UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

27 MARTIE 1918

Prof. Ivănescu Mihaela

BASARABIA E
ROMÂNIA!
 Dimitrie Cantemir considera că până la 1241 numele
de Basarabia se referea la spaţiul dintre Prut şi Nistru ori,
cel puţin, la sudul acestuia;şi că după 1241 românii din
teritoriul menţionat s-ar fi refugiat în Oltenia şi ar fi
transmis acest nume viitoarei dinastii muntene.
 Începând cu secolul al XVI-lea, Denumirea „Basarabia”a
început să fie utilizată pentru a deosebi sud-estul spaţiului
carpato-nistrean, ocupat de otomani, de teritoriul rămas
sub autoritatea domnului Moldovei. Iniţial, numele se
referea la un mic teritoriu din apropierea gurilor Dunării.
 Basarabia este denumirea dată de Imperiul
Rus în 1812 teritoriului voievodatului
Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de
la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu
Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate
de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace
de la București din anul 1812 în urma încheierii
războiului ruso-turc (1806-1812).
 BASARABIA

STEMA PROVINCIEI STEMA OBLASTIEI

BASARABIA - România BASARABIA –Imperiul Țarist
 Prima provincie care s-a unit cu România a
fost Basarabia.
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat Unirea
cu patria mama.
După 1850, sentimentul național începe să se manifeste în
Basarabia. Îndată, ce prelungirea primului război
mondial a condus la prăbușirea țarismului, mișcarea
națională a băștinașilor din Basarabia a devenit
politică. Astfel, la Chișinău în data de 3 martie 1917 a fost
înființat Partidul Național Moldovenesc sub conducerea
lui Vasile Stroescu cu obiectivul de a "crea o dietă
provincială numită Sfatul Țării".
Partidul Național Moldovenesc in
frunte cu Vasile Stroescu
Apărut la Chișinău abia în 1906, primul
ziar de limba română, Basarabia,
funcționează mai puțin de un an,
autoritățile închizându-l după ce
publică Deșteaptă-te, române!
În 1912, când se celebrau cei 100 ani de
la anexarea rusească , Făclia Țării scria
că "Țărișoara noastră este cuprinsă de
întuneric ca și o sută de ani în urmă";
ziarul este închis imediat de autorități.
 În chemările către basarabeni lansate în aprilie 1917, Emanoil
Catelli spunea :

Moldovenii care au tăcut timp de 106 ani, trebuie să

vorbească astăzi mult mai tare, să li se audă glasul nu
numai până la Petrograd, ci până la Londra,
la Paris și la Roma. Căci ei sunt români, numai rușii i-
au degradat la rolul de "moldoveni". Și ei vor să-și
ceară acum toate drepturile. Mai mult – ei vor să și le
ieie singuri. De aceea-i revoluție acum, ca să luăm
îndărăt tot ce ne-au furat tâlharii timp de 106 ani.
Prima întrunire a Sfatului Țării a avut loc în ziua de 21 noiembrie 1917când a fost ales în funcția
de președinte Ion Inculeț, în timp ce Pan Halippa a fost ales vicepreședinte, iar secretar a
devenit Ion Buzdugan
Ion Inculeț Pan Halippa Ion Buzdugan,
 Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a
început să jefuiască, să violeze și să omoare populația
civilă băștinașă, fruntașii basarabeni fiind asasinați de
către organizațiile comuniste. În aceste condiții la 22
decembrie 1917, Sfatul Țării a cerut guvernului român
aflat la Iași să trimită armata să restabilească ordinea.
Trupele aliate, conduse de generalii Broșteanu(român)
și Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10
ianuarie 1918 reușind eliberarea Chișinăului de jefuitori
la 9-16 ianuarie 1918 pentru ca în câteva zile să
elibereze complet Basarabia.
Sfatul Țării începe atunci să manifeste intenții de unire
cu România, care sunt exprimate și prin "moțiuni de
unire votate de diferite județe (Soroca, Bălți)". 
Sfatul Țării a proclamat, în calitate de Parlament
al Basarabiei (21 noiembrie 1917 stil vechi - 27
noiembrie 1918 stil nou) după
destrămarea Imperiului Rus și fondarea Republicii
Democratice Moldovenești, Unirea cu Regatul
României în 1918.
Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în
favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au
abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului
a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte
entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”
  Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii 
 Actul istoric al unirii Basarabiei cu România a specificat:

”În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declara:

Republica democratică moldoveneasca (Basarabia) în
hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, și
vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai
bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului
istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele
singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru
totdeauna se unește cu mama sa România.”
Clădirea Statului Țării
Elena Alistar,
prima femeie
politician din
spaţiul românesc
şi singura care a
votat Unirea la 27
martie 1918
Marcă poştală românească emisă în 1928 în România
cu ocazia aniversării a 10 de la unirea cu Basarabia.
Chisinau – imagini de
odinioara
Sediul zemstvei guberniale
Chisinau – imagini de
odinioara
Spitalul urban