8.

România și „Concertul European”

-concertul European – linie politică impusă la Congresul de la Viena 1815 de către marile puteri
europene: Anglia, Franța, Austria, Rusia și Prusia – preocupare pentru păstrarea „echilibrului
European”- nici o putere să nu câștige în detrimentul celorlalte
- criza orientală – sec. XVIII-XIX războaie între Rusia, Austria și Turcia pentru dominarea gurilor
Dunării și Mării Negre . Consecințe:
– teritoriul românesc devine teatru de război -5 războaie în sec.XVIII
- au loc pierderi teritoriale: 1775- Bucovina către Austria, 1812 – Basarabia către Rusia
- începând cu sec.XIX Turcia devine „omul bolnav al Europei”. In ajutorul lui intervin în sec. XIX
Anglia și Franța pentru a împiedica avansul Rusiei spre M.Mediterana
- 1867 – după crearea dualismului austro-ungar, Rusia își asumă rolul de protector al popoarelor
ortodoxe și slave din Balcani – (pan-slavismul)

Momente ale Chestiunii Orientale care influențează statutul politico-juridic al Ț. Rom. în sec. XIX
1.– 1829 – Tratatul de la Adrianopol – Ț.R. sunt state autonome sub suzeranitate otomană, la care
se adaugă protectoratul rus (consecința pozitivă – Regulamentele Organice)
2.-1856 – Congresul de pace de la Paris în urma războiului Crimeii – problema românească devine
problemă europeană prin crearea statului tampon, protectoratul rus este inlocuit cu cel al celor 7 mari
puteri
3.-1877 – războiul ruso-turc din Balcani –(de independență)– singura implicare a României în
criza orientală
- pe fondul revoltei bosniecilor și războiului antiotoman din Serbia 1875-76, românii încearcă să
obțină o cooperare militară cu Rusia, deoarece bănuiau implicarea acesteia ca protectoare a slavilor și
ortodocșilor din Balcani. Rusia refuză cooperarea cu românii. Acțiuni:
 a.- 4 aprilie 1877 - Convenție militară româno-rusă. Deoarece românii doresc obținerea
independenței, încearcă realizarea unei colaborări militare cu Rusia. Tratativele nu au avut
rezultatul dorit de români, ca urmare, rușii pot traversa teritoriul românesc cu condiția
respectării integrității teritoriale.
 b. 9 mai 1877 - Declarația de independență, Deoarece, în urma deplăsarii armatei ruse pe
teritoriul românesc turcii bănuiesc că există o înțelegere între cele două țări, ei bombardează
orașele de pe malul românesc al Dunării. Ca urmare, Parlamentul interpelează ministrul de
externe, Mihail Kogălniceanu care face declarația sperând într-o recunoaștere a acesteia de
către marile puteri. Intrucât ea a fost respinsă, trebuia căutată o modalitate de implicare pe
front.
 c. august 1877 – atacul româno-rus asupra Plevnei - datorită unei greșeli tactice rușii solicită
intervenția armatei române pe frontul din Balcani și împreună încearcă să cucerească cetatea.
Deoarece asaltul este ineficient, Carol impune tactica asediului, care se va prelungi 3 luni.
  d. nov. 1877 – deoarece Plevna s-a arătat imposibil de cucerit printr-un asalt, armata română a
asediat-o timp de 3 luni, în timp ce rușii au continuat înaintarea spre sud. Ca urmare, Plevna
se predă comandanților români; alte victorii: Smârdan, Vidin, Belogradcik.
-Ian 1878- Turcia cere pace. Deoarece tratatul de la San-Stefano creștea influența Rusiei în Balcani,
se semnează Tratatul de la Berlin. Ca urmare, se recunoaște
 independența Serbiei, Muntenegrului și României cu condiția modificării articolului 7 din
C-ție – acordarea cetățeniei românești și necreștinilor
 apartenența la România a Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor în schimbul celor 3
județe din sudul Basarabiei ocupate abuziv de Rusia
-consecința tratatului de la Berlin – dezvoltarea în opinia publică românească a unui
sentiment de frustrare și teamă față de Rusia

-consecințele obținerii independenței

1. –intern – 1880 - înființarea BNR
2. - extern - 1881 - România se proclamă regat – deoarece dispar suzeranitatea otomană și garanția
colectivă a marilor puteri. Ca urmare, crește prestigiul statului roman
3. - România se implică în relații internaționale:
 a. 1883 – tratat secret de aderare la Tripla Alianță sau Puterile Centrale (Germania, Austro-
Ungaria, Italia)
- deoarece românii se tem de Rusia, caută protecția Germaniei
- deoarece doresc sa-I protejeze pe românii din Tsv de politica de deznaționalizare a A-U
-ca urmare, România încearcă crearea unui sistem de relații internaționale menit sa-I asigure
interesele
 b.1912 – primul război balcanic: Bulgaria, Grecia, Serbia înving Turcia, (Balcanii=butoiul cu
pulbere al Europei)
- 1913 - al doilea război balcanic - nemulțumită de noile granite, Bulgaria își atacă foștii
aliați. România atacă din nord deoarece dorește stoparea tensiunilor din zonă, Bulgaria cere
pace. Ca urmare, prin pacea de la București – 1913, România se afirmă ca un factor de
stabilitate politică în zonă și obține Cadrilaterul
 -c. 1916-1918 – participă la primul război mondial de partea Antantei, (UK. Fr. Rus) în
vederea Reîntregirii
- 1914-1916 - România alege neutralitatea deoarece ea avea aderarea la Tripla Alianță, și nu dorea să
mai participe la vreo alianță alături de rusi, dar interesele îi dictau să învingă Austro-Ungaria și să
recupereze teritoriile – Tsv, Bucovina
 aug. 1916 – Convenția militară cu Antanta: armata română deschide un nou front pe Carpați, în
timp ce aliații se asigură să susțină efortul cu material de război și efective militare din Rusia.
 o -deoarece este somată de Antantă - acum ori niciodată Ca urmare, armata română
eliberează orașele din Sudul Transilvaniei, dar în scurt timp începe să fie împinsă de PC
o -Deoarece aliații nu-și îndeplinesc obligațiile campania este un dezastru. Ca urmare,
PC ocupă Câmpia Munteană, Bucureștiul, iar România este redusă la o parte din
Moldova, la nord de linia fortificată Focșani-Galați
 -1917 – victoriile românești de la Mărăști, Mărășești, Oituz.
o -deoarece armata română se reoganizează cu sprijin francez; ca urmare, românii
încurcă planurile germane de invadare a Rusiei.
 -mai 1918 - pacea de la Buftea-București - Datorită revoluției bolșevice România rămâne
izolată pe frontul din Balcani și e obligată să iasă din război, Ca urmare, devenea o simplă
colonie germane, A-U ocupă Subcarpații Getici
 1920- participă la Conferința de pace de la Paris deoarece este considerată țară învingătoare.
În consecință, marile puteri vor recunoaște apartenența la România a teritoriilor ce vor
manifesta această dorință, pe baza dreptului la autodeterminare. (Basarabia, Bucovina, Tsv)
 Argumentați afirmația conform careia criza orientala a influențat evoluția poporului român in prima
jumătate a sec. XIX.
 Argumentați afirmația conform careia criza orientala a influențat evoluția poporului român in a doua
jumătate a sec. XIX.
 Formulați un punct de vedere referitor la consolidarea statului român prin acțiuni pe plan intern în a
doua jumătate a sec. XIX
 Formulați un punct de vedere referitor la consolidarea statului român prin acțiuni pe plan extern în a
doua jumătate a sec. XIX
 Formulați un punct de vedere referitor la implicarea statului român în acțiuni de relații internaționale
la începutul sec. XX
 Formulați un punct de vedere referitor la implicarea statului român în acțiuni de relații internaționale
in vederea realizării Marii Uniri.
 Formulați un punct de vedere referitor la actiunile făcute de români in vederea realizării Marii Uniri.

Fișa 1.
„La 4/16 aprilie 1877 a fost semnată Convenția de la București, în temeiul căreia trupele rusești
aveau dreptul să treacă pe teritoriul României, iar Rusia se obliga «a menține și a face să se respecte
drepturile politice ale statului român [...], precum și a apăra integritatea teritorială a României». În
ziua de 12/24 aprilie începea războiul ruso-turc, iar artileria turcă a bombardat localitățile românești
de la Dunăre. [...] Războiul pentru independență începuse. [...] Participarea românilor – refuzată
inițial [...] de țar – devenise indispensabilă pentru trupele rusești. În ziua de 16/28 august a avut loc
[...] întâlnirea lui Carol I cu țarul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae. [...] După discuție [...],
marele duce Nicolae i-a oferit domnitorului, în numele țarului Alexandru al II-lea, comanda supremă
asupra trupelor rusești din fața Plevnei. [...] Prezența celor 38.000 de ostași români pe frontul de la
Plevna a schimbat radical raportul de forțe în defavoarea turcilor. La 30 august a început cel de-al
treilea atac asupra Plevnei, în urma căruia ostașii români au reușit, cu grele sacrificii, să cucerească
reduta Grivița I. [...] După lupte grele și un lung asediu, Plevna a fost cucerită de trupele româno-ruse
la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, când comandantul cetății, Osman Pașa s-a predat. Ostașii români
s-au acoperit de glorie nu numai în luptele de la Plevna, dar și de la Rahova, Smârdan și Vidin,
pecetluind [...] independența de stat a României. [...] Ca urmare a înfrângerii militare suferite,
Imperiul Otoman a cerut armistițiul. [...] Tratatul din 1/13 iulie 1878 recunoștea independența de stat
a României, precum și reunirea Dobrogei cu patria mamă. Pe de altă parte, România a fost nevoită
«să retrocedeze [...] împăratului Rusiei» trei județe din sudul Basarabiei. La 9/21 septembrie 1878
Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să poarte titlul de «Alteță Regală». Prin aceasta
se urmărea [...] afirmarea României în arena internațională – ca un stat independent și suveran, care a
rupt definitiv cu trecutul de vasalitate față de Imperiul Otoman [...].” (I. Scurtu, Monarhia în
România)

1. Numiţi o luptă precizată în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul României și scopul preluării titlului de Alteță Regală de către acesta, la care
se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Convenția de la București. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la ostașii români, susţinându-l cu două
informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român modern a fost
consolidat în perioada anterioară evenimentelor descrise în sursa dată. (Se punctează prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
7. Formulați un punct de vedere referitor la importanța crizei orientale pentru statul roman modern în
secolul al XIX-lea și susțineți-l cu un argument istoric.

Fișa 2
A. „Când izbucneşte revoluţia la Paris, în februarie 1848, unii dintre tinerii revoluționari, cum sunt
fraţii Brătianu, se află la Paris. Se întorc [...] în ţară, unde domneau, la Bucureşti, Gheorghe Bibescu,
iar, la Iaşi, Mihai Sturdza, şi încep să comploteze pentru a răsturna aceste guverne sau pentru a
impune domnului reforme democratice. În martie 1848, se pregăteşte un complot în Moldova, dar
este descoperit şi imediat înăbuşit de Mihai Vodă Sturdza. Unii sunt închişi, alţii reuşesc să fugă în
străinătate, astfel încât revoluţia din Moldova este neizbutită din capul locului. În Ţara Românească
în schimb, unde exista de altfel o burghezie mai dezvoltată decât în Moldova, tineretul revoluţionar
reuşeşte să mobilizeze populaţia, să meargă până şi la sate [...]. Începe o adevărată revoluţie, cu
Proclamaţia de la Islaz (9 iunie 1848); se întinde apoi la Bucureşti, unde se impune domnului Bibescu
o proclamaţie pentru a face schimbări [...]. Vodă Bibescu, dându-şi seama că există riscul unei
intervenţii străine pentru a înăbuşi această mişcare, după două zile abdică şi pleacă în străinătate.
Timp de trei luni va rezista un guvern condus de aceşti tineri revoluţionari.
B. „Eşecul revoluţiei [de la 1848] a lăsat nerezolvate două probleme fundamentale ale făuririi
naţiunii române – Unirea Principatelor şi Independenţa. Totuşi, [...] paşoptiştii aveau să realizeze
recunoaşterea de facto a uneia cât şi a celeilalte de către Marile Puteri. Unioniştii români, cum erau
denumiţi partizanii dobândirii statutului de naţiune de sine stătătoare, şi-au susţinut fără încetare
cauza, dar, moderaţi de experienţa revoluţiei, au folosit tactul în tratativele cu Marile Puteri. Criza
relaţiilor internaţionale, care a dus la Războiul Crimeii, a oferit unioniştilor deschiderea căutată. [...].
Prin Tratatul de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, puterile au subscris la două
cerinţe exprimate de mult timp de către intelectualii şi politicienii români. În primul rând, au aşezat
Moldova şi Ţara Românească sub protecţia lor colectivă, descurajând prin aceasta vreo intervenţie
viitoare rusă şi otomană şi cerând Austriei să-şi retragă armata de ocupaţie aflată acolo din 1854 şi, în
al doilea rând, au recunoscut dreptul românilor înșiși de a avea un cuvânt de spus în legătură cu
stabilirea formei de guvernământ. Oferindu-li-se o astfel de ocazie, majoritatea românilor n-au mai
lăsat niciun dubiu în privinţa dorinţei lor de unire şi independenţă.
1. Numiţi un conducător politic din spaţiul românesc precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Tratatul de la Paris. 2 puncte
3. Menţionaţi cele două state româneşti la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că românii sunt implicați în
tratative cu Marile Puteri. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la consolidarea statului român modern, desfășurate pe
plan extern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursa B. 6 p
7. Formulați un punct de vedere referitor la acțiunile de relații internaționale la care participă românii
la începutul secolului al XX-lea pentru realizarea României Mari, și susțineți-l cu un argument
istoric.