Personalitati natorii ale miscarii de renastere in Basarabia- destin
uman,destin politic. Profesor:Veverita Ina Eleva:Perju Daniela
Basarabia s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917,
proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918 unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie. In acest context ,conform surselor si cunostintele anterioare , observăm că dezmembrarea Imperiului rus care s-a produs în urma revoluţiei ruse din februarie 1917 a însemnat momentul crucial în care popoarele imperiului au accelerat lupta pentru afirmarea identităţii naţionale şi pentru propria organizare în state naţionale proprii, pe baza principiului autodeterminării. Valorificînd , Basarabia în mare parte a urmărit mai întâi autonomia faţă de Rusia şi apoi, drept scop final, unificarea cu România. Aceasta din urmă se afla într-o situaţie extrem de dificilă, fiind nevoită să contracareze ofensiva armatei germane, care ocupase mare parte din România şi viza înaintarea spre est. După care ,treptat , cu ajutorul mișcărilor naționale cetăţenii din principalele oraşe au început să se adune şi să se organizeze pentru a-şi decide destinele. Încă din aprilie 1917, reprezentanţi ai românilor basarabeni s-au întrunit pentru a vota o moţiune prin care se cerea autonomia administrativă, economică şi religioasă a Basarabiei. Se dorea o republică moldovenească autonomă în cadrul statului federativ rus. Cu toate acestea , intensificarea luptei naţionale în Basarabia a însemnat înfiinţarea de noi partide, dintre care s-a impus rapid Partidul Naţional Moldovenesc, înfiinţat în aprilie 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu, cu concursul fruntaşilor Pantelimon Halippa, Pavel Gore, Vladimir Herţa şi a transilvăneanului Onisifor Ghibu. Pantelimon Halippa a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A mai ocupat funcția de președintele a Sfatului Țării, care a votat unirea în 1918. Reeșind din acestea , partidul şi-a asumat rolul de a coordona mişcarea pentru autodeterminarea românilor basarabeni. PNM a urmat obiectivele autonomia completă a Basarabiei pe baza dreptului la autodeterminare; libertatea cultelor şi a învăţământului; restituirea pământurilor expropriate românilor și altele ce aveau un impact pozitiv în dezvoltarea Basarabiei. La fel o activitatea foarte importată a Basarabiei a fost înființarea Sfatului Țării . Si observăm la fel o personalitate inedită ce a lăsat amprente în istoria Basarabiei, Ion Constantin Inculeț a fost un om politic român, președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, ministru, membru titular (din 1918) al Academiei Române. Acesta începând de la marele Congres al Ostaşilor Moldoveni din 2 noiembrie au participat 989 delegaţi, ofiţeri români şi circa 200 . 000 de ostaşi, în marea lor majoritate ţărani basarabeni veniţi de pe toate fronturile . Ca plan de acţiune imediată, Congresul a stabilit naţionalizarea armatelor basarabene şi, mai ales, convocarea unui Sfat al Ţării, o adunare care trebuia să fie aleasă şi reprezentativă. Astfel, într-o atmosferă de entuziasm naţional şi revoluţionar, în toamna anului 1917 s-au desfăşurat alegerile pentru reprezentanţii care urmau să formeze Sfatul Ţării. În total au fost aleşi 150 de deputaţi, din cele mai variate straturi sociale, curente politice, reprezentanţi de judeţe şi comune, ai clerului, cadre didactice, corporaţii prefesionale, instituţii, funcţionari, etc. Şi din punct de vedere al naţionalităţii reprezentanţilor, structura a reflectat complexitatea etnică a Basarabiei. Concluzionând, în urma celor expuse, putem afirma cu certitudine că personalitățile notorii ale mișcării de renaștere in Basarabia au urmărit în totalmente destinele umane , alegerile poporului basarabean . Așadar, detaliile acordului de recunoaștere a unirii Basarabiei au fost stabilite prin negocieri directe.
Ion Inculeţ, preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia la momentul Unirii cu România, a rămas în conştiinţa publică prin contribuţia sa la înfăptuirea acestui act istoric, însă destinul a făcut ca el să fie martor