LUMEA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

După participarea României la Primul Război Mondial (1916-1918), alături de Antantă, s-a realizat
idealul național-Marea Unire de la 1 decembrie 1918, în timpul lui Ferdinand I Întregitorul (1914-1927).
1.Marea Unire. Constituirea statului național unitar român
România a intrat în război cu scopul de a recupera mai multe teritorii, care deși erau locuite de români,
se aflau sub dominație străină:Banat, Transilvania, Bucovina.Victoria Antantei, dreptul la autodeterminare
al popoarelor, condițiile externe favorabile au contribuit la îndeplinirea acestui scop.
Astfel, rând pe rând se unesc cu Țara-Mamă:Basarabia – la 27 martie 1918, Bucovina- la 15 noiembrie
1918 și Transilvania – la 1 Decembrie 1918.
I.Unirea Basarabiei cu România
Prima provincie istorică românească reunită cu țara a fost Basarabia. Evenimentul s-a produs în
condițiile dezmembrării Imperiului Rus și ale desfășurării revoluției bolșevice.
-în aprilie 1917, ia ființă Partidul Național Moldovenesc, la Chișinău.
-ziar:„Cuvânt Moldovenesc”
-în octombrie 1917, Congresul Ostașilor Moldoveni, întrunit la Chișinău, a decis constituirea unui organ
reprezentativ al Basarabiei-Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț.
-în decembrie 1917, Sfatul a proclamat autonomia Republicii Democratice Moldovenești. Pe fondul
intensificării agitațiilor bolșevice, a dezordinii provocate de trupele rusești care se retrăgeau de pe front și a
pericolului reprezentat de Ucraina (dorea să anexeze Basarabia) Sfatul a solicitat sprijinul armatei române
pentru a restabili ordinea și a proteja populația.
Drept urmare, guvernul condus de Lenin a rupt relațiile diplomatice cu România și a sechestrat tezaurul
pe care Ro îl încredințase Rusiei pentru a-l proteja și restitui după război.
În aceste condiții, Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei, la 24 ianuarie 1918, iar la 27 martie
1918, a adoptat cu majoritate de voturi hotărârea de unire cu Regatul României.
II.Unirea Bucovinei cu România
Pe fondul dezagregării Imperiului dualist Austro-Ungar, Bucovina s-a putut alipii Țării.
-în octombrie 1918, iau ființă, la Cernăuți, Consiliul Național Român condus de Iancu Flondor și o
Adunare Constituantă.
-ziar:„Gazeta Bucovinei”
-în nov 1918, a fost adoptată o constituție, iar consilii și gărzi românești au preluat controlul în localități.
Și aici, Consiliul s-a confruntat cu violențele soldaților ucrinieni, care se întorceau de pe front și cu
tendințele naționaliștilor ucrainieni, care doreau să înglobeze Bucovina Galiției.
În aceste condiții, pentru a proteja populația „contra anarhiei care bântuia provincia”, CNR cere ajutorul
armatei române și a hotărât convocarea Congresului General al Bucovinei din care făceau parte români,
polonezi, germani, ruteni.
Congresul a votat unirea Bucovinei cu Ro, la 15 noiembrie 1918.
III.Unirea Transilvaniei cu România
În condițiile înfrângerii Puterilor Centrale și ale prăbușirii Austro-Ungariei, acțiunile mișcării naționale
din Transilvania pentru unitate românească s-au intensificat.
-astfel, la 5 octombrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod a citit în Parlamentul de la Budapesta „Declarația de
la Oradea” a Partidului Național Român (avea valoarea unei declarații de independență). Ea proclama
dreptul românilor de a-și decide singuri soarta. Ea reprezenta un răspuns la încercarea împăratului Carol I
de a federaliza Imp.A-U.
-la 18 octombrie 1918, ia ființă Consiliul Național Român Central, cu sediul la Arad, format din șase
reprezentanți ai Partidului Național Român și șase reprezentanți ai Partidului Social Democrat.
-consiliile și gărzile româneșsti au preluat conducerea în Transilvania.

1
-între 13-15 noiembrie 1918, la Arad, a avut loc o întrevedere între între CNRC și reprezentanții guvernului
maghiar (care încercau să oprească secesiunea românilor)→românii resping propunerea maghiară de a
păstra Transilvania în cadrul Ungariei.
Drept urmare, CNRC decide convocarea unei Mari Adunări la Alba Iulia. Adunarea Națională de la Alba
Iulia -1 Decembrie 1918, a reunit 1228 delegați aleși și peste 100 000 de români veniți din toate colțurile
Transilvaniei pentru a consfinți în mod liber hotărârea de unire cu Țara Mamă.
Cuvântul de deschidere l-a avut Gheorghe Pop de Băsești, iar prin glasul lui Vasile Goldiș a fost
proclamată UNIREA Transilvaniei, Banatului, Crișanei si Maramureșului cu Romania. A fost adoptată
Rezoluția Unirii, iar a doua zi au fost alese organele provizorii ale puterii:Marele Sfat Național (rol
legislativ) și Consiliul Dirigent (organ executiv) prezidar de Iuliu Maniu.
O delegație transivăneană avea să înmâneze regelui Ferdinand, la București, Actul Unirii, pe care acesta
l-a sancționat prin Decret regal la 11 dec.1918.
2.Economie si societate
-statele lumii, dupa război, s-au confruntat cu o criza economică, socială, politică (1919-1922).
-începând cu anul 1922 economia statelor începe să se refacă și să cunoască avânt economic.
-Germaniei, prin Planul Dawes (1924), i se stabilește cuantumul reparațiilor de război.
-până în 1929, economia lumii a înregistrat progres. SUA, cea mai mare putere economică a lumii,
produceau în anul 1928 jumătate dintre mărfurile comercializate la nivel mondial.
-progresul economic a fost interrupt de Marea Criză Economică (1929-1933), care a început prin crahul de
la New York. Această criză a cuprins toate țările și toate domeniile economiei (industrie, agricultura,
finanțe).
-datorită Crizei, Germaniei, prin Planul Young (1929), i se reduc datoriile de război.
-se cauta soluții pentru ieșirea din criză. Astfel, în SUA a fost adoptat Planul New Deal (Noul Curs),
elaborat de catre Roosevelt-a fost cel mai eficient program de depășire a crizei.
-măsurile luate au determinat în anii 1934-1939, redresarea economiilor si dezvoltare economică.
-după război, femeile au căpătat și drepturi politice, au intrat în afaceri.
3. România în 1938
-anul 1938 reprezintă pentru România maxima sa dezvoltare economică.
Economie și societate
-după PRM, economia este în ruine, treptat se reface, iar după 1922 începe să înregistreze avânt (progres).
-prin reforma agrară din 1921, s-a împărțit pământ țăranilor.
-în ceea ce privește industria, s-a aplicat politica liberală, care prin deviza ”prin noi înșine”, doreau
protejarea capitalului autohton,limitarea capitalului străin, sprijinirea industriei, transporturilor, comerțului,
sistemului bancar. Astfel, se dezvoltă industria:se produceau locomotive, vagoane, mașini, motoare
electrice, avioane (IAR 80 și IAR 81), nave, echipamente petroliere.
–fabrici:Malaxa București, IAR Brașov, Astra Arad
-se fabricau produse calitative și competitive.
-se dezvoltă industriile metalurgică, textilă, petrolieră.
-în ceea ce privește comerțul, se exportau produse petroliere, iar exporturile>importurile.
-în sistemul bancar leul este monedă convertibilă
-Bănci:Națională, Românească, Marmorosch Blank
-se dezvoltă transporturile-în 1938 circulau aprox.20 000 de autoturisme, 2300 autobuze, 7700 camioane.
-s-au construit 11 000 km căi ferate
-Liniile Aeriene Române era cea mai mare companie aviatică din SE Europei.
Marii industriași erau sprijiniți în afacerile lor de către stat (Malaxa, Auschnit, Gigurtu). Muncitorii aveau
venituri superioare față de mediul rural.
România devine o tara industrial-agrară.
-țărănimea reprezenta 80% din populație, trăia în mediul rural.
-muncitorimea trăia în mediul urban, reprezenta 11,5 % din populație.

2
Cultura
-57% din populația țării era știutoare de carte. Majoritatea a facut doar ciclul primar, cel secundar era
accesibil mai mult orășenilor. Elita era formată mai ales în universitățile din țară.
-Carol al II-lea a sustinut cultura prin Fundațiile Regale.
-reprezentanții culturii:Constantin Brâncuși, Dimitrie Gusti, George Călinescu.

România după Marea Unire

Monarhia
În perioada interbelică, România a continuat să fie o monarhie constituțională ereditară.
Monarhii României în perioada interbelică au fost Ferdinand I (1914-1927), Mihai I-în timpul Regenței (1927-
1930) și Carol al II-lea (1930-1940).
Prerogativele monarhiei au fost stabilite prin Constituția din 1923.
 Ferdinand I (1914-1927)
-a asigurat desfășurarea unei vieți politice democratice, Alături de președintele Partidului Național Liberal,
Ion I. C. Brătianu, a avut o contribuție însemnată la făurirea și consolidarea României Mari. Astfel, în timpul
domniei sale au fost adoptate mai multe reforme și legi:legea electorală, cea monetară, agrară, legea
învățământului, legea pentru unificare administrativă.
-însă cea mai importantă operă legislativă din timpul domniei Regelui Ferdinand rămâne noua Constituţie,
publicată în Monitorul oficial la 29 martie 1923 şi care înlocuia vechiul act fundamental de la 1866, oferind
României stabilitate și un remarcabil cadrul legislativ de dezvoltare.
-prin Constituția din 1923 România devenea stat național unitar. Constituția a fost un act cu un profund caracter
democratic. A fost inspirată de liberalii veniți la putere în 1922. A stat la baza dezvoltării țării până în 1938, apoi
după 23 august 1944, a fost repusă, parțial în vigoare. În ea au fost înscrise principalele drepturi și libertăți
cetățenești.
-Legea fundamentală din 1923 a păstrat principiile esențiale stabilite în anul 1866 privind puterile statului
( principiul separării puterilor în stat).
La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand I a fost încoronat Rege al tuturor românilor, alături de
Regina Maria. În timpul slujbei oficiate de Patriarhul Miron Cristea au fost sfinţite coroanele (vechea Coroană de
Oţel a Regelui Carol I, pentru Ferdinand, şi o coroană nouă, din aur, pentru Maria) şi binecuvântaţi Suveranii.
Afară, Regelui şi Reginei li s-au aşezat pe umeri purpura şi hermina, iar pe creştet, coroanele. Încoronarea a fost
urmată de 101 salve de tun şi de ovaţiile asistenţei.
Ultimii ani ai domniei lui Ferdinand I au fost tulburați de așa-numita ”criză dinastică” din 1925-1926.Criza a fost
provocată de prințul moștenitor Carol. În decembrie 1925, Carol a trimis o scrisoare tatălui său prin care anunțaacă
renunță la prerogativele de moștenitor al tronului și ca rămâne în străinătate împreună cu Elena Lupescu. În
ianuarie 1926, camerele reunite ale Parlamentului luau act de hotărârea de renunțare la tron a prințului Carol și au
proclamat succesor pe fiul lui Carol, Mihai, sub autoritatea unei Regențe. În această perioadă, monarhia a
fost un instrument în mâna partidelor politice.
Pe de altă parte, s-a desfășurat în țară o amplă agitație politică pe tema revenirii lui Carol (ce trăia în exil sub
numele de Carol Caraiman) la tron.
 Carol al II-lea (1930-1940)
-la 6 iunie 1930 revine în țară cu ajutorul lui Iuliu Maniu și la 8 iunie a fost recunoscut drept rege sub numele de
Carol al II-lea-Restaurația carlistă.
-în perioada în care a condus țara, el a acționat constant pentru slăbirea democrației, a partidelor politice, pentru
instaurarea unui regim politic personal.
-Obiectivul său a fost atins în anul 1938, când prerogativele monarhului au fost extinse prin adoptarea unei noi
Constituții (redactată de Istrate Micescu), instituindu-se un regim autoritar.
Caracteristici:-subordonarea guvernului față de rege
-guvernare prin ”decrete-legi” regale, fără ca acestea să mai fie votate de Parlament
-scăderea rolului și autorității Parlamentului
-interzicerea partidelor politice și crearea primului ”partid unic” din istoria Ro-Frontul Renașterii
Naționale
-desființarea sindicatelor
-drept de vot de la 30 de ani, inclusiv pentru femei, dar doar pentru știutorii de carte.
3
 La 6 septembrie 1940, pe fondul agravării situației internaționale și a destrămării Ro Mari, Carol al II-lea a fost
obligat să abdice, rege al Ro devenind Mihai I.

REGIMURILE POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

I.Regimurile politice democratice

Sfârșitul PRM nu a reprezentat doar victoria militară a SUA, Franței și Angliei împotriva Germaniei
și Austro-Ungariei, ci a fost și o victorie a democrației:imperiile (multinaționale) s-au destrămat, iar pe
ruinele lor s-au creat state naționale, majoritatea noilor state adoptând regimuri democratice. Însă, așa cum
o va dovedi timpul/istoria, unele dintre acestea erau destul de fragile.
Demos=popor+Kratos=putere→puterea poporului (cum?)
Caracteristicile democrației:?
1.SUA
-republică federală;
-două mari partide:P.Republican și P.Democrat;
-principiul separării puterilor în stat?
-alternanța la guvernare;
-președinte F.D.Roosevelt (1933-1945).
2.Marea Britanie
-monarhie constituțională ereditară;
-democrația s-a consolidat;
-cele mai importante partide politice:P.Conservator și P.Laburist;
-principiul separării puterilor în stat?
-reprezentanți:prim-ministrul Ramsey MacDonald, Stanley Baldwin.
3.Franța
-perioadele de stabilitate politică alternează cu cele de instabilitate politică;
-republică democratică-în frunte se află un președinte
-pluripartidism:P.Socialist, P. Comunist, P.Radical; de creează coaliții:de stânga-Frontul Popular, care
ajunge la guvernare în 1936 (partidele radical, radical-social, socialiste și comunist) . Au adoptat măsuri
pentru protecția socială a muncitorilor.
-principiul separării puterilor în stat.-democrația se consolidează după ce economia se reface(după PRM);
-reprezentant:Raymond Poincare.
4.Germania
-republică federală adoptată prin Constituția de la Weimar (aug.1919);
-se iau măsuri pentru stabilitate economică și politică (reducerea inflației, creștere economică);
-pluripartidism:P.Catolic, P. Social-Democrat;
-separarea puterilor în stat;
-DAR instituțiile statului n-au găsit soluții adecvate pentru a depăși problemele economice și sociale
generate ce Marea Criză Economică, ceea ce a favorizat ascensiunea curentelor politice extremiste.
-reprezentant:Stresseman Gustav (cancelar).
Danemarca, Norvegia, Suedia, state monarhice, au avut regimuri democratice. Și Finlanda, după ce s-a
eliberat de sub stăpânirea rusă, a adoptat regimul democratic.
II.Regimurile politice totalitare
1.Cauzele instaurării regimurilor totalitare
-greutățile cauzate de primul război mondial (sărăcie, șomaj, lipsuri)→nemulțumiri în rândul diverselor
categorii sociale;
-oamenii sunt dezamăgiți de sistemele politice democratice, care nu oferă soluții pentru depășirea acestor
greutăți. Astfel, ei își îndreaptă atenția către oferta totalitară.
-grupările extremiste se implică în viața politică. Obiectivul lor era intaurarea unui regimuri
antidemocratice, totalitare.
4
Astfel de regimuri au existat în Rusia (1917), Italia (1922), Germania (1933), Spania, Portugalia, Austria.
2.Comunismul (Rusia)
-regim totalitar de extremă stângă
-sărăcia generalizată și înfrângerile de pe front au transformat Imperiul țarist într-un colos cu picioare de
lut.
-în februarie 1917, la Sankt Petersburg izbucnește revoluția condusă de Partidul Constituțional Democrat
(burghezia liberală) si de menșevici (membri moderați ai PS-D)
-la 1 martie ia ființă un guvern provizoriu
-la 2 martie țarul Nicolae II Romanov abdică
-revoluția se răspândește în întreaga țară
-iau ființă sovietele (comitete) locale ale muncitorilor și soldaților
-bolșevicii (comuniștii), profitând de anarhia din Rusia, pe fondul grevelor, își sporesc popularitatea mai
ales în rândul muncitorilor. Petrograd este centrul de putere.
-ideologul bolșevismului (comunismului) a fost Lenin. El a fost creatorul statului comunist sovietic. El a
dezvoltat ideile comuniste ale lui lui Karl Marx (sec.XIX).
-la 25 octombrie 1917/7 noiembrie, la Petrograd are loc o lovitura de stat, prin care bolșevicii preiau
puterea în stat. Denumită Revoluția din Octombrie, ea reprezintă actul de naștere al statului sovietic creat
de Lenin.
-Consiliul Comisarilor Poporului (guvernul bolșevic) adoptă o serie de măsuri:
-Decretul asupra păcii – se negociază pacea separată cu germanii, de la Brest-Litovsk
-Declarația drepturilor popoarelor din Rusia-se recunoștea dreptul la autodeterminare al
popoarelor care făcuseră parte din Imperiul Rus
-Declarația asupra pământului-prin care se permitea confiscarea marilor proprietăților funciare
și împărțirea lor țăranilor.
-a fost organizată Armata Roșie (Lev Troțki).
-începe o aprigă represiune împotriva opozanților regimului.
-între 1918-1920, în Rusia are loc un război civil, în urma căruia adepții vechiului regim au fost înfrânți.
Aceasta a fost perioada comunismului de război, în care teroarea a fost îmbinată cu alte măsuri
revoluționare:desființarea partidelor politice, naționalizarea întreprinderilor, lichidarea opozanților.
-intreaga populație era terorizată de poliția politică CEKA
-la 30 decembrie 1922, ia ființă URSS, care este organizata potrivit ideilor lui Lenin,expuse in Tezele
din aprilie (1917)→ideologie marxist-leninistă.
-singurul partid politic din stat era cel comunist—Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
-se dorea ca întreaga economie să fie controlată de stat prin distrugerea proprietății private și înlocuirea ei
cu cea de stat.
-în 1921, Lenin adoptă NEP-Noua Politică Economică, prin care erau permise micile întreprinderi
particulare, activitatea micilor proprietari agricoli.
Regimul stalinist
-în 1922 Stalin devine secretar general al PCUS.
-în 1924, după moartea lui Lenin, Stalin va deveni conducător al URSS. A renunțat la NEP.
-măsuri-după 1929- anihilarea inițiativei si a proprietății private
- colectivizarea-țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor colective
(colhozuri) sau celor de stat (sovhozuri).
- naționalizarea
-planurile cincinale (planificarea strictă a economiei, pe perioade de câte 5 ani)
- industrializarea forțată (a pus accent pe dezvoltarea industriei grele)
- cenzura si propaganda
-stahanovismul
-populatia era controlata prin intermediul CEKA, care mai apoi se va numi NKVD
-folosirea forței si terorii

5
 -au fost organizate Gulagurile (lagăre de muncă forțată) în care erau închiși opozanții
regimului
-cultul personalității capătă proporții fără precedent
-cultura este subordonată statuluui
-orice formă de opoziție a fost reprimată
-între 1936-1939 se desfășoara Marea Teroare (1936-1939)-arestări și execuții.
-se contureaza cele doua clase sociale-nomenclatura și proletariatul.
Comunismul este ideologia claselor sociale, instaurează dictatura proletariatului (”democrația
populară”), iar statul are întreaga putere. Model social propus-muncitorul industrial (proletarul).
3.Fascismul (Italia)
-regim totalitar de extremă dreaptă
-a apărut pe fondul nemulțumirilor create de Primul Război Mondial+pericolul prezentat de comunism.
-la începutul perioadei interbelice, Italia se confrunta cu o criză economică puternică, iar unii oameni
politici considerau că țara lor nu a obținut, la Conferinta de pace de la Paris, teritoriile la care spera.
-astfel, s-a creat o situație tensionată, agravată de mișcările revoluționare socialiste din 1919-1920. În
acești ani apare mișcarea fascistă (întemeiată de Benito Mussolini), care din 1922 va deveni Partidul
Fascist. Numele vine de la un termen din Roma antică fascii.
-mișcarea era o grupare antisocialistă, antiliberală, naționalistă, care a a atras o parte a populatiei
debusolată de de război, dar și mulți bancheri și industriași care i-au acordat sprijin financiar.
-în 1922, prin Marșul asupra Romei (organizat de Mussolini împreună cu 30 000 dintre adepții săi),
Mussolini este numit de Victor Emmanuele al III-lea prim-ministru și-i încredințează formarea unui guvern
de coaliție (28 oct.1922).
-astfel, Italia devine un stat totalitar.
-Trăsături: - partidele si sindicatele au fost interzise
-unipartidism
-cenzura si propaganda
-cetățenii erau controlați prin forță si teroare
-ia ființă poliția secretă OVRA
-iau ființă organizatii paramilitare-Cămășile Negre si Ballila (organizația adolescenților).
-Italia a fost transformată într un stat corporatist în care patronii și muncitorii au fost organizați
în corporații profesionale (pe domenii de activitate) controlate de Partidul Fascist.
-economia Italiei este dirijată de stat
-Mussolini își ia numele de Il Duce și din 1933 devine aliatul lui Hitler.
-în 1929, prin Tratatul de la Laterano, este recunoscută independența Vaticanului.
-pe plan extern a adoptat o politica agresivă - în 1935-1936 ocupă Etiopia, invadează Albania în 1939.
Fascismul este ideologia statului și a națiunii, dorește să refacă trecutul glorios al Italiei (Roma antică),
iar omul noul este omul disciplinat și dornic de cucerire.
4.Nazismul (Germania)
-regim totalitar de extremă dreaptă
-efectele crizei economice din anii 30, au dus la sporirea popularității Partidului Național Socialist condus
de Adolf Hitler. Elita industrială și financiară germană, înspăimântată de o posibilă ascensiune a
comunismului, susțineau financiar acest partid+nemulțumirile provocate de tratatul de la Versailles.
-se fundamentează pe lucrarea Mein Kampf (1925), în care este expusă ideologia ultranaționalistă,
antisemită si rasistă a Partidului Național Socialist.
-Astfel, viitorul aparține rasei germane a arienilor, superioară altor rase umane, considerate inferioare.
Acestea din urmă trebuie exterminate (evreii). Deoarece rasa superioară ar avea nevoie de de un teritoriu
pe care sa trăiască, era promovată noțiunea de spațiu vital.
-în 1932, alegerile parlamentare au fost câștigate de Partidul Nazist.
-la 30 ianuarie 1933 Hitler este numit cancelar al Germaniei, iar în 1934 va prelua și funcția de
președinte al Germaniei (moare Paul von Hindenburg).
-Hitler a fost învestit cu puteri speciale, de care se va folosi pt a-și instaura propria dictatură.
6
 Trasaturi:-drepturi si libertăți cetățenești încălcate
-au fost interzise partidele politice→unipartidism
-sindicatele au fost înlocuite cu organizații controlate de P.Nazist (Frontul Muncii)
-cenzura și propaganda (munistrul Goebbels)
-cultul personalității ia amploare-Fuhrer
-opozanții regimului au fost executați/arestați/controlați→„Noaptea cuțitelor lungi”-29/30iunie
1934, când liderii trupelor de asalt SA au fost uciși (dezacord față de Hitler).
-ia ființă poliția de stat Gestapo și SS (trupele de protecție ale Partidului Nazist)
-învățământul a fost pus in slujba ideologiei naziste
-antisemitismul a devenit politică de stat- legile de la Nurnberg (1935)→„Noaptea de cristal” (9/10 nov.
1938)→Holocaustul.
-măsurile economice au dat rezultate→au dus la creșterea nivelului de trai, iar somajul a fost
redus→adeziunea unei părți însemnate a populației germane față de regimul politic al lui Hitler.
- pe plan extern a adoptat o politica agresivă împreună cu Italia și Japonia-Axa Roma-Berlin-Tokyo.
Nazismul (național-socialismul) a fost ideologia rasei, omul nou-era cel de rasă ariană, sloganul
ideologiei naziste ”Un popor, un Stat, un Conducător!”.
5.Consecințele instaurării regimurilor totalitare
Opuse celor democratice, regimurile totalitare au fost responsabile atât de moartea a milioane de oameni
nevinovați, cât și de izbucnirea, în 1939, a celui de –Al Doilea Război Mondial.

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1939-1945)

1. De la războiul continental la cel mondial

Al Doilea Război Mondial a izbucnit, la fel ca și primul, din dorința Germaniei de a-și instaura hegemonia in
Europa. Germania pretindea că frontierele și condițiile care-i fuseseră impuse prin tratatul de la Versailles îi
« sufoca » dezvoltarea și că are nevoie de un « spațiu vital », de lărgirea teritoriilor ei în Europa și de colonii.
Aceleași pretenții de expansiune le manifesta și Italia (in zona Mediteranei și-n Africa) și Japonia (in Extremul
Orient).
Deci una dintre cauzele izbucnirii celui de Al Doilea Razboi Mondial o reprezintă lupta dintre marile puteri pentru
reîmpărțirea lumii.
În timpul războiului s-au confruntat statele Axei și Coaliția Națiunilor Unite.
2. Începutul războiului
Cauza :Polonia, stat independent si suveran, cu frontierele garantate din partea Angliei si Franței, a respins pretențiile
Germaniei de a anexa orașul liber Gdansk și « coridorul polonez » prin care Polonia avea ieșire la Marea Baltică.
-la 1 septembrie 1939, armata germană a invadat Polonia-începea IIRM (Planul Alb)
-la 3 sept Franța si Anglia declara război Germanii fără a face ceva deosebit in sprijinul Poloniei
-la 17 sept URSS atacă Polonia
-Polonia a fost înfrântă in 3-4 saptamani, teritoriul ei fiind împărțit intre Germania si URSS. Astfel ea a dispărut ca
stat de pe harta Europei.
In tot acest timp, trupele anglo-franceze au ramas inactive la frontiera de vest a Germaniei.
3. Desfășurarea războiului
 Agresiunea germană în V
-apr. 1940-armata germană invadeaza Danemarca, Norvegia (planul Wasser)
-în mai 1940, Germania a început ofensiva de-a lungul frontierei cu Belgia, Olanda, Luxemburg, Franța (planul
Galben). Insuficienta colaborare între aceste țări a dus la înfrângerea acestor țări.
-la 22 iunie 1940, Franța capitulează—în partea de nord era un regim de ocupație germana, iar zona sudica
« liberă » era sub autoritatea guvernului de la Vichy. Se remarca generalul Charles de Gaulle.
În toata aceasta perioada se remarcă războiul fulger ----Blitzkrieg.
-în iul 1940, are loc atacul german împotriva Angliei (Planul Leul de Mare)-prima înfrangere a Germaniei.
 Invadarea sud-estului Europei
-în iunie 1940, Ro pierde N Bucovinei+ținutul Herței+Basarabia în favoarea URSS, în aug 1940 pierde NV
Transilvaniei în favoarea Ungariei (Dictatul de la Viena) și Cadrilaterul in favoarea Bulgariei (sept 1940).
7
 -in aprilie 1941, Grecia este cucerită
-în mai 1941, Iugoslavia este invadata de trupele germano-italiano-maghiare.
 Atacul împotriva URSS
-încălcând tratatul de neagresiune semnat cu URSS la 23 aug 1939, Hitler a ordonat invadarea, prin surprindere, a
statului sovietic la 22 iunie 1941 (planul Barbarossa).
-in primele luni trupele germane înaintează în teritoriul sovietic.
-în dec. 1941 ofensiva lor este oprită in fata Moscovei, iar “razboiul fulger” suferă un eșec.
-intre sept 1942-febr 1943 are loc marea batalie de la Stalingrad.
-dupa această lupta, sovieticii preiau ofensiva si obțin victorii la Kursk, Belgorod, Orel.
 Luptele din Africa, debarcarea anglo-americană
-italienii îi ataca pe englezi in Egipt, dar sunt înfrânți si se mențin aici cu ajutorul germanilor (Erwin Rommel)
-după o serie de succese, germanii au fost infrânți în oct. 1942 la El’Alamein.
-in nov.1942, are loc debarcarea anglo-americană în Maroc si Algeria ; trupele germano-italiene sunt înfrânte si
astfel ia sfârșit razboiul din Africa (mai 1943).
-de aici anglo-americanii debarca in Sicilia-iul 1943 (planul Husky).

 Ofensiva japoneză în Extremul Orient si Oceanul Pacific

-Japonia dorea să-și asigure supremația în Asia si Oceanul Pacific
-atacul aerian asupra bazei militare a SUA de la Pearl Harbor-7 dec 1941- a marcat extinderea agresiunii:SUA intră
in razboi.
-in mai-iunie 1942 ofensiva japoneză este oprită de americani.
 Coaliția antifascistă
-popoarele amenințate de agresiunea Axei și-au unit forțele într-o largă coaliție in care s-au impus URSS, Anglia,
SUA. URSS+SUA semnează un acord, iar Anglia si SUA semneaza Carta Atlanticului.
-drept urmare, la 1 ianuarie 1942 ia ființa Coaliția Natiunilor Unite, la Washington, semnată de 26 de state.
 Victoria Națiunilor Unite
-1943-pe frontul de Est-rușii obțin victorii și eliberează o parte dintre teritoriile ocupate de germani
-în Vest-anglo-americanii bombardează centrele industriale germane
-Italia semnează armistițiul cu anglo-americanii si declară război Germaniei-sept-oct 1943
-1944-în Est-germanii sunt înfrânți la Leningrad, in Crimeea, Ucraina, Polonia.
-la 23 august 1944 Ro intoarce armele impotriva Germaniei naziste
-in Vest- 6 iunie 1944 are loc operațiunea Overlord-marea debarcare din Normandia.
-la 2 mai 1945 Berlinul este cucerit.
-9 mai 1945 Germania capituleaza necondiționat.
-la 2 sept 1945 Japonia capituleaza.
3. România în Al Doilea Război Mondial
-in sept 1939 Ro s-a declarat neutră.
-după pierderile teritoriale din 1940, regele Carol al II-lea abdică (6 sept), dar la 4 sept il numise prim-ministru pe
Ion Antonescu, care a devenit adevăratul conducător al Ro.
-la putere vine regele Mihai (1940-1947)
-la 23 ianuarie 1941 în Ro s-a instaurat dictatura militară.
-la 22 iunie 1941 Ro intră în război de partea Germaniei pentru a elibera Basarabia, N Bucovinei si ținutul Herței.
-dupa eliberarea acestor teritorii, Ro va continua războiul.
-in august 1944 armata sovietica a început ofensiva in Moldova , iar la 23 august 1944 Ro a intors armele impotriva
Germaniei si a intrat totodata în sfera de influență a URSS.
-la 25 oct 1944, germanii s-au retras din România.
-Ro a participat la eliberarea Cehoslovaciei, Ungariei, unei părți a Austriei.
-contributia Ro a fost cotata la 1 miliard dolari+170000 soldati morti.
-in ciuda acestor sacrificii, la Conferința de pace de la Paris (1946-1947), efortul Ro nu a fost recunoscut, fiind
obligată sa plateasca o despagubire de razboi de 300 milioane $.
TEMA-Holocaustul

REGIMURI POLITICE POSTBELICE

8
 După al Doilea Război Mondial regimurile totalitare de extremă dreaptă vor dispărea, iar regimul
totalitar de extremă stângă se va extinde în Europa Centrală și de SE, în America Latină și Asia. Statele
occidentale și-au menținut în mare parte regimurile politice democratice.
1. Regimuri politice democratice
 SUA
-devine cea mai mare putere a lumii
-funcționa principiul separării puterilor în stat
-există două partide politice importante:democrat și republican
-președinți:R.Reagan, G. Bush, Bill Clinton, J. Kennedy.
-o problemă a democrației americane a fost segregația rasială---afro-americanii au luptat pentru egalitate
în drepturi cu albii. În anii ’60 afro-americanii au obținut drepturi civile și politice, Constituției americane
fiindu-i adăugate noi amendamente în acest sens. Conducătorul acestei lupte a fost Martin Luther King
 Franța
-în 1946 a fost adoptată Constituția celei de-a IV-a Republici
-funcționează separarea puterilor in stat
-în 1958, președintele Charles De Gaulle a instituit cea de-a V-a Republică și a adoptat o nouă Constituție,
care conferea președintelui puteri sporite.
-președinți:Fr. Mitterand, J. Chirac.
-pluripartidism.
 Marea Britanie
-monarhie constituțională
-doua partide importante:Laburist si Conservator
-prim-ministru-Margaret Thatcher
 Italia
-Republica parlamentară, multipartidism (P Socialist, P Comunist, P Democrat-Creștin),
-separarea puterilor în stat
 RFG (din 1949)
-separarea puterilor în stat, prosperitate, stabilitate politică, mare putere economică, în 1990 s-a unit cu
RDG
-cancelari-Konrad Adenauer, Helmuth Kohl.
2. Regimurile totalitare
 Instaurarea regimurilor comuniste dupa 1945
-s-a fâcut prin intermediul Armatei Roșii, care a staționat în țările din Europa Centrală si de SE(11 mil)-
Ro, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, RDG, Ungaria.
-partidele comuniste din țările respective au fost sprijinite de URSS.
-instaurarea s-a realizat prin teroare, presiuni politice, falsificarea alegerilor, propaganda.
-regimurile s-au instaurat și-n Iugoslavia și Albania, dar fără ajutorul URSS; precum și în China, Coreea
de Nord, Cuba, Vietnam.
 Instaurarea comunismului în România
-la 23 august 1944, printr-o lovitură de stat, Ion Antonescu și Mihai Antonescu au fost arestați si s-au
format guverne noi.
-la 6 martie 1945 regele a fost obligat să-l numeasca prim-ministru pe dr.Petru Groza, care prin măsurile
luate a comunizat țara.
-in 1946 PCR falsifică alegerile și obține majoritatea locurilor în Camera Deputaților.
-la 30 dec 1947 regele Mihai a fost fortat sa abdice, țara devenind Republica Populară România
-regimul comunist in Ro se va menține până în 1989.

 Trăsăturile regimurilor comuniste postbelice

-se produce stalinizarea, sovietizarea țărilor în care s-a instalat comunismul
9
-regimurile instaurate se numeau “dictatura proletariatului”
-existau două clase sociale:proletariat și nomenclatura
-se instaurează dictatura
-se iau măsuri econimice:-trecerea proprietății private în proprietatea statului prin colectivizare si
naționalizare
-cenzura
-limitarea si încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
-îndoctrinarea cetățenilor prin propagandă
-poliția politică controla viața cetățenilor:Securitatea-Ro, KGB-URSS, STASI-RDG, STB-Cehoslovacia.
-cetățenii erau subordonați prin forță și teroare.
-anihilarea opozanților comunismului se făcea prin închiderea în lagăre de muncă forțată (Gulag-URSS)
+închisori sau erau executați.
-existența informatorilor
-acțiuni împotriva Bisericii și impunerea/promovarea ateismului (Albania-țară comunista ateistă)
-cultul personalității
-URSS a integrat țările comuniste din punct de vedere economic în CAER-1949, din punct de vedere
militar în Pactul de la Varsovia-1955, din punct de vedere politic în Cominform-1947.
-în “țările-surori” aflate în sfera de influență rusă au apărut mișcările de disidență anticomunistă, iar în
unele țări au izbucnit revoluții:1956 Ungaria, 1968 Cehoslovacia.
-Iugoslavia renunță la modelul sovietic și promovează un nou tip de comunism-titoismul (Iosip Tito), iar
in China s-a impus maoismul (Mao Zedong).
3. Revolte comuniste
Dupa moartea lui Stalin (1953), s-a înregistrat o destindere relativă a regimului comunist. Unele state
comuniste au încercat sa iasă de sub influența URSS:
 1953-RDG-muncitorii au organizat o grevă generală care a fost înabușită de trupele sovietice
 1956-Ungaria-a izbucnit o mișcare anticomunistă condusă de Imre Nagy-înăbușită de trupele
Pactului de la Varșovia. Ro a participat la înăbușirea revoltei (Gh.Gh-Dej)
 1968-Cehoslovacia- s-a declanșat Primăvara de la Praga,care dorea instaurarea unui
comunism cu față umană. Armatele Tratatului de la Varșovia au înăbușit revoluția, Alexandr
Dubcek fiind înlăturat de la putere. Ro n-a participat la înăbușirea revoltei (N.Ceausescu).
 In anii ’80-în Polonia au loc greve muncitorești, iar in Cehoslovacia au loc miscări
împotriva regimului comunist.
 In România-in 1962 este organizată rezistența armată din munți, în 1977 au loc grevele
minerilor din Valea Jiului, în 1987 la Brașov, la uzinele Tractorul si Steagul Roșu au avut
loc mișcări muncitorești.

RELATIILE INTERNATIONALE POSTBELICE

Dupa al Doilea Razboi Mondial lumea devine bipolara (URSS si SUA erau cele doua superputeri),
impartindu-se in doua sfere de influenta: Est si Vest. Astfel, pentru cateva decenii s-au opus doua sisteme
politice rivale :cel capitalist,democratic,dominat de SUA si cel comunist, controlat de URSS.
1. Organizatii internationale
10
  Organizatia Natiunilor Unite
-ia fiinta in cadrul Conferintei de la San Francisco 25 aprilie-26 iunie 1945
-Conferinta a adoptat Carta ONU, alcatuita din 19 capitole si 111 articole (a fost semnata de 51 de
state membre).
-scopul ONU –“de a mentine pacea si securitatea mondiala”
-principii de baza:egalitatea statelor membre, reglementarea pasnica a diferendelor, securitatea
colectiva, securitatea colectiva
-organismele ONU: Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic si Social,
Consiliul de Tutela, secretariatul, Curtea Internationala de Justitie de la Haga
-acorda importanta deosebita respectarii drepturilor omului-au fost adoptate documente-DUDO-
1948, Declaratia privind drepturile copilului-1959
-Ro este membra din 1955
 Organizatii regionale
-Consiliul Europei-1949 la Strasbourg
-1951 ia fiinta CECO
-1957 ia fiinta Comunitatea Economica Europeana-CEE prin Tratatul de la Roma
-1992 ia fiinta Uniunea Europeana –UE prin Tratatul de la Maastricht
2. Razboiul Rece (1946-1989/1991)
 Perioada 1946-1962
-este un conflict nonmilitar intre V si E Europei
-momentul de inceput este considerat discursul tinut la Fulton, Missouri de catre Winston Churchill. El
foloseste termenul de “cortina de Fier” pentru a desemna impartirea Europei
-a generat o cursa a inarmarilor, care a stopat transformarea Razboiului Rece intr-un razboi cald
-totusi SUA si URSS s-au implicat (informational, ideologic, economic,cu livrari de armament) in
aproape toate conflictele din Asia, Africa.
-dupa al doilea razboi mondial, SUA lanseaza un plan de intrajutorare economica-Planul Marshall
1947, precum si doctrina Truman prin care au fost ajutate Turcia si Grecia (amenintate de comunism)
-1948-Blocada Berlinului
-1949-Germania se imparte in RDG si RFG
-4 aprilie 1949 ia fiinta NATO
-14 mai 1955 ia fiinta Pactul de la Varsovia (ca raspuns la NATO)
-1945 incepe procesul de decolonizare
-1961-Iosip Tito initiaza miscarea de nealiniere
 Perioada 1962-1989
-destindere relativa
-au existat discutii privind renuntarea la anumite tipuri de arme, privind controlul nivelului inarmarii, s-
au tinut Conferinte pentru Securitate si Cooperare (ex:Helsinki 1975)
-au loc negocieri sovieto-americane
-dupa caderea comunismului in Europa si desfiintarea pactului de la Varsovia (1991), la nivel mondial
s-a mentinut o singura alianta militara-NATO.
3. Prabusirea comunismului in Europa
-dupa 1985, Gorbaciov propune reformarea comunismului-glasnost si perestroika
-rand pe rand, statele comuniste din Europa renunta la acest regim totalitar, inlocuindu-l cu democratia
-Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, RDG, Bulgaria s-au eliberat de comunism pe cale pasnica in cursul
anului 1989
-in Romania trecerea de la comunism la democratie s-a facut printr-o revolutie violenta in decembrie
1989.
-in 1992 Ceholslovacia se destrama in Cehia si Slovacia, RDG si RFG se unesc in 1990 intr-un singur
stat, iar Iugoslavia se dezmembreaza in mai multe state (Croatia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina,
Macedonia).

11
 Dupa 1989, majoritatea fostelor state comuniste au trecut, in mare, prin aceleasi
procese:liberalizarea economiei, revenirea la pluralismul politic, afirmarea drepturilor cetatenesti,
intarirea statului de drept.

12