Primul Parlament al Basarabiei – Sfatul Țării
că, în 1917-1918, calitatea de-a fi deputat era
nu numai o onoare, era și un mare risc. Mai
mulţi deputaţi au fost împușcaţi de autorităţile
române, alţi deputaţi au riscat să fie lichidaţi de
elementele bolșevizate care au pus stăpânire pe
Chișinău în perioada 1-13 ianuarie 1918.
Această temă este ocolită în mod delicat,
dar astăzi, după mai mult de 90 de ani de la
deschiderea lucrărilor acestui parlament, sun-
tem obligaţi să spunem adevărul.
Deputaţii Ioan Panţâru, Teofil Cotoros,
Nadejda Grinfeld, Iurie Ponomariov, Procop
Ciumacenco, Vasile Rudiev ș.a. au dispărut în
condiţii până la urmă neelucidate. Dacă în ca-
zul lui Panţâru se zice că familia a primit o scri-
soare din partea regelui în care își cereau scuze
pentru omor de către autorităţile române, apoi
Nadejda Grinfeld a dispărut în momentul când
a fost expulzată peste Nistru și n-a mai ajuns pe
celălalt mal.
În memoriile sale, recent publicate: Me-
morii – Viaţa mea. Lumini și umbre (Bucu-
Sala de ședințe a Sfatului Țării
rești, 2006), Alexandru Boldur descrie destinul
tragic al lui Iurie Ponomariov, fost profesor la
Seminarul Teologic din Chișinău și deputat în
Sfatul Ţării, un deputat cu opinii progresiste,
dar cu o părere proprie, cu o poziţie pe care el
o apăra în permanenţă. Pentru acest fapt a fost
expulzat din Basarabia, dar n-a ajuns pe celă-
lalt mal al Nistrului, fiind împușcat în spate.
În Sfatul Ţării a fost creată o comisie, con-
dusă de Pan. Halippa, care trebuia să elucideze
toate aceste cazuri de dispariţie a deputaţilor.
Comisia așa și n-a putut raporta adevărul des-
pre ei.
Cu toate presiunile exercitate, trebuie să
remarcăm cu o deosebită satisfacţie faptul că
deputaţii basarabeni, în marea lor majoritate,
au fost personalităţi cu o demnitate ireproșa-
bilă.
La 27 noiembrie 1918, când s-a decis Uni-
rea fără condiţiuni a Basarabiei, 40 de deputaţi
au semnat un protest împotriva anulării condi-
ţiunilor Unirii. Riscându-și viaţa, ei n-au vrut
131
 Deputații Sfatului Țării care au votat Unirea. 27 mar e 1918
să expună unui risc demnitatea lor și au sem-
nat acest act:
„MEMORANDUM
Având în vedere condiţiile de viaţă extrem
de grele ale Basarabiei noastre natale, create
dintr-o parte prin războiul încontinuu, încor-
dat și rușinos, dintr-altă parte, prin adminis-
trarea criminală și inadmisibilă a Consiliului
directorilor, noi, subsemnaţii deputaţi, în acest
moment istoric, grav și grozav pe care-l suferă
ţara noastră, considerăm ca obligaţiune și dato-
ria noastră sfântă a indica Guvernului Român
pe acele urmări fatale ale politicii guvernului,
care se ducea de dânsul tot timpul.
În timpul deplinei ruinări economice a Ţă-
rii, în Basarabia, odinioară așa de înfloritoare
și acuma toată sărăcită și flămândă, se înădușă
toate elementele de control social, se sugrumă
toate libertăţile civile, se calcă inviolabilitatea
cetăţenilor și a reprezentanţilor poporului. Di-
feriţi agenţi de guvern, cari au venit în schim-
bul foștilor funcţionari, băștinașii Basarabiei, și
asuprirea populaţiei printr-un regim arbitrar.
În fine, se calcă drepturile minorităţilor naţi-
onale, creând artificial antagonismul naţional
132
și dușmănia între popoarele, cari până acuma
trăiau amical și frăţește.
Această situaţie ne obligă să avem o atitu-
dine deosebit de severă la toate acestea și a ex-
prima voinţa noastră fermă Guvernului Român.
Pentru a asigura pacea publică, pentru a li-
niști spiritul iritat și înverșunat al tuturor pătu-
rilor sociale ale Basarabiei noastre, în mijlocul
nemulţumirii ameninţătoare a Ţării, cari deja
odată a trecut perioada de anarhie urâtă de noi
toţi și prin dorinţa cea mai sinceră pentru a
preveni orice zguduire politică, propunem Gu-
vernului Român următoarele revendicări:
1. Restabilirea prin decretul guvernamen-
tal a libertăţii cuvântului (suprimarea cenzurii)
și conștiinţei, adunărilor și sindicatelor.
2. Inviolabilitatea persoanei deputaţilor și,
în general, a tuturor cetăţenilor din Basarabia.
Notă. Niciun deputat al Sfatului Ţării nu
poate fi lipsit de libertate fără hotărârea Sfatu-
lui Ţării, iar cetăţenii Basarabiei fără hotărârea
autorităţilor judiciare.
3. Reîntoarcerea deputaţilor în Sfatul Ţă-
rii, cari au fost expulzaţi, fără cari niciun pro-
iect de lege nu poate fi examinat de Sfatul Ţării.

4. Suspendarea stării de asediu și restabili-
rea garanţiei constituţionale.
5. Realegerea prezidiului Sfatului Ţării și
directorilor.
6. Toată puterea în Basarabia trebuie să
fie dată Consiliului de directori, Sfatului Ţării
ales. Comisariatul general se va desfiinţa.
7. Transferul jandarmilor în cazărmi prin
calea mutării lor din sate în locurile arătate de
directorul afacerilor interne al noului Directorat
și supunerea jandarmilor administraţiei civile.
8. Convocarea organelor suprimate ale au-
toadministrării orașului și zemstvei și restabili-
rea tuturor drepturilor pe cari aceste organe le
posedă, conform legii Guvernului provizoriu.
9. Rechemarea la serviciu a tuturor func-
ţionarilor basarabeni concediaţi din instituţii.
10. Restabilirea vigoarei regulilor judicia-
re după forma sa de odinioară.
11. Restabilirea drepturilor violate ale mi-
norităţilor naţionale.
12. Votarea imediată a unei legi de alegeri
în Sfatul Ţării și fixarea datei alegerilor noi de
către Sfatul Ţării actual.
13. Crearea, după alegerile în Sfatul Ţării,
a unei comisii speciale pentru cercetarea tutu-
ror călcărilor de drept comise de autorităţile
civile și militare în Basarabia.
Toate cererile sus-numite, bazate pe actul
de la 27 martie al anului 1918, trebuie să fie sa-
tisfăcute, în caz contrar, noi, deputaţii subsem-
naţi, luăm de pe sine responsabilitatea morală
pentru urmări, fiindcă prin refuzarea acestora
se violează actul de la 27 martie a anului 1918.
Noi rugăm să ne daţi răspuns până la di-
zolvarea Sfatului Ţării sau, în orice caz, până la
5 decembrie a anului 1918, după stilul vechi.
Documentul de faţă este făcut în două
exemplare.
Semnături:
Fost vicepreședinte al Blocului Moldo-
vean – Ioan Păscăluţă
Președintele Congresului Militar – V. Ci-
jevschi
Primul Parlament al Basarabiei – Sfatul Țării
Președintele Ligii Poporului – N. Alexandri
Vicepreședintele Zemstvei provinciale –
T. Suruceanu
Secretarul Dietei – B. Epuri
Fostul vicedirector al Industriei și Comer-
ţului – V. Ghenzul
Deputat în Diata Blocul Moldovean –
T. Corobcean
Președintele Comitetului Ţărănesc Basa-
rabean – Gavril Buciușcan
Președintele Partidului Ţărănesc – Vladi-
mir Ţâganco
Fost vicepreședinte al Afacerilor Interne –
Donico-Iordăchescu
Secretarul Comitetului Ţărănesc și Gru-
pul – F. Moldovanu
Președintele Comitetului de coaliţie a
reprezentanţilor Uniunilor Profesionale ale
Funcţionarilor – Ștefan Balamez
Fostul manager al Departamentului de
Manufacturi și Comerţ – M. Russu
Reprezentantul Zemstvei Ţinutului Ben-
der – Alexandru Ratcu
Membrii Comitetului regional al Grupu-
lui Partidului Ţărănesc în Dietă – Feodor Ni-
chitiuc, George Brinici
Fostul vicepreședinte al Comitetului Ţă-
rănesc Basarabean – Nichita Budnicenko
Peter Cuncev
Membrii Comitetului Executiv al Partidu-
lui Ţărănesc – Mihail Minciună, Ion Popa
Vasile Ciorăscu
Reprezentantul Uniunilor Profesionale ale
Funcţionarilor și deputatul din Dietă – Teodor
Pojoga
Do..., do... – Mihail Machedon
Consilierul orașelor – V. Lunev
Reprezentantul funcţionarilor poștali ba-
sarabeni – Teodor Uncu
Ion Garbuz
Fost președinte al Comitetului executiv al
zemstvei Orhei, reprezentantul din Dietă al ar-
menilor basarabeni – Bajbeuk Melicov
Nicanor Ciocan
133
 Filip Almendinger
Petre Picior-Mare
Vicepreședinte al Comitetului de organi-
zare a Dietei – V. Zubac
Președintele Zemstvei ţinutului Chișinău
– Teodor Neagul (Neaga)
E. Vizitiu
Fostul ministru de interne pentru Repu-
blica Moldova, deputat al Partidului Ţărănesc
și fostul comisar al Guvernului provizoriu –
Vladimir Kristy
Zaharia Bacsan
Președintele Comitetului cantonal Dancu,
deputat – Calis Savciuc
Reprezentantul bulgarilor și găgăuzilor,
deputat în Dietă – A. Novicoff
Deputatul Grupului Ţărănesc – A.P. Cu-
lava
Deputat – Demetrius Mărchitan
Deputatul Zemstvei Ismail – T. Kirilov”
[După cartea: Iurie Colesnic. Generaţia Unirii.
Chișinău, 2004]
Noi putem să fim de acord cu el, putem
să-l acuzăm, dar ca gest trebuie să avem cura-
jul și să-i subliniem importanţa, fiindcă aceasta
este misiunea unui deputat, de-a avea o poziţie
și în orice situaţie de-a apăra această poziţie.
Evident că într-o ochire retrospectivă asu-
pra acestui parlament al Basarabiei este foarte
delicat, chiar imposibil să-i nuanţezi toate as-
pectele activităţii. Nici nu ne-am propus acest
lucru, fiindcă deja avem o lucrare publicată în
acest sens Generaţia Unirii (Chișinău, 2004),
am vrut doar să subliniez două momente unice
în felul său. Primul ţine de viteza de organizare
a activităţii Sfatului Ţării. În condiţii de război,
de permanentă ameninţare de-a fi ocupaţi de
armate de intervenţie, acest prim parlament
al Basarabiei a reușit să adopte acte istorice de
importanţă primordială.
La 2 decembrie 1917, adoptă declaraţia
despre autonomia Basarabiei și crearea Re-
publicii Democratice Autonome Moldove-
nești:
134
„DECLARAŢIA DE LA 2 DECEMBRIE
1917
Declaraţia din 2 decembrie 1917 despre
proclamarea Republicii Democratice (Popula-
re) Moldovenești a fost comunicată oficial la 6
decembrie 1917, în sala de ședinţe a Palatului
Sfatului Ţării. În preajma clădirii au fost înco-
lonate în careu câteva unităţi militare: moldo-
veni, ucraineni și polonezi. După Tedeumul
oficiat de P.S.S. Gavriil, membrii Sfatului Ţării,
în frunte cu președintele Ion Inculeţ, au ieșit
în faţa ostașilor. Președintele a citit în limbile
română și rusă Declaraţia despre proclamarea
Republicii Democratice Moldovenești:
«Moldoveni și noroade înfrăţite ale Basa-
rabiei!
Republica rusească se află în mare primej-
die. Lipsa de stăpânire la centru și neorânduia-
la în toată ţara, care este istovită prin lupta cu
dușmanul de din afară, duce la pieire întreaga
republică.
În această clipă îngrozitoare singura cale
de izbăvire pentru Republica Democrati-
că Rusească este ca NOROADELE EI SĂ SE
UNEASCĂ ȘI SĂ-ȘI IEIE SOARTA ÎN MÂI-
NILE LOR, ALCĂTUINDU-ȘI STĂPÂNIRI
NAŢIONALE, ÎN HOTARELE ŢĂRILOR
UNDE LOCUIESC.
ÎN PUTEREA TEMEIULUI ACESTUIA
ȘI AVÂND ÎN VEDERE AȘEZAREA RÂNDU-
IELII OBȘTEȘTI ȘI ÎNTĂRIREA DREPTURI-
LOR CÂȘTIGATE PRIN REVOLUŢIE, BA-
SARABIA, SPRIJININDU-SE PE TRECUTUL
SĂU ISTORIC, SE DECLARĂ DE ASTĂZI
ÎNAINTE REPUBLICĂ DEMOCRATICĂ
MOLDOVENEASCĂ, CARE VA INTRA ÎN
ALCĂTUIREA REPUBLICII FEDERATIVE
DEMOCRATICE RUSEȘTI, CA PĂRTAȘ CU
ACELEAȘI DREPTURI.
Până la chemarea adunării poporane a
Republicii Moldovenești, care va fi aleasă de tot
norodul prin glăsuire de-a dreptul, deopotri-
vă și tăinuită, după sistemul proporţional, cea
mai înaltă ocârmuire a Republicii Democratice