UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

1)Pregătirea Unirii: Autonomie şi Independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti

Basarabia era în compotenţa Imperiului Ţarist din 1812-prin pacea de la Bucureşti

Unirea Basarabiei cu România s-a realizat pe fondul prăbuşirii Imperiului Ţarist-1917-1918, când au loc revoluţii la
Petrograd în februarie şi octombrie 1917
Conştiinţa naţională românească apare încă din timpul revoluţiei din Rusia-1905-1907. Atunci autorităţile ruse au
permis editarea unor publicaţii(ziare) în limba maternă(română), constituirea unor partide politice româneşti şi a unor
societăţi culturale româneşti.

Revoluţia din februarie 1917 din Rusia

 Ţarul Nicolae al-II-lea abdică.

 Puterea politică era împărţită între Duma de Sta, Guvernul Provizoriu condus de Kereski şi Comitetul Executiv al
Sovietului din Petograd
 Partidul Social-Democrat al Muncii din Rusia aveau două grupări(s-au desprins în 1903): bolşevicii(radicalii) şi
menşevicii(moderaţii)
 Principalele partide politice erau Partidul Constituţional Democratic(cadeţii)-exponent al curentului liberal şi Partidul
Socialist Revoluţionar(eserii)-exponent al socialismului şi ţărănismului.
 Guvernul Provizoriu a recunoscut principiul libertăţii naţionalităţilor. Astfel, ţăranii, muncitorii şi soldaţii s-au organizat
în consilii, comitete şi asociaţii libere de controlul statului.

Mişcarea naţională

Ȋn martie- aprilie 1917 s-a constituit Partidul Naţional Moldovenesc-Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Pavel Gore
Noul partid îşi propunea obţinerea autonomiei politice, culturale şi religioase a Basarabiei. Ziarul oficial era ,,Cuvântul
Moldovenesc’’ condus de Onisifor Ghibu.
Revoluţia din Rusia a determinat apariţia a două curente politice:
 Primul-origine social-revoluţionară-pleda pentru reformă agrară şi transformări sociale-reprezentat de Ion
Inculeţ şi Pantelimon V. Erhan
 Al doilea-naţionalist- susţinea ideile Partidului Naţional Moldovenesc- Pan Halippa
Kiev-exista Asociaţia Studenţească Cultural-Naţională Deşteptarea- condusă de Şt. Ciobanu, A. Mateevici, D.Ciugureanu
28 mai 1917-Chişinău-Congresul Învăţătorilo Moldoveni-350 de învăţători, preoţi şi ţărani. S-a pus bazele românismului
August 1917-asasinaţi lideri ai mişcării naţionale-A. Mateevici.
 20-27 octombrie 1917-are loc Congresul Ostaţilor/Militarilor Moldoveni la Chişinău-s-a proclamat autonomia teritorială
şi politică a Basarabiei În cadrul Rusiei. S-a adoptat decizia de constituire a unui Sfat al Ţării.
25 octombrie/7 noiembrie 1917-lovitura de stat de la Petrograd-bolşevicii conduşi de Lenin preiau puterea în Rusia.
S-a format un guvern numit Consiliul Comisarilor Poporului(făceau parte bolşevicii), Sovietele Muncitorilor şi Ţăranilor.
S-au adoptat două măsuri care vor afecta evoluţia Basarabiei: Decretul asupra Pământului-prin care marea proprietate
era desfiinţată; Decretul cu privire la autodeterminare-egalitatea tuturor popoarelor din Rusia, chiar separarea politică
de Rusia şi constituirea unui stat independent.

 21 noiembrie 1917-are loc şedinţa Sfatului Ţării-150 membri-propuşi de partidele politice, organizaţiile culturale
şi organele administraţiei locale.
 29 noiembrie 1917-Sfatul Ţării a adoptat legea cu privire la organizarea Basarabiei: organul suprem era Sfatul
Ţării-preşedinte Ion Inculeţ(21 noiembrie 1917-2 aprilie 1918), ajutat de Pantelimon Halippa; Organul executiv
era Consiliul Directorilor-condus de Pantelimon V. Erhan

Opţiuni politice:

Blocul Moldovenesc
Facţiunea ţărănească
Facţiunea socialistă
Facţiunea minorităţilor
 Primii conduşi de Pan Halippa doreau unirea cu România
 Facţiunea ,,socialistă-ţărănească’’-condusă de Ion Inculeţ-doreau o reformă agrară şi schimbări politice; doreau autonomie şi
independenţă a Basarabiei;
 Existau susţinători ai ideii de a rămâne în cadrul Rusiei.

2 decembrie 1917-s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească în cadrul Rusiei.

7/8 decembrie 1917 s-a constituit primul guvern condus de Pan V. Erhan-a activat până la 19 ianuarie 1918.
 În Rusia au loc alegeri pentru Adunarea Constituantă-bolşevicii-25 % voturi; nu deţineau majoritatea-adică 175 de
deputaţi din 707. În aceste condiţii Gărzile Roşii(Armata Roşie-condusă de Lev Troţki) dizolvă Adunarea Constituantă
la 6/19 ianuarie 1918, determinând o reacţiune a bolşevicilor în întreaga Rusie inclusiv în Basarabia.
 Forţele bolşevice au încercat preluarea puterii în Basarabia. La 13 ianuarie 1918 Sfatul Ţării a luat act de proclamarea
independeţei Ucrainei, care ridica pretenţii asupra Basarabiei
În faţa dezordinii provocate de căderea frontului rus şi de anarhia armatelor ruse influenţate de bolşevici, Sfatul
Ţării şi Consiliul Directorilor au cerut ajutorul armatei române, implicit guvernului român condus de Alexandru
Margiloman
La 13 ianuarie 1918 Divizia 10 a armatei române conduse de generalul Ernest Broşteanu a pătruns în Basarabia-a
restabilit ordinea.
Acest act a fost considerat de Moscova ca o intervenţie străină împotriva sa. În aceste condiţii printr-o notă
diplomatică la 26 ianuarie 1918 anunţa ruperea relaţiilor diplomatice cu România(vor fi reluate în 1934) şi confiscarea
tezaurului României, trimis de autorităţile române în iarna anilor 1916-1917 în condiţiile ocupŢrii teritoriului românesc
de către armatele Puterilor Centrale(germane, austro-ungare şi bulgare).
La 24 ianuarie 1918 s-a proclamat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

2)Unirea Basarabiei cu România-27 martie 1918

A fost precedată de două evenimente care au precipitat unirea.
Primul a fost o acţiune a maselor-care au votat o moţiune de unire cu România din partea mai multor instituţii
şi organizaţii-16 şi 24 ianuarie 1918-apelurile comitetelor studenţeşti române; 2 martie 1918-cererile ţărănimii din
judeţul Bălţi; 3 martie 1918-hotărârea consiliul local din judeţul Bălţi cu privire la unire; 6 martie 1918-memoriul
de unire înaintat regelui Ferdinand I din partea Uniunii Proprietarilor Agricoli; 13 martie 1918-moţiunea de unire a
Adunării din Soroca; 25 martie 1918-moţiunea de unire a Adunării din Orhei.
Al doilea fapt a fost legat de conlucrarea elitlor de pe ambele maluri ale Prutului pentru susţinerea Unirii. La 23
martie 1918 are loc la Iaşi la Palatul Sturdza=Constantin Stere(reprezentantul guvernului român, venit de la Bucureşti),
Ion Inculeţ(preşedintele Sfatul Ţării) şi D.Ciugureanu(şeful guvernului Republicii Democratice Moldoveneţti din 19
ianuarie 1918). S-a luat decizia de a supune unirea Basarabiei cu România deciziei Sfatului Ţării.
La 26 martie 1918 sosea la Chişinău primul ministru român Alexandru Marghiloman
27 martie 1918-Sfatul Ţării a hotărât unirea Bsarabiei cu România-86 voturi pentru, 36 de abţineri şi 3 împotrivă, 13
deputaţi au lipsit.
 Unirea a presupus unele condiţii:
 Sfatul Ţării trebuia să rezolve reforma agrară
 Basarabia îşi păstra autonomia provincială, având un Sfat al Ţării ales prin vot universal, direct,
egal şi secret
 Organizarea locală şi legile rămâneau în vigoare, dar putea fi schimbate de Parlamentul României,
dar cu participarea reprezentanţilor Basarabiei;
  Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia
 Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în guvernul român de la Bucureşti-erau desemnaţi de Sfatul
Ţării
 Basarabia trimitea în Parlamentul de la Bucureşti reprezentanţi proporţional cu populaţia-aleşi prin
prin vot universal, direct, egal şi secret
La 27 noiembrie 1918 deputaţii Sfatului Ţării, sub influenţa deciziilor românilor din Bucovina şi Transilvania de a se
uni cu România, vor renunţa la condiţile impuse la 27 martie 1918 şi vor proclama Unirea necondiţionată cu
România.