MAREA UNIRE (1918).

REALIZAREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN

România Mare s-a realizat prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.
Marea Unire s-a realizat în contextul favorabil de la sfârşitul primului război mondial, când dispar
marile imperii: rus, otoman, austro-ungar, german. Marea Unire a avut la bază principiul
naţionalităţilor şi al autodeterminării.

Se disting 3 etape în realizarea Unirii:

1. Autonomia
2. Independenţa
3. Unirea

BASARABIA:

1. Autonomia:
- martie 1917: formarea Partidului Naţional Moldovenesc, care va conduce lupta pentru
autonomie.
- octombrie 1917: Chişinău: Congresul ostaşilor moldoveni: proclamă autonomia
Basarabiei şi decide formarea unei instituţii reprezentative, Sfatul Ţării (condus de Ion
Inculeţ), care va conduce lupta pentru Unire.
- decembrie 1917: proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti.
2. Independenţa:
- situaţia în Basarabia se agravează odată cu izbucnirea revoluţiei bolşevice: armata română
este chemată de către românii din Basarabia, pentru a restabili ordinea.
- drept urmare, la 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei întrerupe legăturile diplomatice cu
România (sechestrarea tezaurului ).
- la 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării a proclamat independenţa republicii Democratice
Moldoveneşti.
3. Unirea:
- 27 martie 1918: Sfatul Ţării a decis Unirea Basarabiei cu România.

BUCOVINA:

1. Autonomia:
- după pacea de la Brest Litovsk, Ucraina va ridica pretenţii asupra Bucovinei.
- octombrie 1918: se constituie Consiliul Naţional Român (CNR).
- 9 octombrie 1918: CNR a cerut, în numele naţiunii române, dreptul la autodeterminare şi
a exprimat dorinţa de secesiune.
- 14 octombrie 1918: Cernăuţi: are loc Adunarea Naţională Constituantă, unde se discută
despre Unirea Bucovinei cu celelalte provincii româneşti.
2. Independenţa:
- 12 noiembrie 1918: CNR stabileşte instituţiile Bucovinei.
3. Unirea:
- 15 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Bucovinei cu
România.
TRANSILVANIA:

1. Autonomia:
- toamna 1918: îşi reiau activitatea cele 2 partide politice româneşti: PNR şi PSD.
- 29 septembrie 1918: este adoptată Declaraţia de la Oradea: libertatea naţiunii;
separarea politică de Ungaria.
2. Independenţa:
- 18 octombrie 1918: se constituie Consiliul Naţional Român Central (CNRC), format
din 6 membri PNR şi 6 membri PSD, care va deveni organ unic al românilor din
Transilvania.
- 9 noiembrie 1918: CNRC adresează o notă ultimativă guvernului maghiar, cerând
întreaga putere de guvernare.
- 13-14 noiembrie 1918: Arad: tratative cu reprezentanţii guvernului maghiar: eşuează,
deoarece aceştia recunoşteau doar autonomia Transilvaniei.
3. Unirea:
- 7 noiembrie 1918: CNRC publică textul convocării adunării de la Alba Iulia.
- 1 decembrie 1918: Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia:
*a avut caracter plebiscitar;
*au participat peste 100 000 oameni şi 1228 delegaţi;
*a fost adoptată Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România;
*se formează Marele Sfat Naţional, cu rol legislativ şi Consiliul Dirigent (condus de Iuliu
Maniu), cu rol executiv.

Consecinţe ale realizării Marii Uniri:

- creşte suprafaţa ţării;

- creşte numărul locuitorilor;
- în graniţele noului stat apar minorităţi: maghiari, germani, secui, ruşi, ucrainieni, polonezi
etc.;
- se aplică reforme în vederea unificării depline şi a modernizării noului stat;
- creşte prestigiul ţării.