Secolul lui Pericles

Atena sec. al V-lea a. C.

• N. 490 a. C. – filiera paterna: genos
aristocratic Bouzyges; filiera materna:
Alcmeonizi. Este fiul lui Xanthippos, ostracizat
in 485/4, apoi invingator la Cap Mycale,
nepotul lui Clistene => traditie politica care l-a
pregatit pentru viata politica.
• 472 a. C. – asigura choregia: Persii, Eschil –
intrarea pe scena vietii publice.
• Admirator al lui Temistocle, a carui politica
continua.
• Adversar al lui Cimon (Aristotel si Plutarh).
• 461 a. C. – sef al partidei democratice dupa
moartea lui Efialte.
• 443 – 431 – este reales strateg.
• Cerc de prieteni: Anaxagora, Damon,
Hippodamos din Milet, Phidias, Aspasia
(meteci).
• Cerc de intelectuali; Pericles domina prin
inteligenta sa si convinge prin discurs.
• Strategia conferea o autoritate foarte
importanta; decaderea arhontatului a dat
acest impuls strategiei.
• Al doilea razboi medic si Liga de la Delos au
adus strategii sa se confrunte cu situatii
dificile: probleme militare, politice,
diplomatice, financiare din ce in ce mai
complexe.
• Expeditiile indepartate – obligau strategii sa
traiasca in strans contact cu soldatii mult mai
mult decat oricare dintre magistrati.
• Desemnarea prin alegere, indispensabila
pentru functii care cereau competente si talet
le dadeau o greutate a cuvantului neegalata
de nici o alta magistratura trasa la sorti.
• Pericles – increderea obtinuta din partea
demos-ului (443 – 430) -> nimic din arsenalul
institutional n-ar fi putut da o baza legala mai
larga pentru autoritatea sa personala.
• Marile lucrari de pe acropole: de ordin cultural
-> exista desigur o anumita pietate care i-a
determinat sa refaca constructiile de pe
Acropole, dar era o pietate de tip nou.
• Era o pietate religioasa prin care triumfa
puterea dmos-ului.
• 438/7 – inaugurarea statuii Atenei -> proces
de pietate: Phidias si Anaxagoras din
Clazomene (recunostea lucrurile divine si
dadea cursuri despre fenome celeste).
• Pericles si anturajul sau: inteligenta logica care
justifica autoritatea pe care o exercita el insusi
//Atena si aliatii sai (Tucidide, Razboiul
peloponesiac, II, 65, 9) => ceea ce ramane era
numele democratiei, dar mai ales al primului
cetatean: prôtos anèr.
• Thucidide, II, 65, 9.
• Aceasta creionare a personajului politic
Pericles de catre Thucidide este
surprinzatoare si demna sa suscite reflexia.
• Thucidide nu disimuleaza admiratia sa pt.
Pericles in cadrul discursurilor nu se cunoaste
exact ce e de la el sau de la Pericles.
• Tucid. califica de “monarhic” autoritatea celui
pe care il vede simbolul democratiei ateniene.
• Familie aristocratica -> primele sale acte
politice se inscriu in traditia luptelor intre
familiile aristocratice.
• 464 a. C. – ataca pe Cimon, a carui tata,
Miltiade, a cerut ostracizarea lui Xanthippos.
• Plutarh – Viata lui Pericles, 9, 2-3;
• Aristotel – misthos heliastikos: mijlocul prin
care Pericles rivalizeaza cu Cimon.
• Misthophorie – o masura prin care era facuta
participarea reala a demosului la viata politica.
• 462/1 -> are loc o criza politica dupa moartea
lui Efialte; profitand de absenta lui Cimon
trimis in Messenia, Efialte, sef al partidului
democratic, face sa fie votata o lege prin care
Areopagul era privat de o parte din
prerogativele sale judiciare, atribuite
Consiliului (Boule) si tribunalului poporului
(Heliaia).
• Reforma a necesitat un vot majoritar
impotriva acestei traditii.
• Misthophoria – retributia functiilor publice
destinata sa compenseze pierderea unei zile
de lucru.
• Aceste incurajari acordate cetatenilor pentru
a putea participa realmente la viata publica
sunt acompaniate de o noua severitate privind
accesul la cetatenie.
• Fixarea periodicitatii reuniunilor adunarii si
rigoarea controlului pe care aceasta il exercita
asupra magistratilor prin dokimasie.
 Dokimasia
• Boule mai intai, apoi un dikasterion verifica
daca candidatul la o magistratura sau o
functie publica indeplineste conditiile cerute:
cetatenie, varsta, respectarea cultelor
familiale, grija pentru stramosi, de parinti,
plata impozitelor, indeplinirea serviciului
militar (Aristotel, Const. Aten., LV, 3 sqq.).
 Graphe para nomon
• Actiune intentata autorului unei propuneri
considerata ilegala sau epistatului care a acceptat
supunerea sa la vot. Validitatea decretlui era
suspendata pana la judecata. Sanctiunea putea
merge de la amenda pana la moarte; trei
condamnari antrena atimia.
• Actiunea in ilegalitate, corespunde spiritului
epocii, pentru ca aceasta procedura complexa
trebuie sa impiedice Ecclesia sa ia decizii in graba.
• In acest context particular se insereaza cariera
lui Pericles, care incarneaza ambiguitatile
acestei democratii: pana la razboiul
peloponesiac, toate functiile importante in
cetate erau ocupate de aristocrati.
• Atena capata in timpul lui Pericles o noua
fizionomie pe care o va pastra pana in epoca
elenistica.
• Incinta de 9 km intreprinsa de Temistocle este
completata de constructia Zidurilor Lungi.
• Ecclesia – reuniuni pe Pnyx.
• Oratorii sec. IV a. C. -> misthophoria: specifica
regimului democratic.
• Pericles: urmase cursurile lui Zenon (Elis) –
cunoasterea rationamentului si subtilitatea
discursului; Anaxagora – orice fenomen este
explicabil si intre fapte exista legaturi logice;
politica unei cetati, conducerea unui razboi nu
sint efectele intimplarii ci fructul unei reflexii.
 Rolul demosului
• Toate aceste dispozitii de legi ateniene ne
sunt cunoscute prin intermediul textelor
posterioare epocii lui Pericles;
• La sfirsitul secolului si mai ales in sec. IV a. C.,
Atena va deveni “republica avocatilor” –
Bledycleon (Broastele, Aristofan): pentru a
deveni heliast si a sta in Tribunal asteptind un
tribol.
• Epoca lui Pericles – echilibru social.
• Integrarea strainilor in corpul civic stopata de
legea din 451; pune capat acestei situatii
avantajoase pt. straini.
• Marile lucrari: Acropole si Pireu – ocupau o mina
de lucru considerabila;
• 400 de olari – ceramica cu figuri rosii;
• Esentialul activitatii comerciale era in miinile
strainilor (meteci si straini de pasaj)
• 10 000 – numarul atenienilor pe care Pericles ii
stabilise in exterior: cleruhii, garnizoane
temporare de hopliti (Brea, Chersones,
Amphipolis, Thourioi)
• Imperiul pe care Atena il constituie pe marea
Egee pare sa fie elementul decisiv al acestui
echilibru social.
• Aristotel - > imperiul facea sa traiasca mai
mult de 20 000 de oameni;
• 8 luni pe an, vaslasii si soldatii imbarcati pe
vase in Marea Egee pentru a supraveghea
traficul maritim si perecerea tributului care
intirzia din partea unor aliati.
• Transferul tezaurului de la Delos la Atena =>
atenienii confunda tezaurul federal cu cel al
Atenei; sub pretext ca Acropola a fost distrusa de
persi in timpul razboiului comun -> aliatii eliberati
de catre atenieni trebuiau sa participe cu o parte
de 10% din phoros petru reconstruirea Acropolei;
• Nemultumiri in rindurile aliatilor: Plutarh, 12, 3.
• Dominati asupra Egeei => aprovizionarea cu grine
(Eubeea, Thracia, Egipt, Bosfor si M. Neagra)
• Expeditii punitive impotriva Chalcidienilor si a
Samosului.
• Episcopoi – inspectori atenieni in cetatile aliate;
toate diferendele aliatilor aduse in fata
judecatorilor atenieni;
• Marca cea mai vizibila a acestei dominatii
ateniene – obligativitatea aliatilor de a adopta
greutatile si masurile ateniene si de a utiliza
moneda ateniana.
• Infringerea Eginei si innabusirea revoltei in
Eubeea au avut drept consecinta instituirea
dominatiei ateniene in cele doua cetati ale caror
monede ar fi putut rivaliza cu “bufnita” ateniana
(Thucidide, II, 38)
• Atena – “scoala a Greciei”: in domeniul
speculativ si in cel religios;
• Protagoras -> “omul este masura tuturor
lucrurilor”;
• Lucrarile de pe Acropole: Phidias, Ictinos,
Calicrates, Mnesicles, Coroibos, Paionos,
Alcamene, Agoracritos, Polygnotos si Cololes
• (Plutarh, 12, 6-13, 1-5)
• Parthenon: doric 8/15 coloane; marmura de
Penthelic;
• 92 de metope: mari legende epice – ciclul
troian la nord, lupta amazoanelor la vest,
lupta cu centaurii la sud si gigantonomahia la
est.
• Friza ionica – reprezentarea Marilor
Panathenee
• Fronton: Est – nasterea Atenei, Vest – disputa
dintre Atena si Poseidon pentru posesiunea
Aticii;