Marea Unire-1918

CLASA 7 ,,A,,
 Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile
istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat
național, România. Etape preliminare au fost Unirea Principatelor Române din
1859 și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul
renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea. Unirea
Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României
(așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari.

Imagini-CARAZANU ALEXANDRA
Informatii- PETRISEN ANDREI
 Revoluţia Rusă din februarie 1917, noul guvern a proclamat drepturi şi
libertăţi cetăţeneşti. Românii din Basarabia au început să lupte pentru
drepturi naţionale.În noiembrie 1917 a fost aleasă o adunare
reprezentativă a Basarabiei numită Sfatul Ţării. La începutul lui decembrie Informatii- DRELEA ESTERA
Sfatul Ţării a proclamat Basarabia Republica Democratică Imagini- CARAZANU ALEXANDRA
Moldovenească, autonomă în interiorul Rusiei. După semnarea
armistiţiului dintre Rusia şi Puterile în decembrie 1917 sute de mii de
soldaţi ruşi s-au retras de pe frontul românesc în Rusia prin Basarabia.
Mulţi s-au dedat la jafuri, violuri, distrugeri, iar o parte dintre ei având
convingeri comuniste au atacat Guvernul şi Sfatul Ţării din Basarabia.
Atunci conducătorii Basarabiei au cerut ajutor Guvernului României.
Acesta a trimis trupe româneşti care i-au alungat pe soldaţii ruşi şi au
restabilit ordinea în Basarabia în ianuarie 1918. La 24 ianuarie 1918
Sfatul Ţării a votat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Au
urmat două luni în care s-a făcut o propagandă intensă pentru unire şi la
27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România.
 Imagini- CARAZANU ALEXANDRA
Informatii- CORCIU MIHAELA
 Marea Unire din 1918 a reprezentat un moment semnificativ în istoria
României, însă există câteva aspecte mai puțin cunoscute despre acest
eveniment. Printre acestea se numără:
1. **Contribuția femeilor la Marea Unire:** În timp ce multe relatări se
concentrează pe liderii politici masculini, femeile au jucat, de asemenea, un
rol esențial. Ele au fost implicate în diferite mișcări naționale, acționând ca
infirmiere, voluntare și propagandiste pentru cauza unirii.
2. **Influența presei și propagandei:** Jurnaliștii și editorii presei au avut un
rol semnificativ în formarea opiniei publice și în mobilizarea maselor în
sprijinul unirii. Propaganda a fost o unealtă esențială în această perioadă,
folosită pentru a consolida sentimentul național și dorința de unitate.
3. **Contextul internațional al Mării Uniri:** Unele aspecte ale
contextului internațional din acea perioadă nu sunt atât de cunoscute.
De exemplu, recunoașterea oficială a Mării Uniri de către marile puteri
a fost întâmpinată cu diverse atitudini. Statele Unite, de exemplu, au
recunoscut unirea abia în 1920.
4. **Participarea minorităților la procesul de unificare:**
Minoritățile etnice din regiunile care s-au alăturat României în urma
unirii au avut propriile perspective și roluri în acest proces.
Comunitățile maghiare, germane și evreiești, de exemplu, au fost
implicate în diferite moduri în acest context. Aceste aspecte subliniază
complexitatea și diversitatea evenimentelor legate de Marea Unire din
1918, evidențiind contribuțiile multiple ale diferitelor grupuri sociale și
influențele externe asupra acestei perioade istorice semnificative.
 Informații și imagin- Cojocaru Cristian
Sfatul Țării
 SFATUL ȚARII

Sfatul Țării a fost un consiliu legislativ care a condus în
1917-1918 noul stat Republica Democratică
Moldovenească format pe teritoriul fostei guberniei ruse
Basarabia, care fusese creată după 1812 de Imperiul Rus în
partea estică a Principatului românesc medieval, Moldova.
Sfatul Țării a proclamat, în calitate de Parlament al
Basarabiei (21 noiembrie 1917 stil vechi - 27 noiembrie
1918 stil vechi) după destrămarea Imperiului Rus și
fondarea Republicii Democratice Moldovenești, Unirea cu
Regatul României în 1918.

POSTORONCA ANGHELINA
  Noua întindere a statutului și noua structură socio-
economică au produs schimbări fundamentale ale
sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului
NICHITIN LARISA
Regat a supraviețuit doar Partidul Național Liberal, căruia
în perioada interbelică i s-a opus Partidul Național
Țărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a
cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent,
manifestată în artă și știință. Din câștigurile teritoriale ale
anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au
rămas României după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța au fost
încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.
Poezii despe Marea
Unire
Poezii despe Marea
Unire
 SELUHINA SNEJANA

Simeon Galițchi
 Anul 1918, Marea Unire modificare.
Momentul de vârf al activității Sfatului
Țării a fost data de 27 martie/9 aprilie
1918. În această zi s-a pus la vot
chestiunea privind unirea Basarabiei cu
România. Deputatul fără de partid
Simeon Galețchi al lui Petru din
Dondușeni a fost printre cei 86 de
membri ai Sfatului Țării care au votat
Declarația de unire a Basarabiei cu
România.
Concluzii
 Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate
provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în
cuprinsul aceluiași stat național, România.
 Revoluţia Rusă din februarie 1917, noul guvern a proclamat drepturi
şi libertăţi cetăţeneşti.
 existăcâteva aspecte mai puțin cunoscute despre acest eveniment:
Contribuția femeilor la Marea Unire, Influența presei și
propagandei, Contextul internațional al Mării Uniri și Participarea
minorităților la procesul de unificare.
 În cinstea Marii Uniri au fost editate poezii
 ELABORAT DE-
ROMAN MILANA, COJOCARU CRISTIAN,
BODORIN MADALIN, DRELEA ESTERA , CORCIU
MIHAELA , PETRRISEN ANDREI, NICHITIN
LARISA,CARAZANU ALEXANDRA, SELUHINA
SNEJANA, POSTORONCA ANGHELINA

Mulțumesc pentru atenție

AUTORI: ROMAN MILANA, PETRIȘEN ANDREI, CARAZANU
ALEXANDRA, CORCIU MIHAELA ȘI COJOCARU CRISTIAN.