Unirea Principatelor Române

Premise
1832 – 1856 → Principatele au fost sub suzeranitate otomană și sub
protectorat rusesc;
1849 – Baltaliman → se revine la domn pă mâ ntean pe 7 ani
1853 – 1856 → Ră zboiul Crimeei;
1856 → Ră zboiul s-a încheiat cu înfrâ ngerea Rusiei. Regulamentele organice
sunt arse în piețe. Congresul de Pace de la Paris a hotă râ t:
 Menținerea suzeranită ții otomane;
 Înlă turarea protectoratului rusesc;
 Trecerea Ț ă rilor Româ ne sub garanția celor 7 Mari Puteri*;
 Retrocedarea sudului Basarabiei*;
 Înființarea Comisiei Dună rii de Jos;
 Consultarea româ nilor în privința unirii celor două Principate;
1857 → Consultarea populației a avut loc prin convocarea adună rilor Ad-hoc;
1858 → Convenția de la Paris:
 Înlocuiește Regulamentele Organice;
 Unea formal Ț ara Româ nească și Moldova sub numele de
„Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”;
 Menținea suzeranitatea otomană ;
 Cele 7 Mari Puteri garantau pentru Principate;
 Ț ara Româ nească și Moldova aveau guverne, armate și adună ri
separate;
 Teoretic, urmau să fie 2 domni pâ nă la venirea unui principe
stră in;
 Ț ara Româ nească și Moldova aveau două instituții în comun, la
Focșani, „Înalta Curte de Justiție și Casație” și „Comisia Centrală ”;
1859 → Alexandru Ioan Cuza este ales ca domnitor pe data de 5 ianuarie în
Moldova și pe 24 ianuarie în Ț ara Româ nească ;

*Cele 7 Mari Puteri: Anglia, Franța, Prusia, Austria, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei și Piemontului;
*Sudul Basarabiei mai era numit și Bugeac și conținea 3 județe: Cahul, Bolgrad și Ismail
Suprafața Româ niei
1860 – 123.000 kmp
1914 – 130.000 kmp

Perioada lui Alexandru Ioan Cuza

Obiectivul principal al politicii externe a lui Cuza a fost recunoașterea dublei

alegeri de că tre Puterile Garante.
1861 → Conferința Puterilor Garante de la Constantinopol. S-au admis
schimbarea prevederilor Convenției de la Paris, unificarea instituțiilor
legislative și administrative din Principate. De asemenea, a fost recunoscută
Unirea numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
1862 → 24 Ianuarie → S-a întrunit primul Guvern unificat, pe data de 24
avâ nd loc prima ședință a Parlamentului Româ niei.

Reforme
17 decembrie 1863 → Legea de Secularizare a Averilor Mă nă stirești, prin care
25% din suprafața ță rii a trecut în proprietatea Domeniilor Coroanei.
24 ianuarie 1862 – 2 mai 1864 → Au avut loc dezbateri aprinse în Parlament
în privința eliberă rii clă cașilor și împroprietă ririi lor cu pă mâ nt. Majoritatea
covâ rșitoare a boierimii s-a opus cu înverșunare acestor propuneri.
2 mai 1864 → Mihail Kogă lniceanu a dizolvat Camera (Parlamentul), ceea ce
echivalează cu o lovitură de stat. A avut loc pentru a permite reforma agrară .
2 iulie 1864 → Statutul dezvoltă tor al convenției de la Paris
Reforma agrară:
→17 dec. 1863 → Legea de Secularizare a averilor mă nă stirești

*Cele 7 Mari Puteri: Anglia, Franța, Prusia, Austria, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei și Piemontului;
*Sudul Basarabiei mai era numit și Bugeac și conținea 3 județe: Cahul, Bolgrad și Ismail
→14 aug. 1864 → Legea Rurală – desființa iobă gia – împroprietă rea ță ranii cu
teren arabil
→ Legea Comunală
→ în vigoare din 1 ian. 1865 - Codul Civil al Româ nilor (după model
napoleonian)
→21 sept 1864 – Lege pt adoptarea sistemului metric de mă suri și greută ți în
Româ nia
→30 sept 1864 – Lege pt înființarea camerelor de comerț

1866 10→11 febr – Cuza a fost forțat să abdice

10 mai 1866 Carol I semnează jură mâ ntul

Carol I (Familia Hohenzollern-Sigmaringen)

Nă scut pe 20 apr. 1839 – decedat 10 oct 1914 Sinaia
15 mart 1881 Româ nia e proclamată regat, iar Carol I primul rege
1883 Carol I aderă în secret la Tripla Alianță (Imperiul german, Imperiul
austro-ungar și Italia)
1907 ră scoala ță ră nimii
1913 Al doilea ră zboi balcanic (Bulgaria vs Turcia, Serbia, Grecia); Româ nia
mediator
-Româ nia primește Cadrilaterul – județe Durostorum și Caliacra
1914 la 21 iulie (vechi) /3 aug (nou) în cadrul consiliului de coroană de la
Sinaia Carol I acceptă neutralitatea Româ niei

Războiul de independență 1877-1878

Româ nia s-a aliat Rusiei în ră zboiul ruso-turc
1878 primă vara – armistițiu la San Stefano

*Cele 7 Mari Puteri: Anglia, Franța, Prusia, Austria, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei și Piemontului;
*Sudul Basarabiei mai era numit și Bugeac și conținea 3 județe: Cahul, Bolgrad și Ismail
1878 mai – Congresul de pace de la Berlin: Rusia primește Bugeacul, Româ nia
primește Delta Dună rii, Dobrogea, Portul Constanța și Insula Ș erpilor
1880 – independenta Româ niei este recunoscută , este înființată BNR – semnul
dobâ ndirii suveranită ții naționale
Condiții pt recunoașterea independenței: modificarea art. 7 din Constituția de
la 1866 și despă gubirea afaceristului german Strousberg că ruia îi fusese
concesionată construcția că ii ferate Roman-București-Vâ lciorova în 1871
Primul război mondial
A izbucnit în iulie 1914
Pretext: asasinarea de la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand și a soției
sale Sofia la 28 iunie de că tre studentul sâ rb de origine bosniacă Gavrilo
Princip
Austro-Ungaria declară ră zboi Serbiei
Rusia declară ră zboi Austro-Ungariei
→ Puterile centrale (Germania și Austro-Ungaria) versus Antanta (Anglia,
Franța, Rusia)
Aug 1914-aug 1916 Româ nia neutră
17 aug 1916 -primul ministru ion C Bră tianu semnează Tratatul de alianță cu
Antanta care promitea să redea Româ niei Ardealul
Bătălii:
1-6 sept 1916- Turtucaia (înfrâ ngerea Româ niei de că tre Germania și
Bulgaria)
Armatele germano-austro-ungare au ocupat în oct și nov Oltenia și Muntenia,
iar în 23 nov 1916 Bucureștiul
Armata și autorită țile s-au retras în Moldova
Oct 1916 - sosește în Româ nia misiunea militară franceză condusă de Henry
Berthelot
Primă vara 1917 - armata româ nă a fost dotată cu armament modern

*Cele 7 Mari Puteri: Anglia, Franța, Prusia, Austria, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei și Piemontului;
*Sudul Basarabiei mai era numit și Bugeac și conținea 3 județe: Cahul, Bolgrad și Ismail
În vara lui 1917 - armatele româ nă și rusă au rezistat în bă tă liile de la Mărăști
24 iulie – 1 aug, Mărășești 6-19 aug și Oituz 8-22 aug
Generali: Alexandru Averescu, Constantin Prezan, Eremia Grigorescu
că pitan Grigore Ignat, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, caporal Constantin
Mușat

7 nov 1917- lovitura de stat bolșevică → Rusia sovietică încheie pace separată
cu Germania în martie 1918 la Brest-Litovsk
Româ nia sub ocupație germană încheie în mai 1918 Pacea de la Buftea (tratat
nul neratificat de regele Ferdinand)
Oct – nov 1918 -guvernul româ n proclamă mobilizarea generală și armata
reintră în ră zboi
10 nov 1918 -Româ nia reintră în ră zboi de partea Antantei
11 nov 1918 -Armistițiul (suspendarea temporară a focului)
Marea Unire
15 dec 1917 – sfatul ță rii proclamă Republica Democratică Moldovenească
autonomă față de Rusia
6 feb 1918 - sfatul ță rii proclamă independența Republicii Moldovenești
27 mart – 9 apr 1918 este votată unirea Republicii Moldovenești cu Româ nia
12 oct 1918 Declarația de la Oradea
14 oct 1918 Bucovina – Consiliul național Româ n
27 oct 1918 se deschid la Cernă uți lucră rile Adună rii Constituante
30-31 oct 1918 la Budapesta se formează Consiliul național Româ n Central
28 nov 1918 la Cernă uți – Congresul general al Bucovinei hotă ră ște unirea cu
Româ nia
1 dec 1918 la Alba Iulia - Marea Adunare Națională hotă ră ște unirea
Transilvaniei cu Româ nia

*Cele 7 Mari Puteri: Anglia, Franța, Prusia, Austria, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei și Piemontului;
*Sudul Basarabiei mai era numit și Bugeac și conținea 3 județe: Cahul, Bolgrad și Ismail
29 dec 1918 ratificarea unirii cu Româ nia a Bucovinei, Transilvaniei,
Basarabiei și Banatului
4 iunie 1920 Tratatul de la Trianon
15 oct 1922 Încoronarea lui Ferdinand I și a reginei Maria în catedrala de la
Alba Iulia

*Cele 7 Mari Puteri: Anglia, Franța, Prusia, Austria, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei și Piemontului;
*Sudul Basarabiei mai era numit și Bugeac și conținea 3 județe: Cahul, Bolgrad și Ismail