatea noilor veni�i
din p�turile populare. primele structuri pr�­
fesionale.
Cu eft sint mai califica�i. cu atit proaspepi
parizieni stnt mai anevoie de integrat. Cu
mir.i exceptii : ebenistul german se integre�za
foarte u�r. dar un lucr�tor textilist. de
exemplu, este intimpinat cu mai putin�
cildura de "breslele pariziene, pentru c� poate
deveni un posibil concurent.
Unii peste altii,
•
•
•
,ina Ia n(»ri
S-a vorbit mult despre o deteriorare gene­
rail a condipilor de viata in ajunul Revolu­
pei. Ca instrument precis de masura, isto­
I ricul dispune de aprecierea averilor , de catre·
notarii care fac inventarul patrimoniului
populat,iei. Inventarul . intocmit d�pl deces
este extrem de necesar, pentru cl" face posi­
•
bil� aparar�a dreptlll'ilor minorilor sau ale
creditorilor. Notarii efectueazi aceasta ope­
ratie nu numai in casele bogate, ci �i in cele
slrace, chiar ¢ la familii cu un venit de sub
100 livre. Cu ajutorul acestor inventare, is­
toricul poate constata cl, in medie, averile
au · crescut in ajunul Revolut�ei. Multi indi­
vizi au peste 1 000 livre venit. Pentru com­
paratie, si amintim ca un muncitor patizian
ct�ig�. tn ajunul Revolupei, in medie, o livrl
pe zi. Situatfa locurilor de muncl este afec­
tati de crizele din anii 1740, 1774-1775,
¢. fn fine, de marea criz� din 1787-1790.
Unul dintre cei mai impor.tanp factori de
deteriorare a starii economice a oamenilor
este chiria Iocuintei: ea. ere�e considerabil
· ( 140Ia su� tn perioada dintre domnia lui
Ludovic XIV ( 1643-1715) � Revolutie; top '
parizi�nii stnt afectati, attt cei sosip de curtnd,.
ctt � cei stahiliti tn oi·a� ma.i demult. Noile
imobile care se construiesc tn a doua juml­
tate a sec. XVIII - tn cartierele afectate
•de s�cul�. cartier'.ll �lrgi�� Montmartre,
celP. din nord-ve�t. C't� frumoasele lor case
 tn stil neoclasic � cu primele imobile locative
mari, care se deschid catre curp. vaste -
sint rezervate bogata�ilor �i parvenitilor.
Pentru cei care au venituri mici � stau fie in
casele din centru, fie in cele de la mahala,
nu se pune problema s� locuiasc� in imobile
noi, ci mai degrab� s� se inghesuie, unii peste
al�ii, la �tajele superioare, unde chiria este
ceva mai mica. !n fiecare zi, oamenii marunti
urc� pina la nori, in cautarea unor conditii
de viata acceptabile. Daca chiria ti cost� mai
putin, ii vor costa mai mult lemnele, carbu­
nii �i mai ales apa.
Putem remarca, in aceea�i perioada, sem­
pe de imbunata�ire a conditiilor de viata ale
paturilor populare instarite. lntii de toate,
aceasta se vede in folosirea bunurilor de larg
consum. De exemplu, mobilierul conjugal :
in ajunul Revolu�iei, toata lumea are un pat ;
el reprezinta singurul refugiu de care se
poate bucura cineva in via�a de zi cu zi, de
vreme ce pentru majoritatea poporului in­
treaga familie, in medie de patru persoane,
traie�te intr-o singura camera; cei care nu
au 0 asemenea camera locuiesc in comun, -
in apartamente mobilate, mai multe familii
impartind acela�i spatiu. Oamenii convietuiesc
/
intr-o lume unde totul se �tie, unde peretii
caselor Iasa sa treaca orice conversatie, orice
zgomot, orice miros.
Distinc�ia intre particular �i public este
foarte greu de stabilit. Din 175{) incolo, pa­
rin�ii dorm in alt pat decit copiii. Se remarc� XVIII apare pe piata o vesela mai ieftina,
�i o imbuncltatire a a�ternutului de pat : Ia bazata in principal pe ceramica obi�nuita.
•nceputul secolului, saltelele stnt incomode, Este triumful olarilor din Normandia �i din
iar paturile stnt rare. In 1789, tot ceea ce Beauvais. Disparitia argintariei de valoare
este, poate, un semn al inrautatirii condi­
·

poate contribui la pastrarea caldurii patului

are mare cautare.
In afara de pat, inca de Ia inceputul sec.
XVIII, in camere se mai gasesc o masa �i
citeva scaune. Cei mai instariti din rindul
claselor populare, aceia care dispun de nn
salariu sau doua, de un loc de munca stabil
�i de o locuinta mereu acee�i, au �i cite un
scrin sau un dulap din Iemn. Se trece de la un
mod de aranjare tradi�ional �i rural, in cu­
fere �i lazi in care sint a�ezate haine1e unele
peste altele, la unul mai organizat, folosindu-se
dulapuri, scrinuri �i sertare. Un alt ele­
ment de mobilier este oglinda. Ea a intrat in
locuinte inca de Ja sfir�itul veacului XVII,
iar in ajunul Revolutiei in casele cele mai
indestulate putem intilni pina la trei oglinzi.
lmbunatatirea mijloace1or de incalzire se ·
face, de a.Semenea, simtita, mai intii in casele
boga�ilor, in palatele marilor negustori,
in institutiile publice �i in caz�rmile corpului
de pad, apoi, treptat, in rindurile populatiei.
.M:ai ramin doua indicii ale imbunatatirii
confortului: vesela �i alimentatia. VeseJa
populara are ca elemente principale farfurii
de cositor, rareori existtnd piese de arginta­
rie, care au o dubla valoare: de folosin'ta ime-
•
cliata �i de tezaurizare ; daca vin zi1e grele, ele
pot fi vindute. Dar aceasta vesela de cositor
;;i aceasta argintarie dispar tntr-o anume rna­
sur!, deoarece in a doua jumatate a sec.
�iilor de via�; in acel�i timp, raspindirea
ceramicii, mai ieftine, insa mai fragile, este
tot un semn de progres, chiar �i pentru faptul
ca se poate schimba mai des.
Epoca pamfletelor
incendiare
Concomitent, se schimba �i obiceiurile cu
. privire la alimentatie �i sanatate. Constatam
aceasta cercetind datoriile pe care le fac oa­
y
menii din opor. Cheltuielile medicate cresc
in decursu secolului: lumea se ingrije�te,
daca n u mai bine, eel pu�in mai mult. Dar
dintre toate datoriile, cele legate de hrana
cresc eel mai mult: oamenii ramin datori
brutaru1ui �i macelarului �i - pentru tntlia
data - · bacanului. $i, bineinteles, ramin
datori circiumarului: circiuma este 1ocu1 pre­
ferat al sociabilitatii populare. Aici lumea
bea inainte de 1ucru, in timpul lucrului �i
dupa, ia o gustare, face chef. Oamenii citesc
aici jurnalele, schimba informatii, se pot in­
tilni cu prietenii. In fine, circiuma este' Iocul
unde se pun la cale numeroase intrigi.
Progresul eel mai spectaculos se face insa
simtit in evolutia vestimentatiei in mediul
popular. Secolul XVIII este secolul marii
•

47
 revolu�ii in vestimenta�ie. P.iesele de imbra.­
camihte sporesc in numar si in valoare. Mai
intii, gra�ie femeilor. lnc! de la ·i.nceputul
veacului, femeile de�in practic ve�minte de
o valoare dubla fa�a de ceea ce poseda un
barbat din acela�i mediu, proportie care nu a
existat pina atunci; se produce o diversifi­
care in ansamblul garderobei, printr-o modi­
ficare in alcatuirea ei. Acolo unde pina atunci
erau •suficiente trei piese (rochie, fusta, ju­
pon}, apar de-acum inainte � alte elemente,
care vor face posibila schimbarea tinutei, in
funcpe de anotimp. Altele sint � materialele
din care se confectioneaza tesaturile: lina
durabila, din care erau tesute ve�mintele tra­
ditionale intilnite in garderoba ta�anilor
pina in veacul XIX, dispare din unele garde­
robe, fiind inlocuita cu materiale mai fra­
gile, cum ar fi tesaturile mai u�oare din bum­
hac, care implica innoirea, din timp in timp.
0 ultima dimensiune a transformarii pe­
trecute - culoarea. Femeile tree de Ia nuantele
intunecate Ia cele vii. Atit pentru femeile
cit 'i pentru barbatii din clasele populare,
• tn secolul XVIII imbracamintea de corp este
cam�a. In mediile populare nu se folosesc
indispensabilii. Asemenea piese -de imbd.ca­
minte apar Ia unii servitori instariti, care im­
parta�sc din . experienta stapinului. ln
schimb. jupoanele sint mai numeroase �i se
schimba mai des: de cele mai multe ori
exista in garderobe cinci jupoane, in Joe de
doua, dGuazeci de perechi de ciorapi, in loc
de cinci. ln aceasta asumulare vestimentara
primitiva, femeile o iau inaintea barbatilor,
care le vor ajunge din urma doar in timpul
Revolutiei: ei se vor imbraca in aceasta pe­
rioa<1a la fel de colorat �i de divers ca iemeile .
dinainte de Revolupe. Pantaloni nu e�ista.
Sint tinuta. de Iucru a marinarilor, a birjari­
lor �i a rind�ilor de Ia grajdurile aristocrap­
lor sau de Ia companiile de transporturi, foar-·
te numeroase Ia Paris. tn inventarele intoc­
mite dupa decese, din cartierele Saint-An­
toine sau Saint-Marcel, de unde provin in
1792 cei mai numero�i revolutionari sanchi­
loti. se intilnesc foarte putini pantaloni . .
Ca o concluzie, am putea spune ca viata
parizieni1or dinainte de Revolutie distruge
imaginea monarhului ca parinte al poporului.
Regele i�i abandoneaza supu�ii in ghearele
saraciei. Pentru popor, regele nu mai este,
tntr-un fel, suveranul care-i hrane�e, care
se ingrije�e de hrana paturilor ora�ne�i .
Este momentul cind pamfletele �i afi�le
populare devin incendiare. Este momentul
cind monarhia incepe sa i�i piarda prestigiul
in fata con�tiintei populare.
Secolul XVIII cunoa�e. cu siguranta.
o imbunatatire a conditiilor de viata ale ma­
selor, mai ales ale paturilor mai instarite.
Dar, de in�ata ce o noua criza alimentara �i
economic! se abate asupra Frantei, incepind
din 1787, ea dobinde�te un caracter .social,
<1ucind 1a inlaturarea monarbiei �i a Vechiu­
lui regim. •
ln romlnette de
Joana CANDEA-MARINESCU
48
FILISTENII
Vechii egipteni ii numeau pe filisteni pi­
rati �i tilhari. Diu sec. XVII, numele lor a
devenit echivalent cu om marginit, multumit
de sine. Recentele descoperiri de la Ekron
- a�ezare situata la peste 40 km vest de
lerusalim ...:. demonstreaza ca ei au fost de
fapt unul dintre cele mai civilizate popoare
ale antichitatii. Populatie apartinind gru­
pului de triburi egeice numite .,popoa­
rele marii", filistenii au aj uns in regiunea
Levantului pe Ia 1200 i.e.n. S-au a�zat in­
tre triburile izraelite �i Imperiul egiptean.
Reputapa de razboinici redutabili �i-au ci�­
tigat-o datorita superioritatii armelor lor:
depneau in zona morlopolul me�t�ugului
topirii metalelor. Regele David ( 10 13-973)
a reu�it sa ii infringa, 9upa care ei au cunos­
cut o perioada de relativ declin. In sec. VII
i.e.n., ca stat vasal assirienilor, Ekronul a
renascut, pentru ca la sfir�itul secolului sa
fie cucerit de babiloneni �i sa dispara de pe
scena istoriei.
Vestigiile 'scoase Ia luf!lina �i J.>rezentate
de revista Time indica faptul ca acesta era
eel mai mare dintre cele cinci ora�e-state ale
filistenilor. Au fost dezgropate urmele unui
palat intins . pe o mare suprafata. lntreaga
a�zare era impartita in patru zone: peri­
metrul Jnconjurat cu ziduri �i turnuri; o zo­
na cu ateliere me�te�gare�i �i doua car­
tiere, ·unul pentru cei bogati �i altul pentru
cei saraci. Prin cartierul me�te�ugarilor tre­
cea o strada larga, marginita de o parte �i
de alta de ateJiere. Exista un sistem de cana­
lizare similar cu cele folosite chiar �i astazi
in uneie ora�e din Oric;mtul Apropiat. Insta­
latiile pentru producerea uleiului de masli4
ne (in nomar de peste 100) furnizau 1 000 t
pe an din acest produs; cea mai mare parte
era trimisa cu vasele spre Egipt, unde era
.
schimbata pentru grine �i alte alimente.
S-a dovedit ca Ekron a fost construit por­
nind de Ia perimetrul exterior spre interio­
rul orasului, coborind in terase. In felul
•
aces�a. puturile din centru puteau f� sapate
la adincimi mai mici. Ramtn inca multe ne­
cunoscute in legatura cu civilizatia filiste­
nilor. Nu s-a descoperit inca vreo urma a
limbii pe care o foloseau, dupa cum nu se
�tie nici ce �a inttmplat cu ei dupa cucen­
rea babiloneana.
M. D.
I

'
..
0 undele
glindindu-se de vecuu"ri in
,.Ozanei /1'14· ua
mos curgtltoare �i limpede c;a
cristalur', cum o desc ria ma­
rele nostru povestitor Ion
Creangtl, cetatea NeamltJlui
este una din cele mai vechi
fortificatii medievale din
Romania, contemporana cu ce­
tatea Sucevei, ambele f iind
construite tn vremea lui Petru
I M�at ( 1374-1391 )1. De-a
lungul e%istentei sale, cetatea
Neamlului a fost martortl �i
participant4 la evenimente- de
seamtl tn istoria ltlrii; asediattl
tn rep�tate rinduri (1476,
1538, 1691) , ea §i-a dcvedit
trtlinicia. A .yezistat, de ase­
menea, incendiilor la care a
fost supustl in timpul lui Ale-
t Magarin ittorie, nr. 10/1974.
, ltinerar istoric
BAILE OGLINII
Or. VASI LE SMARANDESCU
xMUlru L4pftU�f�JW ,S Dumi­
lt'�u Ct�litcuwnno.
Loc tnctfrcat de legende, de­
seori evocat in literatura roman­
. tied a secolului treout, ca �i
in artele plastice, cetatea Neam­
lului este unul dintre valo­
roasele obiective turistice ale
judelului Neam/, punct de
atraclie pentru toli cei care-�i
·
Gfnditorul" dt la Tfrp�ti - rtpli­
Cd cucuteniand a ctkbrei descoJ)triri
4t : la Hamangia
tndreapttl p�ii spre cueste
meleaguri de mare pitoresc �
cu o bogattl istorie.
Nu departe de ea, un alt
obiectiv utoric - mtlntlstirea
Neamfului, dattnd din sec.
XV. Lac� de cultura, unde
a creat unul dintre cei mai
iscusili m�tri miniaturi�ti
romani, inegalabilul Gavril
•
•
,Caaa ArCCJfUlui.. din
Tfrgu Neamt
Uric, ale ctlrui ' realiztlri tmbo­
�atesc mari biblioteci ale lu­
mii, tntre care 1i Biblioteca
Bodleyana din 0%ford. mtf­
nastirea NeamJului s-a ilustrat
§i prin �coala de copi§ti �
miniaturi§ti ce au activat aici
tn epoca ·de mare· £nflorire cul­
tural(} din timpul lui $tefan
eel Mare. La Neaml a func­
Jionat vreme £ndelungat4 1i o
tipografie de sub ale cil.rei
teascuri au it�it, veacuri de-a
rindul, ,carti catre toaiil. se­
mintia romaneasca", cu un rol
deosebit tn Mliunea de men­
linere vie a co�tiinlei unitalii
de grai �i neam a romanilor.
$i fiindctf ne aflam pe acest
traseu de istorie romaneasca
sa amintim � de alte obiective
ce sporesc renumele §i atracti-
49
 vitatea acestor locuri ! La Hu­
mule�ti, sat ctlj>rins in pre­
zent in raza ora�ului Tirgu
Neaml, se afltl Muzeul ..Ion
CYeangd.", oyganizat in casa na­
tald. a scriito,-ului. Un muzeu
memo,-ial se afla §i la Vinato­
rii Neamlului. acolo und� ve­
nea de atitea ori Mihail Sado­
veanu. 1n apyopiere de Ttrgu
Neaml intilnim localitatea
Tirpe�ti, cu importante desco­
periri din neolitic, intye care
�i o ,.,-eplica" a celebrului
· ,.Gtnditor" de la Cernavodfl.
Din T£ygu Neaml se pot
face §i excursii la Agapia, Va­
ratec, Secu, o,-i in cadrul pi­
to,-esc neasemuit al vtlii Bis­
trilei, la Ceahld.u, spre prima
capitala a Moldovei, B�ia, ca
§i spre livezile Radd§enilor fi
Falticenilo,-.
A Yistice
cesto,- bogate obiective tu­
li s-a Yeintegrat,
de curind, §i una din prelioa­
sele staliuni balneo-climaterice
ale judelului Neaml - Baile
Oglinzi.
Despre vechimea acestei Q$e­
zari marturisesc documentele
istorice : ,,Iata deci eu, Nistor
Rat4te i cneaghina mea, Ileana,
fiica Dochiei, nepoata Mihai­
lescului, scriem �i martuyisim
ou aceasta scrisoaye a noastr.a.
de nime nevoi/i, nice asupriti,
ca de a noastra buna voe am
vindut a noastra d,-eapta ocina
�i mo§ie, giumaiate de sat, de
Oglinzi ce este in linutul Neam­
lului, den vatra satului, §i den
cimp, §i den aptl, $i den finele
§i den tot venitul ce se va alege
pre acea gium4tate de sat,
aceea am vindut dumisale, lui
Ghiorghie Ro§ca ce au jostu
vistiernic, drept o suta de stupi,
pre�uind drept o suttl de lei".
A cest act de v£nzare-cump4-
rare, intarit de semntltuYile ma­
relui logofat Tautul �i ale lui
:..;istor B at4te (om cu carte, .de
vreme ce semna cu litere latine),
intocmit in anul 1646, constituie
cea mai veche atestare documen­
ta,·a a satului. Oglinzi, din jude­
ful Neaml, vechimeu sa putind
fi insd mai mare. Potrivit tra-
•
50
diliei, in anul 1566 aiei ar fi
avut loc o conjYuntare intre
A le xand,-u Ld'PU$neanu �i unul
din pretendenlii Ia tronul Mol­
dove�. $tefan Mazgd.
Localnicii au cunoscut de
mult ti mf> e xistenia aici a unor
izvoare minerale, stlrate, do­
vada denumi,-ea Slatina ( Stlra­
tura) data unuia din cdtunele
componente. Este vorba de trei
asemenea iruoare : unul numit
Apa Puturoasa (datorita conli­
nutului ridicat de hidrogen sui­
Jurat). a§ezat intr-o poiana, nu
departe de Tirgu Neaml; al doi­
lea, in apropierea celui dintii,
irvoY ' ce dadea nQ$tere unui
p£riu. Piriul Sarat, $i al treilea,
pe Dealul Curagea. A pa aces­
tuia, deosebit de prelioasa, este
- spre deosebire de celelalte -
limpede, incolora, cu un miros
pulin pronun/at de hidrogen
sulfurat.
L ina mijlocul
·
veacului trecut,
anul 18.56,cind balneo­
logia capata extindere $i la noi
in lara, apele minerale de la
Oglinzi au jost analizate chimic,
odatd. cu cele de la Baljdte$ii,
pen.tru a li se stabili ejicienla
terapeuticd.; in 1889, Petru
Poni, intemeietorul §COlii roma­
n�ti de chimie, a facut aici noi
analize care au pus inca odata
in evide,.ld calitalile de e.�cep­
lie ale apelo,- de Ia Oglinzi, bo­
gd.lia lor in clorura de sodiu,
clorura, bromura §i iodura de
magneziu, carbonali de calciu,
litiu �i fier, anhidrida silioica §i
carbonica. Mineralizarea to­
tala - deci �i eficienla - o in­
trecea pe aceea a apelo,- de la
Reichenhall, vestitd. staJiune din
Bavaria, care atrdgea numero$i
t;ilegiatur4ti, inclusiv din
Romania. Era unul din motivele
pentru care Marele · dictionar·
geografic al Romaniei , edilia
1898, s'ublini� eficienla Bailor
Oglinzi intr-o serie de afecliuni :
rahitism, boli ale pielii, bol£
uterine §.a. Pentru aplicarea tra­
tamentului, preciza aceea$i lu­
crare. ,se ajla la Oglinzi un
otel cu mai multe camere # o ·
instalafie moderna pentru bai.
Otelul e inconjt,rat de padttri
•
j1'umoase. Apa e captata. Debit
suficient pentru 300 bdi zilnic".
Numarul celor t:enili Ia trata­
ment era .f.nsa restrins : 1 73 pa­
cienli in 1896, 2 1 7 in anul urma-
101'. Dar in perioada urmatoare
e.ficacitatea deosebitd. a trata­
,.,_entului a determinat dezllol­
tarea necontenita a statiunii. 1 n
anul 1928, Baile Oglinzi dispu­
neau de cin�i · hoteluri si . un
restaurant. numarindu-se prin­
tre marile statiuni balneo-clima­
terice ale Moldovei.
Cel de-al doilea razboi mon­
dial a ldsat fnsa urme ·grele
asupra statiunii. tn urma bom­
bardamentelor la care a fost
supusd localitatea, toate insta­
la/iile de tratament au jost
distruse, sta/iunea incet£ndu·�i
pra�tic existenla. rn anii 1970-
1972 a fost construit un pavi­
lion de cazare pentru tineret.
care, fmpreuna cu un pavilion
ramas din vechile constructii, , a
servit ca tabdra §Colara. 1n
anul 1987 au fost construite
doua noi pa·vilioane cu o capa­
citate de 120 loouri §i o mim­
baza de tratament, reluindu-se
tradi!iile balneologice ale loca­
lita/ii.
,.
I ncepind c.�, anul 1988
Baile Oglinzi au trecut
in releaua Ministerului Turis­
mului, iniliindu-se ample lu­
crari de investilii. Sint preva­
zute, intre altele, largirea §i
modernizarea bazei de tratament
pina la capacitatea de 1 000
locuYi, realizarea unui §trand cu
instalaliile aferente, construirea
de unitd.li de cazare §i de ali­
mentalie publica, asigurayea ra­
dYului natural de odihna, pyin
abaterea tYaseului drumului ce
sirdbate in prezent sta#unea.
Existtl, �adar, toate premisele
pent,-u ,-evenirea acestei verita­
bile ,.oaze de stln4tate" in prim
planul circuitului balneologic
romanesc. P remise amplificate
§i de semnificatia istorica §i
frumuseJea locurilor din jur
despre care peme�am la ince.
Pu�ul acestor rinduri.
 ..

VIKINGII iN AMERICA '

F. DONALD LOGAN

Astizl se ffle cu certltudlne cl Lumea ,deseoperlrl ate Amerlcllu, unele certe. altele
Noul - oflelal detcoperltl de Columb tn 1492. lpotetlce, reallzate intr-un rlstfmp de zed
dar purttnd numele lui Amerigo Vespuecl, de veacurl, via .Pacific sau Atlantic - nu
·

navlgatorul Italian care a vlzltat de patru orl au avut conseelnfe ; nu au fost cunoscute fl nlcf
contlnentul american - este departe .de a II " n-au insemnat nlmlc pentru plminturile a me­
reprezentat o surprizl ceocraflel. Ea nu a deane. lntlfl fstorlcil s-au indolt multi vreme
leflt in chip mlracalos din undele oeeanulul de realltatea drumurllor peste ape, inel din
- uemenea pimtntarllor fin mltologle. - prefstorle, deoarece omul era incl prea putln
pentru a se efed navlratorulul cenovez fl pregltft pentru a invfnge oceanul ; cunoftlnfele
llcomlel coneb1sta41orllor. De .Ia nord Ia sud. lui geograflce rudlmentare nu t-ar fl permfs
»contlnentul al patru1ea". numlt ata pentru asemenea cllitorll. Dar se pare el in anul 1 000
cl in ordlnea succeslvl a cunoaff.erU lumll de vlklngll ftlau si calculeze l.atitudlnea, Je era
cltre europenJ a precedat Australia fl Antarc­ famlllarl determlnarea magnetlcl a nordulul
tica. a flcut oblectul unor dese contaete geo­ fl tntrebulnfau o ,pJatri ellluzitoare" "(leidar­
craflce Jntre cele doulluml - veche ,. noul - ' steinn), un fel de precursoare a busolel.
inalnte de prima cllltorle a lui Columb. , Nol fl not probe, dezvllulte de fstorle, arheo­
Aceste cllltorll - efectuate de fenlclenl, logle fl etnografle lnflrmi prln dplul NEBC
cartaglnezl, celfl, romanl, navlcatorl din Asia (No Europeatt Before Columbus, - adld
de sud fl sud-est, vlklngl, bretonl, spanloll ••• nonprezenfa europenllor in America inalnte
lnaJnte de spanloll etc., de fapt vreo 20 de de Columb), cum a denumlt a.utorul american
-
-

----'"'"-- ' .,
··-- -- . -- - -;;:...:::::-- - ..-- - -.. :----
--
_...-- .. · ...

- :: -
_.. ...._._ -
.
� :.=--- - _""'!...;. - · -
��

.-- . ----
.. ..
_.., ----
- -- , -. - .,..,.,
- ..

-� --
•. - �

-\,.:,..
....

,_ � :-- .
- __
�
-�·�
.. . ... .• • .=-..

- -
.

� � -
.

.. .�
---
.
� � ,:==;:;:; : :: ;: ··
. _.
- - .. �-:.. -:;... :'" :: .: .. - .... .. �
. - -- .. - ,
. .... .--.... - __.. ....,
\. _:::;;; ....
� ....:.;_ -- - ·
•.

-.-:- .. · .,_..,
-:;.. .. .. ,
-.
-� _... .....
-.. ... � t--, ,. ·
_._
�
... .. . ...... .
.
.. .__.. _ . ,.--- ... --- · -- ...

..,-. � ... _:::::,....

- -- . -- _- ._... -... __ .. _,
- �-
"_..:_ � �
4>.

- r
- -- � ·- - .
_
---.._._,. -
c,
.--
"
-�
-
..__ - :"!&J
- - --
-
"' ...-... � , .
·-

··-
-..-
.. ·
-- -
--- -::. -
-
�

- �- ,.
.. -·

""·- -: ...-- . r-
.-..._ - --- <..- ..... -·· :----
-

-- - -- - - <
-
_

- - � -· ... ....
--- - --
-·

---
.
.
� .... �
•

' ./
-
- ____.,., �"

_,� c • . • .,

- --""" ·· ...
-·
_ _ _..,.,.
-
 Cb. M. Boland concepti• aprlorlci dupl care
nu,.. au exktat contaete precolumblene lntre
America fl Europa. Cu toate ac,stea, dlsputa ,
dlntre partlzanil $1 advers�rU lpotezel dad
vlkln&ll au descoperlt sau nu America - clnd
seco1e1 inalnte de Columb - este inc I vie intre
lstorlcl, dupl cum menfloneazl citeva numere,
dln vara fl toamna anulul t 987, ale reviste­
lor L'histoire, La. Recherche ,1 Natu re.
Spre deoseblre de toate descoperlrile plmin­
tulul american intreprlnse de precursorll lui
Col,.amb - clrora trebule sl le admlrlm cute­
zanta. hotlrtrea ,1 splrltul de aventurA -
cllltorla cenovezutul. datorltl condlflllor po11-
tleo-economlee dln epoca in care a fost tnflp­
tultl, este slncura care prln amploarea urml­
rilor sale a dlrult cu adevlrat geograflel $1
lstorlel o lume noul, intreclnd globul eunoseut.
lnalnta$11 ,amlr&I\Jlul" nu 1-au ftlrblt eu
nlmle din falml.
in pregltlre Ia Edltura polltld, lstorieul englez
F. Donald Logan, profesor Ia Cotegiul Emma­
nuel din Boston, intreprlnde o· lncurslune in
evotutla socletltll vlklnge. Agricultorl, negus­
tori, vtnltorl, dedlclndu-se din etnd in c1nd Ja·
fulul, viking II ( oamenll golfului - vik = golf)
au colonlzat lslanda, pe care au intrebutntat-o
ca bazl pentru a ajunge. in Groenlanda ,1 apol
America. tn lstorle, vlklngll au rlmas indeob$te
cunoscutl ca oamenl aprigi, minatl de spirit
dlstructlv, cum scrie Donald Logan. Dar astlzl
sintem edUicati asupra faptulul cl nlvalnlcli
oamenl al mlrll, pornlfl pe corlbllle lor din
flordurlle penlnsulelor Europel nordlce, au avut
o lnfluentl puternlcl asupra unel marl plrfi din
restul Europel ,1 a unor terltorll de peste mlri
'l oeeane. El au intemelat regate in lrlanda, in
nordul $1 estu� Angllel, in Rusla fl o &ftz&re .
peste mlrl, in lslanda spte apus au ajuns
• .

lndlferent de cite orl a fost descoperltl
Amerlea, ea a eontat to drcultul Interconti­
nental abla din momentul in care Europa a
avut 1ltvole de resursete el ,1 a trebult, in aceta�l
•
pinl Ia tlrmurlle Amerlcll de Nord, spre
rlslrlt - pinl Ia bazlnul Volgil fl chlar ceva
mal departe.

tlmp, sl exporte intr-acolo eeea ce plata Din ·lucrarea amlntltl a •

profesorulul
lateral nu mal putea resor.bl, cu un profit englez reprodueem citeva fragmente, cu
multumltor1• . . tttlul fl subtltlurtle redaeflel Magazin istoric.
In luerarea sa Vikings in History (Vlklngil
in lstorle), a clrel verslune 4'0mlneascl se alii • Florentfna DOLGHIN
.

. in mod sigur arheoJogice.

Adam din Bremen
depune marturie
Vikingii au atins America
de Nord. Acesta este un fapt
istoric. Dovezile, scrise � ar­
heologice, nu lasl Joe Ia nici o
indoiall: la un moment dat,
tn j urul anului 1000, oamenii
ate clror leg!turi culturale
ajungeau, trectnd peste Groen­
landa �i lslanda, in Scandina­
for Columb. atunci in mod
sigur altcineva - poate ita­
lianul anglicizat Giovanni
Caboto1 - ar fi putut sl
debarce in America in ultimul
deceniu al secolului XV. Per­
soana este mai putin impor­
tant! dectt foftele istorice care
au actionat 'i au flcut sl fie
inevitabill - eel putin tn acel
moment - o asemenea desco­
perire. Cu peste patru secole
tnainte, tn epoca vikingilor,
·
Pentru moment, eel putin,
America dinainte de vikiJ!gi
este doar o tarA a fantez�ei �i
pove�tilor.
Pe Ja anul 1000 vikingii au
z�rit, au debarcat, au expJorat
�i au tncercat sl se �ze pe
litoralul Americii de Nord.
Cea mai veche sursl scris�
dateazl din perioada putine­
Jor generatii ale coJonizlrii
Americii de cltre vikingi: Isto-

alte tmprejurhi au fl,.cut sl 1'ia a1'hiepisC()pilo1' de Ham­

via au poposit pe tlrmurile fie de fapt inevitabil� o debar­ bu1'g, completatl de Adam
Americii de Nord. A nega sau care tn America de Nord. Dar din Bremen, pe Ja 1075. Car­
chiar a pune la indoiall acest s-ar putea sl n u. fie cunoscut tea a patra din aceastl isotone,
fapt ar insemna a fugi din niciodatl, cu precizie, numele intitulat� Desc1'ie1'ea insule­
fata unor dovezi istorice primului viking care a zlrit lo1' din Mt'd, face din Adam
zdrobitoare. America. deoarece el, acest din Bremen eel mai vechi
Problema istoricitltii vikin­ prim viking care a debarcl.t
·

. geograf german cunoscut. La

gilor in Lumea Noul se pune
doar pentru c� este legatl
de o alta: cine a descoperit in
realitate America ? Cine a fost
orimul europ ean care a vlzut
Lumea Noul ? Din .punct de
vedere istoric, ar putea· fi ma.i
important! tntrebarea ce im­
prejucl.ri, ce forme de dezvol­
tare umanl au dus la o pre­
zentl · european! pe tArmurile
de vest ale Oceanului Atlan­
tic? S-au glsit �ezlri. europene
de la sfir�itul secolului XV �i.
de atunci, s-a constatat o
prezent� european! cont�nul
�i dominant!. Dacl nu Cnsto-
•
acolo, a fost minat de forte
ce au actionat in Atlanticul
de nord, timp de citeva secole.
Secolele explorarilor vikinge.
America tnainte de vikingi ?
Problema are un iz de anacro­
nism. Si totul?i. s-ar putea ca,
intr-o bunl zi, sl aparl dovezi
care sl demonstreze cl in
America s-au afJat clluglri
irlandezi cu multe secole inain­
tea vikingilor �i c u aproape
un mileniu tnainte de Columb ;
aceste mlrturii ar fi aproape
Iobn Cabot (Giovanni Caboto,
s
c. 1450-1498)
a eondus o expedttte
care urm uea des eoperirea PasaJutui
de nord-vest; ln 1497, a attns Terra
un moment dat, in jurul ani­
lor 1060, el a vizitat curtea
danezl, cu scopul de a stringe
informatii pentru istoria sa
�i. tn timp. ce era acolo, a stat
de vorb! cu regele Sven Es­
trithson*, nepotul regelui Knud
eel Mare•.
,Regele a vorbit· despre altA
insulA care fusese descoperitA
de multi tn ocean. I s-a .spus
a Sven Estritbson sau Svend I I
Estrtdsson, rege al Danemareel
(1047-1074 sau 1076).
• Knud (Cnut, canute) I eel
f
Mare, rege al An llei din 1016, al
Danemareel din 018 sl al Norve­
gtel din 1028, ptn� ln 1035.

'Magazin istoric, nr. 11,12/1988. Nova.

'

52

Vinlanda din cauzA cl tn a.cea
�arl cre�eau struguri sllba­
tici ce dldeau un vin bun.
Ac�lo abundl cerealele care
cresc singure: � m a.flat a:ceast�
nu din pove� tt fantasbce, C1
din relatlrile demne de tncre­
dere ale danezilor". Adam din
Bremen aduna.se deci aceste
informa�ii pe Ia sfir�itul anilor
1060 Regele Sven se nlscuse
in 1 0 17. cam pe vremea cin�
vikingii incercau sl coJoru­
zeze Vinlanda. Avern de-a
face deci cu o re1atare a.proape
contemporana.
Trei alte referiri tim�urii,
dar nu din saga, confirm!
faptul cl tn Islanda s-a �tiut
tn permanent! de existenta
Vinlandei. Intr-un tratat geo­
grafic din secolul XII se spune :
La sud de Groenlanda se
,.
afll Hellulanda �i apoi Mark­
Janda �i, nu departe de acolo,
'Vinlanda".
In dreptul anului 1 1 21, Ana­
lele islandeze consemneazl_ cl
episcopul Eric al Groenlan­
dti a p lecat in clutare� Vi �­
tandei". Primul mare 1stonc
al Islandei, Ari Thorgilsson,
scriind pe la 1 127, �rlta c�
el �tia despre Vinlanda ��
despre locuitorii ei de Ja un­
chiu] slu, Thorkell Gellison,
care aflase de aceste lucruri de
Ia unul dintre primii coloni�i
ai Groenlandei. �i astfel, in
decurs de aproximativ 100
ani dupl ce tncepuse coloni­
zarea Vinlandei, istoricu1 islan­
dez scria despre Vinlanda far!
sl fie nevoie sl dea· explicatii,
pentru cl nu era cazul.
Povestirile saga sustin aceas­
tl info�mape ·¢ adaugl fa�te
semnificative, de naturl 19-
toricl. Este vorba aespre saga
groenlandezilor �i despre saga
lui Eric. Scrisl in secolu] XII,
prima dintre ele relateazl po­
vestirea Vinla.ndei tn trei etape :
cum a fost zlritl, exploratl
�i cum s-a tncercat sa se tnte­
meieze acolo o �zare. Potri­
vit sagli, aceasta ta,rl, situaU
Ia sud �i apus de Groenlanda,
a fost descoperiU. de Bjarni
Herjolfsson.
Saga lui Eric - car-e datea.z�
de la mij1ocul sec. XIII -
repetJ. un�le dintre �atele sa­
gai an,tenoare, om1te altele
¢ adauga alte amlnunte. Ea
atribuie descoperirea Lumii
Noi lui Leif Ericsson, descris
ca un misionar trimis de regele
Olaf al Norvegiei sa cre�i-
Seftll unui trib india':\• �uitor. al­
.
A?MTicii' fnainte de sos1rea vdnngtl
pe care un vechi poem scandinav,
o�,
Saga lui Njal, ti descrie �tfel: .. Pe
r
vaule lor relungi, scutul attnge scutul,
tar tn ce din tU dintre ele un mn fn
picioare Ung4 cata r g, cu c4!'Mfd de
d
m tase �i cased auritd, {fi fluturd tn
ngi �i bdlait. In m£n4
vlnt pletele lu
H strdluctfte o lance incrustat4 cu aur".
(In p. 51)
neze Isla.nda �i Groenlanda.
Dificultl�i tnttmpinate pe ma­
re au indeplrtat din drum
corabia lui Leif "i astfel· misio­
narul a zlrit un plmtnt nou,
unde cre�eau grtu sllbatic,
struguri �i arbori de mosur
(a�ari ?). Dupl ce a petrecut
o iarnl acolo, Leif s-a tndrep­
tat spre Groenlanda, pentru
a-� tndeplini misiunea de evan­
ghelizare. ln acest punct,
eroul nostru dispare din saga
lui Eric. El este urmat de un
grup care inten�iona sl se
stabileascl tn acele locuri �
care a debarca.t la Hellulanda
� apoi la Marklanda..
Vinlanda,
. somon. Cu alte cuvinte, ctt de
·tara strugurilor
•
Ce concluzie se poate trage
din aceste relatlri ? Trei fapte
se det�azl ca indiscu�bile:
vikingii au ajuns tn America
de Nord ; ei au tncercat sl se
stabileascl in Vinlanda; ulte­
rior au abandonat-o. R�mine
de rlspuns la doua tntreb�ri :
•
cind au vizitat ace�ti europeni '
Lumea. Noua � unde anume
au debarcat? · ln IegUur! cu
prima tntrebare exist! un con­
sens al istoricilor : pe la 985
sau 986. Dar unde se afla Vin­
landa? Cercetatorii au loca­
Jizat Hellulanda pe insula
Baffin la 200 mile de Groen­
landa, 'peste strtmtoarea Davis.
Acolo plmtntul este a�a cum
a fost la cumpana celor doul
milenii: tn interior ghetari �i
lospezi de piatrl, coborind
spre mare. Marklanda, acea
regiune cu mile · intregi d:
bancuri de nisip, pe alocun
implduritl, trebuie conside­
ratl ca fiind Labradorul, de­
oarece, tn pofida schimblrilor
climatice care s-au produs.
zona Labradorului de Ia. sud
de golful Hamilto� este i�cl
des tmplduritl �1 acop entl
de bancuri de nisip. Vinlanda,
tara a�zatl la sud de Mark­
la.nda a fost loca}izatl in zeci
de lo�uri de-a lungul coastei
de est a Americii de Nord,
ajungtnd in sud chiar pina tn
Florida.
Dar orice disc·utie privind
localizarea Vinlandei trebuie
sl tnceapl chiar cu _te�tele.
Adai'n din Bremen � cele doul
saga stnt de acord nu numa!
in c� prive�te numele aceste1
t!ri, dar ¢ in pri�nta moti­
vului p entru care 1 s-a spus
a�a: Vinlanda, tara struguri­
lor din care se face vin. Poves­
tirile saga se minuneazl �i de
_
somonii care slltau in riun.
Ele descriu un promontoriu,
o insula in partea de nord �i
.un brat de mare in partea
de vest �i. de-a lungul bratu­
lui de mare, bancuri de nisip
la estuarul unui riu, care se
varsa tn mare dintr-un lac :
o descriere care se potriv��te
la sute de locuri dm partea
de nord-est a Americii de Nord.
De aceea, un alt mijloc de
a aborda problema este de a .
defini zona in cadrul care1a
cresc struguri "i se glse�e
departe tn suq. se glse�e somo­
nul � clt de departe in nord s�
glsesc strugurii? In prezen�
somonul se glse�e nu ma1
1 a sud de 4 1 latitudine
o
nordic!, iar strugurii sll­
batici nu mai la nord de 42°
latitudine nox:dicl. Aceasta ar
piasa Vinlanda undeva tntre
New York "i Boston. 0 ast­
fel de explicatie u�oarl nu ia
53
 totu� tn considerare schim­
b�rile climatice care au avut
loc . intre epoca vikingilor �
penoada actual�.
Dac� pornim de la· ideea
c� . a survenit o perioad� de
r�ctre - iar dovezile in
acest sens stnt convingltoare
-, atunci referirile moderne
nu sint de mare folos. Acest
lucru fiind spus, mai trebuie
ad�ugat dl, tn secolul XVI
navigatorul francez Jacque�
Car�i�r1 � g�it struguri s�l­
batlct _pe tnsula Prin�ului Edu­
ard �� de-a lungul fluviului
St. Lawrence.
Vinlanda poate fi locali­
zatl ins� cu mai mult� p re­
cizie numai cu ajutorul arheo­
logiei. ln anul .1960, dr. Helge
Ingstad, fost guvernator al
Groenlandei, a navigat spre
nord, pornind din Rhode Is­
land, de-a lungui coastei de
· nord-est a Americii de Nord
in c�utarea Vinlandei !n satul .. mostre de polen luate de Ia cit de departe au avansat
· ·
L'Anse au:c Meado�. situat
in extrenutatea de nord a
Terra Novei, el a descoperit
urmele unei mici comunitl�i
scandinave din secolul XI ·
�ej grupuri de case, o fier�r
��. �n cuptor de mangal. Cl�­
dinle aveau perepi construiti
din straturi orizontale de tur­
b�. a�zate unul peste altul
ln fiecare grup de case exist�
o cas� 1ung� �i una sau mai
�ulte c�u��-satelit; in apre­
pterea caset lungi se afla o
cl�dire asem�n�toare cu casele
de aburi (b�ile) scandinave,
care nu se deosebeau de saune­
le folosite �i acum in Finlanda:
un foe in vatr� tnc�lzea pie­
trele, peste care se turna apa
rece.
Fier�ria de peste riu fusese
�pat! in terase, care formau
trei dintre peretii ei. ln fier�­
rie au fost gMite o vatr� pen­
tru forj�. o lespede de piatr�
pentru o nicoval� � sute de
fragmente din zgur� � metal.
ln general, construc�iile- din
acest Ioc sint scandinave �i, pe
baza lor, �ezarea poate · fi
prezentat� cu certitudine ca
fiind o comunitate scandinav�
veche. Obiectele gMite Ia
L'Anse aux Meadows, de�
nu sint numeroase, atest� �i
ele originea lor scandinav�
veche.
1 Magcuin ietoric, nr t �Ji 97S,
S/t98S.
•
54
· Se presupune, de asemenea
c� mostrele de mangal d�
acolo provin din lemn folosit
pentru plute; · printre mos­ L' Anse aux Meadows, din se­
trele de arbori indentificate
de analiza · particulelor exist�
spetii care n-au crescut nici­
odat� in aceastl parte· a Terra· e:�u�enta ? Arheologia nu da
Nove1. Ele trebuie s� fi ajuns
deci acolo ca lemn folosit la
plute.
Harta precolumbiani
cu cerneala din... 1920
!n legatur� cu L'Anse aux
Meadows r�mine o problem�
n�clar�. Potrivit lui Adam
dtn Bremen �i povestirilor
s�ga� tara descoperit� de vi­
ktngt abunda in vitA de vie.
Acum, t� . aceastA regiune, nu
cr.e�t� ntct un soi de struguri.
Anahze sofisticate ale unor
fata locului aratl in mod clar
��. in ultimele �apte milenii �
Jum�tate, n-a avut Ioc nici o
schimbare de vegeta�ie im­
portantA, de aceea este im­
i�
probabil ca acolo d fi crescut
f tA de_vie in epoca vikingilor.
n pofida unet perioade reci
c�re a ,survenit, climatul tn
txmpul coloniz�i vikinge a
fo� �eman�tor cu eel de .
aZ1: dJferente mari tntre tem­
per�turile iernii $i cele ale
veru, care, in ambele sezoane
stnt moderate de curentul La:
brador � de Golfstream, pro­
. �i tluri mari. Campania publici­
ducind astfel multi cea�
tm sezon scurt (circa 100 zile)
pentru culturi. Acum o mie
de : �i � e acest p�mint nu
cre�ea vti� de vie, dar el pro­
ducea o bogat� varietate de
fructe cu b?abe, unele fiind
,boabe de vin", precum �i
coacaze ro�i � agri� negre,
Este foarte posibil ca acestea
d fi fost considerate struguri.
ln Scandinavia; aceste boabe
se folosesc ¥ astlzi Ja produ­
cerea vinului �i stnt numite in
mod obi;muit ,boabe d·e vin
ro�ii �i negre". ln Suedia, tn
unele zone din Norvegia �i
Anglia, coac�za este cunos­
cut� sub numele de ,boab�
ro�ie de vin". Ar trebui d mai
adiug�m c� analiza polenului
a ar�tat c� ,grtul care rba­
.rea singur" trebui e s� fi fost
elymus arenarius, o plant!
•
peren� aseman�.to.ue porum­
bului.
A�zarea viking� de Ia
colul XI, pare a fi avut o du­
rat� r�us�: 20 sau, maximum,
30_ ant . De ce �-a tncetat
met un rbpuns. Este L'Anse
aux Meadows Vin.landa? Rls­
punsul pare a fi ca ea a fost o
�e� are viking� intr-o regiune
mtms� numita Vinlanda.
. R�mtne ca . oamenii de Jti­
tn_tl s� .stabtleasc� grani�ele
Vmlandet . Cit de departe spre
apus se intindea? Ptnl ]a gol­
ful Ungava ? Ptn� la golful
Hudson ? Si cit de departe
spre sud ? Ptn� la Neua Sco­
�ie ? Pin� in golful Maine ?
Numai dovezile arheologice -
g�ite . P?ate tnttmpl�tor· de
pescan �� de cei care colind�
singuri pe plaje sau de arhe­
ologi amatori - vor indica
vikingii in Lumea Nou�.
ln 1965, in ajunul Zilei
lui Columb", 1 2 octo�brie
Yale University Press �
dat . p�blicitApi, ,cea mai
palp�tant� deseoperire carto­
graft� a secolului". Cu o cam­
panie de pre� neobi¥J.uita
pentru o editur� universitar�,
ace�ta � anunfat publicarea
h�ytu �mlandei, o liartA pre­
columbtana a lumii in care
era indicat� Vinland�. ln New
�ork Times, Chicago Tribu.u
�� _tn alte �iare au aplrut pe
pnma pagtn� articole sub ti­
tar� iotreprinsl pentru a
face reclam� h�rtii Vinlandei
3: reu�t � atrag� repede aten­
ft� lumii �iin�ifice asupra aces­
tel apari�ii. Dar rezultatele
cercetlrilor . au dovedit c1
harta Vinlandei se numlrl
printre cele mai Illal'i plls­
muiri ale secolului XX.
Analizele au demonstrat �
tipul de cerneal� cu care era
tntocmita nu putea exista ina­
inte de anul . .. 1920. Harta
fusese desenatl cindva, du�
acest an, cu inten�ia clar� de
a o prezenta drept original�.
Povestea ar putea continua.
Cine a fost pl�smuitorul? �i
de ce a facut-o ? Misterul pri­
ve�e ins� epoca noastr�, nu
cea a vikingilor. •
Ia remlattte de
Mariana GRANCEA
..
 •
PATRIA ROMANA
CAREIA I-AU JERTRT
•
TOATE OSTENELILE
(Urmarl din p. 39)
Christian, primul biia.t din cei
nou� copii - pse fete � trei
baieti - a.i a.cestuia. �i a.i Johan­
nei Wotlenba.r. origina.rn din
Sibiu, !li-a le�at, de asemenea,
numele de alte momente impor­
tante ale istoriei � culturii ro­
man�ti. Compozitor, violonist
�i dirijor, de talent, el este auto­
rut a numeroase piese muzica.le
ce evoca marl momente ale
istoriei noastre, tntre care Hora
Unirii, Alexandru Flechten­
ma.cher a dovedit un neobi�­
nuit talent pentru muzia din
frageda copilarie. · La vtrsta
de 1 1 ani , dupa ce luase Jecpi
cu mama sa, care era. o pia­
nista talenta.ta, �i apoi cu vio­
lonistul Leitner, a fo� priniit,
ca violonist, tn orchestra tru­
pei franceze a fra.filor Fou­
ra.ux, care dadea. concerte tn
capitala Moldovei. Pre.zent la
unul din aceste concerte, rna­
rete logofat Costache Cona.chi,
care facea. parte din caima­
camia domneasca, a hotarit
sa-l trimita la. studii tn strn­
inatate. Astfel , la vlrsta. de
14 ani , Ale_xandru Flechten­
macher �i-a tnceput studiile
la Conservatorul din Viena,
in cadrul caruia a urma.t, timp
de trei ani, cursuri de vioarn,
armonie �i compozipe.
Dupa tntoarcerea de la Vie­
na, Flechtenmacher a tnceput
sa frecventeze Teatrul Mare
din I�i, condus, pe atunci,
de Matei Millo, care i-a cerut
sa scrie muzi� pentru unele
dintre piesele pe ca� le prezen­
ta. lntre acestea s-a numai'at
�i piesa Spiridon §i Samson,
Ia a carei prezenta.re a asistat
�i celebrul Franz Liszt, aflat
in trecere prin �ra. noastrn.
Alexandru Flechtenma.cher
�i�a c�tiga.t multi prePJire
dtn partea. unor scriitori �Ji oa­
meni de cultura, cum erau
Gheorghe Asachi, Vasile Alec­
sandri, Costache Negruzzi, Mi­
hail Kogalniceanu �i alpi. Cu
ajutorul a.cestora, in 1844 a
obti�ut � . bursa -�n vederea.
v
f>e r­ ment muzica rom.Aneasca pina
fec t10narn studnlor de muzica
Ia Paris.
•
Dupa alp doi ani de stUdii,
s-a retntors tn tarn �i a fost
numit dirijor al orchestrei Tea.­
trului Napona.l din I�i. Nu­
mele sau a tnceput sa apa.ra tot
mai d�pe a.f�e a.Jaturi de cele
ale lui Millo, Alecsa.ndri, Ne­
gruzzi. Referindu·se Ia a.ceas­
U perioada.) ma.rele actor Con­
sf.a.ntin I. Nottara. releva. in
A lbina romdneascil, din 15
ma.rtie 1898 : ,Nici o pies6
mai de seama n-a. trecut prin
fata publicului de pe atunci, Ia
care sa nu fi colabor�t �i Flech­
tenmacher cu delicioasele lui
compozitti muzicale. E ne­
sf�t �1 lucrarilor pe care
geniul lui iste� le nascoci, fie
bucati de con�rt. fie piese
de teatru". U nele din a ceste
melodii au devenit a.tit de ras- '
pindite, incit mai tirziu au
fost considerate drept melodii
popula.re; �a s-a tntimpla.t cu
melodia Mama lui $tefan eel
Mare, oompusa de F lechten­
macher i' pe care Gheorghe Dima
a trecu t-o in rtndul crea?ilor
folclo rice.
lncadrlndu-se marilor mi�ri
democra.tice ce s-au a.fir­
mat Ia 1848 � 1859, Alexan­
dre Flechtenma.cher a .compus
�i- a.lte nume roase piese muzi­
cale cu contffiut p�triotic, care
au tnsuflept ma.sele l}i au ras­
ptndit ideile de liberta.te � ega­
lita.te. Lui i se datoreaza A pe­
lul moltloveniltw de la- 1848,
Adio M oltlovei, Retntoarcerea
tn pat,-ie, HoYa lui Cuza vodil
;Ji ma.i cu seama melodia atit
de cunoscuta, scumpa tuturor
romAnilor, Hora Vn irii. Me­
morabilului eveniment al
Unirii de la 1859, pe care a sus­
pnut-o cu toa.U ardoa.rea, i-a.
consa.crat � Mar�l Unirii si
Cad.,.ilul Unirii. 0 alta cunos­
cuU lucrare a sa a fost Hora
muneitot'ilor, introdusl ulte­
rio r tn prima colecpe de· cin­
tece socia.liste . din RomAnia.
Alexandru Flechtenmacher
�i-a. intregit activita.tea de rnu­
zician cu aceea. de pedagog. La
6 octombrie 1864, prin decre­
tul domnesc de tntemeiere a
Conservatorului de' muzica �i
decla.ma?une din Bucur�.
semnat de domnitorul Alexa.n­
dru loan Cuza, a fost numit
direc�or al acestei institutii,
funcpe pe care a indeplinit-o,
cu pricepere �i dragoste timp de
cinci ani, slujind cu devota­
la. sftr�itu1 vietii sale survenit
in anul 1898. •
•
'
•
Ma.rele fi.zicia.n, astronom �
filosof englez Isaac Newton
( 1642-1727) spunea., referin­
du-se 1a. persoana sa :
- Nu �u ce vor zice oa­
·
menii despre mine, dar eu
m-am simpt toa.U viap. ca. un
copil care se jo� la marginea
marii l}i. din ctnd tn ctnd, g�­
'
sel}te pe plaj� cite o scoi�
minuna.ta, tn timp ce la. pi­
cioarele lui se a.fla imensa. tn­
tindere de a.p� cu toa.te tai­
nele ei nedescx>perite tnca!
•
Jean LOuis Petit (1674-
1750) a fost un vestit chirurg
francez, a.utor al unui tratat
Despre chirurgie, multa vre­
me considera.t o 1ucrare de
referinta. lntr-o zi, una din
pacientele sale i s-a adresat
m1gulitor:
- Un medic celebru ca dv.
poate vindeca. orice boa.J.a. . .
- Va �la.ti. doa.mna. mea.
i-a. raspuns Petit� noi. doctorii,
sintem precum birjarii din Pa­
ris: cunoa.l}tem toa.te strlzile,
dar nu �m ce se petrece din­
colo de ziduri . . .
• •
Na.vigtnd .in apropiere "de
tarmuiile Lybiei, o cora.bie cu
solda.p din armata lui Cezar
(101-44 t.e.n.) a fost ca.ptu­
ra.U de trupele adversa.rului
sau Metellus Scipio. Din or­
dinul . a.cestuia., to? solda.pi de
pe cora.bie au fost uci�i, cu
excepp.a. coma.nda.ntului lor
Gravinius. Acesta. insl, a refu­
za.t favoarea. a.corda.ta, tnjun­
ghiindu-se cu propria-i spa.da.
- Solda.pi lui Cezar - a
spus el - obi�nuiesc sa-�i dea
via.p, nu s-o primeasca. . .
55

DACA DUCELE D PARMA
1588 :
R F DEBARCA
.
•
•
F E L I X BARKER
,
,Spanlollf ne l nvadeazi din nouf" Exelama­
fia, prilejufti cfe numirul mare de manffes­
tlri organizate in Marea Britanle pentru a
marca aniversarea a 400 ani de Ia tfecul Invin­
cibilei Armade spanlole din 1588, aparfinea
unef reportere de Ja cotidianul brltanlc
The Times fi putea ff inthnlti intr-o pa­
•
ginl consacratl d e zlarul mentionat acestor
manlfestlri. lnsemnitatea ce s-a acordat in
Marea Brltanfe anfverslrfi momentulul se vede
fi din faptul d, dupl cum informa revista The
Spectator, in primefe 6. 1uni ale anului 1988
au fost publfcate de editurfle britanice opt
clrfl avind ca sulriect Armada .
Re g�te Spaniel, Fllfp I I ( 1556-1 598)1, a trl mls
in 1588 cea mal · mare flotl vlzutl pinl atunci
sl supuni regatul Ellsabetef I ( 1 558-1 603).
Confllctul dfntre Anglfa fl Spanfa avea rldl­
clnf adincf. Mlrul dfscordfef il constftufau pro­
vfncfile cunoscute sub numele de Tlrlte de jos.
Acestea erau strins legate prln Interest comer­
dale dt An gila, dar se aflau sub· stlpinfrea lui
•-• Magatin isto-ric, nr. 8·9/ 1983; 4/ t978:
,
56
,
.
•••
Filip II, care dorea si foloseasci resursele lor
economlce pentru a-tl flnanta planurile rb­
bolnfce. Populafla Tlrflor d e jos s-a rlaculat
tmpotrfva stipinfrff spanfole tn anul 15662 be­
neflcffnd tl de sprljfnul tacit al Angllei.
La sfirtJtul decenfulul 8 fl Ia tnceputul celul
urmltor al secolulul XVI, Consilful Prlvat �.l
regfnef EUsabeta I se implrflse in doui tabere:
,ulfi" fl ,porumlaefl". Primf f - condufl d e Ro­
bert Dudley, conte de Leicester, fl de Sir Fran­
cis Walsingham - sustfneau o interventie
armatl tn favoarea Tlrilor de jos, cf\far tlscind
fl
un rl.zboi cu Spania. Paclffttil aveau tn trunte
pe Lord Burgh ley. Treptat insi fl ef au ajuns
Ia concluzf� d un rizbof eu Spanla n u putea
ff evftat fl cl era de preferat sl il poarte in all­
anti cu Tlrile de jos, decit slngurl, dupl In�
frtngerea acestora. Drept urmare, in august
1585, Elfsabeta I a semnat un tratat cu provin­
cfile olandeze - care in 1 5 8 1 Iff proclamaserl
Independent• - promlfind sl te pllteascl un
In imagiMa de StU: lnt>incibila Armada se tndreaptl
ca.tre tArmurile Angllei (gravurl contemporanl).
sfert din cheltulellle mllftare fl sl le trlmlti tn
aJutor 7 000 soldatf. Totodatl, regina 1-a aeor­
dat lui Francis Drake1 permlslunea de a ataca
porturlle spanlole. Glslm aiel eel de al dollea
motfv al eonfllctulul ee opunea SpaQfa, AngJid :
nereeunoatterea de cltre englezl a arbltrajulul
papal, care implf1ise Lumea Noul tatre Spanla
fl Portugalla, prlntr-o linle care trecea Ia 1 60
mile vest de Jnsulele Azore.
Documente recent deacoperlte to arhfvele de
ta Sfmaneas' - aratl fstorfeul brftanfe Geof­
frey Parker - atestt cl declzla lui Filip I I de­
a ataea Anglfa a fosf adoptatl bruse' in odom­
brle 1585, decl ea urma actlunllor suvennd
engteze. El a cerut ma.rchlzulul de Santa CrU%
- care se llustrase in bltllla navatl de Ia Le­
panto (1571)' - fl duc.elul de Parma - eoman­
dantul armatel spanlole din TlrUe de Jos - al
elaboreze cite un plan in vederea lnvadlrlt fl
supunerlf regatuluf engle'z. Cel al Juf Parma
prevedea un ,rlzbof fulger": debarcarea pe
coasta comltatuluf Kent a unel armate de
30 000 ottetlf, care urmau sl se fmbarce dfn
flandra, un matf fortat asupra Londrel fl cap­
turarea. regfnel. Cum acttunea trebula sl dureze
cfoar fapte zlle (martul) tl 1 2 ore (traversarea
Canalulul), ducele de Parma acordase flotef un
rot redua, de sprl j fnfre a tntregfl operatlunl.
Santa Cruz, in schlmb, punea accentul pe floti.
Evident; pregltlrfle dectantate tn vederea
strtngerlf unel lmense flote nu puteau sdpa
aplonllor Ellsabetel I. Dar regina Anglfel
- gtndfndu-se ce sume urlate er•u necesare
pentru a contracara plan urlle lui F1Up II - a
preferat sl itt tnchfpule cl flota avea aft oblec-
1Navlgator el oorsar englez, care a trllt tntre t 545
�� t 596. La 22 ani era deja clpltan de vas. A efectuat
cea de a doua cllltorle to Jurul lumil (i577-t 58t),
ajungtnd ptnl pe coasta calitorolanl a Oceanulul Pa­
cific. Cu aprobarea neoflclall a reginel Elisabeta I a
blr�uit tlotele spaniole ce reveneau din America La­
tinA. ( vezl �� Moga.rin i.toric, nr. 1 1 / 1971, 4/1978).
• Ora$ din proVIncia Valladolld unde au tost mutate
arhlvele regatulu l l n anul 1563, din ordinul lui Filip II.
• Moga.rin istoric, nr. 5/1967.
tfv: poate Franfa, poate Tlrfle de J.oa. Lleo­
mia lui Filip II 1-a spulberat fnsi aeeastl spe­
ranfl. SuveranuJ spanlol ol»flnuse dfn parte&
papel Sixt V (1585-1590) acotdul si ll p11teasei
o trefme din eoatul expedlfiel ee urma si rea­
duel - Jn cu de sucees - Anglfa proteatantl
tnapol ta eatollefsm. Temtndu-ae d dupi moar­
tea lui Slxt V urmltorul papl nu va mal rea­
peeta lnfelecerea fncllelati, Filip I I 1-a adunat
pe totl mem�Jril Colegluluf C.rdlnalllor, din
rlnduf cirora urma sl se aleap vlltorul auve­
ran pontlf, ti l-a pus sl jure ei se vor eonforma
lntoemal tntelegerll. Ceca ce smerftele fefe IJfae­
rlceltf au eonalmflt lndatl. Dupi· care au avut
grlj ai rlsptndeaacl ttfrea In cele patru eolturl
ate Jumlf.
Elfsalteta I a hotlrtt sl aqioneze potrfvlt eon·
eeptlef ,efne nu pleacl nu poate ajunge• tl t-a
trlmla pe Francia Drake, to aprUie 1587, sl
ataee portul CAdiz, unde se afla concentratl o
man parte a vUtoarel Annade. Matlnarfl en­
glezl au dlstrus 24 nave fl o mare parte a pro­
vizfflor adunate cu greu. Dar adevlratuf perleol
pentru Fflfp 11 1-a reprezentat nu raldul In sine,
el faptul el Drake a pornft apol si fntercepteze
flota apanlo-11 ce revenea inclreati eu aur fl
arglnt din Lumea Noui. Santa Cruz a fost expe­
dfat al II urmlreaacl fl sl n tmpledlee sl atace
flota. Armada nu a mal putut poml spre Anglfa
tn 1 587.
ln lanuarle 1588 a murft Santa Cruz. Regele
spanfol 1-a tnlocult cu Alonso de Guzman, duce
dt Medina Sidonia, Jar eomanda supreml a re­
venlt d ucelul de Parma. Medina Sidonia nu era
tnsl marfnar t'- a aeceptat doar Ia fnsfstenfele
suveranuluf slu.- ,
ln final, pfaaur prevedea ca ducele de Parma
sl traverseze canaful din flandra tn Anglla, eu
trupe de debareare, sub protectla Armadei ee
avea sl vlnl dfn Spanfa.
La 28 mal 1588, totul era gata fl nota- Gran
Armada sau Felicissima Armada, del terme-
... 5'7
 •

.
nul lnvincibila Armada a aplrut altla mal
ttrzl u tn doeumente - rfdfea aneo'ra dfn portul
Usabona. 0 furtunl puternfcl a s llft-o, Ia
sflrtftul lunlf funfe, sl se adlposteasd In gol':"
ful La Corunna. Abfa Ia 22 fulfe tl-a putut relua
drumul spre Calais, unde urma si fad jonctfu­
nea eu flotfla de deltarcare a duceluf de Parma.
Cef mal multi fltorfef 1-au eonsfderat pe co­
mandantul supre!'l prfnelpalul vfnovat al ete­
culul Armadei. afirmlnd cl nu a fost pregltft
pentru a se alltul"a flotef. Aete aflate Ia Sf man­
cas dovedesc el navete fl trupele de debareare
erau gata dfa septembrle 1587. Datorftl unor
antrenamente repetate, tmbarcarea se putea
eftetua in 48 ore. lnsl ducele de Panna era blo­
cat de flota ollndal, care nu if permltea sl pl­
rlseascl tlfmuJ flrl protectla lui Medina Sidonia.
A Jntervenit fl lipsa de coordonare tntre eel dol
comandantJ spanloll, provocatl de Jnexlstenta
unor mfjloace de comunfcare rapfdl. Curferut trf­
mis de Medina Sldon{a Ia 31 Iuiie, pentru a-1
anunta pe ducele de Parma ci sosette, a ajuns Ia
acesta abfa Ia 6 august. Era deja prea tirzlu. La
acea dati, Armada se gisea in portul. Calais. In
noaptea urmltoare, englezff au atacat cu nave
lncendlare. S-a stfrnlt o mare panlcl tf cori­
blile spanfole au plrislt rada tn dezordlne.
Abfa a doua zf s-au putut regrupa, dar nota
englezi a i'evenft fl Ia Gravelfnes s-a desfl�u­
rat sfogura Wttlfe navall de amploare a in­
tregff eampaniJ din 1588. Tofl cercetltorff stnt
de aeord d victoria a apartfnut en glezllor, defl
tn tlmpul tuptef doar o navl spanfoll s-a scu­
fundat. Flota brltanlcl a reutlt -sl avarleze o
mare parte a corlbftlor spanlote, Jar furtuna care
s-a dezllnJuit Ia 9 august a deslvi11it dezas­
trul.
Ce anume a asfguratsuperlorltatea englezflor?
s-a spas d el dfspuneau de coriblf mutt mal
ltfne adaptate luptel in Oceanul Atlantic, mal
mfef, mal lufl fl mal UfOr tfe manevrat, ceea ce
ute tn mare parte adevirat. Numlrul coribff­
tor de aeest tip nu era tnsl attt de mare cum
s-a crezut. Cercetltorff au fost lntrl gafl fl de
taptul d epavele spanlole aduse Ia suprafafl dls­
puneau tnd de eantitlfl suflefente de munlfll.
La tel navele care au revenft In Spanfa. Astfel,
Concepcion Menor s-a retntora eu 1 256 din cele
'
,
1 421 ghlulele pe care le prfmise Ia plecare. 'I
asta tn eondlfllle tn care, potrlvlt relatlrflor
unor martod ocularf, tlrul de artllerle de Ia
Graveline• fusese de 20 orf mal tndtrjlt dectt
eel . de Ja Lepanto ! Rezulti decf ci artllerla
englezl de pe nave trlsese o mare cantftate de
profectfle, cu o cadentl ufmftoare pentru acele
vremurf, Jn timp ce spanfolfl terminaserl tupta
cu munlfla aproape fntactl. Explfcatla s-a
dovedft extrem de slmpll: superforJtatea enrte­
%1lor a constat intr-un... clruf cu patru roti
de temnl
Tactfca de luptl a spanfoUior, adaptatl
conditfllor din Medlterana, prevedea exe­
cutarea unef slngure salve tn momentul tre­
cerff paraleJ pe ttngl adversar. Corlbffle lor
erau putfn manevrablle fl ptnl efectuau o in­
toarcere pentru a executa o eventuatl noul
trecere exlsta tfmp suflclent pent.ru retncircarea
tunurflor. Acestea erau solid fixate pe punte,
filnd proptfte pe afete greoafe fl nu puteau ff
mutate din loc dectt foarte greu. Tunurlle
engfeze tnsl, erau fnstalate pe clrucfoare cu
patru rofl, care erau Ufor trase inapof pentru a
inclrca o noul lov.fturl. Flota eng'lezl a putut
executa un tfr permanent asupra ccjrlblflor
spanfole, cu rezultate dezastruoase, in vreine ce
spanfolff nu au mal reutft, dupl prima salvl,
decit un tfr sporadic, flrl efede deosebfte.
Sl mal adluglm fl faptul cl tunurfle engteze,
defl de c.alf•ru mal mle, aveau ••tala mal lungl,
ceea ce le asfgura un avantaJ in plus. .
Astfel s-a decfs soarta bitiUef navale de Ja
Gravdlnes tf odatl cu ea fl soarta fnvaz.lel
spanlole asupra AngJlef. Dueele de Parma
rimtnea lzolat cu flotfla sa de debarcare tn
Flandra fl nu s-ar ff putut aventura sfnrur
spre coastele Angllel. Jar Armada era dual
de furtunl spre nordul .fnsutetor •rftanfee,
pe care a trebult sl le ocoleasd pentru a revenf
tn Spanla. 0 trefme din nave au fost plerdute
in eunul aeeatef expedltU, un dezastru flri
precedent.
Dar dacl acel dezaatru nu se petreeea?
Erau pregltlfl supufll regfnef Elfaabeta I •1-1
• tntimplne pe ducele de Parma! latl intrebarea
pe care tl-a pua-o fstorfcut brftanlc Felix Barker
fl clrela t1 rlspunde tn artlcolul ce urmeul.
D. M.

Cel mai puternic duc"man

•
Ce s-ar fi tnttmplat daca
ducele de Parma ar fi reu�it
sa debarce �i Anglia ar fi fost
ocupata de spanioli in 1588 ?1
Gtndul acesta poate parea o
simpta. fantezie. Totu�i, daca
A rmada s-ar· fi dovedit invin­
cibila, cum o credeau spaniolii,
ar fi asigurat trecerea peste
Canalul Minecii a oastei de
debarcare. Trupele engleze, lip-.
site de expenent3, n:u ar fi
1 Reproducem acest articol ln­
tr-o torml prescurtaU �i cu sub­
titlurlle redactiei Magazin istoric
<lin revlsta Histor11 TOdau, luna
mai, t 988.
�utut . f.ac� f�ta ra.zboini�i-
lor calip at lUl Parma, chtar
daca luptau pentru apararea
tarii lor. Ne putem inchipui
cum ar fi evoluat ·lucrurile
doar pe baza intenpilor lauda­
roase ale lui Filip II, � cum
ni s-au yastrat tn arhivele
spaniole. In Consiliul Privat al
reginei Elisabeta nu s-a facut
nici o aluzie la o eventuala in­
fring.ere. Dar sa vedem mai
tntii cum s-a pregatit Anglia
sa faca fata ingrozitorului peri­
col.
0 paralela intre anul. 1588
�i primejdioasa vara din 1940
se doved�te extrem de inte­
resanta. . �i intr-un cai �i in
celalalt, tara era nepr egatita.
lnsularii se obi�nuisera sa doar­
ma lini�titi la adapostul bade­
rei de apa care ii tnconjura.
Apoi, la fel ca mai tlrziu tmpo­
triva lui Hitler, �-au pus o
nadejde neintemeiata in tra­
tativele diplomatice de ultima
ora, care au dat gre�. Rapoar­
tele agentilor erau adesea ne­
luate in seama, iar chemarea
sub arme a fost amtnata, cit
mai mult cu putint3.
ln 1588, nadejdile Angliei �i
eroii ei- se gaseau pe mare
�i de aceea pregatirile facute
pe uscat pentru a infrunta o
.invazie au fost trecute sub
tacere de izvoare. Cheltuielile

58
•
 •

uri• pentru plata �i apro­ 1558). barbatii tntre 16 �� Li s-au adlugat cele 26 000
vizionarea o�rii au determi­ 60 ani erau mu�ruluip in lire oferite de corporapa vame­
nat-o pe Elisabeta I sa amine fiecare vara tn tabere. Lordul ¥Jor, dar era prea putin.
ctt mai mult chemar.ea gene­ guvernat'or al fiecarui comitat Lipsa banilor �i nu teama
ral! sub arme. Dar din iaiiua­ raspundea de tntrepnerea a au determinat-o pe regina sa.·
rie 1588, ameninta,rea a devenit jumatate din pedestrimea �i trimita soli de pace la ducele
attt de clara, incit nu mai calarimea pnutului; cealalta de Parma. Asemenea tentative,
puteali ignorata. jumatate trebuia sa fie asigu­ lipsite de perspectiva, aveau
Luna urmatoare, Lord rata de mica nobilime. sa continue pina Ia apropierea
Burghley, pritfcipalul sfetnic Burghley nu a ascuns ca · Armadei de Anglia, spre marea
al reginei, a prezidat eel mai pregatirea unui mare numar de nemultumire a Lordului Ho­
iJl\Portant -consiliu de razboi oameni avea sa msernne o ward of Effingham, Lordul
de ptna atunci. Erau de fa1J. sarcina grea pentru vistierie. Mare Amiral, ·caruia informa­
Sir Thomas Walsingham, se­ Urma sa trimita forte de tnta­ pile provenite din largul insu­
cretarul reginei, consilierul re­ rire in comitatul Kent lelor Scilly1 ti demonstrau ca
gal Sir Christopher Hatton vecin cu Marea Minecii - �i Spania nu era deloc dispusa
� contele de Leicester, care se tn portul Portsmouth, de pe la 0 intelegere.
tntorsese cu trei luni inainte litoralul de sud. De asemenea,
dintr-o campanie militara tn trebuia sa creeze doua armate ....

Tarile de Jos. Burghley le-a

facut cunoscut tuturor c1 ur­
separate: una pentru aparar
comitatelor de coasta, cea­
ea Unde va ataca Armada ?
mau sa tnfrunte ,eel mai pu­ lalta pentru protecpa reginei. In t)rimele tile ale. lunii
temic du�man pe care i1 avu­ Mobilizarea avea sa dureze aprilie, s-a hotartt ca tinu­
sese vreodata Anglia". Princi- trei luni, iar o�e trebuiau turile dinspre mare sa fie
pala for1J. de aparare a 1J.rii sa fie pnute gata de lupta puse sub comanda diferita.
ra.minea flota, a aratat el. pe tot timpul verii. Burghley
1 Din lnsulele Scllly put usera tl
dar trebuiau pregatite grab­ nu sugera � de unde sa fie observate. I" stlrtitul lunll maJ, na­
nic � _forteJe de uscat. Teo­ . procurap banii, eel putin ve apanJole a,Jun.e Ia gura Canalulu i
Mtnecu, duPli. prima ie$1re ln l�g a
retic, acestea existau � se 250 000 lire sterline. Ca de Armadei - n.t.
instruiau periodic. lnca de pe obicei in asemenea situa?i,
vremea lui Eduard VI (1547- negustorii din Londra au ofe­
1553} ·� a reginei Maria (1553- rit un ajutor de 30 000 lire.

Mar, d� inatruqi� al trvpelor rngl�ze; Robert Dudlev, conte de �ter,

comanaant ftf al {OTitlor dt apdTCJTe rnglezt (grmnvd din 11Tt1Ma cftut ae a{la
fn T4Tile dt Jot. 1615-1611)
·

•

Sir John Norris a fost numit
,sa conduca forjele din Kent,
Sussex �i Dorset. Lui Sir
Thomas Leighton i s-a: dat
0 autoritate asemanatoare in
Anglia de rasarit. Treptat,
pregatirile s-au urnit. Dar a
pune u n finut pe picior de
razboi dupa atttia am de dela­
sare era ·o sarcina uri�. Con­
siliul Privat a primit rapoarte
.ingrijoratoare de la fata lo­
cului. Sir Edward Stanley,
trimis sa inspecteze fortele din
Cheshire �i din Lancashire,
scria ca oameni care ar fi
trebuit sa faca " instructie �ase
zile pe an nu facusera nici
macar o zi in ultimii doi ani .
U n agent spaniol transmitea
ca in ciuda numeroasei popu­
latii care exista la IJ>ndra,
putini din cei 10 000 ,oameni .
necesari" erau supu$i instruc­
tiei. militare.
Rezultatele chemarii la
arme s-au dovedit sub �tep­
tari. Dar s-au inregistrat �i"
numeroase dovezi individu­
ate de zel patriotic pent01 a
sluji tara. Edward, Lord Mor­
ley, a oferit Consiliului Privat,
pe propria lui cheltuiala, 20
calareti u�or inarmati, 30
muschete � alte 20 muschete
din cele ·u�oare, care trageau
sprijinite pe umar. Un regi...
ment din Dorset a dat 500
lire, Burghley insu�i a ridicat
50 lancieri �i 50 callreti. Wal­
singham a inarmat un mare
numar de o�teni � probabil
ca avea de gtnd sa calareasca
in fruntea lor, caci �i-a coman­
dat 0 noua armura.
Este foarte greu de evaluat
citi oameni erau gata de lupta
la sosirea A t'madei. Probabil
ca numarul p edestra� ilor era
de circa 50 000. iar al calare­
tilor de 10 000. Siguranta
reginei cerea u n corp de oaste
separat, mobil, capabil sa o
· insoteasc1 oriunde s-ar fi dus.
Acest corp de elita cuprindea
aproximativ 29 000 oameni.
A,mbele o�ti �i cea de cam­
· -
p anie � cea a reginef - tre­
buiau sa se afle sub o singura
comanda. Singurol candidat
era contele de· Leicester. Ex­
pMienta sa de razboi in Tirile
de Jos, impotriva gpaniolilor,
d�i nu pe deplin incununata
de succes, era fara egal in
Anglia. ln ptus, el se bucura
de tncrederea r.eginei. $i
a i}ldreptatit�o pe deplin.
Experimentatul o�tean a aveau sa soseasca cu barje
muncit fara odihna, in ciuda
•• ,!"\
.
·-
•
celor 53 ani ai sai. Lua parte
la �edintele Consiliului Pri­
vat sau la intrunirile cu co­
mandantii sai militari ptna
noaptea tirziu, pentru ca in
zori sa piece calare in inspec­
tie prin tabere. Atunci cind
i-au sosit 4 000 oameni din
Essex, ca intarire � armatei
principale de la Tilbury, dar
fara merinde, contele de Lei­
cester �i-a pus in joe intreaga
sa autoritate �i a izbutit sa
!e asigure hrana . Fa�ind haz
Alexandru ;r·arnese, duce de Parma,
nepotul regelui Filip 11, a fost
numit comandant- suprem al armatei
de imia.rie
de neca.z, el comenta : ,Am
ajuns �i bucatar �i furnizor �i
vinator".
·
Principala intrebare era:
unde aveau sa atace spanio­
lii ? Contele de Leicester nu
imparta�ea parerea ca navele
A rmadei aveau sa debarce
un mare numar de oameni pe
coasta de vest a Angliei. Con­
sidera ca spaniolii aveau in­
teresul sa evite atacurile de
harjuiala la care i-ar fi expus
un drum lung pina la Londra.
De aceea, intrevedea o de­
barcare a celor doua armate
spaniole · cea de pe flota �i
-
cea de pe continent - in su<;l­
estul tarii. O�ile lui Parma
pregatite. dinainte intre Os-
te�de �i Calais, iar navele
Armadei urm�u sa incerce sa
patrunda in estuarul Tami­
sei cit mai adinc cu putinf3
�i apoi s� debarce trupele pe
care le transportau. Pentru a
le bara drumul, a fost co.n­
struita o estacada la Upnor,
. care lega fortul de malul opus
cu un lant greu, sustinut de
geamanduri. Fortul a: fost re­
parat �i s-au instalat baterii
de .tunuri pentru acoperirea
cu foe a estacadei.
Doua legende
Ji nimic .mai mull
Daca totu�i spaniolii s-ar
fi hotarit sa debarce pe rna­
lui dinspre . Essex al estua­
rului Tamisei, ar fi trebuit
·
sa aleaga u n loc la apus de
insula Canvey, a�a tnctt sa
nu fie obligati sa treaca bra­
tul Holhaven. Consiliul de
razboi a hotarit ca, intr-o
asemenea eventualitate, s3.
fie opriti cu orice pret pe flu­
viu, la Gravesend. Fortati
sa debarce acolo, ar fi putut
fi intimpinati de oastea con­
telui de Leicester pe linia mla�­
tinilor dintre Tilbury �i flu­
viu, unde cursul Tamisei se­
gituia suficie�t pentru a se
intinde un baraj de vase pon­
ton intre forturile . de la Til­
bury �i Gravesend. Pontonul
le permitea . englezilor, daca
ducele de Parma ar fi debar-
. cat in Kent (in sud) sa ii iasa
I
in inttmvinare trecind veste
fluviu. Pentru intarirea bara­
jului de pontoane s-au folosH:
arbori tintuiti oriiontal pe la­
turile sale. De asemenea, �-a
facut apel �i la un e�pert
italian, Federico · Giambelli,
din Mantua, care a fixat pe
navele din baraj dispozitive
incendiare. ,Focurile iadu­
lui" - cum au fost porecli­
te -- erau de fapt ni�te nave
umplute cu pulbere, carora li
se dadea foe. Ele fusesera
folosite tmvotriva lui Parma
I
la Anvers �i aveau sa fie uti­
lizate �i de flota engleza, con­
tra A rmadei, in pasul Calais.
Navele spaniole care ar fi
reu�it totu�i sa strapunga ba-
• rajul ar fi fost tnt1mpinate de
artileria instalata pe _platfor­
mele a�ezate pe inaittmi do­
miriante, la fiecare cot al flu­
viului.

Consiliul Privat a recurs
la o veche metodA, cea a
focurilor de semnalizare � pen­
tru a pune tara tn stare de
alarma. tn lungul coastei,
·
focurile de semnalizare (co­
·
�uri de fier ump,lute cu smoa­
ta � pacura, ridtcate pe sttlpi): trecut o�e tn revista abia a
rinduite pe J>arohii, urmau sa
vesteascA dm loc in loc pri­
' mejdia. Cele din Kent �i Sus­
sex erau destinate sa in�ti­
inteze �i Londra. S-a calculat
ca din clipa in care era aprins
un foe pe coasta, treceau mai
put�n de 20 minute ptna ce
mesajul era zarit la White­
hall - sediul Lordului Mare
Amiral.
Se crede ca foeurile s-au
aprins pentru prima oara
la 29 iulie 1588, cind Armada
a fost semnalata la capul Li­
zard. lstoricul american Gar­
rett Mattingly a compus o
imagine dramatica : ,.au iz­
bucnit flacarile celui dintti
foe �i de tndata, de pe coline,
fumul s-a ridicat tn tnaltul
cerului, urmtnd curbura neva­
zuta a tArmului, ductnd ves­
tea mai depar:te de Plymouth;
alarmtnd tntreaga coasta de , de restaurare a Angliei cato-­
sud� foeurile au stralucit ro­
�ietice peste Dover". Dar. lu­
cru ciudat pentru un fapt
attt de tnsemnat, doeumen­
tele oficiale nu fac vreo men­
pune tn acest sens. Singura
marturie contemporana ca
focurile au fost totu�i aprinse
o aftam tn scrisoarea unui
ofifer de la bordul navei-ami­
ral spaniole ,San Martin": .,ln
zorii zilei de 30, Armada era
in apropierea uscatului, �
inctt am fost zarip. dupa
care au facut acolo focuri �i
fumuri". 0 informape prea
sumara insa pentru a confir­
ma legenda populara a ,focu­
lui deasupra Angliei".
·
Alta legenda, care a avut
o larga circulape, este cea a
faimoasei cuvtntari rostite
de regina Elisabeta I la Til­
bury. De fapt. lntreg episo­
dul vizitei suveranei in ta­
bara armatei sale prezinta
aspecte neclare. La 28 iulie,
contele de Leicester i-a tri­
mis Elisabetei I invitafia je
a vizita trupele aflate in
tabara. Regina �-a exprimat
dorinta, de a merge tn mijlo­
cul trupelor din avangarda
dar CApitanul general al o�­
tilor �i companiilor Majesta­
tii Sale i-a raspuns ca nu ti
poate ingadui sa se aventu-
•
reze tn nici un punct de pe
coasta, unde ar fi putut fi
capturata de vreun deta�a·
ment inamic.
Practic, Elisabeta I a ajuns
la Tilbury abia la 8 august. . pnuturilor
Era seara ttrziu, �a ca �i-a
doua zi dimineafa. Atunci
�i-ar fi tinut cuvtntarea. Este
sigur ca le-a vorbit o�enilor,
dar am cautat zadarnic tex­
tul in A nalele lui Camden. Ar
fi fost de �teptat ca acest
contemporan sa citeze cuvtn­
tarea, dar el face doar aluzie
la ea.
Bucu.ria victoriei
Daca Parma ar fi debar­
cat, ar fi avut sub comanda
sa cei 40 000 oameni ai' sai,
plus cei 20 000 transpor­
tafi de Armada. Din ace�ia,
doar 6 000 erau veterani spa­
nioli din Tarile de Jos, restul
erau mercenari germani, bur­
gunzi, valoni � alp aliap eu­
ropeni, nerabdatori sa ia parte
Ia ceea ce socoteau o cruciada
lice. Leicester nu t� putea
concentra toate fortele tn
partea de sud-est. Spaniolii
aveau posibilitatea sa debarce
simultan � tn pnuturile din
vest, tn Irlanda sau tn Sco­
pa. Comitatul Cornwall,
insula Wight sau Tara Galilor
constituiau alte obiective po­
sibile. Dar toate indiciile ad­
tau ca Essex sau Kent erau
pntele principale. Daca Par­
ma debarca acolo grosul for­
fetor sale, contele de Leices­
ter putea sa aduca in spriji­
nul celor 30 000 oamem din
prima linie alte forte din zo­
ne mai pupn amenintate.
Operafia trebuia sa se exe­
cute grabnic, caci ' spaniolii,
dupa cucerirea Rochesteru­
lui � trecerea Medwayului,
nu mai tnttlneau tn drumul
lor spre Londra alte cetati
importante sau obstacole na­
turale pe care sa se poata or­
ganiza rezistenta.
Turnul Londrei1 ar fi r�
zistat unui asediu, chiar
tndelungat, dar spaniolii ar
fi tasat acolo doar o fort! de
asediu �i �i·ar fi continuat
inaintarea in tc.cercarea de a
captura pe Elisabeta I. Va-
1 Magcirin �toric, nr. 3/i 9'%6.
rianta de ap�rare ,- care pre­
supunea un �r de victorii
spaniole � nu pnea seaJOO
· de tmpotrivirea inver�unata
pe care ar fi opus-o J?Opulatia
respe ctive
prevedea tntr-o asemenea
eventualitate ca Hunsdon, cu
garda reginei. sa transforme
castelul Windsor tntr-un
punct de rezistent:a tndir­
jita. Restul o�tini urma sa
execute o retragere strategica
in Tara Galilor. S-a calculat
ca la cele aproximativ cinci
milioane de locuitori, Anglia
putea rldica 130 000 lupta­
tori. Nu oaste regulata, ci
barbap �i tineri care sa har­
tuiasca pe du�man tn perma­
nenta.
Spaniolii alcatuisera pla­
nuri pentru eventualitatea
capitularii Angliei. $tim din
textul schitat de Marele Co­
mandor al Castiliei, la tndem­
nul lui Filip II, tn 1585, ca
tara urma sa fie oeupata.
Regele spaniol trebuia fie
sa deseinneze un vice·rege.
fie sa numeasca un rege al
r
Angliei din ropria. sa fami­
lie. Probabi ca nepotul sau,
victoriosul duce de Parma,
ar fi avut cele · mai multe
�anse. ,Un attt de nobil cava­
ler - se spunea - va arlta
cu siguranta o tndatoritoare
lealitate odata ajuns pe tro­
nul Angliei". Proiecte sp�
niole prevedeau chiar �i o
casatorie a ducelui cu regina
Maria Stuart, elibera.ta din
captivitate. Catolicii exilap
urmau sa se relntoarca ·tn
fara �i sa �i reia. proprieta­
ple confiscate. Ar fi readus cu
ei rugurile Inchizitiei ce ar
fi ars cu �i mai multa violenta
la Smithfield.
Putem doar banui ce soar­
U i se rezervase Elisabetei I.
$ansa de a. i se tngadui sa tra­
iasca era redusa. tn .viatA.
chiar pnuta tn captivitate,
ar fi constituit asemene�
Stuart · - o
-·
reginei Maria
p eimanenta amenintare de
razboi civil.
Putem deci lesne tntelege
bucuria englezilor ctnd au
a.uzit tn noiembrie 1588 clo­
mai potele catedralei St. Paul
celebrtnd ,aceasta victorie
gloridlsa �i pentru totdea­
una memorabila asupra flo­
tei spaniole, denumtta tn
•
chip taudaros lnvincibila". •
Verslune romlneuel de
Nleulae KOSLINSKI
,
61
 ' tl;:,f�' �.,.
�""-'
�.
' ..
· "

:....
·�
LitEU t;.t - ·'
r.; :.�. ��
1- J
I
'

hot� ·' M;E:ti{ENTI�i' Gll· . $'fEFA

.. ·

n8ft1, ·d;ln Bttcur�tt-: to ac�t an �

{ 989; t.tceul .;cuza Vod�:� ·din 'HU$t
lmplinell te un .vea� de exts:tenti.
In 1889, lin ·grup de. protesoti din
•

BU$l t
o
- sta� 'l'�d.infi a Jude�wu.t
Fllciu � "tl· baule unel. $ColJ
.punea
-

�e. din 18"9t. s -a l:l'iunlt gimnaziul

An�,ie . Panu''. .Din 1918, acesta
..

a d�venit liceu, clplttnd aumele

•
>l'
·
....

62
•

.,
 '
Dictional' universal al UmbH romlne,
eare pial fD U41 a fo•* pu•Ue•* ha
nod ecll..l. S·a dint 41n �latA Ia 11
mal ltlf, Ia Parte.
In lt78, Ia E41tura Mfne"a •·•
re&lpirl* na•tu.l dq Basmele romlne
In comparatfune cu Jegendele antlce
cla.slce �l in lepturi cu basmele popoa­
relor lnveclnate $1 ale tuturor popoa­
relor romanice, lucrare care .,eate
cea ..aUt cue etetematlaead nper­
"rlul ••amelor rom.hetU, tnir-o eon­
ltraetle remareabiJi -p�;ln boptfa ln­
formatlel, orlsont t tUntJ!Ie, moder­
nltate" (Dlcttonarul llteraturtf romAne
de Ia orfgtnl pld la 1900, Duourettl,
1979).
COLECTII COMPLETE
Altt eltl&ort ne-au eerie te1pre eolee·
tllle lor complete ?tfagazin Jstoric.
fmpirUehtdu·ne bueurla de • fl
poaeaorll celor peete 260 de numere
a� revletel apirut e din apriJie 1967.
e Aatfel, Ml llA.I D. HOTEA, din
Daia ?.fare, ne ecrfe ef. eete abonatul
revlstet din 1987: Am un sector al
})lbliotecli ocupat numai de Masoasln
lat(ldc. e La fel, GHEORGHE INDO­
LEANU, ctln Ctmpla Turzli : ln casa
mea, la loc de cinste se am. colectia
revistel pe care o citesc �� recftesc
mereu �� de fieeare datl descopar
nol lucrurl lnteresante, atractlve.
e MJJlCEA C..\LJNESCU, din Deta, ne
lmplrtltette Ja rtndul elu: Slnt pasio­
nat de istorle tnc� din cla.sa a ·IV-a. Cu
timpul, am deveoit un cititor statomic
al rcvistei �� m-am strl.duit M-mi
alcltuicsc o coleclie complet-4. Stnt
posesorul Jntregtl colectil, legate pe
'VOlume <cite J)atru pentru tfecare an
de aparitie). e JOAN GH. MITUCA.,
din Drobeta·Turnu. Severin : La cei 70
de ani al mel, stnt un pasionat citi­
tor al revistei, fUnd abonat de Ia
primul numar. e Un paelonat eltltor
al MagaziJlulul istoric eete tl matorul
(r) CATARIG OHEOROHE, din
N1sliud. Cltesc revtsta din aprille
1967 Si plnl In prezent, fiind abonat
an de an si :ujtepttnd lun1 de lunl
cu multl!. bucurie aparltia acestei
lndrlgite publtcatU de �ulturl isto­
ricl..
ARTA RUPESTRA
Cltlnd tn nr. 8/1988 deepre plotu·
rile rupeetre de Ia Altamlra, DOINA
V.lT.l�ESCU, dfu Timisoara, dorette
ti •De unele date si despre arta ru­
pestn prelstortcl. de pe terttoriul
patrtei noastre.
ln pra noaetrlt vettfgU ale artel
ra�atre au foat deaeoperlte In mal
molt • loeurt din Jod. OorJ (Petter•
OJior, pettera Mu.lerllor, deflleul So·
hoclol, cletlleal Olte�ul Ia Polovragl),
tn Do'brorea (pettn• I,;tmanu), tn Jud,
Carat Senrtn (pettera 9ura Cblndlel),
iucl. Sllaj (plft•r• Cuclulat).
Deoeeblt de nloYOaH dDt plcturlle
din pettera Cuelalat, ..prlmele cle acest
tel din eud•eetul Europet, du-pl eum
aprectasl Marln C&relumaru, tn lu·
crarea Matturii ale artei rupestre
pre1storlcc tn Romlnla, BuoaretU,
1987. Ele - eontlnu' autorul eltat -
ne •au epe:r•nte pe'fttra deacoperirl •I·
mllare fD ·rertunlle nelne, a�t tn
�edere ei Europa Cen&raJi tl Penlnlu­
la Daleantei rimha baol llpelte de
aatfel de opere artletlce create de OJD
cu peete 10 000 fe ani In urml. Def­
eoperJna piMurllor paleoUtlce dJJt
aeeaeti 'Pet&e:rl a lrnplne lltoda artet
tn RomAnia co mil de anJ tn urml,
tnaorllndu·ne In arta aceatuJ grandloe
fenomen al preletorlel Europe!".
LA GOVORA
N.A. DESPOIU, clln satul :R.o­
mbi, cont. Blbent, jud. VUcea, ne
eeomaleall etteva deeopeTirl arbeo­
logtce de pe rasa eomunel sale. Aatfe1,
pe teraea Dealulul rom&nllox au foet
aeo..e la lveall mal multe trapnen•
te de eeramlol �reto-daelef.. In ma­
lul ptrfulol Brala, din aeeeatt loca•
lltate, au fod 8'lllte alte refturl ce·
ramlce, 4atate cUn epoca tterulul.
Aeette venlgtl 1e afil Ja Exposltfa
de lstorle dbt Bille Oovon, etr. Tu.-
4or Vl&4Jmlreeeu, nr. 91.
In aeeaatl exposl*le ee alii tl o
bogatA ooleo�le de earte veche roml·
neaaelt Uuat.rfnd aottvlta&ea tlparnl·
tel lnfllntate aiel de Matet Baaarab,
}lrlntre tlplrUurlle deoteblt de valo·
roaae lllnd Pravila de la 9ovora
(1640), monument de llmbl •• eul·
iurl ro:mltteaeol.
·
PBECIZARE
fn nr. 411989 al revlstel f1 outre,
la p. 66, .eoloa�a a doua. rtndurlle
2 tl 6 de jos ln stu, ae va eltl eo:rect
ObersalzberJ. lar la p. 61, ooJoa:na a
ir�la, dnilul 82 de sut- SeteQissiroa.
PO,TA CONCURSULUI
Ultima edt�e a coneareulul Maga-
2in istoric, 1 9 1 8-1988. Unlrea cea
Mare - arc peste tlmp, ae afll tn
preaJma baehelerll: In numlrul ur­
mltor, vom publica llata ofttlglto·
rlloY. In mometttul tn care ctt11l
ace.te Jfndarl, 1e afll ln pllnl deafl•
fur&�- operatJ"Wtea de trlere a eerl­
rorllor eu rllpunaurl.
La rei ea tl Ia edltJIIe ante.rloare,
multi concurentl au tlnut ti loao­
teasol hukt-tnele lor de partlei�Jare
ou acdtorl prln care lfl exprlml dra·
coet-ea pe!Uru lawrle, prefolr
ea tl •"'·
f&mentuJ la$6 de revletl, Jntereaul
pentru eonoureurne organlsate.
e Elevul MIIIAI CRISTIAN, din Ti­
mi�a; ne eerie cl. parllclpl pen­
tru • patra oar6 Ia ooneunudle Ma­
gazln istorlc.. D�i nu am ctstigat
vreun premiu - oontloul Crtatlan
- am cl�t igat roarte multe nol cu­
no�tinte ptivlnd attt istoria patriei
noastre ci t �� a altor popoare. •
Tot din Tim�oara, RUDOLF ALEXA,
meeanle la Atellerul trolelbue
al lntrepl'lnderJt cle traneport tn
eomun, ne aerie deepre paalunea e.u
care el tl colecll sll urmireae revls­
ta �I partlelpl Ia eoncunurlle orga­
nlnte. e NJCOLETA MOLDOVAN,
elevl, dln Bucure$ti: Este primul
concurs la care partlcip. La cele-
I
1alte nu am reu$lt s1 gl!.sesc toate
rupunsurlle Ia timp. Citesc cu mul·
tl pasiune revlsta, care m� ajuU
sl-mt completez cun�tlntele de la
orele �e istorie. e COSTACHE PIN·
TILlE, tnvl$6t�r penalonar, din com.
Matca, jud. Tecucl: Posed lntreaga
colectie a revlstet. Am partlclpat
la toate concursurile, la unul tilnd
$1 cl$tigltor. e SzEKELY R.ADU,
elet�trlelan, fntreprlnderea ,.Elee­
troeenbale", din C luj-Napoca : tn­
trebatlle de Ia acest concurs au
tost foartc lnteresante. • FILIP
NEAQU, penslonar din V11enlt de
Munte: Goncursurlle Marasfn tetorlo
au contribuit la a-mi Jmbopti cu­
n�tln�ele pri'Vind trecutul patrlei
$1 poporului nostru. A$tept cu ne­
r�bdare editllle viitoare. • QABRIEL
VALENTIN DOBRA, elev, dfo Tlr­
govl�te: Slnt un permanent clti­
tor al revlstet dumneavoastrl, din
momentul tn care pArintll m-au
Jndrumat spre aceasta. frumoas�
$tiln�. care este istoJia. Avlnd co­
Jectia completa., ml-a tost ulSor s�
partlclp attt Ja actualul concurs.
cit $1 Ia edllitle precedente.
Tol pe marrJnea eonounulul, ne•au
mal aerie tl eltltorU RISTACBE P.
UDM.A, din Conetan*-• VASILE DU­
T.l, clln BacAu, i1NAOOE CALIN
TUDOR, dl11 BrlUa, GINA VR IN·
CEANU. diu com. Holboca, Jud.
la�l, EDMOND KISS, din R tm­
nlcu Vllcea, OLEB ST.ATNJC, din
B ucur�tl, lOAN T
� EF.lNJCA., 4ln
Den, PETRU CURC.l, 411n Sucea­
va, JON CABPEN, dJn V!Jenll de
?rl un t e ; NICOLAE fOCA. c1tn Blstrl­
ta. eare ne·•u aolteltat unele 11-
mu.rlrl eupllmentare 1" ma,..tnea a
doul fntrehlrl f�rmw•� •• D�l ;
nJ'. 7 41n� f6\'Ja a l.l·a ,t, nt�peellv,
nr. 8 din eerla a m-a. Preefatiul
�
rlapunsurlle eorecte Ia a�ete tntre·
blrt et.nt b pentru amtnfoui, mat
facem men*lunea cl. ele au fott •let­
tuJte pe basa unor artleoJe pu.,lfea&e
tn revlda noaetn tn nr. t/lt8t, p. U
tl, ree�ctlv, nr. 5/1988, p. 11,.
Crlstlan POPI$TEANU
•
CERERI $1 OFERTE •
MlHAl TONIUC, bd. Dlnicu Go·
Jescu, nr. 37, bl. 4 , sc. B, et. V, ap.S4,
Buc�tl. aolleltl: nr. 14/lH7;
f/1H8; 7/1971; 1/1972: 10/lt81.
ANDREI .AFTINESCU, str. Sucl·
dava, bl.U, et.I, ap. 7, Roman, toll·
cltls or. l/1M7.
TRAJAN RUSU, str. Minerilor,
nr.56, CluJ-Napoca, ole:rl eoleotJa
eompletl.
MIRCEA LEU, Aleea Ucea, nr.3,
bl. P·10, et. IV, al). 20, BucUJ'e$ti,
oferi eolee�la eompleU..
IUE CIUTE8CU, str. Secullor
.Aleea C, nr. S, bL 6, ap.30, Buc�ti.
ere,. nr. li/ltt8; 1 1/1978; 7/U71 tl
eolectta lt71·1t88.
VICJ'OR SFERLJC, str. Mo�art,
nr. 20, Bucur�ti, oteri eoJeo.la 1M7-
1980·
RAZVAN DUMITRU, soseaua CA­
telu, nr. 64, bl. 34 A, sc. G, ap. 302.
Bucure$ti, aollcltl nr. 7·8/ttet;
7/1974; ofe:rl: nr. 2,1{1986.
63
 .
-

C ONTENTS (Romani an Hi tory) L Popes u·Pufurl May Day 1939. Bucharest's Gr<>atest Demonstration against
s e
Fascism and War (
: II ) • �J.C. Stin u 1941-1944. Tbe R.C.P. - the Maker or the N<ttlonal Consensus Policy (II)
ese
• M.D. Vlad A Ruling Prince of the Romanian Principalities: MIMi RacovltA ( 1 703-1744) • Ublclnl 1848 A.
Revolution Recollections • v. Cosma A 19th Century Composer - N. Begnescu • May 1877 . .,Plevna Has Capitu­
lated !" • G. Bengeseu Vasile Alecsandrl as a Diplomat (II ) • E. Preda 1938-191,0. Victor Slll.vescu 's Diary (VIII)
• P. Scbuster-Steln Flechtenmacber - Father and Son • v. Smirindeseu Historical Itinerary. Bille Ogllozi
• In Bucharest, 50 Years Ago

iSOMMAIRE (Histolre rouma1ne) I. Popescu·Puturl Le 1 er Mal 1939. La grande manifes�tion de Bucarest con­
tre te rascisme et Ia guerre (Il) • M.C".
SUneseu 1941-1944. Le P.C.R. - le r�allsateur de Ia politique du consensus
national (Il) •M ..D Vlad Un prince regnant dans les Prlncipaut�s Roumaines : Mihal Racovitll, ( 1 703-1744) • A.
Ubleinl Du temps de Ia JUvolution de 1848 • v. Cosma Un compOSiteur du XIX-�me si�cle - N . Begnescu • Mai
1877. ,Plevna a capituM!" •
G. Ben�eseu Vasile Alecsandrl - diplomate (II) • E. Preda 1938-1940. Victor Slll.­
vescu - Journal (VIII) • P.Sehuate.r-Steln Flecbtenmacher - p�re et fils • v. Smirlndeseu ltin�raire histo­
rlque. Bli.He Ogliou • A. Bucare.st, il y a 50 ans

lfO�EPlKAHIIE (Py)fbmCRnst neToplut)

npoTKB
-

�J�amaa.\fa u oottnbl
(II) •
H. nooecay·D)'IO'Pt. 1 MaR 1939. Bon&maB neMoucTpalXJIR B Byxapecre
1\1. K. Onueexy 1 9 4 1 -t 944. PRII - Taopen nomrruKu saUBOHanbuoro
corna<'BB (11) • M.Jl.Bnan OJWn sa rocnonapen PyMbiHCJ<HX MBIUJ<eCTB : l\fuxaA PaKonaua (1703-1744) • A.
YGJl'IJillll B n»n PeBonJOt(JfH 1848 r. • B. KoeMa RoMnOaKTop XIX neHa - H. BeruecJ<y • 1\laA: 1877 r . .,nnea•1a
nana!" • r. Be�maeeay BaCHne Ane�<caunpa - numxoMaT (II) • E. Dpena 1938-1940. BBKWP Cnnec KY - nucn­
RBK (VIII) e D. WyCTep•WTeiR <I>neXTeBMaxep - OTell H CbiB e B. CMtpauneesy HCTOPH'ICC.Klflt MaprupyT.
Baane Orrumat. • B Byxapecre . 50 ne-r TOKY uaaan ·

INHALT ( Ruml.nlsebe Gesrhlchter 1. PopeteU•Pa1url i . Mal 1939. Die grosse antifascblstlscbe und �Pgen den Krieg
�erlcht��e Kundgebung In Bukarest CII ) • M.C. StiDeeea 194t·t9H. Die RKP - der BegrQoder de.r Polltlk dea
nationalen Konsenses (II) • M.D. Vlad Eln Herrscber In den RumtnJscben Furst enttfmern: Mlbal Raoovtll ( 1 703-
1744) e A. UblciDI Aus den Tagen der Revolution des Jahres 1848 e V. Coema Eln KomponJst des 19. JahrbUn·
derts - N. Begnescu • Mal 1877. .,Plevna ist getallen !" e G. Bea«eteu Vasile Alecsandri als Diplomat (II) • E.
Pre d a 1938-1940. Victor SllYescu - Tagebuch (VIII) e P. Sehuter-Steln Vater und Sobn Flecbtenmacber •
v. Smirlndeaeu Abstecher In die Gescblcbte. Bll.ile Ogllnzl e I n Bukarest,vor. 50 Jahren

8UMARIO (
antlgue.rrera de Bucarest. (II) • M.c.
I
Histo r l a. rumona) 1. Popeaeu·Pu$Url. El 1° de Mayo de 1939. La gran manirestaciOn antifasclsta y
Stlneaeu 1941·1944. El Partido Comun1sta Rumano - rorjador de Ia pollttca
del consenso naclonal (II) • M.D. Vla d Un vaivoda en los Principados Rumanos: Mihal Racovltll, ( 1 703-1744)
• A. UJ»felnl Del tiempo de la Revoh ClOn de 1848 • v. Co•ma. Un compositor del slglo XIX- N. Begnescu •
i
Mayo de 1877 .,Plevna cay6!" •
G. Bengeseu Vasile Alecsandri - diplomata (II) • E. Preda t938-t940. Victor
(
Slll.vescu - notas diarlas VIII) • P. Sehu11flr-SteJn Flecbtenmacber - el padre y el bijo • V. Smirinde•cu lti­
nerarfo hist6rico. B�ne Ogl,lnzl e En Bucarest, bace 50 ailos
.

. . - .
• ,

ABONNEMENTS : ROMPRESFILATELl& - Sec:torul export·import pma, Bucurefti,

Calea GriwiJei, nr. 6t dl, P.O.IOX 12-201 : telex : 10376 pnflr.

'
; .
.
I· •

magaz1n. ••
REDACTJA : Gheorghe David,
Florentina Dolghin, loan IAcusta,
.

Dorin Matei, Marian Stefan

� istoric
Bucur�ti, Intrarea Ministe­
r

TEHNOREDACTOR : Anton TAnase

CORECTURA : Georgeta Apreotesei,

rului nr. 2 parter - Secto­ Constan� Avram
rul . 1, Q..ficiul po�tal nr. 1, ,_ . .
CAsuta ()OftalA 1-702, Cod
70 100. Telefon 150 200, inte­ PREZENTAREA ARTISTICA: Radu Ion Popescu
rior 406 ; 917.
. -

Apare bmu, ae Iisette de .tuare Ia c:bloteurlle de dltuure a preset. Abon•menteJe ae tac:

• Ia oftc:We P.T.T.B., fadodl poftaU tl dlfuaorU dlJl lntrepdnderl, WUtutu. tc:oU ete., de Ia orate
tl de Ia ate. �ul unal numlr - c lei, abollamentul pe c hml - sc tel, pe un an - ft let.
'

Tlparul executot Ia Comblnatul poUgrafic ..casa Scinteii• - Bucuretti

•
1 r.2 tt27 t
•

64