George Marcu

LTCB

Constituirea statului naţional unitar român.

a. Cadrul internaţional al Marii Uniri din 1918.

 Premise:
- participarea României la Primul Război Mondial (1916 – 1918);
- 25 oct./7 nov. 1917: izbucneşte revoluţia bolşevică care scoate Rusia din război;
- Oct. 1918: revoluţiile de la Viena şi Budapesta care duc la dezintegrarea Austro-Ungariei;
- popoarele asuprite din cuprinsul imperiilor multinaţionale adoptă principiul
autodeterminării, creându-şi state naţionale.
 Primul Război Mondial:
- 15/28 iun. 1914: atentatul de la Sarajevo, în care arhiducele Franz Ferdinand
(moştenitorul tronului Austro-Ungariei) şi soţia sa sunt asasinaţi de un naţionalist sârb.
- 15/28 iul. 1914: Austro-Ungaria atacă Serbia, iar Marile Puteri europene intră pe rând în
război – începe Primul Război Mondial.
- 21 iul. 1914: Consiliul de Coroană de la Sinaia hotărăşte, împotriva voinţei regelui Carol
I, adoptarea expectativei armate (neutralitatea); oamenii politici din România s-au
împărţit în două grupări: filoantantişti şi filogermani.
- 4/17 aug. 1916: încheierea celor două convenţii cu Antanta, politică şi militară:
 obligaţia de a declara război Austro-Ungariei;
 garantarea hotarelor României;
 recunoaşterea dreptului acesteia asupra teritoriilor româneşti din cuprinsul Austro-
Ungariei;
 ajutor tactic şi militar din partea Antantei;
 interzicerea încheierii unei păci separate cu Puterile Centrale.
- 14/27 aug. 1916: Consiliul de Coroană de la Bucureşti, prezidat de regle Ferdinand I
(1914 – 1927), aprobă convenţiile şi declară război Austro-Ungariei.
- Aug. – dec. 1916: bătălia pentru Ardeal – trupele române sunt înfrânte.
- Dec. 1916: Bucureştiul este ocupat de trupele Puterilor Centrale.
- instituţiile statului: Regele, Guvernul, Parlamentul şi Armata se retrag în Moldova,
singurul teritoriu neocupat de trupele inamice. Tezaurul României este trimis la Moscova.
- iulie – august: 1917: armata română opreşte ofensiva germană, în urma victoriilor de la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
- Dec. 1917: România semnează armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a schimbării
situaţiei pe Frontul de Est.
- 24 apr./7 mai 1918: Tratatul de pace de la Bucureşti cu Puterile Centrale (încheiat în urma
ieşirii Rusiei din război). Este dezavantajos pentru România; regele Ferdinand I refuză
promulgarea sa.

b. Unirea Basarabiei cu România.

 Oct. 1917: „Congresul ostaşilor moldoveni” întrunit la Chişinău a hotărât:

- proclamarea autonomiei Basarabiei;
- constituirea Sfatului Ţării (preşedinte Ion Inculeţ).
 2 dec. 1917: proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti în cadrul Federaţiei Ruse.
 Ian. 1918: trupele române trec Prutul şi ajută la menţinerea ordinii.
 24 ian. 1918: Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.
 27 mart./9 apr. 1918: Sfatul Ţării votează Declaraţia de unire a Basarabiei cu România.
c. Unirea Bucovinei cu România.

 Oct. 1918: deputaţii bucovineni declară în Parlamentul de la Viena că vor folosi dreptul la
autodeterminare; se formează Consiliul Naţional Român (preşedinte Iancu Flondor).
 Nov. 1918: se face apel pentru ajutor armat din partea României – trupele române pătrund în
Bucovina şi restabilesc ordinea.
 15/28 nov. 1918: Congresul General al Bucovinei, condus de Iancu Flondor, s-a întrunit la
Cernăuţi şi a proclamat unirea cu România.

d. Unirea Transilvaniei cu România.

 Sept. 1918: Partidul Naţional Român (P.N.R.) elaborează „Declaraţia de la Oradea”, care declară
naţiunea română liberă.
 Oct. 1918: constituirea Consiliului Naţional Român Central (C.N.R.C.), cu sediul la Arad,
alcătuit din 12 membri (6 din P.N.R. şi 6 din P.S.D.) – scopul acestuia era de a pregăti unirea cu
celelalte teritorii româneşti.
 sunt înfiinţate gărzi naţionale şi consilii naţionale la nivel local.
 se face apel la guvernul României să ajute Transilvania, atacată de maghiari. Armata română
restabileşte ordinea.
 18 nov./1 dec. 1918: Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia (1228 delegaţi), prezidată de
Ştefan Cicio-Pop, a hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu
România.
 sunt alese organele puterii de stat (funcţionale până la unirea deplină – 1920):
- Marele Sfat Naţional (for legislativ), condus de Gheorghe Pop de Băseşti;
- Consiliul Dirigent (for executiv), condus de Iuliu Maniu.
 Tratatele de pace care consfinţesc Marea Unire:
- 1919: Tratatul de la Saint Germain cu Austria – recunoaşterea unirii cu Bucovina;
- 1919: Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria – recunoaşte României posesiunea asupra
Cadrilaterului;
- 1920: Tratatul de la Trianon cu Ungaria – recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România;
- 1920: Tratatul de la Paris – Marile Puteri recunosc României dreptul asupra Basarabiei.
 Dec. 1919: este adoptată Legea pentru ratificarea unirii de primul Parlament al României Mari.
 15 oct. 1922: regele Ferdinand I şi regina Maria sunt încoronaţi la Alba Iulia ca rege şi regină ai
României întregite.

Reţineţi!

 Contextul extern al Marii Uniri:

- participarea României la Primul Război Mondial de partea Antantei (1916 – 1918);
- revoluţia bolşevică din Rusia (oct./nov. 1917);
- revoluţiile din Austria şi Ungaria (1918).
 Unirea Basarabiei cu România: 27 mar./9 apr. 1918 – Sfatul Ţării de la Chişinău hotărăşte unirea
cu România. Este recunoscută internaţional prin Tratatul de la Paris (1920).
 Unirea Bucovinei cu România: 15/28 nov. 1918 – Congresul General al Bucovinei de la Cernăuţi
hotărăşte unirea cu România. Este recunoscută internaţional prin Tratatul de la Saint Germain
(1919).
 Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România: 18 nov/1 dec. 1918 –
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia hotărăşte unirea cu România. Este recunoscută
internaţional prin Tratatul de la Trianon (1920).