Formarea statului Româ n modern

-procesul de formare a statului ro modern se va finaliza prin dubla alegere lui Cuza ca domitor al
Ț.R și al Moldovei
-a fost un drum lung, presărat cu încercări de reforme și proiecte politice

Proiecte politice în sec XVII/domiile fanariote

-la începutul secolului al XVIII-lea, Imperiul Otoman a recurs la soluţia domniilor fanariote,
pentru a-şi consolida controlul asupra Principatelor
-instaurarea domiilor fanariote :
 Cauze : neîncrederea Porții în domnii pământeni
 Ultimii doi domnitori pămanteni : Dimitrie Cantemir, Moldova și Ștefan Cantacuziono,
Ț.R
 Prin venirea lui Nicolae Mavrocordat la domnie, a fost instaurat regimul fanariot în Mold
în 1711, până in 1822 și Ț.R în 1716, până în 1822
-trăsături :
 Domii erau numiți de către Poartă
 Domia era cumpărată
 Domiile erau scurte
 Majoritatea domnitorilor provenea din rândul familiilor grecești din Fanar
-domnitori fanarioți :
 Constantin Mavrocordat : domneste peste 25 de ani în cele doua principate dunărene,
lasănd în urmă mai multe reforme : reforma socială1 și reforma administrativă2
 Alexandru Ispilanti : înfințează Academia Domnească Sfântul Sava
 Ion Caragea
-1772 : Memoriul de la Focșani
-1791 : Memoriul de la Șistov
susțineau înlaturarea domiilor fanariote și revenirea la domniile pământene

Proiecte politice din sec XIX

1
Desfințează legarea țăranilor de glie, aplicată in 1746 în Ț.R și în 1749 în Mold
2
Sunt construite județe și este introdusă renumerația
-1821 : Cererile Norodului Românesc
 Cerea autonomia și revenirea la domiile pământene
-1822 : Constituția Cărvunarilor
 Elaborată de Ionică Tăutu
 Cerea un stat constituțional, egalitate în fața legii, separarea puterilor în stat
-1831/1832 : Regulamentele Organice
 Intră in vigoare în 31 în Ț.R și 32 în Mold
 Un set de legi aplicate in cele 2 principate dunărene în contextul ocupației rusești
 Prevedeau separarea puterilor în stat
-1848 : Proclamația de la Islaz ; Prințipiile Noastre pentru reformarea patriei
 Programe adoptate în contextul revoluției pașoptiste
-1856 : Tratatul de pace de la Paris
 Protectoratul rusesc este înlăturat
 Ro primește garanția colectivă ale celor 7 marii puteri
 Ro primește înapoi 3 județe din S Basarabiei
-1857 : Adunările Ad-hoc
 Prevederi : aducerea unui prinț străin la tron ; unirea principatelor într-un stat numit
România
-1858 : Convenția de la Paris
 Marile Puteri au fost de acord cu unirea formală a principatelor sub numele de
Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
-1859 : 5 ian, Cuza este ales Domn al Moldobei ; 24 ian, Cuza este ales Domn al Ț.R 
a luat naștere statul național român
-1866 : Constituția

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

-domnia lui Cuza se împarte în 2 etape

  1859-1862 : consolidarea unirii și recunoaștrea externă a dublei alegeri
 1863-1866 : epoca marilor reforme

Prima etapa : 1859-1862

-unificarea armatei
-stabilirea capitalei la București
-dubla alegere va fi urmată de acțiuni diplomatice în vederea recunoașterii internaționale
-agenți diplomatice se deplasează în capitalele Mariilor Puteri pt a obține recunoașterea
-Mariile Puteri recunosc dubla alegere

A doua etapă : 1862-1864

-începe seria marilor reforme
-odată obținută recunoașterea internașională, Cuza încearcă o serie de reforme care să
modernizeze statul
-1863 : Legea Secularizării Averilor Mănăstirești :
 Averile manastirilor pământene au trecut în proprietatea statului
-1864 : adoptată Legea Agrară
 Țăranii erau împroprietăriți în funcție de numărul de vite
-1864 : Legea educațională : învățământ obligatoriu și gratis
-1864 : Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris
 Cod de legi după care Cuza a domnit ultimii 2 ani ai domniei sale

-la 11 feb 1866 : grupările politice ale vremii și-au unit forțele, formând Monstruasa Coaliție, și
l-au forțat pe A.I. Cuza să abdice

Carol I3 1866-1914
-abdicarea lui Cuza a însemnat aducerea p tronul țării un nou principe, Carol I
-domnia lui Carol va reprezenta o continuare a procesului de modernizare a României, proces
început în 1859

3
Carol 1 1839-1914
Carol 2 1893-1953
-se adopta la 1866 prima Const moderna a țării
-primele partide politice moderne : Partidul Național Liberal ; Partidul Conservator
-PNL avea la bază principii liberaliste : pluri partidism politic, libertatea de exprimare,
promovarea constituționalismului
-PC se pronunța pt consolidarea instituțiilor deja existente
-1880 : se înființează Banca Națională a României
-1881 : Ro se proclamă regat
-1895 : Legea Minelor prin care statul avea drept de proprietate asupra bogățiilor subsolului cu
excepția petrolului

Unirea de la 1918
-context : sfârșitul primului război mondial, colapsul Imp. Țarist și Austro-Ungar

Basarabia
-1917 : s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească
-își proclamă autonomia în cadrul Republicii Ruse
-dupa Revoluția din Octombrie îți proclamă independența față de Rusia bolșevică
-la 27 martie 1918 Sfatul Țării votează în unanimitate unirea Basarabiei cu Regatul României
-decretul de unire este semnat de Ferdinand la 22 aprilie 1918

Bucovina
-3 țări doreau să ocupe acest teritoriu : Audtro-Ungaria, România, Ucraina
-la 28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei votează în unanimitate unirea cu țara

Transilvania
-se produce în contextul dezintegrării Imp. Austro-Ungar și a înfrângerii Puterilor Centrale pe
frontul de est
-unirea a fost proclamată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918
-în 15 oct 1922 reele Ferdinand și regina Maria vor fi îcoronați ca monarhi ai României Mari
- este continuat parcursul democratic și procesul de modernizare, RO fiind în perioada interbelică
o putere europeană și mondială în industria petrolieră și agricultură

România interbelică
-aspecte pozitive : reforma agrară radicală, votul universal, reforma administrativă
-aspecte negative : dominația marilor partide, falsificarea alegerilor, tendințele autoritariste
-se adaugă Const din 1923
-sistemul politic era organizat sub forma unei monarhii constituționale
-1952 : începe criza dinastică4 care deschide o perioada tulbure în istoria Ro
-se formează o regență care va conduce Ro în timpul minoratului lui Mihai
- 1930 : reîntors în țară, parlamentul României îl proclamă pe Prințul Carol ca rege al României
sub numele de Carol al II-lea

4
Când prințul Carol renunță la tron, moartea fulgerătoare a regelui Ferdinand și a lui Ionel Brătianu