PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ!

al hrtiddiiî Comunist al Uniunii Sovietice

Tovarășul Nicolae Ceaușescu,
secretar general al Partidului Co­
munist Român, care conduce dele­
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN gația Partidului Comunist Român
la lucrările celui de-al XXV-lea
Congres al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, a plecat,
Anul XLV Nr. 10430 Prima ediție Joi 4 martie 1976 6 PAGINI - 30 BANI miercuri dimineață, la Moscova.
Secretarul general al partidului
a fost condus, la plecare, pe aero­
portul Otopeni, de tovarășa Elena
Ceaușescu, de tovarășii Emil Bobu,
Cornel Burtică, Gheorghe Cioară,
Lina Ciobanu, Emil Drăgănescu,
Janos Fazekas, Petre Lupu, Gheor­
ghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion
Pățan, Dumitru Popescu, Gheor­
ghe Rădulescu, Leonte Răutu,
Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan
Voitec, Mihai Gere, Nicolae Gio-
san, Ion Ioniță, Ion zU.rsu, precum
și de membri ai C.C. al P.C.R., ai
Consiliului de Stat și ai guvernu­
lui, conducători ai unor instituții
centrale și organizații obștești.
Au fost de fată N. V. Maslenni­
kov, însărcinatul cu afaceri ad-in-
terim al Uniunii Sovietice la
București, și membri ai ambasadei.

IN ZIARUL DE AZI
Rubricile noastre ; © Cum vor­
bim, cum scriem românește ?
• Informații din activitatea or­
ganizațiilor de partid © Faptul
SOSIREA LA MOSCOVA
La aeroportul Vnukovo din Mos­ Kiseliov, adjunct de șef de secție gației Partidului Comunist Român
cova, tovarășul Nicolae Ceaușescu la C.C. al P.C.U.S., V.I. Drozdenko, care participă la lucrările Con­
a fost întîmpinat de V.E. Dîmșiț,(9- ambasadorul Uniunii Sovietice în gresului al XXV-lea al Partidului
membru al C.C. al P.C.U.S., vice­

SAMINȚ
divers @ Sport © De pretutin­
deni © Din poșta redacției :
Fapte, opinii, propuneri
România, activiști ai C.C. al Comunist al Uniunii Sovietice,
președinte al Consiliului de Miniș­
tri al U.R.S.S., F.I. Mocialin, șef P.C.U.S. precum și membri ai Ambasadei
de secție la C.C. al P.C.U.S., G. A. Erau prezenți membri ai dele- României la Moscova.

■ j

Concomitent cu încheierea grabni­
că a arăturilor pe terenurile ce ur­
mează să fie însămîntate în această
primăvară, cu urgentarea transportă­
rii la cîmp a tuturor îngrășămintelor
naturale în vederea fertilizării unor
suprafețe cît mai mari, cu pregăti­
rea exemplară a terenului, desfășu­
rarea în bune condiții a lucrărilor
agricole de primăvară și realizarea
pe această cale a recoltelor mari de
cereale, plante tehnice și oleaginoase
prevăzute pentru acest prim an al
cincinalului depind într-o măsură
hotărîtoare de asigurarea unor se­
mințe cu o înaltă valoare biologică
si repartizarea rațională a soiurilor
potrivit particularităților diferitelor
zone pedoclimatice ale tării. Sînt
sarcini de stringentă actualitate sub­
liniate cu pregnantă de tovarășul
Nicolae Ceaușescu la recenta ședință
de lucru de la C.C. al P.C.R.
Este știut că partidul nostru, por­
nind de la rolul și locul agriculturii
în făurirea economiei socialiste mul­
tilateral dezvoltate, a stabilit coor­
donatele de bază prin care această
importantă ramură a producției ma­
teriale a fost angajată decisiv pe
calea modernizării și dezvoltării in­
tensive. Transformările mari care au
avut loc în baza tehnică a agricul­
turii. în tehnologiile de producție,
extinderea irigațiilor și chimizării au
determinat schimbări radicale în pro­
ducerea și folosirea- semințelor, .în
amplasarea soiurilor ți hibrizilor pe
stone și unități.
Pentru campania agricolă din pri­
măvara acestui an au fost asigurate
cantități îndestulătoare de semințe și
chiar create unele rezerve. Pe baza
solicitărilor făcute pe județe, minis­
terul a întocmit o repartiție a semin­
țelor, jar direcțiile agricole — pe fie­
care unitate in parte. O bună parte
din aceste semințe se asigură pe ca­
lea transferurilor între județe, acțiu­
ne care trebuia încheiată pînă la
sfîrșitul lunii februarie. Or. se
constată că mai sînt județe — Bihor,
Tulcea și Vaslui — care nu și-au
onorat nici pînă la această dată obli­
gațiile de livrări la semințele de ma­
zăre. ovăz și in, care se seamănă în
prima urgență. Dar cele mai mari
întîrzierl se constată la preluarea se­
mințelor. Pînă Ia începutul lunii mar­
tie, din cele 96 000 tone de semințe
repartizate cooperativelor agricole,
au fost ridicate numai 43 000 tone.
Ponderea cea mai mare a cantităților
de semințe nepreluate o dețin jude­
țele Ilfov, Mehedinți, Mureș. Bacău,
Vaslui etc. Problema care se pune
acum este de a urgenta preluarea se­
mințelor, astfel Incit această operație
să fie încheiată pînă cel tîrziu la
15 martie.
O atenție deosebită trebuie acor­
dată calității și pregătirii semințelor.
Subliniem aceasta întrucît. așa după
cum bine se știe, una din cauzele re­
coltelor slabe din unele unități agri­
cole o constituie neasigurarea cu
semințe din soiuri corespunzătoare, da
înaltă productivitate. în fiecare uni­
tate, consiliul de conducere, specia­
liștii au datoria să cunoască bine
valoarea biologică a semințelor ce
vor fi folosite, puritatea, rezistența
lor la boli și dăunători. Pentru că. în
ultimă instanță, producătorii sînt cei
care răspund de calitatea seminței pe
care o încorporează în sol. Iată de ce
nu trebuie admis nici un fel de rabat
de la calitate. Din sondajele efectua­
te de organele de resort a rezultat
că, în unele unități agricole, semin­
țele proprii nu corespund întrutotul
din punct de vedere calitativ. Aceas­
ta impune condiționarea lor sau ___
schimbarea cu semințe de bună ca­
litate asigurate de centrele de spe-
spe­
cialitate. în județul Teleorman, con-
statîndu-se asemenea neajunsuri, di­
recția agricolă a luat măsuri ca unele
cooperative să schimbe imediat să-
mînța. Este necesar ca peste tot
unde laboratoarele județene pentru
controlul calității semințelor constată
asemenea neajunsuri să fie luate
măsuri urgente în vederea'schimbu­
lui de sămînță.
Pentru obținerea unor recolte tm-
belșugate Pste- necesară, ’totodată,-'o
amplasare judicioasă a culturilor pe
zone și microzone care, în condițiile
pedoclimatice existente, să ofere
certe posibilități de sporire a recol­
telor medii la hectar. Desigur, zona­
rea producției agricole nu este și nu
poate fi un scop în sine. Ea trebuie
să răspundă cerinței esențiale ca în
fiecare unitate agricolă să se reali­
zeze cantități sporite de produse
agricole necesare economiei națio­
nale, bunei aprovizionări a popu­
lației cu produse agroalimentare.
Iată de ce nu ne poate fi indiferent
ce soiuri și hibrizi se cultivă pe o
parcelă sau alta, măsura în care
prin sistemul de cultură al unei
unități sau al alteia se asigură pune­
rea în valoare a întregului potențial
productiv al pămintului.
Acum, cînd au fost aprobate pla­
nurile de producție și stabilită struc­
tura culturilor, important este ca în
fiecare unitate să se asigure o așe­
zare a culturilor pe cele mai potri­
vite terenuri, să se respecte întoc­
mai prevederile de plan pentru fie­
care soi și hibrid în parte. în mod
deosebit, măsuri hotărîte in acest
sens sint necesare in cazul celor
1 800 000 hectare ce se vor cultiva
In regim irigat. Potrivit prevederilor
din anul 1976, cultura porumbului
va trebui să ocupe peste o trei­
me din suprafața irigată, fiind
planta care dă cele mai mari
sporuri de recoltă în condiții de iri­
gare. Subliniem aceasta întrucît la
amplasarea acestei culturi s-au ma­
nifestat, în anii trecuți, cele
mari neajunsuri. Există tendința ca
și în acest an să se repete asemenea
mai
neajunsuri. Unele județe — Gorj,
Dîmbovița — cu terenuri în zonele
colinare, caută să extindă cu orice
preț hibrizii tîrzii, cu toate că aceș­
tia nu corespund condițiilor naturale
din aceste zone. Pe de altă parte,
intr-un șir de județe din sudul țării
se constată tendința de a scoate
complet din cultură hibrizii timpurii,
sub pretextul că sînt mai slab pro­
ductivi. Nimeni nu contestă poten­
țialul productiv mai ridicat al soiuri­
lor tîrzii. Dar experiența multor
unități a dovedit că asemenea pro­
ducții mari se pot obține și la so­
iurile timpurii, dacă aplică riguros
regulile agrotehnice prevăzute. In­
troducerea lor în cultură este im­
pusă și de unele cerințe de ordin
agrotehnic, de necesitatea asigurării
unei eșalonări judicioase a lucrărilor
agricole, de faptul că aceste soiuri
ajung cel mai repede la maturitate
și constituie o sursă principală de
hrană pentru animale, tocmai în
perioada, cînd furajele sînt necesare.
Respectarea riguroasă In fiecare
județ, în fiecare unitate a structurii
soiurilor și hibrizilor prevăzuți a se
însămînța constituie una din proble­
mele esențiale ale sporirii producției
de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-
soarelui sau legume. Asupra acestei
probleme trebuie să-și concentreze
atenția, deopotrivă, conducerile și
specialiștii din unități, organele a-
gricole județene. Ministerul Agri­
culturii.
Buna desfășurare a fnsămîntărilor
de primăvară face imperios necesar
ca organele județene de partid, or­
ganizațiile de partid de la sate, or­
ganele agricole să acționeze în a-
ceste zile energic, cu fermitate pen­
tru amplasarea judicioasă a culturi­
lor. pentru respectarea cu strictele
a structurii soiurilor și hibrizilor pre-
văzuti a se cultiva, să controleze
felul în care unitățile agricole și-au
asigurat semințele sub aspect canti­
tativ. dar mai ales calitativ, astfel
Incit In fiecare unitate agricolă să
se pună bazele unor recolte supe­
rioare, corespunzătoare rezervelor și
posibilităților existente în agricul­
tura noastră, necesităților crescînde
ale economiei naționale.
---------- ÎN PAGINA A III-A------------
Standul de probă din
hala de turboagregate a în­
treprinderii de mașini grele
București. Se desfășoară
ultimul episod al unei im-
.portante premiere indus-.
triale ; , proba cu abur a
primei turbine de 50 MW.
în același timp, pe un
stând alăturat, cîtiva mun­
citori din schimbul II în-
cheiau montajul celei de-a
cincea turbine. de 330 MW,
care, a doua zi, urma să
intre, de asemenea, in pro­
be. La numai cîtiva metri
aștepta la rind a doua co­
loană de sinteză. în timp
ce prima, culcată pe o plat­
formă de dimensiunile u-
nui tren, pornea la drum
spre beneficiar.
Așadar, un inedit „simul­
tan de premiere" — una
mai spectaculoasă decit
alta. Fiecare în parte și toa­
te la un loc încorporau su­
gestiv forța și capacitatea
creatoare a făurarilor de
mașini grele de pe platfor­
ma Bercenilor. Aici unde,
doar în urmă cu cîtiva ani,
unele din aceste mașini și
agregate erau simple pro­
iecte. De atunci, agregatele
au „coborît" din proiecte în
realitate, .au intrat deja în
producția curentă. Și iată
cum „simultanul" de crea­
ții tehnice excepționale, de
care aminteam, readucea
„în scenă" momente memo­
rabile din efortul statornic
ce se depune aici și din
Intreprinderea de mașini grele Bucu­
rești : prind contur giganții energetici
Foto : 8. Cristian
care se nasc atitea perfor­
mante ale industriei noas­
tre constructoare de ma­
șini.
...La posturile lor, pe plat­
forma turbinei de 50 MW,
oamenii lui Mircea Uță,
împreună cu cei din cabina
Un deceniu
Două realizări remarcabile
două sugestive expresii ale capacității proprii
de creație tehnică
de comandă, conduși de ing.
Octavian Cherteș, după ore
și ore de muncă fără răgaz,
urmăreau cu emoție fieca­
re „răspuns" al primei ma­
șini de o asemenea putere
asimilate în uzină. Intr-o
succesiune de-a dreptul a-
mețitoare, cifrele înscrise
pe ecranul electronic ves­
teau că rotorul alerga ver­
tiginos spre turația maxi­
mă : 2 735, 2 736, 2 737...
2 800... Și în secunda în care
pe micul ecran a apărut
11 ■
■mi
București
3 000, unul din reprezentan­
ții beneficiarului (C.E.T.
Oradea), care urmărise nu­
mărătoarea clipă de clipă,
l-a căutat cu privirea pe șe­
ful fabricii, inginerul Ro­
mulus Beșchea. Vădit emo­
ționat. s-a îndreptat spre el
ma
să-l strîngă mina. încă o
bătălie, de mai bine de un
an de zile, consacrată îm­
bogățirii familiei de turbo-
agregate necesare econo-
miei naționale, era practic
încheiată.
în preajma celui mai a-
propiat stand de probă.
unde era montată cea de-a
cincea turbină de 330 MW,
maistrul Lixandru Dumi­
trescu și oamenii săi nu
aflaseră încă evenimentul :
atingerea turației 3 000 pe
7 914 CP, mijloace de automatizare
electronice și electrotehnice în va­
secundă. Cu toate că, la nu­
mai cîtiva pași fiind, nimic
nu i-ar fi împiedicat să
afle. Motivul T „Timpul —
ne răspunde maistrul. Mîi-
ne începem și noi probele.
Și vrem să respectăm În­
tocmai termenul programat.
■ „ neșfirșitul lanț al premie­
Dar In afară de timp mai
e încă ceva : prevederea
reușitei. Dacă ieri ne-ar fi
întrebat cineva cum se va
comporta la probe turbina
de 50 MW, în toată fabrica
nu s-ar fi aflat decît un
singur răspuns : fără pro­
bleme I Pentru că proble­
mele au fost rezolvate îna­
inte, cu precizie de microni,
odată cu fabricația fiecărei
piese. Ne-am obișnuit cu a-
cest gen de premiere, in
w în întrecere
rate in această perioadă, fată de cea
corespunzătoare a anului trecut, a
plină".
O reflecție cu deplină a-
coperire în fapte. Un ase­
menea fapt.: a cincea tur­
bină de 330 MW a fost ter­
minată într-un timp redus
la aproape jumătate față de
prima. Al doilea alternator
de 60 MW a fost realizat cu
trei luni mai repede decît
prototipul... Dar. așa cum
observa interlocutorul nos­
tru. aici nu este vorba doar
de o continuă depășire a
unor performante de ordin
tehnic. Dincolo de acestea,
relor determină pasionante
performante pe planul îm­
plinirii umane. Și acestea
sint cu atît mai vrednice de
luare aminte, cu cît ele sint
parcurse mai ales de ca­
drele tinere, față - de care
se dovedește o grijă deose­
bită. Căutăm argumentele
concrete în această direcție
și aflăm : in întreaga uzină
a fost extinsă o valoroasă
inițiativă a comitetului de
partid, potrivit căreia, fie­
care comunist a preluat sub
Îndrumare directă 2—3 ti­
neri muncitori pentru a-1
introduce mai rapid în tai­
nele măiestriei profesiona­
le. pentru a-i ajuta să de­
vină oameni cu o atitudine
Dumitru TÎRCOB
(Continuare în pag. a V-a)

Cum va răspunde PĂMÎNTUL Oamenii muncii din industria Ca­

pitalei au realizat în primele două
luni ale anului o producție-marfă su­
loare de 10,5 milioane lei. 9 844 ra­
dioreceptoare. 56 tone lacuri și vop­
sele, medicamente în valoare de a-
proape 50 milioane lei, 776 000 mp țe­
fost obținută pe seama sporirii pro-,
ductivității muncii. (T. Dumitru).

bunul cel mai de preț plimentară în valoare de 356 milioa­

ne Iei. Printre altele, au fost fabri­ sături, 363 000 produse tricotate, con­
Galați
promoția la apel? al agriculturii
cate peste plan 16 locomotive diesel-
hidțaulice, 210 autoutilitare, trans­
formatoare și autotransformatoare to-
talizind 3 220 kVA, 828 tone laminate
fecții textile valorînd 19,3 milioane
lei. De altfel, ca urmare a preocupă­
rilor stăruitoare pentru mai buna
valorificare a potențialului produc­
tiv al întreprinderilor, pentru extin­
în primele două luni din acest an,
oamenii muncii din județul Galați
au obținut importante succese : ei au
realizat, peste plan, 18 200 tone fon­
Formarea personali­ strează din plin tntîl- șl civilizație ? Sau, Cerințe actuale finite pline din oțel, 2 744 tone țevi din tă, circa 9 100 tone oțel, aproape 7 600
oțel fără sudură. 465 tone utilaje teh­ derea pe scară mai largă a unor pro­ tone laminate finite pline, 3 060 tone
tății umane, mode­ nirile aniversare care sintetic, cum s-a for­ în domeniul îmbunătățirilor funciare
au loc la anumite in­ mat și cum a evoluat nologice pentru industria metalurgică, cedee tehnologice avansate, aproape tablă zincată, 6,8 milioane lei piese
larea unui om — ca de schimb, 940 tone carne de pasăre
specialist și ca mem­ tervale de timp după conștiința socialistă, motoare cu ardere internă însumînd întreaga creștere a producției reall-
bru al unei colectivi­ absolvire, organizate conștiința răspunderi- ș.a. De remarcat că pentru toate a-
tăți sociale — este. în cu mai mult sau mai lor civice a absolven- ceste producții suplimentare s-a asi­
gurat din vreme desfacerea. (Dan
fond, un act de crea­
ție, care se desfășoară
în timp și la care
puțin fast, ți totdea­
una cu profunde sem­
nificații etice, umane,
ților 7
De cele mai multe
ori, din relatările per­
ORDINEA și DISCIPLINA în lumina CODULUI ETIC Plăeșu).

concură enorm de nu­ profesionale, pentru sonale reiese — în- Craiova

meroși factori sociali. toți cei prezenți, fie tr-un mod cit se poate
Unii dintre aceștia au profesori, fie foști stu- Contînuind investigațiile noastre pe tema ordi­ duc cu soția la u<n medic, asemenea cazuri motivele zice clasicul). Am dedus Harnicul colectiv de chlmiștl era-
de expresiv — integra­ nii și disciplinei la locul de muncă, azi supunem găsește, pe nerăsuflate, un trecute in bilet n-au nici o insă că cele mai multe bi­ iove ni care a lansat chemarea la
fost mai mult stu- denți. rea socială rodnică a
diatl — de sociologi, Dincolo de aspectul atenției opiniei publice un alt „canal de scurgere" „argument". legătură cu cele reale. Ast­ lete se obțin pe motiv de.„. întrecere către toate unitățile de
absolvenților noștri, a timpului de lucru — BILETELE DE VOIE. — Ciudat, mie mi-a spus fel, lăcătușul Ioan Pop de boală, substituindu-se cer­ profil din țară a realizat, în două
de pedagogi etc. — munca lor harnică de
alții mai puțin. Și ml că se duce să prelungească la atelierul de montaj, după tificatelor medicale. Poate iuni din acest an, peste prevederi,
zi cu zi in slujba so­ ...întreprinderea de ma­ drumul, că au hîrtia In re­ un concediu medical pentru ce prezintă grăbit biletul de că ar trebui ca la poartă să o cantitate de îngrășăminte chimice
s-ar părea deosebit de cietății. De la primii
important și de util, Însemnări șini pentru industria texti­ gulă... maică-sa ! — se arată sur­ voie, adaugă zîmbind : stea medicul întreprinderii substanță activă cu care se pot fer­
pași în profesiune, ti­ lă (IMATEX) din Tîrgu- _ Primul apare vopsitorul prins maistrul Ludovic Pa- — La maternitate. Peste care să aplice pe loc trata­ tiliza circa 25 000 hectare. De ase­
pentru ampla ope­ de prof. dr. docent nerii specialiști — me­
ră formativ-educativă Mureș. De intrat în între­ Iosif Socol. N-are bilet de pai, cel ce-i semnase bile­ o jumătate de oră îi aduc mentul cuvenit ? Lăsind menea, planul la export pe aceeași
dici, în cazul nostru — prindere. toată lumea intră tul de voie. acasă. gluma la o parte, e timpul perioadă a fost depășit cu 11 mili­
desfășurată de socie­ Pius BRÎNZEU iși. dedică toată price­ voiie.
tatea noastră socialis­ pe cele două porti. Dar de — De ce n-am ? Păi ce. Care din cele două moti- Afirmația este pe loc să se aplice efectiv măsura . oane lei valută. Acest însemnat suc­
perea și capacitatea de ieșit... Se știe foarte bine — inițiată de conducerea . ces.' se datorează, în principal, func­
tă, de a folosi prilejul muncă sănătății publi­
major oferit de apro­ — deși nu și numărul celor întreprinderii — ca răspun­ ționării in bune condiții a tuturor
lui „sentimental", mo­ ce. O asemenea activi­ ce folosesc aceste căi... lă­ derea pentru învoiri să a- instalațiilor și creșterii productivită­
piatul Congres al edu­ tate merită să fie
cației politice și al cul­ mentul citirii catalo­ turalnice — că sînt și unii parțină șefilor de secție, ții muncii. O contribuție deosebită
gului este încărcat de aplaudată și. într-ade- care părăsesc unitatea îna­ evitîndu-se „inflația" ne­ și-au adus-o formațiile, conduse de
turii, pentru a discuta, profunde și justificate văr, aplauze generoase
mai pe larg, contribu­ inte de terminarea progra­ justificată a biletelor. S-ar comuniștii Ilie Voileanu și Mihal
emoții, deopotrivă ale ale colegilor salută re­ mului (peste gardul din elimina astfel plimbările
ția unor asemenea profesorilor și ale foș­ latările care ilustrează Drăguceanu de la fabrica de amo-
factori educativi la spate sau prin incinta șan­ pentru fel de fel de treb- ni ac I, Petre Tohatan și Virgil Moga
conturarea trăsăturilor tilor studențl. Pentru roade și experiențe tierului de dezvoltare a șoare, iar producția, ca de
morale definitorii ale că datele biografice pe concrete în folosul so­ întreprinderii). Se mai știe altfel și „solicitanții", n-ar de la amoniac II, precum și echi-
care fiecare le alătură cietății. al semenilor că aceștia sînt din cei ce avea decît de cîștigat. pele de reparatori avîndu-i în frun-
noilor generații, așa numelui său — unde noștri. Promoția este
cum slnt ele prefigu­ au practicat sistemul bile­ ...Oare aceste absențe să te pe Spiridon Popescu și Ion Istu-
rate in Codul etic. lucrează, ce funcție mîndră de-acei care se telor de voie, dar fiind dor. (Nicolae Băbălău).
Se vorbește adesea,
are, ce situație fami­ ridică — prin rezulta­ prinși cu cioara vopsită ••• 59 constituie Intr-adevăr uh
lială, cîți copii — sînt te și creații remarca­ și-au pierdut creditul și nu „mărunțiș" — cum încercau
in viata universitară,
despre promoție — în
tot atitea răspunsuri bile — deasupra acelei mai pot spera la bilețelul să ne convingă unul sau al­ Reșița
Ia întrebări majore ale situații „medii". Este, „cu abonament". Să vedem tul din cei ce le acceptă cu
înțelesul larg al cuvîn- promoției din care fac efectiv, impresionant să-mi taie orele lipsite ? ve să fie cel real ? ! Un In­ confirmată de colegii care Colectivul Combinatului siderurgie
tuiui ea desemnind Insă oe „nevoi urgente" M-a învoit maistrul să cru este însă cert : nici cunosc situația. Numai că seninătate ? Bunăoară, la
parte, ale societății in momentul cînd răs­ justifică acordarea învoi­ din Reșița a produs suplimentar, In
studenții unul an de general : ce dau socie­ punde la apel unul din merg pînă la policlinică. unul din ele nu reclama o pe biletul de voie, in loc de Combinatul de celuloză, două luni din acest an, 1 250 tone
ștudiu, de la intrarea rilor în timpul programu­ — Aveți medic în între­ urgentă care să presupună plecare în interes personal, hîrtie și fibre artificiale
în invătămîntul supe­ tății pentru cît au pri­ foștii studenți. acum lui de lucru. fontă, 1 530 tone otel. 450 tone coca
mit de la ea în anii profesor la același in­ prindere, la policlinică nici plecarea din timpul de este menționată „magazia Brăila, numărul orelor de pentru furnale și peste 1 800 tone
rior pînă în momentul stitut în care și-a fă­ După ce-și consultă cea­ nu vă primește fără trimi­ muncă, ambele puțind fi 16". Adică, deplasare... în muncă pierdute anul trecut
cînd părăsesc băncile studenției 1 Cum iși laminate finite pline. De remarcat
onorează îndatoririle cut studiile. Sau, cînd sul. Ioan Maier, omul de la terea medicului de aici, rezojvate în afara progra- interes de serviciu. Cum de
facultății. Dar. In rea­ poartă, ne spune : prin învoiri s-a ridicat — este atenția deosebită care se acordă
profesionale, umane, altul povestește cum a — Ei, încerc și eu, așa... mului. se admit astfel de „licențe"
litate, viața promoției — E 11. Cam de-acuma Matrițerul Ioan Oros e Desigur, sint și motive administrative ? după cum ne spunea An- In toate sectoarele economisirii re-
continuă și după e- civice ? Cu ce partici­ rezolvat un caz com­
pă la efortul general plicat. Intr-o situație trebuie să pice și învoirile. foarte mirat că i se mai reale, evenimente sau îm­ Nu vom înșirui aici toate surselor materiale. Bunăoară, numai
manciparea din facul­
al colectivității din limită, cînd a avut ne- Dacă vreți. vă spun dinain- pune întrebarea „încotro?", prejurări de interes perso­ cazurile de învoire din ziua Emil MARINACHE la furnale, față de perioada corespun­
tate, ea reprezentînd te și motivele", dar mal din moment ce a prezentat nal care necesită plecarea respectivă și motivele lor și corespondenții „Scîntel!
unul din acei factori care fac parte, la efor­ zătoare din anul trecut, consumul de
tul întregului nostru (Continuare bine să vă convingeți sin- biletul semnat. înainte de terminarea pro­ („mai mult sau mai puțin cocs a fost redus cu 3 kilograme pe
educativi mal Înainte guri. Eu, ce să fac. le dau — Dacă vreți să știți, mă gramului. Dar, uneori, și în constituționale" — cum ar (Continuare in pag. a V-a)
amintiți. O demon- popor pentru progres în pag. a IV-a) tona de fontă produsă, (Nicolae Că»
tană).
 PAGINA 2 SClNTEIA — jol 4 martie 1976

PREOCUPĂRI, INIȚIATIVE, EXPERIENȚE
IN PREGĂTIREA CONGRESULUI
EDUCAȚIEI POLITICE Șl AL CULTURII
® Schimburi de tl nești de partid din Zalău,
Șimleu-Silvaniei, Jibou si
experiență. Din lni*iati- Cehu-Silvaniei. în dezbatere
va Comitetului municipal de
partid Timișoara, la cabine­
tul metodic ăl muncii politi­
ce de' masă de la școala in­
terjudețeană de partid au loc
schimburi de experiență, ex­
puneri. dezbateri cu partici­
parea factorilor educaționali
din unitățile economice și
instituțiile orașului, despre
problemele privind perfec­
ționarea și ridicarea efi­
cienței muncii politico-edu­
cative. în ultimele zile, la
aceste acțiuni au fost pre­
zenți secretari ai comite­
telor de partid și ai birouri­
lor organizațiilor de bază,
— cabinetele orășenești de
partid ca puncte de informa­
re, documentare și centre me­
todologice de pregătire a lec­
torilor, propagandiștilor și
cursanților învățămintului po­
litico-ideologic ; forme și me­
tode de acțiune pentru ea ele
să-și Îndeplinească misiunea
la un nivel mereu mai înalt.
INFORMAȚII
din aitivftatea organizațiilor de partid
greșului educației politice și
al culturii, organele și orga­
nizațiile de partid din jude­
țul Vaslui utilizează din ce
in ce mai mult mijloacele
moderne ale activității poli­
tico-educative și culturale
de masă. între acestea, fil­
mul realizat de cineamatori
s-a dovedit a fi un instru­
ment din cele mai eficace în
crearea unei puternice opinii
plenarele cu activul ale or­
ganelor de partid, au stimu­
lat combativitatea partici-
panților, au declanșat su­
gestii și propuneri vizind
mai buna organizare a mun­
cii și a timpului de lucru,
economisirea de materii pri­
me și materiale, ridicarea
calității produselor, îmbună­
tățirea indicelui de folosire
a mașinilor și instalațiilor.
(Crăciun Lăluci).
la cabinetul de partid al sec­
torului, cit și din unitatea
respectivă. O notă aparte
face panoul cu o suită de
caricaturi, care constituie
tot atîtea sugestii pentru ac­
tivitatea gazetelor de perete
din alte colective. La cabi-
netul de partid, „Colecția"
este studiată de numeroși se­
cretari de partid, responsa­
bili cu propaganda, lectori
și propagandiști, cursanți,
practic dc tot activul de
partid, sindicat si U.T.C. al
sectorului, ceea ce contribuie
la extinderea metodelor va­
loroase, a experienței poziti­
ve în munca politico-educa-
tivă. (Virgil Ghcorghiță, ac­
tivist de partid).
“I
FAPTUL
DIVERS
1 Frumuseți
||
ocrotite
Mai multe specii de plante din
lunca Șiretului si din codrii Bo­
toșanilor — ruscuța de primăva­
ră, crinul de pădure, nufărul alb
și nufărul galben — au fost tre­
cute sub ocrotirea legii. De ase­
Complexul comercial din Țândărel — unul din multele construite, in ultimii menea, au fost declarate rezer­
ani, de câtre cooperația de consum
vații naturale, prezentind un
mare interes științific, cultural
și social, o serie de terenuri
pentru bogăția și varietatea flo­
rei și faunei pe care o adăpos­
tesc. Numele cîtorva dintre ele:
‘
•X:;
DIN POȘTA REDAC1 Ipotești, Cerbu, Ezer, Dracșani.
Un cuvint despre rezervația din
Ipotești : aici urmează să se re­
facă aidoma celebrul codru pe
• Fapte • Opinii • Propuneri care il evoca Eminescu.

locțiitorii acestora în pro­

bleme de propagandă, res­
ponsabili ai cabinetelor- de
științe sociale și ai puncte-
1 lor de informare și dOcu-
mentare, activiști ai organi-
zațiilor de tineret Și sindicat
care se ocupă de activitatea
cultural-educativă din între-
prinderile constructoare de
mașini, textile, precum și din
unitățile comerciale. (Cezar
Ioana). .
® Crește rolul ca­
binetelor orășenești
de partid. In lumina ■sar­
cinilor trasate de Programul
ideologic al partidului, creste
tot mai mult rolul cabinete­
lor orășenești de partid în
îndrumarea învățămintului
politico-ideologic. Tocmai
de aceea, cabinetul județean
de partid Sălaj a inițiat și
organizat un schimb de ex­
periență pe această temă, cu
participarea activiștilor ob­
ștești ai cabinetelor orășe-
Toți cei prezenți Ia schimbul
de experiență au participat
și la activități concrete :
cursuri ale învățămintului
politico-ideologic de partid
și de U.T.C., simpozioane,
consultații, expuneri, organi­
zate de către cabinetul oră­
șenesc de partid Zalău. Au
fost desprinse importante
învățăminte cu privire la
modul cum colectivele cabi­
netelor orășenești de partid
din județ trebuie să acțione­
ze pentru a sprijini și mai
eficient organizațiile de
partid în acțiunile destinate
înțelegerii cît mai aprofun­
date, de către toți comuniștii,
de către toți oamenii muncii,
a documentelor Congresului
al XI-lea al P.C.R., a Codului
etic comunist și traducerii
lor în viață. (Gheorghe
Rusu).
• Filmul și Codul
etic. în pregătirea Con-
de masă pentru afirmarea
unei atitudini înaintate față
de muncă, pentru promo­
varea ordinii și disciplinei.
Pe masa de lucru a „scena­
riștilor" se află în momentul
de față finisarea unei teme
de stringentă actualitate
pentru îndeplinirea la nivel
corespunzător a sarcinilor
sporite ale primului an din
noul cincinal : gospodărirea
cu un înalt simț de răspun­
dere a tuturor bunurilor și
valorilor, a resurselor mate­
riale și energetice. Impera­
tivelor amintite le slujesc și
filmele-anchetă proiectate în
mod sistematic : „Gramul și
secunda acuză", realizat ia
întreprinderea de rulmenți
Bîrlad, „Treptele conștiinței"
— de pe șăntierele de con­
strucții, „Cu fața spre pro­
ducție" — în unitățile de pe
platforma industrială din
Huși. Aceste filme, supuse
dezbaterii în adunările
® Colecția colec­
țiilor gazetelor de pe­
rete vederea popu­
larizării experienței pozitive,
a realizărilor și atitudini-
lor înaintate, ca și pentru
combaterea fermă a stărilor
de lucru negative din via-
ța și activitatea unor co-
lecțive de muncă, Comite-
tul de partid al sectorului 1
București, prin cabinetul de
partid, a organizat o acțiune
cu caracter permanent —
respectiv „Colecția celor
mai bune gazete de pe­
rete și panouri satirice".
„Piesele" colecției sînt co­
pii fidele ale gazetelor de
perete existente în întreprin­
derile industriale, unități de
construcții-montaj. institute
de cercetare-proiectare etc.,
iar schimbarea articolelor, a
materialelor satirice se face,
concomitent, la gazetele
® „lin cabinet al
muncii ideologice",
în cadrul acțiunilor ce au loc
în pregătirea primului Con­
gres al educației politice și al
culturii, din inițiativa comi­
tetului de partid de la Com­
binatul de fire sintetice Să-
vinești a fost organizat im
cabinet al muncii ideolo­
gice. politice și cultural-
educative de masă. Struc­
turat tematic în concor­
danță cu sarcinile izvorî-
te din Programul ideo­
logic al partidului, din Co­
dul principiilor și normelor
muncii și vieții comuniști­
lor. al eticii și echității so­
cialiste. cabinetul constituie
un instrument eficient de
lucru în întîmpinarea Con­
gresului educației politice și
al culturii, fiecare dezbatere
pe teme ideologice fiind pre­
cedată de vizite de documen­
tare ale participanților și de
discuții la
(Ion Manea).
cabinet.
Ghici ?!
® lin gest lăudabil. Accidentîndu-se grav, șoferul Nico- Umbla cu ghicitul din sat in
lae D. Florea — în vîrstă de 24 de ani — de la complexul de porcine sat, din casă în casă. Din ce in
Caracal, avea urgent nevoie de o mare cantitate de singe. La apelul ce mai greu găsea cite unul dis­
făcut în acest scop au răspuns imediat 10 din tovarășii lui de mun­ pus să-i asculte balivernele.
că, precum și 15 cetățeni din comuna Drăghiceni, de unde este ori­ Dacă îi cerea, totuși, cineva să-i
ginar. în urma acestui omenesc gest, precum și a îngrijirilor primite ghicească viitorul, i-1 descria
la spitalul din Caracal, viața șoferului a fost salvată (Nicolae Bițu, atit de „roz", incit cel slab de
înger îi mai dădea o sută de lei
corespondent voluntar).
pe deasupra. Cind o fată o ruga
să-i zică o vorbă de viitorul
® N-a trecut prea multă vreme de cînd tn ziar s a mire, ghicitoarea nu mai pridi­
criticat că, în plină iarnă, unele trenuri mari circulă cu... caloriferele dea cu laudele presupusului
reci. Foarte îndreptățită critică ! Mi-a fost dat și mie să călătoresc Făt-Frumos, încit prea fericita
în astfel de condiții, prielnice guturaiului. ■ Concret. în ziua de 29—30 și grăbita mireasă o răsplătea cu
ianuarie a.c., în expresul 104 (Craiova—București) și in acceleratul 425 virf și îndesat. Dar ghicitoarea
(Sinaia—Tușnad) nu știu ce s-a întîmplat că am rămas fără căldură (Maria Gaspar, din Sadova — Su- •
în compartiment. Îmi exprim regretul că pentru astfel de „economii" i“ ceava) mai avea un obicei. Nu
la căldura din trenuri nu se acordă și cuvenitele „premii"... (Iosif U. D. se mulțumea numai cu ce i se
Popa, vila 66, camera 4, Țușnad-Băi). dădea. Se mai și „autoservea".
Un caz : din casa Didinei Gră­
® La noi în Bocșa Vasi]e G,aida? nu mal are n®v°ia madă a plecat încărcată cu tot
ce i-a poftit inima, dar mai ales
prezentări. Este tehnician la. întreprinderea minieră din localitate Și, pe ce a apucat, să pună mina. A
_ ____ . rplastic
in timpul liber, artist amator. ...
._____ _________ lucrările sale,, realizate în
în __________
fost însă repede prinsă de orga­
ulei, tuș, acuarele etc., regăsim peisaje și monumente, din cuprinsul nele de miliție și expediată...
patriei, macarale portuare fabricate la I.C.M._ Bocșa și alte subiecte Ghiciți dv. unde.
inspirate din realitatea noastră contemporană. De altfel, tablouri
de-ale lui au fost expuse și în alte localități, la Reșița, Timișoara,
Suceava, București ș.a. (Ion Rotărescu, muncitor la întreprinderea de
construcții metalice Bocșa, jud. Caraș-Severin).
întrebare
® NU SpSFCfți câ vel’ găsi apă P°tabilă la autogara nouă
din municipiul Drobeta Tr. Severin! (Deși pe aici se perindă zilnic se numește Gheorghe Chive­
700—800 de oameni). Cele două robinete de apă potabilă, de la auto-
gară, sînt de multă vreme oprite. în schimb, de la un chioșc din apro-
’ ...............................
piere se pot servi' băuturi alcoolice. Sau ~ braga, de la un negustor
I reanu Și de fel e din comuna
Danes, județul Mureș. Pripășit
prin Craiova, implora milă și se
simțea in al nouălea cer cind era
care-și vinde marfa la autogară. (C. Staicu. corn, Pătulele, jud. Me-
hedinți).
industrie ușoară,
I
I compătimit de cineva. Cind a
fost surprins de un lucrător de
miliție vinzînd -.„mărunțișuri de
® Lucrez într-o întreprindere de
unde — ca și în alte unități cu profil asemănător — pentru ambala­
je-(lăzi) necesare livrării firelor din filatură se consumă o mare can­
I uz personal" intr-un restaurant,
Chivereanu a vărsat imediat
două lacrimi anume comandate :
titate de lemn de esență moale. Pe toți ne preocupă sincer să gos­
podărim și să utilizăm cit mai eficient „aurul verde" al țării, să aju­
tăm pădurea, cum recent se exprima într-un reportaj un scriitor. Or,
I — Știu că fac negoț clandestin,
dar vă rog să mă înțelegeți că
trebuie să ciștig și eu o bucățică
de pline.
I
și în cazul de față, cred că ar fi mai rațional ca ambalajele la care
m-am referit să se execute din mase plastice rezistente, ceea ce le-ar — Dar mărunțișurile astea de
spori și durabilitatea de întrebuințare. (Ștefan Baicu, tehnician prin­ vinzare de unde le ai ?
cipal la întreprinderea textilă Slatina, jud. Olt). întrebare grea. S-a dovedit că

® Telegramă de lux... cu viteza melculul- A?a am f0?t I „mărunțișurile" le avea din două
geamantane furate. Și astfel,
Chivereanu s-a dus inapoi de
unde abm ieșise și unde fusese
servit de Oficiul I Craiova. La data de 17 ianuarie a.c. ora 18 ara I
expediat de la ghișeul de telegrame d.e aicj citeva cuvinte de feli­ tot pentru asemenea „mărunți­
citare pe adresa : familia Stoichiță. restaurantul „Perinița", Craiova, I șuri" cu lacrimi.
situat la circa 150 metri de respectivul oficiu poștal I. Doream ca te­
legrama mea de lux. cu nr. 327, să ajungă la destinație pînă cel tîrziu
la ora 24 în aceeași zi. Tovarășa de la ghișeu mi-a dat asigurări că așa
se va întimpla. însă peste două zile, stupoare ! Sînt incunoștințăt că
I Staționare
Șoferul Grigore Fira, de pe

Comerțul și mimea femeii

Piatra Neamț: peisaj modern
la poalele Pietricicăi
telegrama n-a ajuns... la nuntă, pentru că n-a fost predată la timp,
„aceasta datorindu-se volumului mare de lucru". Asta sună ca șî cum
am fi invitați să nu mai dăm de lucru funcționarilor de la poștă.
(Constantin Cojocarii, str. Plevna 14, Craiova).
I șantierul de la Turceni. fusese
trimis cu autocamionul la Timi­
șoara, pentru reparații capitale.
Foto : S. Cristian
I Pe drum l-a descompletat de
citeva piese (că tot o să se re­
pare). pe care le-a vîndut. pen­
tru a-și face rost de bani de bu­

in gospodărie I zunar. După un timp, a fost tri­

mis să-l aducă de la reparat.
L-a luat, dar nu s-a dus cu el
Noi unități în rețeaua meșteșugărească sătmăreană
Comerțul este, dar poate fi și mai mult, un aliat al femeii. Al
femeii nevoite să cuprindă zilnic- într-un timp cit mai scurt un volum
cercetări și proiectări ar trebui să se
aplece cu mai multă atenție și înțe­
legere asupra produselor menite a Activitatea productivă mează președintele uni- da Mihai Viteazul nr. 6. diverse obiecte și biju­
I la întreprindere. ci la propriul
domiciliu din comuna Tulburea-
Gorj. Aici, la Tulburea, a stat
cu ditamai autocamionul și a. tot
cît mai mare de treburi gospodărești. Buna organizare a magazine­
lor, a vînzării, oferirea unui număr tot mai mare de produse și se-
mipreparate, dezvoltarea rețelei de servire la domiciliu sau la locul
de muncă — sint tot atîtea mijloace de „echilibrare" a bugetului de
introduce tehnica nouă in căminele
poastre, pentru a ajuta ca treburile
casnice să se facă mai ușor, fără ri­
a cooperativei . meșteșu­
gărești „Metalolemn" din
Satu-Mare a debutat in
tății. tovarășul Teodor
Chiliei — cooperativa și-a
extins numărul de uni-
un centru de comandă —
cu expoziție — pentru
mobilier de lemn, arti-
terii din argint. în viito­
rul apropiat, rețeaua de
servire a populației va
I stat vreo trei săptămini. fără
să-l ...tulbure nimeni. Cind l-a
depistat miliția. Fira s-a justi­

timp al femeii, care în afara capitolului aprovizionare și pregătire a
mesei trebuie să cuprindă și capitole rezervate propriei
grijii pentru copii și familie. Iată de ce întrebarea „Ce întreprinde
comerțul In acest sens ?“ este întotdeauna de actualitate. Am adresat-o
tovarășei Constantina Arsene, secretar de stat adjunct în Ministerul
Comerțului Interior.
— în primul rînd, ne-a răspuns In­
terlocutoarea noastră, socotim că ve­
nim în sprijinul femeilor străduin-
du-ne să asigurăm o aprovizionare
mereu mai bună a magazinelor, în
mod special cu acele produse, pre­
parate și semipreparate. care în­
lesnesc pregătirea mesei. Anul tre­
cut s-au vîndut Importante canti­
tăți de asemenea produse, ceea ce
ne-a determinat ca, în 1976, la unele
din ele să suplimentăm contractele
cu producătorii. De pildă, la produ­
sele din carne și legume conservate
prin frig și refrigerate sporul este
de 55 la sută, față de 1975. Creșteri
remarcabile mai înregistrează prepa­
ratele alimentare destinate copiilor,
ca si produsele fabricilor de con­
serve.
I
sipă de timp și energie. acest, an sub semnul tăți pentru servirea cole din fier forjat și di- ficat cu o foaie de parcurs com­
unor noi Și și importante fi completată cu noi
instruiri, ...Răspunsurile interlocutoarei noas- • populației, Astfel. în cel ferite produse de artiza- ateliere de reparații de pletată de el „la zi"'. Completa­
tre lasă să se întrevadă o mai mare succese: in primele două tă. dar falsificată. Ce credeți că
luni ale anului, prevede- mai tînăr cartier de lo­ nat. unde se preiau co­ articole de uz casnic, am­
I
receptivitate a comerțului fată de ce­ scrisese el, cu propria mină, pe
rințele specifice ale femeii angajate rile la productia-marfă cuințe. micro 15. s-a des­ menzi care se execută în plasate îndeosebi în car­ foaia de parcurs ? „Cond. auto
in producție. Este un fapt pozitiv ce au fost depășite cu a- chis un atelier de repa­ atelierele cooperativei. tierele noi ale orașului Gr. Fira are permisul de condu­
merită a fi subliniat, odată cu spe­ proape 17 la sută. Nu rații de aparate de uz La casa modei. în cadrul — Solidarității, Carpați, cere suspendat". După cum ob­
mai mare parte Ia parterul blocuri­
lor. în același timp continuă moder­
nizările unor magazine și construi­
ranța că Ministerul Comerțului Inte­
rior va urmări realizarea întocmai a
celor ce și-a propus.
este singurul succes. în
această scurtă perioadă
— după cum ne infor-
casnic — radio. televi­
zoare. aspiratoare, frigi­
dere etc — iar pe stra-
unității de bijuterie, s-a
înființat o nouă 4 presta­
ție — confecționarea de
Botizului și pe strada
Avram
G ruine za).
Iancu. (Octav I servă C. Banta, președintele Ju­
decătoriei Tg. Jiu, G. F. și-a
semnat singur pedeapsa. La care
se adaugă încă o staționare de
rea de mari magazine, de magazine
I
Rodica ȘERBAN
universale și piețe agroalimentare in zece luni la închisoare.
Capitală și în alte orașe din țară.
Paralel cu sporirea suprafeței de
desfacere vom extinde metodele,
rapide de servire. Intenționăm ca
o BOB
I Plus restul
De la o vreme, timișoreanul
numărul magazinelor alimentare cu Petru Schneider se ducea cam
IN LUMINA HOTĂRlRILOR CONGRESULUI CONSILIILOR POPULARE
autoservire să ajungă la circa 1 300,
al unităților de alimentație publică
cu autoservire la 600 etc.
— Cu diferite prilejuri s-a discu­
I des pe la Arad, unde vizita. în­
deosebi. magazinele cu plata la
vînzător. Și le vizita mai ales la
tat despre faptul că tehnica nouă ar
putea da o mină de ajutor femeii,
punîndu-i la dispoziție acele meca­
I orele cu cea mai mare afluență
de cumpărători. Atunci, flutu-
rînd o bancnotă de 100 lei sub
privirea unei vînzătoare, cerea
nisme. simple și eficiente, care să
reducă efortul fizic necesar întreți­
nerii locuinței, pregătirii mîncăruri-
I un „mărunțiș" oarecare.
în timp ce vînzătoarea îl căuta
marfa, suta din mină îi dispărea

Un rol important in această pri­
vință revine alimentației publice,
care prin vasta sa rețea de unități
și laboratoare dispune de posibilită­
țile necesare unei bogate oferte de
preparate și semipreparate culinare
proaspete. în ultima vreme, acest
sector și-a făcut simțitor prezența
chiar în incinta unor Întreprinderi.
Numărul abcxnaților 1a. cantinele-res-
taurant trece de 200 000 ; există cir­
ca 440 de microcantine, peste 550 de
bufete și chioșcuri. Numărul micro-
caselor de comenzi a ajuns la peste
200. Pornind de la constatarea că
cererile pentru semipreparate „gos­
podina" sint în continuă creștere, iar
sortimentul este încă destul de sărac
lor. Unele dintre acestea au intrat,
de mult. între uneltele casnice obiș­
nuite : mașina de spălat rufe, aspi­
ratorul de praf, frigiderul, unele ti­
puri de mixer, fiarele de călcat cu
termoregulator ș.a. Ce va
nou 1976 acestui „arsenal" 1
adăuga
— Fondul de marfă contractat pen­
tru acest an prezintă creșteri însem­
nate la 'majoritatea produselor des­
tinate ușurării muncii casnice a fe­
meii. Unele dintre acestea vor fi noi:
se vor asimila în fabricație 64 de
tipuri de mașini și dispozitive. Aș
aminti de cele 9 produse (mașini de
cusut, fier de călcat cu umidificator,
rîșniță electrică de cafea etc.) ale în­
treprinderilor constructoare de ma­
în județul Neamț indicii de sănă-
tate și cei demografici sint supe-
riori celor din multe județe ale ță-
rii. în legătură cu aceasta, pre-
zintă interes unele preocupări
consiliilor populare în probleme de
demografie — preocupări pe care ni
ale
le-a relatat tovarășul Nicolae Acriș-
măriței, vicepreședinte al Consiliu­
lui popular județean Neamț.
— Privind evoluția demografică
drept un fenomen extrem de com­
plex — a ținut să precizeze, de la
bun început, interlocutorul nostru —
ne străduim să traducem in viață
cu tot mai multă grijă și stăruință
indicațiile date Ia Congresul al XI-lea
medie. Toate acestea au permis în­
tărirea continuă a sănătății tinerelor
generații, surprinderea unor afec­
țiuni încă în stadii incipiente, pune­
rea unor diagnosti.ee exacte, aplica­
rea celor mai adecvate tratamente.
Fără a micșora meritul cadrelor
medico-sanitare. să nu uităm totuși
că fenomenul creșterii demografice
sănătoase constituie. în același timp,
rezultanta unui șir de acțiuni sociale
si economice pe multiple planuri.
Fie că este vorba de creșe. grădinițe
Din experienfa județului Neamț
tele Comitetului executiv al Consi­
liului popular municipal Roman,
că și condițiile de locuit influențea­
ză intr-o anumită măsură fami-
liile tinere în ce privește
mărul copiilor pe care vor să-i
aibă, De aceea, atribuim cu prio-
nu-
ritate apartamentele nou construi­
te familiilor tinerilor specialiști,
precum și celorlalți oameni ai mun­
cii. in funcție de numărul copiilor și
al aportului in producție. După cîte
știu, aceeași optică judicioasă diri-
I
și apăreau cei citiva lei. prețul
și la aspectele materiale legate de
creșterea copiilor. Aici, la Roman, ele „mărunțișului" cerut. Plătea, îl
lua și pleca. După cîteva minute
pildă, dispunem de 1 700 locuri în
revenea alarmat, revoltat :
creșe și grădinițe. Alte 2 200 de locuri
noi se vor crea în cursul acestui
cincinal. Sintem în stare să satisfa­
cem in cea mai mare parte cererile
I — Ce faci, frumoaso ? Nu-mi
dai restul la suta de Iei ? Uită-te
în tejghea. Ce, vrei să chem
de locuri.
...Un rol important In ușurarea
vieții femeii-mame il are. desigur,
I să-ți facă monetarul ?
Degeaba susținea vînzătoarea
contrariul. Ca să scape de gura
și amenințarea lut, îi dădea suta.
I
reducerea timpului necesar aprovi­
zionării. Vizitând întreprinderea de Așa a reușit P. S. să adune cite­
va mii de lei !!! Pînă a ajuns și
tricotaje „8 Martie", întreprinderea
„Comuna din Paris" din Piatra la librăria „Litera", unde i s-a
Neamț, platforma industrială Săvi-
nești. întreprinderea mecanică Ro­
man. am constatat • că s-au extins
I înfundat. Acum urmează să ia
cunoștință și de' litera legii 1

si prea puțin diferit de la o zi la alta,

concomitent cu stabilirea unui sorti­
ment minim obligatoriu, au fost
luate măsuri ca fiecare imitate „gos­
podina" să ofere diferite gustări și
mîncăruri cu specific local. Volumul
producției de preparate și semiprepa­
șini, rotisor electric, minimașină de
spălat rufe realizate de unitățile
UCECOM, de diferitele mașini de gă­
tit, cuptorul electric „Rapid", apara­
tul de tăiat cartofi pai, mașina de ră­
zuit legume și altele fabricate în în­
treprinderile industriei ușoare, de
al partidului și la recentul Congres al
consiliilor populare — de a face totul
pentru a asigura sporul natural
continuu al popularei, a crește
generații sănătoase, bine dezvol­
tate fizic și intelectual. într-ade-
văr. întregul corp medico-sani­
I sau prin cantine. Omul Iasă la in­
sau cămine, de sistemul nostru de
educație, ușurarea condițiilor de
aprovizionare, utilizarea cantinelor,
modul de repartiție a locuințe­
jează atribuirea noilor locuințe și la
Tg. Neamț sau la platforma chimică
Săvinești-Roznov. în orașul Roman
s-au construit și numeroase cămine
formele de servire rapidă cu produse
alimentare prin unități specializate I Și-a regăsit
trarea în schimb nota de comandă, sora
I
iar la ieșire găsește pachetul gata
pregătit. „Vă rog să-mi permiteți să
mulțumesc din inimă tuturor ce-
De asemenea, se știe că o creș­

rate culinare va fi, în acest an. cu
33—34 la sută mai mare decît anul
trecut, sporindu-se, în mod corespun­
zător, numărul de unități „gospodina"
cu încă 200 (ajungîndu-se astfel la
1 200 unități și secții, din care 48 în
incinta unor întreprinderi cu speci­
cele 22 noi produse chimice de uz
casnic, precum și de cele 12 dispo­
zitive și produse ale industriei loca­
le. în total, în acest an, numărul ar­
ticolelor cu această destinație se ri­
dică la circa 110 milioane bucăți.
tar al județului nostru este angre­
nat în sprijinirea acțiunilor care pri­
vesc procesul demografic. Printre
altele, consiliul popular județean, di­
recția sanitară au. urmărit ca medi­
cii din circumscripțiile rurale să e-
fectueze prin rotație stagii în sec­
lor sau chiar de unele aspecte ale
utilizării forței de muncă — fiecare
din aceste domenii de activitate ofe­
ră posibilități de a sprijini creșterea
demografică. Astfel, la prima con­
ferință județeană a deputaților s-a
pentru necăsătoriți. Ele sint gîndite
nu numai ca niște locuințe de tran­
ziție. provizorii, pentru tinărul elev
de școală profesională sau pen-
tru proaspătul muncitor caiificat
— care aspiră, în curind. Ia înte-
I
lor care m-au ajutat să-mi re-
tere demografică sănătoasă presu­
pune și educarea corespunzătoare a găsesc sora, de care fusesem
despărțit, in împrejurări vitrege,
femeilor tinere, a viitoarelor mame
de vreo patru decenii. Imediat
si a mamelor. La Piatra Neamț și
Ia Tg. Neamț ni s-a relatat despre
funcționarea așa-numitelor cercuri
„Femina". în care problematica să­
I după apariția scrisorii mele In
rubrica «Faptul divers» din 24
ianuarie 1976. am primit scrisori

fic feminin).
— Gospodinele au sesizat, nu o
dată, că pierderea de timp este pro­
vocată de o amplasare nu prea judi­
cioasă a unităților, de organizarea
greoaie a fluxului vînzării. în unele
Cu toate evidentele îmbunătățiri,
cantitative și sortimentale, se mai
fac însă simțite unele neajunsuri în
ce privește varietatea ofertei la acest
capitol ; articolele respective nu se
ridică. încă, la nivelul posibilităților
de care dispun întreprinderile produ­
țiile de pediatrie si ginecologic ale
spitalelor, iar surorile dc pediatrie
și moașele să fie instruite și re-
instruite în cadrul unor scurte stagii
în spitale pentru ridicarea califică­
rii. De asemenea, s-a instituit un
control exigent al îndeplinirii de
hotărît ca. pentru dezvoltarea în
continuare a bazei tehnico-materiale
a asistentei sanitare, să se con­
struiască încă un spital modern in
municipiul Roman, unde, pe funda­
lul dezvoltării accelerate a industriei,
se prevede și o creștere simțitoare
meierea unei familii, De aceea, cău-
tăm să asigurăm aci o viată de că-
min cît mai bogată. mai plăcută și
mai instructivă. Pe de_ altă____ parte,
_______
multi preferă să rămînă în. comuna
lor de baștină. Pentru aceștia am a-
sigurat legături permanente, bune
nătății femeii și a tinerelor generații
ocupă locul central.
...Evident, nu ne-am propus să a-
bordăm în aceste citeva rînduri în­
treaga complexitate a fenomenului
demografic în județul Neamț. Ceea
I
de la mai multi cititori ai zia­
rului. care auziseră, o văzuseră
sau o cunoscuseră pe sora mea.
Si astfel, într-una din zilele lu­
I mi februarie, ne-am intilnit...".
în continuare, semnatarul scri­
sorii. Constantin Erena. din Re­

magazine. Ce se întreprinde pentru
mai buna organizare a rețelei ?
— Putem afirma că, datorită in-
vestițiilor ce se fac, anul 1976 va
marca o mai mare apropiere a re-
țelei comerciale. îndeosebi a unită-
ților cu cerere frecventă, de domi-
ciliul cumpărătoarelor. Astfel, supra-
fața comercială va crește cu 300 000
mp, din care 190 000 mp vor repre-
zenta unități implantate în inima
noilor ansambluri de locuințe, în cea
cătoare și, firește, nici Ia nivelul e-
xigențelor cumpărătoarelor. Ritmul
de asimilare a produselor noi este,
în acest sector, prea lent fată de ce­
rințele pieței. Sînt produse care aș­
teaptă cam de multișor să apară (ma­
șina de spălat rufe automată, cu pro­
gram. mașina de lustruit parchetul,
storcătorul electric de fructe, diferi­
tele produse chimice de curățat, in­
secticide etc.). Considerăm că minis­
terele producătoare, institutele de
către aceste cadre a sarcinii dc a-i
vizita la domiciliu pe sugari, cel
puțin de două ori pe săptămină.
Mai mult. în ultimul timp au fost
luate măsuri ca toate cadrele de
specialitate din spitalul județean și
din unitățile de profil să se depla­
seze în circumscripțiile sanitare —
unde acționează concret pentru o-
rientarea profesională a medicilor
tineri și a personalului cu pregătire
■ a numărului de angajați din rîndul
femeilor. De asemenea, este stabilit
șă se construiască în mediul sătesc
in acest cincinal încă 12 dispensare
umane.
...In cursul documentării noastre
am vizitat mai multe orașe și co­
mune ale județului — pentru a ve­
dea la fața locului cum se acțio­
nează.
— Nu este un secret, ne spunea
tovarășul Mihai Roman, vicepreședin-
și comode, prin autobuze, pînă la
25—30 km depărtare. Primăria a ac-
tionat pentru încheierea de conven-
tii de transport (de ele beneficiază
acum peste 5 000 de oameni ai
muncii) între unitățile economice și
I.T.A. Noi credem că și această mă­
sură. care facilitează legătura Intre
locul de muncă și domiciliu, are
influentă asupra deciziei multor
tineri de a-și întemeia familia în
comuna de unde provin. Ne gindim
I
ce' am relatat este edificator însă șița, Aleea Narciselor 1. ne isto­
pentru faptul că aici problemele de­ risește. în cuvinte emoționante,
mografice sint permanent în atenția nu mai puțin emoționanta întil-
consiliilor populare. Vom încheia nire cu sora sa, Iuliana Neică,
subliniind că măsurile dc ordin strict
medico-sanitar sint întregite de un
evantai larg de mijloace sociale me­
I țesătoare la Fabrica de textile
din Galați.
nite să influențeze pozitiv creșterea
populației. Noi am creionat
cîteva.
doar
I Rubrică redactată de
Petre POPA
cu sprijinul corespondenților
Al. PEAIEȘU „Scinteii'
Ion MANEA

. ■ f '
I
SClNTEIA — joi 4 martie 1976
PflMlNTUL bunua'l celagriculturii
mai de pret
Să-l respectăm, să-l îngrijim, să-l îmbunătățim
pentru belșugul recoltei, pentru prosperitatea noastră!
ESTE VREMEA UNOR ACȚIUNI AMPLE, IMPORTANTE Șl URGENTE
Este știut, pămtntul — bunul ecl mal de preț
al agriculturii — pentru a rodi mai îmbelșugat
trebuie să fie in permanență îngrijit pentru
sporirea potențialului Iui productiv. In
scop este nevoie să fie făcute lucrări de îm­
bunătățiri funciare — îndiguiri, desecări, eli­
minare a excesului de apă — pentru a se putea
cultiva întreaga suprafață arabilă. Și pentru e-
fectuarea acestor lucrări, acum este vremea să
Acolo unde elimin excesului
de umiditate cere eforturi imediate
VRANCEA
Odată cu primele zile ale primă­
verii, sute de cooperatori din jude­
țul Vrancea au început munca pe
cimp. Importante forțe au fost con­
centrate la lucrările de eliminare a
apelor care băltesc pe unele suprafe­
țe însămînțate cu gnu. de pe finețe
și arături. Organizați In formațiuni
de lucru, multi oameni pun la punct
sistemele locale de irigații și dese­
cări. La Ciorăști. după cum ne-a de­
clarat tov. Ion Coman, președintele
cooperativei agricole, apa băltește pe
o suprafață care însumează, circa 300
ha. De aceea, în cele 5 ferme au
fost constituite echipe pentru execu­
tarea de canale și șanțuri. în același
timp, sute de oameni au continuat o-
perațiunile de curățire a canalelor
'din sistemul de irigații și desecări
pe o lungime de 10 kilometri. în mod
organizat se lucrează și în coopera­
tivele agricole din Rjmniceni și Măi-
cănești. La Rimniceni, într-o singură
zi, 40 de cooperatori au făcut canale'
de scurgere pentru evacuarea apei
de pe 60 de hectare, iar lucrările con­
tinuă și pe celelalte aproape 200 hec­
tare cu exces de apă. Seara, la sediul
comitetului comunal de partid Măi-
cănești, tov. Co.stache Dobre ne-a in­
format că. pentru zilele următoare,
atît la Măicănești. cit și la Rîmni-
cem sînt prevăzute acțiuni de am­
ploare în vederea executării intr-un
timp cît mai scurt a tuturor lucrări­
lor de evacuare a apelor.
Asemenea preocupări am lntîlnit
In multe alte cooperative agricole din
județ. Din păcate, spiritul gospodă­
resc nu acționează peste tot. La Su-
raia. într-o singură zi ău ieșit la lu­
crările de eliminare a apei de pe o-
goare, la curățirea canalelor din sis­
temele de irigații și desecări doar 8
oameni. La sediul consiliului popu­
lar. vicepreședintele Ștefănache N.ea-
gu aștepta... „să se dezghețe pămin-
tul“. La sediul cooperativei agricole
Suraia biroul contabilității era plin
de hîrtii și de oameni, atiți citi ar fi
fost necesari pentru constituirea unei
echipe de lucru. Nici în comuna Mil-
covul nu se făcuse mare lucru. Apa
băltea pe aproape 100 hectare la fer­
ma Răstoaca. Iar la sediul primăriei-
se ținea o ședință de instruire cu
toți „factorii de răspundere" din co­
mună. Este necesar ca in timpul cei
mai scurt consiliile populare și con­
ducerile unităților agricole să ia mă­
suri în vederea atragerii locuitorilor
de la sate la evacuarea apelor de pe
cîmp. (Dan Drăgiilescu).
BACĂU
Zăpada aflată din abundență se to­
pește văzînd cu ochii pe văile Șire­
tului, Zeletinului, Trotușului. Apa a
și început să băltească pe ogoare și
pășuni. Ing. Alexandru Dănilă. di­
rector adjunct la direcția agricolă,
ne-a informat că specialiștii, conduce­
rile cooperativelor agricole și ferme­
lor I.A.S. au identificat toate supra­
fețele de teren supuse băltirii apelor
si au stabilit, în mod concret, lucră­
rile ce vor fi executate pe fiecare
tarla în parte. în același timp au
fost organizate formațiuni speciale
de intervenție și puse în stare de
funcționare peste 200 de motopompe
și grupuri de aspersoare. în ajutorul
cooperatorilor au venit și mecaniza­
torii. Stațiunile pentru mecanizarea
agriculturii Traian, Răcăciuni, He-
meiuși, Podu-Turcului. Filipești au
pus la dispoziția cooperativelor agri­
cole tractoare cu lamă pentru lucră­
rile de îndiguiri, precum și pluguri
pentru deschis canale.
Ce fac cooperatorii ? La coopera­
tiva agricolă Sascut-Tîrg. bunăoară,
oameni și mașini lucrau de o săptă-
mînă pe tarlalele de la punctele „Ro-
pota" și „Islaz" la scurgerea apelor
de pe suprafețele de teren destinate
culturilor de porumb și sfeclă de za­
hăr. Două tractoare mari deschid ca­
nale, iar cooperatorii brăzdau tere­
nul pentru scurgerea apei. Pină acum
au fost executate lucrări mecanice și
manuale pentru eliminarea excesu­
lui de apă de pe o suprafață de pes-te
100 hectare de pămînt Se muncește
intens și la Săucești, unde pe tere­
nurile celor două cooperative agricole
apa băltește pe circa 800 hectare.
Și In comunele Parincea, Buhoci,
Dămienești, Tirgu-Trotuș, Blăgești
O INIȚIATIVA VALOROASA LA „TEXTILA" GALAȚI«
„GRAM CU GRAM SE STRlNGE TONA"
De mai bine de trei and. la
întreprinderea „Textila"
Galați se aplică o valoroasă ini­
din
țiativă sugestiv intitulată „Gram
cu gram se strînge tona". Sco­
pul ei : economisirea materiei
prime, bumbacul, pe de o parte,
iar pe de alta întărirea ordinii
și disciplined în muncă, a spiri­
tului de gospodărire. îmbunătă­
țirea calității produselor. Iniția­
tiva acționează în principal ’a
filaturile întreprinderii, deși spi­
ritul de economie la care în­
deamnă ea este acum comun
tuturor secțiilor și locurilor de
muncă de aici. Si aduntnd. gram
eu gram, materia primă, harni­
cele textiliste gălățene au reușit,
de pildă, să economisească nu­
mai în 1975 o cantitate de 52
tone fibră, din care »-au putut
se treacă la organizarea unor acțiuni ample, la
care să participe toți locuitorii satelor. Aceasta
constituie o sarcină de actualitate a organiza­
acest țiilor de partid de la sate, consiliilor populare
comunale și conducerilor unităților agricole.
După cum s-a subliniat Ia recenta ședință de
lucru de la C.C. al P.C.R., prioritate trebuie a-
cordată eliminării excesului de apă de pe tere­
nurile agricole, astfel incit insămințările și ce­
numeroși cooperatori, -ajutați de me­
canizatori, sapă canale, trag brazde,
înalță diguri pentru a evacua exce­
sul de apă. Dar în vreme ce unii lu­
crează. alții mai așteaptă. Deși vecini,
cooperatorii din Sascut-Sat nu au în­
treprins nimic pină acum în acest
scop, în vreme ce cooperatorii din
Sascut-Tîrg lucrează de mtiltă vre­
me la eliminarea excesului de apă.
în aceeași situație se află și coope­
rativele agricole din Orbenl. Struguri,
Răchitoasa, Urechești, Izvorul Ber-
heciului și din alte comune. O inter­
venție operativă a organelor județene
de specialitate și a comitetelor de.
partid din comunele respective ar fi
binevenită. (Gheorghe Baltă).
DÎMBOVIȚA
Lucrătorii ogoarelor dîmbovițene
acordă, în aceste zile, o atenție deo­
sebită prevenirii excesului de umi­
ditate de pe terenurile agricole. Ast­
fel. printr-o judicioasă concentrare a
forțelor mecanice și manuale. în nu­
meroase localități s-au efectuat cana­
le și rigole pentru scurgerea apelor
din cîmp, lucrări de subsolaj pe în­
semnate suprafețe de teren podzolic,
s-au controlat și reparat sistemele de
desecări existente. în spiritul unei
valoroase inițiative locale, lucrările
de îmbunătățiri funciare antrenează,
pe șantierele de muncă patriotică nu­
meroși locuitori ai satelor. Prin ase­
menea acțiuni, numai în comunele
Mătăsaru și Potlogi s-au efectuat ca­
nale de scurgere a apei pe o supra­
față de peste 200 ha. Toate acestea,
nu justifică, totuși, optimismul pre­
matur al organelor județene de spe­
cialitate. „Nu avem probleme deose­
bite cu execesul de apă. Ba. dimpo­
trivă. putem spune că se înregistrea­
ză un ușor deficit de umiditate" —
ne declara tov. Marin Armășelu, di­
rectorul Oficiului județean de îmbu­
nătățiri funciare. în general, s-ar pă­
rea că așa stau lucrurile. Pămîntul
este, deocamdată. înghețat, dar. pe
alocuri, surprizele dezghețului nu vor
putea fi eliminate, dacă nu se trece
urgent la acțiune. La Dobra și _Bil-
ciurești, ochiuri de gheață și apă a-
coperă zeci de hectare cultivate cu
grîu. Nu s-a acționat la timp pentru
eliminarea apelor, deși in această zo­
nă s-a amenajat. încă din anii tre-
cuți. un important sistem de canale
colectoare. Mai mult, gospodarii din
Bilciurești s-au angajat să realizeze,
prin muncă patriotică, o rețea de ca­
nale secundare pe o distantă de 2
km. dar se întîrzie declanșarea ac­
țiunii. Ce se mai așteaptă ? (Al. Du-
mitrache).
TIMIȘ
Prin grija organelor de partid și
de stat, a unităților agricole în sate­
le timișene se desfășoară in această
perioadă ample acțiuni pentru execu­
tarea de canale, șanțuri și rigole in
vederea prevenirii băltirii apelor pe
ogoare. Numai în ultima decadă din
luna februarie, prin munca voluntar-
patriotică a peste 11 800 de locuitori,
precum și prin aportul propriu al co­
operativelor agricole și al întreprin­
derilor agricole de stat a fost dislo­
cată o cantitate de 50 534 mc de pă­
mînt. Realizări deosebite s-au înre­
gistrat In raza comunelor Peciu-Nou,
Pișchia. Topolovățu Mare, Belinț,
Firdea, Săcălaz, unde cetățenii, orga­
nizați în formații speciale de lucru,
au executat un volum de desecări su­
perior celui prevăzut pentru această
perioadă. în total, de la începutul a-
nului în județ s-au excavat peste
250 000 mc de pămînt. Deși bune,
aceste rezultate puteau fi mai sub­
stanțiale dacă în toate comunele și
satele s-ar fi acționat cu perseveren­
tă. folosindu-se perioada de iarnă —
atît de propice lucrărilor de desecări
pentru realizarea pină la începutul
campaniei de însămințări a unui vo­
lum cît mai mare de excavări din
angajamentele asumate pe întregul
ari. O asemenea situație am întilnit-o
în ultimele zile în comunele Nițchi-
dorf. Sinandrei. Voiteg. Liebling. Le-
nauheim și altele. E o datorie a co­
mitetelor comunale de partid și a
consiliilor populare de a mobiliza cît
mai urgent forțele locale în vederea
impulsionării acestei activități, me­
nită să asigure obținerea unor pro­
ducții agricole sporite. (Cezar Ioana).
confecționa circa 70 000 rochii.
Fruntaș în această acțiune este
colectivul filaturii Bj. După cum
ne declara ing. Ion Georgescu,
directorul adjunct tehnic al în­
treprinderii. hărnicia celor ce
lucrează aici poate fi probată și
de frumoasele rezultate obținute
în producție pe primele două
luni din acest an. Astfel, pe în­
treaga unitate s-au obținut su­
plimentar 6 000 mp țesături fi­
nite, 2 000 kg fire ș.a. produse,
care au asigurată desfacerea.
Mai adăugăm că tn cea mai
mare parte producția acestui an
se realizează la „Textila" Ga­
lați după desene noi, în primele
două luni întreaga producție li­
vrată beneficiarilor răspunzind
dezideratului noutății, al cali­
tății ireproșabile. (Dan Plăeșu).
lelalte lucrări agricole de primăvară să se poa­
tă desfășura la timp și în cele mai bune con­
diții. Încălzirea timpului in ultimele zile face
posibilă și necesară trecerea cu toate forțele la
evacuarea apelor de pe ogoare, la efectuarea
desecărilor și îndiguirilor, a celorlalte lucrări
de îmbunătățiri funciare. Cum se desfășoară
aceste acțiuni in județele Vrancea, Bacău, Dîm­
bovița, Timiș și Arad ?
IN SISTEMUL TEUZ-HOMIOȘ-VĂRȘAND
bftoirie sînt încheiate
dar întîrzie desecârile
Ca urmare a unor vaste lucrări hi-
droameliorative. in județul Arad a
fost dat în exploatare unul dintre,
cele mai mari și moderne sisteme
de desecări din țară._cel de _la Teuz—
Homioș—Vărșand. Peste 70 000 ha
supuse revărsării celor două Crișuri
— A!ț> și Negru — au fost scoase
definitiv de sub influența apelor și
transformate în pămînturi fertile,
Valorificarea din plin .. acestor
____ a ______ te-
renuri este condiționată însă de e-
xecutarea canalelor de scurgere, ad­
ministrarea de amendamente pentru
reducerea acidității terenului, efec­
tuarea unor lucrări de afînare în
profunzime etc. De asemenea, se cer
încheiate grabnic lucrările de dese­
cări. sarcină care revine cooperati­
velor agricole. Este vorba de cana­
lele din interiorul incintelor amena­
jate care să poată asigura funcțio­
nalitatea sistemului în totalitatea lui.
Deși sistemul este aproape gata —
lucrările au fost executate în pro­
porție de 95 la sută — sînt terenuri
care nu vor putea fi cultivate in
mod corespunzător dacă nu se exe­
cută asemenea lucrări mărunte, dar
absolut obligatorii.
Ne-am așteptat să întîlnim acum
în cimp o amplă mobilizare de for­
te umane, programe de acțiune cu
sarcini concrete pe zile și oameni,
astfel încit să poată ti asigurată buna
funcționare a sistemului cel puțin pe
suprafețele ce se vor insămința în
primăvară. Din Situația statistică .pri­
vind mersul lucrărilor din ultimele
zece zile rezultă că nu s-a făcut a-
proape nimic. Cqojter'ativa” agricolă
din Șepreuș are de efectuat cel mai
mare volum de lucrări. — 58 000 mc
de săpături. Cu forța de muncă e-
xistentă aici ele ar putea fi termi­
nate în 2—3 luni. Pentru aceasta se
cere mai multă preocupare din partea
conducerii cooperativei și consiliului
popular comunal în vederea mobili­
zării oamenilor la executarea aces­
tor lucrări. Dar .cum nu există nici
una, nici alta — nu se face nimic.
Mai mult, președintele cooperativei,
tov. Mihai Henț. și inginerul-șef. Au­
gustin Moș, încercau să ne convin-
gă că. de fapt, sînt lucrări care de-
pășesc puterile locale si. ca urma-
re. nu și-au propus să le execute
în această primăvară. Prezent la dis­
cuție. primarul comunei, tov. Mircea
Șerban. mai optimist, era cu totul
de altă părere, făcînd promisiuni că
vor' fi antrenați cetățenii 1a săparea
canalelor. La Sintea Mare, președin­
tele cooperativei și inginerul-șef nici
măcar nu știau că cei 6 000 mc de
canale neexecutate intră în atribu­
țiile cooperativei. Și chiar dacă ar
fi știut e greu de presupus cât ar fi
făcut ceva de vreme ce chiar și pen­
tru defrișarea tufelor de spini aș­
teptau să vină un tractor cu lamă
Cînd se înțelege bine adevărul
TIMPUL ÎNSEAMNĂ BANI, TIMPUL ÎNSEAMNĂ
BUNURI PENTRU SOCIETATE
îndeplinirea ritmică, la un înalt
nivel cațitativ a sarcinilor de plan
implică organizarea judicioasă a pro­
ducției. respectarea fermă a norme­
lor disciplinei muncii. în acest sens,
secretarul general al partidului, în
Expunerea la Congresul consiliilor
populare, sublinia : „Planul este în
așa fel întocmit incit prin folosirea
rațională a timpului de muncă —
chiar fără eforturi deosebite, și în
cadrul programelor de lucru — pre­
vederile sale să se poată realiza in
bune condiții". Cum sînt înțelese și
aplicate aceste cerințe de bază ale
activității economico-productive ?
Este Întrebarea care am adresat-o în
cursul investigațiilor întreprinse pe
tema folosirii timpului de lucru, la
Întreprinderea mecanică de material
rulant „Grivița roșie" din Capitală.
— Sintem buni gospodari numai
dacă asigurăm desfășurarea procesu-
lui normal al producției în timpul
de lucru stabilit — ne spunea mais­
trul Gheorghe Banu, de la atelierul
triple valve. Și la noi în atelier au
fost unii care lipseau fără motiv, în-
cit alții trebuiau să muncească în
locul lor pentru a nu rămine in urmă
cu planul. Printr-o susținută muncă
educativă în cadrul atelierelor și bri­
găzilor prin constituirea „brigăzilor
de muncă și educație", s-a reușit ca
termenul „de absență nemotivată" să
fie întîlnit foarte rar în pontaje.
— Cum acționează, de fapt, „bri­
găzile de muncă și educație" pentru
întărirea disciplinei producției ?
— De pildă, dacă un om lipsește
fără motiv de la lucru, a doua zi
toată brigada se adună și dezbate
cazul respectiv. Drept să spun, nu
este o situație prea plăcută pentru
cel aflat în culpă... Iar dacă absen-
țele se repetă, brigada poate propu-
de la S.M.A. Asta tn timp ce din
forța de muncă a cooperativei lu-
erau efectiv doar 15 oameni, la care
se adăugau cei din zootehnie.
Situații asemănătoare sînt și la Be-
rechiu, Cernei, Adea, Răpsig sau Că-
rant. In locul unor acțiuni concrete,
nu o dată ne-a fost dat să auzim
justificări. Din ele nu e greu să des­
prinzi o anume mentalitate ce se ma­
nifestă la unele cadre de conducere
din unitățile agricole, aceea de a în­
tocmi memorii și acte justificative
spre a dovedi marele avantaj al me­
canizării în loc să pună umărul, ast­
fel îneît aceste lucrări să fie făcute
cu hîrlețul și lopata. Și cum forța co­
lectivă dea birui cu brațele este îm­
potriva convingerii lor, așteaptă ni­
velatoarele sau buldozerele.
Organele agricole județene cunosc
situația, dar nu au intervenjt pen­
tru înlăturarea acestor neajunsuri. A-
mintim că ‘pentru îndiguirile și de­
secările amintite, statul a cheltuit
milioane de lei. Acest efort uriaș
trebuie să fie urmat și de lucrări e-
xecutate temeinic de către membrii
cooperativelor agricole. Iată de ce
este de datoria organizațiilor de
partid, a primăriilor comunale, con­
siliilor de conducere din cooperati­
ve și organelor agricole județene să
treacă de urgență lă mobilizarea tu­
turor locuitorilor de aici în vederea
terminării cît mai repede a tuturor
lucrărilor, de desecări.
losîf POP
t
f se, repere, subanșarnble ce se impur,-,,
O „ilustrată" pe
ne sancțiuni. în fond, este vorba de
manifestarea într-o formă cît se poa­
te de concretă a opiniei colectivului,
a conștiinței muncitorești.
— Desigur, nu este totul ca oamenii
să nu absenteze, ci și ca ei să lucre­
ze cu conștiinciozitate — a ținut să
adauge Marin Lixandru, șeful unei
brigăzi de frezori. Cea mai bună me­
todă în acest scop este ca fiecare să
știe cu precizie ce are de făcut în tot
timpul zilei de lucru. Lucrăm în a-
® Cum acționează „brigăzile de muncă și
educație” pentru întărirea disciplinei. • Din
experiența colectivului de la „Grivița roșie”
în valorificarea eficientă a timpului productiv.
cord global, deci toți trebuie să mun­
cim ca unul. Dar pentru aceasta fie­
cărui muncitor trebuie să i se re­
partizeze sarcini clare din programul
de muncă al brigăzii.
Intr-adevăr, si la locul de muncă
al brigăzii de frezori, ca și în toată
întreprinderea, muncitorii lucrează
cu spor, iși îndeplinesc cu seriozi­
tate sarcinile care le revin. Și to­
tuși. la cîte o mașină nu se lucrea­
ză ; sînt muncitori care își părăsesc
pentru minute în șir locul de mun­
că în toiul producției. Deși aseme­
nea cazuri sînt evident puține, totuși
punem, firesc. întrebarea : care sînt
cauzele acestor abateri de la disci-
plina producției ?
— Sint unele utilaje care se defec-
tează cam des — ne explică maistrul
Gheorghe Ion, de la atelierul strun-
Una din lucrările prioritare în legumicultura este pregâ tirea terenurilor ce vor fl cultivate. La cooperativa agri­
colă Gherghița, județul Prahova, se execută fertilizarea cu superfosfat a suprafețelor din gradina de legume
Cum s-a cristalizat și cum se realizează
UN PROGRAM DE REDUCERE
A EFORTULUI VALUTAR
Este cunoscut faptul că industria
județului Brașov contribuie în mod
substanțial la exportul țării noastre,
un export tot. mai dinamic, mai efi­
cient de tractoare, autovehicule, rul­
menți și alte produse cu grad înalt
de prelucrare. In același timp însă,
colectivele de întreprinderi din acest
județ urmăresc stăruitor și diminua­
rea importurilor, a efortului valutar
al statului. Dovada ? Sub deviza :
„Aport sporit al oameniloi- muncii
din județul Brașov la reducerea efor­
tului 'Valutar al țării" a fost inițiată
la sfîrșitul anului trecut o amplă și
valoroasă acțiune coordonată de co­
mitetul județean de partid, consiliul
județean de control muncitoresc al
activității economice și sociale, con­
siliul județean al sindicatelor și fi­
liala AROMAR (Asociația Română
de Marketing). Este vorba despre
organizarea, în cadrul unei expoziții
de aparate, piese și materiale tehno­
logice importate de ■ întreprinderile
brașovene, a unui dialog direct între
reprezentanții unităților respective si
cei ai întreprinderilor care dispun de
condiții pentru executarea acestora
in unitățile lor. Eficacitatea dialogu­
lui a constat tocmai în faptul că s-a
desfășurat la obiect, dă reprezentanții
---------------- -
adresa Trustului I.A.S.
gărie. Aș spune că reparațiile pe
care le execută sectorul mecanic-șef
nu sînt întotdeauna de calitate. în
plus, adesea intervențiile la mașini
nu se fac cu suficientă operativita­
te ; iar, cum știți, fiecare minut, fie­
care oră contează.
— Există un singur punct de dis­
tribuire a sculelor pe toată între­
prinderea — completează muncito­
rul specialist Dumitru Stan. Si­
gur că fiecare muncitor irosește
timp prețios atunci cînd trebuie
să-și lase mașina și să plece după
scule. Ar fi bine dacă gospodăria
sculelor ar fi descentralizată, pe
puncte de distribuire, chiar in sec­
țiile și atelierele de producție. Cu
atît mai mult cu cît. față de marile
probleme rezolvate ale reorganizării
fluxurilor de producție, aceasta este
o chestiune mult mai lesne de solu-
ționat.
Iată dar, puse tn evidentă o serie
de rezerve de sporire a producției
prin mai buna utilizare a timpului.
De aceea ne-am interesat mai de­
parte „pe filieră" ce se întreprinde
pentru înlăturarea neajunsurilor
semnalate, precum și pentru perfec­
ționarea în continuare a organizării
muncii ?
— Observațiile sînt juste — ne-a
lntreprinderilor producătoare au pu­
tut vedea și studia „pe viu" produ­
sele respective, le-au putut cunoaște
caracteristicile, fiecare produs fiind
însoțit și de o fișă tehnică.
într-o primă etapă, dialogul s-a
desfășurat intre reprezentanții uni-
taților județului. După cîteva zile, el
a continuat cu reprezentanții unui
ÎN JUDEȚUL BRAȘOV
număr de aproape 30 de întreprinderi
din celelalte județe ale țării, invitați
la Brașov de către organizatori. De­
sigur. găsirea unor unități industria­
le care să preia pentru execuție u-
nele sau altele din aparatele, piesele
sau materialele expuse nu a fost, in
toate cazurile, un lucru ușor. Unii
delegați s-au declarat de acord din
primul moment ca întreprinderile lor
să preia fabricația anumitor produse
prezentate în cadrul expoziției, dar
au-solicitat, la rândul lor. să li se asi­
gure materialele sau semifabricatele
necesare. în unele situații, asemenea
probleme au fost rezolvate pe loc. în
Prahova
Ceea ce se vede in fotografia alătu­
rată este apă rezultată din topirea
zăpezii și care băltește pe zeci de
hectare de teren cultivate cu grîu ale
fermei Drăgănești. din cadrul I.A.S.
Albești, județul Prahova. După cum
se știe, stagnarea îndelungată a ane­
lor poate provoca pierderi de recoltă.
De ce nu se execută rigole și șan­
țuri de scurgere ? „Nu avem forța de
muncă necesară — ne-a spus tov.
Gheorghe Iancu. șeful fermei. Orga­
nele județene ne-au promis ajutor.
De la cooperativa agricolă Sălciile,
vecină cu noi, urma să vină o bri­
gadă de cooperatori pentru â executa,
contra cost, șanțuri în vederea elimi­
nării apelor care băltesc.- Pînă acum
nu a venit nimeni". Problema este
însă de ce conducerea I.A.S. Albești
nu a mobilizat pe mecanizatori și pe
ceilalți lucrători permanehti ai fer­
mei la executarea acestor lucrări sim­
ple ? Se așteaptă oare ca să facă băl­
țile pește ?
A. PAPADIUC
Foto : S. Cristian
spus ing. Doru Grecescu, de la com­
partimentul proiectare tehnică și teh­
nologică. Trebuie să arăt că specia­
liștii întreprinderii analizează aceste
probleme și, în scurt timp, se va
trece la amplasarea mai judicioasă a
punctelor de distribuție a sculelor ;
totodată, vor fi aplicate o serie de
măsuri pentru îmbunătățirea activi­
tății sectorului „mecanic-șef". Pînă
acum am realizat cu forțele proprii
de proiectare și execuție reorgani­
zarea completă pe baze raționale a
proceselor de fabricație. De aseme­
nea. prin introducerea unor noi teh­
nologii și perfecționarea celor ce se
aplică în prezent, ca și prin alte
măsuri, cum ar fi : demontarea cen­
tralizată a tampoanelor, organizarea
lucrului pe tacte la atelierul de bo­
ghiuri, containerizarea transportului
intern între unele secții, organizarea
debitării centralizate — urmează să
se obțină, în general, la locurile de
muncă respective o sporire cu 27 la
sută a productivității muncii.
Aici, la întreprinderea mecanică
„Grivița roșie", un minut înseamnă
o producție de peste 3 000 de lei. Iată
de ce deviza de muncă „Nici un mi­
nut irosit !“ a devenit cauza între­
gului colectiv. Pentru ca timpul de
muncă să fie fructificat cu valoare
maximă pentru producție, important
este să se desfășoare în continuare
acțiuni clare, dinamice, sub Îndru­
marea organizației de partid, care să
urmărească generalizarea la toate
locurile de muncă. în toate compar­
timentele. a spiritului gospodăresc,
stimularea creativității muncitorilor
și specialiștilor pentru organizarea
tot mai bună, mai eficientă a pro­
ducției și a muncii.
Cornellu CÂRLAN
PAGINA 3
altele Insă a fost și este încă necesar
să Se caute furnizorii respectivi. Deo­
sebit de receptivi la solicitări ș-aU
dovedit a fi, pină în prezent, Combi­
natul chimic din orașul Victoria, I.S.
Tg. Secuiesc, „Eîectromet" din Ora­
dea, I.C.R.N.U. din Tulcea, I.M. Sadu-
Gorj, „Electroargeș", I.L. Cîmpulung
ș.a. In total, pînă acum au fost sta­
biliți furnizori pentru circa 79 pro­
duse, ceea ce va duce, potrivit unui
calcul preliminar — dacă furnizorii
respeotivi își vor onora cuvintul dat
— la realizarea unor economii valu­
tare de cîteva zeci de milioane lei.
Acțiunea de asimilare și fabricare
In tară a unor produse care figurea­
ză deocamdată pe listele de impor­
turi ale întreprinderilor brașovene ■ a
ciștigat în amploare și eficientă. S-au
întocmit cataloage cu produsele im­
portate nepreluate încă spre asimi­
lare și fabricare. însoțite de pachete
de fișe tehnice, care se expediază în
toate județele țării, unde consiliile
județene de control muncitoresc, con­
siliile județene ale sindicatelor și fi­
lialele AROMAR urmează să le pună
la dispoziția unor întreprinderi pen­
tru consultare, sau să organizeze
consultarea lor colectivă, in vederea
producerii acestora cu forțe proprii.
„De. aseptenea, în fiecare unitate e-
frononțică s-ap organizat expoziții în
care 'rihtTiiifețișate • materiale, prodiri
tă, sa.u modete,’-'mostre, machete,
proiecte, desene și fotografii, înso­
țite de fișe cu principalele caracte­
ristici tehnice — expoziții care prile­
juiesc schimburi de păreri, luarea'de
angajamente pentrui fabricarea |in.
țară a unora din aceste produse.
In curind, în toate întreprinderile
care folosesc produse, piese sau
materiale dini import vor aven
loc analize tehnico-eeonomice cu pri­
vire la fiecare produs, material sau
reper prevăzut în planul de import
pe acest an, precum și în cincinal,
în cadrul analizelor, la care vor par­
ticipa muncitori, tehnicieni, ingineri,
cadre de specialiști din producție și
cercetare, vor fi întocmite programe
concrete privind asimilarea și fabri­
carea unora din aceste produse, cu
date precise : de cind se renunță la
importul produsului respectiv, cine
îl va asimila, cine răspunde ș.a.m.d.
Acțiunea este coordonată la nivelul
întreprinderilor de un colectiv, sub
îndrumarea unui cadru de conducere,
în unitățile care au volum mai mare
de importuri se vor crea un colec­
tiv central și colective pe produse,
subansamble și repere. La nivelul
județului s-a înființat un colectiv
care coordonează întreaga activitate
de restrîngere a importurilor, de asi­
milare și fabricare a produselor res­
pective în condiții bune, de calitate,
nivel tehnic și economicitate.
In multe unități s-au înregistrat
de pe acum o seamă de rezultate po­
zitive. La întreprinderea de autoca­
mioane, de pildă, în urma apelurilor
adresate de conducerea unității unor
centrale și întreprinderi din tară, nu­
meroși delegați au și venit la Brașov
pentru a vizita expoziția și a prelua
spre asimilare o serie de produse.
Pînă acum au fost preluate pentru
execuție circa 10 la sută din pozițiile
de repere, materiale și produse ex­
puse.
Dintre produsele aduse încă din
import, care reclamă o atenție deo­
sebită, se detașează articolele din
cauciuc și mase plastice. Or. unitățile
industriei chimice manifestă încă
puțină receptivitate față de cerința
de a le produce in tară, cu forțe
proprii, invoci nd motivul că numărul
reperelor solicitate este redus și. deci,
fabricarea lor nu este rentabilă. Ar
fi de așteptat . ca și întreprinderile
respective să analizeze temeinic ne­
cesitățile. să fie mei receptive, pen­
tru a contribui — cu forțe proprii —
la economisirea fondurilor valutar*
ale țării. ,
Nîcolae MOCANU
corespondentul „Scintelf
Prin creșterea
productivității
muncii
Colectivul întreprinderii bucurește-
ne „Electroaparataj" a încheiat pri­
mele două luni ale anului cu bune re­
zultate in producție. Puternic mobi­
lizați de organizația de partid, mun­
citorii, tehnicienii și inginerii uni­
tății, angajați într-un efort susținut
pentru îndeplinirea sarcinilor econo­
mice din acest an. au obținut o pro­
ducție suplimentară de 16 milioane
lei. concretizată In aparataj electric
de joasă tensiune. Acest spor a fost
realizat in principal pe seama creș­
terii productivității muncii, prin fo­
losirea mai bună a timpului de lucru
și utilajelor, îmbunătățirea aprovi­
zionării tehnico-materiale, prin per­
fecționarea organizării științifice a
producției și a muncii. (Dan Con»
Btantin).
PAGINA 4 SCINTEIA — joi 4 martie 1976

Cine urmărește istoria pa­ softei, la care adăugăm ți completat de mitropolitul române, a continuității po­ Ion Creangă, spre deose­
triei noastre din secolul al letopisețul lui Miron Costin, Dosoftei, celălalt mare căr­ porului nostru în nordul Du­ bire de ceilalți scriitori po­
XVI-lea, de cînd ni se păs­ sînt, în primul rînd moldo­ turar moldovean al vremii. nării, a unității sub semnul meniți, creează lucrări de va­
trează primele texte scrise venești, dar ele conțin și Se impune, deci, concluzia căreia am crescut și urmea­ loare neobișnuită numai cu
in românește, nu se poate numeroase fonetisme, cu­ că vechile traduceri nu erau ză să ne dezvoltăm în viitor. ajutorul limbii populare,
să nu fie impresionat de le­ vinte și forme ardelenești, independente una de alta, „Istoria pentru începutul ro­ fără neologisme șl fără ar­
gătura desăvirșită care exis­ de unde rezultă că autorii că la fiecare încercare nouă mânilor în Dacia", a lui Pe­ haisme. Ca el vor proceda
tă între această istorie și respectivi Cunoșteau bine se folosea experiența ante­ tru Maior, a produs o ade­ și ardelenii loan Slavici și
limba pe care o vorbim. și apreciau activitatea des­ rioară. în situația istorică vărată revoluție în conști­ George' Coșbuc.
Cum s-a subliniat, de atî- fășurată, pe acest tărîm, din țările, noastre, faptul a- ința tinerilor din Muntenia, începutul secolului nostru
tea ori, începuturile scrisu­ înaintea lor, în Transilva­ cesta are o semnificație cu în frunte cu Heliade Rădu- este marcat de apariția unor
lui nostru sînt timide și nia. totul deosebită. împotriva lescu, și a celor din Moldo­ nume mari de scriitori, in
foarte îndepărtate de limba Spre sfîrșitul secolului, Ia frontierelor care despărțeau va, printre care pomenim pe toate provinciile istorice :
de astăzi. Primii traducători numai doi ani după apari­ cele trei provincii, românii C. Negruzzi și pe Mihail Goga și Agârbiceanu, în
de cărți religioase din Ma­ ția, la Iași, a traducerii lui au constituit, totdeauna, o u- Kogălniceanu. Transilvania, Arghezi in
ramureș și din nordul Tran­ Dosoftei, „Viețile sfinților", nitate desăvirșită și au ac- Ideile reprezentanților Șco- Muntenia, Sadoveanu în
silvaniei, de la începutul se­ Moldova. La sfîrșitul primu­
colului al XVI-lea, urmă­ lui război mondial, odată cu
reau, mai ales, sensul izolat întregirea neamului, limba
al fiecărui cuvînt și nu ideea Prof. dr. Gavril ISTRATE noastră devenise unitară. De
din text. Sintaxa era tribu­ acum înainte, elementele re­
tară limbii după care se fă­ gionale nu mai apar, în' li­
cea traducerea. Situația nu teratură, decît în scopuri sti­
avea să se schimbe nici în listice și, se înțelege, în lu­ Dotația tehnicâ a laboratoarelor școlare vine frecvent astăzi în sprijinul studiului disciplinelor umanista; în
a doua jumătate a secolului,
cînd se tipăresc, la Brașov,
cărțile coresiend. Se impune,
totuși, observației, un lucru
Limba—factor al unității crările în proză. Poezia le
evită cu totul și, de pildă,
.ardeleanul Blaga, munteanul
Ion Barbu și moldoveanul
imagine, un aspect din laboratorul fonetic al Liceului „Ion Neculce" din București

de amănunt, foarte impor­ Al. A. Philippide nu-și tră­

tant prin consecințele lui, și
anume : colaboratorii diaco­
nului Coresi compară tradu­
cerile proprii cu ceea ce au
naționale dează, nici upul, originea lo­
cală, prin limba pe care o
folosesc. Un educator prea rar
Limba română poate fi
realizat înaintașii ; ei „cola­ comparată cu mulțimea rîu-
borează", am spune, cu tra­ rilor care brăzdează. în
ducătorii maramureșeni, în moldovenii aveau să predea țfonat, împreună, pe toate Iii Ardelene sînt preluate,
sensul că preiau de la aceș­ făclia muntenilor, prin gri­
tia unele lecturi care li se ja cărora se tipărea, la 1688,
planurile. Iată pentru ce se
întîlnesc, în „Biblia de la
cum vedem, de românii din
celelalte provincii și duse
lung și în lat, pămîntul pa­
triei. întocmai ca ele, gra-
iurile în care au scris
COMEDIA pe scena teatrelor noastre
păr potrivite. în același „Biblia de la București", pri­ București", pe lîngă o serie mai departe. Ele stau, în strămoșii noștri încep să se
timp, ei aduc și unele mo­ ma traducere integrală a de particularități lingvistice mare măsură, la baza în­ caute unele pe altele, spre într-un cuplet al comediei Chirița Încă apar diformități morale. N-au Cit de mult am putea clștiga daci
dificări textelor respective, scripturii, în limba română. muntenești, numeroase alte noirilor lui Heliade, figura a adeveri vorba cronicaru­ Ia Iași, Vasile Alecsandri zice : „Tea­ dispărut parazitismul, lenea, como­ prin intermediul unor comedii bune
mai ales in vocabular, prin De fapt, această carte mo­ trăsături ardelenești și mol­ cea mai impunătoare, în cul­ lui că „românii toți dintr-o trul este o școală / Unde-nveți, rî- ditatea, egoismul, spiritul de parve­ am lua atitudine împotriva unor
înlocuirea unor cuvinte sau numentală se leagă de pro­ dovenești. tura națională, între anii fîntină cură". Și așa cum zind voios, / A te feri de boală, l nire, chiar la unii oameni — aici « concepții și mentalități anacronice
fonetisme necunoscute gra­ vincia din sudul țării mai La începutul secolului al 1830—1840, cînd atît ardele­ toate rîurile țării își pierd De-orice nărav uricios". paradoxul situației — care fac parte — identificabile încă în diferite zone
iului din sudul Transilvani­ mult sub aspect geografic, XVIII-lea centrul de greu­ nii, cît și moldovenii încep „și numele ,șl apa" in Dună­ Versurile acestea ar putea sta din generația nouă, de după 1944. ale vieții noastre sociale — a abuzu­
ei, unde activau ei. fiindcă din punctul de vedere tate se mută, din nou, în să se orienteze după direc­ re și apoi în mare, tot așa drept moto pentru unul din capito­ Dramaturgia originală a făcut lui, a lenei, a rutinei, a spiritului de
Metoda aceasta da lucru al limbii ea reprezintă o sin­ Moldova, prin activitatea lui tivele lui. graiurile din Maramureș și lele cele mai importante ale drama­ multe pentru a combate rămășițele risipă, a lipsei de răspundere, a min­
este și mai vizibilă în seco­ teză a eforturilor tuturor ro­ Dimitrie Cantemir și, mai în 1840, moldovenii de la cele din Brașov, din Banat turgiei noastre naționale : COME­ educației mic-burgheze, a luat atitu­ ciunii, falsității, ipocriziei, a subiec­
lul al XVII-lea, la moldo­ mânilor, de pînă atunci, din tîrziu, a lui Ion Neculce și, „Dacia literară", prin acti­ și din Moldova, ca și cele DIA. De la începutul începuturilor, tivismului în recrutarea cadrelor, a
apoi, de aici, iar în Transil­ vitatea lui Alecsandri, a lui dine hotărîtă împotriva neajunsuri­
venii Varlaam și Dosoftei toate provinciile istorice. din preajma cetăților de scriitorii s-au aplecat cu pasiune și lor ivite in organizarea noii socie­ înăbușirii criticii, a autocriticii de
care, ajutați de marii croni­ Cartea este o operă de co­ vania, unde, odată cu apa­ C. Negruzzi și a lui Alecu scaun, Tîrgoviște și Sucea­ responsabilitate, civică asupra acestui mintuială și a altor fenomene negati­
Russo, realizează limba lite­ tăți, dar mai ales a năravurilor și
cari și de traducătorii tex­ laborare, în sensul că în ea au riția Școlii Ardelene, se va, s-au’ împletit între ele, gen. E o întîmplare ? Cred că nu. manifestărilor înapoiate din conștiința ve. Cred că am greși dacă am consi­
telor juridice, mută centrul fost preluate, fără modifi­ ivesc zorii culturii, ai lite­ rară modernă și pregătesc, de-o parte și de alta a Car- Dimpotrivă. Biciuirea relelor so­ dera că aducerea pe scenă a unor
oamenilor. Inclusiv comedia a repur­
de greutate la răsărit de cări importante, unele tra­ raturii și ai limbii noastre împreună cu muntenii Ion paților, intr-un covor de ciale prin rîs este, după toți marii tat, trebuie s-o recunoaștem, succese comedii de stringentă actualitate, care
Carpați. în această vreme, duceri anterioare, cum sînt moderne. De la 1780 pînă la Ghica, N. Bălcescu. ș.a., nu frumusețe și de armonie exegeți ai culturii și literaturii ro­ importante în lupta pentru asanarea biciuiesc, fără menajamente, situații,
ardelenii traduc romanul „Palia de la Orăștie" (1582), 1830, vreme de cincizeci de numai unirea politică de la desăvirșită, sub semnul mâne, o trăsătură caracteristică a neajunsuri, moravuri străine spiritu­
ani, deci, aproape toate căr­ 1859, ci și drumul marilor morală a societății. în propulsarea
popular „Alexandria" și ti­ „Vechiul Testament", tradus zimbrului moldovenesc și al însuși poporului nostru. înzestrat cu unei atitudini înaintate, partinice, în lui socialist, moralei comuniste, ar
păresc una dintre cele mai de moldoveanul Nicolae Mi- țile românești cunoscute scriitori de mai tîrziu. Al. vulturului muntenesc, cu o mare disponibilitate interioară și muncă, în viața familială și socială. putea umbri în vreun fel marile noas­
frumoase traduceri religioa­ lescu, „Noul Testament de sînt tipărite la Buda, la Odobescu, I.L. Caragiale, M. gîndul la mîndria niciodată cu un optimism robust, omul din po­ Avem o serie de piese ca Mielul tre înfăptuiri, inclusiv în domeniul
se, din toată perioada ve­ la Bălgrad" etc. Dintr-o co­ Brașov sau la Sibiu, centre Eminescu, I. Creangă, prin îngenuncheată a lui Horea por a știut, în toate timpurile, să turbat. Opinia publică, Ziariștii, Șe­ educației. Eu cred, dimpotrivă, că o
che, „Noul Testament de la municare, recentă, a lui N.A. și la jalea care s-a scurs, treacă diformitățile morale și sociale ful sectorului suflete. Viața e ca un societate atît de bine consolidată cum
în care activau ardelenii. operele cărora limba noas­ pe toate văile ți spre toate
Bălgrad" (1648). Prin aceste cărți se populari­ tră se apropie de perfec­ printr-un filtru satiric original. Să vagon 7, care vor rămîne lucrări de este cea din România nu numai că
Ursu rezultă că manuscrisul zările, din fluierul fără de ne gindim o clipă la producțiile fol­ își poate permite o atitudine publi­
Cărțile lui Varlaam și Do­ lui Milescu a fost revăzut și zează ideea latinității limbii țiune. moarte al lui Avram Iancu. clorice, la primii dramaturgi care au că față de Hpsuri — dar are chiar
preluat instinctiv această vină co­ obligația de a nu tolera nimic care
mică și creează piese ce-și propun Puncte de vedere este străin spiritului său. De altfel,

DIN „POȘTA RUBRICII» obiective progresiste social-politice.

După momentul de excepțională în­
florire a genului marcat de ctitorul referință. Un Spiridon Biserică, un
acesta este și îndemnul pe care 11
primim din partea conducerii parti­
dului nostru. O literatură care
Invităm — eu ocazia Inaugurării anchetei „Cum vorbim, cum scriem românește ?“ — Am remarcat că problemele de limbă au fost teatrului românesc, Vasile Alecsan­ Chitlaru, un Cerchez, un Todor a dat un Alecsandri, un Cara­
să participe la acest dialog de larg interes, alături de specialiști, de alți oameni de cul­ discutate pînă acum doar în revistele de spe­ dri. comedia își va găsi marele șl Frențiu nu vor fi uitați, deoarece au giale, un Sebastian, apoi un Baranga,
tură, pe toți cei care, fără să fie specialiști, cultivă cu dragoste și respect limba româ­ cialitate. dedieîndu-se unul public cititor restrins. inegalabilul creator in persoana lui intrat în conștiința publicului larg. un Mirodan, un Mazilu, un Băieșu
nească, vorbind-o și scriind-o corect. Această invitație pornea de Ia convingerea că o ase­ De aceea e lăudabilă inițiativa „Scinteii". E ne­ Ion Luca Caragiale. Totuși, dacă stăm să punem în constituie deja o garanție a unei
menea dezbatere nu poate lăsa indiferent pe nimeni și că o largă participare a celor ce cesar însă ca Ia aceasta să .contribuie și alte Ar merita, fără îndoială, să ne balanță, pe de o parte, marea noas­ vine dramaturgice solide. Un public
se exprimă în această limbă este oricînd binevenită. De atunci, pe adresa ziarului sosesc publicații centrale și chiar publicațiile județene. oprim, lie și pe scurt, asupra come- tră tradiție în ale comediei, avidi­ care a receptat spontan, fără nici un
zilnic scrisori prin care cetățeni din toată țara — cu preocupări și niveluri de pregătire Căci cu toții avem datoria nobilă de a apăra și diografilor dintre cele două războaie tatea reală a publicului pentru acest fel de reticențe, lucrări precum cele
diferite — ne-au transmis gîndurile lor despre limba românească actuală. Facem loc, în cultiva limba, noastră, datorie pe care ne-o mondiale, dar scrierile lui Sebastian. gen, remarcabila galerie de come­ deja amintite, și multe altele, este
rîndurile ce urmează, citorva dintre aceste opinii, propunindu-ne să dăm „poștei rubri­ vom îndeplini numai acționînd cu toate mijloa­ Victor Ion Popa, Al. Kirițescu, Tudor dieni pe care o are scena româ­ apt de a primi cu tot interesul cu­
cii" un caracter permanent. cele și pe toate „fronturile". Mușatescp, Mircea Ștefănescu. G. M. nească și forța educațională a sati­ venit marea comedie a timpului
Zamfirescu, Camil Petrescu sînt mult rei; iar pe de altă parte realizările nostru. O galerie de actori care nu­
în primul rînd. amintesc deserviciul pe care Prof; Tănase GHEORGHE prea bine cunoscute pentru a mai ultimelor trei decenii, vom observa, mără printre înaintași un Millo, un
Forme diverse ni-1 fac unele edituri („Editura pentru litera­ Școala generală Smî'rdan, face apel la argumente noi în favoa­ cu regret, că talerul nu înclină in Nottara, un Iulian, un Birlic și are
rea ideii că românul nu e născut azi în rîndurile ei un Beligan, un
de cultivare a limbii tură", „Minerva") care scriu pe coperta cărților
numele autorilor și titlul cu inițială mică. Exem­
comuna Suharâu, județul Botoșani doar poet, ci și comediograf.
favoarea acestora din urmă. Apar
puține și la intervale mari co­ Caragiu, un Cotescu, un Moraru, un
Consiliile județene pentru cultură ți educa­ plific la prima editură cu : „bacovia-plumb" — Am evocat toate acestea pentru * mediile de bună calitate, teatrele Dinică, pentru a nu-i aminti decît pe
ție socialistă ar putea organiza acțiuni de masă, 1965 ; „blaga — poemele luminii și mirabila să- Să vorbim despre... sublinia încă o dată marea tradiție fiind, în același timp, invadate de o cei mai buni dintre cei mai buni, are
folosind mijloacele existente, universitățile popu­ mînță" — 1968, iar la a doua cu : „hasdeu — a comediei în teatrul românesc. Și cantitate imensă de comedioare, toate motivele să pretindă, iar scrii­
lare, brigăzile științifice, stațiile de radioficare. etymologicum magnum romaniae" — 1970 și „an­ locul gramaticii în școală! mai ales imensa responsabilitate care
ne revine nouă, astăzi, pentru a con­
farse, piese polițiste — bătăioase torii au toate motivele să asigure, la
Brigăzi științifice se pot alcătui chiar și în ex­ ton pann — povestea vorbii" — 1971. La fel numai în aparență, ambițioase nu­ nivelul cel mai înalt, o producție de
clusivitate pe teme lingvistice : probleme de or­ mi-au scris și elevii, iar la corectările ce le-am Studiul limbii și literaturii române ocupă un tinua și a dezvolta, ne o treaptă su­ mai la suprafață, cu un fond de idei comedii masivă atît sub raportul con­
tografie și ortoepie, probleme de semantică (ex. făcut și-au justificat scrierea cu... cărțile respec­ loc mediu în planurile de învățămînt. De pildă, perioară. această tradiție. și personaje mai mult decît firave, ținutului, cît și al diversității si bo­
folosirea corectă a neologismelor), probleme de tive. Le-am vorbit despre această estetică prost gramatica nu mai e obiect de studiu în liceu. Or, Realitățile sociale și politice s-au neinteresante. găției de modalități artistice.
toponimie (adevărată pagină de istorie conden­ înțeleasă, care apare și pe micul ecran deseori, gramatica este ca și matematica. Se însușește schimbat fundamental în societatea Iată, am în față Codul principiilor
sată), probleme de onomastică, domeniu în care dar e bine să nu se mai ofere asemenea prile­ la nivel scăzut, corespunzător vîrstei. la clasele noastră, omul muncii a devenit stă- ți normelor muncii și vieții comuniș­ Dan AEECSANDRESCU
se cuvine a desfășura o adevărată muncă de juri. Comisia de cultivare a limbii poate impune mici, se însușește temeinic, i se sesizează subti­ pîn al propriului său destin. Parti­ tilor, ale eticii și echității socialiste. Director al Teatrului de Stat Arad
educare a publicului. Dorința de cultivare respectarea „îndrumătorului..." și la televiziune, litățile. se formează deprinderile de folosire co­ dul mobilizează cu energie și succes
a limbii nu este deci numai o chestiune de in­ și la editurile amintite. rectă a ei de către elevii de liceu, respectiv, de toate resursele poporului pentru a
strucție, ci și de educație. Pentru aceasta, mă în al doilea rînd. numeroase cărți care vor să o vîrstă mai mare. De Aceea, este greu să ne perfecționa nu numai economia și
gîndesc că. dacă au loc întîlniri ale scriitorilor dea elevilor modele de analize literare și sti­ imaginăm ca fiind de nivel corespunzător susți­ viața socială, dar și relațiile inter-
nerea unui examen de gramatică la facultatea
de literatură cu cititorii, de ce n-ar avea loc si
întîlniri ale lingviștilor, autori de cărți cu ace­
lași public ?
listice. unele manuale școlare de lecturi literare
și de gramatică chiar conțin multe inexacti­
tăți. definiții incomplete sau eronate, exemple
de filologie, dintr-o materie făcută cu patru ani
în urmă în clasele școlii generale ! Cît șe pdăte
umane, pentru a înzestra conștiințele
cu o' perspectivă științifică, marxist-
leninistă asupra lumii și vieții, a
Cum va răspunde
Prof. Const. MANOLESCU neconcludente. Unele din aceste abateri au fost acumula în patru ani de învățare a gramaticii ? așeza bazele trainice ale viitoarei
Școala generalii nr. 8, Tîrgoviște menționate în presa de specialitate.
în al treilea rînd. pentru îmbogățirea mate­
Cit de mult uită un elev timp de 4 ani,? Sînt
întrebări la care se cade să medităm temeinic.
societăți comuniste. Faptele demon­
strează justețea deplină a acestei po­
litici ,și triumful ei categoric.
promoția Ia apel ?
rialelor necesare unei predări adecvate a limbii Căci, a scrie și a vorbi corect înseamnă, impli­
Cîteva sugestii și literaturii române, propun ca pe lingă discu­ cit. a educa pe cei cărora te adresezi, a fi as­ Societatea socialistă multilateral
dezvoltată este însă opera oameni­
(Urmare din pag. I) faptul că membrii pro­ spre producție, cerce­
rile și diafilmele existente,, pe lîngă alte mate­ cultat cu atenție de ei. Vorbirea și scrierea co­ moției nu s-au mai tare și creație. De Ia
Cred că bazele vorbirii și scrierii corecte se riale confecționate pe plan local, dună pricepe­ lor. Ei au de biruit dificultăți din voie, pe lingă pregăti­ căutat unul pe altul, o promoție Ia alta în­
pun în școala generală. Dar tocmai la acest ni­ rectă sînt factori de cultură, de civilizație, da fie pentru că între
rea și talentul profesorului de limbă română, să cele mai diverse — unele legate de re, și de curaj, abne­ registrăm eficiența
vel, cum bine remarca academicianul Iorgu Ior­ educație politică și patriotică. gație, omenie, demni­ absolvenți și universi­ unor noi programe și
se editeze șapte seturi de planșe (1. Fonetica. 2. complexitatea unei opere de edifi­
dan în articolul „înscriere la cuvînt" („Scînteia" tate. Se vorbește, cu tate legăturile s-au modalități de pregătire
— 30 noiembrie 1975), se înregistrează o serie de Vocabularul. 3. Morfologia. 4. Sintaxa propozi­ Prof. D. D. VOICU care fără precedent în istoria tării,
căldură și recunoștin­ rupt, rămînînd astfel' și educare. De la o
lipsuri. Adevărul e că și noi. cadrele didactice, ției. 5. Sintaxa frazei. 6. Semne de ortografie si Liceul real-umanist altele avînd la bază lesturile unei nevalorificat un bogat
educații care își avea drept deviză ță, dar și cu justificată promoție la alta adu­
întîmplnăm unele greutăți. punctuație, 7. Să scriem corect). „Frații Buzești" Craiova mîndrie, despre forța tezaur de relații ințer- cem corectivele impu­
homo homini lupus. In fine, trebuie educativă a acestui umane, profesionale, se de practică, de via­
să spunem răspicat că au apărut și mare colectiv care este sociale... tă, programului de
promoția, despre va­ Din acest punct ds formare a acestor ti­
loarea relațiilor inter- vedere, cred, conduce­ neri specialiști. Cu fie­
B B H B B ■ umane dintre membrii
săi, despre oportuni­
rea facultății, a insti­
tutului respectiv ar
care promoție înre­
gistrăm actualitatea șl
tatea și utilitatea unui trebui să se arate viabilitatea acelor Im­
Așa cum își definește scopurile în programul său. Centrul euro­ Buletin informativ bianual cu titlul folosesc prilejul de față spre a ex­ — După cum cunoașteți, în Româ­ sprijin pe care cole­ mult mai interesate de portante orientări și
pean UNESCO pentru învățămîntul superior, înființat cu trei ani în „învățămintul superior în Europa", prima interesul Centrului nostru nia se desfășoară intense eforturi gul, prietenul, fostul păstrarea unor aseme­ măsuri pe care parti­
urmă la București, își propune să constituie un factor de amplificare în privința documentării se’prevede, pentru aceasta colaborare și a vă pentru perfecționarea continuă a in­ profesor, facultatea nea relații, mal sensi­ dul și statul nostru
a cooperării în domeniul dezvoltării invățămîntului între statele eu­ între altele, efectuarea unei analize spune cît de mult apreciem noi spri­ vățămintului superior; cum apreci­ le-au dat-o sau ar fi bile la solicitări de a- le-au adoptat — în
ropene indiferent de sistemul social și politic căruia îi aparțin. în asupra centrelor de cercetare și do­ jinul prețios al autorităților româ­ ați aceste eforturi în contextul stră­ putut să le-o dea la cest gen (schimburi de momente deosebit de
dorința de a prezenta cititorilor activitatea Centrului, am solicitat cumentare în materie de învățămînt nești. îndeosebi al Ministerului Edu­ duințelor de pretutindeni consacrate un moment dat. Se experiență, vizite do­ reprezentative pentru
d-lui Thomas KELLER, directorul Centrului, să ne răspundă la cîteva superior din Europa. Cît privește ac­ cației și Invățămîntului. modernizării structurilor universi­ vorbește emoționant cumentare, excursii de întreaga viață spiritu­
întrebări. tivitățile de legătură, se află în curs — Ce rol atribuiți invățămîntului tare ? despre prietenia dintre grup etc.). ală a țării. în realiza­
de constituire o rețea a coresponden­ superior in cultivarea idealurilor de — De la jumătatea lunii septem­ membrii promoției, Pentru noi. profeso­ rea nobilei misiuni e-
— Care apreciați a fi rezultatele ce tuturor statelor Europei și de ților oficial desemnați de către fie­ dezvoltare a personalității tuturor ti­ brie 1975, de cînd am preluat direcția dintre foștii absolvenți rii. întîlnirea promoției ducative a școlii noas­
obținute în direcția promovării unui studierea modalităților de colabo­ care stat membru. în sfîrșit. în ca­ nerilor, indiferent de mediul social Centrului, am avut ocazia* să vizitez și cadrele didactice, de absolvenți este un tre văd în senti­
spirit de largă ți fructuoasă colabo­ rare ce s-ar putea stabili între drul activităților de schimb s-ar pu­ ■ sau geografic căruia îi aparțin ? instituții de învățămînt superior din despre legăturile pe jalon din drumul com­ mentul de promoția
rare pe planul invățămintului supe­ Centru Și instituțiile naționale cores­ tea menționa organizarea, în ianua­ România și să cunosc mai de aproa­ care au continuat să le plex, mereu ascen­ un important liant u-
— Sarcinile pe care instituțiile de man. Tocmai de ace­
rior între toate națiunile europene, pe activitățile și preocupările lor. țină unii cu alții... Se dent, al pregătjrii de
in lumina Actului final al Conferin­ Am avut, de. asemenea, ocazia să ea, cred că-i bine să
întîmplă însă ca, une­ noi și noi promoții ne străduim să-1 în­
ței pentru securitate și cooperare în discut cu conducători ai invățămui- ori, să fie formulate de specialiști, spre treținem și să-1 dez­
Europa ?
— Centrul nostru ar putea fi definit
LA BUCUREȘTI, FUNCȚIONEAZĂ tului superior din România. In sfir-
șit. Biroul celei de-a treia sesiuni și regrete, fie pentru muncă, spre viață, voltăm.
ca instrument în cadrul contribuției amintite a fost primit la Ministerul
pe care UNESCO este chemat s-o adu­ Educației și învățămîntului din țara
că la dezvoltarea și perfecționarea in­ ■dv. Impresiile reținute sînt puter­
vățămîntului superior în Europa și la
Întărirea cooperării în acest domeniu.
UNESCO oferă prin intermediul Cen­
trului nostru o platformă unică pen­
Centrul european UNESCO nice și referiri pline de aprecieri au
fost făcute în nenumărate . rinduri
în timpul sesiunii. Pe de altă parte,
cred că stabilirea în București a se­
LA BACĂU
tru facilitarea schimburilor în mate­ diului Centrului are o semnificație
deosebită, dată fiind contribuția re­
rie de învățămînt superior intre sta­
UN NOU MUZEU DE ARTĂ
tele europene, problnd astfel faptul
că, ți in această direcție, cooperarea
poate fi realizată efectiv. întreaga
pentru învățămîntul superior — marcabilă a României la extinderea
cooperării intereuropene, in spiritul
Actului final al Conferinței de la
, Helsinki.
Miercuri a fost inau­
gurat la Bacău un nou
sică si contemporană.
Au fost expuse. între
dreescu, Gh. Petrașcu,
activitate amintită se Încadrează in Concepția românească referitoare Th. Pallady. Ion Țucu-
Muzeu de artă, care altele, opere de N. lescu, H. Catargi, D.
perspectivele deschise de Conferința
de la Helsinki asupra securității și
cooperării europene.
instituție specializată a cooperării culturale la realizarea unei legături organice
intre învățămîntul superior, cerce­
tare și producție corespunde, pe de
reunește lucrări de
mare valoare din plas­
tica românească cla­
Grigorescu. C. D. Ro­
senthal, N. Tonitza,
Șt. Luchian, I. An-
Paciurea, Cornel Me-
drea.
(Agerpres)
De altfel, în raportul adoptat cu o parte, obiectivelor naționale ale
prilejul celei de-a IlI-a Sesiuni a Invățămîntului superior din țara
Comitetului consultativ al Centrului punzătoare. în același an, Centrul a rie 1976, a unor reuniuni de experțl, învățămînt. superior sînt chemate să dv. și, pe de altă parte, constituie
s-a subliniat în mod deosebit rolul pe realizat două studii menite să iden­ consacrate, tntre altele, cunoașterii le îndeplinească se multiplică fără reflectarea unei preocupări tot mai 19.20 1 001 de seri.
tifice cele mai importante surse sta­ noilor forme de învățămînt superior încetare și. ca atare, aproape pretu­ intense in această direcție pe plan 19.30 Telejurnal.
care Centrul este chemat să-l Joace
în aplicarea recomandărilor celei de-a
Il-a Conferințe a miniștrilor educa­
tistice oficiale de informație din dife­
rite țări și să faciliteze analiza com­
parată a datelor statistice de bază
în Europa, relațiilor dintre invăță-
mîntul superior și cerințele de cadre.
Colocviul asupra noilor forme de
tindeni există o preocupare pentru
perfecționarea sistemului de învăță­
mînt. Societatea fixează invățămin-
internațional, Folosesc prilejul
față pentru a omagia contribuția per­
sonală pe care președintele Repu­
de
tV 20,00
20.15
Interpretul preferat : Irina Loghln.
Mai aveți o Întrebare ? Omul șl
ritmurile vieți! contemporane.
ției din țările europene membiț* ale 20.55 Cadran economic mondial.
referitoare la învățămîntul superior, Învățămînt superior , a formulat con­ tului superior un număr anumit de blicii Socialiste România. Excelența 21.15 Revista literar-artistică TV. în
UNESCO (București, 1973) și ale Con­ în ultima vreme, Centrul a supus cluzii vizînd punerea la punct a unui obiective prioritare de ordin cultu­ Sa Domnul Nicolae Ceaușescu, o a- pregătirea Congresului educației
ferinței asupra securității și coope­ studiului problemele eficacității in­ program de cooperare nemijlocită în­ ral, social și economic. În acest con­ duce la dezvoltarea învățămîntului PROGRAMUL I politice și al culturii. Rolul activ
terne a sistemelor europene de în­ tre țările sau instituțiile interesate. text, învățămîntul superior este che­ al creației artistice în modelarea
rării în Europa. Ca exemplu de ac­ superior în România. In acest sens, 10,00 Teleșcoală. trăsăturilor morale superioare ale
țiuni in acest sens s-ar putea men­ vățămînt superior. Aceste teme corespund interesului mat să contribuie la dezvoltarea ple­ omului nou constructor al socia­
nară a personalității umane. în con­ m-am informat in mod deosebit a- 16,30 Curs de limba germană.
ționa, limitîndu-ne la anul 1975, — Vă rugăm să înfățișați princi­ comun tuturor centrelor de învăță­ 17,00 Telex. lismului.
secință, acolo unde există cereri de supra hotărîrilor referitoare la per­ 22,10 24 de ore.
Colocviul experților în materie de în­ palele acțiuni înscrise în programul mînt superior din statele euro­ 17,05 Din țările socialiste.
specialiști cu pregătire superioară, fecționarea educației, adoptate la 17,15 Enciclopedie pentru tineret.
vățămînt superior din ministerele Centrului pentru viitorul apropiat. pene. Totodată. In programul de sistemul de învățămînt trebuie fă­ Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iu­ 17,40 Muzica. Emisiune de actualitate PROGRAMUL H
europene ale educației (București, — Centrul va continua să acțione­ activitate al Centrului s-a prevăzut cut să răspundă exigențelor referi­ nie 1973. și la reuniunea de lucru muzicală. ,
18,00 Cabinet Juridic. 20,00 Concert simfonic. Ciclul „Speranța
28—30 mai 1975). Colocviul s-a ocupat ze ca unitate de informare, documen­ cooperarea în domeniul invățâmîn- toare la o mai bună folosire a po­ cu cadrele din învățămintul superior. ale baghetei1'. Orchestra simfonic»
de stabilirea bazelor unei cooperări tare, de legătură și de schimb pe tului superior cu instituții și specia­ tențialului spiritual al colectivității 18,20 Arta plastică. Imagini pentru un a Radioteleviziunil. Dirijor: Cri».
portret al femeii contemporane. tian Brâncușl.
care să răspundă nevoilor specifi­ teme specifice. Centrul publică un liști din România. îngăduiți-mi să sociale. Mihai IORDĂNESCU 18,43 Universitatea TV. 82.30 închiderea programului.
 SCINTEIA—joi 4 martie 1976 PAGINA 5

Sosirea in Capitală a secretarului executiv ROMA

5 Cu prilejul. Zilei naționale a Ma?

rocului. ambasadorul acestei țări la

deschis
V

Misrcuri după-amiază a sosit în
Capitală Drammane Quattara, secre­
tar executiv al Organizației Unită­
ții Africane, pe lingă Organizația
Națiunilor Unite, care, la invitația
conducerii Ministerului Afacerilor
Externe, face o vizită în tara noas­
tră.
îmbunătățirea asistenței
pentru personalul
De curind au fost finalizate lucră­
rile de extindere ale unor spitale
C.F.R. din orașele București, Paș­
cani și Iași. De asemenea, la Con­
stanta a fost dată în folosință o mo­
dernă policlinică care asigură- asis­
tentă medicală pentru întregul per­
sonal din unitățile de transporturi
feroviare, rutiere și navale din a-
ceastă zonă. Acțiuni menite să ducă
la mărirea numărului de locuri și a
capacității df> tratament se desfășoa­
ră la spitalele ceferiștilor din locali-
o Sub genericul „Codul eticii și
echității socialiste — călăuză în
viata și activitatea cotidiană". în
județul Bacău continuă să aibă loc
numeroase manifestări cultural-
educative. La Moinești. petroliștii
au participat la un simpozion cu
tema „Independența țării — încu­
nunare a luptei de veacuri a po­
porului nostru" și la un montai li­
terar Intitulat „Deșteptarea Româ­
niei". iar energeticienii din Bor-
zești au luat parte la un concurs-
spectacol intitulat „Cinstire patriei".
La Buhuși, pentru textilistii frun­
tași în producție s-a organizat o
seară muzicală dedicată lui Ciprian
Porumbescu. Formațiile artistice
de amatori din Izvoru Berheciului.
Oncești. Buhpci și Tamaș s-au în­
trecut în cadrul festivalului-con-
curs „Vitejii neamului". • între­
prinderea cinematografică a județu­
lui Dolj a inaugurat, la cinemato­
graful „23 August" din Craiova, un
ciclu de filme cu tema „Lupta
P.C.R. pentru instaurarea puterii
politice a clasei muncitoare în tara
noastră". în pregătirea Congresului
educației politice și al culturii, la
căminele culturale din Coșoveni.
Dioști și Leu au avut loc expuneri
despre „P.C.R. — organizatorul și
conducătorul luptei antifasciste în
tara noastră", urmate de deschide­
rea unor expoziții realizate de Mu­
zeul Olteniei. La Filiași a fost or­
ganizat simpozionul „Tradiții ale
luptei pentru neatîrnare". iar la
Casa de cultură a sindicatelor din
Craiova elevii Școlii populare de
artă au prezentat un spectacol inti­
tulat „Culorile recunoștinței", pe
care l-au dedicat muncitorilor
fruntași în întrecerea socialistă,
o în pregătirea Congresului; edu­
cației politice si al culturii. Casa,
municipală " țle ’ cffltUră tfiri Satii-
Mare organizează d suită de ac­
țiuni de educație materialist-stiin-
tifică. Astfel, o brigadă științifică
complexă, formată din profesori de
fizică, chimie, biologie, știinte so-
ciale și medici, a efectuat în ulti­
mele săptămîm deplasări în mijlo­
cul colectivelor de oameni ai mun­
cii de la întreprinderea „Unio",
cooperativa meșteșugărească „Meta-
lolemn". Ia cămine muncitorești. în
cartiere etc, unde au răspuns nu­
meroaselor îhtrebări puse de par­
ticipant! (fenomenele astronomice
ale anului 1976, formarea Pămîntu-
lui și a sistemului solar. despre
prevenirea cutremurelor etc — în-
(Urmare clin pag. I) pe deplin firesc este consi­
derat și că inginerul Sergiu
înaintată fată de muncă, cu Molin. acum șase ani înqă
o comportare demnă în so­ student, a reușit împreună
cietate. Și tinerii — munci­ cu alți specialiști să asi-
tori. maiștri sau ingineri —
cresc frumos, demn, în spi­
ritul exigentelor instaurate
In viata uzinei, al climatu­
lui etic deosebit de favora­
bil promovării valorilor au­
tentice. Iată de ce nu mai Un deceniu
miră pe nimeni faptul că.
după a doua turbină de 330
MW, inginerul Petre Bel-
cotă, de a cărui experiență de... maturitate
era absolută nevoie în com­
partimentul de concepție al
uzinei, a predat conducerea
fabricii de turboagregate
mai tînărului său coleg. Ro­
gure fabricarea în uzină a
50 la sută din piesele elec­
mulus Beșchea. pe care el
îl pregătise. Sau că. numai
tronice pentru întreținerea
și reparația comenzilor nu­
după cîtiva ani de la ab­
solvirea facultății, inginerul
merice
unelte.
Petrea Ciuntu a fost pro­ Uzina n-a împlinit măcar
movat în funcția de șef al un deceniu de existentă,
secției alternatoare. Fapt dar oamenii ei au pășit de
(Urmare din pag. I) mal lntll pe loan Macovei.
care ne declară textual :
drei CamiLatos, secretarul — M,i-a telefonat nevasta,
comitetului sindicatului — din tîrg, că a găsit un pur-
la impresionanta cifră de celuș bun de tăiat. Am dat
89 428 ore ! Nici anul aces­ o fugă și în două ore ham
ta nu pare să aibă „sem­ cumpărat.
— în timpul programu­
ne" mai bune — in ianuarie
se și acumulaseră 4 658 de lui? !
ore-învoirî ! Cine profită
de pe urma exigenței scă­
— Eu l-am învoit, ti sare
în ajutor Iosif Matko. teh-
zute față de ordine și dis­
ciplină ? Iată ce ne spune,
de pildă, maistrul Nicolae
Costin de la secția prepa­
La sosire, oaspetele a fost salutat
de reprezentanți ai conducerii Mi­
nisterului Afacerilor Externe, pre­
cum și de șefi de misiuni diploma­
tice ale unor țări africane acreditați
la București.
(Agerpres)
medicale
din transporturi
tătile Sibiu, Cluj-Napoca și Ploiești.
La Craiova. Galati. Suceava. Iași,
Dej și Oradea se ridică noi policli­
nici.
Noile investiții alocate In vederea
dezvoltării rețelei medicale a Mi­
nisterului Transporturilor și Teleco- .
municatiilor se vor reflecta, numai
în 1976, în sporirea cu circa 20 la
sută a capacității de spitalizare în
comparație cu anul trecut.
(Agerpres)
jllll
soți te de planșe și diafilme). o In
numeroase localități din județul
Galați a început desfășurarea fa­
zei intercomunale a tradiționalului
concurs județean „Omagiu muncii
creatoare". Sint prezentate specta­
cole de teatru, dansuri, coruri, bri­
găzi artistice de agitație, montaje
literare ș.a. Tot la Galati a avut loc
o trecere în revistă a formațiilor
-
participante la festivalul — -
„Zilele
teatrului de amatori". Echipele
sindicatelor de la combinatul side-
rurgic. Grupul de șantiere pentru
construcții industriale și agrozooteh­
nice, Casei de cultură a sindicatelor
Galati, precum și echipa ansașt->
blului „Horincea" din localitate au
întrunit aprecierile publicului. •
In sala clubului „Patria" din Dro-
beta Turnu-Severin a avut loc un
concurs „Cine știe cîstigă" De
tema : „Istoria mișcării sindicale
din România", urmat de un spec­
tacol de muzică populară susținut ■
de formațiile din municipiu. •
„Activitatea de creație tehnico-
științifică" — a fost tema unei
dezbateri în cadrul cabinetului de
informare și documentare din Or­
șova, la care au participat specia­
liști din unitățile industriale ale
orașului. Tot în cadrul casei de
cultură din acest oraș s-a organi­
zat dezbaterea pe tema : „Impor­
tanta cărții social-politice în for­
marea conștiinței socialiste și pro­
filul spiritual al omului nou". • La
muzeul din Slatina a avut loc o
seară muzicală cu tema : „Mo­
mente din lupta poporului român
pentru unitate și independență".
Au fost prezentate mai multe co­
municări. între care „Conjunctura
internațională ' în preaima anului '
1877". , „Participarea maselor; pftpu- .
lare din județul Olt la războiul din
1877“ : poeți locali' au. recitat .dj.ri....
versttrile lor. o La Tecuci s-a des­
fășurat un colocviu intitulat „Ce
profesie să-mi aleg ?“, în cadrul că­
ruia elevii uteciști din scoli, spe-
cialisti din întreprinderile și insti-
tutiile tecucene. intelectuali au dis-'
cutat despre profesiile oferite de
municipiu, despre alte meserii ce
pot fi îmbrățișate de tinerii de aici.
• „Omul și legea" este genericul
unui ciclu de expuneri prezentat,
în această perioadă. în fata colec­
tivelor de oameni ai muncii din uni­
tățile industriale ale județului Su­
ceava.
Corespondentii „Scinteii"
mult pe treptele maturită-
ții. Pe ce se întemeiază o
atit de rapidă și pasionantă
ascensiune ? Dintre toate
răspunsurile pe care le-am
primit la această întrebare
cel mai semnificativ ni s-a
părut cel propus de ingine­
rul Martin Hans Borger, șe­
ale mașinîlor- ful secției de schimb turbi­
ne, care lucrează aici din
1969 : „Colectivul, mai e-
xact spus, modul in care
știe el să pună in valoare
— Cum așa. se tunde pe
banii și timpul întreprin­
derii ?
— Vom vedea...
...Ce mai e „de văzut" în
fața unor astfel de cazuri
— extrase ca dintr-o co­
medie bufă, dar atît de
păgubitoare ! Un caicul fă­
cut Ia întreprinderea de
ventilatoare București ara-
București. Maâti Jorio, ■ oferit,
miercuri seara, o recepție.
Au participat Ion Pățan, viceprim-
ministru al guvernului, ministrul co­
merțului exterior și cooperării eco­
nomice internaționale/ George Ma-
covescu, ministrul afacerilor externe.
Eugen Jebeleanu. vicepreședinte al
Consiliului Național al Frontului'Uni­
tății Socialiste, membri ai conducerii
unor ministere economice, reprezen­
tanți ai unor instituții centrale, ai
vieții politice și culturale, ofițeri su­
periori. ziariști.
Erau prezenți șefi de misiuni di­
plomatice acreditați In tara noastră,
alți membri ai corpului diplomatic.
(Agerpres)
Cronica zilei
Miercuri a fost semnată in Capi­
tală o înțelegere de colaborare între
Uniunea- scriitorilor din țara noastră
și Comitetul uniunilor de scriitori
din R. S. Cehoslovacă pe anii 1976—
1977.
Laurentiu Fulga. prim-vicepre-
ședinte al Uniunii scriitorilor, și lo­
se! Rybak, vicepreședinte al Comi-
tetului uniunilor de scriitori din
Republica Socialistă Cehoslovacă
care au semnat documentul — au
subliniat. în alocuțiunile rostite, că
înțelegerea .este menită să contribuie
la întărirea relațiilor de colaborare
culturală existente între țările noas­
tre. la mai buna valorificare a ope­
relor literare românești si ceho­
slovace.
La festivitate au fost prezenți Vir-.
gil Teodorescu, președintele Uniunii
scriitorilor, precum și reprezentanți
ai Ambasadei cehoslovace la Bucu­
rești.
(Agerpres)
PRONOEXPRES
NUMERELE EXTRASE
LA TRAGEREA DIN 3 MARTIE 197S
Extragerea I : 29 26 19 2 30 45
Extragerea a Il-a : 36 31 16 8 22
FOND GENERAL DE CIȘTIGURI :
1 495 493 lei.
• SPORT • SPORT e SPORT • SPORT @ SPORT O SPORT
BASCHET
Aseară s-au inversat rolurile:
Steaua-Dinamo 92-84!
Aseară s-au inversat rolurile : la
numai 21 de ore după ce Dinamo cîș-
tiga.se cu 74—70. Ste.aua și-a, luat re-
vanșa Cu 92——84 in partidele
.. .! Astfel, ...
dirfecte Dinamo—Steaua, „scorul" a
devenit ,2—2 si de-ăbia cel de-al cin­
cilea ddrbi va stabili cum se'numește
echipa campioană în ediția 1975—1976.
Acest meci va avea loc cu prilejul
turneului final, al campionatului
(8—12 mai) și va fi programat — după
cum ne-a informat antrenorul fede­
ral Aurel Predescu — Ja Palatul
sporturilor și culturii din Capitală,
Va însemna el oare momentul. de
refacere a contactului dintre baschet
și marele public ? Aceasta va depin­
de în măsură hotărîtoare de felul în
care cele două cluburi fruntașe, an­
trenorii și jucătorii vor pregăti par­
tida derbi a întregului campionat ;
amatorii de sport le doresc deplină
reușită în acest sens !
toate forțele de care dis­
pune".
Cîteva zile mai tîrziu. în-
tr-o plenară a comitetului
- și pe jucători.
municipal de partid consa­
crată stabilirii obiectivelor
chemării la întrecerea so­
cialistă pe acest an. tova­
rășul Nicu Constantin, di­
rectorul general al între­
prinderii, subscria, în spiri­
tul tradiției încetățenite
aici, la hotărîrea fermă a
oamenilor muncii din Ca- ~
pitală de a frțictifica mai
din plin potențialul pro-
ductiv, de a năzui spre rea-
lizări si mai mari. Iar cînd
am încercat să aflăm și alte
amănunte despre izvorul de
putere care a determinat
sporirea angajamentelor ,a-
silmate. interlocutorul ne-a
dat o replică pe cît de scur­
tă, pe atit de convingătoa­
re : „Orice performanță nu
poate avea decit un singur
suport — oa'menii".
biletele de voie depuse la
poartă. Trecînd peste fap­
tul că unul din ele „atesta"
ieșirea din întreprindere a
posesoarei sale la ora 11,
deși în momentul vizitei
noastre nu era decit 10,30,
iar învoita părăsise demult
unitatea (și cînd te gindești
că dumneaei lucrează chiar
la... organizarea produc­
ției !), altceva ne-a atras
atenția. Din 12 bilete de în­
voire. jumătate purtau
mențiunea : „învoit 1/2 oră
Miercuri după-amiază a avut loc In
Capitală adunarea de constituire a
Asociației de prietenie româno-siria-
nă, organizată sub egida Frontului
Unității Socialiste și a Institutului
român pentru relațiile culturale cu
străinătatea.
La adunare au luat parte tovarășii
Emil Drăgănescu, membru al Comi­
tetului Politic Executiv al C.C. al
P.C.R., viceprim-ministru al guvernu­
lui, Eugen Jebeleanu, vicepreședinte
al Consiliului Național al Frontului
Unității Socialiste, Cornel Pacoste,
adjunct al ministrului afacerilor ex­
terne. Ion Dodu Bălan, vicepreședinte
al Consiliului Culturii și Educației
Socialiste, Maria Groza, membru al
Biroului Consiliului Național al Fe­
meilor. Radu Enache, secretar al C.C.
■ al U.T.C., Titus Popescu, vicepre­
ședinte al U.N.C.A.P., reprezentant!
ai unor organizații de masă, persona­
lități ale vieții noastre artistice și
culturale, oameni ai muncii din insti­
tuții și întreprinderi bucureștene.
Au fost, de asemenea, prezenți
Walid Al-Moualem, ambasadorul Re­
publicii. Arabe Siriene la București,
membri' ai ambasadei, precum și stii-
denți sirieni care urmează cursurile
unor instituții de învătămint superior
in țara noastră.
In deschiderea adunării a luat cu-
vîntul loan Botar, secretar al Insti­
tutului român pentru relațiile cul­
turale cu străinătatea, care a subli­
niat importanta creării Asociației de
prietenie româno-siriană, în contex­
tul relațiilor tradiționale de priete­
nie existente între popoarele român
și sirian, a relevat faptul că această
asociație va constitui un cadru adec­
vat pentru realizarea unui schimb
fructuos de valori culturale și spiri­
tuale, un mijloc eficient pentru rea­
lizarea unei mai bune cunoașteri
reciproce.
A fost constituit apoi comitetul
de conducere al Asociației de prie­
tenie româno-siriană. al cărui pre­
ședinte este tovarășul Emil Drăgă­
nescu; In funcția de vicepreședinți
ai asociației au fost desemnați Du­
mitru Gheorghișan. prim-secretar al
Comitetului de partid al sectorului 1
din Capitală, prof. univ. Florian Ba-
laure, prorector al Academiei „Ște­
fan Gheorghiu". Nicolae Drago?,
scriitor, redăctor-șef al. revistei „Lu­
ceafărul".
Mulțumind călduros pentru onoa­
rea de a fi fost desemnat președin­
te al asociației, tovarășul Emil
Drăgănescu a arătat că Asociația de
prietenie româno-siriană va milita
pentru adîncirea și dezvoltarea re-
Jocul de ieri a avut o desfășurare
medie. în prima repriză (scor 35—33
pentru Dinamo). însă, după, pauză,
acțiunile au cîștigat treptat îp calita­
te și dinamism, urcind bina la minu­
tele palpitante di,nsswe^.);5?ifî.;'șituiic.l- > •6—3. 7—6 ; Vijay Amritraj ..(India) /r-
timpului regulamentar de joc. Scor :
73—73 !
După primele cinci minute de pre­
lungiri din nou egalitate : 79—79 !
Ambele echipe pierduseră jucători de
bază : Popa. Georgescu, Niculescu
(D), Tarău, Savu (S). Dar, in urmă­
toarele cinci minute. Steaua va re­
curge din nou la serviciile lui Cîm-
peanu și va cîștiga destul de lesne,
scor final : 92—84.
Cei mai buni jucători din partida
de ieri : Tarău si Savu, respectiv.
Popa și Novac. Coșgeter al meciului :
Tarău — 20 puncte.
Ieri, jucătorii ambelor echipe, ca și
susținătorii lor. s-au comportat in
mod sportiv — o contribuție impor­
tantă la buna desfășurare a oricărei
întreceri. Un singur punct rău pen­
tru sala Floreasca — fumul de țigări
care pătrunde valuri-valuri din foaie­
re, viciind aerul, incomodînd publicul
Valerfu MIRONESCU
REALITĂȚI OCCIDENTALE
descrise de presa occidentală
„Șomajul - un record
al ultimilor 17 ani“
Intr-un articol publi­ reprezintă, în ansam­ ' nia a numărului micilor
cat de ziarul vest-ger- blu, o creștere
man „SUDDEUTSCHE 6.4 la sută fată de de­
ZEITUNG" se arată, cembrie 1975.
între altele : „In R.F.G.
„Sîntem într-o perioa­ din prima coloană, între
s-a ajuns (în ianuarie dă de recesiune acută, anii 1960—1974, numărul
1976) la cea mai ridicată
care încă nu s-a termi­ gospodăriilor
cifră a șomerilor din nat" — arăta Stingi. mici și mijlocii a scăzut
întreaga perioadă de Criza de structură și cu 41 la sută. Pămîntu-
după ianuarie 1959 : conjunctură economică rile lor au fost înghițite
1 351 000. Josef Stingi,
a lovit puternic și în
președintele Oficiului comerciantă precum și
federal al forței de în personalul calificat
muncă, a declarat că la
din birouri și adminis­
sfîrșitul lunii ianua­
trație. In ce privește
rie s-au înregistrat
ultima categorie, numă­
1 201 000 șomeri în rin­
dul populației autohto- rul șomerilor a sporit
la care se ada-
circa 150 000 șo-
cu 11,2 la sută si nu se
poate conta pe o ame­
meri străini — ceea ce liorare a situației".
latiilor de prietenie, stimă șl pre­
țuire dintre popoarele român și si­
rian, relații care au rădăcini stăvechi.
După ce a evocat aceste legături,
vorbitorul a subliniat că intre cele
două țări se dezvoltă în zilele noas­
tre relații de prietenie și strînsă
colaborare in toate domeniile, un
rol deosebit în promovarea lor avîn-
du-1 convorbirile româno-siriene la
cel mai înalt nivel, prilejuite de
vizitele in Siria ale președintelui
Nicolae Ceaușescu și de vizita în
România a președintelui Siriei,
TIafez El-Assad. Vorbitorul s-a re­
ferit, de asemenea, la conlucrarea
celor două, state pentru promovarea
păcii, destinderii și cooperării în în­
treaga lume. In acest cadru, .el a
subliniat solidaritatea manifestată
de România față de lupta popoare­
lor arabe împotriva imperialismului,
pentru progres și dezvoltare, poziția
adoptată de statul nostru în vederea
realizării unei păci drepte și dura­
bile în Orientul Mijlociu.
A luat apoi cuvîntul Walid Al-
Moualem, ambasadorul Republicii
Arabe Siriene, care a arătat, între
altele, că relațiile istorice dintre po­
poarele român și sirian, lupta lor
comună împotriva colonialismului și
dominației străine oferă o bază so­
lidă dezvoltării prieteniei, colaboră­
rii și conlucrării siriano-române. în
acest context, vorbitorul a relevat
marea importanță a întîlnirilor
convorbirilor dintre
Nicolae Ceaușescu și
Și
președintele
președintele
Hafez ElrAssad, care au jalonat vi­
itorul raporturilor de conlucrare
dintre cele două țări în domeniul
economic, tehnico-științii'ic și cultu­
ral.
In continuare, ambasadorul a elo­
giat activitatea desfășurată de
România socialistă, de președintele
Nicolae Ceaușescu pe plan interna;
țional pentru instaurarea unei noi
ordini economice mondiale, pentru
adîncirea înțelegerii între popoare,
pentru pace în întreaga lume.
în încheiere, vorbitorul a subliniat
rolul care revine asociației în apro­
fundarea relațiilor de prietenie și
■ colaborare multilaterală dintre po­
poarele român și sirian.
Participanții au adresat o telegra­
mă Asociației de prietenie siriano-
română. constituită la Damasc, în
care îi transmit cele mai bune urări
de succes în activitatea sa consa­
crată întăririi relațiilor de colabora­
re și prietenie dintre popoarele
noastre, în folosul lor reciproc, al
cauzei păcii și înțelegerii internațio­
nale. . (Agerpres)
În cîteva rînduri
TENIS
în primul tur al turneului de la
North Little Rock (Arkansas), jucă-
_ _ Năstase l-a întrecut
torul român Ilie
în trei seturi, cu 4—6. 6—4, 6—3, pe
americanul Bill Scanlon.
, Altp rezyitgte : Chris Lewis (Nouă
Zeelahdâ) — Ion Tiriac (România)
. . ciale,, că persistă fenomenul de sub­
Tery Waltke (S.U.A.) 4—6. 6—3. 6—3;
Ray Ruffels (Australia) — Toma
Ovici (România) 6—1. 6—4.
FOTBAL : In cupele europene
în cadrul primelor meciuri ale sfer­
turilor de finală (meciuri tur) din
„Cupa campionilor europeni", la Sim­
feropol Dinamo Kiev a învins cu
2—0 (1—0) pe Saint-Etienne. La
Split, echipa locală Hajduk, cam­
pioana Iugoslaviei, a dispus cu 2—0
(2—0) de echipa . olandeză P.S.V.
Eindhoven.
în „Cupa U.E.F.A.", la ^Hamburg
echipa locală Ș.V. Hamburger a termi­
nat la egalitate : 1—-1 (1—0) cu e-
chipa poloneză Stal Mielec. Dynamo
Dresda, jucînd pe teren propriu cu
echipa F.C. Liverpool, n-a putut ob­
ține victoria, partida încheindu-se la
egalitate : 0—0.
9
cui de mai jos. repro­
dus din ziarul vest-ger-
man „DIE WELT", în­
fățișează. pe ramuri,
scăderea în R.F. Germa-
de întreprinderi, atit agri­
cole, cit și industriale.
Astfel, după cum reiese
țărănești
ș
care a transmis mesajul Comitetului
ROMA 3 — Corespondentul nos­
tru transmite : La Palatul Congrese­ Central al P.C.R. adresat Congresu­
lor din Roma s-au deschis miercuri lui P.S.I.
lucrările celui de-al 40-lea Congres După cuvîntul de deschidere, rostit
de militantul socialist Francesco Al-
al Partidului Socialist Italian, la
care participă peste 850 de delegați, bertini. vicepreședinte al Senatului,
congresul a fost salutat de primarul
precum și un mare număr de invi­
tați. Iau parte, de asemenea, dele­ Romei. Clelio Darida. de președin­
gații ale tuturor partidelor politice tele regiunii Lazio. Roberto Palles-
democratice italiene. In tribuna oas­ chi. și de Arrigo Boldrini, vicepre­
peților sînt prezenți delegați și re­ ședinte al Camerei Deputaților șl
prezentanți ai unor partide socialis­ președinte al Asociației Naționale a
te, muncitorești și comuniste de pes­ Partizanilor Italieni.
te hotare. în ședința de după-amiază, Fran­
Partidul Comunist Român este
reprezentat de tovarășul Mihai Da- cesco de Martino, secretar general
al P.S.I., a prezentat un amplu ra­
lea, membru supleant al Comitetu­
lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., port.
In numele Partidului Comunist solidarității — pe plan national și
Român și al secretarului său gene­ internațional — a tuturor forțelor
ral, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vă sociale și politice progresiste, a opi­
adresăm dumneavoastră, participanți niei publice de pretutindeni în lup­
la cel de-al 40-lea Congres al Parti­ ta pentru lichidarea politicii impe­
dului Socialist Italian, tuturor socia­ rialiste de dominație, asuprire și ex­
liștilor și oamenilor muncii italieni, ploatare, pentru făurirea unei noi
un călduros salut, împreună cu me­ ordini economice și politice interna­
ționale, care să asigure solutionarea
sajul de prietenie din partea comu­
niștilor și a poporului român.
Partidul nostru, oamenii muncii
marilor probleme de importantă vi­
tală pentru viitorul civilizației uma­
ne, in conformitate cu interesele și
din România urmăresc cu interes și
aspirațiile legitime ale maselor
simpatie activitatea desfășurată de
partidul dumneavoastră, alături de muncitoare, ale tuturor popoarelor,
în prezent, întregul nostru popor
alte forte muncitorești, democratice,
patriotice și antifasciste, pentru în­ este angajat activ in marea operă
constructivă pentru înfăptuirea ho-
făptuirea unor transformări structu­
rale, politice și sociale în viata so­ tărîrilor adoptate de Congresul al
XI-lea al Partidului Comunist Ro­
cietății, pentru afirmarea idealurilor
mân, din noiembrie 1974, pentru tra­
de pace, securitate și colaborare in­
ternațională. Salutăm conlucrarea ducerea în viață a Programului de
făurire a societății socialiste multi­
dintre P.S. Italian și Partidul Co­
munist Italian, care ara o mare im­ lateral dezvoltate și înaintare *
României spre comunism.
portanță pentru apărarea și promo­
varea intereselor oamenilor muncii, Acționînd pe baza hotărlrilor con­
gresului — la lucrările căruia am
pentru dezvoltarea democratică a
tării și înfăptuirea aspirațiilor vitale avut satisfacția să salutăm o dele­
gație a partidului dumneavoastră —
ale poporului italian.
Partidul Comunist Român dezvoltă
Pe continentul european șl în lume
au loc și continuă să se producă în
și diversifică raporturile de colabo­
rare, solidaritate și prietenie cu
etapa actuală profunde mutații in
partidele comuniste și muncitorești
raportul de forțe social-politice, r,e din întreaga lume, intensifică re­
afirmă cu tot mai multă vigoare
lațiile de colaborare cu partidele
voința popoarelor de a pune capăt socialiste și social-democrate, cu
vechilor rînduieli bazate pe asuprire
mișcările de eliberare națională, cu
și exploatare și de a deschide calea partide de guvernămint din țările In
unei politici noi, de înțelegere și
curs de dezvoltare, cu alte partide,
colaborare între națiuni, pe baza organizații și forțe revoluționare,
principiilor independenței și suve­
progresiste, democratice, antiimpe-,
ranității, egalității în drepturi, res­ rialiste.
pectului și avantajului reciproc,
în acest spirit evidențiem cu sa­
dreptului fiecărui popor de a-și ho- tisfacție faptul că, în urma convor­
târî singur destinele, fără nici un birilor și întîlnirilor dintre conduce­
amestec din afară. rile partidelor noastre, raporturile
în aceste condiții s-au conturat
de prietenie și conlucrare rodnică,
noi tendințe pozitive, spre destin- bazate pe stimă și respect reciproc,
dere și înțelegere în viata interna- dintre Partidul Comunist Român și
țională, ilustrate și de încheierea
' cu Partidul Socialist Italian cunosc un
succes a Conferinței pentru secu-
curs ascendent. Sintem încredințați
ritate și cooperare in Europa. Tot-
odată, nu putem trece cu vederea
că dezvoltarea continuă a colaborării
dintre partidele noastre reprezintă
faptul că acest proces se află abia
la început, că în lume continuă să
un important aport la lărgirea tra­
diționalelor relații politice, econo­
existe grave surse de tensiune și mice. tehnico-știintifice și. culturale
conflict, că, pe fondul fenomenelor dintre România și Italia, la întări­
4 de criză- generalizată a sistemului rea prieteniei dintre cele două po­
capitalist? s-au adincit contradicțiile poare.ini,-folosul cauzei păcii, des­
politice, economice, naționale și so- tinderii și colaborării în Europa șl
in . iptreaga lump. ,,
dezvoltare, decalajele economice, se Vă urăm, stimați tovarăși, succes
intensifică cursa înarmărilor, care
deplin in desfășurarea lucrărilor
generează pericole serioase la adre­ congresului dumneavoastră și In În­
sa păcii și securității popoarelor.
deplinirea hotăririlor sale. In lupta
Considerăm că depășirea acestei si­ pe care o duceți in slujba Interese­
tuații reclamă participarea și con­
lor fundamentale ale oamenilor
tribuția activă și directă a tuturor
muncii din Italia, pentru reînnoirea
statelor, a tuturor guvernelor și, în democratică a societății, pentru
același timp, mobilizarea largă și triumful cauzei păcii și socialism
întărirea pe baze noi a unității și mului.
Vtnt slab cu Intensificări de scurtă du»
rată, în prima zi. din sud-est. Tempera­
turile minime vor fi cuprinse între
vre ©8 minus 10 șl zero grade, pe alocuri mai
coborite, iar maximele între minus 2
și 8 grade, mai ridicate în ultima zi.
La București : Vreme schimbătoare,
cer variabil cu înnorărl mal accentuate
Timpul probabil pentru zilele da I, « la începutul Intervalului, cînd vor fi
șl 7 martie. In țară : Vreme în general condiții favorabile precipitațiilor slaba
frumoasă. Cerul vă fi variabil, excep-
sub formă de lapovlță și ninsoare.
tînd sud-estul țării, unde la începutul
Intervalului se vor produce înnorărl Vint cu Intensificări de scurtă durată
mai accentuate și, local, va ninge slab. în prima zi. Temperatura ușor vrfrlabilâ.
tă) a numărului micilor
întreprinderi industria­
nete și ucis pe loc ;
cum s-ar spune, un
de patru ori mai ridi-
cat în rindul muncitori-
le și de construcții ; in
sfîrșit, ultima coloană
„fapt divers". în Franța
mor zilnic, în uzine și
lor manuali decît în
rindul cadrelor supe-
arată că numărul ate­ pe șantiere, ca urmare rioare din industrie sau
lierelor meșteșugărești a accidentelor de mun­ al liber-profesioniștilor.
este astăzi cu 28 la su­ că, în medie 11 munci­ Criza economică a
tă mai mic.
tori. Și nimeni nu suflă agravat această ine-
In comentariul care un cuvînt despre aceas­ galitale. întrucît cei ce
însoțește graficul, ziarul ta... — scrie revista
trăiesc sub amenințarea
scrie : „In ultimii ani, -LE NOUVEL OBSER- șomajului nu-și pot
aproximativ 750 000 de VATEUR».
oferi „luxul" de a între­
întreprinderi particulare Intr-un anumit sens, rupe munca pentru a se
mici au fost nevoite continuă revista. Roland
trata. Iar dacă ar recu­
să-și închidă porțile. Wuillaume a avut totuși
șansa de a „atinge" noaște că sînt bolnavi,
vîrsta de 40 de ani. Ris­ si-ar asuma riscul de a
cul de deces înainte de se trezi dincolo de poar-,
35 de ani este, de fapt. ta întreprinderii".
Violența pe micul ecran
și în afara Iui”
.Violenta s-a instalat ne. in Franța a fost în­

z
rarea apei :
— Să-1 luăm pe Stan
Coadă. Mai ales în schim­
bul de noapte, își făcuse o
obișnuință : meștere, dispar
pentru o oră, am o urgen­
tă 1 Ce fel de urgență ? Se
ducea la vestiar să se băr­
bierească I Sau electricia­
nul Radu Neacșu. Toată
ziua venea după învoiri :
ba că are mare necaz în
familie, ba că se duce la
dispensar. Și se ducea, de
fapt, să se „cinstească".
Din păcate, uneori chiar
cei puși să vegheze Ia în­
tronarea spiritului de ordi­
ne și disciplină — in loc să
cearnă cu sita deasă a exi­
gent® pretextele invocate
— încurajează asemenea
practici.
...Fabrica „1 Mai" din ca­
drul întreprinderii județene
de industrie locală Satu-
Mare. Pornim pe urmele
citorva bilete de voie aflate
la poartă. L-am abordat
Ce voie sau nevoie acoperă
...„biletul de voie“ ?
nologul secției. E un om
conștiincios, de ce să nu-1
ajutăm ?
Sînt „ajutați" și unii mai
puțin conștiincioși în pri-
vința disciplinei și ă mun-
cii. Pe biletul de voie al
lui Berdar Mihai, lăcătuș
la secția metal II, scrie :
„învoit între orele 7.30—10".
Era trecut de ora 12 cînd
l-am căutat la locul de
muncă și încă nu reveniso
de la... frizer.
— Eu l-am trimis, eu
i-am semnat și biletul de
voie, ne spune maistrul Iu-
liu Kovacs, pentru că a
„uitat" să se tundă.
tă că, anul trecut, s-au iro­
sit 32 184 ore-om pe învoiri
și concedii fără plată. Adică
echivalentul unei producții
de aproximativ 700 de ven­
tilatoare în valoare de Deș­
te 7 milioane lei ! Motive
de învoiri ? Felurite. Iată
unul destăinuit de maistrul
Nicolae Neculce :
' — Sînt și unii care, dato­
rită chefului încins în a-
jun, a doua zi vin și cer
învoire cîteva ore. să-și re­
vină...
Adicătelea, printre moti­
vele de învoire este trecu­
tăi si... mahmureala.
Am aruncat o privire pe
pentru pîine". Chestiune de
„bună" organizare : în în­
treprindere există bufet
destul de bine aprovizionat,
numai că de multe ori lip­
sește... pîinea.
Din toate cele de mai sus
reies limpede ușurința și
superficialitatea cu care se
acordă uneori învoirile,
mentalitate greșită care
mai domnește în legătură
cu această supapă de irosi­
re i a timpului de muncă.
Fapt cu atît mai nociv cu
cît. nu arareori, contribuie
la aceasta și atitudinea lip­
sită de exigentă, tolerantă a
unor factori de conducere.
Așteptăm, desigur, opiniile
factorilor de răspundere
din întreprinderile vizate,
dar mai ales măsurile, luate
pentru închiderea acestei
supape care afectează func­
ționarea normală, ireproșa­
bilă a resorturilor ordinii
și disciplinei.
„Drogurile alimentează
criminalitatea”
O relatare publicată
de ziarul vienez „DIE
PRESSE" remarcă o
creștere a numărului ce­
lor care recurg la con­
sumul de droguri. „Bi­
roul de securitate din
Viena a depistat numai
anul trecut 1100 de ca­
zuri. ceea ce repre­
zintă o creștere sensi­
bilă fată de 1974. Dr.
Franz, Prieshnitz. di­
rectorul Departamentu­
lui pentru combaterea
delincventei juvenile, a-
„Micii producători
marile victime
ale recesiunii”
Recesirunea din ultimii
ani din țările occiden-
tale are urmări nefas-
te nu numai pentru cla-
daugă la aceste consta-
țări faptul că cei în
cauză tind spre droguri
din ce în ce mai puter­
nice. In multe cazuri,
atunci cînd amatorii de
droguri nu-și mai pot
procura „marfa", nu se
dau înlături de la ac-
tiuni criminale, Astfel.
în 1975 au fost iefuite
55 de farmacii, de fie­
care dată obiectul jafu­
lui constituindu-1 stupe­
fiantele".
sa muncitoare, creînd
milioane și milioane de
șomeri, ci și pentru mi­
cii producători. Grafi-
de întreprinderile agri­
cole de tip capitalist, iar
foștii agricultori au de­
venit argati sau munci­
tori necalificati în in­
dustrie în măsura în
care, în actuala conjunc­
tură — precizează ziarul
amintit — mai pot găsi
totuși de lucru, A doua
coloană indică scăderea
(cu 27 la sută) a numă­
rului micilor întreprin­
deri comerciale ; a treia
— scăderea (cu 16 la su-
Fapt divers?
„Roland Wuillaume.
in virstă de 40 ani, lu­
cra la uzina H.G.D..
din Vendin le Vieil,
Numărul lor s-a redus
de la 3,3 la 2,6 milioa­
ne sau, cu alte cuvinte,
fiecare al cincilea mic
întreprinzător sau meș­
teșugar a fost nevoit să
abandoneze. Flamura
cea mai afectată a fost
agricultura. Din I960,
peste 40 la sută din pro­
ducătorii agricoli au
fost nevoiți să-și lichi­
deze gospodăriile. O e-
voluție semnificativă
care dă de gindit".
Pas de Calais, Era
muncitor necalificat. La
23 ianuarie 1975 a fost
prins între două vago-
mai multă vreme
chiar in inima societății
noastre — scrie cotidia­
nul francez „LE FIGA­
ființat un „grup de stu­
diu asupra violentei șl
mijloacelor de informa­
RO”. Consecințele aces­
ții in masă". Consiliul
de Miniștri a însărcinat
tui fapt sînt atit de gra­
ve, incit de la cele mai
înalte autorități pină la
simplul cetățean fieca­
un fost ministru să pro­
cedeze la o investigație
științifică a problemei
violentei, delincventei
re se întreabă nu numai și criminalității.
cum să fie oprit acest
Dar violența nu este o
val distrugător, ci cum problemă specifică nu­
să fie prevenite rava­
mai pentru emisiunile
giile sale. Pe acest plan, . TV, fenomenul, paralel
televiziunea este acuza­
cu pornografia, a inva­
tul public numărul unu. dat și cinematograful.
Un sondaj făcut recent
Rezultatul ? Violența nu
de redactorii de la re-
mai este doar un dome­
vista „Tele 7 Jours" a niu al ficțiunii ; răpiri­
arătat că cea mai mare le, crimele, spargerile
parte a telespectatorilor sint _ fenomene care au
denunță numărul exa-
loc in realitate în fieca­
gerat de mare de emi- re zi. ~ Reglementările
siuni care propagă vio-
lenta, emisiuni din pă-
privind folosirea arme-
lor de foc, ca și cele
cate urmărite în mare
parte de tineri. Odată
1____
privind utilizarea dro- '
gurilor ar trebui să preo­
cu televiziunea, violenta
s-a instalat în domicilii­
cupe mai intens autori­
tățile. Pentru că violen­
le oamenilor, ca „pă­
ța se „vinde" bine. Și,
trunde" în ochii și ure­
ceea ce este mai grav,
chile copiilor. Pentru a ea găsește „cumpără­
studia această chestiu- tori". ,
PAGINA 6 SClNTEIA — joi 4 martie 1976

R. P. BULGARIA PARIS
lucrările Congresului al XXV-lea mii IUI UUI UU UIIMUI Ml II
Ut ffllUIIWffl
SOFIA 3 — Corespondentul Ager­

al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pres transmite : La 3 martie. în în­

treaga Bulgarie a fost sărbătorită
Ziua eliberării țării de sub dominația
• PROGNOZĂ PE
TERMEN LUNG. s“d

MOSCOVA 3 — Corespondentul A-
gerpres transmite : Miercuri după-
amlază au luat sfîrșit dezbaterile
asupra rapoartelor prezentate In ca­
drul ordinii de zi a Congresului al
XXV-lea al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice.
In prezidiul congresului se aflau
membrii Biroului Politio al C.C. al
P.C.U.S. In prezidiu a luat loc, de
asemenea, tovarășul NICOLAE
CEAUȘESCU, secretar general al
Partidului Comunist Român, alături
de conducători ai altor delegații de
peste hotare.
în ședințele de miercuri, prezidate
de Grigori Romanov, membru su­
pleant al Biroului Politic al C.C. al
P.C.U.S., au luat cuvîntul pe margi­
nea raportului „Direcțiile principale
ale dezvoltării economiei naționale
a U.R.S.S. pe anii 1976—1980", Niko­
lai Goldin, ministrul construcțiilor
de întreprinderi ale industriei grele
al U.R.S.S., Alexei Șibaev, prim-se-
cretar al Comitetului regional Sara­
tov al P.C.U.S., Leonid Kazakov, șef
de brigadă pe "șantierul de construc-
Dezbateri privind creșterea
Fotului O.N.U. în viața internațională
Intervenția reprezentantului României
NAȚIUNILE UNITE 3 — Cores­
pondentul nostru transmite : La
New York continuă lucrările Comi­
tetului pentru Carta O.N.U. și creș­
terea rolului organizației, organism
din care fac parte 47 de state. între
care și România.
în intervenția sa, reprezentantul
României a subliniat necesitatea ca,
în afara dezbaterilor cu caracter ge­
neral, comitetul să procedeze- la o
examinare atentă a tuturor propu­
nerilor concrete prezentate de guver­
ne privind Carta și creșterea rolului
organizației in cîmpul vast al vieții
politice internaționale, astfel incit
comitetul să fie în măsură să-și în­
deplinească mandatul ce i-a fost în­
credințat pe bază de consens de că­
tre Adunarea Generală la cea de-a
Puternică mișcare revendicativă
MADRID 3 (Agerpres). — Acțiu­
nile greviste continuă cu Intensitate
în Spania, unde au devenit, în ul­
timul timp, un fenomen caracteristic
zbuciumatului climat social din țară,
în contextul intensificării presiuni­
lor pentru înfăptuirea de refor­
me democratice. Potrivit agențiilor de
presă, în întreaga Spanie se află în
grevă aproximativ 75 000 de munci­
tori. La Bilbao, peste 9 000 de mun­
citori de la uzinele siderurgice au
anuntat întreruperea lucrului, cerînd
îmbunătățirea condițiilor lor de via- .
tă și reprimirea la lucru a colegilor
concediați .anterior, în urma „ unor
acțiuni greviste similare. Alți 10 000
de muncitori din domeniul construc­
țiilor navale se află în grevă la
Ferrol. La Madrid au declarat grevă
cei aproximativ 6 000 de brutari ai
orașului. Muncitorii greviști de la
societatea „Lever Iberica" au orga­
nizat o demonstrație la Madrid, la
ELVEȚIA 3
ție al magistralei Baikal-Amur, Mi­
hail Prokofiev, ministrul învătămîn-
tulul al U.R.S.S., Andrei Modogoev,
prim-secretar al Comitetului regio­
nal Buriat al P.C.U.S., Nikolai Ta­
rasov, Ministrul industriei ușoare al
U.R.S.S., Mahomed-Salam Umaha-
nov, prim-secretar al Comitetului re­
gional Daghestan al P.C.U.S., Pavel
Fedirko, prim-secretar al Comitetu­
lui de ținut Krasnoyarsk al P.C.U.S.,
Anatoli Kostousov, ministrul indus­
triei constructoare de mașini unelte
și instrumente al U.R.S.S., Elena
Șpakova, directorul fabricii de cio­
colată „Rossia" din orașul Kuibișev,
Mihail Trunov, prim-secretar al Co­
mitetului regional Belgorod al
P.C.U.S.
Vorbitorii au înfățișat activitatea
ce se desfășoară în regiunile, ținu­
turile și domeniile în care lucrează
pentru îndeplinirea programelor de
dezvoltare social-economică a aces­
tora, au evidențiat mutațiile petre­
cute în viața oamenilor, precum și
posibilitățile de punere în valoare a
unor noi rezerve în vederea reali-
XXX-a sesiune a sa. în aceeași or­
dine de idei, vorbitorul s-a referit
la utilitatea înființării unui grup de
lucru, deschis participării tuturor
statelor membre ale comitetului
care să analizeze cu atenție și pe
baza unor metode democratice de
lucru propunerile și sugestiile tutu­
ror guvernelor, pentru a se putea
raporta Adunării Generale asupra
rezultatelor concrete ale deliberări­
lor. El a arătat, de asemenea, că ra­
portul comitetului trebuie să reflec­
te propunerile tuturor statelor mem­
bre. pentru ca. pe baza lui, Adu­
narea Generală să aibă posibilitatea
să adopte hotărîri și măsuri practice
corespunzătoare. în cadrul celei de-a
XXX-a sesiuni, din toamna aces­
tui an.
in Spania
care au participat și unii repre­
zentanți ai intelectualității madrile­
ne, ulterior arestați. O altă demon­
strație. de asemenea împrăștiată de
forțele polițienești, a fost organizată
în centrul Madridului de funcționa­
rii instituțiilor bancare.
Acțiunile de protest Îmbracă in
prezent, în Spania, cele mai diverse
.
forme. La Pamplona, de pildă, apro-
ximativ 150 de muncitori au ocupat
o biserică și s-au închis în interio­
rul ei. cerînd reprimirea la lucru a
colegilor concediați. La Barcelona a
avut loc o acțiune similară.
■A:
La Geneva a fost creat un comi­
tet al refugiatilor politici și foștilor
prizonieri politici spanioli, cu scopul
de a strînge zeci de mii de semnă-
turi pe un apel prin care se cere
acordarea unei largi amnistii in
Spania.
zării sarcinilor stabilite prin noul
plan cincinal.
In încheierea dezbaterii acestui
punct a luat cuvîntul Alexei Kosi-
ghin, președintele Consiliului de Mi-
niștri al U.R.S.S. Piotr Mașerov,
prim-secretar■ al C.C. al P.C. din
Bîelorusia. a prezentat, în numele
comisiei desemnate de congres, pro­
iectul hotăririi de aprobare a docu­
mentului „Direcțiile principale ale
dezvoltării economiei naționale a
U.R.S.S. ne anii 1976—1980". Dele­
gații au aprobat în unanimitate ho-
tărîrea propusă.
în cursul zilei de 3 martie au adus
saluturi congresului William Kashtan,
secretar general al Partidului Comu­
nist din Canada. Jesus Faria, secre­
tar general al Partidului Comunist
din Venezuela, Jorge del Prado, se­
cretar general al C.C. al Partidului
Comunist Peruan.
Congresul al XXV-lea al P.C.U.S.
tși reia lucrările la 4 martie, cu ulti­
mul punct de pe ordinea de zi : ale­
gerea organelor centrale de conduce­
re ale partidului.
lima Activitatea întreprinderilor transnaționale
examinată la reuniunea E.C.O.S.O.C.
LIMA 3. — Corespondentul nostru
transmite : în cadrul sesiunii Consi­
liului Economic și Social al O.N.U.
(E.C.O.S.O.C.), care examinează acti­
vitatea întreprinderilor transnaționale,
au început dezbaterile generale. Prin­
cipala problemă aflată pe ordinea de
zi o constituie elaborarea principiilor
și normelor călăuzitoare pentru sta­
bilirea unui cod de comportament al
întreprinderilor transnaționale.
în cuvîntul rostit de ministrul re­
lațiilor externe al Republicii Peru,
Miguel Angel de la Flor Valle, pre­
cum și în mesajul secretarului gene­
ral al O.N.U., Kurt Waldheim, s-a
subliniat că lucrările sesiunii se in­
tegrează în eforturile și preocupările
majore ale O.N.U. în legătură cu fău­
rirea unei noi ordini economice in­
ternaționale. Directorul executiv al
centrului de informații și de cerce­
tări al O.N.U. în problema întreprin­
derilor transnaționale, Klaus Sahlgren,
a arătat că sesiunea E.C.O.S.O.C. se
desfășoară într-un context interna­
tional care reclamă eliminarea deca­
lajelor existente între nivelurile de
dezvoltare ale diferitelor țări și re­
giuni. O stabilitate politică interna­
țională trainică nu se poate obține
decit printr-o nouă ordine economică
mondială, justă și eficientă — a su­
bliniat in încheiere vorbitorul.
Referindu-se la rîndul său la com­
plexitatea problemelor privind ela­
borarea unui cod de comportament
pentru întreprinderile transnaționale,
reprezentantul S.U.A. a arătat că,
potrivit poziției guvernului său, aces­
ta ar trebui să fie deopotrivă obli­
gatoriu pentru întreprinderile respec­
tive și pentru guverne. El a amintit,
în acest context, că 50 Ia sută din în­
treprinderile transnaționale își au se­
diul în S.U.A.
Reprezentantul U.R.S.S., A. Zhu­
kov. a arătat că însăși reuniunea de
la Lima a E.C.O.S.O.C. este prilejuită
de intensificarea acțiunilor întreprin­
se de companii internaționale prin
maselor populare, a efectiv de peste 130 000
societății noi algerie­ de muncitori, arăta că
ne, dezvoltării ei de noul sistem de ges­
sine stătătoare, suve­ tiune vizează mai in-
otomană. Cu acest prilej, la Sofia au
avut loc. în fata „Monumentului e-
liberatorilor" din Piața Adunării
Populare tradiționala retragere cu
torțe și focuri de artificii. La „Ape­
lul solemn" al eroilor căzuți în răz­
boiul din 1877—1878 — moment emo­
ționant din timpul desfășurării im­
presionantei ceremonii — au fost
amintite și numele dorobanților ro­
mâni — căpitan Valter Mărăcineanu
si Năstase Ion.
R.D. VIETNAM
Pregătiri în vederea
alegerilor generale
HANOI 3 (Agerpres). — Comitetul
Central al Frontului Patriei din
Vietnam a dat publicității un docu­
ment privind sarcinile frontului in
cadrul alegerilor generale care vor
avea loc la 25 aprilie. Se subliniază
ca. în colaborare cu organizațiile de
masă, comitetele Frontului Patriei,
la . diverse niveluri, trebuie să sti­
muleze participarea populației la în­
trecerea socialistă în cinstea alege­
rilor. De asemenea, aceste comitete
trebuie să tină adunări pentru de­
semnarea candidaților.
care se lezează suveranitatea și inde­
pendenta diferitelor țări, controlul
lor asupra resurselor naturale. El a
spus că normele elaborate de către
E.C.O.S.O.C. pentru reglementarea
activității întreprinderilor transnațio­
nale trebuie să răspundă intereselor
dezvoltării naționale.
Alta delegați s-au referit la abuzu­
rile si fenomenele de corupție care
fac parte din practicile societăților
transnaționale, cerînd ca activitatea
acestora să fie reglementată în ca­
drul eforturilor de stabilire a unor
relații economice juste și echitabile,
pentru înlăturarea discriminărilor si
restricțiilor din comerțul internatio­
nal. Ei au arătat că restructurarea
raporturilor economice internaționale
trebuie să aibă la bază Programul de
acțiune și Carta drepturilor și Înda­
toririlor economice ale statelor, pre­
cum și rezoluțiile adoptate de cea
de-a șaptea sesiune extraordinară a
Adunării Generale a O.N.U.
agențiile de presă transmit
La Ministerul de Exter­
ne '. kuweitian •-« , procedatI
.. ■' . t.
miercuri la schimbul instrumentelor
de ratificare a acordului comercial
dintre România și Kuweit' — acord
semnat la București, la 30 iulie 1974.
Președintele Consiliului
suprem de guvernămînt
din Ecuador, viceamiralul Alfredo
rinței, trecerea la a-
cest tip de gestiune
este încă un jalon în
procesul democratiză­
româno-franceze
PARIS 3. — Corespondentul nos­
tru transmite : Miercuri seara a sosit
la Paris tovarășul Gheorghe Radu­
lescu, viceprim-ministru al guvernu­
lui, președintele părții române în Co­
misia mixtă guvernamentală româno-
franceză de cooperare economică, ști­
ințifică și tehnică, conducătorul dele­
gației tării noastre la lucrările celei
de-a Vil-a sesiuni a comisiei.
La aeroportul Orly, tovarășul
Gheorghe Radulescu a fost întimpinat
de Raymond Barre, ministrul comer­
țului exterior, președintele părții
franceze în comisie, ambasadorul
Franței la București. Raoul Delaye,
de funcționari superiori din Ministe-
R. P. ANGOLA
LUANDA 3 (Agerpres). — Apelul
Mișcării Populare pentru Eliberarea
Angolei și al Guvernului R. P. An-
gola privind desfășurarea cu toate
forțele a activității de refacere a eco­
nomiei naționale a trezit un larg
ecou. Numeroase știri sosite în a-
ceste zile din Luanda anunță suc­
cese importante în reconstruirea
obiectivelor industriale, a căilor de
LIUBLIANA
Conferință a reprezentanților
țărilor în curs de dezvoltare
BELGRAD 3 — Corespondentul
nostru transmite : La Liubliana au
început lucrările unei .conferințe a
reprezentanților țărilor in curs de
dezvoltare, consacrată examinării
proiectului de statut al Centrului in­
ternațional pentru problemele con-
ducerii întreprinderilor aflate în pro-
prietate publică din aceste țări, La
conferința organizată în capitala Slo-
veniei, aleasă ca sediu al acestui cen-
tru, participă reprezentanți din 34 de
tari în curs de dezvoltare, precum și
observatori din alte șase țări.
în proiectul de statut al centrului
se prevede ’că acesta va efectua cer­
cetări științifice în domeniul organi­
zării, planificării, conducerii, finanță­
rii și al cadrelor, privind întreprin­
derile aflate în proprietate publică.
Poveda Burbano, a declarat că gu­
vernul său va continua eforturile
pentru degajarea unei „formule de
unitate" “ pentru toți ecuadorienii.
„Dorim, să realizăm un Ecuador., cu
o economie solidă, suveran din
punct de vedere politic, unit sub
semnul ordinii, păcii și progresului",
a spus el.
Festivitățile din Maroc.
La Rabat și în întreg teritoriul ma­
rocan au avut loc festivități prilejui­
te de împlinirea a 20 de ani de la
cucerirea independentei — sărbă­
toarea națională a țării. Cu acest
prilej, regele Hassan al II-lea a rostit
o cuvîntare radiotelevizată. în marile
localități au avut loc diferite ma­
nifestări cultural-sportive, prilejuite
de sărbătoarea națională marocană.
rul Comerțului Exterior, de membri
ai Comisiei mixte guvernamentale.
Au fost prezenți ambasadorul
României la Paris, Constantin Flitan,
membri ai ambasadei și ai Repre­
zentantei economice române din ca­
pitala Franței.
★ perioade sărace in precipitații,
La plecarea din București, tovară­
șul Gheorghe Rădulescu a fost salu­
tat de Neculai Agachi. ministrul in­
dustriei metalurgice. Vasile Gliga. ad­
junct al ministrului afacerilor exter­
ne, alte persoane oficiale.
Au fost de față Jean Brouste, în­
sărcinat cu afaceri ad-interim al
Franței la București, membri ai am­
basadei.
comunicatie. refacerea și darea în fo­
losință a instituțiilor de învătămint
și sanitare. Mii de membri ai orga­
nizației de tineret a M.P.L.A. au ple­
cat în zonele rurale pentru a ajuta
la stringerea recoltei Combatanții
forțelor armate ale republicii si-au
asumat, de asemenea, un rol maior
în solutionarea problemelor econo­
mice stringente ale orașelor si sa­
telor angoleze.
Centrul, a cărui piatră de temelie a
fost pusă cu prilejul deschiderii con­
ferinței, va aduna, prelucra și difuza
informații, date și documentații, va
organiza schimburi de păreri și de
experiență, cursuri, seminarii și con­
sfătuiri, o atenție deosebită urmînd să
fie acordată problemei pregătirii ca­
drelor din respectivele întreprinderi,
în mesajul pe care l-a adresat con­
ferinței, președintele R.S.F. Iugosla­
via, Iosip Broz Tito, a relevat că în­
ființarea centrului este o parte com­
ponentă a eforturilor țărilor nealinia­
te și în curs de dezvoltare de a pro­
mova colaborarea dintre ele ca factor
esențial în lupta pentru instaurarea
unei noi ordini economice internațio­
nale.
nile autorităților israeliene în Ieru­
salim.
Măsuri ale guvernului
mozambican. După cum infor“
mează agențiile France Presse șl
Reuter, referindu-se la o emisiune a
postului de radio mozambican, Mo-
zambicul a anuntat închiderea fron­
tierei si întreruperea cofnunicatiilor
de orice fel cu Rhodesia. Măsura in­
tervine ca urmare a repetatelor ac­
țiuni de violare a suveranității și in­
tegrității teritoriale a Mozambiculul
de către guvernul rasist al lui Ian
Smith. Postul de radio Mozambic a
arătat că, recent, avioane cu reacție
si elicoptere rhodesiene au atacat
satul mozambican Pafuri.
Ofițeri americani implicați
ciclul petelor solare, un meteo­
rolog american a întocmit o
prognoză a vremii de lungă du­
rată. Potrivit acesteia. în urmă­
torii 25 de ani temperatura pe
glob va coborî mai mult decît
in deceniul trecut. La latitudini
medii.. perioadele de secetă pre­
lungită vor fi mai rare ; la lati­
tudini „înalte", vor predomina
îndeosebi în Canada și nordul
Europei. Africa și Asia vor tra­
versă un deceniu secetos. între
anii 2000 și .2030 va interveni o
creștere bruscă a temperaturii
pe întregul glob, dar în anii ur­
mători ea va înregistra o curbă
descendentă. în perioada cuprin­
să intre anii 2110 și 2140 va in­
terveni o scurtă „epocă gla­
ciară".
• INFARCTUL POATE
FI DETECTAT VIZUAL?
Medicină s-a îmbogățit de cu-
rînd cu un nou aparat de detec­
tare precoce a eventualelor in­
farcte miocardice. Noul aparat
de.explorare a cordului, pus la
punct de specialiștii francezi si
prezentat de curînd. cu ocazia
congresului de medicină nuclea­
ră de la Atlanta (S.U.A.), per­
mite reproducerea pe un ecran
de televiziune a leziunii cardia­
ce. Aparatul este echipat cu un
minicalculator și un dispozitiv
de detectare a radiațiilor emise
de substanțele radioactive injec­
tate în organism în vederea
examenului. în acest fel, cardio­
logii pot să recomande trata­
mente adecvate.
• METAN DIN GU­
NOIUL DE GRAJD. Ex­
tragerea metanului din gu­
noiul de grajd ar putea acoperi
aproape jumătate din. necesarul
de combustibil al populației
rurale a Indiei, avînd în ve­
dere că această țară dispune
de 220 milioane cornute mari.
Pentru obținerea metanului,
gunoiul este lăsat să fermen­
teze într-o groapă betonată, ga­
zul rezultat fiind captat într-un
recipient de fontă, de unde este
distribuit la domiciliu. Pină a-
cum au fost montate 7 000 insta­
lații de acest fel, urmînd ca a-
ceastă metodă. simplă și ne­
costisitoare. să cunoască o largă
răspîndire. Foarte important
este și faptul că reziduurile ob­
ținute după fermentare. mult
mai bogate în azot decît gunoiul
natural, constituie un excelent
îngrășămînt pentru ogoare. Prin
utilizarea lor, cheltuielile ce se
fac în prezent pentru tratarea
terenurilor cu Îngrășăminte chi­
mice s-ar reduce cu 30 la sută.
• PREMIU PENTRU
VÎRSTNICI. în Franța a fost
Instituit un premiu literar des­
tinat să recompenseze. începînd
din acest an. cel mai interesant
manuscris inedit, aparținind u-
nei persoane ieșite la pensie.
Juriul va fi alcătuit , din specia­
liști în gerontologie, scriitori
și... pensionară Premiul va fl
inmînat laureatului în cursul
săptămîrai „Bătrînețea și viața",
ce va fi organizată între 5—11
iunie.
• ALFABETIZARE PRIN
TELEVIZIUNE. In fiecare
duminică, postul britanic B.B.C.
va transmite un program de te­
leviziune pentru cei 2 milioane
de analfabeta din tară. Intr-ade­

Document cu multiple rane și independente.

Potrivit cifrelor ofi­
ciale date publicității,
tii „întărirea sectoru­
lui socialist în econo­
mie, creșterea produc­
rii, nu numai econo­
mice, ci și politice,
proces ce completează
La Muzeul național din Varșo­
via a fost organizată o seară con­
sacrată marelui sculptor român
în „afacerea Lockheed".Mi-
nisterul Apărării al S.U.A. a cerut
Ministerului Justiției să deschidă o
văr. potrivit unei recente sta­
tistici, 6 la sută din populația
adultă a Marii Britanii are un
nivel de instruire mai redus de­
în prezent, 32 socie­ ției și a productivită­ alegerea de adunări Brâncuși, cu prilejul centenaru­ anchetă în problema mituirii unor
Debutul unei noi le­ țile de creștere a eco­ naționale. Politica de tăți naționale, care gru­ ții muncii", în scopul populare la nivelul ofițeri americani care au servit drept cit cel al unui copil de 9 ană
gislaturi parlamentare nomiei naționale vor fi dezvoltare, se subli­ lui nașterii sale. Despre viata și
pează 540 de unități asigurării unor condi­ comunelor Si regiuni­ ■ opera lui Brâncuși a vorbit cu­ intermediari în facilitarea promovă­
marchează, firește, un mult mai slabe în pe­ niază în document, în­ productive, cu aproape ții mai bune de lor administrative ; el rii unor afaceri în străinătate ala
moment de intense rioada imediat urmă­ seamnă mult mai mult noscutul critic de artă polonez • UN NOU TIP DE
200 000 de .muncitori, viață muncitorilor, în­ vine, totodată, să Hanna Kotkowska-Bareja. Au firmei „Lockheed".
preocupări politice. toare decît în anii decît asistența finan­ își desfășoară activi­ tregului popor. Noi­ completeze măsurile fost prezentate, de asemenea, FOTO-TELESCOP *
Raportul Consiliului 1950—1972. După ani ciară sau tehnico-ști- tatea pe temeiul unei le organe de gestiune, similare adoptate de Guvernul Nigeriei a în­
ințifică. „în realitate, ■ filme despre viața lui Brâncuși. pus la punct de astronomii bri­
federal privind poli­ de expansiune econo­ astfel de gestiuni. A- adică adunările mun­ mai multă vreme in
tica guvernamentală mică, problemele șo­ scopul urmărit este proape 5 000 de mun­ citorilor din între­ ființat un tribunal militar tanici, Se apreciază că folosirea
agricultură, prin ln- La Tirgul internațional de la lui va marca un important pro­
in perioada 1975—1979, majului și-au făcut din stabilirea de relații cit citori au fost aleși în prinderi, scria în Tripoli, inaugurat recent, țara
dezbaterile parlamen­ nou apariția. Dat fiind mai echitabile între noile organe de gestiu­ acest context ziarul staurarea unei organi­ Special care va iudeca persoanele gres în realizarea unei hărți cît
noastră prezintă, prin interme­ mai exacte a cerului. Foto-
tare pe marginea aces­ că este de așteptat, toate statele lumii în ne — adunările mun­ „El Moudjahid", au de zări pe bază de auto- diul a 22 de întreprinderi de implicate în recenta încercare de lo­
tui document, comen­ pentru următorii ani, domeniile politic, eco­ citorilor din întreprin­ jucat un rol deosebit gestiune, respectiv, vitură de stat, in urma căreia și-a telescopul urmează să fie lan­
comerț exterior, o gamă varia­ sat în luna aprilie cu o ra­
tariile presei contri­ o scădere suplimentară nomic și tehnologic, deri. în orientarea generală prin înființarea de tă de produse : mașini-unelte, pierdut viața fostul șef al statului,
buie la conturarea unui a numărului locurilor în. sensul
. cel mai larg a societății, deoarece Murtala Mohammed. între acuzați sa chetă „Skylark" de la Woome-
La conferință, mi­ cooperative pe deplin mijloace de transport și ridi­ ra (Australia). Fotografiile ra­
tablou de ansamblu al de muncă, problemele al termenului, politica nistrul algerian al in­ ele participă la adop­ cat, produse electronice, electro­ numără și foști miniștri.
sociale au căpătat din de dezvoltare este și răspunzătoare din diațiilor „X" emise de stele, în­
actualului moment al dustriei și energiei, tarea principalelor ho­ tehnice, chimice, instrumente
vieții politice elveție­ nou o importantă pri­ un mijloc de acțiune tărîri care angajea­ punct de vedere eco­ Un miting de protest Im- registrate cu acest aparat, vor fl
sector în care sînt or- nomic. medicale, rulmenți, materiale de 40 de ori mai clare decît cele
ne. între multiplele mordială". pentru dezamorsarea ză viitorul întreprin­ de construcții, mobilă, confec­ potriva politicii dictatoriale a regi­
preocupări care rețin Ținînd seama de toa­ conflictelor și promo­ ganizate după acest derilor. mului sud-coreean, la care au luat obținute cu aparate convențio­
ții, textile, încălțăminte, artiza­
atenția observatorilor, te aceste realități și în varea păcii". în acest principiu circa 400 de După cum s-a subli­ Mircea parte peste 700 de reprezentanți al nale. Potrivit opiniei unui spe­
context, raportul se întreprinderi cu un niat în cadrul confe- S. IONESCU nat și altele. cialist de la Universitatea din
două se impun cu deo­ condițiile în care pe cercurilor politice, științifice și re­
sebire : situația econo­ ansamblul Europei oc­ pronunță pentru o ac- ligioase, precum și ai diferitelor ca­ Londra, noul aparat poate foto­
mică și activitatea pe cidentale se așteaptă ’ celerare .a examinării tegorii ale populației, a avut loc la grafia în cinci minute ceea ce
plan extern. doar „o redresare eco­ problemei aderării El­ BOLIVIA Organizația pentru Eli­ Seul. un telescop obișnuit reușește să
veției la O.N.U. fotografieze în cinci zile.
Enunțînd elementele nomică ezitantă", ra­
portul guvernamental Prin precizările in ce
berarea Palestinei * remis Congresul Sindicatelor
definitorii ale peisa­
jului economic al țării,
raportul guvernamen­
tal constată că în 1975
apreciază că „evoluția
ulterioară este ipote­
cată de numeroși fac­
privește declinul situa­
ției economice,
dovedește că nici o
care Acțiuni greviste unitare ale muncitorilor președintelui Consiliului de Secu-
ritate un protest împotriva tentati­
velor autorităților israeliene de a
modifica statutul și aspectul orașu­
Britanice <T-u-c-> a cerut sui­
nului să investească In plus din
• AVERTISMENT NE­
LUAT IN SEAMĂ. In cluda
și studenților
volumul producției a tori de insecuritate". tară occidentală — nici fondurile bugetare suma de două avertismentelor privind urmă­
marcat In medie un Preocupările guvernu­ măcar acele conside­ lui Ierusalim. Intr-o telegramă adre­ miliarde lire st.erline în vederea re­
sată secretarului general al O.N.U., rile pe care le are fumatul ex­
regres de 17 la sută, lui se vor orientat, de rate, în trecut, mai la dresării economiei și pentru reduce­ cesiv asupra sănătății omului,
capacitățile de produc­ aceea, în direcția com­ adăpost de seismele Kurt Waldheim, secretarul general al rea la jumătate a numărului șome­ In anul trecut, in S.U.A. s-a
ție au fost utilizate baterii șomajului și a economice — nu poa­ Guvernul bolivian cratizarea vieții poli­ racterizate de stag­ Ligii Arabe, Mahmud Riad, a adre­ rilor înainte de sfîrșitul primului fumat un număr record de ți­
doar în proporție de inflației, a încetinirii, te evita consecințele este confruntat cu ce] tice interne și, în spe­ narea economică, de sat un protest. în legătură cu acțiu- semestru al anului 1978. gări — 607 miliarde. După cum
circa 75 la sută, iar — pe cît posibil — a profunde ale actualei mai amplu conflict de ță, a sistemului de în- creșterea șomajului și rezultă din cifrele publicate, de­
numărul Iocurilor de regresului activității crize, ca și prin accen­ muncă din ultimii aniS vățămînt, îmbunătăți­ a inflației — fenome­ pășirea în anul 1975 fată de anul
muncă s-a redus cu economice și limitării tele asupra necesități­ O largă mișcare gre­ rea condițiilor de stu­ ne ce se răsfrîng tot 1974 a fost de 7 miliarde țigări.
200 000, în decurs de deficitului financiar, lor promovării unor vistă s-a declanșat in diu, eliberarea colegi­ mai dureros asupra Evoluții în alegerile preliminare din S.U.A
un an. „După ce a be­ ca obiective prioritare. noi relații internațio­ momentul cind 920 de lor arestați din moti­ condițiilor de viată
neficiat, timp de 25 de în secțiunea intitu­ nale, documentul do- muncitori de la cea ve politice. Arestînd o ale păturilor majori­ WASHINGTON 3 — Corespon­ guvernator al Californiei. Aceasta • CAPRICIILE VREMII.
ani, de un avînt fără lată „Elveția în con­ bîndește semnificații mai mare fabrică de serie de conducători tare. Peste aceste stări dentul nostru transmite : Marți s-au este cea de-a treia victorie consecu­
consumat, în statele Massachusetts tivă a președintelui, din tot atîtea Asupra mai multor regiuni ale
precedent în istoria certul națiunilor", do­ cu mult mai largi, încălțăminte din țară, sindicali, autoritățile de lucruri se supra- Poloniei s-au abătut marți fur­
țării — se arată în cumentul guvernamen­ „Manaco", subsidiară au respins, în același pune ca factor agra- și Vermont. încă două runde ale alegeri preliminare, consolidîndu-se
deosebit de sugestive alegerilor preliminare —•. competiție astfel poziția sa de principal preten­ tuni de zăpadă, viteza vîntulul
document — economia tal acordă o atenție a unei firme canadie­ timp, revendicările a- vânt politica represi- a atins valori deosebit de ridi­
elvețiană are și ea pentru preocupările ne. au fost concediați sociațiilor studențești vă a guvernului, ilus- electorală în care se confruntă para­ dent la învestitura Partidului repu­
deosebită imperativu­ contemporane. lel pretendenții republicani și demo­ blican. în ce privește Partidul de­ cate. iar temperatura a scăzut
acum de suferit efec­ fără v nici o indemni­ și au suspendat cursu­ trată de șirul de in- sensibil. în unele zone montane
tele recesiunii. Fără lui creării unei noi or­ zație, fiind acuzați de rile în toate centrele terventii militare și crat lă mandatele de candidați în mocrat, victoria în Massachusetts a
Cornellu VLAD alegerile prezidențiale. și premontane, troienele de ză­
îndoială că posibilită- dini economice inter- participare lâ o grevă universitare din țară, polițienești contra ma­ revenit senatorului Henry Jackson, padă au îngreunat circulația.
„ilegală". iar Universitatea San nifestațiilor populare, în ambele state, președintele Ge­ în Vermont, victoria a revenit lui Furtuna a împiedicat desfășura­
I în fața acestui act Andres din La Paz a în ultima vreme, ten­ rald Ford a dobîndit victorii cu 62
ALGERIA abuziv al patronatu­ fost ocupată de for­ siunile existente în la sută și. respectiv, cu 85 Ia sută Jimmy Carter, cu 45 la sută din vo­ rea lucrărilor de descărcare-în-
cărcare în porturile poloneze și
lui, solidaritatea mun­ țele polițienești. Pă­ tară sint alimentate și din voturi, față de 34 la sută și, res­ turi, urmat de Sargent Shriver, fos­
pectiv, 15 la sută, cît a obtinut opo­ tul candidat la postul de vicepre­ a obligat ambarcațiunile de pes­
citorească s-a mani-
Forme noi de conducere
trunderea acestora în de nemulțumirile ma­ cuit să se întoarcă la bazele lor.
festat cu putere : mi- incinta universității a nifestate în unele nentul său Ronald Reagan, fostul ședinte al S.U.A. Viscole și furtuni puternice au
nerii din întreprinde- dus la puternice cioc­ cercuri militare și po­ ------------------------------------ :----------------------------- fost înregistrate și în S.U.A.,
rile de stat și parti­ niri cu studenții. Ma­ litice față de felul în unde au fost afectate, între al­

a întreprinderilor industriale culare au încetat ime-

diat lucrul, Greviștii,
în număr de peste
30 000, au cerut repri­
nifestațiile de protest
ale tineretului
versitar s-au
uni­
ținut
lanț în capitala boli-
care guvernul boli-
vian tratează cu Chile
problema obținerii
unei ieșiri la Oceanul
Noi dezvăluiri privind atrocitățile
comise de rasiștii rhodesieni
tele. statele Vermont și Massa­
chusetts, California și New
York. Pe alocuri stratul de ză­
padă a atins 25 cm. înrăutățirea
Sub președinția șe­ Uzat stadiul înfăptui­ șl cel comercial, ges­ mirea la muncă a tu­ viană, iar centrala Pacific. Dar, desigur, LONDRA 3 (Agerpres). — Cotidia­ cumentul publicat cuprinde mărturii vremii survine după mai multe
fului statului, preșe­ rii acestui proces în tiunea întreprinderilor turor lucrătorilor con- sindicală a minerilor acesta este doar un nul britanic „Daily Mirror" a publi­ elocvente privind masacrarea sau zile deosebit de călduroase. în
dintele Boumediene, activitatea economică pe bază de principii cediați. în semn de a chemat la o grevă element ce vine să cat în numărul său din 2 martie un torturarea unor locuitori, distrugerea același timp, 12 persoane și-au
la Alger s-au desfășu­ a țării și a stabilit noi socialiste — au ară­ solidaritate, studenții generală, ceea ce a fă­ accentueze tensiuni a- nou articol referitor la atrocitățile unor sate întregi. pierdut viața în urma acciden­
rat recent lucrările orientări pentru gene­ tat mai mulți vorbi­ Universității San An­ cut să crească tensiu­ cumulate, care răbuf­ comise de forțele armate rasiste ale După cum s-a anunțat. „Daily telor rutiere înregistrate in pro­
celei de-a doua Con­ ralizarea sa. tori în cadrul dezba­ dres din La Paz au nea în țară. regimului de la Salisbury .împotriva Mirror" a publicat, vinerea trecută, vincia italiană Lombardia, unde
declarat și ei grevă. Dincolo de cauzele nesc periodic, ridicînd
ferințe naționale asu­ Intrată în aplicare,
. terilor — a devenit populației africane. declarațiile unui cetățean britanic o ceafă densă a învăluit
mai întîi experimental, o „realitate politică și în afară de susține­ lor imediate, actuale­ dificile ecuații în fata
pra gestiunii între­ Articolul face cunoscută existența care a asistat la masacrarea de către întreaga regiune. Autostrada Ml-
prinderilor pe bază de iar apoi. dezvoltîndu- socială" pusă în slujba rea cererilor muncito­ le acțiuni greviste din stabilității guvernului. lano-Roma, unde cinci persoana
Bolivia sînt consecin­ unui dosar, alcătuit de membrii unei trupele rasiste ale lui Ian Smith a
principii socialiste — se progresiv, atît în edificării, printr-o par­ rilor greviști, studen­ misiuni de preoți catolici și avocați unui număr de 60 de locuitori africani și-au găsit moartea, a fost par­
conferință care a ana- sectorul productiv, cît ticipare mai activă a ții revendicau demo- ța unor realități ca- V. PAUNESCU care militează pentru apărarea pașnici dintr-un sat rhodesian. între tial Închisă traficului.
drepturilor umane în Rhodesia. Do- care se aflau femei și copii.

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA c București, Piața Scintell. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac Ia oficiile poștale și difuzorli din întreprinderi și instituții. Din străinătate, abonamentele se fac prin ILEXIM — Departamentul export-import
presă, București, Calea Grivițel nr. 64—66 P.O.B. — S001, telex: 11 683 sau 11 226. Tiparul s Combinatul Poligrafic CASA SCÎNTEU 49 3M