inteia
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚl-VĂ!
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
Anul XLIII Nr. 9924
Se împlinesc doi ani de la un eveniment istoric in viata tării noastre:
CONFERIN A NA IONALA A PARTIDULUI
Făgaș rodnic de muncă si izbînzi
Sărbătorim in aceste zile Împli-
nirea a doi ani de la Conferința
Națională a P.C.R.. eveniment de
însemnătate istorică în viata parti-
dului. poporului, a patriei.
Desfâșurindu-și lucrările la, res-
pectiv. 7 și 3 ani de la Congresele
al IX-lea și al X-lea ale P.C.R.. și
aflată intr-o directă și nemijlocită
continuitate cu aceste mari foru-
muri ale comuniștilor, care au pro-
movat un profund înnoitor
in întreaga socie-
tate și au dina-
mizat puternic e-
nergiile și forțe >
creatoare ale na-
țiunii, inaugurind
perioada cea mai
fertilă in real
zări din întreas
istorie a patrie
Conferința Nî
nală din i
1972 a marcat
ceputul unei
pe noi, calitativ
superioare, in o-
pera de făurire a
societății socia-
liste multilateral
dezvoltate,
intreaga sa
fâșurare,
prin preveder
programului
doptat, Conferin-
ța Națională a
ilustrat in mod
strălucit trăsătu-
rile definitorii ale
politicii partidu-
lui nostru — înal-
tă responsabilitate socială și amplă
perspectivă istorică, cutezanță si
clarviziune, .spirit novator și rigu-
rozitate științifică.
In pofida timpului scurt care a
trecut de la Conferința Națională,
apare limpede profunda înriurire
dinamizatoare pe care ea a avut-o
asupra întregii evoluții a societății
noastre. Nu există sferă a vieții
sociale și economice care să fi
rămas in afara tumultuosului pro-
ces de înnoire, menit să accelereze
ritmul general al înaintării, am-
ploarea și profunzimea progresului
cantitativ și calitativ.
Toate acestea, ca și însuși cli-
matul insuflețitor de avint politic,
ce intensă mobilizare a tuturor re-
surselor umane și materiale, ca-
racteristic perioadei premergătoare
gloriosului jubileu al eliberării si
celui de-al XI-lea Congres ai
P.C.R., reflectă adevărul definitoriu
k.
CINCINALUL IN PATRU
ANI ȘI JUMĂTATE
Cu ce rezultate, cu ce experiență se
prezintă harnicele colective muncito-
rești, organizația de partid a Capitalei
la doi ani de la asumarea însufleți-
torului angajament
PROGRAMUL DE RECOLTARE
realizat integral,
ritmic, zi de zi, oră de oră!
Ancheta noastră în județele Prahova, Buzău și Bihor
I
Vineri 19 iulie 1974
pentru realitățile României anilor
’74 că holâririle Conferinței Na-
ționale. dezvoltînd și îmbogățind
prevederile Congresului al X-lea,
nu (ost incorporate organic in con-
știința maselor de milioane, au de-
venit îndreptar de fiecare zi și
program concret de acțiune al în-
tregului popor.
Referindu-ne la însemnătatea ho-
târirilor Conferinței Naționale, se
cuvine să accentuăm și cu acest
„Lucrările Conferinței Naționale vor marca un conștiințe socia-
nou și important pas înainte în dezvoltarea multi- muncitoare care,
laterală a patriei, vor exercita o puternică influență tării trasate de
pozitivă asupra întregii vieți economice, politice și Conferința
sociale a României socialiste, vor demonstra cu tere a producției
putere forța și unitatea partidului nostru, vor asi- globale,
gura îndeplinirea cu tot mai mult succes a misiunii țiale in domeniul
sale istorice de forță conducătoare a națiunii noas- litativi ai produc-
tre, vor permite declanșarea și mai impetuoasă a cienței
capacității creatoare a poporului român în făurirea
propriului său destin, a viitorului său comunist". doi ani au întărit
f>rilej valoarea deosebită a aportu-
ui personal al tovarășului Nicolae
Ceaușescu la elaborarea ca și la
aplicarea strategiei și tacticii parti- logice, hotăririle Conferinței Na-
dului, a orientărilor de principiu
ale politicii sale interne și ex-
terne. Rolul decisiv care îi revine
în fundamentarea liniei generale a
partidului, realismul și discernă-
mintul științific cu care abordează
problemele cruciale ale dezvoltării
societății, temeinicia opțiunilor și
cutezanța soluțiilor preconizate in
urma permanentei confruntări a
teoriei cu practica — îmbinate cu
pasiunea și consecvența in promo-
varea noului, in înlăturarea for-
melor de organizare și metodelor
de lucru perimate — determină ca
activitatea prodigioasă a secretaru-
lui genera! al partidului să fie aso-
ciată indisolubil In conștiința po-
porului cu ansamblul succeselor do-
IN PAGINA A 111-A'
IN PAGINA A Ill-A
bîndltc în ultimii ani pe calea În-
floririi patriei socialiste.
Propunindu-ne să evocăm clteva
dintre principalele rezultate ale vas-
tei activități constructive desfășu-
rate in răstimpul ultimilor doi ani
sub conducerea partidului, ne limi-
tăm să evidențiem in acest articol,
ca o realitate incontestabilă, im-
bucurătoarea concluzie că viața a
confirmat pe deplin realismul și
justețea programului de măsuri a-
NICOLAE CEAUȘESCU
doptat de Conferința Națională. In-
tr-adevăr. în toate domeniile vie-
ții economice, sociale, politice, ideo- gului popor de a-și dățui capacita-
ționale se înfăptuiesc riguros, prin
eforturile entuziaste ale întregului
popor.
Este cunoscut că. acordind o a-
tenție primordială problemelor de viață, materială și spirituală,
dezvoltării bazei tehnico-materia-
le, ca factor fundamental, decisiv
pentru progresul multilateral al
României, Conferința Națională
sublinia că îndeplinirea înainte de
termen a cincinalului reprezintă un
imperativ major pentru accelera-
rea dezvoltării economico-sociale a
țării in interesul avintului general
al construcției socialiste, al ridicării porului — țelul suprem al politicii
mai rapide a nivelului de trai al
poporului. Rezultatele dobîndite in
acest răstimp in toate domeniile
economiei naționale relevă că „cin-
cinalul înainte de termen!" a de-
In zia r u l de
• Un colectiv tînâr caută drumul spre maturizare
• Ecoul anchetelor „Scînteii" • Carte frumoasă,
copiii țării te așteaptă cu drag totdeauna @ Carnet
plastic : Istoria — nesecat izvor de inspirație • Ru-
bricile noastre : Faptul divers, Sport, De pretutindeni
Ime mo r a b il u l
0 NOU CETATE DE SCAUN
:
j il t
A C RBUNELUI ROMÂNESC
...în fruntea dealului iar-
ba a fost tunsă mărunt,
cu grijă, pină a rămas de-
senul vegetal a două cio-
cane încrucișate. Simbolul
minieresc. Un desen limpe-
de. de viguroasă simetrie,
vizibil de departe... Vizibil,
de pildă, dinspre luncă. A-
colo unde mari cupe de
excavator, ca niște cău-
șuri de pumn viguros, ni-
velează cimpia dezordona-
tă a vechii margini de sat,
dindu-i linearitate și des-
chidere de platou indus-
trial.
Lunca este a Jilțului,
mărunt și capricios riu
gorjean, iar marginea este
a comunei Mătâsaru, veche
așezare pierdută intre dea-
luri. Așezare care n-a
cunoscut pină acum altă
notorietate dccit pe aceea
de termen de referință
pentru sărăcia proverbială
a Gorjului, in trecut. „Să
te numeri printre cele mai
sărace sate ale unuia din-
tre cele mai sărace județe
ale țării — era ceva !“.
Constantin Săftan, omul
Din partea Comitetului Central
al Partidului Comunist Român,
6 PAGINI 30 BANI
"X
Marea Adunare Națională, Consiliul de Stat, Consiliul do
Miniștri anunță cu profundă durere încetarea din viață,
în ziua de 18 iulie a.c., a tovarășului Miron Constanți-
nescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar
al Comitetului Central al Partidului Comunist Român,
președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Socia-
liste România, vechi militant al mișcării comuniste și
muncitorești revoluționare din țara noastră, fiu credincios
al partidului și al poporului român, luptător devotat
pentru cauza socialismului, pentru întărirea și înflorirea
patriei noastre.
venit deviza întregului popor. Ase-
menea unor comunicate operative,
vești de pe toate fronturile marii
întreceri socialiste pentru devansa-
rea cincinalului consemnează noi
depășiri ale planului, intrarea in
funcțiune înainte de tqrmen a unor
mari capacități dc producție —
izbinzl care dau certitudinea impll-
nivii angajamentului clasei mun-
citoare, al întregului popor. Șuvo-
iul nenumăratelor inițiative născute
in viitoarea marii
întreceri consti-
tuie o mărturie
grăitoare a înaltei
liste a clasei
in spiritul orien-
nală,
Națio-
urmărește
nu 9 simplă creș-
grese
ci pro-
substan-
indicatorilor ca-
ției. creșterea efi-
econo-
mice.
Rezultatele do-
bindite in ultimii
încrederea po-
porului nostru in
justețea politicii
partidului, au
amplificat ecoul
vibrantei che-
mări adresate de
la tribuna Conferinței Naționale de
tovarășul Nicolae Ceaușescu între-
tea și puterea de muncă pentru ca,
accelerind dezvoltarea economico-
socială a țării, să 'înscriem patria
noastră pe orbita civilizației mo-
derne, să asigurăm un înalt nivel
întregii națiuni. Pe baza dezvoltă-
rii in ritm susținut a economiei
naționale, a creșterii produsului
social și venitului național au pu-
tut fi adoptate măsuri privind ma-
jorarea retribuției și creșterea ve-
niturilor reale ale tuturor catego-
riilor populației, ca și alte măsuri Siaka Probyn Stevens, președintele
Republicii
urmărind creșterea bunăstării po-
la invitația tovarășului Nicolae
partidului, căruia ii sint subordo-
nate in ultimă instanță acțiunile
întreprinse pe baza hotâririlor
(Continuare in pag. a Il-a)
J radio și de televiziune vor
azi
a n xxx
care ne face, nu fără u-
mor, această mărturie, fși
Ia noi acasă, în Mâtăsa-
ru !“
dă pe ceafă casca de mi- . încercăm tulburătorul sen-
ner, iși înalță privirea că- timent că am mai auzit o
tre ciocanele incrucișate
pe fruntea dealului. Apoi,
asemenea mărturie. Așa
este. Exact acum un an și
insoțindu-ne către gura jumătate, tot in Gorj, șe-
galeriei de mină — sprin- ful unei vestite echipe de
ceană proaspătă de beton, constructori, cu toții
sub care strălucesc ca două ginari din Turceni
segmente de iris liniile chipă ce lucrase de-a lun-
vagoneților — iși continuă gul a două decenii pe toa-
gindul. „Pămînt sărac ! De te șantierele energetice, de
luncă, de deal — greu de la Paroșeni și Bicaz pină
muncit și nedarnic în răs- la Ișalnița, Porțile de Fier
plată. Noroc cu Motrul si și Rogojelu — la fel ne
Rovinarii, cu celelalte in- spusese : „Nu ne-am lă-
dustrii apărute in anii sat pină n-am adus șantie-
noștri : Bâltenii, Birseștii, rul celei mai mari termo-
Rogojelul, Turcenii, Cer- centrale din țară la noi
na... Numai de hărnicie nu acasă !“.
ne plingeam noi, mătăsăre- Cea mai mare termocen-
nii — loc de muncă să fi trală. Cea mai mare fabri-
fost ! Și astfel ne-am răs- că de ciment. Cea mai
pindit pretutindeni, am mare mină... Este un lait-
devenit petroliști, cimen- motiv al Gorjului, județ
tiști, constructori, mineri... ridicat în ultimele trei de-
Mai ales mineri. Numai la cenii (cu precădere in a-
Ploștina lucrează vreo nii de după cel de-al
sută de oameni din comu- IX-lea Congres al partidu-
na noastră. Dar nu ne-am lui) la demnitatea de zonă
puternic industrializată.
lăsat pină n-am adus una
dintre cele mai mari mine Dar ce înțeles are acest cel
a Marii Adunări Naționale,
Consiliului de Stat,
Consiliului de Miniștri
Comitetul Central al Partidului Comunist Român,
Succese în îndeplinirea
planului
BACĂU (Corespondentul
„Scinteii", Ghcorghe Baltă). —
Constructorii din cadrul Trustu-
lui județean Bacău au înscris
pe graficul lor un important
succes : îndeplinirea cu 7 luni
mai devreme a sarcinilor ce le
reveneau pe primii 4 ani ai cin-
cinalului. Numai in răstimpul
care a trecut de la începutul a-
nului și pină acum au predat
beneficiarilor. înainte de ter-
men, noua secție de țesătorie de
la Fabrica de postav Buhuși,
două secții la întreprinderea de
bere și spirt din Bacău și 5
hale pentru creșterea păsărilor
la I.A.S. ..Avicola". De aseme-
nea, in ultimii 3 ani au Înăl-
țat peste plan 700 de aparta-
mente. Toate acestea s-au cb-
tiiiut, in primul rind. pe seama
creșterii productivității muheii,
care, in ultimii 3 ani, a înregis-
trat un spor de 2.1 la sută față
de prevederile planului.
Siderurgiștii combinatului din
Hunedoara au înscris de la 'în-
ceputul anului în cronica între-
cerii socialiste o depășire a trala Tarni ța, a doua turbină
prevederilor de plan de peste
70 milioane lei la producția
globală și 86 milioane lei la
producția marfă. Aceste valori
se regăsesc in producerea pi li-
w A
Sierra Leone, dr. Siaka Probyn Stevens
Astăzi sosește în România dr.
Sierra Leone, care,
Astăzi, în jurul orei
18,30, posturile noastre de
transmite direct de la aero-
portul internațional Bucu-
rești-Otopeni ceremonia
sosirii președintelui Repu-
blicii țierra Leone, Siaka
P. Stevens, care, la in-
vitația președintelui Re-
publicii Socialiste România,
Nicolae Ceaușescu, va
face o vizita oficiala de
prietenie în țara noastrâ.
mni, raportat la dimensiu-
nile a ceea ce, nu de mult,
a fost făcut cunoscut în-
tregii obște a țării sub nu-
mele de Bazinul carboni-
fer Jilț ?
Jilțul, așa cum am spus,
este un riu mărunt, pe a-
locuri un piriu să-1 treci
cu pasul, dar capricios pri-
măvara și toamna. Atunci
adună toate apele do pe
văile Coșmoneștilor și
Croieli, ale Miculeștilor și
Strimtului și, după cum
ne spunea un localnic, în-
vățătorul pensionar Dumi-
tru Toporișle din Drăgo-
tești, ,,se face Dunăre și
inundă mai toate luncile
de-aici pină lingă Turceni,
unde se varsă in matca
primitoare a Jiului". Așa-
dar, Jilțul se bucură de
notorietate... De aici,
investirea noului bazin
carbonifer cu numele zbur-
dalnicului riuleț. Altfel, ca
Petre DRAGU
(Continuare In pag. a IV-a)
PE ȘANTIERUL
SISTEMULUI
II1DROENERGETIC-SOMEȘ
S-au încheiat
probele
vrarea peste prevederi a
mult de 105 000 tone dc
metalurgic, fontă, oțel și lami-
celei de-a
nate finite. Ei au îndeplinit și
depășit astfel angajamentele a-
sumate pe întregul an in cin-
doua turbine
stea celei de-a XXX-a aniver-
sări a eliberării patriei și a
Congresului al XI-lea al parti-
dului.
Creșterea producției valorice Pe șantierul sistemului hi-
și fizice este rezultatul folosi- droenergetic Someș se înregis-
rii unor metode și tehnologii trează, in această perioadă pre-
avansate de lucru, care au con- mergătoare marilor evenimente
dus la realizarea celor mai ri- ale anului, cel mal înalt ritm
dicați indici de utilizare a a- de lucru. La unele obiective de
gregatelor cunoscuți Ln istoriaî- bază, termenele de execuție au
combinatului. fost mult devansate. Aducțiu-
nea principală Mărișelu, de
pildă, se apropie de momentul
Colectivele din 20 de unități străpungerii. Pină acum s-a
industriale ale județuluiBrașov
__ înaintat in roca dură cu 1 650 m
au reușit să îndeplinească pină in plus față de grafic. La ba-
in prezent angajamentele pe
1974. rajul Fintinele, cel mai mare
Fruntașe în marea întrecere din cadrul complexului. s-au
depus mai bine de 100 000 mc
desfășurată ln cinstea celor anrocamente peste prevederile
două mari evenimente ale a- planului la zi. Aici se efectu-
nului jubiliar sint unitățile Cen- ează blindarea galeriei de goli-
tralei industriala pentru trac- re șl montajul unor vane.
toare și mașini agricole, între- In același timp, jos, la cen-
prinderii de construcții indus-
a trecut cu bine probele de
triale și Combinatului chimic apă, iar primul grup, de 22,5
din Făgăraș. MW, a pulsat in sistemul ener-
getic național pînă In prezent
(Agtrpres)
20 milioane kW/ore.
Ceaușescu, președintele Republicii un moment de seamă In dezvoltarea
Socialiste România, va face o vizită pe multiple planuri a relațiilor din-
oficială in țara noastră. tre țările noastre, în interes reci-
Vizita înaltului oaspete marchează proc, al cooperării internaționale.
Bun venit înaltului
oaspete
Siaka Probyn Stevens
s-a născut la 24 august
1905, in districtul Mo-
yamba, provincia de sud
din Sierra Leone. Absol-
vă „Academia Albert"
din Freetown, continuin-
du-și studiile la Ruskin
College" de la Oxford.
La Londra studiază, de
asemenea, problemele re-
lațiilor industriale și sin-
dicale.
Revenind în țară în
1923, dr. Siaka Stevens
activează fn aparatul ju-
diciar și apoi la Compa-
nia căilor ferate Pepel-
Marampa. Este unul din-
tre fondatorii Sindicatu-
lui unit al minerilor, în-
deplinind, timp de 15 ani,
funcția de secretar gene-
ral al acestei organizații
sindicale.
Desfășurlnd o susținută
activitate social-politică,
Siaka . Stevens deține in-
tre 1948—1960 funcții in-
tr-o serie de comitete
guvernamentale, este ales
in 1951 de Adunarea Pro-
tectoratului în Consiliul
legislativ, devenind după
aceasta, pentru o perioa-
dă de cinci ani, ministru al dome- După proclamarea Independenței
niilor. minelor și muncii, Ca lider naționale, in 1962, Republica Sierra
adjunct al Partidului național al po- Leone s-a angajat pe calea lichidării
porului, face parte din. delegația
Frontului Unit din Sierra Leone la
stării de subdezvoltare economică si
socială, inițiind o serie de măsuri
convorbirile constituționale din I960 care au permis tării să obțină succe-
de la Londra privind acordarea in- se notabile in dezvoltarea si conso-
dependentei tării sale. Exprimindu-și
dezacordul față de înțelegerile con-
lidarea independentei politice și e-
conomice pe baza valorificării tot
venite intre Sierra Leone și guver- mai largi a resurselor naționale, ma-
nul britanic in domeniul apărării, teriale si umane. Măsurile initiate au
Siaka Stevens refuză să semneze do- permis Sierrei Leone să obțină o
cumentele negocierilor, părăsește seamă de succese pe calea progresu-
rindurile Frontului Unit si fondează, lui economic si social.
împreună cu alți militant! pentru O activitate susținută a desfășurat
independența țării, o mișcare care președintele Republicii Sierra Leone
se va transforma în Partidul Între- pentru extinderea relațiilor de prie-
gului popor (A.P.C.). tenie si colaborare ale tării sale cu
In funcțiile pe care le ocupa, mi- numeroase state ale lumii, indiferent
litează cu pasiune și dăruire pentru de sistemul lor social-politic.
lichidarea dominației coloniale, pen- Pe plan extern. Sierra Leone pro-
tru proclamarea și apărarea inde- movează cu consecventă o politică de
pendentei Sierrei Leone. In alegerile pace si cooperare între toate popoa-
generale din 1964. cind A.P.C. cîști- rele, pe baza respectării principiilor
gă. împreună cu Mișcarea progresis- independenței și suveranității națio-
tă independentă, 12 mandate in Con- nale. integrității teritoriale, neames-
siliul orașului Freetown, Siaka Ste- tecului în treburile interne, avanta-
vens este numit primar al orașului jului reciproc. Republica Sierra Leo-
Freetown și devine liderul opoziției
ne și președintele Siaka Stevens au
în parlament. In 1967, Partidul între- .acordat și acordă sprijin tuturor po-
gului popor obține victoria categori- poarelor care luptă pentru indepen-
că in alegerile generale. Siaka Ste-
vens depune jurămintul în calitate dența națională, pentru apărarea
demnității lor, împotriva colonialis-
de prim-ministru, funcție în care
este reales in 1971, iar la 21 aprilie mului, imperialismului șl neocolonia-
1971 este desemnat președinte al Re-
publicii Sierra Leone. (Continuare în pag. a V-a)
 PAGINA 2
SCINTEIA- vineri 19 iulie 1974

iFAPTUL] Un colectiv tînăr caută drumul ECOUL ANCHETELOR

spre maturizare „SClNTEII"
'DIVERS! — Am realizat progrese
însemnate in ultimul tlmu.
Mai pțnt. Intr-adevăr, pro-
sindu-i pc colegii lor aii le
judece faptele. Or. este
bine știut ce rol important
tlmpinăm mari greutăți din
partea beneficiarului, care
nu ridică produsele la
— Noi «tăm po loc din
eauxa lor, n-avem panduri,
nu ne putem face planul.
maistrului Coman IIlCRCti,
In care se zugrăvește col
mai bine această situație :
Publicul cititor este, desigur, Inte-
resat — «I are acest drept — sft știe
ce se Intlmplă. Intr-un loc 6au altul,
după ce „Scinteia” a sesizat anumite
«I Insultele primite, a căutat
răzbune insinulnd reținerea «urnei
de 10—15 lei In fiecare lună din
pensie. De asemenea, menționăm că
se

iJ -Povestind
------------------------- 1
| despre Horea
I și Iancu...
i încă de la intrare, numeros!
I vizitatori ai Muzeului de Istorie
d;n Alba Iulia slnt plăcut sur-
prins! de modul în can* slnt in-
drumați șl inuoțiți prin sălile a-
I cestuia. Și nu e vorba de un
| ghid sau doi, ci de 20 — ți asta
I in fiecare zi. In fiecare zi, do
i la Începutul vacanței școlare, de
I cind elevii liceului ..Horea,
| Cloșca și Crișan" din localitate
au lansat frumoasa inițiativă de
I a lua muzeul sub ..patronajul”
I lor. oferind adevărate sl atrac-
I tlve lecții de istorie. In cartea
Ide impresii au început să se a-
dune elogii... impresionante la
adresa lor. a profesorilor. O In-
I semnare, poate cea mai sugesti-
vă : ..Cu asemenea ghizi, vizita
e o incintare. Laudă lor. laudă
celor care-i invața, învătindu-ne
I și pe noi”.
. „Cine sparge '
' gheața“ ?
Oficiul de turism Sinaia are
• In dotare 5 agregate de fabri-
Icat cuburi de gheață. Toate 5
au fost aduse din import, cu
bant... gheață. Dar nici until nu
produce nimic. De cum au ve-
| ml au și fost repartizate la
I marile restaurante „Berbec",
I „Prahova" și altele. Și, o data
[repartizate, au și intrat in re-
parații. Si se tot „repară" de a-
proape un an de zile, dar ni-
imeni. absolut nimeni nu se in-
teresează de soarta lor, nici
măcar in aceste zile de canicu-
lă. Nu produc gheață, in schimb
Iaduc pagube. Cine sparge ghea-
ța... nepăsării ? Repede, că tre-
ce vara.
| Întîmplarea
bleme de pus la punct. In-
clusiv cele de disciplină.
Le-am discutat In comite-
tul oamenilor muncii, am
stabilit măsuri concrete
pentru eliminarea lor. Cu
timpul, sperăm că si aces-
te lucruri se vor indreota.
Știți, la o întreprindere
nou înființată oină se for-
mează colectivul. Dină cu-
noști oamenii...
Cea mai mare nartc din-
I dc la I.M.C. făceau scan-
1 tre spusele tov. Iosif GreJf,
inginerul-șef al întreprin-
I derii de materialo de con-
I
I strucții Buzău, le consta-
tasem și noi. pe viu, in
■ toare ! Și uite așa, discu-
timpul vizitei pe care o
I
I făcusem in întreprindere,
1 însoțiți de tov. ștefan
Vrinceanu, secretarul co-
mitetului de partid. In-
tr-adevăr. s-au înregistrat
o scrie de rezultate pozi-
tive in activitatea de pro-
ducție. Din păcate, aceste
rezultate — care puteau fi
I si mai bune — sînt um-
brite de numărul încă ri-
I dentă toate lipsurile între-
• dicat de absente nemoti-
vate. de abateri discipli-
i nare care generează acci-
I re loc de muncă are o con-
dente de muncă. precum
| si unele probleme privitoa-
re la calitatea produselor.
Desigur, un colectiv de
muncă nu se formează si
nu se încheagă peste noap-
te. Dar de greutăți ineren-
te începutului nu te poți
prevala la nesfirșit, cind au
I
trecut deja patru ani de la
înființarea întreprinderii.
| — Noi am luat măsuri
de sancționare a celor in-
I ficiarul...
I
’
disciplinati. ne informează
Șt. Vrinceanu. Ni s-a pre-
zentat un număr impresio-
l nant de decizii de sancționa-
I vers — ne-a replicat Con-
I re a unor lucrători, emise de
la începutul anului și pînă a-
I cum. Desigur, sancțiunile
administrative își au ros-
I tul lor. Dar nedublate de
I măsuri educative, de o
muncă susținută de la om
la om, ele nu-și ating
scopul, n-au eficiență. A-
rareori la I.M.C. Buzău
cei sancționați au fost puși
în discuția colectivului, lă-
poate să țoace opinia co-
lectivului in formarea unei
atitudini sănătoase fată de
muncă, in întărirea spiri-
tului de ordine si discipli-
nă. Inccrcind să suplineas-
că cumva această lipsă, or-
ganul de conducere colec-
tivă ol întreprinderii a ho-
tftrit in ultima sa ședință
înființarea unul colectiv
special care să urmărească
Formarea atitudinii înaintate față de muncă
și avutul obștesc presupune întărirea
autoexigenței
întărirea disciplinei la lo-
cul de muncă si să discute
cu cei care comit astfel de
abateri. De ce a fost ne-
voie să se înființeze acest
colectiv special, cind fieca-
ducere care are și menirea
asigurării și întăririi ordi-
nii și disciplinei ? Oare
disciplina și ordinea nu
trebuie realizate la fiecare
loc de muncă, cu partici-
parea întregului colectiv ?
Deocamdată Insă, și a-
ceastă hotărire a rămas
doar pe hirtie.
Dar vizita noastră la
I.M.C. a scos in relief și
un alt aspect legat de or-
dine și disciplină : cel al
calității produselor. Ne
vom ocupa ceva mai pe
larg de el. intrucît. așa
cum vom vedea, acest as-
pect a fost folosit ca „ar-
gument” in justificarea
unor lipsuri proprii, de că-
tre o altă întreprindere
buzoiană.
Toți interlocutorii noștri
au căutat să ne convingă
de calitatea ireproșabilă a
panourilor mari de prefa-
bricate pentru locuințe.
— Cu toate acestea, in-
timp, ni s-a plins ing. Cos-
lică M&rculescu, șeful sec-
ției I prefabricate. Noi sln-
lem sufocați, cu depozitul
hlin de panouri din cauza
proastei organizări ce dom-
nește la întreprinderea ju-
dețeană de construcții. A-
vem în depozit apartamen-
te pentru patru blocuri,
care deja trebuiau ridica-
te. dar lor nici nu le pasă.
Si, conducîndu-ne prin
depozitul care era intr-a-
devăr plin, interlocutorii
noștri ne-au scos in evi-
prinderii beneficiare : lip-
suri in organizare, indisci-
plină, mari rămineri in ur-
mă. dezordine etc., etc.
Spre surprinderea noastră
cunoșteau lipsurile colegi-
lor lor constructori mai
bine decit lipsurile proprii.
Ba, mai mult, au căutat să
ne demonstreze că. chiar
si unele aspecte de indisci-
plină si dezordine din ca-
drul propriei întreprinderi
se datoresc tocmai greută-
ților pe care le face bene-
— Va să zică, el se plîng ? !
Apoi, aflați dumneavoastră
că situația este tocmai in-
stantin Siănescu, inginer-
șef la întreprinderea de
construcții-montaj județea-
nă (I.C.M.J.) Buzău.
De data aceasta ne-a fost
dat să aflăm de la bene-
ficiar intreaga gamă de
lipsuri a producătorului. Și
iarăși trebuie spus că le
cunoștea mai bine decit a-
cesta.
— Cum așa ? Depozitul
lor e plin de panouri.
— Știm, dar produsele
n-au calitatea corespunză-
toare, nu ni le livrează in
ordinea montajului, le lip-
sesc o scrie de piese care
ne țin pe loc...
— Deci faptul că dum-
neavoastră n-ați realizat
decit jumătate din con-
strucțiile pe care trebuie
să le predați pînă acum se
datorează celor de la
I.M.C. ?
— In cea mai mare par-
te. Mă rog. mai avem și
noi unele lipsuri ; la înce-
put n-am avut fronturi de
lucru, oamenii nu respectă
programul. Dar noi am
luat măsuri și lucrurile
s-au îndreptat.
Parcă pentru a-1 contra-
zice pe interlocutor, tocmai
atunci in birou a intrat u-
nul dintre directorii ad-
junct, anunțindu-1 că la
o stație de betoane, zece
basculante stau degeaba de
mai bine de o oră. CajJza ?
O „mică” neînțelegere a u-
nei dispoziții date de ingi-
ncrul-șef.
Am stat de vorbă cu
mai mulți oameni, am vi-
zitat un șantier unde am
constatat defecțiunile pa-
nourilor livrate de I.M.C.,
precum și lipsa unor an-
samble ce țineau construc-
ția în loc. Dar ne-am con-
vins că lucrurile nu merg
bine, in primul rînd, da-
torită unor cauze ce țin de
buna organizare internă.
Iată, de altfel, părerea
— E drept că «vom greu-
tăți cu beneficiarul. Eu, de
exemplu, astă-noapte. cind
am fost de serviciu, n-am
mai avut ce le da de lu-
cru oamenilor timp dc pa-
tru orc, din cauza lipsei
de panouri. Dar, vedeți
dv., mai sînt șl alte neca-
zuri : cind noi n-aveam
front de lucru. dinz cauza
unei slabe organizări, cei
dal și noi nu puteam zice
nimic : acum, cind avem
front, facem noi scandal că
nu-s panouri corespunză-
ții contradictorii între con-
duceri, justificarea lipsuri-
lor noastre prin lipsurile
celorlalți, iar noi, muncito-
rii, sintem intre... ciocan
și nicovală. Sigur că a-
par și probleme de indis-
ciplină, dar dacă organiza-
rea e proastă și oamenii
n-au de lucru, disciplina
scade.
Iată deci cum arată a-
devărata față a lucru-
rilor. Sigur, faptul de
a sesiza lipsurile vecinului
e un lucru firesc șl con-
structiv, dar, așa cum
spune un vechi proverb,
trebuie să vezi întii birna
din propriul ochi. Dis-
cuțiile contradictorii, lip-
sa de colaborare pen-
tru punerea lucrurilor
la punct nu fac
ceva decit să favorizeze
alt-
dezordinea, să creeze o at-
mosferă nesănătoasă atit
intre întreprinderi, cît și
în interiorul fiecăreia din-
tre ele. Iar consecințele se
răsfring asupra producției,
in cazul de față asupra oa-
menilor care demult aș-
teaptă să intre in casă
nouă. Credem că este ca-
zul să se treacă de la po-
ziția arătării cu degetul la
cea a conlucrării firești
pentru rezolvarea neajun-
surilor, pentru întărirea or-
dinii și disciplinei, pentru
creșterea avuției obștești.
Emil MARINACHE
neajunsuri, anumite stări de lucruri
negative. Judecind din acest punct
do vedere principial, este — prin v.r-
mare — cit se poate de firesc si
Indicat ca redacția însăși să fie In-
teresată de soarta fiecărui articol,
dintre Cele pe care le Încredințează
tiparului in numele necesității gene-
rale. Ce ecou a avut lauda sau cri-
tica ? Ce-a urmat după apariția ar-
ticolului ? — iată întrebări pe care
ni le punem la fiecare caz în parte.
Iar răspunsurile le aflăm fie mer-
gind noi înșine pe urmele materia-
lelor publicate (și scriind apoi la
rubrica intitulată : Ecoul anchetelor
„Scîntell"), fie din cele scrise redac-
ției de către conducătorii unităților
in cauză. In legătură cu autoritățile,
constatăm cu o satisfacție lesne de
înțeles că în majoritatea absolută
răspund prompt și responsabil la ar-
ticolele ce le privesc, exprimlndu-șl
opinia asupra celor relatate de ziar
și informind asupra măsurilor stabi-
lite In consecință. Spicuim, spre e-
xemplificare, citeva pasaje din mul-
tele răspunsuri trimise in ultima vre-
me la redacție — numai in proble-
mele de interes cetățenesc cotidian...
...Din partea
Consiliului popu-
lar al județului
Cluj — cu privi-
re la articolul
„Un paradox : Pe NOTAȚII PE MARGINEA
șantierele cămi-
nelor pentru tine-
ret se lucrează in
ritmuri bătrinești”
(din 11 mal a.c.).
CITORVA RĂSPUNSURI
„Comitetul exe-
cutiv al consiliu-
lui popular Jude-
țean va lua toate
măsurile ca bene-
(SOSITE SAU NESOSITO
ficiarii in cauză,
împreună cu con-
structorii, să re- DE EA AUTORITĂȚI
cupereze
nerile în urmă la
râmi- 1 informațiile din
obiectivele amin-
tite, in vederea
terminării lucră-
rilor conform planului. Vă mulțu-
mim pentru sprijinul acordat”.
...Din partea întreprinderii de pre-
zentare a M.A.I.A.A. — ca urmare
la articolul „In vizită la citeva ma-
gazine de prezentare ale industriei”
(din 21 mai), care demonstra că
profilul unor magazine de acest fel
din cercetări si declarația agentului
rezultă că soțul fiind Internat mai
mult In spital, se nasc discuții cnu-
zate In special de faptul că agentul
refuză să-i achite pensia, destinata-
rul fiind Minciu D. Petre, iar nu
Minclu P. Catrlnn. Menționăm că
pentru comportarea necuviincioasă
față de public, agentul Vlad Gheor-
ghe a fost sancționat”. In acest caz,
răspunsul direcției județene este și
răspunsul Ia scrisoarea adresată re-
dacției de agentul poștal Vlad Gheor-
ghe.
Exemplele ar putea continua. Con-
siderăm totuși că am citat suficien-
te pentru a demonstra ecoul «1 ro-
lul constructiv pe care semnalele
„Scînteii” le au in Îmbunătățirea ac-
tivității lntr-un sector sau altul.
Cind se întimplă ca cela sesizat*
tntr-un articol să nu fie recepționate
ca atare ori să fie contestate, in
virtutea datoriei de a lumina ade-
vărul și de a numi exact responsa-
bilitățile pentru ceea ce a fost dat
publicității, ziarul revine cu preci-
zări. In 18 mai, spre exemplu, arti-
colul nostru „Acțiunea D” în jude-
țul Ialomița amintea — printre cele
86 de unități care
pînă la acea dată
nu predaseră la
DCA nici o foiță
de hirtie
și Întreprinderea
—
F.N.C. Căzănești.
Prompt, am pri-
mit un răspuns
prin care se arăta
că „noi am pre-
dat la sucursală
— sau punctul de
colectare
Lehliu — urmă-
DCA
toarele cantități
de hirtie deșeu...”
(in total : 15 530
kilograme). Dar
articol fuseseră
furnizate redacto-
rilor „Sclnteii”, In
ziua de 15 mai,
de către însuși directorul întreprin-
derii de preindustrializare și achi-
ziții Ialomița, tovarășul Radu Măr-
gărit — în registrul căruia scria,
negru pe alb, că Fabrica de nu-
trețuri combinate Căzănești nu
predase absolut nimic din cele 60 de

,- - - - - - - - IMAGINI DIN ALBUMUL EDILITAR AL ȚĂRII

| de la
| Lacul Babei
Liniștea sătucului Lacul Ba-
Ibei, comuna Bogdana, județul
Vaslui, a fost curmată brusc
de o explozie. Sătenii au aler-
Igat către casa lui Hurduc, după
care au chemat „Salvarea", spre
a-i duce urgent la spital pe
Icei trei copii ai acestuia — Mi-
hai (12 ani), Marcel (10 ani) și
Dinu (4 ani). Cei trei copii gă-
siseră într-una din gropile să-
Ipate pe un drum aflat in con-
strucție un focos de protecții
rămas încă din timpul războ-
Iiului. Ducindu-l acasă și ju-
cindu-se cu el, focosul a explo-
dat. rănindu-i. Din fericire, da-
torită intervenției prompte din
I partea medicilor, toți cei trei
copii se află acum in afară de
orice pericol.
| Plus
j cu minus
I Control inopinat efectuat de
Inspectoratul județean de stat
pentru controlul prețurilor Bo-
Itoșani. Rezultatul : in unele
centre de legume și fructe pre-
țurile erau invers proporționale
cu calitatea produselor. Astfel.
II 860 kg varză calitatea I fuse-
seră trecute la „extra”, iar 800
kg castraveți de calitatea a Il-a
I „avansaseră” la I. Și așa
procedau nu numai cei de la
legume, ci și colegii lor de la
Agrocoop și de la magazinele
I gostat. Numai magazinele gostat
din Botoșani, de exemplu, au
incasat. pe această cale, un plus
de 14 547 lei. Cum asemenea
I plusuri au fost considerate mi-
I nusuri In activitatea vinzători-
■ lor respectivi, li s-au aplicat pe
Iloc amenzi care le-au lăsat
goluri in buzunare. Măcar de
nu le-ar „umple” din nou cu
■ alte... plusuri.
e... lipsa de profil : „Vă comunicăm
-------- ,
c r a io v a că am analizat cu toată răspunderea
aspectele critice cuprinse in articol,
desprinzind concluziile și măsurile
ce trebuie întreprinse in continuare
pentru îmbunătățirea activității noas-
tre”. Și urmează inserarea măsu-
I rilor...
■ ...Din partea Direcției comerciale
I județene Dîmbovița — după ce ni se
I comunică, de asemenea, măsurile
luate in urma apariției anchetei
I „Gospodinele in fața hărții comer-
I ciale a orașului” (din 16 martie) se
I spune : „Reținind aspectele semna-
i late, direcția noastră va lua și pa
I viitor cele mai potrivite măsuri pen-
| tru ca, sub raport calitativ, comer-
țul socialist din municipiul Țirgoviș-
te șl județul Dîmbovița să-și reali-
zeze sarcinile la nivelul cerințelor
consumatorilor”.
...Din partea Direcției comerciale
județene Dolj — referitor la artico-
lul „Pensiunile elevilor — un pre-
țios sprijin pentru mamele ocupate
in producție” (din 27 aprilie) : „Am
luat măsurile următoare (...) Deși nu
am făcut Încă prea mult în acest
sens, ceea ce s-a realizat și se pre-
conizează este promițător. Apreciem
de un real folos articolul apărut in
ziarul dv., pentru care vă mulțu-
mim”.
...Direcția județeană de poștă șl
i T. C. Tulcea — ca răspuns la o notă
I („Telex cetățenesc”, 23 aprilie) în
| care o cetâțeancă din comuna Lun-
, cavița, satul Rachelu, reclama poșta-
I șul c-ar fi pretins mită pentru achi-
I tarea pensiei soțului, scrie redacției
1 Prahova (la ancheta „De ce trimit
noastre: „Din cercetările efectuate
si din declarațiile unor pensionari
serviți de agentul poștal Vlad
Gheorghe de mai mulți ani rezultă
că afirmațiile cu privire la reținerea
unor sume de bani la achitarea pen-
siilor nu sînt adevărate. Același lu-
Puncte de referințâ pentru noua arhitectonică a vechii Bdnil: Spitalul nr. 1 (arh. Vaslle Coardâ), în fotografia nr. 1 ; hotelul „Jiul" (proiectat
de I.S.A.R.T. București), în fotografia nr. 2; Teatrul Național (arh. Alexandru lotțu), în fotografia nr. 3 Foto: S. Cristian
cru reiese și din declarația dată de
reclamantă, susținind că neputind
. reda in sesizare cuvintele murdara
I
| \
(Urinare din pag. I) să a maselor la conducerea trebu- tilateral dezvoltate, precum și al
tone deșeuri cu care era planificată
de către ministerul de resort. Evi-
dențele respectivei întreprinderi nu
erau completate „la zi” ? !
Evident, redacția este interesată
nu doar de simpla înregistrare a pri-
mirii răspunsurilor de la forurile vi-
zate, ci — mai cu seamă — de ceea
ce cuprind ele, de poziția față de
șemnalul critic al ziarului șl măsuri-
le care se iau pentru îndreptarea si-
tuației respective. Dar cum să cu-
noaștem așa ceva și cum să putem
informa cititorii despre toate aces-
tea, dacă unele foruri nu-și respectă
o obligație prevăzută limpede în Le-
gea presei, la art. 62 : „Organele de
slat, întreprinderile și Instituțiile,
precum și organizațiile de masă șl
obștești au datoria să răspundă, în
scris, organului de presă, în termen
de 30 de zile de la data primirii co-
municării trimise de acesta cuprin-
zînd opinii critice exprimate în presă
cu privire Ia activitatea lor".
Dacă reamintim ace,astă îndatorire,
o facem pentru că o serie de aseme-
nea răspunsuri care trebuiau să ne
parvină se lasă încă așteptate. Pină
la această oră, de exemplu, nu au
răspuns invitației scrise a redacției :
Consiliului popular al municipiului
Piatra-Neamț (la teleconferința „Cum
ajung oamenii la lucru ? Dar înapoi
spre casă", apărută în... 17 ianuarie
a.c.) ; Consiliul popular al județului
Dolj și Consiliul popular al județului
oamenii reclamații la «Scinteia»” T;
din 19 ianuarie) ; U.J.C.M.-Satu-Mare
(ia articolul „E iarnă și ne trebuie
■anle, nu car”, din 26 ianuarie) etc.
Nu mal continuăm cu exemplele,
pentru că mai așteptăm înc^ răspun-
surile cuvenite.
G. M1TROI
care au trecut de la Conferința Na-

! în cercetare Arborii, ca și oamenii • •• Conferinței Naționale în ioate sec-

O fată minoră din Ploiești a
Ifost „invitată" la o plimbare de
către șoferul Gheorghe Vngu-
reanu. Apoi, din vorbă în vor-
Ibă, șoferul a dus-o să-i arate,
chipurile, o casă frumoasă a
unui prieten de-al său și să as-
I culte puțină muzică. In casa
toarele construcției socialiste.
rilor obștești. Dialogul permanent
cu poporul, ca principală metodă
de conducere a partidului și statu-
lui, și-a găsit expresie intr-un șir
prevederilor Proiectului de norme,
șe desfășoară pe multiple planuri
o vastă activitate polltico-educativă
avind drept obiectiv fundamental
țională învederează acea realitate
fundamentală care stă la temelia
Încrederii și optimismului cu care
ne clădim viitorul — coeziunea de
După cîțiva ani, bag dc scamă că, de teți la minte și tari, După cum e cunoscut, pornind
de la concepția că (orța și superio- dc manifestări cu amplă rezonanță, asimilarea organică de către toți nezdruncinat a întregii națiuni in
iată, urc din nou, nu puțin timp încoace, oameni căliți, plini de printre, care congresul Frontului U- oamenii muncii a spiritului revo- jurul încercatei avangarde, forța
vreme de citeva zile, tot mai gospodărește pricepere, de grijă ritatea noii orinduiri se afirmă nu
numai prin ritmul rapid al dezvol- nității Socialiste, consfătuiri repu- luționar, așezarea fermă a relații- conducătoare a societății noastre,
obcine bucovinene. Pe se doboară arborii, tot gospodărească și mai tării economice, dar și prin adln- blicane pe ramuri de activitate, lor sociale pe baza principiilor eti- Partidul Comunist Român.
aci, imi bucur iarăși mai cuminte se sor- ales de mare și adine cirea continuă a democrației socia- vizite de lucru ale secretarului ge- cii și echității socialiste. Această în intimpinarea celei de-a XXX-a
ochii și inima cu ne- tează buștenii cei de respect pentru avuția liste, Conferința Națională a acor- aniversări a eliberării și Congre-
gre și sobre bră- rezonanță, cei pen- de preț care este lem- dat o mare atehție metodelor și sului al XI-lea al P.C.R. este da-
deturi, cu bungeturi tru furnir, pentru de- nul. toria primordială a comuniștilor să
rulai, pentru gater și — Altfel nu-i scoți formelor organizatorice de condu-
de stejar in putere, cere a vieții sociale, subliniind asigure întărirea rolului conducător

cu pricina se afla un alt
prieten al lui Ungureanu, tot
I șofer de meserie, Neagu Ion.
Amindoi au început s-o ademe-
nească pe fată cu dulciuri și
I băuturi alcoolice, după care au
F GA RODNIC
cu fagi bllnzi și cu doage. Mai acătării cum ar trebui din lu- necesitatea conținuși lor perfec- ai organizațiilor partidului in toate
mesteceni albi, senti- parcă se execută, pe mea lor ! imi spunea ționări in concordanță cu cerințele domeniile vieții sociale, prin per-
mentali, care popu- tacticos un șef de bri- etapei actuale de dezvoltare a țării. fecționarea activității organizatorice
I lează, cu milioane și gadă de la o gură de Ca urmare a îndeplinirii ferme a și politico-educative a organizațiilor
iar milioane, mindrele exploatare a întreprin- de partid, îmbunătățirea metodelor
I codreturi din Țara de derii forestiere din acestei orientări, ultimii doi ani au și stilului lor do muncă. O însem-
însemnări Gura Humorului. Fi- fost deosebit de rodnici pe linia
Sus, cea cu fruntea modernizării și primenirii structu- nătate deosebită are in acest sens

violat-o. Identificați imediat și
arestați de către organele de
I miliție, cei doi făptași se află
in cercetare.
| Nesăbuință
Cum șoseaua era liberă, Ale-
Ixandru Moldovan de pe auto-
basculanta 31-TM-4616. cu care
lucra la șantierul fabricii de
I ciment de la Chișcădaga-Hune-
| doara, a apăsat pe accelerator
Ipină la refuz, uitind că abia
cu două luni in urmă obținuse
carnetul de conducere. In loca-
litatea Crăciunești, din cauza
I vitezei excesive și a neatenției
proaspătului (și iresponsabilului)
I șofer, autobasculanta a părăsit
partea carosabilă a șoselei și
l-a lovit mortal pe un cetățean
Icare aștepta in stația de au-
tobuz.
DE MUNC I IZBÎNZI
I înălțată deasupra no- din Țara de Sus indcă, să știi dumnea- ca ele să desfășoare, în spiritul
I rilor. Cutreier astfel tale, brazii, mă rog, rilor organizatorice — esența aces-
tei laborioase activități constind in hotărlrilor Conferinței Naționale, o
pe la Strigoaia și toți copacii iștia, sea; îmbunătățirea mecanismului condu- muncă vie, concretă, cu oamenii, îm-
Mestecăniș, pe la Va- mână cu oamenii : și cerii centralizate și coordonării bunătățind metodele de investigare
' tra Dornei și sus, pe cite iau aminte, ei și noi stăm drepți
unitare a diferitelor sectoare ale a realităților printr-un contact per-
Oușorul. printre mo- picioare !
curmatul lemnului de in Intr-adevăr, cutre- vieții economico-sociale, concomi- manent cu terenul, acționind cu
lldvișuri care suie so- lucru, olăritul sau tent cu accentuarea caracterului energie, inițiativă și dinamism pen-
șpronțuitul buștenilor, ierând prin împărăția
lemn și temerar pină
spre virful Rarăului
sau prlveghează cursul
a lemnului de celulo- de din Țara de ver-^
aceasta a aurului
ză, a celui de mină, mă gindesc la un mare Sus,
său democratic. Totodată, ca o
preocupare fundamentală s-a afir-
mat grija pentru raționalizarea neral al partidului în numeroase activitate, care a cuprins In sfera
tru soluționarea problemelor majore
ale vieții economice și sociale. în
centrul întregii activități a organi-
• Bistriței aurii pe la pentru stilpii de te- poet care a observat aparatului de partid, de stat șl eco- județe, cu prilejul cărora a fost ei de influență cele mai largi mase zațiilor de partid trebuie să se afle
* Cirlibaba. Nu mai legraf și telefon, pen- că in natură singur nomic la toate verigile, pentru analizat, intr-un spirit de înaltă exi- ale populației de la orașe și sate, omul —• Jactorul hotăritor al pro-
văd, ca odinioară, gență. modul cum sint aplicate cu precădere tineretul, își arată tot gresului societății, acțiunea per-
tru piloți și grinzi la creșterea continuă a funcționalității
după război, brazi de- poduri, pentru traver- arborele e vertical, sale prin conturarea unor forme șl hotărîrile Congresului al X-lea, ale mal mult roadele in stimularea severentă de explicare convingă-
cedați de bătrinețe, se la căile ferate, pen- precum omul... Co-
pacii se înfig adine structuri mai suple și eficiente, eli- Conferinței Naționale, au fost a-
doptate măsuri eficiente pentru în-
cultului muncii, a atitudinii îna-
intate față de avutul obștesc, în în-
toare a politicii partidului, a fac-
prăbușiți singuri din tru construcții, pen- in pămint, iar coroa- minarea paralelismelor, suprapu- torilor care au determinat adopta-
picioare și putrezind nerilor șl factorilor de tergiversare, lăturarea deficiențelor, pentru ridi- tărirea ordinii și disciplinei in rea diferitelor hotăriri, mobilizarea
pe frunzare moarte. tru semliridustriallza- na șl frunzișul caută carea activității la' un nivel mereu producție și in viața socială. in maselor la Înfăptuirea sarcinilor
rea în pădure, precum aerul șl lumina, fiece simplificarea șl reducerea drumului superior. promovarea intransigenței împo-
I Nu mai sint nici mo- deciziilor, creșterea operativității stabilite de partid. Abordind just
lizi uitați de cine știe și pentru tot mai is- nervură avind un ra- șl eficienței. Caracteristic acestei Perioada ultimilor doi ani este triva oricăror influențe ale ideo- raportul dintre „politic” și „econo-
I cine, lâsați să zacă cusita industrializare port direct cu rădăci- elocventă pentru consecvența cu logiei și moralei burgheze, ca și mic", organizațiile de partid tre-
na. Este o relație care perioade a fost orientarea tot mai a manifestărilor vechiului in mo-
hașcă în preajma pir- din fabrici și între- înseamnă, de fapt, ac- fermă a organizațiilor de partid și care partidul nostru se călăuzește buie să sprijine soluționarea sar-
de stat spre activitatea concretă, de concepția potrivit căreia un fac- dul de glndire șl comportare al oa- cinilor economice acționind nu
tiilor, prin vilcele, su- prinderi. Desigur, spre tul esențial al ființării tor primordial al întregii activități menilor. Principala cerință pe prin metode administrative, ci prin
ferind, ca altcindva, a ajunge la astfel de și o condiție absolut practică, pentru rezolvarea efectivă
a problemelor, punind pe primul de transformare revoluționară a care partidul o pune în fața mijloace politico-educative.
asemeni unor grav ră- multiple utilizări, pen- necesară a verticalită- plan aprecierea activității desfășu- societății il constituie formarea activității politico-ideologice constă Permanenta perfecționare a stilu-
niți culcați pe bran- tru a-i scoate cu bună ții lor. Poate și din omului nou, caracterizat printr-o in cultivarea stăruitoare a sen- lui și metodelor muncii de partid
rate prin prisma rezultatelor obți-
carde. rinduîalâ din parche- pricina asta atit de
dragi imi sint, intre nute. înaltă conștiință socialistă, larg timentului Înaltei responsabili-
tăți sociale, astfel Incit toți cetă-
va contribui astfel la Îndeplinirea
Sint acum, mai peste te și pentru a găsi altele, aceste mindre Semnificativ pentru procesul de orizont cultural, atitudine înaintată de către fiecare organizație și de
' in muncă, familie și societate. In țenii să judece fiecare act social către partidul nostru, in general, a
tot pe-aci. codri cu cea mai bună folosință păduri septentrionale continuă adlncire a democrației so- spiritul programului ideologic în- prin prisma intereselor generale
cialiste este dezvoltarea cadrului rolului de forță politică conducă-
verzi si pletoase ce- fiecărei bucăți de ale României ! sușit de Conferința Națională, ca ale poporului, ale societății. toare a societății — chezășia pro-
tinișurl, mai în eta- lemn e trebuință de organizatoric menit să Înlesnească parte integrantă a procesului de Prin tot ce am înfăptuit, ca și gresului fi înfloririi României so-
te sau mai tineri. Și muncitori forestieri is- Ion ISTRATI participarea directă, tot mai Inten- făurire a societății socialiste mul- prin tot ce proiectăm, cei doi ani cialiste.

1
Rubrlcd redoctotO de
Petre POPA
ți corespondenții ^Scinteir
 SClNTEIA — vineri 19 iulie 1974
CINEIH/ILUL IN Pflfflll UNI l JUM TATE
Cu ce rezultate, cu ce experiență se prezintă harnicele
colective muncitorești, organizația de partid a Capitalei
la doi ani de la asumarea însufletitorului angajament
Cu doi ani In urmă. In preaj-
ma Conferinței Naționale a l’.C.R..
tn prceența tovarășului Nicolae
Ceaușescu, Conferința extraordinară
a organizației de partid a Capitalei
fi-a asumat angajamentul de a în-
făptui planul cincinal jp patru ani
jumătate, adresind tuturor orga-
nizațiilor județene de partid, tuturor
oamenilor muncii înflăcărată che-
mare patriotică de a realiza cincina-
lul Înainte de termen. Această che-
mare, pătrunsă do înalt spirit comu-
nist fată de interesele generale ale
patriei, a declanșat in țntreagS țară
• amplă întrecere pentru îndeplini-
rea mai devreme a cincinalului.
De atunci, după cum se știe,
deviza ..Cincinalul în patru ani
ți jumătate** a devenit un angaja-
ment ferm al tuturor organizațiilor
de partid din întreprinderile bucu-
reștene. al tuturor colectivelor de
oameni ai muncii din unitățile eco-
nomice din Capitală. îndeplinirea
•cestui angajament însuflețitor, care
corespunde posibilităților existen-
te in cele 2:15 întreprinderi in-
dustriale din București — in care se
realizează peste o șesime din produc-
ția industrială a țării — a polarizat
fi dinamizat întreaga activitate a co-
muniștilor. a oamenilor muncii, or-
ganele și organizațiile de partid afir-
mindu-și plenar rolul lor conducător,
capacitatea politico-organizaloricâ in
toate acțiunile întreprinse.
Dintr-un început merită subliniat
cu deosebire faptul că vasta muncă
politică si organizatorică desfășurată
de organizația de partid a munici-
piului, de comitetele de partid ale
sectoarelor, de organizațiile de par-
tid din întreprinderi a dus nu nu-
mai la rezultate economice remarca-
bile. ci a îmbogățit experiența tutu-
ror organizațiilor de partid in mun-
ca de mobilizare a energiilor crea-
toare ale oamenilor muncii, a îmbo-
gățit experiența lor in munca de
conducere a economiei. Activitatea
desfășurată in această perioadă a a-
rătat că atunci cind organizațiile de
partid studiază cu temeinicie reali-
tățile din întreprinderi, secții, de la
locurile de muncă, cind atrag larg
colectivele la analizarea si la stabi-
lirea măsurilor, cind acționează cu
energie pentru traducerea lor în via-
tă se pot obține rezultate nebănuite,
care stimulează priceperea, capacita-
tea creatoare si îndrăzneala oame-
nilor muncii, de a obține rezultate
gi mai bune. Experiența acumulată
are o mare importantă nu numai
pentru această perioadă, ci și pen-
tru activitatea viitoare a organiza-
țiilor de partid, pentru anii ce vin,
cind sarcinile economice devin me-
reu mai ample si mai complexe.
Ne vom referi, in continuare, la
rezultatele obținute pină in prezent
de colectivele de oameni ai mun-
cii. la citeva laturi ale experienței
organelor si organizațiilor de partid
din Capitală pentru realizarea cin-
cinalului in patru ani si jumătate.
Sarcinile inițiale ale planului
cincinal la producția globală pe trei
ani și jumătate au fost îndeplinite cu
TI de zile mai devreme, obținindu-se
suplimentar o producție de 20,3 mi-
liarde lei ; cum se vede, o opțiune
sigură pentru înfăptuirea cincinalului
cu șase luni mai devreme. în pe-
rioada 1971—1973, ritmul mediu a-
PROGRAMUL DE RECOLTARE-
realizat integral, ritmic, zi de zi, oră de oră !
In compoma de recoltare a cereolelor păioose este important ca utilajele sâ fie folosite din plin, la întreaga capacitate, pentru a se realiza viteza de lucru stabilită. Procedlndu-se astfel, In întreprinderile agricole de
stat din județul Ilfov au fost recoltate suprafețe mari. La I.A.S. Belciugatele, viteza de lucru stabilită la recoltat a fost realizată datorită măsurilor luate de a concentra combinele pe anumite tarlale (fotografia
nr 1) Tinsurile de construcție proprie, adaptate la presele de balotat, asigură eliberarea rapidă și fără mari eforturi a terenurilor de paie (fotografia nr. 2). Directorul, tov. Gh. Țîru, și alți specialiști ai întreprinderii
Pentru încheierea secerișului intr-un timp cit mai scurt este nece-
sar să fie realizată și chiar depășită viteza zilnică de lucru. Această
viteză a fost stabilită in funcție de numărul combinelor și al celorlalte
utilaje, de mijloacele de transport și forța de muncă. In cadrul an-
chetei de față, intreprinsă in județele Prahova, Buzău și Bihor, am
căutat răspuns la două întrebări.
1. Se realizează zilnic viteza de lucru stabilită la re-
coltat ?
2. Ce măsuri au fost luate de organele Județene in
vederea grăbirii secerișului ?
1. Pină marți au fost recoltate
7 000 ha cu griu. Din această supra-
față 6 440 ha au fost realizate in in-
tervalul 12—15 iulie, deci in 4 zile.
In cele mai multe unități in
care griul s-a copt și s-a putut re-
colta din plin combinele au lucrat
cu randament sporit. La cooperativa
agricolă de producție din Urlați s-au
recoltat jumătate din cele 290 hec-
tare cu griu. ..In citeva zile termi-
năm recoltatul" — spunea tov. N.co-
lae Lazăr, președintele cooperativei.
Aici, pe lingă fiecare combină trac-
tată, a fost repartizat cile un ate-
laj. care transportă sacii la punctul
de încărcare a camioanelor. Este o
măsură care a permis intensificarea
transportului griului la baza de
recepție. In numeroase alte unități
pot fl intilnitu initiative care duc la
grăbirea secerișului. Totuși, viteza de
lucru nu este incă la nivelul posi-
bilităților din cauza pierderii multor
minute prețioase, a staționării combi-
nelor si. in unele cazuri, întreruperii
lucrului prea devreme seara. Se
constată un ritm nesatisfăeător ia
insămințarea culturilor duble, care
(
nual de creștere a producției Indus-
triale a fost de peste 12 la sută —
față de 8,5 la sulă, cit se prevăzuse
in planul cincinal — iar in primul
semestru a.c., de 16.3 la sută, ritm
care are la bază — in primul rind —
sporirea productivității muncii.
Sint succese do prestigiu, care ono-
rează colectivele întreprinderilor Ca-
pitalei, sint rezultate cu caro comu-
niștii, toți oamonii muncii din Bucu-
rești se pot mindri. Ele relevă
pregnant activitatea rodnică, entu-
ziastă a comuniștilor, a tuturor oa-
menilor muncii, hotărirca lor neclin-
tită de a-și concentra și mai mult
energiile și capacitatea creatoare
pentru a ciștiga. in continuare, un
mai mare și mai important avans in
înfăptuirea cincinalului in patru ani
și jumătate, conștienți de importan-
ța contribuției pe care o pot aduce
pe această cale la eforturile întregu-
Utilizarea superioară
a capacităților de producție
lui popor, consacrate accelerării pro-
gresului economico-social al țării.
O activitate bogată, viu ilustrată
de cele peste 880 milioane lei
realizate suplimentar la producția in-
dustrială in primul semestru al aces-
tui an, de angajamentul privind ob-
ținerea, peste plan, a unei producții
de un miliard lei — in cinstea zilei
de 23 August și de două miliarde
lei — pină la sfirșitul anului.
Subliniind cu putere asemenea
realizări remarcabile, recenta plenară
a Comitetului municipal București al
P.C.R., care se înscrie in practica
devenită obișnuită a organizației de
partid a Capitalei, de a analiza pe-
riodic stadiul îndeplinirii angaja-
mentului asumat, de a stabili opera-
tiv măsurile ce trebuie luate pentru
asigurarea înfăptuirii cincinalului cu
șase luni mai devreme, a evidențiat
bogata experiență acumulată de or-
ganele și organizațiile de partid in
munca politică, in entuziasta între-
cere socialistă ce se desfășoară in
cinstea celor două mari evenimente
dm viata poporului nostru — cea
de-a XXX-a aniversare a eliberării
tării si Congresul al XI-lea al par-
tidului.
Așa cum se desprinde din activi-
tatea practică a unităților economice,
cum a fost subliniat și la plenară,
cuvintul de ordine l-a constituit
punerea in valoare a tuturor rezer-
velor interne ale producției, folosi-
rea posibilităților existente in fie-
care secție, atelier, la fiecare loc de
muncă — în primul rind prin uti-
lizarea superioară a spațiilor produc-
tive, a mașinilor și utilajelor. Se
știe că. pe baza indicațiilor comite-
tului municipal de partid, în toate
unitățile economice ale Capitalei, au
fost constituite largi colective de
ingineri, economiști, tehnicieni, maiș-
tri' și muncitori, cunoscuți pentru
vasta lor experiență In muncă, pen-
tru rezultatele bune obținute de-a
lungul anilor ; aceste colective au
analizat cu exigență și răspundere
sînt permanent pe teren in mijlocul mecanizatorilor (fotografia nr. 3)
, , j
-
se explică prin aceea că nu se eli-
berează terenul de paie. Un exem-
plu. La cooperativa agricolă Ceptu-
Ancheta noastră în județele Prahova, Buzău, Bihor
ra s-a creat un decalaj mare între
recoltat, eliberarea terenurilor și
semănatul culturilor succesive. Tov.
Maria Radovicescu, ingineră șefă a
cooperativei, explică această
ție prin faptul că din cei 500—600 de
cooperatori, pină la data de 16 iulie
nu au fost repartizați decit foarte
putini la eliberarea terenului. In
mică măsură este organizată mun-
ca in schimburi. Or, la Cep-
tura au fost instruiți 7 coo-
peratori pentru conducerea trac-
torului. Numai că ei sint repartizați
la alte lucrări in loc să ia in miini
volanul tractorului; să lucreze in
schimburi.
posibilitățile concrete de sporire a
producției prin utilizarea rațională a
capacităților de producție existente,
continuarea hotărită a acțiunii de
generalizare a schimbului II și ex-
tindere a schimbului III în toate
întreprinderile in care aceasta se
justifică, potrivit solicitărilor econo-
miei naționale. eliminarea unor
..locuri inguste“, statornicirea in
toate unitățile productive a unei dis-
cipline ferme in efectuarea la timp
șl la un nivel calitativ corespunză-
tor a reparațiilor șl operațiunilor de
întreținere, perfecționarea continuă a
pregătirii profesionale a lucrătorilor.
Aceste colective au acționat in în-
treprinderi sub directa indrumare a
organizațiilor de partid, pe baza
unui program detaliat elaborat de
comitetul municipal de partid —
practic nerăminințl nici un sector de
activitate în care să nu fie analizate
riguros rezervele interne de creș-
tere a producției și a eficienței eco-
nomice. Dezbaterile cu comuniștii,
în adunările generale ale oamenilor
muncii, au completat asemenea ana-
lize și, nu o dată, au evidențiat noi
posibilități nevalorificate. Pe baza
măsurilor aplicate. 14 000 mp supra-
față construită — pe care s-au mon-
tat 300 mașini și utilaje, in cea mai
marc parte realizate prin autodotare
— au fost redați circuitului produc-
tiv in unitățile sectorului 6 ; două
linii de fabricație au fost montate pe
spațiile existente, la întreprinderea
„Stela". Rezultatele ? înlăturarea
unor „strangulări" ale procesului
tehnologic și sporirea producției ;
numai la „Stela" esțe vorba de o
creștere evaluată la 140 milioane lei.
Există numeroase alte asemenea
exemple pozitive.
Totodată, s-a demonstrat că reali-
zarea acestor sarcini economice, de
care depinde înfăptuirea înainte de
vreme a cincinalului, cere compe-
tență și răspundere. In acest sens,
la plenară s-au reliefat efectele îm-
bunătățirii cunoștințelor economice
și întăririi responsabilității politice
a tuturor activiștilor, a cadrelor de
conducere din întreprinderi, obținute
prin traducerea in viață a progra-
mului complex adoptat de comitetul
municipal de partid. S-a relevat, cu
acest prilej, că, înainte de orice, con-
ducerea activității economice în-
seamnă acțiune permanentă, muncă
politică intensă, control riguros din
partea organizațiilor de partid.
în cadrul unor asemenea aprecieri
pozitive, plenara a analizat cu exi-
gență, în spirit critic și autocritic,
direcțiile în care trebuie acționat in
continuare, pentru ca avansul de
timp ciștigat să fie menținut și ma-
jorat. Este vorba de fructificarea
importantelor rezerve privind valori-
ficarea potențialului productiv intr-o
serie de unități economice — între-
prinderea de utilaj chimic „Grlvița
roșie*', întreprinderea mecanică de
2. La această întrebare răspunde
tov. Aurel Furfurică, directorul di-
recției agricole : „Din inițiativa co-
mitetului județean de partid au fost
alcătuite mai multe brigăzi de in-
drumare și control, care au sarcina
de a depista și promova larg expe-
riența bună și, mai ales, de a sem-
nala și rezolva pe loc lipsurile și
greutățile ivite. Pentru a înlesni con-
trolul și intervențiile, atunci cind
apar defecțiuni la combine și cele-
lalte utilaje, toate acestea lucrează
grupat. Acțiunile de întrajutorare se
vor intensifica, pe măsură ce unele
unități vor încheia sau vor fi mult
avansate la seceriș. O măsură deose-
bit de importantă vizează eficacitatea
intervențiilor pentru Înlăturarea stag-
nărilor la combine. Trustul S.M.A. se
ocupă nemijlocit de dirijarea suban-
samblelor sau pieselor mai mari : cu-
tii de viteză și reductoare pentru com-
binele „Gloria", pompe de injecție
etc. Intrucit multe combine tractate
au un grad dc uzură avansat, se
acordă o deosebită atenție întreți-
nerii acestora. Atelierele mobile ale
S.M.A. sint permanent pe clmp".
1. Orzul a fost recoltat de pe în-
treaga suprafață de 4 352 ha, iar
utilaj chimic, întreprinderea de ma-
șini grele, I.r.R.S.-Băncasa, între-
prinderea de calculatoare șl cea de
cinescoape ș.a. — care nu reușesc
încă să se încadreze in indicii pla-
nificați de utilizare a mașinilor și
instalațiilor, de intervenția mai hotă-
rită pentru rezolvarea problemelor
de aprovizionare tchnlco-materială
șl de colaborare Interuzinală, dato-
rită cărora, în primul semestru al
acestui an. In multe întreprinderi
bucureșteno s-a irosit un important
volum de producție. După cum, in-
tr-un șir de unități trebuie întărite
ordinea și disciplina în muncă
și tehnologică. Pe bună dreptate
s-a insistat, de asemenea, a-
supra necesității ca uncie în-
treprinderi — .,23 August" și de
mașini grele — să recupereze nein-
lîrzial restanțele in livrarea utilaje-
lor tehnologice către anumite șan-
tiere de investiții, iar întreprinderea
de mașini-unelte și agregate să li-
chideze răminerea in urmă in fabri-
cația unor tipuri de mijloace teh-
nice. Extrem de important este, s-a
subliniat cu pregnanță la plenară,
ca produsele care se realizează peste
prevederi să fie caracterizate de un
inalt grad de tehnicitate, de calitate,
să satisfacă atit cerințele interne, cit
și exportul.
Direcțiile de acțiune în continuare
— se cunosc ; obiectivele de atins,
de asemenea. Pentru înfăptuirea lor
se impun afirmarea tot mai puter-
nică a rolului conducător al organe-
lor și organizațiilor de partid, per-
fecționarea susținută a stilului și
metodelor lor de muncă. Organiza-
țiile de partid, de sindicat și tine-
ret, consiliile de control muncitoresc
și comisiile pe domenii de activitate
trebuie să-și intensifice și mai mult
activitatea politico-educativă pentru
creșterea responsabilității in muncă
a fiecărui lucrător, pentru înțelege-
rea de către toți oamenii muncii a
sarcinilor ce Ie revin in vederea
valorificării superioare a tuturor re-
zervelor existente in întreprinderi.
In același timp, centralele industriale
au datoria de a traduce neîntirziat In
viață sarcinile subliniate de tova-
rășul Nicolae Ceaușescu la consfă-
tuirea cu activul de partid și de
stat, in așa fel incit să fie soluțio-
nate operativ toate problemele de
care depinde folosirea deplină, cu
indici înalți, a potențialului produc-
tiv existent in unitățile bucureștene.
Munca politică și educativă a or-
ganelor și organizațiilor de partid
— de la nivelul locurilor de muncă,
al secțiilor, pină la nivelul celor opt
sectoare ale Capitalei — împletită
cu entuziasmul, priceperea și hărni-
cia tuturor colectivelor de întreprin-
deri, vor asigura, fără îndoială, ca
industria bucureșteană să-și onoreze
cuvintul dat, să raporteze noi și im-
portante succese in realizarea înainte
de termen, a .cincjpalului, aducin-
du-și astfel o contribuție sporită, pe
măsura potențialului său real, la în-
făptuirea programului de făurire a
societății socialiste multilateral dez-
voltate, elaborat de Congresul al
X-lea al partidului, la accelerarea
dezvoltării economice si sociale a
patriei noastre socialiste.
Dan MATEESCU
griul a fost strins de pe 28 420 ha,
ceea ce reprezintă 60 la sută din
plan. Sînt condiții ca, pină la sfirșitul
acestei săptămini, întreaga recoltă de
griu să fie strinsă și depozitată in
hambare.
2. Comitetul județean de partid a
întreprins o seamă de acțiuni. Prima
și cea mai importantă a fost și este
folosirea cu chibzuință și la întreaga
capacitate a parcului de tractoare și
mașini agricole care lucrează în a-
ceastă importantă campanie agricolă,
îndată ce unitățile agricole cu
suprafețe mai mici erau pe termina-
te cu recoltatul, o parte dintre com-
bine au fost mutate la unitățile din
sud, cu suprafețe mai mari. O acțiu-
ne meritorie este organizarea lucru-
lui in așa fel ca, paralel cu recol-
tatul, să se efectueze și eliberatul
terenului de paie și apoi aratul și
semănatul culturilor duble. In felul
acesta s-a reușit să fie arate și se-
mănate cu plante furajere peste
14 000 ha teren. Pentru a avea in
permanență o situație clară a felului
cum se desfășoară lucrările de recol-
tat, pe lingă faptul că membrii comi-
tetului județean de partid sint per-
Buloc Florian și Mihalache Petre —
lăcătuși montori la întreprinderea
„Semânâtoarea" din București. Ei se
numără printre tinerii fruntași la
locul de muncâ
Foto : E. Dlchiseanu
LA COMBINATUL
DIN TURDA
1200 tone ciment
peste plan
Din nou, pe panoul de onoare
al clmentiștllor turdeni figu-
rează numele șefului de echipă
loan Gădălean, de la concasoa-
rc, al lui Vaier Corcheș, de la
morile brute, numele muncito-
rilor Vasile Șerdean și Vasile
Vana, de la cuptoarele de clin-
cher, cel al lui Vasile Corodea,
de la morile de ciment. Asta
înseamnă că în locurile „cheie"
ale producției de ciment s-a
muncit bine, cu folos, in ciuda
greutăților ivite din cauza
ploilor care au afectat gradul
de puritate al materiei prime,
provocind unele defecțiuni uti-
lajelor, dar remediate prompt
de harnicii mecanici de între-
ținere. De la începutul anului
și pină în prezent, cimentiștii
turdeni au dat, peste prevederi,
mai bine de 7 200 tone ciment
de cea mai bună calitate. In
aceeași perioadă, sarcina la ex-
port a fost depășită cu peste
5,1 milioane lei valută.
Pe întregul combinat de lianți
și materiale refractare Turda
s-au obținut rezultate remarca-’
bile. Valoarea producției globale
‘ industriale pe 6 luni a fost de-
pășită cu 7,6 milioane lei. S-au
mai dat peste prevederi 4180
tone de ipsos, 558 tone cărămizi
refractare și alte produse.
Al. MUREȘAN
corespondentul „Scînteii'
manent în unitățile agricole, în fie-
care seară se analizează, împreună cu
factorii de răspundere din unitățile
agricole, felul cum s-au desfășurat
lucrările în ziua respectivă, ce greu-
tăți s-au ivit și ce trebuie făcut a
doua zi ca secerișul să meargă mai
bine decit in ziua precedentă. In
felul acesta sînt înlăturate operativ
greutățile ivite in timpul recoltatu-
lui.
1. încă nu se poate vorbi de reali-
zarea vitezei de lucru prevăzute
deoarece orzul a fost recoltat numai
pe jumătate din suprafețele cultivate,
iar la griu lucrul a început abia de
luni-marți. Mai trebuie adăugat un
lucru : in județul Bihor, datorită
ploilor abundente, secerișul decurge
anevoios. Așa se face că orzul a
fost recoltat din apă, cu secera. Așa
s-a procedat la cooperativele agri-
cole Roit, Fegernic, Parhida, Be-
rechiu, Boiu și altele, unde secera-
tul orzului a fost terminat pe toate
suprafețele. In Cîmpia Salontei, pre-
cum și in alte zone ale județului
s-a trecut cu toate forțele la recol-
tatul griului. Peste tot se urmărește
zilnic, oră cu oră, starea lanurilor.
PAGINA 3
CONTRASTE
Coaja de fag - îngrășămînt
pentru plante
Pot fi oare reintro- laborator, au ajuns la
duse in circuitul pro- concluzia că din ast-
ductiv coille bușteni- fel de coji se poate
Primele cantități de
Îngrășăminte, furni-
zate de această Insta-
lor de fag, socotite realiza un valoros ln- lație. au si fost ex-
pină acum „deșeuri" ? grftșămlnt pentru a- perimentate cu succes
La această întrebare gricultură. Ca urmare, In stimularea culturi-
au răspuns afirmativ in cadrul combinatului lor do varză, urmind
specialiștii Combina- pltestean a fost con- ca In curind să se cu-
tului de prelucrare a struită cu forțe pro- noască și rezultatele
lemnului din Pitești, prii o instalație-pi- aplicării lor oe tere-
nurile Jnsămlntate cu
care, in urma unor a- lot pentru compos-
nalize si experiențe de tarea cojilor de fag. alte culturi.
Meșterul strică, dar...
nu drege nici de frică
Se intimplase un de foarte slabă calita- ta ? — întreba îngri-
fapt fără precedent : te, sau chiar... neexe- jorat unul din Ingine-
șeful șantierului Satu- cutate. După trei zile rii veniți de la trust
Mare al Trustului de de la acest episod, in — Dar noi ce să fa-
construcții industriale biroul de investiții de cem — veni răspunsul
Cluj iși retrăsese a- la „Unio" am sur- — cu lucrări executa-
proape tot efectivul prins un dialog purtat te sub orice critică, cu
de constructori de la intre doi reprezentanți toate că unele le-a re-
noua fabrică de oxi- ai Trustului de con- mediat de 3—4 ori
gen. obiectiv aflat in strucții industriale pină acum ?
curs de execuție In Cluj și cei răspunză- — Dar de ce atlta
cadrul întreprinderii
,,Unio" din Satu-Mare.
Motivul ? Beneficiarul
tori nemijlocit de in-
vestițiile beneficiaru-
lui.
exigență ? Atita exi-
gență... ne lenează.
Nu uitat! că o 6ă vă
se .'încumetase" să — Bine, dar spuneți mal confruntați cu
refuze decontarea ci- și dv., ce să facă omul constructorul și in
torva sute de mii (șeful șantierului — anul viitor.
de lei, pe care con- n.n.), că nu-și poate — O să ne mai
structorul le pretin- încheia situația finan- „confruntăm", dar tot
dea pe nedrept, I- ciară pe semestru așa : cinstit, In spiri-
legal, pentru lucrări dacă li refuzați pla- tul legiL
Nou, mult, bun!
în cursul acestui an, rezultă din datele acest cincinal, produc-
întreprinderile Minis- statistice, întreprinde- ția materialelor de
terului Economiei Fo- rile Ministerului Eco- construcții a crescut
restiere și Materiale- nomici Forestiere și cu 75 la sută. Dezvol-
lor de Construcții au Materialelor de Con- tarea producției in-
realizat 30 de noi ti- strucții au realizat in tr-un ritm anual de
puri de produse, intre total, pină acum, nu aproape 17 la sută se
care sint de menționat mai puțin de zece mii axează, în principal,
elementele spațiale de sortimente. Preo- pe utilizarea mai bună
din beton de dimen- cupările consemnate a capacităților de pro-
siunile unei camere, pe linia extinderii ducție existente, pre-
blocurile ceramice cu gamei sortimentale a cum și pe extinderea
goluri mari, noile ma- materialelor de con- acestora. Drept urma-
teriale de izolare fo- strucții au loc în con- re. valoarea anuală
nică și termică, pre- dițiile sporirii necon- medie a fondurilor
cum si masele plasti- tenite a producției a- fixe puse în funcțiu-
ce pentru decorarea cestora. Astfel, numai ne în acest cincinal a
clădirilor. Asa cum in intervalul scurs din depășit 4 miliarde lei.
Nu arde, dar e „foc"
Pe șantierele de arzătoare — Cluj, care ne. Intrucît graficele
construcție a viitoa- trebuia să livreze 4 de livrare au fost de-
relor fabrici de pro- cazane în trimestrul I pășite de mult, ar fl cit
duse lactate din Sf. și 6 în trimestrul II se poate de normal ca
Gheorghe, județul Co- le-a trecut pe țoater la măcar acum conduce-
vasna, Șinnicolau-Ma- capitolul restanțe. "Or, rea uzinei amintite șl
re, județul Timiș, șî fără abur nu se pot forul tutelar — Minis-
Calafat, județul Olt,
edneepe terminarea terul Industriei Con-
sint așteptate să so- și darea în funcțiune strucțiilor de Mașini
sească mai multe ca- a obiectivelor de pro- Grele — să analizeze
zane de abur. Sînt aș- ducție amintite. Se a- cauzele acestei situații
teptate, dar nu sosesc. preciază că abia în și să la măsuri pen-
Pentru că întreprinde- luna viitoare vor fl tru recuperarea lntlr-
rea de cazane mici și livrate primele caza- zierilor.
La Independența-Sibiu
INITIATIVE
ÎN ECONOMISIREA
DE METAL,
COMBUSTIBIL
I ENERGIE
In rprimul
____ ________ _ _____
semestru al anului,,
harnicul colectiv al întreprin-
derii „Independența" din Sibiu
a realizat peste prevederile pla-
nului 13 524 metri lanț Gali,
26 tone perforatoare și ciocane
pneumatice pentru industria
minieră, unelte pneumatice In
valoare de 2,6 milioane lei și
altele. în aceeași perioadă, au
fost realizate și depășite toate
angajamentele asumate cu pri-
vire la economisirea metalului,
a combustibilului și energiei
electrice. Contul curent al eco-
■ nomiilor de metal obținute de
la începutul anului evidenția-
ză, de pildă, că angajamentul
de 100 tone, luat la nivelul
primului semestru, a fost depă-
șit cu 35 tone și că există
toate condițiile ca angajamen-
tul anual de 200 tone economii
de metal să fie realizat pină la
într-o serie de unități agricole 23 August. La fel de concluden-
te sint economiile înregistrate
s-a constatat .— încă din primele
zile — utilizarea la maximum a la capitolele combustibil con-
vențional și energie electrică —
mijloacelor mecanice. Totuși, in li- 243 tone și respectiv 1 264 MWh,
nele unități agricole, datorită cali-
tății slabe a reparațiilor, au apărut care depășesc de peste două ori
nivelul angajamentelor luate
o serie de defecțiuni tehnice, iar in
alte locuri, efectele slabei organizări pentru Iptregul an. Frumoasa
a muncii șl-au spus cuvintul. Du- inițiativă luată in acest an :
minică, spre exemplu, la S.M.A. „Nici un' gram de metal pier-
Ținea, din 8 combine C-12 nu au dut, nici un gram in plus", care
polarizează zi de zi atenția în-
lucrat decit două, iar la S.M.A. No-
horit, stagnările s-au datorat lipsei tregului colectiv, a adus, in
de asistentă tehnică. Asemenea primul semestru al anului, o
economie de peste 100 de tone
exemple am întîlnit și la cooperati-
vele agricole Sintimbreu, Sisterea, laminate. La fel, inițiativa „Să
Slniob, Otomani și altele. lucrăm o zi pe săptămină cu
scule economisite și recondițio-
2. Pe baza celor constatate, biroul nate" s-a soldat, in aceeași pe-
comitetului- județean de partid a
stabilit măsuri concrete, menite să
contribuie la încheierea secerișului
rioadă, cu 10 000 kg scule mai
puțin scoase din magazie, iar
inițiativa generalizată în Întrea-
griului în maximum 7 zile. In ga uzină — „Contul curent al
acest acop, la toate S.M.A. s-au grupei sindicale" Însumează a-
organizat ateliere mobile pen- proape 200 000 lei economii de
tru întreținere și reparații curente,
iar alimentarea cu combustibil se energie electrică, combustibil și
lubrifianți. O notă aparte și
face din stocuri tampon, organizate
la marginea lanurilor. De asemenea, pentru inițiativa „în actualul
cincinal, fiecare muncitor, ingi-
din întreprinderi industriale, mij-
loacele de transport disponibile ner, economist și tehnician să
au fost dirijate spre unitățile agri- rezolve o problemă tehnico-
cole. La aceste forțe se adaugă economică generatoare de eco-
și cele sosite din județele Sălaj și nomii", adiționează la ora ac-
Cluj care, în următoarele zile, vor
tuală economii de aproape .5
sprijini agricultura Bihorului. milioane lei.
C. BORDEIANU
Nicolae BRUJAN
Florea CEAUȘESCU corespondentul „ScînteH"
Iosif POP
Dumitru GAȚA
PAGINA 4
SCÎNTEIA — vineri 19 iulie 1974

.... un om care nu s-a în preocupările de nea mi răma« «tlutul mediu pa-

bucurat niciodată de o
floare. Nu a privit nici-
odată o stea. Pe nimeni nu
a iubit. Nu a făcut altceva
decit socotelile bunurilor
adunate, repetindu-si toată
ziua : «Eu sint un om fe-
ros ’ Sint un onâ serios-...
...nu-i om, este o ciuper-
că!"—exclamă Micul Prinț,
copilul locuitor al unei pla-
nete fantastice, pornit in
lungă călătorie să caute a-
devârul lumii.
Adăugind fermecătoru-
ale politicii culturale, im-
puls Ioni nd și o literatură a
copilului, literatură în caro
numeroși scriitori contem-
porani țl-au adus și lai
aduc contribuția. Recentele
expoziții de carte sint
mărturie a ceea ce s-a
realizat.
In condițiile progresului
triarhal nici in cel mal În-
depărtat sal. De cum se
naște, sensibilitatea copilu-
lui — percepția senzorială,
afectivitatea, intelectul —
este supusă unei complexe
acțiuni informaționale, unei
cunoașteri multilateral**,
unor meniri sporite, care il
integrează brusc in epocă.
matur chiar lei au oblrsia
undeva în formarea de cind
era copil. De aceea, in vi-
ziunea doapre copilărie si
adaptarea ulterioară sint
zone fundamenlaie asupra
cărora lucrează educația.
Și cărțile apărute in ultimii
ani se adaptează mal mult
acestor cerințe, sint mai la
indomină in acest sens. Ele
în folosul societății fl în fo-
losul fiecăruia in parte.
Sint idei ce țin de etica CARNET PLASTIC
nouă, comunistă, devin
componente h Ic omului tv
ISTORIA-
contemporan. Aceste idei
nu făcut înconjurul pftmin-
lului. Sint adoptate și dez-
bătute in ansamblul proble-
PROGRAMUL I
melor majore ale celei mal
nesecat izvor de inspirație
mari părți a omenirii, care 14,00 Tenis de clmp : Romania —
lși privește lucidă viitorul, Franța. Semifinala grupei A
avind grijă astăzi mai ales din zona europeana a „Cupei
față de educația copiilor și
tineretului. Șl cărțile pen- Davis". Primele doua me- Orice istorie a pic- spațiul plastic, adevă- turilor și atitudinilor,
a conflictelor narate

lui poem — pentru co-
P i. despre copii și pentru
oamenii mari — scris de
Antoine de Saint Exupery.
adâugindu-i (poate cu ele
ar fi trebuit să încep)
..Amintirile din copilă-
rie" ale lui Ion Crean-
gă. ..Jurnalul de copil”
al Sclmci Lagerlof $i
..Povestirile** lui Andersen
sau să amintesc cartea
in'.i a ..Medelenilor" lui
Ionel Teodoreanu, povesti-
rile pentru copii ale lui
Tolstoi, ori giuvaerele, ju-
cării pentru copii, ale lui
Tndor Arghezi, emoționan-
tul poem „Să nu uiți Darie**
ci* '■ aharia Stancu. visările
1 zucă: lui M. Sadoveanu.
sau dacă adăugăm pe uni-
rul Mog'.i al lui Kipling —
si tot n-am reamintit decit
o mică parte a marii lite-
raturi. O literatură a uma-
nei sete de cunoaștere, a
st tei de bine. A căutării
a<3 svirulul Si cireotătii. O
mare artă a dezvăluirii su-
fletești. a posibilităților spi-
rituale. a inițiativelor bune,
a curajului răspunderii. Re-
prezentări plastice, muzi-
cale, profund omenești ros-
tite prin arta cuvintulul.
Imagini artistice morale,
sentimente, idei interiori-
zate de un conținut, care
cu mare artă strunește ima-
ginația. cultivă intelectul,
educă prin cartea scrisă
pentru copii sau despre co-
pii. carte apartinind marii
literaturi insistent căutată
de oameni trecuți mult de
virstă copilăriei. în tara
noastră, in ultimii treizeci
de ani. grija pentru cartea
destinată copiilor a intrat
CARTE FRUMOASĂ,
copiii țării te așteaptă
cu drag totdeauna...
tehnic sporește importanta
literaturii pentru copii. O
literatură pentru coniii de
toate virstele. O literatură
chemată să atragă copilul,
să-l învețe fără a-1 mora-
liza. să-i insufle transferul
bogăției ideilor generoase
ale lumii noastre noi.
socialiste. în propriile
lui atitudini față de se-
meni. Copiii nu gin-
desc la adaptarea lor în so-
cietate. nici la lupta cu ei
înșiși- Or. pe lingă feluri-
tele forme de educare prin
care li se descoperă co-
piilor viața. imblnind
această descoperire cu arta
de a trăi și arta de a fi
om. cartea destinată co-
piilor are un rol covirșitor.
Marile cărți ale lumii co-
piilor au legănat și vor le-
găna mereu copilăriile. Re-
editarea lor. care se face,
cu grijă și dragoste pen-
tru copii, răspunde u-
nei necesități majore. Di-
mensiunile copilăriei sint,
in mare, aceleași. S-au
schimbat Insă antenele
de comunicare cu lumea, cu
societatea. Ecoul din afară,
în sufletul copilului, nu a
Însemnări
pe marginea
literaturii
pentru copii
prin televiziune, radio, ma-
șini. preocupări complexe
ale părinților, unele nervo-
zități ale secolului. Incit
sarcina scriitorului — cind
se adresează și copilului
prin cartea lui — este mult
mai dificilă. Păstrind tradi-
ția marii literaturi a copi-
lăriei, el trebuie s-o depă-
șească, prin conținut nou,
limbaj artistic modern, di-
namic. atractiv, care să co-
respundă copiilor de astăzi,
mult mai informați și mai
mobili, dezvoltindu-le latu-
rile sufletești cele mal
umane. E mult mai greu.
Știința afirmă astăzi că
multe atitudini ale adoles-
centului, tânărului, omului
„ROMÂNIA - FILM"
hrănesc simțul imitativ la
cei mici, dezvoltă fantezia,
dezvoltă gustul hărniciei
și al dragostei fată de
muncă la cei de vir-
stă mijlocie, apoi erois-
mul. simțul răspunderii,
dragostea față de patrie,
respectul față de om și
preocuparea — mai tirziu
— de a lăsa o amprentă
personală, amprenta unei
personalități in viață. in
orice domeniu ar lucra.
Se prefigurează tot mai
mult în lucrările destinate
copiilor noile relații umane,
dezvoltarea unei conștiințe
socialiste, comuniste, pa-
triotice, a respectului față
de munca și lupta altor po-
poare. înfăptuim zi de zi
idei de dreptate, adevăr, e-
chitate socială, etică în re-
lațiile dintre oameni, la care
și copiii noștri de virstă
preșcolară sau pionieri
participă după puterile și
viziunea frumoasă despre
viață, așa cum le-am dorit-o.
Am cucerit libertatea nece-
sară dezvoltării individului,
tru copil șl despre copii,
care sint mult cerute de
milioanele de copii ai țării
noastre, de milioanele de
copii ai lumii, corespund și
trebuie să corespundă aces-
tor idei. In educarea copi-
lului, in pregătirea tinere-
tului pentru viață, pentru
muncă, a unui tineret in-
teresat de știintă. teh-
nică, dar și de artă, și de
relații civilizate intre oa-
meni, de viață trăită in
condițiile civilizației con-
temporane. ale țării noas-
tre și ale lumii, avem de
spus un cuvint in plus noi,
scriitorii comuniști, prin
cărți adresate copiilor.
Fiindcă pe fiecare om il in-
teresează, cred, nu numai
ce va fi copilul lui, ci și
in ce fel de ambiantă so-
cială, intre ce fel de oameni
va trăi. Jignirea omului,
nedreptatea sau amenința-
rea cu forța nu sint noțiuni
abstracte. De aceea ne inte-
resează mult, foarte mult,
cum ajutăm formarea copi-
lului, a comunistului ade-
vărat, și prin ajutorul căr-
ților ce se adresează copi-
lăriei. Cărți extrem de im-
portante. Cărți de artă ma-
joră necesare să stea,
deopotrivă, în atenția
scriitorilor de toate virste-
le. a editorilor și a critici-
lor literari, a tuturor celor
ce contribuie la creșterea
și educarea copiilor de azi
și de miine, la modelarea
omului viitoarei noastre
societăți.
Violeta
ZAMFIRESCU
prezintă ;
ciuri de simplu. Transmisiu-
ne directa de la arena Pro-
gresul.
în jurul orei 10,30
Transmisiune direct* de la
aeroportul internațional Oto-
pcnl-București a ceremoniei
sosirii președintelui Republi-
cii Sierra Leone, Sinka P.
Stevens, care, la invita-
ția președintelui Republicii
Socialiste RomAnla, Nicolae
Ceaușescu, va face o vizit*
oficial* de prietenie In țara
noastrA.
19,00 Prelucrări de folclor... în
ritmuri moderne cu formația
Nicu Dumitrescu.
19,10 Tragerea Loto.
19,20 1001 de seri.
19.30 Telejurnal.
20,00 România — Anul XXX. Re-
vistă soclal-polltică TV.
20,35 Publicitate.
20,40 Film artistic : „Ringul". Pro-
ducție a studiourilor cinema-
tografice sovietice. Premieră
pe țară. Regla : Vilen Novak.
In distribuție : Alexandr Po-
rohovclcov, Gnllna Polskin,
Marla Bulgakova, Evghenii
Lebedev.
22,15 24 de ore.
PROGRAMUL II
20,00 Pagini de mare popularitate
din literatura liedului — in-
terpreți celebri. Citeva din
cele mal frumoase lieduri de
Schubert, Schumann, H. Wolf,
interpretate de Elisabeth
Schwartzkopf, Dan Iordăches-
cu, Petre Munteanu, Dietrich
Fischer-Dieskau.
20,35 O viață pentru o Idee :
Gheorghe Marinescu.
21,05 Tineri lnterprețl. Collegium
muslcum. O formație Instru-
I mentală de cameră a Casei
1 de cultură a sectorului 6.
turii monumentale ro- rate meditații asupra
mânești va acorda un Istorici poporului nos- furnizează artistei su-
loc Olgăi Greceanu. tru. ficiente și elocvente
Amplele scene ilus- Cadențele ample ale resurse de exprimare.
trlnd legenda Mește- picturii monumentale Deși tot timpul pre-
și-au aflat un cores- zent, elementul literar
rului Manole sau isto-
ria Bucureștiului (de pondent direct, firesc, nu se substituie pictu-
la Institutul de arhi- in pictura pe care ar- rii. El 6e transformă
tectură „Ion Mincu*'); tista o prezintă acum. doar intr-un element
„Luptele dacilor cu Și nu putem, in acest dinamic. constructiv
romanii" sau „Intrarea
lui Mihai Viteazul In
Alba Iulia" zugrăvite
sens, să nu amintim
cuvintele Iul Francisc
Șirato care referin-
al compoziției, căci
dramatismul situații-
lor este, redat exclusiv
pe fațada Institutului du-se In 1938 la pictu- cu mijloacele picturii,
de istorie „Nicolae iar lectura imaginii
Iorga" din București — are loc atit In planul
sint nu numai puncte discursului rațional,
de referință ale crea- Însemnări cit și in acela al sen-
ției sale, ci și momen- sibilității. Accentele de
pe marginea formă și culoare sint
te de seamă ale aces-
tei posibile istorii. expoziției distribuite cu instinc-
Expoziția retrospec- tul sigur al dramatur-
tivă a Olgăi Greceanu, retrospective giei vizuale pe care il
dă exercițiul îndelun-
deschisă ieri în sălile
Dalles, vine să între- Olga Greceanu gat al picturii murale.
gească cu ajutorul Lumina e dirijată ca
picturii și desenului un reflector lucid și
imaginea unei opere relevant asupra deta-
de-o viață pe care ex- ra Olgăi Greceanu o liului semnificativ.
definea ca fiind „...o
pozițiile de pină acum Mesajului umanist
ne-au prezentat-o artă de ordonare, de al lucrărilor de pictu-
echilibru, de stabili-
fragmentar. ră i se alătură far-
tate, in același timp mecul discret, evoca-
Trăind în mijlocul de mare tensiune su-
unei epoci frămintate, tor al celor realizate
fletească, ascunsă sub in tuș. acuarelă sau
al unei epoci de avint severa haină a princi-
revoluționar, în care tempera. Pitorescul a-
piilor raționale ale parte al peisajelor de
lumea artistică înre- picturii murale".
gistra mari oscilații la Bran sau Potlogi,
„Sfatul** lui Matei de pe malul Senei sau
intre academismul cel Basarab, figurile " lui
mai pronunțat și cele din Padova, din O-
Mihai Viteazul, Ștefan rient, Strassbourg sau
mai insolite inovații, cel Mare, Miron Cos-
Olga Greceanu a știut Damasc sint reperele
tin, Doamna Chiajna mari ale unei călăto-
să se găsească pe sine, in luptă cu boierii, te-
să-și descopere pro- rii pe care o urmărești
mele luptelor sau ale cu plăcere și interes,
pria personalitate. cintăreților medievali
In aceste condiții, în care natura apare
au oferit, In actuala individualizată, cu tră-
cercetarea istoriei po- expoziție, obiect con-
porului român, a celor cret gindurilor sale, sături distincte. De
mai importante etape altfel, întreaga expo-
.le-au adincit, transfor- ziție din sălile Dalles
ale sale, etape care au mindu-le in creație.
însemnat tot atiția pași oferă publicului ama-
spre progres, cercetare Abordată cu predilec- tor de artă prilejul de
de natură documenta- ție, scena cu tematică a călători de-a lungul
ră dar și artistică, s-a istorică, fără a fi un etapelor mari ale unei
îmbinat armonios cu simplu comentariu creații pe deplin cris-
folosirea mijloacelor scenografic, devine o
talizate, ale unei crea-
ții închinate cu pro-
riguroase ale frescei. entitate picturală de bitate și modestie oa-

Carnet cultural
21.30 Bucureștiul azi. Mal aptă să reziste e- sine stătătoare. Argu-
1 21,45 Biblioteca pentru toți — roziunii timpului, fres- menilor.
Camll Petrescu (II). Emisiu- ca i-a permis artistei mentele de expresivi-
1 ample desfășurări in tate exterioară a ges- Marina PREUTU
„Tunurile din Navarone" I
1
ne de Mlhaela Macovel.

„SERILE ASTREI' oamenilor muncii din localitate și 1

Revista ..Astra** din Brașov a i-
nitiat un program complex de ma-
nifestări culturale dedicate celei
de-a XXX-a aniversări a insurecției
naționale antifasciste armate si
Congresului al XI-lea al partidului,
cuDrinzind : intilniri cu cititorii,
șezători literare, recitaluri de poe-
zii patriotice, in aer liber, etc. .,Scri=
itorii. prezentă activă în viata po-
litică si social-culturală a Româ-
celor veniti la odihnă si tratament
bucuria de a admira lucrări din co-
lecția de artă a Muzeului județean
1 • SPORT « SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT
Suceava, semnate de cunoscuti ar- I
tiști plastici contemporani. (Gh.
Parascan). I TENIS: România — Franța FOTBAL : Echipa română
I în finala campionatului
I
ÎNTRECEREA international studențesc
Sorții au decis: Năstase—Jaufîret
I
AMATORILOR Joi, în nocturnă, la Nisa, în cadrul
î semifinalelor campionatului interna-
Timp de două zile, la Botoșani I țional universitar la fotbal, echipa

niei socialiste** este genericul sub
rare, in ziua de 18 iulie, in orașul
Rupea și comunele Ungra si Bu-
nești, s-a desfășurat o asemenea
manifestare, la care au fost pre-
zenti unii din cei mai apropiati
colaboratori ai revistei. Cu acest
prilej, casa de cultură din Rupea
a găzduit și o nouă ediție a ..Se-
rilor Astrei", in cadrai căreia, dia-
logul dintre oaspeți si public, pre-
fațat de criticul Mihai Nadin, a a-
vut ca punct de pornire expoziția
de pictură organizată special cu a-
ceastă ocazie de pictorul Frederich
Bomches, ca și un ..Recital de poe-
zie și harfă", msținut de Petru
Rusu, de la Filarmonica „Gheorghe
Dima“ din Brașov. Următoarele
manifestări, sub același generic al
..Serilor Astrei*'. vor avea loc peste
citeva zile la intreprinderea de au-
tocamioane. (Nicolae Mocanu).
EXPOZIȚIE PERMANENTA
în cadrul Muzeului orășenesc Va-
tra Dornei a fost inaugurată nu
de mult o expoziție permanentă de
artă contemporană românească. In-
teri indu-se in șirul de manifestări
dedicate intimpinării celei de-a
XXX-a aniversări a eliberării pa-
triei si Congresului al XI-lea al
partidului, expoziția prilejuiește
-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
j Tragerea excepțională
1010 a vacanței
Administrația de stat Loto-
l Pronosport informează partici-
panții că la 23 iulie 1974 orga-
\ nizeazâ tragerea excepțională
i Loto a vacanței. Participarea
’ se va face pe bilete de cite
i 5 lei și 15 lei varianta. Biletele
de 15 lei au dreptul să pârtiei -
și Ovici—Barthes
s-a desfășurat una din etapele fi- României a intîlnit reprezentativa
nale ale concursului național al I Luxemburgului. Fotbaliștii români au
formațiilor teatrale și muzical-co- obținut victoria cu scorul de 4—0
regrafice de amatori, consacrat in- I (3—0), calificindu-se pentru finală.
timpinării celei de-a XXX-a ani- I nejucători de a putea opera even- Cele 4 puncte au fost marcate de
Iată echipa României — de trei
versări a eliberării patriei. Au luat ori finalistă in „Cupa Davis" — in tuale modificări pină cu o oră îna- I. Constantin (2), Mulțescu și Le-
parte formații de teatru, teatru de I fața primului său meci din cea de-a intea începerii respectivei partide. seanu.
păpuși, recitatori din județele Iași, Vineri si duminica, primele jocuri
Suceava, Neamț și Botoșani. (loan
I 63-a ediție a acestei competiții. O
ediție de pe-acum marcată de mari vor începe la ora 14, iar proba de
I
De la Federa ia
Maxlmiuc). surprize, cum au fost eliminările e- dublu, simbătă la ora 15.
chipelor cu palmaresul cel mai bo-
I Un scurt bilanț al meciurilor
gat in „Cupa Davis" — S.U.A. (24) România—Franța in „Cupa Davis"
PORTUL POPULAR DIN I și Australia (23) ! De fapt această indică patru victorii franceze in pa-
român de fotbal
cupă a tenisului mondial n-a intrat tru meciuri, dar asta se intimpla
SĂLAJ I de-a lungul existenței 6ale decit in
mai demult. Ultima partidă (1—1)
I stăpinirea a patru formații : cele datează din 1966 și ea consemna de-
Peste 60 de piese, din cele trei două menționate mai înainte, plus butul tinărului Ilie Năstase și al pe- Ieri s-au omologat rezultatele cam-
zone mari etnografice ale județului: I echipa Angliei (eliminată și ea in rechii, devenită intre timp de fai- pionatelor de fotbal — diviziile A,
actuala ediție incă de la primul mă, Țiriac—Năstase. Astăzi, chiar B. C, tineret-rezerve, juniori, pre-
Sub Meseș, Depresiunea Șimleului î meci). Rămine pe tabloul de între- azi 19 iulie, Năstase împlinește 28 cum și ale „Cupei României**. După
si Valea Agrișului și Almașului, cere tocmai adversara noastră din de ani șl e unul dintre cei mai re-
6int grupate intr-o expoziție ce va I meciul care începe astăzi, reprezen- numiti tenismani din lume. Primul
cum se știe, titlul de campioană a
colinda toate comunele județului I tativa Franței, de șase ori ciștigă- ediției 1973—1974 l-a ciștigat Univer-
său adversar, Francois Jauffret (31 sitatea Craiova. In divizia B au re-
Sălaj. In prezent, expoziția e găz- toare a trofeului. ani), trece drept specialist exclusiv
duită de casa orășenească de cul-
I Ieri la prinz, conducătorii federa- pe terenuri de zgură — de aceea trogradat Rapid, S.C. Bacău și F.C.
Petrolul. în ediția viitoare acestea au
tură din Jibou. In continuare, ea I țiilor română și franceză, precum nici nu se înscrie la Wimbledon —
dar palmaresul direct îi rămine net fost repartizate, după criteriul geo-
va putea fi vizionată in comu- și cei doi căpitani nejucători, așe- grafic. astfel : in seria intii a divi-
I zați simetric de-o parte și de alta favorabil lui Năstase chiar pe ase- ziei B — echipele S.C. Bacău și F.C.
nele Băbeni, Nabradea, Letca, I- a arbitrului principal, belgianul menea terenuri. Ultimul meci dintre
leanda. Gflgău, Someș și in alte I Henri de Coninck, s-au conformat ei datează din 1973 — semifinală la Petrolul; în seria a Il-a — Rapid
Roland Garros — și s-a încheiat cu București. De asemenea, s-a validat
localități. Costume, o suită de spă-
producție a studiourilor engleze. Regia : Lee Thomp-
I binecunoscutului ceremonial al tra-
victoria campionului român. Cu ce- promovarea In categoria A a echipe-
cele (cămăși femeiești), poale, un gerii la sorți. După salutul adresat lor care s-au clasat primele în celș
număr însemnat de sumane si I oaspeților de către președintele fe- lălalt adversar, Pierre Barthes (33
son. Muzica : Dimitri Tiomkin. Cu : Gregory Peck, Da- derației române, generalul maior Ni- ani), deși palmaresul e in favoarea trei seri ale diviziei B — F.C. Galați',
pieptare femeiești și bărbătești a- I colae Stan, și răspunsul președinte- lui Năstase, totuși, in acest an vic- Chimia Rîmnicu-Vilcea, Olimpia
testă încă o dată frumusețea portu- vid Niven, Anthony Quinn, Irene Papas, Richard Har- Satu-Mare.
lui popular sălăjean. (Gh. Rusu).
I lui federației franceze, Philippe Cha- toriile sint împărțite (1—1), ambele
Au retrogradat din divizia B în C
ris, Bryan Forbes. trier, arbitrul principal a deschis meciuri avind loc in iarnă cu pri-
I bilețele cuprinzind numele și nume- lejul circuitului nord-american. echipele: Viitorul Vaslui, Caraima-
J rele de ordine ale jucătorilor celor Dintre celelalte partide, notez că nul Bușteni, Petrolul Moinești, Vic-
două echipe și a procedat la trage- Toma Ovici nu s-a mai întrecut nici toria Roman (seria I), Minerul Mo--
tru, Carpați Brașov, Nitramonia Fă-
I
rea la sorți. Rezultatele : astăzi, in
prima zi a meciului, va juca întii
perechea Ilie Năstase—Franqois Jauf-
cu Barthes, nici cu Jauffret ; de a-
semenea, cuplul Țiriac—Năstase nu
găraș, Dunărea Giurgiu (seria a Il-a),
Olimpia Oradea, Minerul Cavnic,
î (Urmare din pag. I) sfredeli- galerii către aba- chiar lingă vatra satului „Cind azi (...) vedem că se fret, apoi Toma Ovici—Pierre Bar- s-a confruntat pină in prezent cu Textila Odorhei, Gloria Bistrița
I
I
rezonanță, un nume căruia
nu-i lipsește o oarecare
taje cu front larg, dotate
cu complexe mecanizate
de tăiere și susținere (a-
lor, și mindri de parcă ei
ar fi adus acasă mina cea
nouă, in spinare. Sint alte
mai găsesc frați de ai noș-
tri, incă in epoca primi-
tivă a vieței omenești, ni
thes. Duminică după-amiază rolu-
rile se vor inversa, Ovici il va în-
perechea Barthes—Jauffret.
Meciul România — Franța se va
disputa pe terenul central din par-
(seria a IlI-a). Se omologhează pro-
movarea in divizia B a următoarelor
formații : Victoria Botoșani, Relonul
tilni pe Jauffret, iar Năstase pe Bar- Săvinești, Unirea Focșani, Chimia
solemnitate. Un nume ce proximativ 6 000 de vagoa- sute de mineri din comu- se umple inima de durere, thes. Intercalată simbătă, proba de cul „Progresul", cu tribune reame-
I Brăila, Voința București, Automatica
poate fi imaginat ca fiind ne convenționale de utila- nele cuprinse in perime- ni se sfișie sufletul de dublu, cu ambele cupluri comunica- najate astfel ca să poată cuprinde
inspirat din forma dealu- je vor fi dăruite acestor Alexandria, Victoria Călan, Minerul
i rilor care alcătuiesc bazi- păminturi) ; vor apărea
trul bazinului (numai din compătimire (...) De vom te oficial, adică Țiriac—Năstase și 3 500 de spectatori. Moldova Nouă, Metalul Aiud, Mine-
Drăgotești — 250), pe care privi la sate, ce vedem ?
nul — adevărate scaune de lungi benzi transportoare, Motrul și Rovinarii ii tri- Niște ființe aproape sălba- Barthes—Jauffret, însă sub rezerva rul Baia Sprie, Oltul Sf. Gheorghe,
pămint, destinate unor u- noi drumuri de asfalt, be- mit „la vatră**, după ce tice... goi, trențăroși, ducind regulamentară făcută de căpitanii Valeriu MIRONESCU C. S.U. Brașov.
i
riași. ton și metal — totul tin- i-au transformat din plu- o viață de mizerie vecini- \ _____
i Iar uriașii ar putea fi zind către atingerea obiec- gari in oameni ai indus- că, fără nici un scop altul
chiar oamenii chemați să tivelor cuprinse in planu- triei extractive. decit a se vedea o dată
j
ÎN CÎTEVA RÎNDURI
transforme aceste locuri. rile de perspectivă, planuri Oameni cum sint șefii de morți spre a scăpa de lip-
I „Să le stoarcă lignitul ca surile și torturile vieței”.
pe icre** — spune minerul Este textul uneia dintre
î Săftan. „Toată valea Bo- multele plingeri înaintate
horelului, ni se spune, va de învățătorii din Drăgo-

pe la toate extragerile. Se vor
\ efectua 6 extrageri, după cum
i urmează : extragerea I de 8
i numere din 90 ; extragerea a
l Il-a (efectuată in continuare)
Cetatea de scaun
deveni șeasă, datorită mi- tești trecutei orinduiri, movată in prima divizie a campiona- în 4h51’56”, iar cea de-a doua, contra-
I Campionatele mondiale tului. cronometru individual, de belgianul
lioanelor de metri cubi de pentru ajutorarea țăranilor Campioana țării, echipa Bayern Eddy Merckx. în clasamentul gene-
pămint haldat. Jilțul și din aceste păminturi ster- de scrimă
Milnchen, l-a transferat pe Klaus ral continuă să conducă marele fa-
i Runcurelul se vor muta pe pe- Wunder, de la Duisburg, golgeterul vorit Eddy Merckx.
alte albii și astfel inun- ...Stăm de vorbă cu mi- în orașul francez Grenoble au con-

. de 8 numere din restul de 82 ;
\ extragerea a IlI-a (efectuată
( în continuare) de 8 numere din
* restul de 74 ; extragerea a
l IV-a de 6 numere din 90 : «x-
’ tragerea a V-a (efectuată în
’ continuare) de 6 numere din
\ restul de 84 ; extragerea a
i Vl-a (efectuată în continuare)
’ de 6 numere din restul de 78.
în total se vor extrage 42 de
i numere ciștlgătoare.
. La această tragere excepțio-
1 nală Loto se acordă autotu-
risme „Dacia 1300“ și „Moik-
i viei 408'412", excursii
’ U.R.S.S. (pe ruta : Kiev — Le-
I faza finală, numai de aici
ț ningrad — Moscova), R- D.
i Germană (pe ruta : Berlin —
I
. Leipzig — Dresda) și Italia (pe
1 ruta : Roma — Sorrento — Na-I
ț
poli — Amalfi — Capri), pre-
< cum și ciștigurl in numerar de
I Pentru că aici, la Jilț, pe
' valoare fixă și .variabilă.
ț I
Depunerea biletelor cîștigă-
t toare se va face pină în ziua de
I
’ simbătă 27 iulie 1974, ora 13, in
I dațiile de sezon vor intra
in amintire. Iar pină că-
I tre 1980 dealurile -din
i preajmă — care nu sint
altceva decit mari movile
î de cărbune. așteptindu-și
descopertarea și exploata-
I rea la suprafață — pur si
1 simplu nu vor mai fi“.
Așadar, Jilțul se propune
ț și ca o sinteză intre mina
de subteran (de pildă, Mo-
î trul) și cea de suprafață
(de pildă. Rovinarii). Dar
și ca o sinteză a cuceriri-
î lor intru modernitatea teh-
i nică. intru vitezele sporite
în de exploatare, cu care se
mindresc minerii Gorjului.
(Minerii Gorjului — iată
incă o noțiune oare n-ar fi
avut nici un Înțeles acum
trei decenii). Cu care se
mindresc. in esență, toți
minerii țării.
o suprafață de aproxima-
tiv 4 000 de hectare, a în-
ceput — și se va desfășura
din plin in anii următori
a c rbunelui românesc
oare răspund politicii par-
tidului in actuala etapă,
care concretizează înaltele
îndemnuri ale tovarășului
Nicolae Ceaușescu. Căci,
in perspectivă, Jilțul va
deveni a doua zonă mi-
nieră — după Valea Jiu-
lui — și cel mai mare pro-
ducător de lignit al țării.
Iată un singur reper : in
se va extrage intreaga
producție de lignit a Ro-
mâniei anului 1969.
...Dar, deocamdată, în a-
ceste locuri sint ciocanele
încrucișate de pe deal —
ciocane din prima iarbă a
Jilțului carbonifer. Sint
deschiderile de galerii, din
beton incă proaspăt Sint
schimb Constantin Girjoa-
vă și Gh. Ciortca (din Dră-
gotești : au lucrat la Lu-
poaia Motrului) ; cum este
ajutorul de miner Nicolae
Pasăre (din Drăgotești ;
a lucrat la Ploștina) ; cum
este Nicolae Cioabă (șapte
ani in mină la Leurda ; a-
cum s-a apropiat de Slivi-
leștii de baștină). Sau cum
este Goșa Vasile, din Ne-
gomir (școala profesională
absolvită la Motru), care,
la 23 de ani, răspunde de
toate instalațiile de la ceea
ce localnicii abia s-au în-
vățat să numească : „Ga-
leria 500 a platformei car-
bonifere Drăgotești".
Drăgotești — platformă
carboniferă !... Transcriem
nerii din brigada de la
Galeria 500 a Drăgotești-
lor. Ni se pare fără rost
— și fără înțeles — să le
amintim de documentele
trecutului. Ei ne vorbesc
despre școlile noi pe care
apariția Bazinului le va
aduce, firesc, in zonă
(„De-acum, copiii noștri
vor spune : «Tata lucrea-
ză la mină, ohiar in comu-
na noastră»") ; despre dez-
voltarea urbanistică a așe-
zărilor („Să vedeți dv., o
să fie ca la Motru : se va
uni Drăgoteștiul cu Mătă-
sarul — și gata încă un o-
raș I") ; despre apropiata
intilnire, sub egida Asocia-
ției culturale, a fiilor sa-
tului („Noi, cei rămași a-
casă, împreună cu cei ple-
cați spre alte zări de țară,
o să încingem o horă chiar
la gura minei — și atunci
vom spune că i-am făcut
o inaugurare așa cum se
cuvine").
Bogății subpămîntene —
tinuat, joi, întrecerile campionatelor
mondiale de scrimă. Pentru semi-
finalele probei masculine de floretă
s-au calificat 12 sportivi, printre care
Denisov (U.R.S.S.), Montano (Italia),
Simoncelli (Italia), Pietruska (Fran-
ța) etc. A ratat calificarea T. Petruș
(România). Printre sabrerii care au
trecut de primul tur al preliminarii-
lor au figurat și sportivii români
D. Irimiciuc, D. Pop. C. Marin și
M. Mustață.
FOTBAL. — Consiliul executiv al
Federației uruguayene de fotbal a
fost complet remaniat ca urmare a
crizei create de comportarea slabă a
echipei naționale la ultimul campio-
nat mondial. Membrii noului consiliu
s-au angajat să procedeze la schim-
bări importante in organizare, să
sprijine dezvoltarea tuturor cluburi-
lor pentru ca echipa reprezentativă
să poată primi noi elemente capabile
să aducă un suflu nou care să re-
lanseze fotbalul Uruguayan In arena
internațională.
MUNCHEN 18 (Agerpres). — Fos-
tul internațional de fotbal vest-ger-
ultimei ediții a campionatului vest-
german. De asemenea, Bayern Mun-
ch’en duce tratative pentru transfe-
rarea jucătorului polonez Gadocha.
ȘAH. — După 8 runde, in turneul
internațional feminin de șah de la
Lipetk, conduce maestra sovietică
Valentina Kozlovskaia, cu 7 puncte,
urmată de Kislova (U.R.S.S.) — 6
puncte, Suzana Makai (România),
Bilunova (U.R.S.S.), Veroczi (Unga-
ria) — cite 5,5 puncte.
In runda a doua a turneului in-
ternațional de șah de la Lublin, Șubă
(România) l-a învins pe Niczevski
(Iugoslavia). Alte rezultate : Szim-
czak (Polonia) — Grabovski (Polo-
nia) 0—1 ; Dengyel (Ungaria) —
Vogts (R.D.G.) remiză.
în prima rundă a turneului femi-
nin care se desfășoară in același
oraș, Gertrude Baumstark (România)
a ciștigat partida cu poloneza Siko-
ra. La turneu participă 12 jucătoare
din Cehoslovacia, Polonia, Iugosla-
via, R.D. Germană, România, Un-
garia.
Turul ciclist al Franței pentru
amatori („Tour de l’Avenir") a
continuat după o zi de repaus cu
etapa a 7-a, Bagneres de Bigorre—
Pau (141,500 km), ciștigată de spa-
niolul Jose Nazabal în 4 h 16'20”.
în cursul acestei etape care a com-
portat escaladarea virfului Tourma-
let au abandonat numeroși concu-
renți, printre el numărindu-se și unul
din favoriții cursei, polonezul Szur-
kowski.
în clasamentul general Individual
se menține lider spaniolul Enriqua
Martinez.
Baze sportive
pentru suceveni
La Suceava s-a dat recent in folo-
sință o bază* sportivă și de agrement,
prevăzută cu un bazin de inot de di-
mensiuni olimpice, două bazine da
înot pentru copii, trambuline, tere-
nuri de joacă și terenuri pentru prac-
ticarea sporturilor de vară, vestiare,
chioșcuri de răcoritoare, locuri da
parcare auto.

I
I — una dintre cele mai su- excavatoarele și draglinele dintr-un document îngăl- bogății de suflet. Este sem- man, Schnellinger, în virstă de 35 CICLISM. — Turul ciclist al Fran- Noul complex sportiv 6-a realizat
i orașele reședință de județ, perbe bătălii productive nul sub care se arată Jil- ței a continuat, joi, cu desfășurarea
ce cumințesc matca Jil- benit, pus la indemînă de ani, care a jucat în ultimii 9 ani la prin munca patriotică a colectivelor
\
( și pină vineri, 26 iulie 1974, ale celui de-al patrulea
țului. Este minerul Săftan către învățătorul Toporiș-
țul gorjean — mindru și
A.C. Milan, a revenit în R.F. Ger- etapei a 19-a, care' a fost împărțită unităților economice din zona indus-
ora 13, în celelalte localități. deceniu de la eliberare. revelator colț de țară, in In două semietape. Prima semietapă: trială a Sucevei, precum și prin con-
I Se vor deschide ample ca- și ceilalți 100 ,de mătăsă- te, președintele Asociației lumina acestui August al mania. El a semnat un contract cu Pau—Bordeaux (202 km) a fost ciști- tribuția cetățenilor si tinerilor din
U—-------- -------------------- J riere la suprafață, se vor reni, bucuroși că lucrează culturale a Drăgoteștilor : anului XXX. echipa „T.C. Borussia" recent pro- gată de francezul Francis Campaner localitate.
SC1NTEIA — vineri 19 iulie 1974
! MIRON CONSTANTINESCU j
La 13 Iulie 1974 a Încetat din via-
tft tovarășul Mlron Constantinescu,
membru supleant al Comitetului E-
xecutiv, secretar al Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Român,
n.eședintelr Marii Adunări Naționa-
le a Republicii Socialiste România.
Activist de frunte al Partidului
Comunist Român si al statului nos-
tru socialist, tovarășul Miron Con-
s antlnowu șl-a Închinat întreaga sa
v;=ttl. dm fragedă tinerele, cauzei
șoc allsmului si comunismului, slu-
jirii fără Drcaet a năzuințelor vitale
de libertate si progres social ale po-
porului român, construirii socialis-
mului si înfloririi natri» ..
Născut la 13 decembrie 1917, Mi-
ron Constantinescu a cunoscut vici-
situdinile vieții încă din copilărie,
răminind orfan. Paralel cu studiile
la liceul din Arad, muncește din
Kreu pentru a-și ciștiga existenta.
Student al Facultății de litere si fi-
lozofic a Universității din București,
absolvă studiile prin lucrarea de li-
cența „Cauzele sociale ale răscoalei
lui Horia“. pentru care i se atribuie
calificativul ..Magna cum laudac".
încă de pe vremea cind era elev,
la Arad, a luat legătură cu mișcarea
muncitorească, fapt care avea să
influențeze Întregul curs al vieții
«ale.
Ulterior, rs student. se remarcă
drept un element cu o temeinica
pregătire marxistă, desflșurind o răspundere do a organiza și conduce
intensă activitate in rindul colegilor
săi pentru demascarea uneltirilor
cercurilor reacționare $i fasciste,
pentru apărarea democrației si a in-
tereselor naționale ale poporului
român.
în 1933 devine membru a) Uniunii
T. .crețului Comunist, apoi membru
în Biroul studențesc al U.T.C., iar în
1936 este primit in rindurile Parti-
dului Comunist Român.
îndeplinind din însărcinarea parti-
dului funcții de conducere in mișca-
rea democratică studențească, acțio-
nează intens pentru întărirea frontu-
lui studenților, organizind mișcările
revendicative ale studenților, parti-
ciparea lor la largile manifestări i-
nitiate și conduse de partid in nu-
meroase orașe ale tării.
In acești ani. Miron Constantines-
cu a fost o prezentă activă pe fron-
tul publicistic, la ziarele și revistele
legale și ilegale : „Cuvintul liber".
..Era Nouă" si ..Cadran", unde prin
scrisul său militant contribuie la
ră^pindirea în mase a ideilor ge-
neroase ale marxi^m-leninismului,
ale politicii partidului închinate
Cu privire la funeralii
în legătură cu încetarea din viață
a tovarășului Miron Constantinescu,
Comitetul Central al Partidului Co-
munist Român. Marea Adunare Na-
țională, Consiliul de Stat și Consiliul
de Miniștri au numit o comisie de
partid si de stat pentru organizarea
funeraliilor.
Comisia este alcătuită din tovară-
Din partea Comisiei de organizare a funeraliilor
Comisia pentru organizarea fune-
raliilor tovarășului Miron Constan-
tinescu comunică :
Sicriul cu corpul neînsuflețit al to-
varășului Miron Constantinescu va
MITING DE SOLIDARITATE CU LUPTA
POPORULUI COREEAN
Joi la amiază. în cadrul manifes-
tărilor ce se organizează in tara noas-
tră. cu prilejul Lunii de solidaritate
cu lupta poporului coreean. în sala
de festivități a Combinatului de pre-
lucrare a lemnului Pipera-București
a avut loc un miting, la care au parti-
cipat sute de muncitori, tehnicieni și
ingineri ai acestei mari unități in-
dustriale.
La miting, a luat cuvintul Aurel
R zea. director general adjunct al
Ce ;.-.-alei industriale de prelucrare a
lemnului, care a arătat că toți oa-
menii muncii de la Combinatul de
prelucrare a lemnului Pipera, alături
de întregul nostru popor, se bucură
din toată inima de marile realizări
obținute de poporul frate coreean și-i
■urează să obțină în continuare tot
mai mari succese în opera de con-
strucție socialistă a patriei sale.
A luat apoi cuvintul ambasadorul
Li Min Su. Evocînd însemnătatea
victoriei strălucite in războiul pen-
tru apărarea patriei. împotriva im-
perialismului. vorbitorul a arătat că
între popoarele rorhân si coreean
s-au închegat de mult trainice le-
gături prietenești, de strinsă colabo-
rare. Poporul frate român a acordat
poporului coreean ajutor material și
spiritual, atit in timpul războiului
Just și de eliberare a patriei, cit și in
anii postbelici pentru refacerea eco-
nomiei. $i astăzi — a spus amba-
sadorul — Partidul Comunist Român
gi Guvernul Republicii Socialiste
România sprijină activ cauza dreap-
tă a poporului coreean, pentru reali-
vremea
Ieri In țară : Vremea s-a menținut
frumoasă și călduroasă in cea mai
mare parte a țării. In cursul după-
amiezii in Banat, Crișana, Maramu-
reș și vestul Transilvaniei innorări-
le s-au accentuat și s-au semnalat
frecvente descărcări electrice și aver-
se izolate de ploaie. Spre seară,
descărcări și averse de ploaie s-au
mai produs in estul Olteniei, vestul
Munteniei și in nordul Moldovei.
Vintul a suflat moderat cu intensifi-
cări locale in vestul țării. Tempera-
tura aerului la ora 14 oscila lr.tre 22
grade la Mangalia și 35 grade la
Tumu Măgurele și Giurgiu. In Bucu-
rești : Vremea s-a menținut căldu-
roasă cu cerul variabil. Vintul a
suflat slab pînă la potrivit. Tempe-
ratura maximă a fost de 35 grade.
Timpul probabil pentru zilele de 20,
21 șl 22 Iulie a.c. în țară : Vreme in
general instabilă cu cerul temporar
no-os Vor cădea ploi sub formă de
aversă însoțite de descărcări electri-
ce mai frecvente in vestul țării. Pe
alocuri, in regiunile de vest și regiu-
nea de munte, condițiile vor fi favo-
rabile căderii grindinei. Vintul va
prezenta intensificări de scurtă du-
rată. Temperatura va scădea ince-
nind din vestul țării. Minimele vor
fi cuprinse intre 9 și 19 grade, iar
maximele intre 20 fi 30 grade.
dreptății și libertății sociale, apărării
democrației și independenței națio-
nale a patriei.
In noiembrie 1940 ia part» activă
la organizarea tineretului pentru
manifestația antifascistă de la Obor,
din București.
în 1939. impreună cu tovarășul
Nicolae Ceaușescu. face parte din
grupul de activiști cărora partidul
le-a Încredințat sarcina reorganizării
Uniunii Tineretului Comunist, adu-
ci nd o contribuție de seamă la pre-
gătirea si desfășurarea Conferinței
Naționale a U.T.C., din septembrie
1939.
în noiembrie 1940 a primit sarcina
de membru al Biroului regional Ga-
lați al P.C.R., participind la organi-
zarea maselor muncitoare din prin-
cipalele industrii alr acestui port
dunărean, precum și la editarea or-
ganului ilegal al partidului. „Dună-
rea roșie".
Pentru activitatea revoluționară
desfășurată este arestat în ianuarie
1941. torturat și condamnat la 10 ani
muncă silnică. în închisorile Galați,
Caransebeș și Lugoj, alături de ca-
dre de bază ale partidului, a acțio-
nat pentru a menține permanent
trează conștiința și demnitatea dc-
ținutilor antifasciști.
îndată după victoria insurecției
naționale antifasciste armate, parti-
dul i-a încredințat sarcina de înaltă
„Scințeia" legală.
în februarie 1945 este desemnat în
conducerea Organizației regionale de
partid București.
La Conferința Națională a parti-
dului din octombrie 1945 a fost ales
membru al Comitetului Central și al
Biroului Politic.
Plenara din martie 1970 a C.C. al
P.C.R. il alege membru supleant al
Comitetului Executiv, iar plenara
din noiembrie 1972 il alege și secre-
tar al C.C. al P.C.R.
Tovarășul Miron Constantinescu a
îndeplinit funcții de răspundere in
aparatul de stat ca vicepreședinte al
Consiliului de Miniștri, președinte al
Comitetului de Stat al Planificării,
ministru al invățămintului și cultu-
rii, președinte al Consiliului Econo-
mic. vicepreședinte al Consiliului de
Stat, funcții in care a adus contri-
buții de seamă la înfăptuirea poli-
ticii partidului de construire a so-
cialismului. de dezvoltare economică
și social-culturală a țării noastre.
Ales deputat incă in primul par;
lament din 1946 — și ulterior in mai
multe legislaturi ale forului legisla-
șii : Manea Mănescu. președintele
comisiei, Gheorghe Cioară. Gheor-
ghe Pană. Chivu Stoica. Gheorghe
NecUlâ, Stefan Ștefănescu.
Funeraliile vor avea loc la 20 iulie
a.c.. care se declară zi de doliu.
In această zi, in intreaga țară se
vor arbora in berna drapelul de stat
al Republicii Socialiste România și
fi depus in holul Palatului Marii
Adunări Naționale.
Pentru a-și lua rămas bun, oame-
nii muncii vor avea acces in ziua
de 19 iulie, intre orele 16,00 și 19,00,
zarea unificării independente si paș-
nice a patriei, pentru edificarea so-
cialismului in patria noastră.
Cu ocazia primirii delegației gu-
vernamentale a Republicii Populare
Democrate Coreene, care a făcut o
vizită in România in luna mai a a-
nului curent, conducătorul eminent
al partidului și statului român, to-
varășul Nicolae Ceaușescu, a reafir-
mat sprijinul deplin al Partidului
Comunist Român și ai guvernului ro-
mân față de propunerile Guvernului
Republicii Populare Democrate Co-
reene, menite să ducă la înlăturarea
tensiunii și la crearea premiselor ne-
cesare unificării patriei noastre. De
asemenea, Partidul Comunist Român
si guvernul român desfășoară o vas-
tă activitate pe arena internaționa-
lă. inclusiv la O.N.U.. in sprijinul
propunerilor de unificare a patriei,
prezentate de Partidul Muncii din
Coreea și de guvernul republicii
noastre. Partidul și guvernul nostru
mulțumesc călduros pentru acest
sprijin acordat de Partidul Comu-
nist Român și de guvernul român.
In Încheiere, ambasadorul R.P.D.
Coreene și-a exprimat convingerea
că relațiile de prietenie și colaborare
existente intre popoarele celor două
țâri 6e vor întări și dezvolta tot mai
mult. El a urat, totodată, poporului
român noi succese in întimpinarea
celei de-a XXX-a aniversări a eli-
berării patriei de sub dominația fas-
cistă si a celui de-al XI-lea Con-
gres al Partidului Comunist Român.
(Agerpres)
î I
La C. P. L. Suceava
I I
i I
l Consemnațiuni aflăm că, ince-
j I
t I
în bilanțul de producție rod-
< nlc cu care unitățile din cadrul
) Combinatului de prelucrare a
i lemnului din Suceava au inche-
’ lat primul semestru al anului
\ se regăsesc și o seamă de in-
i făptuiri importante pe linia au-
I todotării. Astfel, sub conducerea
i maistrului Vasile Chlroș, la Fa-
’ brica de mobilă din Cimpulung
ț Moldovenesc a fost realizată o
< mașină de frezat prin copiere cu
) patru capete. Mașina, care in-
i locuiește cu rezultate excelente
' un utilaj similar din import,
ț este folosită in atelierul fabri-
i cii unde in prezent se lucrează
i la un prototip de mobilă stil. La
i atelierul mecanic central, al
' platformei combinatului din
) Suceava, a fost construit pri-
i mul lift hidraulic destinat ma-
' nipulării garniturilor de mo-
l bilă in cadrul fabricii din Făl-
.’ ticeni. Proiectată de către in-
\ ginerul Mircea Teodosiu și
realizată de o echipă condusă
tiv suprem al țării — Miron Constan-
(inescu indeplinea din marile 1974
funcția de președinte al Marii Adu-
nări Naționale.
Intelectual cu o temeinică pregă-
tire marxistă, Miron Constantinescu
a desfășurat o bogată activitate
științifică și culturală pe tfirimul Is-
torici. sociologiei, al economici poli-
tice. publlcind numeroase studii și
fălind comunicări la congrese știin-
țifice internaționale do mare presti-
giu. A fost președinte al consiliului
de conducere și rector al Academiei
„Ștefan Gheorghiu". președinte al
Academici de științe sociale și politi-
ce. Recenta sesiune a Academici Re-
publicii Socialiste România l-a ales
membru titular.
Militant de frunte al mișcării co-
muniste șl muncitorești din țara
noastră, Miron Constantinescu a slu-
jit cu abnegație, cu întreaga sa ca-
pacitate și energie; cauza clasei
muncitoare și a partidului, a parti-
cipat cu pasiune revoluționară la cele
mai importante acțiuni ale luptei
pentru eliberarea naționala șl socială
a poporului român, la Întreaga acti-
vitate de cucerire și instaurare a pu-
terii populare, do construcție a so-
cietății socialiste din țara noastră. în
întreaga sa activitate a militat pen-
tru întărirea continuă a unității și
coeziunii rindurilor partidului, pen-
tru afirmarea și creșterea rolului său
conducător in societatea noastră so-
cialistă.
Pentru meritele sale deosebite,
Miron Constantinescu șl-a ciștigat o
înaltă prețuire din partea Partidului
Comunist Român, a statului nostru,
a oamenilor muncii, fiind distins cu
titlul de „Erou al Muncii Socialiste",
cu cele mai înalte ordine și medalii
ale Republicii Socialiste România.
Partidul Comunist Român. Româ-
nia socialistă, întregul nostru popor
pierd in persoana tovarășului Miron
Constantinescu un fiu credincios al
țării, un luptător devotat pentru
triumful ideilor socialismului și co-
munismului. pentru înflorirea patriei
și a națiunii noastre socialiste. A-
mintlreâ sa va rămîne mereu vie in
inimile comuniștilor, ale tuturor oa-
menilor muncii din patria noastră.
COMITETUL CENTRAL AL
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
MAREA ADUNARE NAȚIONALA
A REPUBLICII
SOCIALISTE ROMANIA
CONSILIUL DE STAT
CONSILIUL DE MINIȘTRI
steagul Partidului Comunist Român.
In Capitala tării. în ziua funeraliilor,
se vor trage, in semn de ultim oma-
giu. 21 salve de artilerie.
Teatrele, cinematografele, radioul,
televiziunea si celelalte instituții de
cultură isi vor adapta in mod cores-
punzător programele in ziua funera-
liilor.
si in ziua de 20 Iulie, între orele
10.00 și 11.00.
Mitingul de doliu va avea loc în
ziua de 20 iulie, ora 11,00, la Pa-
latul Marii Adunări Naționale.
| pave Ts il ar d
A încetat din viață, în ziua de 17
iulie 1974. tovarășul Pavel Silard,
membru al Partidului Comunist Ro-
mân, vechi militant al mișcării mun-
citorești din țara noastră.
Născut la 10 iulie 1910. s-a apro-
piat de tinăr de mișcarea muncito-
rească si revoluționară, actlvînd din
anul 1937 la Ajutorul Roșu, luind
parte la diverse acțiuni organizate
sub îndrumarea Partidului Comunist
Român. Din 1943 devine membru în
comitetul de conducere al Apărării
Patriotice și este primit in rindurile
Partidului Comunist Român. In 1944
este nevoit să treacă în ilegalitate,
iar in iulie al aceluiași an este a-
restat.
După eliberarea țării de sub jugul
fascist a lucrat in aparatul de par-
tid. iar din 1948 a făcut parte din
cadrele Ministerului Afacerilor Ex-
terne, fiind trimis în calitate de am-
basador intr-o serie de țări. Pentru
devotamentul, pasiunea și competen-
ța cu care și-a îndeplinit sarcinile în-
credințate a fost distins cu ordine
si medalii ale Republicii Socialiste
România.
MINISTERUL AFACERILOR
EXTERNE
COMITETUL FOȘTILOR LUPTĂ-
TORI ANTIFASCIȘTI DIN REPU-
BLICA SOCIALISTA ROMANȚA
Incinerarea va avea loc în ziua de
20 iulie 1974, ora 12, la crematoriul
„Cenușa".
de lăcătușul Rudolf Staudt,
instalația contribuie substanțial
la diminuarea efortului fizic și
inlătură, in același timp, perico-
lele de degradare a mobilierului.
Tot in cadrul acțiunii de auto-
dotare au fost realizate trans-
portoare cu role, poduri trans-
bordoare șl o instalație de
transport pneumatic.
In prezent, pe agenda noastră
de lucru — ne spune inginerul
Radu Ciubotaru — se află două
obiective principale. în primul
rind. modernizarea depozitului
de materie primă la fabrica
P.F.L. din Suceava, pentru care
urmează să confecționăm un to-
cător universal, alimentatoare și
transportoare. Șl. in al doilea
rind. ne propunem să realizăm
mașini de copiat prin strunjire.
care vor intra in dotarea viitoa-
rei secții de mobilier sculptat.
Gheorghe PARASCAN
corespondentul „Scintell"
romaneasc se ,
in numeroase domenii, în primele
rinduri ale tiin ei mondiale"
a declarat, la încheierea vizitei în țara noastră,
președintele Institutului american al chimiștilor
Joi dimineața au părăsit Capitala
Ernest R. Gllmont, președintele In-
stitutului american al chimiștilor, și
solia ,T. Gilmont, care. împreună
cu dr. Margaret Coffey, director e-
xecutlv al institutului, nu fost oas-
peți ni țârii noastre in invitația to-
varășei academician dr. ing. Elena
Ceaușescu, director general al Insti-
tutului central de cercetări chimice.
înainte de plecare, in interviul a-
cordat redactorului Agerpres Al-
fred Neagu, președintele Institutului
american al chimiștilor, Ernest R.
Gllmont, a arătat : îmi amintesc că,
In decembrie nnul trecut, cu prilejul
conferirii diplomei de membru de
onoare al Institutului american al
chimiștilor, doamna Elena Ceaușescu
a relevat că România depune efor-
turi pentru lărgirea colaborării și
cooperării intre oamenii de știință
din toate țările, iar stabilirea de con-
tacte directe este, fără îndoială, un
bun mijloc de înfăptuire n acestui
nobil tel. In acest context se înscrie
si actuala vizită in România, care a
permis stabilirea unor noi domenii
de conlucrare intre institutele noas-
tre. Un merit deosebit in acest sens
il are academician Elena Ceaușescu,
care, orin activitatea sa politică, ști-
ințifică și socială, și-a asigurat stima
si admirația oamenilor de știlntă din
Statele Unite. E un exemplu de fe-
meie cu multiple si numeroase preo-
cupări. Am citit multe din lucrările
domniei sale, eminent om de știință,
in domeniul chimiei polimerilor
inalți, domeniu de care m-am ocu-
pat si eu. Admir totodată la omul
de știință Elena Ceaușescu dăruirea
cu care s-a consacrat pregătirii vii-
toarelor cadre de cercetare. Con-
ferirea diplomei de membru de
onoare al institutului nostru con-
stituie o recunoaștere deplină a ac-
tivității sale neobosite in fruntea u-
nui prestigios institut de cercetări, a
personalității sale științifice multila-
Cronica zilei
Ministrul afacerilor externe al
Australiei, Donald Robert Willesee,
a trimis un mesaj ministrului afa-
cerilor externe al Republicii Socia-
liste România, George Macovescu,
in care mulțumește pentru felicită-
rile transmise cu ocazia numirii sale
in această funcție.
Ministrul afacerilor externe al Re-
publicii Socialiste România, George
Macovescu, a trimis o telegramă de
compasiune ministrului relațiilor ex-
terne al Republicii Ecuador, Jose
Antonio Lucio Paredes, in legătură
cu pagubele materiale și pierderile
de vieți omenești provocate de re-
centele inundații care s-au abătut
asupra acestei țări.
Prin decret prezidențial, tovarășul
Vasile Gindilă a fost numit in cali-
tate de ambasador extraordinar șl
plenipotențiar al Republicii Socialiste
România in Regatul Hașomit al Ior-
daniei, in locul tovarășului Mihai Le-
vente.
Cu prilejul apropiatei sărbătoriri
a Zilei naționale a Republicii Co-
lumbia — cea de-a 164-a aniversare
a proclamării independenței de stat
— Institutul român pentru relațiile
culturale cu străinătatea a organi-
zat joi o seară culturală.
în cadrul conferinței prezentate
cu această ocazie, Anca Voican, re-
dactor la revista „Lumea" a împăr-
tășit impresiile despre realitățile
vieții columbiene. Coi prezenți au
vizionat apoi filme documentare.
Erau de față Andrei Vela, vice-
președinte al I.R.R.C.S., funcționari
superiori din Ministerul Afacerilor
Externe, oameni de artă și cultură.
Au participat, de asemenea, Fer-
nando Urdaneta Laverde, ambasa-
SEMNAREA UNUI ACORD ÎN DOMENIUL TURISMULUI
INTRE TARA NOASTRĂ Șl REPUBLICA ARABĂ SIRIA
între 12 șl 19 iulie, o delegație si-
riană, condusă de Abdallah Al Khani,
ministrul turismului din Republica
Arabă Siria, a făcut O vizită in țara
noastră.
Pe itinerarul vizitei oaspeților
sirieni s-au inscris obiective turisti-
ce de pe Valea Prahovei, Brașov,
Sibiu, Valea Oltului, precum si sta-
țiunile de pe litoralul Mării Negre.
De asemenea, in timpul șederii în
România ei au avut convorbiri, pur-
tate lntr-o atmosferă de caldă prie-
tenie și Înțelegere reciprocă, cu pri-
vire la relațiile turistice dintre cele
De la Casa de Economii și
I ților și lacurilor. Evi-
pind cu trimestrul al II-lca,
din acest an, pentru libretele
de economii cu dobindă sl cls-
tiguri în autoturisme se vor or-
I ganiza două trageri la sorți se-
parate. Astfel, se va organiza o
I tragere la sorți pentru libretele
l de economii de acest fel emise
de unitățile C’.E.C. din munici-
i piul București și separat o altă
tragere la sorți pentru libretele
î de economii cil dobindă și ciș-
i tiguri in autoturisme emise de
unitățile C.E.C. din țară.
î Corespunzător acestor trageri
I la sorți se vor întocmi două liste
cu libretele de economii cu do-
I bindă și ciștigurl In autoturisme
care au drept de participare la
I tragerile la sorți respective: una
i tn care vor fl Înscrise libretele
< emise de unitățile C.E.C. din
țară In ordinea alfabetică a ju-
î dețelor. si una in care vor fi
înscrise libretele emise de uni-
tățile C.E.C. subordonate su-
cursalei municipale București a
ț Casei de Economii și Consem-
i națiuni, în ordinea numerelor
sectoarelor Capitalei. De aseme-
1 acestei sarcini va pu-
terale. a contribuției sale la dezvol-
tarea chimiei nu numai in România,
ci și pe plan mondial.
Apreciind rezultatele pozitive ob-
ținute de tara noastră în domeniul
cercetării chimice, Ernest Gilmont a
subliniat faptul că a fost impresionat
în mod deosebit de complexitatea
studiilor Întreprinse in cadrul Insti-
tului central de cercetări chimice, de
eforturile depuse pentru finalizarea
unor interesante teme de cercetare.
Este evident, a spus specialistul a-
merican, că știința românească se
află in primele rinduri ale științei
mondiale in numeroase domenii.
Referindu-se la institutele de în-
vătămlnt superior vizitate, oaspetele
a spus : Atenția mi-a fost reținută
de modul în care se pregătesc ca-
drele in vederea viitoarei activități
în producție si cercetare. Foarte in-
teresant mi s-a părut, de exemplu,
sistemul complex de pregătire al
studenților, care le asigură un larg
orizont științific. Consider, de ase-
menea. foarte eficient modul de re-
ciclare a specialiștilor.
Relevind, încă o dată, caracterul
fructuos al vizitei întreprinse in tara
noastră. Ernest R. Gilmont a arătat
că. in cursul acesteia, a avut ocazia
să cunoască personalități de seamă
ale vieții științifice românești, cu
care a avut rodnice schimburi de o-
pinii, conturindu-se noi domenii de
colaborare intre oamenii de știință
din cele două țări care activează în
domeniul chimiei.
In încheiere, specialistul american
a declarat : Vrem cu toată sincerita-
tea să continuăm dezvoltarea colabo-
rării cu colegii noștri români. Do-
rința noastră de cooperare si colabo-
rare are la bază convingerea că această
conlucrare contribuie atit la o mai
bună cunoaștere și apropiere reci-
procă, cit și la consolidarea păcii în
lume.
(Agerpres)
dorul Republicii Columbia la Bucu-
rești, membri ai ambasadei.
Delegația Consiliului egiptean al
păcii, formată din Khaled Mohi el
Din. secretar general al consiliului,
și Hussein Fahmy, redactor-șef al
ziarului „Al Akhbar", membru al
Secretariatului consiliului, a fost
primită, joi, 18 iulie, de către to-
varășul Gheorghe Cioară, membru al
Comitetului Executiv al C.C. al
P.C.R., primar general al Capitalei,
președinte al Asociației de prietenie
româno-egipteană.
Au participat Sanda Rangheț,
secretar al C.N.A.P., și membri ai
Asociației de prietenie româno-
egipteană.
Orchestra simfonică a Filarmonicii
„George Enescu" a plecat joi in Ita-
lia și Austria pentru un turneu de
concerte pe"care le va susține ca
Invitată a festivalurilor muzicale
„Incontri musicali di Sorrento" și
respectiv „Carynthischer Sommer".
Sub bagheta dirijorului Mircea
Cristescu și avlndu-l ca solist pe vio-
lonistul Ion Voicu orchestra va in-
terpreta in programele celor opt con-
certe valoroase lucrări de muzică ro-
mânească și universală.
La invitația „Asociației inventato-
rilor" din Japonia, Organizația Pio-
nierilor din țara noastră participă la
cea de-a Il-a ediție a expoziției
„Invențiile creatoare ale tinerilor —
un sprijin acordat unității lumii". Au
fost expediate la Tokio 10 construc-
ții tehnice din domeniile electroteh-
nic și electronicii, realizate de pio-
nierii și școlarii in cadrul cercurilor
tehnico-aplicative, din casele pionie-
rilor și școlile generale, sub îndru-
marea cadrelor didactice.
(Agerpres)
două țări, la posibilitățile de dezvol-
tare și diversificare a acestora.
Joi. la București, a fost semnat
Acordul între Guvernul Republicii
Socialiste România și Guvernul Re-
publicii Arabe Siria privind coope-
rarea în domeniul turismului. Din
partea română, documentul a fost
semnat de Ion Cosma, ministrul tu-
rismului, iar din partea siriană de
Abdallah Al Khani, ministrul turis-
mului.
A fost de față Muhsen Sayadi, în-
sărcinatul cu afaceri ad-interim al
Republicii Arabe Siriene la Bucu-
rești. (Agerpres)
nea, pentru- fiecare din aceste
trageri la sorți se vor calcula
fonduri de ciștigurl separate, in
funcție de soldul general al de-
punerilor, pe baza cărora se
vor stabili ciștigurile care ur-
mează a se acorda depunători-
lor. Pentru fiecare tragere la
sorti in parte, centrala C.E.C.
va întocmi cite o „Listă ofi-
cială a libretelor de economii cu
dobindă și ciștigurl in autotu-
risme ieșite ciștigătoare", care
se va publica în presă.
Pentru trimestrul II a.c., tra-
gerile la sorți vor avea loc in
București după cum urmează:
la 27 iulie, ora 12,00, tragerea
la sorți pentru libretele de eco-
nomii cu dobindă și ciștiguri in
autoturisme emise de unitățile
C.E.C. din Capitală si la 29 Iulie,
ora 15,00, tragerea la sorti pen-
tru aceleași librete emise de
unitățile C.E.C. din (ară.
La aceste trageri la sorți,
Casa de Economii $1 Consemna-
țluni va acorda 575 de autotu-
rlsme „Dacia 1 300", din care 134
de autoturisme la tragerea la
sorți pentru Capitală.
PAGINA 5
Excelentei Sale
Domnului NICOLAE CEAUȘESCU
Prețedinttie Republicii Socialiste România
BUCUREȘTI
Condoleanțele exprimate de Excelența Voastră In legătură cu dispa-
riția prematură a ambasadorului Italiei la București, Antonino Restlvo, șl
sentimentele care le-au inspirat au fost foarte mult apreciate. Vă mul-
țumesc sincer, In numele meu șl al familiei defunctului, pentru emo-
ționantul omagiu pe care ați binevoit să-l aduceți memoriei celui
dispărut.
GIOVANNI LEONE
Președintele Republicii Italiene
Astăzi sosesiă in România
președintele Republicii Sierra Leone,
dr. Siaka Probva Slevens
(Urmare din pag. I) lismului și neocolonialismulul. Vi-
zitele pe care le-a Întreprins in ul-
Hamului și a regimurilor rasiste, a timii ani tovarășul Nicolae Ceaușescu,
secretar general al Partidului Comu-
oricăror manifestări ale politicii do
apartheid. nist Român, președintele Republicii
Socialiste România, într-o serie de
In cadrul Organizației Unității A-
fricane, Sierra Leone a militat șl state africane, convorbirile purtate
militează cu perseverență pentru pe pămintul african sau la Bucu-
rești cu șefi de stat, cu conducători
consolidarea unității tinerelor state
africane in eforturile pentru dezvol- de partid si ai mișcărilor de elibe-
tarea lor de «ine stătătoare si lichi- rare națională din Africa au consti-
darea fenomenului de subdezvoltare, tuit un mijloc important de promo-
pentru promovarea > noilor principii vare șl diversificare a conlucrării
fructuoase dintre țara noastră șl sta-
de relații interstatale, pentru respec-
tarea dreptului sacru al fiecărui po- tele africane, o expresie grăitoare a
por de a-și hotărî singur destinele. dorinței comune de a dezvolta, am-
Republica Socialistă * România și plifica și întări legăturile de priete-
Republica Sierra Leone au stabilit nie și solidaritate dintre poporul ro-
mân și popoarele africane.
relații diplomatice în 1964, raportu-
rile dintre cele două țări cunoscînd, Poporul român apreciază vizita șl
pe parcursul anilor, o continuă dez- convorbirile pe care președintele
Siaka Probyn Stevens le va avea cu
voltare, in folosul ambelor țări șt
popoare. tovarășul Nicolae Ceaușescu, pre-
în cadrul politicii sale externe. ședintele Republicii Socialiste Româ-
România socialistă acordă o atenție nia, drept o contribuție de seamă
deosebită relațiilor cu tinerele state la extinderea pe mai departe a co-
independente africane, inclusiv dez- operării dintre cele două țări și po-
voltării și diversificării continue a poare, la cauza generală a păcii șl
raporturilor cu Republica Sierra progresului în lume.
Leone. Țara noastră sprijină cu fer-
Animat de aceste sentimente, po-
mitate lupta popoarelor de pe con- porul român adresează președintelui
tinentul african pentru apărarea șl
Republicii Sierra Leonfe tradiționala
consolidarea independenței naționale, urare: „Bun venit pe pămintul
împotriva imperialismului, colonia-
României !“.
Cu prilejul aniversării R. P. Polone
Conferință de presă
la Ambasada R. P. Polone
în cadrul manifestărilor consacrate Evocînd legăturile istorice dintre
celei de-a XXX-a aniversări a elibe- popoarele polon și român, el a subli-
rării Poloniei de sub jugul fascist, la
niat că tradiționala prietenie și-a gă-
Ambasada din București a acestei sit un conținut nou in cadrul co-
țări a avut loc, joi, o conferință de laborării frățești dintre Republica
presă. Cu acest prilej, ambasadorul Populară Polonă și Republica Socia-
Wladislaw Wojtasik a înfățișat prin- listă România.
cipalele momente ale luptei pentru In încheiere, ambasadorul polonez
libertate și independență duse de po-
a spus : „In această zi festivă pentru
porul polonez, subliniind importanța noi, în ajunul marii sărbători a eli-
crucială pe care o reprezintă pentru
berării României de sub dominația
prezentul și viitorul patriei sale ac-
tul eliberării înfăptuit cu 30 de ani fascistă, transmit tuturor comuniști-
in urmă. In continuare, vorbitorul a
prezentat succesele obținute in cei
30 de ani de poporul țării sale, sub
lor, întregii clase muncitoare, tuturor
oamenilor muncii din Republica So-
cialistă România felicitări cordiale
conducerea Partidului Muncitoresc
Unit Polonez, in transformarea eco- pentru realizările obținute în con-
strucția socialismului, sub conducerea
nomică și socială a patriei, in ridi-
carea continuă a nivelului de trai Partidului Comunist Român, noi șl
material și cultural al celor ce mun- tot mai mari succese in această mă-
cesc. reață operă".
DIN ȚĂRILE SOCIALISTE
R. P. POLONĂ
MARILE ANTIERE
ALE CHIMIEI
Industria chimică tea fi obținută ca ur- miei, ministrul indus-
poloneză parcurge in mare a extinderii și
triei chimice a apre-
prezent o nouă și im- modernizării potenția- ciat-o ca fiind deose-
portantă etapă
dezvoltare ca urmare
de lului petrochimic al
marelui combinat de
bit de fructuoasă și a
subliniat importanța
a „Programului de la Plock, precum și contactelor directe in-
chimizare a economiei
naționale", adoptat de
Biroul Politic al C.C.
prin construirea unor
noi rafinării — la
Gdansk și Blachow-
tre marile unități spe-
cializate, cum sint
combinatele de la Po-
al P.M.U.P. și de con- nia. Se prevede ca lawy și Craiova. El a
ducerea guvernului. in 1975 capacitatea de adăugat: „Ceea ce a
Trebuie spus că In rafinare a Poloniei să realizat România in
cei 30 de ani de pu- fie de 14 milioane to- domeniul industriei
tere populară Polonia ne, iar in 1980 să a- chimice a depășit ori-
a depus eforturi deo- jungă la 28 milioane ce așteptare, rezulta-
sebite pentru dezvol- tone. tele pe acest plan
tarea industriei chi-
Necesității® strin- fiind, fără nici o exa-
mice. Drept rezultat al gente ale economiei gerare, uluitoare. Toc-
acestor eforturi, într-o
impun construirea și mai de aceea avem
perioadă relativ scurtă darea in exploatare, multe de invațat de la
a fost atins un nivel intr-un timp cit mai prietenii noștri ro-
ridicat de realizări,
scurt, a două unități mâni".
mai ales in ce priveș- petrochimice care să
te prelucrarea sulfu- Vizitind recent com-
lui. fabricarea de în- producă fiecare, a- binatul petrochimic de
nual, cite 300 000 tone la Plock, am avut po-
grășăminte azotoase și etilenă. Prima va fi'
de fosfați, ajungin- sibilitatea de a cu-
du-se azi ca producția construită la Plock in noaște unele aspecte
anii 1974—1977, iar concrete privind mo-
pe locuitor în dome- cea de-a doua va fi
niile menționate s-d dul in care se aplică
depășească pe aceea ridicată la Blachownia „Programul de chimi-
din unele țări euro- pină în 1980. Aceste zare a economiei na-
pene avansate econo- noi capacități vor face ționale". După cum
ca in 1980 producția ne-au declarat gazde-
micește. O situație si- de etilenă să se du- le, preocuparea prin-
milară se înregistrea-
bleze comparativ cu
ză de altfel șl in in- 1975.
cipală a conducerii
dustriile farmaceutică, combinatului o consti-
cosmetică, a coloran- Referindu-se la dez- tuie creșterea pro-
voltarea industriei fi- ducției de fenol cu
dent, există încă — brelor sintetice, mi- 10 000 tone anual fără
\ așa cum relevă presa nistrul industriei chi- a se aloca investiții
poloneză — unele ră- mice a arătat că in suplimentare sau a se
mîneri in urmă în ce 1980 producția in aceas- lărgi schemele de an-
tă ramură va ajunge gajare. în urma unor
privește producția de
la 255 000 tone, depă- cercetări întreprinse
materiale sintetice
moderne. Ca • atare. șind de cinci ori rezul- în comun de Institu-
„Programul de chimi- tatele din 1970. O aten- tul de chimie indus-
zare a economiei na- ție deosebită se va a- trială din Varșovia și
corda producției de fi-
ționale" adoptat acum
bre de polysterol
biroul de proiectări
acordă In mod fi- de pe lingă combinat
resc prioritate dezvol- (145 000 tone). în ce s-a reușit să se elabo-
tării .producției mate- privește cauciucul sin- reze o nouă tehnolo-
rialelor sintetice, care tetic. se prevede reali- gie a cărei aplicare
zarea in 1980 a unei
în viitorii ’ cinci ani
producții de 165 000
practică a permiș re-
urmează să înregistre- ducerea prețului de
ze o dinamică deose- tone. înfăptuirea a- cost al fenolului fa-
bită. cestui program de dez- bricat aici cu 50 la
voltare a petrochimiei sută față de producția
Expunlnd prevederi-
le acestui program, — a subliniat interlo-
cutorul nostru — va
altor întreprinderi si-
tovarășul Jerzy Ols- milare din Polonia. Un
zewski, ministrul po- avea o importanță rezultat care, așa cum
lonez al industriei deosebită pentru eco- ne declarau cu mîn-
chimice, ne relata re- nomia națională, con- drie gazdele, este no-
cent că o preocupare tribuind totodată la toriu in ce privește
de prim plan o con- creșterea și diversifi- capacitatea creatoare
stituie sporirea conti- carea sortimentelor de a oamenilor muncii,
produse ale exportului eforturile lor neobosi-
nuă a capacității Po- polonez. te in edificarea orin-
loniei de prelucrare a
Vorbind despre co- duirii noi. socialiste.
petrolului. Realizarea laborarea polono-ro-
mână In domeniul chi- Gh. CIOBANI/
 PAGINA 6 SClNTEIA — vineri 19 iulie 1974

Opinia publică din întreaga lume Zona interna ional BELGRAD

a m rilor i oceanelor Perspective favorabile dezvoltării DE PRETUTINDENI

își ridică glasul s fie sustras
cursei înarm rilor colaborării româno-iugoslave • REAPARIȚIA LUI

Pentru apărarea suveranității

Intervenția reprezentantului ro-
mân la Conferinfa O.N.U.
BELGRAD Î8 (Corespondență de
la S. Morcovescu). — în cadrul unei
ședințe a guvernului iugoslav, Gp -
forme noi pentru colaborarea de
lungă durată între cele două țări so-
cialiste vecine. Acordul cu privire la
„YETI". Controversatul „om al
zăpezilor" — așa - numitul
„Yetl" — și-ar fi făcut recent
apariția in regiunea Khonar din
Nepal, unde, pasămite, a și

și independenței Republicii Cipru

Președintele Makarios a sosit
la New York
NEW YORK IR (Agerpres). —
Președintele guvernului legal al Ci-
prului. arhiepiscopul Makarios, a so-
sit la New York pentru a prezenta,
in fața Consiliului de Securitate al
O.N.U., situația din Cipru.
* »
LONDRA — Primul ministru bri-
tanic. Harold Wilson, l-a informat pe
președintele Makarios că Marea Bri-
sprijină ferm aplicarea pre-
gături cu garantarea independenței
și integrității teritoriale a Ciprului —
informează un comunicat oficial dat
publicității la Londra, la Încheierea
convorbirilor care au avut loc in-
tre șeful guvernului de la Londra
și președintele cipriot.
In cursul convorbirilor — arată co-
municatul — au fost examinate in
detaliu ultimele evenimente inter-
Măsuri represive
ale juntei de la Nicosia
NICOSIA IR (Agerpres). — Potri-
vit unor informații transmise de
postul de radio al forțelor britanice
din Cipru, reluate de agenția Reuter,
in unele localități ale insulei mai au
loc schimburi de focuri sporadice
intre clementele juntei militare și
susținătorii președintelui Makarios.
O oficialitate a juntei militare a
anunțat că. incepind de joi. se in-
troduce o cenzură strictă a tuturor
tipăriturilor. Au fost introduse, de
asemenea, restricții in privința acti-
de la Caracal
CARACAS 18 (Agerpres). — La
Caracas, lucrările Conferinței O.N.U.
asupra dreptului mării se desfășoa-
ră. in prezent, in cele trei comisii
principale.
în comisia care dezbate regimul
juridic -al teritoriilor submarine si-
tuate în afara limitelor jurisdicției
naționale a luat cuvintul reprezen-
tantul țării noastre. Dumitru Ceaușu.
El a arătat că zona internațională a
mărilor și oceanelor, fiind patrimo-
niu comijn al întregii omeniri, tre-
buie sustrasă cursei înarmărilor sau,
oricăror altor utilizări in scopuri mi-
litare și să fie afectată exclusiv sco-
purilor pașnice. Pentru administra-
rea $1 exploatarea resurselor natu-
rale ale zonei internaționale este ne-
cesar să fie înființat un organism in-
mal Bicdlci. președintele Consiliului
Executiv Federal, a prezentat o in-
formare cu privire la vizita in
România a tovarășului Ioslp Broz
Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia,
președintele Uniunii Comuniștilor
din Iugoslavia.
în comunicatul dat publicității la
încheierea ședinței se arată că, cu
prilejul vizitei și al convorbirilor
purtate la București, de ambele părți
s-a exprimat hotărirea de a se găsi
Pre edintele Consiliului de Mini tri
al R. D. Germane a primit pe pre edintele
colaborarea pe termen lung in dome-
niile economic și tehnico-șliințific,
precum și cu privire la cooperarea
și specializarea in producție, încheiat
intre Iugoslavia și România, urmează
să facă posibilă construirea în co-
mun a unor noi obiective economice,
în cursul acestei luni, urmează să-și
înceapă activitatea grupurile de lu-
cru de specialiști care vor examina
probleme ale colaborării reciproce
șl ale relațiilor bilaterale, Ee arată in
comunicat.
atacat o ttnărâ băștinașă de 19
ani — 6-a anunțat la Katmandu,
Fata trlntită In pămlnt a văzut
cum tesp^imlnfătoarea făptură
a omorlt cinci yacl, răsucindu-Ja
gitul. Ea a istorisit păța-
nia ea autorităților, precizînd că
„Yen" măsoară 1,50 metri, are
pieptul acoperit cu o blană în-
chisă la culoare și degete foar-
te mari cu unghii puternice,
• PĂRERI DESPRE
VIKINGI. Au fost cu sigu-
ranță fii ai mării, oameni cu-
tezători, dar pot fi oare soco-
tiți vikingii cu adevărat navi-
gatori străluciți ? „Imaginea
unui soi de supraoameni, cum
au fost considerați vikingii, con-
ducted cele mai bune corăbii

Comitetului de Stat al Planific rii al României

vederilor tratatului din 1960 in le-
\ Convorbiri tripartite la Londra
Subsecretarul de stat al S.U.A.
pentru problemele Orientului Apro-
piat, Joseph Sisco, a avut convor-
biri cu oficialități britanice, pre-
cum și cu primul ministru al Tur-
ciei. Bdlent Ecevit. consacrate exa-
minării problemelor privind situația
din Cipru.
Primul ministru al Turciei, Bti-
lent Ecevit. și-a incheiat. joi, vizi-
ta de 24 de ore efectuată in Anglia,
„Năzuința unui popor
spre libertate
venite in Cipru.
plecind spre Ankara. Premierul turc
a avut convorbiri cu primul mi-
nistru britanic Harold Wilson. cu
ministrul de externe. James Calla-
ghan și cu subsecretarul de stat ame-
rican Joseph Sisco. într-o conferin-
ță de presă la încheierea vizitei. Ece-
vit a declarat că țara sa acționează
pentru găsirea unei soluții pașnice
în problema cipriotă.
vin în contradicție cu eforturile în
vederea slăbirii încordării, care se
depun la Conferința pentru securitate
vității ziariștilor străini.
Junta miljtară a trecut, totodată,
la o amplă operațiune de arestare a
unor lideri politici progresiști, a co-
laboratorilor și susținătorilor preșe-
dintelui Makarios. După cum rela-
tează agenția Associated Press, după
lovitura de stat de luni au fost ares-
tate peste 1 000 de persoane. Agen-
țiile Associated Press și U.P.L in-
formează că poliția și trupele juntei
au inițiat la Nicosia șl in alte loca-
lități o adevărată campanie de per-
cheziții și arestări. Legăturile tele-
fonice și telex cu Cipru rămin în-
trerupte încă de la declanșarea lovi-
turii de stat.
Lucrările Conferinței pentru securitate
ternațional, cu o structură democrat
tică, pe principiul egalității statelor.
Reprezentantul român a sprijinit
ideea că veniturile realizate din ac-
tivitatea de exploatare și comerciali-
zare a resurselor zonei internaționa-
le să fie împărțite in mod echita-
bil între state, ținînd seama, în pri-
mul rind. de nevoile țărilor în curs
de dezvoltare. De asemenea, el s-a
pronunțat pentru includerea in vii-
torul tratat asupra dreptului mării a
unor prevederi privind transferul de
tehnologii către țările in curs de
dezvoltare, inclusiv formarea de spe-
cialiști.
BERLIN 18 (Corespondentă de la
C. Varvara). — Tovarășul Emil Dră-
gănescu, membru al Comitetului E-
xecutiv al C.C. al P.C.R., viceprim-
ministru al guvernului, președintele
Comitetului de Stat al Planificării
al României, care se află, in pre-
zent, in R. D. Germană, a fost , pri-
mit de Horst Sindermann, membru
al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G.,
președintele Consiliului de Miniștri
al R.D.G. Au fost abordate proble-
me ale relațiilor pe multiple planuri
dintre cele două țări. S-a subliniat
că activitatea care se desfășoară în
prezent pentru coordonarea bilate-
rală a planurilor pe anii 1976—1980
oferă noi posibilități in vederea lăr-
girii relațiilor economice dintre
România și R. D. Germană.
La convorbire, desfășurată într-o
atmosferă cordială, prietenească, au
luat parte Gerhard Schiircr, membru
supleant al Biroului Politic al C.C.
al P.S.U.G.. vicepreședinte al Consi-
liului de Miniștri al R.D.G., președin-
tele Comisiei de Stat a Planificării,
si Vasile Vlad, ambasadorul țării
noastre in R.D.G.
din lume peste întinderile dez-
lănțuite ale apelor ține mai de-
grabă de legendă și de o men-
talitate romantică te legătură cu
acele timpuri" — susține sue-
deza Sibylla Haasum, intr-o lu-
crare științifică apărută la
Stockholm. în fapt, corăbiile
erau destul de primitive, con-
strucția lor comporta neajun-
suri. In plus, potrivit unor stu-
dii climatologice. pe atunci
vremea in. zona Atlanticului de
nord era cu mult mai blinda.
Demitizarea vikingilor — con-
chide, totuși, autoarea — nu în-
seamnă insă scăderea meritelor
celor care au efectuat traversări
transatlantice cu mijloace re-
lativ. inferioare de navigație.

și independență
nu poate fi înăbușită"
MOSCOVA. — Agenția T.A.S.S. a
difuzat O DECLARAȚIE A GUVER-
NULUI SOVIETIC in legătură cu
situația din Cipru, in care se arată
că ..amestecul militar brutal din afară
In treburile interne ale unui stat
suveran, membru al O.N.U.. conti-
nuă, sint călcate in picioare. fără
jenă, principiile Cartei O.N.U.".
Duoă ce se referă la răspunderea
ce revine guvernului grec și la exa-
minarea de către Consiliul de Secu-
ritate a problemei privind situația
din Cipru, creată ca rezultat al in-
tervenției din afară, declarația arată :
..Nu pot exista îndoieli că poporul
cipriot își va spune cuvintul. Nă-
zuința unui popor, fie el chiar mic,
spre libertate si independentă nu
poate fi înăbușită. Poporul Ciprului
a dovedit acest lucru prin lupta sa
de multi ani pentru independentă,
împotriva încercărilor de a-i înăbuși
voința".
Uniunea Sovietică — se spune în
declarație — a susținut si va susține
existenta independentă a Ciprului ca
stat suveran. Guvernul U.R.S.S. con-
sideră că toate statele cărora le sint
scumpe pacea si libertatea popoare-
lor trebuie să-și ridice glasul in a-
părarea guvernului legal al Republi-
cii Cipru, în frunte cu președintele
Makarios,-pentru încetarea imediată
a amestecului militar străin in tre-
burile interne ale Ciprului.
BUDAPESTA. — CONSILIUL DH
MINIȘTRI AL R. P. UNGARE a dat
publicității o declarație de protest
in legătură cu lovitura de stat din
Cipru, in care se subliniază că a-
ceasta reprezintă o violare brutală
și cooperare in Europa și reprezintă
o lovitură grea la adresa păcii in Eu-
ropa și in lumea întreagă** — se
spune in declarația guvernului bul-
gar dată publicității. Bulgaria s-a
pronunțat și se pronunță cu hotă-
rirc împotriva politicii de imixtiune
și violență față de Cipru sau de ori-
care alt stat suveran. Guvernul bul-
gar recunoaște ca singur reprezen-
tant legal al Republicii Cipru pe
președintele Makarios, ales de po-
porul cipriot și guvernul său. și
insistă ca guvernul elen să ia mă-
suri imediate pentru încetarea ames-
tecului in treburile interne ale Re-
publicii Cipru și pentru retragerea
tuturor unităților militare elene de
pe insulă.
HANOI. — Referindu-se la lovi-
tura de stat militară din Cipru, ZIA-
RUL „NHAN DAN" scrie că po-
norul vietnamez condamnă cu hotă-
rire puciul militar organizat de for-
te străine împotriva guvernului pre-
ședintelui Makarios. Lupta poporului
cipriot face parte din lupta popoare-
lor lumii împotriva imperialismului
si colonialismului, pentru eliberare
națională si progres social, pentru
pacea si securitatea popoarelor.
Apel în vederea restabilirii
guvernului legal
STRASBOURG. — PREȘEDIN-
TELE ADUNĂRII CONSULTATIVE
A CONSILIULUI EUROPEI (OCCI-
DENTALE). Giuseppe Vedovato, a de-
clarat joi. la Strasbourg, că este
inadmisibil ce se petrece. în pre-
zent, in Cipru. El a făcut apel la
opinia publică, la parlamente si gu-
verne pentru a milita in vederea
restabilirii guvernului legitim al Ci-
și cooperare în Europa
GENEVA 18 (Agerpres). — In or-
ganele de lucru cu profil economic
ale Conferinței de la Geneva centru
securitate și cooperare in Europa
continuă activitatea de elaborare a
noi recomandări menite să contribuie
la dezvoltarea și diversificarea
schimburilor comerciale și a coope-
rării industriale între toate statele
participante.
în domeniul cooperării industriale,
s-a convenit asupra,unei prevederi
care subliniază necesitatea luării in
considerare a nevoilor și posibilită-
ților de cooperare industrială in po-
Necesitatea unei largi colaborări internaționale
Declarație comună peruano-mexicană
LIMA Tb (Agerpres). — Președin-
tele Mexicului, Luis Echeverria, și-a
incheiat vizita oficială de patru zile
in Peru, efectuată in cadrul turneu-
lui său prin mai multe state din A-
merica Latină. El a semnat împreună
cu șeful statului peruan, generalul
Juan Velasco Alvarado, o declarație
comună, in care este subliniată,
intre altele, dorința ambelor state
de a dezvolta și diversifica relațiile
de cooperare bilaterală și hotărirea
lor de a depune noi eforturi pentru
atingerea obiectivelor comune de
B B B B B O
liticile economice ale statelor și, în
special, in cadrul programelor și
planurilor economice naționale ale
acestora. Totodată, se precizează că
reflectarea nevoilor și a posibilități-
lor de cooperare ale statelor parti-
cipante se va face de o manieră
compatibilă cu sistemele lor eco-
nomice.
In ultimele ședințe, discuțiile s-au
concentrat asupra unui text prin
care se recunoaște utilitatea unei
participări crescinde a întreprinderi-
lor mici și mijlocii la realizarea de
proiecte de cooperare industrială.
apărare n suveranității naționale și
consolidare a independenței econo-
mice. Cei doi șefi de stat s-au pro-
nunțat. totodată, pentru respectarea
dreptului fiecărei țări din zonă de a
coopera cu oricare națiune de pb
glob, in spiritul satisfacerii intere-
selor naționale aie popoarelor latino-
americane. S-a relevat, in același
timp, necesitatea participării Cubei
la lucrările Conferinței ministeriale
a O.S.A., care urmează să se des-
chidă, în curind, la BUenos Aires.
B S B BBS
Declarația Comitetului Politic al C, C.
al P. C. Portughez'
LISABONA 18 (De la trimisul nos-
tru special. Vasile Oros). — Comite-
tul politic al C.C. al P.C. Portughez
a dat publicității o declarație, în
care se arată că noul cabinet, men-
ținindu-se ca guvern de coaliție, di-
feră de cel anterior prin două ca-
racteristici esențiale : intrarea direc-
tă a Mișcării forțelor armate
in cadrul guvernului, in care aceasta
iși asumă cele mai înalte responsa-
bilități, și înlăturarea elementelor
conservatoare, care au pus in cauză
programul Mișcării forțelor arma-
te și au încercat să împiedice pro-
cesul de democratizare. Astfel, noul
guvern are condiții mai bune decit
cel anterior de a pune in practică
programul Mișcării forțelor arma-
te, de a face față manevrelor și
conspirațiilor reacțiunii. de a con-
tinua democratizarea, de a pune ca-
păt războiului ■ colonial și de a con-
duce țara pină la realizarea de ale-
geri libere pentru Adunarea Consti-
tuantă. P.C. Portughez salută noul
guvern provizoriu și declară solemn
că va depune toate eforturile pentru
a contribui la succesul activității
sale.
P.C. Portughez cheamă clasa mun-
citoare, forțele democratice, mase-
le populare să-și întărească unita-
tea și acțiunea în jurul noului gu-
vern provizoriu, să facă tot ce este
in puterea lor pentru a întări alian-
ța cu Mișcarea forțelor armate, ca o
condiție esențială pentru cucerirea
păcii și a unui regim democratic sta-
bil, ales de poporul însuși.
♦ lentile de contact de culoare ro-
Noul Dremier al Portugaliei, colo-
nelul Vasco Goncalves, a subliniat
intr-o declarație că obiectivul funda-
mental al guvernului, in noua sa
componentă anunțată de președinte-
le Soinola, este „de a dota țara cu
instituții cu adevărat democratice,
alese in mod liber de către poporul
portughez". El a precizat că noul ca-
binet rămine o coaliție, caracterizată
insă de prezenta reprezentanților
Mișcării forțelor armate.
Manifestare consacrată
sărbătorii naționale
a României
BOGOTA. — Pentru marcarea
celei de-a XXX-a aniversări
a eliberării României de sub
dominația fascistă, canalul 7 de
televiziune „Televisora Natio-
nal" a transmis, în cadrul pro-
gramului „Călătorind prin lu-
me", cea de-a doua emisiune
închinată României. Au fost
prezentate imagini privind dez-
voltarea economică, socială și
culturală a țării noastre in ul-
timii. 30 de ani.
• LENTILE PENTRU
DALTONIȘTI. Orlcît ar pă-
rea de paradoxal, incapacitatea
congenitală de a deosebi dife-
rențiat culorile — in special
roșu de verde — se poate com-
bate prin utilizarea unei len-
tile de culoare roșie. Un me-
dic din Massachusetts a remar-
cat după sute de experiențe, că
unii dintre pacienții săi per-
cepeau, grație utilizării unei
șie, culori pe care nu le putu-
seră distinge mai înainte. Nu-
meroși pacienți au putut astfel
practica profesiuni înainte inac-
cesibile lor — decodificarea, de
exemplu, a unor circuite elec-
tronice marcate prin culori di-
ferite. O fabrică din Boston a
început să producă in serie ase-
menea lentile care permit ce-
lor in cauză să distingă lumea
in adevăratele ei culori și
nuanțe.
• ZĂPADĂ ARTIFI-
CIALĂ. După experiențe reu-
șite de a obține „ploaie la co-
mandă", oamenii de știință din
U.R.S.S. au izbutit sâ provoace
ninsori artificiale. Potrivit date-
lor publicate în presa sovietică,
aproape jumătate din cantitatea
de zăpadă căzută iarna trecută
in zona din preajma Niprului a
fost opera omului, și nu a na-
turii. Aproximativ 150 000 de
hectare semănate cu griu au
fost astfel acoperite cu zăpadă
și ferite de îngheț. Ninsorile au

agențiile de presă transmit:

a Cartei O.N.U. si a normelor una-
nim recunoscute ale dreptului in-
ternational. Guvernul R. P. Ungare
condamnă orice imixtiune in trebu-
rile interne ale Republicii Cipru si
sprijină politica guvernului președin-
telui Makarios de apărare a inde-
pendenței si suveranității tării.
SOFIA. — „GUVERNUL BULGAR
își exprimă îngrijorarea față de peri-
colul direct la adresa păcii și securității
tuturor țârilor din zona de est
a Mării Mediterane și din Balcani,
creat in urma amestecului forțelor
armate grecești in Cipru. Acțiunile
forțelor armate ale Greciei in Cipru
Ample manifestații
țărănești in Franța
Miercurî dimineața,
avionul companiei Air-
Inter nu a putut de-
cola de pe aeroportul
Brest. Pista era ocu-
pată de zeci și zeci de
tractoare. ...Intr.-una
din ultimele nopți, lo-
cuitorii din Besangon
s-au trezit datorită u-
nui zgomot neobișnuit.
Abandonate de țărani,
citeva vaci rătăceau
prin centrul orașului.
...Joi. cicliștii care par-
ticipă la tradiționalul
Tur al Franței au fă-
cut o escală neprevă-
zută : un baraj alcă-
tuit din tractoare și
cuie aruncate pe șosea
prului.
DELHI. — Un purtător de cuvînt
al MINISTERULUI INDIAN AL A-
FACERILOR EXTERNE a făcut o
declarație in legătură cu evenimen-
tele din Cipru, in care se spune că
„India este profund îngrijorată de
evoluția recentelor evenimente din
insulă si deplînge îndepărtarea de
către junta militară a președintelui
Makarios ales, in mod constituțional*1.
India sprijină, așa cunr'a făcut-o
întotdeauna, suveranitatea teritoria-
lă. integritatea și independența Ci-
prului.
sumului de carne, de fost anulată datorită
importurile care dimi- acțiunilor de protest
ale țăranilor. Aceste
nuează și mai mult
capacitatea piețelor noi manifestații ilus-
de desfacere. Ziarul trează faptul că majo-
ritatea țăranilor fran-
„France Soir“ consta-
tă. de pildă. că in cezi continuă să fie
1955, pentru achizițio- nemulțumiți, in ciuda
măsurilor adoptate de
narea unui tractor ță-
ranii francezi trebuiau guvern. De altfel, co-
să vindă 18 porci ; as- mentind planul guver-
tăzi un tractor „costă" namental. Federația
o sută de porci. (După națională a sindicate-
cum s-a mai anunțat. lor crescătorilor de a-
Ia începutul acestei nimale apreciază că
săptămini a avut loc „acest prim pas este
la Bruxelles o reuniu- insuficient pentru
menținerea veniturilor
ne a miniștrilor agri-
culturii din țările Pie-
ței comune, care a de-
țărănești".
In același sens, zia-
cis anularea importu- rul „L'Aurore" subli-
Delegația Uniunii Tinere-
tului Comunist,condusă de
varășul Ion Traian Ștefănescu. prim-
secretar al C.C. al U.T.C.. ministru
pentru problemele tineretului, a fost
primită de Josef Kempny. membru
al Prezidiului. secretar al C.C. al
P.C. din Cehoslovacia. In aceeași zi,
delegația U.T.C. a fost primită de
Karol Laco, vicepreședinte al guver-
nului federal cehoslovac, cu căre a
avut o discuție privind activitatea și
colaborarea prietenească dintre orga-
nizațiile de tineret din cele două
țări.
Guvernul Nigerului ’ ho’
tărît să recunoască gpvernul R. P.
Chineze drept singurul guvern le-
gitim al Chinei, Decizia a fost a-
nunțată intr-un comunicat publicat
in urma unei reuniuni a Consiliului
Militar Suprem al Nigerului — re-
latează agenția China Nouă.
0 delegație a Partidului
Comunist din Norvegia,con’
dusă de Martin Gunnar Gnudsen.
vicepreședinte al partidului, a efec-
tuat. la invitația C.C. al Partidului
Muncii din Coreea (P.M.C.), o vizită
in R.P.D. Coreeană. în cursul căreia
a fost primită de secretarul general
al C.C. al P.M.C.. Kim Ir Sen.
La Vientiane 3 avut loc 0
dință a Comisiei mixte centrale
pentru înfăptuirea Acordului de res-
tabilire a păcii și înțelegere națio-
nală in Laos. în cadrul căreia re-
prezentanții Frontului Patriotic Lao-
Președinții comitetelor
politice din Dietă ale Pa,ti’
dului Socialist Japonez. Partidului
Comunist din Japonia, KOMEITO și
Partidului Socialist-Democratic au
cerut ieri guvernului, in baza unei
hotăriri adoptate la reuniunea lor
din aceeași zi, să convoace, cit mai
curind. o sesiune parlamentară ex-
traordinară consacrată examinării
problemei prețurilor.
Grupul interministerial
privind problemele demografice ale
Braziliei, ale cărui lucrări s-au des-
fășurat timp de un an la Brasilia, a
elaborat un proiect de document ce
urmează a fi supus aprobării preșe-
dintelui țării, pentru a servi, ulte-
rior, drept ghid al activității delega-
ției braziliene pentru Conferința
mondială a populației de la Bucu-
rești, din august a.c.
ALGER — Societatea Naționa-
lă Algeriană de Hidrocarburi,
Sonatrach, a incheiat un contract
pe termen lung (1974—1977) cu
Întreprinderea „Petrolexport"
pentru livrarea de țiței în Ro-
mânia. Totodată, au fost înche-
iate și contracte pe termed lung
pentru livrări de mărfuri româ-
nești in Algeria.
Centrul chino-britanic
pentru promovarea relațiilor cultu-
rale și social-economice intre R. P.
Chineză și Marea Britanie a fost i-
naugurat la Londra, in prezența mi-
„Parlamentului latino-american", a
adoptat o serie de recomandări, in-
tre care și un document referitor la
limitarea activității companiilor mul-
tinaționale. Delegații latino-ameri-
cani au abordat și problema bariere-
lor tarifare impuse de Piața comună
asupra importurilor de cafea și car-
ne provenind din țările lor.
cheiat vizita la Tel Aviv, unde a
*avut convorbiri cu premierul Yitzhak
Vestitul Turn al Londrei, închis
temporar, după explozia de miercuri
a unei bombe, soldotă cu un mort
și zeci de răniți
MARGINALII
ORIENTUL
APROPIAT
CAIRO 18 (Agerpres). — Regele
Hussein al Iordaniei și-a incheiat
joi vizita oficială de trei zile intre-
Drinsă in R. A. Egipt. în cursul di-
mineții. cei doi șefi de stat au avut
o nouă rundă de convorbiri in orașul
Alexandria. Au fost discutate dife-
rite aspecte ale situației din Orien-
tul Apropiat, pe linia convorbirilor
purtate anterior.
ALGER — Președintele Comitetu-
lui Executiv al Organizației pentru
Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat,
sosit, miercuri seara, la Alger, a
avut, joi, convorbiri cu președintele
algerian, Houari Boumediene. Vizita
se încadrează în contextul consultă-
rilor arabe, tot mai intense, asupra
evoluției situației din Orientul Apro-
piat.
TEL AVIV. — Ministrul american
de finanțe, Simon William, și-a în-
Rabin, cu ministrul de externe și cu
alți membri ai cabinetului israelian.
în comunicatul publicat la încheie-
rea convorbirilor se relevă, intre al-
tele, că S.U.A. vor continua să acor-
de ajutor Israelului in domeniile
dezvoltării economice și al apărării
— relatează agenția Reuter.
fost declanșate cu ajutorul a-
v ioanelor. de unde s-a acționat
asupra norilor, folosindu-se sub-
stanțe reactive.
• SINGURUL HOTEL
DIN LUM b care s-a asigu-
rat împotriva unor eventuale
deteriorări provocate de... va-
poare este renumitul „Intercon-
tinental" din orașul Curacao,
situat in zona Antilelor. Pre-
vederea nu este lipsită de oa-
recare bază, căci acest hotel
este amplasat ’chiar in centrul
orașului, pe un șenal in care au
acces... pacheboturile navigind
sub cele mai diferite pavilioane
ale lumii.
• MISTERIOȘII IN-
DIENI cu piele de culoare
deschisă, ochi albaștri și păr
șaten, care au fost semnalați nu
de mult in jungla Arhazoniei au
intrat în contact cu o expediție
de etnologi brazilieni, a anunțat
Fundația națională pentru pro-
blemele indienilor din Brazilia
(FUNAI). Vreo 30 de indieni,
denumiți „Pixuma", după nu-
mele rîului care curge in re-
giunea respectivă, s-au prezen-
tat la tabără împreună cu femei
și copii. Ei au rămas două zile
printre membrii expediției, timp
în care au manifestat un inte-
res, deosebit pentru obiectele de
metal. Fundația nu dispune de
date despre misterioșii indieni,
dar este pentru prima oară cind
specialiștii de la FUNAI in-
tilnesc un trib întreg de in-
dieni care au caracteristicile ra-
sei albe.

i-a obligat să coboare
de pe biciclete, iar pe
organizatori să dea un
nou start...
Aceste incidente mai
mult sau mai puțin
pitorești sint doar
citeva din zecile de
aspecte pe care le-au
îmbrăcat manifestații-
le țărănești desfășura-
te in Franța in ulti-
mele zile. Crescătorii
de animale, producă-
torii de fructe și legu-
me. viticultorii au par-
ticipat in număr mare
Ia valul de demonstra-
ții care a cuprins a-
proape toate regiunile
țării. exprimindu-și
=_ î -j -
astfel nemulțumirea
față de degradarea
nivelului de viață,
veniturilor
Scăderea
țărănești este provo-
cată, după cum con-
semnează presa fran-
ceză. de prețurile mici
acordate producători-
lor, de scăderea con-
Un nou Upper-Clyde?
rilor de carne din a- niază că „satisfacția țian și ai părții de la Vientiane au nistrului englez de externe, James
realizat un acord privind „reglemen- Callaghan. • CĂTELUȘUL-MARA-
fara C.E.E. pină la 1 țăranilor este limita-
noiembrie a.c.). tă" și consideră că tarea schimbului de prizonieri mili- TONIST. S-a auzit de multe
In această atmosfe- producătorii de fructe tari și civili capturați in timpul răz- Republica Mali va avea Jn
boiului. precum și a schimbului de Fabrica de mașini- muncitorii de la șan- pregătească lichidarea ori despre devotamentul anima-
ră revendicativă s-a și legume au toate guvern civil, in locul celui militar lelor domestice față de stă-
întrunit miercuri Con- motivele pentru a con- informații privind persoanele date unelte din Kirkby, de tierele navale Upper- fabricii. Amenințați cu
dispărute in cursul războiului". actual, și un parlament potrivit pre- lingă Liverpool. a Clyde, care, așa cum concedierea, muncito- pîniî lor, dar ceea ce a
siliul de Miniștri fran- tinua manifestațiile de vederilor noii Constituții adoptate realizat micuțul fox australian
cez consacrat în bună nemulțumire. Sub ti- fost luată in stăpînire se știe, au ocupat șan- rii au organizat ime-
recent. Intr-o primă perioadă de de muncitori. Știrea a tierele mai bine de un diat un miting și au „Whisky" constituie, se pare,
parte problemelor a- tlul „Calmante pentru In Etiopia, p°sturile de radl° tranziție, statul va fi condus insă fost publicată cu ti- an, au organizat și hotărit in unanimitate un record absolut in materie.
gricole. Măsurile pre- țărani". ziarul „Le au difuzat un comunicat al Comite- de un „Comitet Militar al Eliberării
conizate de guvern Quotidien de Paris" tluri mari de întreaga condus in mod exem- că trebuie să ocupe Rătăcit de stăpinul său, in
tului militar format din reprezentanți Naționale". Este prevăzută, de ase- presă britanică. Așa- plar întregul proces întreprinderea. Alerta- timpul unei călătorii, la 160 de
prevăd rambursarea remarca faptul că noi- ai armatei și poliției, in care se menea, crearea unui sistem unipar-
unor credite provenite le măsuri constituie un dar, o nouă întreprin- de producție, dovedind tă de patroni, poliția kilometri de orașul Darwin, din
anunță că joi forțele armate au tinic care va deveni „sistemul unită- dere adusă în stare guvernului că între- a fost prezentă la pre- nordul continentului, cățelușul
din impozite. spriji- paleativ și nu o rezol- ții naționale a țării".
nirea producătorilor a- vare a revendicărilor preluat controlul asupra orașului de faliment de către prinderea este viabilă luarea controlului de a pornit spre sud, călăuzit de
gricoli tineri, acorda- economice ale agricul- Asmara, al doilea centru urban ca patroni este ocupată și. in final, au silit către muncitori, dar, un miraculos instinct. La ca-
rea de prime pentru torilor. Din aceste importanță din Etiopia. Prețul benzinei a crescul de muncitori, care oficialitățile să renun- cunoscînd starep de pătul unui „maraton" trans-
creșterea unor anima- motive, deputății co- în Franța cu cinci centime, pentru continuă să lucreze, țe la închiderea ei. spirit a muncitorilor, a continental de aproape 3 000 de
le mari etc. Costul a- muniști au propus, a doua oară in acest an, ridicindu-se pentru a-i determina Acțiunea de la Kirk- considerat că este mai kilometri,' care a cuprins tra-
în orașul ecuadorian pe proprietari să men- by, pe care unii co- bine să nu intervină.
cestor măsuri se ridi- după cum anunță zia- astfel la 1,80 franci litrul de benzină versarea zonelor nelocuite de
că la peste un miliard rul „l'Humanite". ca super. Măsura se încadrează in pro- țină fabrica in funcți- mentatori o aseamănă In prezent, fabrica deșert din centrul Australiei,
Adunarea Națională Esmeraldas a lnceput «nslrul- gramul de austeritate anunțat de gu- une și astfel ei să-și cu cea de la Upper- se află sub controlul
de franci. poată pășiră locurile Clyde. a izbucnit la deplin al muncitorilor „Whisky" a ajuns, după nouă
Și totuși manifesta- franceză să examineze rea unui mare complex petrochimic vern in iunie. luni, intr-un loc situat la 250
de stat — cel mai important obiectiv de muncă. Această sfirșitul săptăminii
țiile țărănești au con-
tinuat joi cu aceeași
situația agricolă in
industrial din istoria țării — care nouă formă de luptă trecute, tind cei 1300 care, prin consiliul a- kilometri de casă. Aici super-
cursul sesiunii extra- Conferința interparlamen- a oamenilor muncii de muncitori au aflat les din propriile rin- campionul canin, complet ex-
intensitate. Calea fe- ordinare care va în- necesită investiții de peste 92 mili- din Anglia pentru a- despre intenția patro- duri, conduc procesul tenuat, a fost observat de un
rată Bordeaux—Tou-
cepe marți. oane dolari. Prevăzut să intre in tară „Europa-fimerica La- părarea dreptului la natului, firma „Inter- de producție. prieten al stâpinului său, care,
louse a fost blocată in funcțiune in 1976, complexul de la tinâ", care se desfășoară la Bo- muncă s-a răsjrindit national Property De- recunoscindu-1, l-a readus cu
cursul dimineții, iar după victoria răsună- velopment", de a nu- N. PLOPEANU
inaugurarea autostră- P. DIACONESCU Esmeraldas va avea o capacitate de gota, cu participarea reprezentanților mașina la „domiciliul" său din
zii Orleans—Tours a Paris prelucrare zilnică de 55 000 barili de forurilor legislative din țări membre toare obținută de mi un agent care să Londra orașul Adelaida.
țiței. ale „Parlamentului european" și

REDACȚIA 81 ADMINISTRAȚIA: București, Piața Sclnteil Tel. 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fac !a oficiile poștale și dlfuzortl din întreprinderi șl Instituții. Din Btrâlnfttate, abonamentele ae fac prin i .ROMPRESFILATF.t .t a * București —
Calea Grivlțel nr. 64—66 P.O.B. — 2001, Tiparul s Combinatul Poligrafie CASA SCINTEH 40 3M