Istoria Modernă a Românilor

Cursul 2

III. CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS ȘI ALEGEREA LUI Al. I. CUZA –

REFORMA LUI CUZA

- Împrejurările alegerii lui Cuza se leagă de Războiul Crimeei (1853-1856)

- Imperiul Otoman și Imperiul Țarist se confruntă;
- Dorința Imperiului Țarist de a-și spori autoritatea în Sud-Est-ul Europei a constitut
punctul de plecare al acestui conflict;
- Pretext: pretenția Împeriului Țarist de a obține calitatea de protejat pentru toți creștinii
din Imperiul Otoman; aceștia (creștinii) doreau să intervină în chestiunile interne ale
Imperiului Țarist;
- Rușii formulează un ultimatum: vor declara război dacă nu le vor fi satisfăcute
pretențiile;
- În perioada 1853-1856 Principatele Române s-au aflat sub ocupație militară (armata
țaristă, armata otomană și armata austriacă;
- Niciuna dintre marile puteri nu avea interesul ca Rusia să devină foarte puternică;
- Turcii reușesc să-i învingă pe Ruși;
- 1855: Conferința de la Viena (s-au purtat niște discuții preliminare, iar reprezentantul
Franței a propus ca cele două Principate Române să se unească);
- Tratat: Principatele Române ieșeau de sub protectoratul țarist, intrând sub garanția
colectivă a celor șapte puteri europene: Marea Britanie, Franța, Italia, Prusia, Rusia,
Austria (Imperiul Habsburgic), ...?;
- Schimbari teritoriale: Cahul, Bolgrad și Ismail revin Moldovei (compensație temporară,
menită să diminueze puterea otomană); *1912 – prin Pacea de la București am pierdut
întreaga Basarabie;
- Se internaționalizează circulația pe Dunăre și se ia hotărârea înființării unor comisii,
divane ad-hoc (adunări constituite cu un scop precis), cu privire la unirea celor două
Principate;
- Se pare că în Moldova alegerile fuseseră câștigate de persoane potrivnice unirii
Principatelor, așa că au fost măsluite;
- Alexandru Ioan Cuza este cel care face publică măsluirea alegerilor; amanta sa era soția
caimacanului (astfel a aflat despre alegeri);
- Gogoride = omul turcilor, iar aceștia nu aveau interesul ca Principatele să se unească;
- Francezii află și îi amenință pe turci cu întreruperea relațiilor diplomatice;
- Englezii erau marii susținători ai otomanilor (relații economice);
- Francezii pledează pentru unirea deplină a Principatelor (unirea parțială fiind înfăptuită),
iar Englezii acceptă reluarea alegerilor și acceptă să îi convingă pe Turci;
- Pro-unioniștii au dominat adunarea ad-hoc;

1
- În toamna anului 1857 au fost adoptate rezoluții și s-a convenit ca românii să solicite
același lucru: unirea celor două Principate și au cerut ca la conducere să fie un domnitor
străin, sar nu Turc, nu Rus, nici Austriac, dar dintr-o mare familie nobilă;
- Consolidarea autonomiei Principatelorși obținerea calității de stat neutru (1856 –
Congresul de pace de la Paris; 1858 – Tratatul/ Convenția/ Conferința de la Paris, unde se
discută pe marginea unor chestiuni românești;
- „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” (se numesc așa în mod oficial începând cu
1866); noi doreasm să se numească „România”;
- Înalta curte de Casație și Justiție și Comisia centrală de la Focșani – chestiune de interes
comun pentru Principate (două instituții comune celor două Principate);
- Nu eram încă în postura de a ne impune deciziile;
- Vasile Alecsandri propune oarecum alegerea cuiva asemănător cu Al. I Cuza;
- Se aștepta de la Cuza să fie o marionetă, o interfață, considerându-se că va face orice
altceva exceptând atribuțiile legate de stat;
- 1857 – Cuza câștigă simpatia poporului, pentru dezvăluirea legată de alegerile falsificate
– ajunge domn în Moldova (se lansează și în Țara Românească ideea ca tot el să fie
domnitor, deoarece textul de la Paris nu ar fi fost prea clar și nu se preciza că trebuia ca
domnitorii să fie diferiți);
- Românii au forțat nota și la 24 Ianuarie au ales același domn (nu au dat dovadă de
originalitate, deoarece au urmat exemplul conducătorului Imperiului Habsburgic: același
personaj era împărat al Austriei și rege al Ungariei);
- 1860: înaintează cererea lor la Constantinopol, pentru a fi confirmat de sultan (Cuza ca
domnitor);
- Al. I. Cuza inițiază reforme: organizează armata pentru soldații din Muntenia și Oltenia
(unifică armata), unifică poșta și serviciul de telegrafie, unifică toate celelalte instituții;
- În alegerea capitalei, renunță la Iași în favoarea Bucureștiului, pentru că acesta din urmă
era mai bine dezvoltat și mai departe de Ruși, care voiau să ne controleze în permanență;
- În 1860 apare prima universitate (în Iași, ca o compensare), iar a doua apare în București,
în 1864; aceasta din urmă a subclasat-o pe cea din Iași;
- Se crează obișnuința de a-ți îndepe cariera didactică la Iași și de a o continua la București,
deoarece foarte mulți erau implicați în politică (al cărei centru era în București)
- Sporește autoritatea statului în raport cu cea a Bisericii;
- 1863 – are loc reforma secularizării averilor mănăstirești, urmată de împroprietărirea
țăranilor și transformarea lor în contribuabili (li s-au impus taxe);
- Unele mănăstiri închinate (Patriarhiei Constantinopolului, altora de pe muntele Sinai,
Atos, etc) încep ușor-ușor să-și realizeze obligațiile față de stat, lucru pe care nu-l prea
făceau înainte;
- Biserica era un mare proprietar funciar;
- Secularizarea averilor mănăstirești este prima reformă acceptată de toate autoritățile
statului;

2
- 2 Mai 1864 – Cuza a dizolvat Adunarea legislativă (lovitură de stat, reprezentând un spor
de putere pentru el), consolidându-și autoritatea;
- 1864 – perioada cu cele mai importante reforme, miza fiind împroprietărirea țăranilor
clăcași, în funcție de capacitatea lucrativă, de numărul de vite; nu a reușit să-i
împroprietărească pe toți țăranii clăcași, din cauza abuzurilor boierilor;
- Dă legea instrucției publice;
- Școala primară din sate era organizată pe baza principiului simultaneității;
- În primii ani de predare (desfășurarea activițății didactice), profesorul nu putea să-și
câștige existența altfel; după 12 ani salariul creștea;
- Inspecțiile erau efectuate periodic: potrivit legii instrucțiunii publice, trebuia ca școlile să
fie inspectate de trei ori pe an, dar din lipsă de bani, acest obiectiv nu se prea putea
realiza;
- Doar învățământul primar era gratuit;
- Fetele erau învățate treburi casnice;
- Facultatea de Drept, Facultatea de Litere și Filosofie, Facultatea de Științe (Fizică și
Matematică) erau cele funcționale în acea vreme și pregăteau cadre didactice;
- Din 1863 începe declinul lui Cuza – „monstruoasa coaliție”;
- 1866 – Cuza este obligat să abdice;
- Îl înlocuiește pe Kogălniceanu deaoarece acesta, care îl sprijinise, se bucura de mai multă
simpatie;
- După abdicare, se cerea revenirea la textul Convenției de la Paris: reafirmarea
principiului, separarea puterilor în stat, parlamentul bicameral (avea și atribuții
judecătorești, putea să revoce ordine, numea funcționari și miniștri, putea încheia
convenții ce aveau caracter funcțional).

IV. CONSTITUȚIA DIN 1866

- prima constituție a Românilor, fiind inspirată din cea belgiană (cea mai liberală),
asemănarea cu aceasta era în ceea ce privește drepturile și libertățile;
- avea 163 de articole;
- a fost în vigoare până în 1963;
- oferea drepturi și libertăți cetățenești, garantarea proprietății, a libertății de asociere,
dreptul la muncă;
- este prevăzută denumirea țării de „România”, precizându-se faptul că „teritoriul este
indivizibil și nu poate fi colonizat” (Turcii și Austriecii doreau anularea reformelor lui
Cuza. Românii nu au acceptat acest lucru, prin urmare, propun și acceptă denumirea de
„România”, confirmându-și dorința ca cele două Principate să nu se separe);
- se aplică (de fapt se reafirmă) principiul separării puterilor în stat (puterile legislativă,
executivă și judecătorească;

3
- puterea legislativă va avea două camere: Adunarea legislativă și Senatul; domnitorul era
de neatins, neresponsabil și conducea armata;
- articolul 7 (străinii care pot deveni cetățeni români trebuie să fie creștini) este modificat
în 1876.