1.

Participarea României la primul război mondial

- Vara anului 1914- atât Antanta cât şi Puterile Centrale au căutat să îşi asigure concursul României care prezenta
interes din punct de vedere economic, militar, strategic.
- 21 iulie/3 august – Consiliu de Coroană la Sinaia- acesta a respins cererea regelui şi a lui Petre P. Carp privind
intrarea în război a României de partea Puterilor Centrale.
- 1914-1916- România a fost neutră. Cu toate acestea şi-a pregătit intrarea în război, încercând să obţină un
angajament ferm cu privire la rezolvarea revendicărilor ei din partea aliaţilor. În această perioadă au fost
negociate îndelung clauzele viitorului tratat de alianţă cu Antanta.
- Intrarea in razboi a Italiei si Bulgariei in 1915 au avut drept consecinta intensificarea solicitarilor de intrare in
razboi din partea Antantei acum ori niciodata.
- 4 /17august 1916- guvernul român a semnat tratatul şi convenţia militară cu Antanta; Conform acestora:
România se obliga să: declare război și să atace Austro-Ungaria
Antanta – garanta integritatea teritorială a României și recunoștea României dreptul de a anexa
teritoriile românești din Austro-Ungaria. Rusia își asuma obligația de a ataca pe frontul austriac și de a trimite în
Dobrogea trupe pentru a sprijini armata română . Celelalte trupe aliate trebuiau să declanșeze ofensiva la Salonic și
să furnizeze României muniție și armament.

- 10 zile mai târziu România a intrat în război de partea Antantei. (La 14/27 august Consiliul de Coroană aprobă
oficial tratatele și declară război Austro-Ungariei)

Campania din 1916

- august 1916- 3 din 4 armate române au început ofensiva spre Transilvania;

Pe frontul de sud-trupele inamice au atacat România şi au cucerit Turtucaia, Silistra, Constanţa si Cernavodă.

- Armata română a oprit ofensiva în Transilvania şi îşi concentrează efortul pe frontul de sud
- 1-3 decembrie 1916 - lupta de la Neajlov-Argeş-Bucureştiul a fost ocupat la 6 dec;
- Oficialităţile, guvernul - s-au mutat la Ia Iaşi (devenită temporar capitală). 2/3 din teritoriu a fost ocupat de inamic. În
acest context, tezaurul a fost trimis la Moscova. În această perioadă s-a trecut la reorganizarea armatei române cu
ajutorul unei misiuni comandată de generalul Berthelot.

Campania din 1917

- rezistenţa din Moldova a facut ca frontul românesc sa nu poata fi străpuns.

- În vara anului 1917 a început confruntarea pe frontul din Moldova

- iulie 1917 – Mărăşti – Al. Averescu a declanşat ofensiva-a reusit să inainteze 20 km în dispozitivul inamic.

-24 iulie – generalul german Mackensen a contraatacat în zona Focşani-Mărăşeşti-Adjud (armata română condusă de
generalul Eremia Grigorescu a stopat ofensiva).

-jum lunii august- Oituz- Al . Averescu respinge tentativa inamică de a pătrunde în Moldova.

La Marasti, Mărăsesti, Oituz – victorii ale armatei române impotriva Puterilor Centrale.

-25 octombrie 1917 – în urma revoluţiei bolşevice, în Rusia s-a instaurat regimul comunist; acesta a decis retragerea
trupelor de pe front (ieşirea din război). Această retragere a provocat dezordine în Basarabia, prin urmare guvernul de la
Iaşi a intervenit pentru stabilizarea situaţiei. Nemulţumit, guvernul comunist a decis ruperea relaţiilor diplomatice cu
România şi confiscarea tezaurului (13 ianuarie 1918).

- februarie 1918 – Rusia a încheiat pace separată cu Puterile Centrale la Brest-Litovsk;

aprilie 1918 – România, izolată după ieşirea Rusiei din război, încheie pacea de la Bucureşti cu Puterile Centrale ( tripla
Alianta) prin intermediul guvernului Al. Marghiloman.

Tratatul de la București ( 24 aprilie/7 mai) prevedea faptul ca:

-România pierdea Dobrogea şi 6500km² din Carpaţi;

-armata română era demobilizată

-resursele României au fost puse in slujba Puterilor Centrale

Anul 1918

În vara acestui an armatele Antantei au pus inamicul în dificultate.

-guvernul Al. Marghiloman a cedat locul unui guvern condus de Constantin Coandă care a decretat mobilizarea generală
şi la 10 noiembrie 1918 România a intrat în război împotriva Puterilor Centrale.

-11 noiembrie 1918- Germania capitulează şi războiul a luat sfârşit, găsind România în tabăra puterilor învingătoare.

1 decembrie 1918- suveranii şi oficialităţile s-au întors în Bucureşti.

1919-1920 – a avut loc Conferinţa de Pace de la Paris unde au fost semnate tratatele de pace cu statele învinse.

Consecința participării României la război:

Delegaţia română, condusă de Ion I. C. Brătianu avea drept obiectiv recunoaşterea Marii Uniri înfăptuită în 1918. Prin
tratatele de pace semnate cu Austria la Saint Germain la 10 septembrie 1919 şi cu Ungaria la Trianon la 4 iunie 1920
se recunoştea unirea Bucovinei şi Transilvaniei cu România . Prin Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920 a fost
recunoscut actul unirii Basarabiei cu România.