Comitetul Central Al Uniunii Tineretului Comunist. Sectia Cadre. Litera A. Inv. 3150

Prefaţă
i
Uniunea Tineretului Comunist a fost principala organizaţie-satelit a
ie
Partidului Comunist Român şi cea mai importantă pepinieră de cadre a
an
acestuia, evoluţia ei fiind indisolubil legată de cea a partidului tutelar. UTC a
fost copia fidelă a Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U.R.S.S.
om
(denumirea Komsomolului începând din 1927; anterior se numea Uniunea
Tineretului Comunist din U.R.S.S. – din 1924 şi Uniunea Tineretului
R
Comunist din Rusia – la fondare, în 1918), constituind „rezerva şi ajutorul
partidului comunist”, „una din curelele de transmisie care leagă partidul de
e
mase, ajută partidul în opera de educare a tinerei generaţii în spiritul
al
socialismului”.
Originile UTC sunt neclare şi controversate, istoria sa timpurie,
e
intermitentă de altfel, fiind falsificată permanent în perioada comunistă.

al
Astfel, în istoriografia comunistă a fost impusă ca dată de naştere a UTC,

n
Conferinţa generală a tineretului socialist de la Bucureşti din 19-20 martie

io
1922, la care au participat 23 de delegaţi reprezentând 19 organizaţii de tineret

at
din toate provinciile istorice ale României Mari, totalizând aproximativ 4300
N
de membri.
De fapt, nu a fost decât o continuare a strategiei comuniste de infiltrare,
le
radicalizare şi scindare a organizaţiilor social-democrate, socialiste şi sindicale

ve
de tineret, având ca scop final transformarea lor într-o unică organizaţie de

masă comunistă, afiliată la Internaţionala Tineretului Comunist (KIM),
hi
organizaţia bolşevică creată de Komintern, în noiembrie 1919, la Berlin. Era

Ar
preluat modelul utilizat de „seniorii” comunişti în privinţa sindicatelor şi a

Partidului Socialist, partid care fusese practic distrus din ordinul Moscovei la
Congresul de la Bucureşti din 8-12 mai 1921.
La 1 mai 1924, printr-un act formal, decis conspirativ, fără să aibă loc un
congres propriu-zis de constituire, se anunţa oficial transformarea UTSR în
Uniunea Tineretului Comunist din România (UTCdR) şi afilierea acesteia la
3
KIM, în ziarul „Tineretul socialist” fiind publicat în acest sens un manifest al
Comitetului Central al Partidului Comunist din România şi al Comitetului
Central al Uniunii Tineretului Socialist.
În acea perioadă, între aprilie şi iunie 1924, prin ordonanţele nr. 1, 2 şi 3
ale Comandamentului Corpului 2 Armată se instituia starea de asediu şi se
dispunea dizolvarea organizaţiilor comuniste de pe întreg teritoriul ţării.
i
ie
În a doua jumătate a lunii octombrie 1924, la Bucureşti, s-a desfăşurat, în
an
condiţii de conspirativitate, aşa-zisul Congres al II-lea al UTCdR (deşi nu
există dovezi certe, istoriografia comunistă susţinea că primul congres ar fi
om
avut loc, tot ilegal, într-un cadru şi mai restrâns, la Sibiu, în ianuarie sau
februarie 1924; de asemenea, sub Ceauşescu s-a vehiculat şi teza asimilării
abuzive a conferinţei generale din martie 1922 cu un congres, considerat
R
primul în istoria tineretului communist din România), la care au participat
e
doar 15 delegaţi (10 din partea organizaţiilor teritoriale şi 5 din partea CC al
al
UTCdR), precum şi un reprezentant al KIM (Alexandru Grünbaum-Wallaşek),
care au decis creşterea activităţii politice a organizaţiei şi reorganizarea ei pe
e
baza nucleelor de fabrică, precum şi o strictă centralizare, în condiţiile noi ale

al
ilegalităţii, respectând cu stricteţe directivele Congresului al IV-lea al KIM (15-

n
25 iunie 1924), pe cele ale Prezidiului Federaţiei Comuniste Balcanice şi ale

io
Kominternului, ca şi hotărârile Congresului al III-lea al PCdR de la Viena din

at
august 1924. Congresul a ales un Comitet Central alcătuit din 9 membri, un

Birou al acestuia, compus din 3 membri, precum şi un Comitet Central de
N
rezervă, dar n-a desemnat pe nici unul din cei aleşi în funcţia de secretar,
le
situaţie care a durat mult timp.

Deciziile de interzicere a organizaţiilor comuniste au culminat cu „Legea
ve
Mârzescu” din 19 decembrie 1924 (înăsprită în 1927) care a scos PCdR şi

hi
UTCdR în afara legii, ceea ce a redus mişcarea comunistă din România la

statutul de mişcare politică marginală până la 23 august 1944.
Ar
De remarcat faptul că primul statut al UTCdR (provizoriu până la

aprobarea lui de Comitetul Executiv al KIM), elaborat în 1925 la una din
plenarele comitetului său central, specifica faptul că Uniunea este o secţie a
KIM şi a Federaţiei Balcanice a Tineretului Comunist (KBFM) şi că este
„complet subordonată” PCdR din punct de vedere politic. Deveneau membri
4
aceia care recunoşteau nu doar statutul PCdR, ci şi pe acela al KIM. Membrii
erau datori să respecte, sub ameninţarea sancţiunilor, regulile strictei
discipline revoluţionare şi normele de conspirativitate. Organul suprem era
Congresul general, iar organele centrale erau Comitetul Central şi Biroul său.
După răsturnarea de la putere a mareşalului Ion Antonescu (23 august
1944) şi schimbarea alianţelor politico-militare ale României (august-
i
ie
septembrie 1944), întreaga mişcare comunistă din România a intrat în
an
legalitate, beneficiind şi de sprijinul direct, politico-diplomatic şi militar, al
Uniunii Sovietice.
om
Nicolae Ceauşescu, ilegalist ce fusese închis de mai multe ori, a fost
desemnat pentru scurtă vreme secretarul general al UTCdR (1944-1945).
În perioada 1947-1948 secretar general al UTCdR/UTM a fost Mihai
R
Dalea.
e
Pasul următor a fost publicarea în ianuarie 1948 a comunicatului comun
al
al CC al UTM şi CC al UTS în legătură cu decizia acestora de a se uni, de fapt
de încadrare a tuturor membrilor UTS în UTM.
e
La începutul anului 1948, în UTM erau membri 300.000 din cei 450.000
al
de tineri muncitori şi din cei 3.300.000 de tineri ai României, în contextul în

n
care epurarea organizaţiilor de tineret adversare era în plină desfăşurare, după

io
mai multe valuri de arestări între anii 1945 şi 1948. Conducerea UTM era
at
formată în 1948 din Gheorghe Florescu (din 17 mai 1948 şi preşedinte al

FNTDR) – secretar general, Petre Lupu, Pavel Lala, Drăgan Ilie, Manea Anton
N
– secretari.
le
În fine, după constituirea Partidului Muncitoresc Român (PMR) prin

înghiţirea unei mari părţi din PSD de către PCdR la Congresul de „unificare”
ve
din 21-23 februarie 1948, ca urmare a vizitei la Moscova a unei delegaţii a

hi
conducerii UTM în cursul anului 1948 şi a deciziei luate la plenara CC al PMR

din 22-24 decembrie 1948, s-a realizat preconizata absorbţie a tineretului
Ar
social-democrat de către tineretul comunist, în UTM, la „Congresul de

constituire a organizaţiei unice revoluţionare a tineretului” din 19-21 martie
1949, ale cărui lucrări au avut loc, în prezenţa liderilor comunişti, la Sala
Ateneului Român.
5
Statutul şi structura de organizare a UTM au copiat modelul
Komsomolului, definiţia organizaţiei, natura relaţiilor cu partidul,
organizarea, funcţiile şi modul de funcţionare fiind aproape identice. De altfel,
conducerea UTM invoca permanent modelul sovietic, se consulta frecvent cu
cea a Komsomolului, fiind organizate periodic vizite oficiale la Moscova,
perfecţionări ale nomenclaturii uteciste la Şcoala Centrală de Cadre a
i
ie
Komsomolului, traducerea şi publicarea, în tiraje uriaşe, de materiale, broşuri
an
şi cărţi privind experienţa Komsomolului.
Totodată, structura şi activitatea UTM le reproduceau pe cele ale PMR, el
om
însuşi o copie a PCUS, fiind controlate direct de conducerea de partid. Astfel,
UTM se afla sub coordonarea Secţiei Organelor conducătoare de partid,
sindicale şi de tineret şi a Secţiei Organizatorice ale CC al PMR, activitatea sa
R
fiind strâns legată şi de secţiile Propagandă şi Cadre. Concomitent, în cadrul
e
Secretariatului CC al PMR/PCR exista un secretar responsabil de CC al
al
UTM/UTC (de exemplu, în 1952, acesta era Sándor Magyarós/ Alexandru
Moghioroş). Organul suprem al UTM era Congresul şi, doar în cazuri
e
excepţionale, Conferinţa naţională. Între congrese, Uniunea era condusă de

al
Comitetul Central (care avea 45 de membri în 1949), dar puterea reală era
n
exercitată de Biroul Executiv (format din 11 membri) şi, mai precis, de

io
Secretariatul Biroului (5 membri), condus de un prim-secretar. Organismele

at
de conducere erau alese de organizaţiile UTM, însă alegerile erau formale,

partidul stabilind în prealabil rezultatele.
N
În timpul regimului totalitar comunist din România, funcţia de prim-

le
secretar al CC al UTM/UTC a fost exercitată succesiv de: Gheorghe Florescu

(1949-1952, tipograf), Vasile Muşat (1952-1954, strungar), Cornel Fulger
ve
(1954-1956, electrician), Virgil Trofin (1956-1964, ajustor mecanic şi cazangiu

hi
de locomotivă), Petru Enache (1964-1967, strungar), Ion Iliescu (1967-1971,

inginer hidroenergetician), Marţian Dan (1971-1972, profesor universitar de
Ar
socialism ştiinţific), Ion Traian Ştefănescu (1972-1979, jurist, doctor în drept),

Pantelimon Găvănescu (1979-1983, instalator gaze), Nicu Ceauşescu (1983-
1987, profesor, fizician, doctor în fizică) şi Ioan Toma (1987-1989, electrician
şi apoi jurist, cu studii la fără frecvenţă). Cei mai mulţi, dacă nu chiar toţi, au
6
urmat diferite tipuri de cursuri la Şcoala Superioară (Academia) de Partid
„Ştefan Gheorghiu”, perfecţionându-se din punct de vedere politico-ideologic.
Pe lângă CC al UTM/UTC funcţionau secţii, comisii şi sectoare, iar la
nivel local conducerea organizaţiei comuniste de tineret era asigurată de
comitete regionale, raionale, judeţene, orăşeneşti, de sector şi săteşti,
compartimentate în mod similar şi subordonate organelor PMR/PCR
i
ie
corespondente lor. Mai mulţi instructori efectuau inspecţii în teritoriu şi
an
verificau aplicarea deciziilor. Exista şi o sumedenie de organizatori pe lângă
CC al UTM/UTC, ce reprezentau marile întreprinderi şi instituţii, inclusiv
om
şantierele naţionale.
Secţiile CC al UTM/UTC au avut o geografie variabilă de-a lungul
timpului, dar cele mai importante au rămas Secţia Cancelarie-Secretariat,
R
Secţia Organizatorică (care exercita controlul asupra organizaţiilor Uniunii şi
e
verifica biografia membrilor UTM), Secţia Cadre (care întocmea dosarele
al
personale ale nomenclaturii uteciste şi asigura selecţia şi promovarea în
funcţiile de conducere şi care în anii ’50 avea şi un sector de Verificări, devenit
e
temporar chiar secţie), Secţia de Propagandă şi Agitaţie (care răspândea

al
mesajele în interiorul şi în afara organizaţiei, coordonând şi sectorul presei),

n
Secţia Administrativă sau Gospodărie (care gestiona fondurile şi patrimoniul

io
organizaţiei), Secţia de Pionieri (care coordona organizaţia elevilor), Secţia de

at
Relaţii Internaţionale (care asigura contactul cu Federaţia Mondială a

Tineretului Democrat, Uniunea Internaţională a Studenţilor, Komsomolul şi
N
alte organizaţii de tineret străine sau internaţionale), Secţia Tineret

le
Studenţesc, Secţia Tineret Muncitoresc, Secţia Tineret Sătesc.

CC al UTM/UTC mai dispunea de sectoare şi compartimente (care în
ve
anumite perioade erau chiar secţii) precum: Aprovizionare (şi Desfacere),

hi
Construcţii (Şantiere), Personal, Registratură, Contabilitate, Planificare,

Bugete-Evidenţe, Social, Administrare Bunuri, Transporturi, Pază sedii
Ar
(Securitate/Paznici), Meseriaşi, Frizeri, Şoferi, Dactilografe, Cantine - Bufete,

Cămine, Biblioteci, Tabere (Terenuri şi baze sportive), Cabinet medical, Case
de oaspeţi (Vile), Depozite (inclusiv magazia „Primăverii”), Ferma „Otopeni”,
Ştrandul „Băneasa”, Publicaţii (Presă), Tipografie, Şcoli de meserii şi de
ucenici, Şcoli de cadre, Corpul de control (Comisia de Revizie), Verificări (în
7
anii ’50), Atelierul de Propagandă Vizuală ARLUS (până în anii ’60),
Ansamblul Artistic (din anii ’60), Biroul de Turism pentru Tineret (din anii
’60), Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului (din anii ’60).
Pentru instruirea propriilor activişti, organizaţia comunistă de tineret a
avut la dispoziţie (din 1949 până în 1958 şi din nou în perioada ceauşistă)
Şcoala Centrală de Cadre „Filimon Sârbu” (cu circa o sută de absolvenţi
i
ie
anual), o întreagă reţea de şcoli de cadre, şcoli medii şi cursuri de 1 lună, 3 luni
an
sau 6 luni pe diverse specializări: brigadieri, instructori de pionieri,
propagandişti, ziarişti (Şcoala „Zoia Kosmodemianskaia” din Otopeni, Şcoala
om
„Lipscani”, Şcoala „Traian”, Şcoala „Plevnei”, Şcoala „Timişul de Sus”, Şcoala
„Vălenii de Munte”, Şcoala „Păltiniş”, Şcoala medie a organizaţiei municipale
Bucureşti, Şcoala în limba maghiară”), precum şi secţii pe lângă şcolile de
R
partid (prin care treceau câteva mii de activişti anual), plus programele
e
specifice organizate de Academia de Partid „Ştefan Gheorghiu”, Şcoala de
al
cadre a Komsomolului de la Moscova şi Şcoala PCUS din Moscova. La acestea
se predau cursuri de istoria PCUS, a PMR şi istorie universală, materialism
e
dialectic, economie politică, cultură generală (adică noţiuni de limba română,

al
limba rusă, matematică, fizică, geografie, ştiinţe naturale), tehnici de

n
organizare şi propagandă. Membrii de rând ai organizaţiei erau supuşi

io
îndoctrinării prin diferite metode: cercuri, lecţii, şedinţe, prelucrări prin care
at
treceau sute de mii de persoane anual.

Cele mai importante publicaţii periodice ale UTM/UTC au fost: „Scânteia
N
Tineretului” (apărută iniţial în 1944, seria a II-a din 1949),”Tineretul

le
Progresist” (1945-1946), „Tinereţea” (1945-1946), „Înainte” (1946), „Licurici”

(apărută în 1947, între 1953-1967 „Cravata Roşie”), „Tânărul Muncitor” (din
ve
1947; cu suplimentul „Brigadierul”), „Revista elevilor” (1948), „Revista

hi
Ştiinţelor” (1948), „Ştiinţă şi tehnică” (din 1949; ulterior a mai editat „Colecţia
de povestiri ştiinţifico-fantastice”, „Tehnium”), „Pogonici” (apărută în 1949),
Ar
„Pionierul” (apărută în 1949, între 1953-1967 „Scânteia Pionierului”),

„Instructorul de pionieri” (1951-1958), „Tânărul Leninist”/”Tineretul Leninist”
(1951-1974), „Din experienţa Comsomolului” (buletin devenit ulterior
supliment la „Tânărul Leninist”), „Tânărul Miner” şi „Tânărul Constructor”
(1952-1953), „Poezie, cântec, joc” (1952-1954), „Luminiţa” (din 1953, între
8
1956 şi 1979 a avut suplimentul „Arici Pogonici”), „Cutezătorii” (din 1967),
„Şoimii patriei” (din 1980; ediţie în maghiară „A Haza Solymai”), „Racheta
cutezătorilor” (1966-1974), „Viaţa Studenţească” (din 1956), „Amfiteatru” (din
1966), „Ifjúmunkás” (din 1948), „Pionir” (1950-1967, urmat de „Jóbarát”),
„Napsugár” (din 1957) etc. Periodicele, care aveau misiunea de a adapta
mesajele ideologiei comuniste la vârsta diferitelor categorii de tineri, au fost
i
ie
menţinute sub un control strict de către comitetele centrale ale partidului
an
comunist şi organizaţiei comuniste de tineret, fiind cenzurate sistematic.
Totodată, CC al UTM/UTC dispunea de o editură denumită Editura
om
Tineretului, dar beneficia şi de serviciile Editurii Politice (fostă a PCR/PMR).
Organizaţia comunistă de tineret a oscilat între rolul de organizaţie de
avangardă şi acela de organizaţie de masă, înregistrând fluxuri şi refluxuri în
R
funcţie de situaţia politică din România comunistă. Iniţial, în perioada dejistă
e
era accentuat caracterul exclusivist, de avangardă, puternic potenţat de
al
principiul luptei de clasă.
Uniunea era organizată pe baza criteriului teritorial şi al locului de
e
muncă, având ca organe conducătoare Congresul şi, în intervalele dintre

al
congrese, Comitetul Central, din rândul căruia erau aleşi membrii Biroului
n
Executiv şi cei ai Secretariatului. Ca şi în cazul partidului, deciziile erau luate

io
la centru de aceste ultime două organisme şi, în final, de prim-secretarul CC al

at
UTM/UTC, la comanda conducerii PMR/PCR (Secretariatul, Biroul

Organizatoric, Biroul Politic, Comitetul Politic Executiv, prim-
N
secretarul/secretarul general), toţi liderii organizaţiei comuniste de tineret

le
fiind de fapt desemnaţi de conducerea restrânsă a partidului şi subordonaţi

direct acesteia.
ve
La cererea PMR şi după modelul verificării membrilor partidului, în

hi
UTM a început în anii 1949-1950 o campanie de epurare, desfăşurată iniţial

sub pretextul „reînscrierii” membrilor, care a cuprins toate organizaţiile şi
Ar
filialele UTM, inclusiv cele din instituţiile administrative şi culturale, facultăţi,

şcoli, unităţi militare, întreprinderi, întovărăşiri agricole, gospodării agricole
de stat, staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole colective.
Reînscrierea s-a făcut pe baza unor criterii politico-ideologice şi sociale
stabilite prin instrucţiuni de partid care contraziceau Statutul UTM, care
9
prevedeau că putea fi membru al organizaţiei orice tânăr „din rândurile
tineretului muncitor şi studios, de la oraşe şi sate”, cu vârsta între 15 şi 25 de
ani, care recunoştea programul, statutul şi deciziile Uniunii. Pentru a fi primiţi
în UTM candidaţii trebuiau, conform statutului, să aibă o recomandare de la
un membru al PMR sau de la doi membri ai UTM şi să prezinte o
autobiografie, documentele fiind ulterior verificate.
i
ie
Astfel, au fost excluşi din organizaţie 538 de membri ai aparatului de
an
conducere al Uniunii şi 33.800 de membri de rând, reprezentând „elemente
duşmănoase” (adică „chiaburi”, foşti legionari sau cuzişti, foşti membri ai
om
partidelor democratice, activişti religioşi, în special ai cultelor minoritare,
lideri UTM care nu respectau deciziile PMR etc.), iar alţi circa 5.500 au fost
trimişi „la munca de jos” pentru că nu aveau „origine socială corespunzătoare”
R
(în special „chiaburi”) sau pentru abateri de la statut şi de la morala proletară
e
(aici intra orice atitudine sau comportament care era considerat nepotrivit de
al
responsabilii comunişti). De remarcat faptul că jumătate dintre cei epuraţi din
UTM erau elevi şi studenţi. În cursul epurării au fost recrutaţi alţi 30.000 de
e
tineri, UTM ajungând să numere după terminarea operaţiunii 650.000 de

al
membri din care 31% muncitori, 40% ţărani săraci, 6% funcţionari, 18% elevi,
n
4% studenţi. În organismele de conducere erau 62,5% muncitori şi doar 12,7%

io
ţărani; 81% erau români, 19% de alte naţionalităţi. Epurările au continuat şi

at
după încheierea oficială a „reînscrierilor” în UTM, în perioada octombrie 1950

- august 1952 înregistrându-se aproximativ 12.000 de excluderi.
N
În timp ce excluderea din UTM putea însemna deseori excluderea

le
socială, marginalizarea profesională şi chiar ancheta penală, „originea socială

sănătoasă” (provenienţa dintr-o familie simplă, săracă, de preferinţă din
ve
mediul muncitoresc, ţărănesc sau al micilor funcţionari, şi neapărat fără trecut

hi
politic burghezo-moşieresc sau antisovietic) şi apartenenţa la o organizaţie

comunistă erau criteriile cele mai importante ale ascensiunii politice, sociale şi
Ar
profesionale în comunism.
Alte epurări masive, sub sloganul îmbunătăţirii compoziţiei sociale („de
clasă”) a UTM, au avut loc în perioada dejistă ori de câte ori apărea o criză
politică majoră în partid ori în societate (în 1952-1953, în urma „deviaţiei”
grupului Ana Pauker - Vasile Luca - Teohari Georgescu, au fost excluşi 1.000
10
de activişti şi peste 18.000 de membri; în 1956-1957, după revoluţia din
Ungaria, 333.211 utemişti sunt epuraţi; în 1957-1958, după „devierea”
grupului Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi şi cea a grupului condus
de Constantin Doncea, au loc alte 101.735 de excluderi). Cu acele prilejuri erau
organizate şedinţe de „prelucrare” a tuturor membrilor şi „demascarea” celor
consideraţi „elemente duşmănoase” sau „lipsiţi de vigilenţă”, se decidea
i
ie
blocarea temporară a primirii în UTM a elevilor şi studenţilor, uneori fiind
an
dizolvate şi câteva zeci de organizaţii din toată ţara. Nicolae Ceauşescu, care
era din 1955-1956 membru în Biroul Politic al PMR şi responsabil, printre
om
altele, de organizaţiile de tineret, a cerut să fie exmatriculaţi, dacă este nevoie,
toţi studenţii dintr-o facultate şi să fie trimişi „la sapă”, să fie scăzută ponderea
utemiştilor din rândul studenţilor de la 80% la 25% şi ca 80% dintre studenţi
R
să fie de origine muncitorească, astfel că în 1957-1958 proporţia muncitorilor
e
din UTM creşte de la 27% la 35%, iar cea a elevilor şi studenţilor (care în 1953
al
atingea 30%) scade de la 14% la cca. 8%.
Totuşi, UTM a devenit tot mai mare, cuprinzând în 1950 aproximativ o
e
cincime din populaţia tânără, la sfârşitul anilor ’50 o treime, la finalul

al
deceniului 7 - jumătate, iar în anii ’80 marea majoritate a tinerilor.

n
Această organizaţie era una din pârghiile principale de mobilizare şi

io
controlare a vieţii profesionale şi private a tinerilor, mai ales a muncitorilor

at
tineri, prin care regimul se legitima şi de care, concomitent, se folosea pentru

reconstrucţia postbelică şi transformarea comunistă a economiei, obiective
N
care s-au realizat fie prin mobilizare forţată, fie printr-un sistem de
le
recompense materiale (facilitarea migraţiei dinspre sat spre oraş, asigurarea

locuinţei şi a locului de muncă, excursii, concedii gratuite ş.a.) şi simbolice (de
ve
exemplu, prin acordarea, în „întrecerile socialiste”, a titlului de „fruntaş”,

hi
”inovator”, „stahanovist”).
Modelele uteciştilor din România postbelică erau militarii şi partizanii
Ar
komsomolişti decoraţi pentru acte de bravură în timpul „marelui război

pentru apărarea patriei” (de exemplu, Viktor Talalihin, Liza Ceaikina,
Aleksandr Matrosov, Zoia Kosmodemianskaia, Iurii Smirnov şi ilegaliştii din
„Tânăra Gardă”) şi tinerii stahanovişti şi inovatori sovietici medaliaţi pentru
11
contribuţia la reconstrucţia ţării (Ghenrih Bortkevici, Lidia Korabelnikova,
Aga Husein Kafarov, Maria Rojneva, Lidia Kononenko).
Tinerii comunişti au fost angajaţi de la început în acţiunile socio-
economice şi propagandistice ale regimului: în preluarea şi conducerea
întreprinderilor naţionalizate, pe „şantierele tineretului” din RPR (primele 5
şantiere naţionale ale tineretului au fost organizate în 1948: conducta Ceanu
i
ie
Mare-Cluj, calea ferată Bumbeşti-Livezeni, regularizarea cursului inferior al
an
Prutului, pavarea drumului de centură periferică a Bucureştiului, linia ferată
Salva-Vişeu), în campaniile de colectivizare, la muncile comunitare
om
„voluntare”, la operaţiunile de curăţire a bibliotecilor publice de tipăriturile
interzise, în aplicarea planului de zece ani de electrificare a ţării (ce includea
construcţia mai multor termocentrale şi hidrocentrale, cel mai mare obiectiv
R
fiind hidrocentrala de la Bicaz, construită în anii ’50 şi inaugurată în 1960), la
e
îndeplinirea şi depăşirea planurilor economice naţionale anuale şi cincinale, în
al
campania de alfabetizare, în cea de combatere a superstiţiilor şi de
propagandă „ateist-ştiinţifică”, cu ocazia organizării şi desfăşurării la
e
Bucureşti a Festivalului Mondial al Tineretului în 1953, la manifestaţiile de 1

al
mai, 7 noiembrie, 23 august etc., în demascările „duşmanilor poporului”, mai

n
ales a celor infiltraţi în organizaţie, la denunţările membrilor ce ar fi dat

io
dovadă de lipsă de „vigilenţă revoluţionară”.

at
Etapa istorică ceauşistă a fost caracterizată de personalizarea şi

concentrarea radicală a puterii, de exacerbarea cultului personalităţii, de
N
agravarea nepotismului, clientelismului şi corupţiei, de creşterea gradelor de

le
neprevăzut şi arbitrar ale deciziilor, de nesiguranţa tot mai mare a poziţiilor

deţinute, fenomene resimţite acut şi în UTC.
ve
Organizaţia comunistă de tineret era o adevărată pepinieră de cadre a

hi
partidului, cea mai sigură cale de a intra în conducerea acestuia fiind stagiul
de activist al UTM/UTC, funcţiile de conducere în uniune asigurând
Ar
apartenenţa la nomenclatură. Această afirmaţie este dovedită de faptul că

majoritatea membrilor Comitetului Central al PCR de după 1965 avuseseră în
prealabil o carieră în UTM. De altfel, Ceauşescu a promovat majoritatea
activiştilor cu care a colaborat în anii ’50 şi în prima parte a anilor ’60, în
special pe aceia care fuseseră lideri ai tineretului comunist: Petre Lupu
12
(Presmann), Ion Ioniţă, Virgil Trofin, Ion Iliescu, Cornel Burtică, Ştefan
Andrei, Tudor Postelnicu, Gheorghe Pană, Cornel Pacoste, Ilie Văduva, Ion
Stănescu, Jánoş Fazekáş, Iulian Vlad, etc.
Din anii ’60, Uniunea a început să combine caracterul exclusivist, de
avangardă cu cel de masă, fără să renunţe câtuşi de puţin la ideologia luptei de
clasă. Partidul dorea acum includerea „covârşitoarei majorităţi” a tineretului
i
ie
în organizaţiile comuniste. Este semnificativ în acest sens şi faptul că, odată cu
an
mandatul lui Ion Iliescu la conducerea organizaţiei comuniste de tineret, adică
de la finele anului 1967, s-a înfiinţat funcţia de ministru pentru Problemele
om
Tineretului, funcţie adiacentă celei de prim-secretar al CC al UTC, şeful
suprem al uteciştilor fiind de acum atât membru în CC al PCR cât şi membru
al guvernului RSR. Sediul CC al UTC era în Bucureşti, pe strada Oneşti nr.4-6
R
din sectorul 1.
e
Statutul organizaţiei comuniste de tineret a fost modificat succesiv
al
pentru a lărgi sfera celor eligibili: în 1956, la Congresul al II-lea al UTM, vârsta
acestora a fost extinsă la intervalul 14-26 de ani; în 1960, cu ocazia
e
Congresului al III-lea, de la 14 la 28 de ani; în 1966, la Congresul al IV-lea

al
(renumerotat drept Congresul al VIII-lea) se revine la limita superioară de 26

n
de ani, dar cu posibilitatea de prelungire la cerere până la 30 de ani; în 1971, la

io
Congresul al IX-lea, nu mai există limită pentru prelungire; Congresul al X-lea

at
din 1975 şi Congresul al XI-lea din 1980 păstrează prevederile anterioare;

Plenara din 1982, confirmată de Congresul al XII-lea din 1985, măreşte
N
limitele la 14-30 de ani. Cu toate acestea, adesea, liderii utecişti depăşeau 35

le
de ani şi câteodată chiar 40 de ani (vezi cazurile Gheorghe Florescu – 41 ani,

Virgil Trofin – 38 ani, Ion Iliescu – 41 ani, Marţian Teodor Dan – 37 ani, Ion
ve
Traian Ştefănescu – 37 ani, Pantelimon Găvănescu – 36 ani, Nicu Ceauşescu –

hi
36 ani).
Schimbările statutare privind limita de vârstă s-au reflectat în creşterea
Ar
foarte rapidă a numărului de membri. UTM avea 1.900.000 de membri în

1960, 2.250.000 în 1966, în 1971 însuma 2.400.000 de membri, ajungea la
aproape 3.000.000 în 1975, ulterior, în 1985, la 3.900.000, pentru a atinge
cifra de 4.100.000 în 1988. În anii ’80, UTC avea peste 500.000 de cadre
(activişti).
13
De la Congresul de întemeiere a UTM din 19-21 martie 1949 (ulterior
renumerotat drept Congresul al IV-lea al UTC), forul statutar suprem de
conducere a organizaţiei comuniste de tineret s-a reunit periodic, după cum
urmează: Congresul al II-lea al UTM, 27-30 iunie 1956, Congresul al III-lea al
UTM, 18-20 august 1960, Congresul al VIII-lea al UTC = Congresul al IV-lea al
UTM, 23-26 martie 1966, Congresul al IX-lea al UTC, 18-22 februarie 1971,
i
ie
Congresul al X-lea al UTC, 3-5 noiembrie 1975, Congresul al XI-lea din 5-7
an
mai 1980 şi Congresul al XII-lea din 1985.
După modelul redenumirii partidului, din pricina aceleiaşi ambiţii
om
refondatoare a lui Ceauşescu, la Plenara lărgită a CC al UTM din 4 august 1965
numele organizaţiei de tineret a fost schimbat în Uniunea Tineretului
Comunist, iar Congresul al IV-lea al UTC a fost renumerotat, devenind
R
Congresul al VIII-lea (considerându-se, în mod abuziv, ca prim congres,
e
Conferinţa generală a tineretului socialist din martie 1922). Dar acesta era
al
numai începutul unei noi campanii de falsificare a istoriei UTC. Treptat, după
1970, Nicolae Ceauşescu devine, în scrierile istoricilor de curte, cel mai
e
important erou ilegalist al UTC, chiar dacă din 1949, galeria „naţională”
al
canonizată a tinerilor eroi comunişti cuprindea nume precum Pavel Tcacenko

n
(ucrainean, lider al PCR după 1926, mort în beciurile Siguranţei), Lazăr

io
Grünberg, Andrei Bernath (mort în 1944, în Transnistria, la Râbniţa), Ştefan

at
Plavăţ (mort în luptele de partizani împotriva germanilor), Filimon Sârbu

(militant antifascist, executat în 1941 pentru sabotaj), Iosif Clisch şi Olga
N
Bancic (implicaţi în Rezistenţa franceză), Nicolae Cristea (voluntar în Spania

le
în timpul războiului civil din 1936-1939 şi partizan în Rezistenţa franceză,

mort în luptele din 1943), Haia Lifşiţ (moartă după greva foamei în detenţie),
ve
Constantin Tudose, Tereza Ócskó (executată în 1944), Constantin Godeanu

hi
(voluntar utecist, mort pe frontul de Vest în al doilea război mondial), Vasile

Roaită (falsul erou ceferist din 1933, victimă a grevei de la Griviţa).
Ar
În anii ceauşismului a existat o singură campanie majoră de epurare a

UTC, cauzată de un incident relativ minor: colindul studenţesc din 24-25
decembrie 1968 din centrul capitalei, faţă de care autorităţile (inclusiv CC al
UTC, în frunte cu Ion Iliescu) au reacţionat cu mare duritate, arestând 3-4
lideri ai studenţilor, între care pe Ana Şincai (care a fost închisă la Văcăreşti,
14
apoi forţat internată la Spitalul 9, spital de boli psihice, judecată şi
condamnată penal în mai 1969, fiind trimisă cu domiciliu forţat la Ploieşti),
exmatriculându-i pe aceştia şi pe numeroşi alţii şi denunţând sau demascând
în adunări convocate în toate facultăţile pe participanţii (câteva sute de
persoane) la această „manifestare huliganică” sau apatia activiştilor UTC.
După acest moment relativa destindere din interiorul UTC s-a încheiat,
i
ie
partidul cerând resuscitarea comandamentelor ideologice, întărite din 1971 de
an
tezele mini-revoluţiei culturale, parţial inspirate sau influenţate de modelul
asiatic de comunism (chinez, nord-coreean, vietnamez) pe care Nicolae
om
Ceauşescu l-a apreciat atât de mult după vizitele sale din acel an în ţările
respective.
În „epoca Nicolae Ceauşescu” principalele funcţii ale organizaţiilor de
R
tineret erau cele de propagandă şi de mobilizare la „muncile voluntare”, iar
e
rolul esenţial le era rezervat pentru întreţinerea cultului personalităţii
al
„iubitului conducător”, soţiei sale şi fiului lor cel mare, fenomen care era nu
doar o formă de consolidare a puterii familiei dictatoriale, ci şi o modalitate
e
complexă de exercitare a controlului social.

al
Orice ocazie, indiferent cât de mică (sărbătorile naţionale: 1 mai, 23

n
august; ziua de naştere a şefului statului şi a consoartei sale: 26 ianuarie şi 7

io
ianuarie; aniversările istorice preferate de comunişti: 5 şi 24 ianuarie, 6

at
martie, 8 mai, 9 mai, 25 octombrie, 1 decembrie, 30 decembrie etc.; vizitele de

lucru interne; primirile înalţilor oaspeţi străini aflaţi în vizite oficiale; plecările
N
în străinătate în fruntea unor delegaţii „de partid şi de stat” şi revenirile în

le
ţară; începutul anului şcolar: 15 septembrie; Anul Nou: 31 decembrie-1

ianuarie; alegerile şi referendumurile), era folosită pentru elogierea „marelui
ve
cârmaci al ţării”, „geniului Carpaţilor”, „celui mai iubit fiu al poporului”, fiind
hi
organizate manifestaţii de masă (mitinguri, spectacole omagiale, marşuri,

simpozioane). S-a reluat tradiţia brigadierilor de pe şantierele naţionale ale
Ar
tineretului (Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Canalul Bucureşti-Dunăre,

amenajarea complexă a râului Dâmboviţa, construcţia metroului, a Casei
Poporului şi a centrelor civice ale localităţilor „sistematizate”, termocentrala
de la Anina etc.), a fost organizată Universiada la Bucureşti în 1981 şi tot
atunci a fost lansat marele marş anual sugestiv intitulat „Tineretul României
15
doreşte pacea”, s-au continuat serbările „Scânteii Tineretului”, „a explodat”
Cenaclul Flacăra, cu ale sale giganteşti şi ridicole spectacole manipulatoare, au
fost inventate grandioasele manifestări sportive, tehnico-ştiinţifice şi cultural-
artistice de tip surogat: „Daciada” – competiţie sportivă populară naţională şi
Festivalul naţional „Cântarea României” (cu secţiuni special destinate
tineretului), toate profund ideologizate. Chiar şi şedinţele Biroului CC al UTC
i
ie
s-au transformat în ceremonii-cadru pentru prestarea de omagii la adresa
an
secretarului general al PCR.
Caracterul dinastic al naţional-comunismului (neostalinismului) ceauşist
om
a devenit vizibil prin includerea lui Nicu Ceauşescu, în anii 1970, în
conducerea UASCR şi impunerea lui, în 1983, în fruntea CC al UTC, ceea ce
demonstrează şi importanţa pe care organizaţiile de tineret o aveau în cadrul
R
mecanismelor puterii comuniste. De asemenea, soţia lui Nicu Ceauşescu,
e
Poliana Cristescu, a deţinut în cea mai mare parte a anilor ’80 funcţia de
al
secretar al CC al UTC şi preşedinţia Consiliului Naţional al Organizaţiei
Pionierilor. În acelaşi timp, multe poziţii cheie în UTC erau ocupate de amici
e
şi apropiaţi ai fiului preşedintelui RSR, lucru care a contribuit la sporirea

al
atmosferei de cinism, blazare şi corupţie din organizaţiile de tineret, precum şi

n
la menţinerea birocratizării şi ritualizării activităţii organizaţiei. Un exemplu

io
în acest sens îl constituie componenţa conducerii organizaţiilor de tineret din

at
deceniul 9 al secolului al XX-lea. Dintre membrii Biroului CC al UTC din anii

’80 îi amintim pe Tudor Mohora, Ana Ferencz, Dinu Drăgan, Florea Voinea,
N
Ani Matei, Ioan Toma, Dan Silviu Pavelescu, Ion Moraru, Dorel Mustea.
le
Cultul personalităţii s-a extins şi asupra lui Nicu Ceauşescu atât în

interiorul ţării cât şi în afara ei, după modelul tatălui său. Astfel, „prinţişorul”
ve
a fost promovat şi în plan internaţional, inclusiv la ONU, sub pretextul

hi
idealurilor pacifiste universale ale omenirii şi în special ale tineretului, în 1984

deţinând funcţia de preşedinte al Asociaţiei Tineretului şi Studenţilor pentru
Ar
Naţiunile Unite şi fiind ales preşedinte al Comitetului Consultativ al ONU

pentru pregătirea şi marcarea Anului Internaţional al Tineretului în 1985, o
iniţiativă românească votată în unanimitate de adunarea Generală a ONU şi
desfăşurată sub mobilizatoarea deviză de inspiraţie ceauşistă „Participare –
Dezvoltare – Pace”.
16
Recrutarea uteciştilor începea în clasa a VIII-a, absorbţia elevilor de la
acest nivel în UTC fiind de 25% în 1983 şi de 40% în 1988. În 1983, 90%
dintre elevii clasei a IX-a erau utecişti, pentru ca în 1988 să intre în
organizaţie 98% dintre aceştia. Începând cu clasa a X-a, practic toţi elevii erau
membri în UTC, intrarea în organizaţie făcându-se automat şi obligatoriu.
Instrucţiunile de uz intern cu privire la modul de primire în UTC din anii ’70 şi
i
ie
’80 amestecau criteriile politice cu cele meritocratice, în primă instanţă
an
intrând în UTC, de regulă, elevii cei mai buni la învăţătură care nu aveau o
problemă flagrantă la dosarul personal sau al părinţilor. În a doua etapă erau
om
incluşi toţi ceilalţi.
Organizaţiile satelite ale UTC erau Organizaţia Pionierilor (creată în 1949
după modelul organizaţiei comuniste de masă a copiilor de peste 8-9 ani din
R
Uniunea Sovietică, căreia i-a copiat şi numele), UASR/UASCR (1957) şi Şoimii
e
Patriei (înfiinţată în 1976 conform şablonului sovietic al „Octombriştilor”,
al
organizaţia comunistă de masă a copiilor între 4 şi 8-9 ani). Acestea au tins, de
asemenea, spre dimensiuni de masă. În 1949 existau 13.500 de pionieri (elevi
e
între 9 şi 14 ani), în 1960 numărul lor a ajuns la un milion, iar în anii ’80,
al
Organizaţia Pionierilor a ajuns să numere peste 2.500.000 de membri,

n
incluzând totalitatea şcolarilor până la 14 ani. În anii ceauşismului, preşedinţi

io
ai Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor au fost: Traian Pop (1966-

at
1968), Virgiliu Radulian (1968-1975), Constantin Botin (1975-1980), Mihai

Hârju (1980-1983) şi Poliana Cristescu (1983-1989). În 1976, PCR a decis
N
formarea unei organizaţii de masă pentru copiii preşcolari şi şcolari cu vârste

le
între 4 şi 7 ani, pe care a denumit-o „Şoimii Patriei” şi a plasat-o sub

coordonarea Organizaţiei Pionierilor. La început aceasta cuprindea 1.100.000
ve
de copii, pentru ca în deceniul următor să ajungă la circa 1.500.000 de

hi
membri. Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România avea la formare, în

1957, în jur de 50.000 de membri, pentru ca după 1973, când partidul îi
Ar
schimbă denumirea în Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din

România, să depăşească suta de mii, iar în deceniul nouă tindea spre 150.000
de membri. Liderii UASR/UASCR au fost: Ion Iliescu (1957-1960), Cornel
Burtică (1960-1962), Ştefan Bârlea (1962-1966), Mircea Angelescu (1966-
1969), Ion Traian Ştefănescu (1966-1973), Constantin Botin (1973-1975), Ion
17
Sasu (1975-1980), Tudor Mohora (1980-1985), Ani Matei (1985-1989).
Organizaţia Pionierilor şi UASR/UASCR aveau ca foruri supreme conferinţele
naţionale, organizate, de regulă, înaintea congreselor UTM/UTC.
După cum UTM făcea parte, din anii 1948-1950, alături de toate
organizaţiile politice şi obşteşti din ţară, din Frontul Democraţiei Populare, în
anii ceauşismului, UTC (inclusiv sateliţii săi: organizaţiile de preşcolari –
i
ie
„şoimi”, şcolari – pionieri şi studenţi comunişti) era inclusă din 1968 în
an
Frontul Unităţii Socialiste (redenumit în 1980 Frontul Democraţiei şi Unităţii
Socialiste), care cuprindea aproape 40 de organizaţii de masă, pe lângă
om
partidul unic – PCR (care era mai mare decât PCUS, având 3.800.000 de
membri, adică 15% din populaţia ţării), aşa încât practic fiecare cetăţean
român (chiar şi minor fiind) era încadrat într-o organizaţie de masă
R
coordonată şi controlată de partid.
e
Modelarea fizionomiei omului nou, formarea şi educarea copiilor şi
al
tinerilor în spirit combativ, îndoctrinarea lor cu „concepţia revoluţionară
despre lume şi viaţă” a partidului unic (comunist), coruperea conştiinţei
e
acestora pe baza principiilor şi prin metodele specifice totalitarismului de

al
stânga, îmbinate cu cele naţionalist-şovine, caracteristice, în general, dreptei

n
(formând astfel un hibrid între internaţionalismul proletar şi naţionalismul de

io
tip comunist), inocularea devotamentului nemărginit şi necondiţionat „faţă de

at
cauza socialismului şi a comunismului” şi „urmarea neabătută a politicii

partidului comunist” au reprezentat scopurile finale şi, totodată, idealurile
N
supreme ale regimului comunist din România.

le
Partea structurală Cadre de la Fond CC al UTC acoperă perioada 1945-

ve
1989.
hi
Ea conţine dosare/fişe de cadre, constituite de creator persoanelor prin

intermediul cărora se realiza conducerea şi controlul social al Partidului în
Ar
rândurile populaţiei tinere. Este vorba despre persoane care făceau parte din
nomenclatura centrală a UTC, care erau verificate înainte de a fi numite în
funcţii de răspundere pe linie UTC/UTM (de ex. Walter Ambruster) sau care
erau avute în vedere pentru numiri în funcţii ori promovări pentru care avizul
instituţiei centrale era obligatoriu.
18
Dosarele au fost preluate, împreună cu întregul fond, de la Armată, în
1991, fără mijloace de evidenţă, şi au ajuns în depozitele Biroului Arhive
Contemporane în 1995. Din aceste motive, nu ne putem pronunţa asupra
integrităţii lor.
Nu cunoaştem modul în care creatorul a constituit arhiva. Există însă o
diferenţă, sesizabilă, între modul de structurare a arhivei în perioada
i
ie
Gheorghiu-Dej şi cel din perioada Ceauşescu. În primul caz, criteriul pare să fi
an
fost cel alfabetic, de la 1 la n, cotele fiind succesive. În cel de-al doilea caz,
criteriul principal a fost – se poate deduce – pe judeţe, apoi alfabetic, cotele
om
indicând Comitetul Judeţean/Central de care aparţinea titularul dosarului.
De aceea, la rubrica „numărul vechi al unităţii arhivistice” s-a trecut cota
creatorului.
R
Documentele secţiei, reprezentând dosare sau fişe de cadre, au fost
e
ordonate alfabetic (atât pe litere, cât şi în cadrul fiecărei litere). Această
al
operaţiune a fost realizată în mai multe etape: în primăvara anului 2006
colectivul S.A.C. de atunci a făcut ordonarea după prima literă a numelui
e
titularului, iar în iulie-decembrie 2008 arhiviştii Gabriel Catalan şi Mircea

al
Stănescu au finalizat ordonarea pe computer, după care au purces la

n
verificările, corecturile şi completările ce se impuneau, începând cu dosarele

io
de la litera A.
at
Un dosar de cadre conţine una sau mai multe fişe cu date personale
(numele şi prenumele, data şi locul naşterii, date despre originea socială,
N
apartenenţa politică a membrilor familiei, rude, persoane care pot da

le
referinţe, autobiografii etc.). Pentru perioada Ceauşescu regula era ca dosarul

să conţină fişe ale soţului/soţiei titularului, motiv pentru care, fiind o practică
ve
uzuală, ele au fost menţionate la rubrica „descrierea unităţii arhivistice”.

hi
Există situaţii în care titularului i-au fost constituite mai multe dosare,
motivele fiind – deducem din modul lor de constituire – diverse: trecerea
Ar
dintr-o funcţie inferioară a nomenclaturii în alta superioară, schimbarea

instituţiei/locului de muncă sau trecerea în „rezerva de cadre”). În acest caz,
întrucât faptul reprezintă voinţa creatorului, dosarele au fost păstrate aşa cum
au fost constituite, fiind ordonate cronologic, pe volume, cu referinţă la o
singură cotă arhivistică.
19
În timpul ordonării au fost identificate fişe de cadre şi documente
disparate din perioada Ceauşescu (pentru perioada Gheorghiu-Dej nu există
asemenea situaţii) pentru care nu au fost constituite dosare, ele fiind,
verosimil, în aşteptare sau păstrate pentru „rezerva de cadre”. În cazul fişelor
au fost constituite dosare separate, iar documentele disparate au fost integrate
– în cursul prelucrării arhivistice – dosarelor existente, acolo unde este cazul,
i
ie
în rest urmând a se constitui, şi pentru ele, dosare distincte.
an
Dosarele din perioada Gheorghiu-Dej sunt, de cele mai multe ori, legate
şi/sau sigilate cu sigiliul UTC. Ele au fost păstrate ca atare, respectându-se
om
modul de constituire de la creator, apoi au fost numerotate şi certificate. În
unele cazuri, dosarele conţin documente adăugate ulterior legării, pe care le-
am ordonat cronologic la începutul dosarului, acolo unde au fost găsite. În
R
situaţia în care documentele nu sunt legate, însă modul lor de constituire
e
urmează un tipar, le-am păstrat ca atare. Dacă însă dosarul conţine
al
documente disparate, atunci am procedat la ordonarea lor cronologică.
Pentru perioada Ceauşescu dosarele conţin fişe personale însoţite de alte
e
documente. În acest caz, am procedat la ordonarea cronologică a

al
documentelor, mai întâi a fişei, apoi a documentelor însoţitoare, chiar dacă

n
unele dintre acestea sunt datate anterior fişei. Pentru documentele anexate
io
nedatate am păstrat corespondenţa cu fişa prin ordonarea lor la sfârşitul

at
calupului corespondent, respectând astfel modul lor de constituire.

În situaţia în care dosarele conţin documente disparate, am procedat la
N
simpla lor ordonare cronologică.

le
În cazul în care în documente apare numele tatălui titularului dosarului,

în dreptul numelui am trecut iniţiala patronimică. Din raţiuni tehnice de
ve
ordonare pe computer, ea a fost trecută la sfârşit, după nume şi prenume.

hi
Totodată, am indicat schimbările de nume rezultate prin căsătorie – ex. Zîna

Andrieş G. (Băsărăbeanu) sau variantele de nume – ex. Andrico Ioan
Ar
(Andriko).
În „descrierea unităţii arhivistice” am menţionat funcţia (ultima) avută
de titular sau, în lipsa acesteia, date de identificare legate de motivul
constituirii dosarului, indicând, între paranteze rotunde, anul de referinţă.
20
La „caracteristicile documentelor” am indicat dacă acestea sunt originale,
còpii, dacă conţin fotografii şi limbile de redactare.
La rubrica „datele extreme” am trecut, ca element de identificare, data
naşterii titularului dosarului. Întrucât fişele conţin numeroase greşeli, în
special pentru perioada Gheorghiu-Dej, data a fost trecută din autobiografie.
În cursul prelucrării, în dosarele din perioada Ceauşescu au fost depistate
i
ie
fişe sau documente de cadre aparţinând altor persoane decât titularilor,
an
neavând vreo legătură cu aceştia, ajunse acolo în mod evident din greşeală. Ele
au fost detaşate şi constituite în dosare separate sau integrate celor deja
om
existente pentru titularii corespondenţi, în funcţie de situaţie, conform cu
maniera de a proceda pe care am indicat-o mai sus.
Cantitatea totală a literei A de la această parte structurală este de 408
R
u.a. reprezentând 3,60 m.l.
e
Operaţiunile arhivistice pentru Fond CC al UTC – Secţia Cadre
al
(Alfabetic) Litera A, au fost efectuate de referentul asistent Ioana Mihai şi de
arhiviştii Mircea Stănescu şi Gabriel Catalan.
e
al
Consilier principal, Inspector principal,

n
io
Mircea Stănescu Gabriel Catalan

at
N
le
Bibliografie
ve
ANIC, Fond CC al UTC (Fondul 3), dosar 615/1933, 4/1948, 52/1948,

3/1949, 49/1953, 1/1956, 3/1956, 14/1956, 16/1956, 38/1956, 10/1957,
hi
11/1957, 13/1957, 15/1957, 25/1957, 4/1958, 7/1958, 8/1958, 15/1958,

23/1958, 30/1958, 34/1958, 15/1959, 23/1959, 5/1968, 14/1968, 15/1968,
Ar
63/1983, 67/1983, 7/1984, 62/1984, 60/1985, 42/1988, 43/1988.

Cezar Paul-Bădescu, Colindul studenţesc din 24-25 decembrie 1968,
interviu cu Ana Şincai, realizat de, în revista „22”, anul VI, nr.51, 20-27
decembrie 1995, p.6.
Ioana Boca, Studenţii în anii ’50, în „Anuarul Institutului Român de
Istorie Recentă”, volumul I, 2002, pp.207-242.
***, Ce cere Comsomolul de la comsomolişti, Bucureşti, Editura
Tineretului, 1949.
21
Nicolae Ceauşescu, Istoria poporului român. Culegere de texte,
Bucureşti, Editura Militară, 1983.
Nicolae Ceauşescu, Cuvîntare la Plenara Comitetului Central al
Partidului Comunist Român. 28 iunie 1989, Bucureşti, Editura Politică, 1989.
Adrian Cioflâncă, Repere pentru o istorie a Uniunii Tineretului
Comunist, în „Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, tom. XLIII-
XLIV, 2006-2007, Iaşi; Editura Academiei Române, 2008, pp.527-548.
Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste (editori
i
Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile), Raport Final,
ie
Bucureşti, 18 decembrie 2006 (în special, capitolul I. § 5. Organizaţiile de
masă. Uniunea Tineretului Comunist, pp.109-130), în www.presidency.ro sau
an
în volum, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, pp.176-198.
Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureşti, Fundaţia
Academia Civică, 1997 (ediţia a II-a revăzută, 2006).
om
***, Din experienţa propagandiştilor comsomolişti, Bucureşti, Editura
Tineretului a CC al UTM, 1952.
***, Directiva despre sarcinile organelor politice, organizatorilor de
R
partid şi organizatorilor UTM referitoare la pregătirea de luptă şi politică,
25 aprilie 1950.
coord. Florica Dobre, Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Dicţionar,
Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004.
e
al
*** (colectiv), Documente din istoria Uniunii Tineretului Comunist din
România, 1917-1944, Bucureşti, Editura Tineretului, 1958.
*** (colectiv), Documente din istoria mişcării revoluţionare şi
e
democratice de tineret din România (1821-1922), Bucureşti, Editura Politică,

al
1982.
Adrian Drăguşanu, Simboluri istorice în filatelie (1944-1989), în Miturile
n
comunismului românesc (editor Lucian Boia), vol. II, Editura Universităţii din
io
Bucureşti, 1997, pp.31-44.

Sanda I. Ducaru, „Religia” cincinală. Funcţiile sărbătorilor comuniste, în
at
Miturile comunismului românesc (editor Lucian Boia), vol. I, Editura

Universităţii Bucureşti, 1995, p.172-180.
N
colectiv (C. Bărbulescu ş.a.), File din istoria UTC, Bucureşti, Editura
Politică, 1980.
Gheorghe Florescu, Despre sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în
le
îndeplinirea planului cincinal, Bucureşti, Editura Tineretului, 1951.

Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Bucureşti, Editura
ve
Humanitas, 1990.
coord. Dinu C. Giurescu, Istoria României în date, ediţia a doua revăzută
hi
şi adăugită, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2007.

coord. Dinu C. Giurescu, Istoria românilor, vol.IX, Bucureşti, Editura
Ar
Academiei Române, 2008.

Gheorghe I. Ioniţă, Curs universitar de istorie a partidului comunist, a
mişcării muncitoreşti, revoluţionare şi democratice din România (1921-
1981), 3vol., Bucureşti, 1981-1983.
colectiv (Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban
Papacostea, Pompiliu Teodor), Istoria României, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1998.
colectiv, Întrebări şi răspunsuri privind mişcarea revoluţionară şi
democratică de tineret din România, Bucureşti, Editura Politică, 1977.
22
***, Legea nr.116/1996 a Arhivelor Naţionale , în „Monitorul Oficial”,
anul VIII, nr.71/9 aprilie 1996.
coord. Dinu Marin, Generaţia Epocii Nicolae Ceauşescu, [Bucureşti], CC
al UTC, 1983.
Olimpiu Matichescu, Tinereţea revoluţionară a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, Bucureşti, „Scânteia tineretului”, 1981.
colectiv, Mişcarea muncitorească, socialistă, democratică, activitatea
Partidului Comunist Român şi apărarea patriei la români. Repere
i
cronologice, Bucureşti, Editura Militară, 1983.
ie
Gh. Moţ, V. Ştefănescu, C. Mocanu, Contribuţii la istoria organizaţiei
marxist-leniniste de tineret din România, vol. I, Bucureşti, Editura
an
Tineretului, 1959.
Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu, Unitate, continuitate şi ascensiune în
mişcarea muncitorească din România (1821-1948), Bucureşti, Editura
om
Academiei R.S.R., 1981.
Mădălina Niţelea, Sub semnul cravatei roşii: copilăria omului nou, în
Miturile comunismului românesc (editor Lucian Boia), vol. II, Editura
R
Universităţii din Bucureşti, 1997, pp.93-104.
***, Norme tehnice privind desfăşurarea activităţii în Arhivele
Naţionale, 2005.
e
***, Ordinul nr.217/1996, în „Monitorul Oficial”, din 23 mai 1996.
al
*** (colectiv), Organizaţii de masă legale şi ilegale, create, conduse sau
influenţate de P.C.R., 2 vol., Bucureşti, Editura Politică, 1970 şi 1981.
Constantin Petculescu, Crearea Uniunii Tineretului Comunist,
e
Bucureşti, Editura Politică, 1972.

al
Dragoş Petrescu, 400.000 de spirite creatoare. „Cântarea României”

sau stalinismul naţional în festival, în Miturile comunismului românesc
n
(editor Lucian Boia), vol. II, Editura Universităţii din Bucureşti, 1997, pp.115-
io
126.
B.N. Ponomarev, Dicţionar politic, trad. din lb. rusă, Bucureşti, Editura
at
Politică, 1958.
Ion Popescu-Puţuri şi Augustin Deac, Documente din istoria partidului
N
comunist şi a mişcării muncitoreşti revoluţionare din România (mai 1921-

august 1924), Bucureşti, Editura Politică, 1970.
***, Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii
le
socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism,

Bucureşti, Editura Politică, 1975.
ve
***, Rezoluţia Şedinţei Plenare a CC al PMR din 22-24 decembrie 1948

asupra activităţii Partidului în rândurile tineretului, Bucureşti, Editura
hi
Partidului Muncitoresc Român, 1949.

***, Rezoluţia Congresului de unificare a tineretului muncitor, 19-21
Ar
martie 1949, Bucureşti, Editura Tineretului, 1949.

***, Să învăţăm din experienţa gloriosului Comsomol al lui Lenin şi
Stalin, Bucureşti, Editura Frontul Plugarilor, 1948.
Jean François Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste. Din 1945
până în zilele noastre, Iaşi, Editura Polirom, 1998.
***, Statutul UTM, Bucureşti, Editura PMR, 1949.
Marin C. Stănescu, Mişcarea muncitorească din România în anii 1921-
1924, Bucureşti, Editura Politică, 1971.
23
Marin C. Stănescu, Mişcarea muncitorească din România în anii 1924-
1928, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.
Marin C. Stănescu, Moscova, Cominternul, Filiera Comunistă Balcanică
şi România (1919-1943). Studii documentare, Bucureşti, Editura Silex, 1994.
Mircea Stănescu, Organismele politice româneşti (1948-1965).
Documente privind instituţiile şi practicile, Bucureşti, Editura Vremea, 2003.
Sorin Şerban, Ilegaliştii, în Miturile comunismului românesc (editor
Lucian Boia), vol. II, Editura Universităţii din Bucureşti, 1997, pp.45-58.
i
coord. Ştefan Ştefănescu, Enciclopedia istoriografiei româneşti,
ie
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.
***, Tezele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român
an
privind dezvoltarea societăţii româneşti, perfecţionarea conducerii
economico-sociale, dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare,
creşterea rolului Partidului Comunist Român, intensificarea activităţii
om
ideologice, politico-educative, ridicarea nivelului de cunoaştere ştiinţifică, de
cultură, a conştiinţei revoluţionare, raportul de forţe şi caracteristicile
fundamentale ale situaţiei internaţionale, Bucureşti, Editura Politică, 1989.
R
Françoise Thom, Limba de lemn, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992.
colectiv, Tineretul comunist în acţiune, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1972.
e
Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucureşti, Editura
al
Univers, 1995.
Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, ediţia a II-a, Bucureşti,
Editura Allfa, 1998.
e
Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a

al
comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu şi Dragoş Petrescu,

Iaşi, Editura Polirom, 2005.
n
colectiv, Tradiţiile revoluţionare şi educaţia tineretului, Bucureşti,

io
Editura Politică, 1970.

at
N
le
ve
hi
Ar
24
Fond Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist
Secţia Cadre
Alfabetic
i
ie
Litera A
(1945-1989)
an
om
Numă-
rul Nr. Obs.
Datele
Nr. de vechi al filelor
extreme
inv. unităţii Cuprinsul unităţii arhivistice
R
(data naşterii)
arhivisti
ce
e
1 2 3 al 4 5 6
e
Aanei Doiniţa Gh.

al
35 C.M. Secretară pe probleme organizatorice la

27.01.
1 Piatra Comitetul municipal UTC Piatra Neamţ, 48
1961
n
Neamţ judeţul Neamţ (1987-1989).

Originale, fotografii.
io
at
N
Ababei Mihai
Şef al Secţiei reconstrucţie de la 9.07.
le
2 94 Comitetul judeţean UTM Roman (1948- 12

1927
1949).
ve
Originale, copii.
hi
Ababei Radu I.
Ar
Preşedinte al Consiliului ASC de la

23.03.
3 1 Institutul de Educaţie Fizică şi Sport 12
1962
Bucureşti (1985).
Originale, copie, fotografie.
25
Abaloaiei Vasile C.
Magaziner la Centrul de cultură şi
creaţie socialistă „Cântarea României” 2.11.
4 28 24
pentru tineret Piatra Neamţ, judeţul Nemţ 1959
(1985-1989).
i
ie
Abălaru Mariana A.
Secretară UTC pe brigadă şi
an
responsabilă cu activitatea turistică în
14.07.
5 22 Biroul UTC de la Antrepriza construcţii- 8
1962
montaj Turnu Măgurele, judeţul Teleorman
om
(1987-1989).
Originale, fotografie.
R
Abălaşei Laurenţiu Constantin C.
Economist cu fonduri proprii la 13.07.
6 24 33
Comitetul judeţean UTC Iaşi (1987-1989).
e 1959
al
e
Abăluţă Dana A.
al
Elevă la Liceul de matematică-fizică nr. 21.03.

7 1 2
2 din Craiova, judeţul Dolj (1981). 1965
n
Original.
io
at
Abdula Nechefire S.
Membră în Biroul UTC pe clasă la
18.06.
8 – Universitatea populară Constanţa, 3
N
1957
Facultatea de limbi străine (1975-1976).
le
ve
Abramovici Malvina I.
Şefă a Secţiei propagandă şi agitaţie a
7.06.
9 24 Comitetului regional UTM Suceava (1953- 119
hi
1926
1954).
Originale, copii.
Ar
Abrudan Traian I.
Vicepreşedinte al Agenţiei BTT Cluj 21.08.
10 13 48
(1985). 1937
26
Abutnăriţei Gheorghe P.
1 Braşov Secretar al Comitetului UTC de la 10
(vol. I) Întreprinderea de Autocamioane Braşov
(1984-1985).
11 Originale, fotografii.
13.04.
(vol. I-
1960
III) – Secretar pe probleme organizatorice la 3
i
ie
(vol. II) Comitetul judeţean UTC Braşov (1987).
Originale.
an
2 Idem (1987-1989). 49
(vol. III)
om
Achim Valeriu Dan V.
Instructor la Secţia propagandă şi
R
30.08.
12 25 cultură de la Comitetul judeţean UTC 93
1950
Maramureş (1978-1984).
e
al
e
Achim Vasilica
Membră UTM, vânzătoare la 3.03.
al
13 78 7
„Alimentara” (1951). 1934
Originale.
n
io
Achiţei Gheorghe A.
at
Redactor-şef al revistei „Amfiteatru” 14.02.

14 13 53
(1969). 1931
N
Originale.
le
ve
Aciu Ioan
Prim-secretar al Raionului UTM Aiud, 8.03.
15 50 80
Regiunea Cluj (1952-1954). 1925
hi
Originale.
Ar
Aciu Violeta I.
Studentă la Universitatea Bucureşti,
23.05.
16 – Facultatea de limbi şi literaturi străine 4
1958
(1980).
27
Acostandei Constanţa I.
Şefă a Secţiei propagandă şi agitaţie a 20.12.
17 35 114
Comitetului regional UTM Galaţi (1953). 1932
i
Acreală Florin P.
ie
Instructor la Secţia tineret sătesc a
30.08.
18 30 Comitetului judeţean UTC Olt (1983- 27
1958
an
1989).
om
Aculai Iura
Secretar UTM şi responsabil artistic
23.02.
19 99 voluntar la Magazinul de stat Lugoj (1947- 17
R
1930
1948).
Originale.
e
al
Adam Dorin Horaţiu S.
Şef al Sectorului probleme statutare,
e
evidenţa membrilor şi informare de la 22.07.
20 8 29
Comitetul judeţean UTC Bistriţa-Năsăud 1964
al
(1989).
n
io
Ádám Elisabeta I.
at
Preşedintă a Consiliului ASC de la

5.01.
21 – Institutul de teatru „Szentgyörgyi István” 6
N
1947
(1968-1969).
le
ve
Adam Emil S.
Contabil-şef la Comitetul judeţean UTC 3.01.
22 22 22
hi
Iaşi (1983). 1940

Ar
Adam Florian A.
Instructor la Secţia tineret muncitoresc
25.05.
23 24 de la Comitetul judeţean UTC Alba (1982- 26
1956
1989).
28
Adam Ioan Gheorghe Gh.
19.08.
24 17 Ziarist la „Scânteia” (1983). 20
1946
Originale, copii, fotografie.
Adam Ion C.
Instructor la Secţia Organe UTM a
i
10.10.
ie
25 55 Comitetul orăşenesc UTM Bucureşti (1952- 44
1929
1953).
an
Originale, copii.
om
Adam Lucian V.
19 S.T. Lucrător gestionar agrement la 1.08.
26 10
R
P. Rece Staţiunea tineretului Pârâul Rece (1988). 1958
e
al
Adam Mircea C.
e
Activist al UASCR la Comisia pentru
13.10.
27 44 problemele muncii educative în cămine şi 8
al
1943
asistenţă socială (1973).
n
io
at
Adam Nicolau Nicolae D.

Corector la ziarul „Scânteia tineretului” 13.07.
28 15 46
N
(1966). 1939
Originale.
le
ve
Adam Pietrişor P.
Instructor teritorial la Comitetul 13.07.
29 – 7
judeţean UTC Bacău (1982-1987). 1955
hi
Ar
Adam Rodica C. (Dan)

Secretară a Comitetul orăşenesc UTC 4.02.
30 – 7
Vălenii de Munte (1979-1986). 1954
29
Ádám Zoltán A.
Magaziner la Casa de cultură a ştiinţei
şi tehnicii pentru tineret Odorheiul 23.05.
31 21 16
Secuiesc, Comitetul judeţean UTC Harghita 1961
(1988).
i
ie
Adelean Dumitru I.
an
1 Braşov Secretar UTC la Întreprinderea 12
(vol. I) Tractorul Braşov (1977-1980).
32
Originale, copie, fotografie. 6.10.
(vol. I
om
1955
şi II)
2 Braşov Prim-secretar al Comitetului municipal 11
(vol. II) UTC Braşov (1983-1985).
R
Adetu Doina N.
Preşedintă a Consiliului municipal
e
al 10.02.
33 – Tulcea al Organizaţiei Pionierilor (1985- 6
1960
1988).
Copii.
e
al
Adochiei Alexandru V.
n
Contabil principal la Agenţia BTT Iaşi 14.03.

34 24 16
io
(1975-1987). 1943
at
N
Adumitresei Ana Gh.

Stenografă la reţeaua locală a ziarului 22.09.
35 5 78
„Scânteia tineretului” (1952-1953). 1925
le
Originale.
ve
Agafiţei Gheorghe C.
hi
Vicepreşedinte al Agenţiei BTT 13.04.

36 7 33
Botoşani (1987-1989). 1955
Ar
Aghinei Ionel Z.
Ziarist la „Scânteia tineretului” (1955- 29.04.
37 6 46
1956). 1930
Originale.
30
Agoston Alexandru
Responsabil al Secţiei Propagandă şi 18.08.
38 16 71
agitaţie la Comitetul UTM Odorhei (1950). 1931
Originale, copii; lb. maghiară, română.
i
Ailiesei Corneliu M.
ie
Instructor la Comitetul judeţean UTC 1.07.
39 10 24
Iaşi (1987-1989). 1963
an
om
Ailoaie Stelică D.
Contabil principal la Agenţia BTT 6.04.
40 7 29
R
Botoşani (1987-1989). 1960
e
al
Aioanei Elena Ş.
e
Instructor la Comitetul municipal UTC 22.04.
41 – 2
Iaşi (1983-1984). 1960
al
Originale.
n
io
Aioanei Pavel M.
at
Reporter la ziarul „Scânteia tieretului” 14.06.

42 10 42
(1964-1967). 1934
N
Originale.
le
ve
Alb Gheorghe V.
43 13 17
Judeţean UTC Alba (1988-1989). 1965
hi
Ar
Alb Ionel D.
Secretar al Comitetului orăşenesc UTC 7.09.
44 4 43
Ineu, judeţul Arad (1987-1988). 1963
Originale, copii.
31
Alb Iosif I.
13 Instructor la Secţia organizatorică a 24
(vol. I) Comitetului judeţean UTC Sălaj (1987-
45 1989).
11.09.
(vol. I Originale, copii, fotografii.
1962
şi II)
10 Şef al Sectorului muncă patriotică de la 8
i
ie
(vol. II) Comitetul judeţean UTC Sălaj (1989).
an
om
Alb Lenuţa V.
Membră a Biroului Comitetului
1
Judeţean UTC Maramureş şi secretară a 27.02.
46 Maramu- 11
organizaţiei UTC de la CAP Şomcuta Mare 1954
R
reş
(1975-1980).
Originale, copii, fotografii.
e
al
Alb Viorel I.
e
Secretar al Comitetului municipal UTC 24.01.
47 34 29
Baia Mare (1988). 1962
al

n
io
Albert Francisc L.
at
Instructor la Secţia Tineret studenţesc a 29.08.

48 14 62
CC al UTM (1956). 1929
N
le
Albert Gizela V.
ve
Contabilă principală la Complexul

24.05.
49 3 turistic pentru tineret Izvorul Mureşului 7
1951
(1980).
hi
Ar
Albert Ileana I. (Papp)

Şefa Secţiei şcoli de la gazeta 10.03.
50 1 30
„Ifjumunkas” (1960-1967). 1926
32
Albert Iuliana
Secretară a Comitetului regional UTM
51 36 1927 64
Oradea (1953).
Originale; lb. română, maghiară.
i
ie
Albert Iuliana A. (Pàll)
Secretară a Comitetului UTM Regiunea 16.03.
an
52 53 90
Autonomă Maghiară (1953). 1931
Originale; lb. română, maghiară.
om
Albescu Ioan Eremia I.
R
2 CC Redactor-şef adjunct la revistele 12
(vol. I) „Ştiinţă şi tehnică” şi „Tehnium” (1978-
1979).
53
e
al 28.05.
(vol I-
1 Redactor-şef la revistele „Ştiinţă şi 1948 66
III)
(vol. II) tehnică” şi „Tehnium” (1979-1987).
e
Originale, copii, fotografii
al
– Idem. 16
(vol. III) Originale, fotografii.
n
io
at
Albici Ion A.
Prim-secretar al Comitetului raional 11.05.
54 52 96
N
UTM Novaci (1953). 1953

le
ve
Albrecht Gabriel G.
Sculptor-tâmplar la Teatrul de stat Sibiu 23.06.
55 – 1
(<1985>). 1955
hi
Original.
Ar
Albu Constantin Gh.

Secretar al Comitetul regional UTM 21.05.
56 76 134
Bacău (1953-1957). 1926
33
Albu Constantin N.
Membru al Comitetului UTC de la
1 Şcoala militară de ofiţeri de aviaţie „Aurel 6.03.
57 9
Buzău Vlaicu” Boboc (U.M. 01838), judeţul 1963
Buzău (1984-1985).
i
ie
Albu Filofteia V.
an
Secretară a Comitetului UTC de la
12.11.
58 – Combinatul de prelucrare a lemnului 10
1957
Râmnicu Vâlcea (1980-1983).
om
R
Albu Florenţa I.
Scriitoare, angajată la ziarul „Scânteia” 1.12.
59 9 28
(1965).
e 1934
al
e
Albu Gheorghe V.
al
5 C.T.T. Revizor de gestiuni la Agenţia BTT 30.05.

60 14
C.M. Suceava (1985-1987). 1956
n
Originale.
io
at
Albu Ioan
N
Secretar UTM al judeţului Timiş (1949- 19.01.

61 89 12
1950). 1922
Originale, copii.
le
ve
Albu Jean Gh.

Mecanic auto la Biroul de Turism 15.09.
62 108 12
hi
pentru Tineret (1971). 1935

Ar
Albu Marian M.
63 14 48
judeţean UTC Argeş (1981-1987). 1956
34
Albu Marian M.
Director adjunct al Complexului 24.01.
64 118 69
studenţesc „Lacul Tei” (1979-1982). 1946
Originale, copie, fotografii.
i
ie
Albu Melania-Victoria V. (Manoliu)
an
Contabilă la Agenţia BBT Suceava 7.06.
65 34 30
(1987-1989). 1949
Originale, fotografii
om
R
Albu Mircea Ioan Traian T.
Instructor principal la Centrul de cultură
4.09.
66 13 şi creaţie „Cântarea României” pentru 33
tineret Cluj-Napoca (1987-1989).
e 1943
al
e
al
Albu Nicolae N.
Şef al Secţiei Gospodărie de la
n
5.01.
67 30 Comitetul judeţean UTC Braşov (1986- 42
1952
io
1989).
at
N
Albu Nicolae R.
le
Şef al Sectorului politico-ideologic de

11.03.
68 2 la Comitetul judeţean UTC Argeş (1982- 61
ve
1963
1989).
hi
Ar
Albu Ruxanda I.
Şefă a Sectorului de carnete şi evidenţă
a membrilor UTM de la Comitetul 23.02.
69 – 7
orăşenesc UTM Focşani, regiunea Galaţi 1938
(1964).
35
Albu Simion S.
Prim-secretar al raionului UTM Horezu, 26.09.
70 33 72
regiunea Piteşti (1955-1956). 1927
i
Albu Tanţa C. (Stoian)
ie
–
Secretară a Comitetului UTC de la 7
(vol. I)
Întreprinderea de confecţii şi tricotaje
an
71 Bucureşti, membră a Biroului Comitetului
18.04.
(vol. I- municipal UTC Bucureşti (1988-1989).
1965
II) Originale, fotografie.
om
140
Idem. 15
(vol. II)
R
Albu Ulise I.
e
al
Instructor la Comitetul regional UTM 15.06.
72 56 98
Stalin (1955). 1928
e
Originale.
n al
Albu Valentina-Mihaela D.
io
Secretară a Comitetului orăşenesc UTC 16.08.

73 50 7
Târgu-Neamţ (1989). 1966
at
N
le
Albu Vasilica-Valentina Gh. (Toma)

ve
Secretară, preşedintă a Consiliului

13.03.
74 32 municipal al elevilor Constanţa (1986- 57
1958
1989).
hi
Ar
Albulescu Nicolae Gh.

Secretar regional pe probleme
14.02.
75 11 organizatorice la Comitetului regional 157
1925
UTM Arad (1954).
36
Albuleţ Magdalena Gh. (Gavrilă)
Instructor la Sectorul cadre al UTC 6.10.
76 – 72
(1988). 1959
Albuşoiu Ion I.
i
ie
Prim-secretar al Comitetului regional 25.04.
77 96 97
UTM Bacău (1961-1964). 1931
an
om
Albuţ Iosif Ovidiu I.
Secretar al Biroului UTC nr. 5 de la
17.03.
78 44 Întreprinderea mecanică piese de schimb 14
R
1966
Oradea (1989).
e
al
Albuţ Tiberiu Petru P.
e
Instructor pe probleme de turism la 27.08.
79 36 70
Agenţia BTT Timiş (1975-1989). 1937
al
n
io
Aldea Alexandru I.
at
25 Şeful coloanei auto II la Unitatea de 21.12.

80 17
UTTA transporturi turistice auto Bucureşti (1988). 1950
N
le
ve
Aldea Ioan S.
Prim-secretar al Comitetului raional
9.03.
81 18 UTM Beceni, regiunea Ploieşti (1952- 119
hi
1925
1956).
Originale, copii.
Ar
Aldea Ioan Nicolae I.

Secretar al Comitetului UTC de la U.M. 28.06.
82 – 5
01485 Cluj-Napoca (1974-1975). 1949
37
Aldea Mihai-Constantin D.
Şeful Comisiei economico-
22.05.
83 119 administrative a Consiliul UASCR (1983- 42
1952
1986).
i
ie
Aldulescu Ştefan D.
an
Secretar pe probleme organizatorice la 2.09.
84 9 27
Comitetul judeţean UTC Gorj (1987-1989). 1964
om
R
Aleca Petre P.
Inginer-şef la IAS Berceni, Bucureşti 25.12.
85 28 6
(1980-1981). 1939
Originale.
e
al
e
Alecu Costică I.
al
Şef al Secţiei relaţii cu străinătatea a CC 24.09.

86 70 52
al UTM (1958-1959). 1926
n
Originale.
io
at
Alecu Dan-Valentin D.
N

87 – 7
judeţean UTC Bacău (1981-1987). 1955
le
ve
Alecu Ilie A.
Director al Casei de Pionieri din oraşul 20.01.
hi
88 48 126
Piteşti (1954-1955). 1924
Originale, copii.
Ar
Alecu Marcela Gh.

Femeie de serviciu la blocul CC al 13.03.
89 111 4
UTC, Bucureşti (1974). 1944
38
Alecu Nicolae M.
90 1 69
UTM Olteni, regiunea Bucureşti (1958). 1932
i
Alexa Angelica C.
ie
Membră a Consiliului ASC de la
1.07.
91 2 Facultatea de Stomatologie din Iaşi (1982- 11
1963
an
1985).
om
Alexa Ion
R
4.08.
92 39 Secretar UTM al Regiunii Iaşi (1951). 23
1923
Originale, copii.
e
al
e
Alexa Mihai A.
al
93 18 124
Iaşi (1974-1989). 1952
n
io
at
Alexa Valerica
2 Activistă a Comitetului judeţean UTC 8.12.
94 8
N
Iaşi Iaşi (1978-1980). 1953

le
ve
Alexandrescu Constantin C.
Asistent, mai întâi, apoi lector la I.C.F., 15.08.
hi
95 7 18
medic al loturilor de sportivi (1950-1959). 1923
Originale.
Ar
Alexandrescu Elena I.
Activistă a Secţiei învăţământ superior 4.06.
96 100 38
a CC al UTM (1951). 1928
Originale.
39
Alexandrescu Eugenia A. (Grosu)
Membră UTM propusă ca redactor de
către conducerea ziarului „Scânteia 24.10.
97 15 45
tineretului”, propunere respinsă, întrucât nu 1926
prezenta încredere politică (1965).
Originale, copii.
i
ie
Alexandrescu Horia T.
Redactor la ziarul „Scânteia tineretului” 9.04.
98 32 66
an
(1977-1989). 1947
om
Alexandrescu Ioan Ş.
Prim-secretar al raionului UTM Buzău, 31.08.
99 72 34
R
regiunea Ploieşti (1957). 1927
e
al
Alexandrescu Maria C.
Femeie de serviciu la CC al UTM 30.07.
100 102 8
e
(1951-1953). 1908
n al
Alexandrescu Nataliţa G.
io
Secretar adjunct UTC pe probleme

organizatorice la Autobaza nr. 1 24.02.
101 – 2
at
Alexandria, judeţul Teleorman (1982- 1958

1984).
N
Originale.
le
Alexandrescu Nicolae V.
ve
Elev la Şcoala specială de doi ani a 10.08.

102 10 28
UTM (1950-1952). 1926
hi
Ar
Alexandrescu Romulus A.
Asistent universitar la Institutul de
Medicină şi Farmacie, medic la Clinica de
5.06.
103 6 boli contagioase din Timişoara, antrenor de 27
1922
şah şi membru al Asociaţiei „Ştiinţa”
(1950).
Originale.
40
Alexandrescu Romulus M.
Redactor la revistele „Pogonici” şi 1.03.
104 16 22
„Luminiţa” (1949-1954). 1923
Originale.
Alexandrescu Sorin V.
i
ie
Economist la Comitetul municipal UTC 17.08.
105 105 20
Bucureşti (1974). 1947
an
om
Alexandrescu Sorin Adrian S.
Organizator Grupa ASC nr. 113, anul I,
27.03.
106 – Facultatea de Mecanică, Universitatea 7
R
1952
Galaţi (1974-1975).
e
al
Alexandru Eugenia C. (Brânzei)
Secretar al Comitetului regional UTM
e
25.11.
107 73 Timişoara pe probleme de şcoli şi pionieri 54
1932
al
(1956-1960).
n
io
Alexandru Gigel-Marian F.
at
Secretar, preşedinte al Consiliului

municipal al tineretului muncitoresc la 23.05.
108 37 25
N
Comitetul municipal UTC Tulcea (1988- 1961

1989).
le
ve
Alexandru Ion S.
Vicepreşedinte al Agenţiei BTT Buzău 2.01.
hi
109 10 57
(1984-1989). 1954
Ar
Alexandru Liliana I. (Gicovanu)

110 48 35
Iaşi (1988-1989). 1960
41
Alexandru Liliana V. (Irischi)
111 15 52
Comitetul judeţean UTC Covasna (1989). 1955
Alexandru Steliana P.
i
ie
Secretară pe probleme organizatorice şi
1 21.09.
112 membră a Comitetul judeţean UTC Sibiu 13
Sibiu 1954
(1980).
an
om
Alexă Maria P.
113 – 9
R
Târgu-Bujor (1987). 1964
e
al
Alexe Elvira C.
Contabil-şef la Comitetul judeţean UTC 2.12.
114 40 31
e
Vrancea (1988-1989). 1955
n al
Alexe Georgeta C.
io
91 Secretar tehnic la Secţia Organizatorică 10

(vol. I) a UTM Bucureşti (1949).
115
at
Originale. 30.06.
(vol. I-
1932
II)
N
4 Dactilografă la ziarul „Scânteia 79

(vol. II) tineretului” (1960).
Originale.
le
ve
Alexe Haralambie I.
hi
116 97 72
UTM Bucureşti (1960-1964). 1930
Originale, copii.
Ar
Alexe Nicolae S.
117 24 8
Argeş (1988-1989). 1963
42
Alexiu Drăgulin I.
Secretar pe problemele muncii
15.02.
118 – organizatorice la Comitetul raional UTC 5
1940
Focşani, regiunea Galaţi (1958-1960).
Alinte Mihaela I.
i
ie
Studentă la Facultatea de limbi străine, 1.02.
119 – 3
Secţia polonă-engleză (1977-1980). 1956
Original.
an
om
Alistar Eugen
Prim-secretar al raionului UTM Bârlad 17.02.
120 9 76
(1953). 1924
R
28
Alistar Maria V. (Ojică)
Prim-secretară a Comitetului judeţean
e 36
al
(vol. I) UTC Neamţ (1983-1989).
121 Originale, fotografii.
16.06.
(vol. I-
e
1958
III) 1 Idem. 26
al
(vol. II)
n
3 Neamţ Idem. 16
(vol. III)
io
at
Alixandru Adina V.
3 Secretară a Comitetului comunal UTC 8.08.
122 18
N
Iaşi Gorban, judeţul Iaşi (1979-1980). 1959

le
ve
Almăşan Ludovic
Şef al Secţiei Propagandă şi agitaţie a
26.05.
123 28 Comitetului regional UTM Hunedoara 112
hi
1926
(1952-1953).
Ar
Almăşan Marcel-Cornel N.
Secretar pe probleme de PTAP şi sport
1.01.
124 4 la Comitetul judeţean Hunedoara al UTC 24
1963
(1989).
43
Almăşan Petru S.
Responsabil al Secţiei de cadre UTM a 17.07.
125 66 22
judeţului Valea Jiului (1950). 1923
Originale, copii.
Alt Atilla Gh.
i
4 Satu- Secretar al Comitetului comunal UTC 5.11.
ie
126 11
Mare Halmeu, judeţul Satu-Mare (1981-1985). 1960
an
om
Aluaş Luminiţa-Dana V. (Florea)
Preşedintă a Consiliului ASC de la
Conservatorul „G. Dima” din Cluj-Napoca, 8.05.
127 11 5
membră a Comitetului executiv al UASCR 1954
R
(1975-1976).
e
al
Aluchi Virgil N.
Responsabil ASC de grupă la Institutul
e
25.10.
128 – de petrol şi gaze Ploieşti, Facultatea de 7
1953
al
utilaj tehnologic (1974).

n
io
Alupoaie Mihai T.
at
24.06.
129 4 UTM Botoşani, regiunea Suceava (1956- 102
1927
1960).
N
le
Amagde Robert Gh.

ve
Şef al Sectorului muncă patriotică de la

16.04.
130 10 Comitetul judeţean UTC Covasna (1985- 68
1959
1989).
hi
Ar
Amariei Adrian Corneliu G.

Membru al Biroului comitetului UTC
de la Întreprinderea de radiatoare, 23.08.
131 – 6
echipament metalic, obiecte şi armături 1964
sanitare Bucureşti (1986-1987).
44
Amariei Constantin
132 2 17
UTM Iaşi (1954-1959). 1925
Originale, copie.
i
ie
Amariţei Gheorghe P.
Responsabil cu educaţia şi cultura la 10.02.
an
133 88 22
Sectorul 1 UTM Iaşi (1948). 1927
Originale.
om
Amăie Constantin
R
Şef al Secţiei muncitoreşti de la 2.06.
134 47 87
Comitetul regional UTM Bacău (1953). 1927
e
al
e
Ambrosie Costică A.
Membru al Comitetului judeţean UTC 21.09.
al
135 4 59
Galaţi (1985-1989). 1960
n
io
at
Ambruster Walter I.
21.09.
136 85 Membru UTM (1949-1953). 27
1928
N
Originale.
le
ve
Amelian Filat L.
Instructor teritorial la CC al UTC 16.03.
137 – 114
hi
(1973-1988). 1949
Ar
Amititeloiae Lucia Lucreţia Ş.

(Gherman)
1.11.
138 20 Contabil-şef la Agenţia BTT Deva 38
1948
(1979-1981).
45
Amuza Diana Otilia N. (Dulgheru)
Instructor la Secţia de pregătire a
29.01.
139 – tineretului pentru apărarea patriei şi sport a 29
1962
CC al UTC (1988-1989).
i
ie
Ana Rodica Ileana I.
3 Hune- Membră a Comitetului comunal UTC 31.10.
an
140 17
doara Ribiţa, judeţul Hunedoara (1979-1980). 1958
om
Anagnosti Constantin
Lucrător la Întreprinderea nr. 1
R
10.02.
141 79 Construcţii speciale a CC al UTM (1948- 16
1929
1951).
Originale.
e
al
e
Anania Adrian C.
Locţiitor de secretar al Comitetului
al
8.08.
142 – UTC de la Filarmonica de stat „Moldova”, 6
1948
Iaşi (1973-1974).
n
io
at
Anastasiu Sergiu C.
Corector la „Scânteia Tineretului” 20.10.
N
143 84 55
(1951-1952. 1927
le
ve
Anca Niculaie (Neculae)

17.08.
hi
144 93 Membru UTM (1947-1951). 12

1929
Originale.
Ar
Anca Pavel Gh.

Prim-secretar al raionului UTM Curtea 20.07.
145 20 82
de Argeş, regiunea Argeş (1957-1960). 1925
46
Ancu Alexandru P.
Economist-casier la Comitetul judeţean 3.11.
146 16 33
UTC Dâmboviţa (1972-1989). 1944
Ancuţa Marinica V. (Pânzariu)

Casieră la Comitetul UTC al
i
ie
Întreprinderii de Traductoare şi 20.07.
147 50 16
Regulatoare, Direcţia Paşcani, jud. Iaşi 1963
(1988-1989).
an
om
Andea Petru P.
10 Instructor la Consiliul UASCR (1973- 4
(vol. I) 1975).
148
R
Copii. 28.11.
(vol. I-
1949
II)
8 Preşedinte al Consiliului ASC din 22
(vol. II) Centrul Universitar Timişoara (1975).
e
al
e
Anderco Gheorghe Gh.

al
Secretar II la Comitetul raional UTM 13.09.

149 63 61
Negreşti (1956). 1926
n
Originale.
io
at
Andone Eugen Gh.

46 C.O. Prim-secretar al Comitetului orăşenesc
10.07.
150 Ocna UTC Ocna Mureş, judeţul Alba (1988- 38
N
1963
Mureş 1989).
le
ve
Andone Ioan Corneliu Gh.

Secretar al Comitetului UTC de la
5 28.04.
151 Întreprinderea de ţevi Roman, judeţul 7
hi
Neamţ 1960
Neamţ (1985).
Ar
Andone Mariana C. (Grama)

Şef de sector, preşedinte al Consiliului
30.01.
152 35 judeţean al tinerelor fete de la Comitetul 63
1960
judeţean UTC Bacău (1989).
47
Andraşciuc Marin V.
6 Caraş- Secretar al Comitetului UTC de la 9.01.
153 7
Severin Combinatul Siderurgic Reşiţa (1981-1985). 1961
i
Andreca Ioana N.
ie
154 26 21
Caraş-Severin (1989). 1961
an
om
Andreca Viorel I.
Tehnoredactor la ziarul „Scânteia 19.10.
155 69 33
tineretului” (1989). 1957
R
e
al
Andreescu Constantin Gh.
Redactor la revista „Tânărul leninist” 20.06.
e
156 12 24
(1961-1970). 1930
al
Originale.
n
io
Andreescu Crişan Rudolf C.

at
157 17 8
Dâmboviţa (1989). 1959
N
le
Andreescu Filofteia E.
ve
Dactilografă la Penitenciarul Văcăreşti

11.02.
158 21 (1952-1956), corector la revista „Viaţa 25
1928
studenţească” (1964-1972).
hi
Originale.
Ar
Andreescu Ion Gh.

Secretar al Comitetului judeţean UTC
Vâlcea pe probleme de pregătire a 30.10.
159 4 55
tineretului pentru apărarea patriei (1985- 1957
1989).
48
Andreescu Marinella-Annie L.
(Dumitriu)
Instructor cultural (metodist) la Centrul
25.09.
160 41 de cultură şi creaţie „Cântarea României” al 22
1953
tineretului din sectorul 1, Bucureşti (1988-
1989).
i
ie
Andreescu Nicolae I.
an
Secretar al Comitetului UTM al
7.04.
161 5 Facultăţii de instalaţii şi utilaj Bucureşti 14
1935
(1959).
om
Originale.
R
Andrei Aneta A.
Muncitor necalificat (bucătar) la BTT 18.02.
162 45 5
Pârâul Rece (1981). 1961
e
al
e
Andrei Anghelina V. (Toader)
Secretar pe probleme de propagandă şi
al
13.12.
163 31 cultură al Comitetului municipal UTC 24
1962
Călăraşi (1988-1989).
n
Originale, copii.
io
at
Andrei Aurica I.
164 Economist principal cu fonduri proprii 19.03.
30 27
N
la Comitetul judeţean UTC Prahova (1989). 1952

le
ve
Andrei Constantin
Comandant al Şantierului naţional
7 CC al 4.07.
165 Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari 2
hi
UTC 1953
(1984).
Ar
Andrei Constantin M.
Activist al Secţiei Organizatorice a CC 14.05.
166 106 24
al UTC (1971). 1945
49
Andrei Cornel A.
Instructor la Secţia Cancelarie a CC al 2.10.
167 113 115
UTC (1970-1980). 1941
i
Andrei Cornelia Z.
ie
10.06.
168 – Instructor la CC al UTC (1985-1988). 30
1953
an
om
Andrei Daniel Cristian F.
Inginer la U.M. 02619 Brăneşti, 6.06.
169 36 18
Sectorul Agricol Ilfov (1987-1989). 1958
R
Andrei Floarea N. (Ionescu)
e
2 Muncitoare la căminul CC al UTC
al
35
170 CC al (1965-1968).
18.09.
(vol. I- UTC Originale, fotografie.
1928
e
II) (vol. I)
al
73 Idem (1965-1983).
7
(vol. II)
n
io
Andrei Gheorghe I.
at
Merceolog la Secţia Gospodărie – BTT 1.05.

171 46 31
a CC al UTC (1986-1987). 1953
N
Originale.
le
Andrei Iacob C.
ve
Magaziner la Casa de cultură a ştiinţei

7.01.
172 18 şi tehnicii pentru tineret Galaţi (1985- 7
1960
1986).
hi
Ar
Andrei Jan G.
Activist la CC al UTM, Secţia
4.07.
173 2112 Organizatorică, Sectorul de evidenţa 107
1926
cadrelor (1959).
50
Andrei Luminiţa Constanţa N.
Lucrător comercial la Complexul 27.05.
174 10 12
turistic Pârâul Rece, Predeal (1978-1981). 1953
Originale.
i
Andrei Matei I.
ie
Secretar al Comitetului UTM de la 7.03.
175 87 13
Liceul mixt Reşiţa (1949-1950). 1931
an
Originale.
om
Andrei Nicolae B.
176 13 70
R
UTM Măcin (1957-1958). 1928
e
al
Andrei Nina D.
Instructor la Secţia Şcoli a Comitetului 18.02.
177 29 41
e
judeţean UTC Neamţ (1983-1989). 1956
n al
io
Andrei Ştefan Al.

Membru al redacţiei ziarului „Scânteia 29.03.
at
178 10 16
Tineretului” (1951). 1931
Originale.
N
le
Andreica Otilia-Maria A. (Pişcoran)

ve
Contabil-şef la Agenţia BTT Satu- 1.06.

179 31 87
Mare, judeţul Satu-Mare (1975-1989). 1948
hi
Ar
Andreica Vasile L.
Vicepreşedinte pe probleme de politică
şi ideologie la Biroului ASC de la Institutul 8.03.
180 – 7
de medicină şi farmacie Cluj-Napoca 1947
(1974).
51
Andreiţă Ion M.
Ziarist la „Scânteia Tineretului” (1963- 11.06.
181 25 93
1982). 1939
i
ie
Andrian Ioan A.
Responsabil al Sectorului de carnete şi
an
29.10.
182 – evidenţa membrilor de la Comitetul raional 5
1938
UTM Panciu (1963).
om
Andrico Ioan (Andriko)
R
26.05.
183 10 UTM Secuieni, regiunea Oradea (1955- 73
1929
1959).
e
al
e
Andriescu Ortanţa P. (Ionescu)
al

184 12
Botoşani Gorbăneşti, judeţul Botoşani (1982-1985). 1961
n
io
at
Andrieş Zîna G. (Băsărăbeanu)

N
185 46 124
Suceava (1971-1989). 1952
le
ve
Andrioaia Elena
Şef al Secţiei Şcoli şi pionieri de la 20.07.
186 83 68
hi
raionul Fălticeni, regiunea Suceava (1952). 1927

Originale, copie.
Ar
Andriş Alexe A.
Activist la Secţia Relaţii cu străinătatea 5.10.
187 6 130
a CC al UTM (1958-1960). 1931
52
Andriţoiu Petre Gh.
Organizator al CC al UTM şi secretar al
7.07.
188 98 Comitetului UTM al Şantierului Săvineşti, 131
1926
regiunea Bacău (1958).
i
Andronache Dumitru C.
ie
Preşedinte al Consiliului ASC de la
Institutul Agronomic Iaşi şi membru în 12.05.
an
189 3 11
Comisia de cenzori a Centrului Universitar 1963
Iaşi (1982-1985).
om
Andronache Gheorghe Gh.
R
33
Prim-secretar al Comitetului municipal 28.10.
190 C.M. 87
UTC Galaţi (1987-1989). 1959
Galaţi
e
al
Andronache Ion
e
191 26 91
al
UTM Galaţi (1952-1953). 1925

Originale, copii.
n
io
Andronache Ştefan N.
at
Bibliograf la Biblioteca raională Tecuci 10.02.

192 8 34
(1966). 1941
N
Originale.
le
Andronache Tiţa P. (Evarschi)

ve
Instructor la Secţia Organizatorică a

9.06.
193 6 Comitetului Judeţean UTC Galaţi (1987- 60
1960
1988).
hi

Ar
Androne Ioan
Secretar pe problemele muncii de
7.10.
194 5 propagandă şi agitaţie de la Comitetul 126
1927
regional UTM Ploieşti (1956).
53
Andronic Marinache
4 Prim-secretar al Comitetului UTC 9.08.
195 10
Brăila Brăila (1977-1980). 1952
Andronic Vasile-Ioan N.
i
– Secretar al Comitetului UTC de la 7
ie
(vol. I) Antrepriza construcţii-montaj nr. 7,
Bucureşti, membru al Comitetului
an
196 municipal UTC Bucureşti (1986).
27.05.
(vol. I- Originale, fotografie.
1961
II)
om
124 Prim-secretar al Comitetului UTC din 7
(vol. II) organizaţiile unităţilor de construcţii ale
municipiului Bucureşti (1989).
R
Andruş Dorel-Titus S.
e
al
Responsabil sportiv pe clasă în Biroul
UTC de la Institutul agronomic „Dr. Petru 6.05.
197 – 6
Groza”, Cluj-Napoca, Facultatea de 1955
e
zootehnie (1970-1974).
n al
Angelescu Ioan (Ion)

io
Ziarist la revista „Ştiinţă şi Tehnică”

(1954-1956) şi lector la Institutul 13.10.
at
198 7 48
Agronomic „N. Bălcescu” din Bucureşti 1914
(1949-1956).
N
Originale, copii.
le
Angelescu Mircea Gh.

ve
Secretar al CC al UTC şi preşedinte al

18.06.
199 107 Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din 14
1938
România (1965-1967).
hi
Ar
Angelescu Mircea T.
Director adjunct la Complexul cultural-
7.10.
200 97 sportiv studenţesc „Lacul Tei”, Bucureşti 64
1952
(1982-1984).
54
Angelescu Violeta M.
30 Sublocotenent (Int.), comandant de
4
(vol. I) pluton la Catedra militară de pe lângă
Academia de Studii Economice Bucureşti,
201
membră a Biroului organizaţiei UTC a 20.05.
(vol. I-
catedrei (1973-1975). 1953
II)
Copii.
i
– Idem (1975).
ie
5
(vol. II) Originale, fotografie.
an
Anghel Adrian C.
om
23 Merceolog la Unitatea de transporturi 22.11.
202 11
UTTA turistice auto Bucureşti (1988). 1948
R
Anghel Adrian Dan M.
17 A Membru al Biroului UTC pe clasă la
e 8
(vol. I)
al
Liceul industrial de chimie nr. 1 Bucureşti
203 (1974-1976).
28.01.
(vol. I- Originale, fotografii.
1956
e
II)
– Subinginer electronist, fără ocupaţie 9
al
(vol. II) (1985).

Originale, copii.
n
io
Anghel Anghel V.
at

204 61 90
UTM Panciu, regiunea Galaţi (1961-1963). 1930
N
le
Anghel Daniela A. (Vărăşteanu)

ve

23.06.
205 – Întreprinderea electronica industrială 7
1964
Bucureşti (1987).
hi

Ar
Anghel Elena T.
9 25.12.
206 Institutul de cercetări şi proiectări pentru 10
Galaţi 1957
construcţii navale Galaţi (1985).
55
Anghel Emanoil V.
Instructor pe probleme de turism la
4.11.
207 13 Complexul turistic pentru tineret Buşteni 16
1963
(1988).
Originale.
Anghel Erzsébet E. (Makó)
i
ie
208 11 54
judeţean UTC Harghita (1989). 1958
Originale.
an
om
Anghel Gheorghe C.
–
Secretar pe problemele muncii 6
(vol. I)
209 organizatorice la Comitetul raional UTC
1.01.
R
(vol. I- Brăila (1966-1967).
1942
II) Originale, fotografie.
e
–
Idem. 4
(vol. II)
al
Anghel Gheorghe Gh.
e
Membru al Sectorului Verificări al CC 22.03.
210 92 28
al
al UTM (1951). 1925

Originale, copii.
n
io
Anghel Gheorghe I.
at

211 – 15
judeţean UTC Olt (1980). 1955
N
le
Anghel Ioan I.
ve
Portar la Sectorul Transporturi al CC al 27.01.

212 80 8
UTM (1955). 1926
Originale.
hi
Ar
Anghel Ioan Viorel V.

–
213 Activist al CC al UTC (1982-1988). 87
(vol. I) 28.01.
(vol. I- Originale, copii, fotografii.
1957
II)
1
Idem. 10
Mureş
(vol. II)
56
Anghel Ion C.
214 Magaziner la C.C.C.C.R.T. Craiova 4.10.
17 7
(1986-1989). 1955
Anghel Ion I.
i
ie
Instructor teritorial la Secţia
29.06.
215 19 Organizatorică a Comitetului judeţean UTC 60
1958
Vâlcea (1984-1989).
an
om
Anghel Mariţa I. (Ioan) (Maria)
Membră a Consiliului Asociaţiei
R
20.02.
216 2 Studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe 26
1941
Juridice Bucureşti (1964).
Originale, copii.
e
al
Anghel Nicolae C.
e
217 23 84
al
UTM Videle (1954-1955). 1927

Originale.
n
io
Anghel Nicolae M.
at
Şef al Secţiei Propagandă şi agitaţie de

20.10.
218 54 la Comitetul regional UTM Medgidia 84
1927
N
(1953).
Originale, copii, carnet de evidenţă.
le
ve
Anghel Niculae N.
Şeful Sectorului Verificări de la
9.02.
219 62 Comitetul regional UTM Galaţi (1952- 141
hi
1927
1953).
Originale, copie.
Ar
Anghel Petre I.
220 67 21
Plopeni, judeţul Prahova (1989). 1964
57
Anghel Rada Rodica S.
221 10
Prahova Ciorani, judeţul Prahova (1985). 1964
i
ie
Anghel Stelian I.
Preşedinte al Comisiei de cenzori de la 20.05.
222 37 44
an
Comitetul judeţean UTC Prahova (1980). 1954
om
Anghel Stoian S.
R
Organizator de spectacole la Ansamblul 20.05.
223 5 34
artistic al UTC (1979-1989). 1949
e
al
Anghel Traian P.
e
Instructor al Secţiei Tineret sătesc a CC 5.06.
224 114 69
al
al UTC (1973-1980). 1946

n
io
Anghelescu Constantin N.
at
Şef al Serviciului financiar-contabil al 20.06.

225 110 19
CC al UTC (1972). 1941
N
le
ve
Anghelescu Cristina A.
Instructor la „Modern Club” Bucureşti 17.08.
226 41 18
(1984-1985). 1959
hi

Ar
Anghelescu Gheorghe Gh.

Organizator al CC al UTC, comandant
26.05.
227 117 adjunct al Şantierului naţional al tineretului 51
1952
Dunăre – Bucureşti (1979-1987).
58
Anghelescu Gheorghe I.
Director la Clubul tineretului din Lugoj, 1.11.
228 36 33
judeţul Timiş (1985-1988). 1958
Anghelescu Marian C.
i
ie
229 29 46
Agenţia BTT Olt (1985-1989). 1960
an
om
Anghelescu Mihaela Lidia N.
4 Instructor al Comisiei internaţionale a 15.01.
230 10
UASCR Consiliului UASCR (1979-1980). 1951
R
Anghelineş Ioan I.
e
al
3.02.
231 59 Membru UTM (1947-1955). 51
1926
Originale, copii.
e
al
Angheluş Ion S.
n
Responsabil cu resortul activităţilor

5 14.05.
232 cultural-sportive în Biroul UTC nr. 1 de la 17
io
Bacău 1958
U.M. 01975 Bacău (1979-1980).
at
N
Angiu Gheorghe F.
10 Secretar al Comitetului UTC de la 3
le
Hune- Combinatul siderurgic Hunedoara (1985-

233 doara 1986).
ve
26.11.
(vol. I- (vol. I) Originale, fotografie.
1959
II)
23 Instructor de PTAP-Sport la Comitetul 36
hi
(vol. II) judeţean UTC Hunedoara (1988-1989).

Ar
Ani Sanda M.
234 65 57
Comarnic, judeţul Prahova (1983-1989). 1962
59
Aniţaş Maria D. (Talpoş)
11 Satu- Secretar pe probleme de propagandă şi
13
Mare cultură la Comitetul judeţean UTC Satu-
235
(vol. I) Mare (1985). 11.12.
(vol. I-
Originale, fotografii. 1957
II)
3 Idem (1985-1989).
i
74
(vol. II) Originale, copii, fotografii.
ie
an
Antal Dorinda I.
om
Secretară a Comitetului judeţean UTC
23.01.
236 6 Harghita, preşedintă a Consiliului tineret 36
1962
sătesc (1987-1989).
R
Antal Katalin I.
e
al
Responsabil cu problemele profesionale
15.09.
237 – în Biroul ASC de an de la Universitatea 7
1953
„Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (1974-1975).
e
n al
Antal László Gh.

io
Economist la Secţia Gospodărie a

8.08.
238 21 Comitetului judeţean UTC Harghita (1987- 32
1957
at
1989).
N
le
Antal Maria F. (Hodiş)

Şefa Sectorului politico-ideologic de la 15.12.
ve
239 14 77
Comitetul judeţean UTC Sălaj (1987-1989). 1955
hi
Ar
Antal Ştefan
UTM Cristurul Secuiesc, Regiunea 19.12.
240 7 50
Autonomă Maghiară (1956-1958). 1928
Originale, copii, fotografie; lb. română,
maghiară.
60
Antal Ştefan Ş.
Prim-secretar al Comitetului orăşenesc 13.02.
241 38 83
UTM Petroşani (1961). 1931
Antal Traian
i
ie
Secretar pe probleme organizatorice la
242 – – 1
Comitetul judeţean UTC Sălaj (1986).
Original.
an
om
Antohi Cătălina I.
6.10.
243 – Liceul „Cuza Vodă” din Huşi, judeţul 6
1963
Vaslui (1979-1980).
R
e
Antohi Gicu Gh.
al
Instructor în cadrul Secţiei propagandă
18.01.
244 – şi cultură a Comitetul judeţean UTC Bacău 17
1954
e
(1985).
Originale.
n al
io
Antohi Vasile V.
6 Secretar al Comitetului comunal UTC 7.05.
245 11
at
Timiş Remetea Mare, judeţul Timiş (1979-1980). 1955

N
le
Antohi Viorel N.
Membru în Biroul ASC al anului I la
ve
4.10.
246 – Institutul Pedagogic Bacău, Secţia educaţie 5
1952
fizică (1974-1975).
hi
Ar
Anton Carmen-Silvia D.
Lucrător comercial (recepţioner) la
11 C.T.T Complexul de agrement, sport, cazare şi 4.08.
247 16
C.M. alimentaţie Câmpulung Moldovenesc 1960
(1981).
Originale, copii.
61
Anton Dumitru Gh.
Director al Şcolii medii UTM de 3 luni 18.10.
248 34 26
de la Regiunea UTM Galaţi (1951). 1931
Originale.
i
Anton Grigore C.
ie
Instructor pe probleme de turism la
2.09.
249 30 Agenţia BTT Prahova, Filiala Câmpina 40
1952
an
(1986-1988).
om
Anton Ioan I.
Merceolog principal la Unitatea de
R
20 10.07.
250 agrement, alimentaţie şi cazare Bucureşti 20
UAAC 1952
(1987).
e
al
Anton Ion N.
e
Student la Facultatea de învăţământ 1.03.
251 – 6
al
pedagogic Constanţa (1975). 1950

n
io
Anton Liviu-Eugen E.
at
Preşedinte al Centrului Universitar

31.05.
252 5 Timişoara şi secretar al Comitetului 18
1954
municipal UTC Timişoara (1983-1985).
N
le
ve
Anton Maria
4.10.
253 58 Bibliotecară la CC al UTM (1951). 20
1929
hi
Ar
Anton Maria M.
Responsabilă a Sectorului de carnete şi
7.07.
254 – evidenţa membrilor UTC de la Comitetul 15
1937
orăşenesc UTC Galaţi (1966).
62
Antone Adrian A.
Membru al Comitetului UTC de la
13.09.
255 – Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti 8
1962
(1987-1989).
i
Antonescu Dan C.
ie
Contabil-şef la Unitatea de agrement,
3 20.03.
256 alimentaţie şi cazare Bucureşti (1986- 57
an
UAAC 1952
1988).
om
Antonescu Florin M.
R
Redactor la ziarul „Scânteia tineretului” 27.06.
257 28 42
(1988-1989). 1958
e
al
Antonescu Silvia N.
Dactilografă la revista „Ştiinţă şi 8.12.
e
258 19 8
Tehnică” (1970). 1921
al
Originale, copie.
n
io
Antonescu Veronica N. (Sia)

Preşedintă a Consiliului tineret sătesc
at
16.03.
259 6 de la Comitetul judeţean UTC Buzău 45
1960
(1985-1989).
N

le
Antonie Adriana-Mihaela D.
ve
Membră a Biroului şi Comitetului 17.12.

260 – 5
judeţean Vâlcea al UTC (1983). 1963
hi
Ar
Antonie Cornelia I. (Irimie)

Instructor la Secţia tineret muncitoresc
14.09.
261 116 a CC al UTM, Sectorul pentru problemele 23
1956
tineretului muncitoresc (1984-1986).
63
Antonie Ioan H.
3.07.
262 – Miliţia municipiului Mediaş, judeţul Sibiu 3
1957
(1984-1985).
Originale.
i
ie
Antonie Ion T.
263 – 6
an
judeţean UTC Olt (1977-1982). 1953
om
Antonoae Cornelia F. (Hopic)
R
264 49 54
Bicaz, judeţul Neamţ (1984-1989). 1961
e
al
Antonoaie Elena I. (Barhan)
e
1.02.
265 29 Comitetului judeţean UTC Bacău (1987- 39
1961
al
1989).
n
io
Antonov Vladimir I.
at
Coordonator al turismului pentru

31.01.
266 103 tineretul salariat şi cel de la sate la BTT 11
1931
N
(1968).
le
ve
Antonovici Adriean I.
267 14 9
hi
judeţean UTC Suceava (1987-1988). 1956

Ar
Anţilă Ion P.
Şef al Sectorului evidenţa cadrelor de la 20.04.
268 77 30
CC al UTM (1951). 1922
Originale.
64
Anuţa Gabriela I.
Instructor la Comitetul UTC al 16.01.
269 87 30
sectorului 4, Bucureşti (1988-1989). 1962
i
Anuţac Nicolai (Nicolae)
ie
Prim-secretar al Raionului UTM Sighet, 1.02.
270 68 48
Regiunea Baia Mare (1952-1953). 1926
an
Originale.
om
Apahideanu Ioan I.
271 69 94
UTM Câmpeni, regiunea Cluj (1958-1959). 1927
R
Aparaschivei Dorin V.
e
al
Secretar adjunct al Biroului UTC pe
14.10.
272 4 clasă la Liceul Industrial nr. 10 Bucureşti, 2
1963
sector 1 (1981).
e
Original.
n al
Aparaschive Maria N.
io
273 – 22
Drabani (1988-1989). 1966
at
N
Apetrei Constantin C.
– Activist la Comitetul judeţean UTC 12
le
(vol. I) Bacău (1981-1989).

274
Originale. 9.04.
(vol. I-
ve
1955
II)
13 Instructor teritorial la Comitetul 17
(vol. II) judeţean UTC Giurgiu (1989).
hi
Ar
Apetria Laurenţiu M.
Instructor la Secţia propagandă şi
26.05.
275 33 cultură a Comitetului judeţean UTC 34
1962
Botoşani (1989).
65
Apostol Ada E. (Iacobovici)
Activistă la Secţia relaţii cu străinătatea 13.11.
276 65 30
a CC al UTM (1953). 1929
Originale, copii.
Apostol Alexandru N.
i
ie
12 Prim-secretar al Comitetului judeţean 38
277
(vol. I) UTC Prahova (1977-1979). 24.11.
(vol. I-
an
Originale, copii, fotografie. 1948
II)
7 Idem (1977-1980). 29
om
Prahova
(vol. II)
R
Apostol Alexandru T.
24.06.
278 67 Organizator la CC al UTM (1952). 57
1924
Originale, copii.
e
al
Apostol Dan V.
e
Lector la Clubul „Universal” al
12.07.
al
279 41 Comitetului municipal UTC Bucureşti 10

1957
(1983-1987).
n
io
at
Apostol Dumitru P.
Şef al Sectorului Cultural-artistic din
20.11.
N
280 82 cadrul Secţiei de Propagandă şi agitaţie de 29

1926
la Regiunea UTM Stalin (Braşov) (1952).
Originale.
le
ve
Apostol Gheorghe I.
281 21 70
hi
UTM Drăgăneşti-Olt (1955). 1925

Originale.
Ar
Apostol Ianache Gh.

8 Contabil principal la secţia Gospodărie- 30.09.
282 20
UAAC BTT a CC al UTC (1982). 1952
66
Apostol Ioan H.
Asistent la Catedra de marxism-
3.06.
283 32 leninism a Şcolii de cadre UTM „Filimon 77
1930
Sârbu” (1957-1958).
Originale, copii.
i
ie
Apostol Ioan I.
Lector la Catedra de istorie a PMR de la
23.05.
an
284 42 Şcoala de cadre a CC al UTM „Filimon 90
1931
Sârbu” (1957).
om
Apostol Ion I.
R
Şeful Sectorului politico-ideologic de la
15.07.
285 21 Comitetul municipal UTC Bucureşti (1988- 51
1958
1989).
e
al
Apostol Ionel I.
e
31.01.
al
286 5 tineret muncitoresc de la Comitetul 82

1959
judeţean UTC Caraş-Severin (1984-1985).
n

io
at
Apostol Marin A.
287 25 82
N
Maramureş (1972-1988). 1939

le
ve
Apostol Sorin Gh.

Secretar adjunct al Comitetului UTC de
8 25.04.
288 la Liceul industrial Comăneşti, judeţul 11
hi
Bacău 1964
Bacău (1980).
Ar
Apostol Valentina Gh. (Rizea)

Economist la Secţia Gospodărie-BTT a 4.10.
289 28 55
CC al UTC (1980-1986). 1954
67
Apostol Valentina N.
Vicepreşedintă a Consiliului ASC de la
18.11.
290 – Institutul pedagogic Constanţa, Secţia de 7
1954
educaţie fizică (1974-1974).
i
ie
Apostolache Marcel N.
Director al Centrului de cultură şi
an
14.07.
291 33 creaţie „Cântarea României” pentru tineret 53
1946
Sibiu (1983-1989).
om
R
Apostolescu Roxana Mihaela M.
Responsabil cultural la Liceul „C.A. 26.12.
292 – 4
Rosetti”, Bucureşti (1974-1977). 1959
Originale.
e
al
e
Apostu Ion R.
al
Instructor la Secţia Organe UTM-iste a 27.08.

293 22 89
CC al UTM (1954-1959). 1926
n
Originale, copii.
io
at
Appter Moise R.
Student în anul III la Facultatea de
9.10.
294 14 electrotehnică Timişoara, jucător de fotbal 46
N
1933
la colectivul sportiv „Ştiinţa” (1956).
le
ve
Aprodu Constantin N.
Membru PMR verificat de către Secţia
11.11.
hi
295 57 Cadre a Comitetului judeţean UTM Tecuci 8

1927
(1950).
Ar
Originale.
Arachelian Vartan H.
Şef de secţie la ziarul „Scânteia 21.10.
296 11 22
tineretului” (1965-1969). 1936
Originale.
68
Aramă Adrian-Vasile V.
Vicepreşedinte al Agenţiei BTT Timiş 18.09.
297 36 90
(1980-1989). 1952
i
Aramă Iolanda I. (Iancsik)
ie
Economistă la Centrul de creaţie şi
29.01.
298 36 cultură socialistă „Cântarea României” 23
1954
an
pentru tineret Timişoara (1989).
om
Aramă Maria Gh.
R
299 26 23
Iaşi (1981-1989). 1954
e
al
Arapu Alexandru-Viorel F.
e
300 35 16
Teleorman (1988-1989). 1955
al
n
io
Arăş Rodica Gh.

Membră în Comitetul UTC de la
at
2 Întreprinderea „Carpatex” Braşov, 21.08.

301 9
Braşov responsabilă cu problemele tinerelor fete 1962
N
(1985).
Originale.
le
ve
Arcaş Ion I.
Şef al Secţiei Cultural-artistice de la 7.07.
302 8 48
hi
ziarul „Universitatea” (1954-1958). 1932

Originale.
Ar
Archideanu Liviu A.
303 25 109
UTM Cluj (1955-1957). 1926
Originale, copii.
69
Archip Iulian-Ovidiu E.
Vicepreşedinte al Consiliului UASC din
Centrul universitar Iaşi, responsabil cu 30.06.
304 – 2
activitatea în rândul cetăţenilor de peste 1955
hotare (1984-1985).
Originale.
i
ie
Archip Vasile I.
Membru în Comitetul UTC de la
an
Întreprinderea de elemente pneumatice şi
12.04.
305 – aparate de măsură Bârlad şi în Comitetul 5
1956
municipal UTC Bârlad, judeţul Vaslui
om
(1975-1977).
R
Ardelean Alexandru A.
306 – 2
Arad (1982-1984). 1958
Originale.
e
al
Ardelean Anna I. (Néda)
e
2.07.
307 26 Comitetului judeţean UTC Covasna (1986- 55
al
1961
1989).
n
io
Ardelean Aurelius Carol C.

at
Antrenor de polo la Clubul „Ştiinţa” din 2.11.

308 3 31
Cluj (1958-1959). 1920
N
Originale.
le
Ardelean Carmen Neli Luminiţa I.

ve
(Budin)
Secretar, preşedinte al Consiliului 28.05.
309 33 21
elevilor de la Comitetul municipal UTC 1962
hi
Călăraşi, judeţul Călăraşi (1988-1989).

Ar
Ardelean Dumitru D.
Preşedinte al Consiliului tineret
29.03.
310 – muncitoresc de la Comitetul municipal 3
1960
UTC Baia Mare (1985-1986).
Originale.
70
Ardelean Dumitru F.
Secretar pe probleme de şcoli medii şi
27.10.
311 3 pionieri la raionul UTM Lunca Vaşcăului 25
1931
(1957-1959).
Originale, copii.
Ardelean Florian D.
i
ie
Instructor teritorial la Comitetul
2.11.
312 – municipal UTC Oradea, jud. Bihor (1985- 25
1958
1989).
an
om
Ardelean Gheorghe D.
Director la Centrul de creaţie şi cultură
6.03.
313 32 socialistă „Cântarea României” pentru 153
R
1952
tineret Zalău, judeţul Sălaj (1987-1989).
e
al
Ardelean Ioan Gh.
Instructor pe probleme de turism intern 30.01.
314 5 55
la Agenţia BTT Bihor (1980-1983). 1947
e
n al
Ardelean Ioan I.
io
Secretar al Comitetului regional UTM

27.10.
315 41 Crişana pe probleme de agitaţie şi 108
at
1929
propagandă (1961).
N
Ardelean Ioan Dănuţ N.

le
Şef al Sectorului pentru probleme

statutare, evidenţa membrilor, urmărirea
ve
22.01.
316 8 îndeplinirii hotărârilor şi informare de la 56
1961
Comitetul judeţean UTC Timiş (1986-
hi
1989).
Ar
Ardelean Mina C.
Locţiitor al secretarului Biroului ASC al
23.09.
317 – anului I de la Institutul de Subingineri 5
1954
Reşiţa, Secţia Tehnologia sudării (1974).
Originale.
71
Ardelean Vlad T.
Inginer la Ansamblul artistic al UTC 21.11.
318 22 35
(1982-1989). 1957
i
Ardeleanu Constanţa N.
ie
Lucrător gestionar la Casa de cultură a
28.04.
319 10 ştiinţei şi tehnicii pentru tineret Buzău 18
an
1955
(1987).
om
Ardeleanu Georgeta I.
R
Corespondentă a ziarului „Scânteia
27.08.
320 4 tineretului” la Canalul Dunăre-Marea 19
1931
Neagră (1950).
Originale.
e
al
e
Ardeleanu Gheorghe
Prim-secretar UTM al Raionului Deta, 19.09.
al
321 37 30
Regiunea Timişoara (1951). 1926
Originale, copii
n
io
at
Ardeleanu Gheorghe Gh.

322 17 23
N
Comitetul judeţean UTM Dolj (1969-1989). 1939

le
ve
Ardeleanu Ioan Ş.
Secretar al Regiunii UTM Baia Mare 6.01.
323 43 52
(1965). 1926
hi
Originale.
Ar
Ardeleanu Ion
Şef de cadre la „Editura Tineretului” 17.07.
324 86 7
(1951). 1926
Originale.
72
Ardeleanu Niculina Angela I.
(Cacovean)
Instructor teritorial la Secţia 23.08.
325 15 39
Organizatorică a Comitetului judeţean UTC 1961
Alba (1983-1989).
i
ie
Ardeleanu Pavel
Director al Căminului de ucenici Piatra-
326 90 1923 14
an
Neamţ (1949-1950).
Originale, copii.
om
Ardeleanu Vasile
8.01.
R
327 31 UTM Moineşti, regiunea Bacău (1959- 95
1929
1961).
e
al
Arduşătan Ana N. (Roman)
Secretar pe probleme de propagandă la
e
5 Mara- 23.04.
328 Comitetul judeţean UTC Maramureş (1977- 17
mureş 1951
al
1980).
n
io
Arghir Genovica Gh.

at
42 Secretar al Comitetului orăşenesc UTC 6.05.

329 53
Panciu Panciu, judeţul Vrancea (1986-1989). 1961
N

le
Arghir Horia Florentin T.

ve
tineret muncitoresc de la Comitetul 18.06.

330 48 20
orăşenesc UTC Râmnicu Sărat, judeţul 1960
Buzău (1988-1989).
hi
Ar
Arghir Simona E.
Organizatoare de grupă UTC la lotul
4.09.
331 – olimpic de handbal, Universitatea Bucureşti 4
1949
(1974-1975).
73
Arghira Gheorghe D.
Vicepreşedinte al Agenţiei BTT Argeş 9.10.
332 3 29
(1972-1983). 1937
i
ie
Argint Ioana M. (Aldescu)
17.01.
an
333 25 Comitetului judeţean UTC Mehedinţi 84
1953
(1983-1989).
om
Arhip Romeo D.
Instructor teritorial la Consiliul ASC 3.11.
R
334 – 96
(1986-1988). 1956
e
al
Arhire Mihaela Lumiţa C. (Dună)
e
12 Membră a Comitetului UTC de la
13.04.
al
335 Bucu- Complexul Căi Ferate Bucureşti – Griviţa 12

1960
reşti (1985).
n
io
at
Arhire Steluţa (Popa) R.

Instructor la Comisia internaţională a 23.01.
N
336 – 124
Consiliului UASCR (1983-1988). 1956
le
ve
Ariciu Gheorghe Gh.

hi
337 69 29
Slănic, judeţul Prahova (1987-1989). 1963
Ar
Arieşan Gheorghe Gh.

Prim-secretar al Raionului UTM 6.03.
387 51 26
Gherla, Regiunea Cluj (1951). 1926
Originale, copii.
74
Arimia Maria J. (Călin)
Secretară pe probleme de propagandă la
27.05.
339 185 Comitetul UTM din aparatul CC al PMR 82
1927
(1960).
i
ie
Ariton Ana-Gabriela D. (Cepănariu)
Economist-casier la Comitetul judeţean 23.12.
340 6 32
an
UTC Bistriţa-Năsăud (1985-1989). 1960
om
Arm Ghizela (Alper Ghisa)
Bibliotecară la CC al UTM (1949- 21.05.
R
341 30 10
1950). 1917
Originale.
e
al
Armaşu Lucia C. (Tănăsescu)
Activistă a Secţiei Relaţii cu 3.05.
e
342 40 151
străinătatea a CC al UTM (1958). 1928
al

n
io
Armaşu Ştefan M.
Persoană propusă de Sectorul Cadre al
Secţiei Gospodărie-BTT a CC al UTC ca 25.12.
at
343 10 A 3
economist la Biroul comercial Costineşti 1947
(1979).
N
Originale, copie.
le
ve
Armeanu Asineta Gh. (Irimia)

344 14 42
judeţean UTC Vaslui (1984-1989). 1958
hi
Ar
Armeanu Cezar-Manole S.
Director adjunct pe probleme educative
27.08.
345 3 la Staţiunea tineretului Costineşti (1987- 78
1958
1988).
75
Armeanu Gheorghe
Activist al CC al UTM (1952). 4.01.
346 45 82
Originale, copii, carnete membru UTC 1924
şi Tineret sătesc.
Armeni Panainte
12.09.
i
347 95 Membru PRM verificat. 6
ie
1927
Copii.
an
Armie Dumitru D.
Revizor în cadrul Secţiei Gospodărie a 5.05.
om
348 104 81
CC al UTC (1968-19729). 1928
R
Arnăut Ştefania I.
Responsabil al resortului organizatoric
349 4 bis în Biroul UTC pe clasă de la Liceul de
e 5.11.
1964
2
al
matematică-fizică nr. 1 Bucureşti (1981).
Original.
e
al
Arnăutu Constantin A.
350 11 16
n
Agenţia BTT Caraş-Severin (1989). 1962

io
at
Arnăutu Eugen F.
N
Preşedinte al Consiliului judeţean Dolj 18.04.

351 – 23
al Organizaţiei Pionierilor (1985). 1952
le
ve
Arnăutu Florica M. (Marin; Vasile)

hi
Recuzitieră la Ansamblul artistic al 11.07.

352 25 20
UTC (1972-1988). 1934
Ar
Arnăutu Mihăilă M.
Revizor contabil principal la Sectorul 21.07.
353 8 51
Control financiar al CC al UTC (1988). 1955
76
Aron Nicolae Gh.
8 Instructor coordonator la „Baza de 30.01.
354 25
Braşov agrement Mona” din Braşov (1988-1989). 1959
i
ie
Aronescu Ana
Redactor responsabil al revistei
355 8 – 7
„Licurici” (1950-1951).
an
Originale.
om
Arsene Ion I.
Preşedinte de cămin la Institutul de
10.03.
R
356 – Mine, Facultatea de mine, Petroşani (1974- 6
1950
1975).
e
al
Arsene Nicolae N.
e
Şef al Secţiei Gospodărie şi preşedinte
12.11.
357 34 al Agenţiei BTT de la Comitetul judeţean 122
al
1952
UTC Argeş (1984-1989).
n
io
Arsenescu Olga P.
at
Redactor la Serviciul Documentare al 30.11.

358 – 2
I.S.C.H. (1975). 1918
N
Original.
le
ve
Arsenie Nicolae C.
Secretar responsabil (general) de
17.08.
359 16 redacţie la ziarul „Scânteia tineretului” 60
1939
hi
(1974-1977).
Originale, copii.
Ar
Artene Florinel George V.

10 Instructor la Centrul de cultură şi creaţie
16.06.
360 CCCS socialistă „Cântarea României” pentru 18
1959
CRT tineret Buzău (1989).
Originale.
77
Arteni Cezar I.
Şef al Sectorului Cadre de la Comitetul 18.04.
361 9 36
judeţean UTC Vaslui (1989). 1959
Artimon Parfin S.
i
Secretar al Comitetului raional UTC 4.03.
ie
362 71 119
Dorohoi, regiunea Suceava (1956). 1925
Originale, copii.
an
Arva Eugen Ladislau E.
om
363 2 27
Comitetul judeţean UTC Arad (1987-1989). 1958
R
Arvat Niculae A.
9
Responsabil al resortului probleme de
e
al
muncă şi viaţă ale tinerilor din Biroul UTC 2.06.
364 Constan- 23
al Institutului de marină „Mircea cel 1957
ţa
Bătrân”, Constanţa (1979-180).
e
n al
Arvatu Constantin N.
io

10 26.01.
365 Întreprinderea Mecanică din Câmpulung 11
Argeş 1954
Muscel, judeţul Argeş (1980).
at

N
Asaftei Carmen P.
le

Liceul agroindustrial din oraşul Negreşti,
ve
13 27.09.
366 judeţul Vaslui, membră supleantă a 12
Vaslui 1968
Biroului Comitetului judeţean UTC Vaslui
(1985).
hi
Ar
Asaftei Ion N.
Instructor la Şcoala centrală de
26.05.
367 – pregătire a cadrelor din Academia de studii 37
1953
social-politice a CC al PCR (1988-1989).
78
Asan Nicolae
Şef al Secţiei Cultură fizică şi sport de 9.03.
368 27 63
la regiunea UTM Severin. (1952). 1927
Originale, copii.
Asandei Vasile I.
Instructor la Secţia Propagandă şi
i
13.12.
ie
369 20 cultură a Comitetului judeţean UTC Neamţ. 45
1963
(1985-1989).
an
om
Astăluş Ioan I.
14 Prim-secretar al Comitetului judeţean 4
370 Mureş UTC Mureş (1985).
R
5.03.
(vol. I- (vol. I) Originale, fotografie.
1957
II)
27
(vol. II)
Idem (1985-1988).
e 42
al
e
Asztalos Istvan
Persoană propusă pentru a ocupa o 28.08.
al
371 101 63
funcţie în nomenclatura CC al UTC (1956). 1909
Originale, lb. maghiară, română.
n
io
Aştefanei Irina I. (Niculescu)

at
Secretară a Consiliului fetelor de la CC 5.05.

372 109 6
al UTC (1971). 1940
N
le
Aşuencei Marinela M.
ve
Secretară adjunctă pe probleme

15 organizatorice la organizaţia de bază UTC 9.03.
373 4
Botoşani Lenjerie A 1, de la Întreprinderea de 1962
hi
confecţii Botoşani (1982-1985).

Ar
Atanasiu Victor-Puiu T.
Redactor principal la ziarul „Scânteia 4.07.
374 23 63
tineretului” (1974-1989). 1949
79
Athanasiu Doina Elena A. (Ţintoşan;
Terheş / Tereheşiu)
Recepţioneră la Casa de cultură a 17.09.
375 27 33
ştiinţei şi tehnicii Târgu Mureş (1985- 1953
1988).
i
ie
Atudorei Ana (Savin)
Secretară pe probleme de agitaţie şi
an
1.01.
376 81 propagandă la Comitetul raional UTM 74
1928
Bacău (1955).
om
Originale.
R
Atudorei Constantin I.
Secretar al Comitetului regional UTM 24.08.
377 46 100
Bacău (1953). 1926
e
al
e
Atudoroae Ioan Gh.
al
378 7 141
Botoşani (1980-1987). 1949
n
io
at
Atzmann Ingemar-Harriet
6 Vicepreşedintă a Consiliului ASC de la 17.02.
379 13
Sibiu Institutul de subingineri Sibiu (1982). 1963
N
Original, copie.
le
ve
Avasiloaie Silvia I.
380 20 31
Hunedoara (1987-1989). 1962
hi
Ar
Avădăni Gheorghe P. (Avădanei)

13.03.
381 64 UTM Fălticeni, regiunea Suceava (1954- 74
1927
1955).
Originale, copii.
80
Avorniciţi Ion
Membru în Comitetul judeţean Roman 19.06.
382 75 6
al UTM şi secretar de plasă (1949). 1928
Originale.
i
ie
Avram Gheorghe Ş.
an
39 Instructor la Comitetul judeţean UTC 9.12.
383 35
Galaţi Galaţi (1989). 1960
om
R
Avram Irina M.
384 12
Prim-secretară a Raionului
Lehliu, Regiunea Ialomiţa (1952).
UTM
e 26.06.
1926
63
al
Originale.
e
al
Avram Maria I.
n
Studentă la Facultatea de limbi şi 19.11.

385 – 3
literaturi străine, Bucureşti (1980). 1960
io
at
N
Avram Maria I. (Bălan)

115 Preşedintă a Consiliului tineret
le
20
(vol. I) muncitoresc de la Biroul Comitetului
municipal UTC Bucureşti (1978-1979).
ve

386
8.12. 62
(vol. I- 115 Adjunctă a Secţiei Organizatorice a CC
hi
1951
III) (vol. II) al UTC, preşedintă a Consiliului tinerelor
fete (1979-1981).
Ar
11 Idem (1979-1982).
12
CC al Originale.
UTC
(vol. III)
81
Avram Martinovici Ioan A.
11 Organizator turism la Agenţia BTT
23
Ş.N.T. Caraş-Severin (1981).
387 (vol. I) Originale, fotografii.
9.11.
(vol. I-
1951
II) 11 Şef al Biroului administrativ de la
24
Ş.N.T. Şantierul judeţean al tineretului Anina
i
(vol. II) (1983-1988).
ie
an
om
Avram Nastasia I.
Elevă la Liceul Industrial nr. 15
Bucureşti, recomandată de Biroul UTC al 2.11.
388 5 11
Liceului pentru a urma cursurile de ghizi 1963
R
BTT (1981).
e
al
Avram Rodica M. (Ţepeş)
Redactor de rubrică la ziarul „Scânteia 9.09.
e
389 26 69
tineretului” (1972-1987). 1948
al

n
io
Avram Silvia Georgeta C.

at
Membră UTC la Centrul Universitar 10.10.

390 – 4
Galaţi (1975). 1956
N
le
ve
Avram Stelică Cristian I.

Şef al Comisiei Organizatorice a
2.11.
391 6 Consiliului ASC de la Facultatea de 12
1962
hi
Mecanică Bucureşti (1984-1985).

Ar
Avram Traian P.
392 74 83
UTM Segarcea, regiunea Craiova (1955). 1926
Originale, copii.
82
Avram Viorica I.
Secretară a Comitetului UTC de la I.C.
15.11.
393 47 Baia Mare, Secţia Sighetu Marmaţiei 9
1966
(1985-1989).
i
Avramescu Daniela-Puşa I.
ie
13 Recepţioneră la „Casa Tineretului” 6.12.
394 9
Cluj Cluj-Napoca (1985-1989). 1964
an
om
Avramescu Lucian M.
Redactor-şef adjunct la ziarul „Scânteia 14.08.
395 – 95
R
tineretului” (1987-1989). 1948
e
al
Avramescu Marian P.
Preşedinte al Comisiei de creaţie
13.03.
e
396 – tehnico-ştiinţifică de la Comitetul judeţean 2
1958
UTC Dâmboviţa (1986).
al
Originale.
n
io
Avrigeanu Carmen D.
Membră a Comisiei Politico-ideologice
at
a Consiliului ASC de la Facultatea de 29.11.

397 7 12
mecanică a Universităţii Braşov (1983- 1964
N
1985).
le
ve
Avrumuţoae Adriana F.
(Andriescu-Beck)
1.01.
398 1 Dactilografă la Comitetul executiv al 18
1940
hi
UASR (1967).
Ar
Axente Ion S.
Secretar pe probleme organizatorice la 23.11.
399 17 78
Comitetul regional UTM Galaţi (1955). 1925
Originale, copii.
83
Axente Pavel P.
400 – 7
Târgu Mureş (1987-1988). 1963
Axinte Ioan I.
i
ie
Secretar al organizaţiei UTC de la
16 23.02.
401 Combinatul chimic Făgăraş, judeţul Braşov 7
Braşov 1960
an
(1982-1985).
om
Axinte Maria Gh.
Şefa Sectorului evidenţă şi cadre de la 24.07.
402 14 8
R
Comitetul judeţean UTC Braşov (1975). 1952
Originale.
e
al
Axinte Maria N. (Aftodor)
Instructor la Secţia tineret sătesc a CC 23.01.
403 – 46
e
al UTC (1987-1989). 1962
n al
io
Axinte Neculai M.
Şef al Sectorului creaţie tehnico-
4.10.
at
404 38 ştiinţifică de la Comitetul judeţean UTC 29

1959
Suceava (1985-1989).
N
le
Axinte Nicolai I.
ve
Prim-secretar al Raionului UTC Vatra- 11.12.

405 60 84
Dornei, regiunea Suceava (1956-1959). 1927
Originale.
hi
Ar
Axinte Sorin Mircea C.

Şef al Comisiei Organizatorice în
Consiliul ASC de la Institutul Politehnic 8.10.
406 – 5
Bucureşti, Facultatea de inginerie chimică 1954
(1975).
Copii.
84
Axinte Vasile Gh.
407 19 102
Târgu-Frumos, Iaşi (1956-1957). 1932
Originale.
i
Axinte Viorica V.
ie
17 Secretară a organizaţiei UTC de la CAP 24.04.
408 7
Ialomiţa Smirna, judeţul Ialomiţa (1985). 1965
an
om
R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar
85

Comitetul Central Al Uniunii Tineretului Comunist. Sectia Cadre. Litera A. Inv. 3150

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comitetul Central Al Uniunii Tineretului Comunist. Sectia Cadre. Litera A. Inv. 3150

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prefaţă

intermitentă de altfel, fiind falsificată permanent în perioada comunistă.

Astfel, în istoriografia comunistă a fost impusă ca dată de naştere a UTC,

Conferinţa generală a tineretului socialist de la Bucureşti din 19-20 martie

1922, la care au participat 23 de delegaţi reprezentând 19 organizaţii de tineret

radicalizare şi scindare a organizaţiilor social-democrate, socialiste şi sindicale

de tineret, având ca scop final transformarea lor într-o unică organizaţie de

organizaţia bolşevică creată de Komintern, în noiembrie 1919, la Berlin. Era

preluat modelul utilizat de „seniorii” comunişti în privinţa sindicatelor şi a

baza nucleelor de fabrică, precum şi o strictă centralizare, în condiţiile noi ale

ilegalităţii, respectând cu stricteţe directivele Congresului al IV-lea al KIM (15-

25 iunie 1924), pe cele ale Prezidiului Federaţiei Comuniste Balcanice şi ale

Kominternului, ca şi hotărârile Congresului al III-lea al PCdR de la Viena din

august 1924. Congresul a ales un Comitet Central alcătuit din 9 membri, un

situaţie care a durat mult timp.

Mârzescu” din 19 decembrie 1924 (înăsprită în 1927) care a scos PCdR şi

UTCdR în afara legii, ceea ce a redus mişcarea comunistă din România la

De remarcat faptul că primul statut al UTCdR (provizoriu până la

de tineri muncitori şi din cei 3.300.000 de tineri ai României, în contextul în

care epurarea organizaţiilor de tineret adversare era în plină desfăşurare, după

formată în 1948 din Gheorghe Florescu (din 17 mai 1948 şi preşedinte al

În fine, după constituirea Partidului Muncitoresc Român (PMR) prin

din 21-23 februarie 1948, ca urmare a vizitei la Moscova a unei delegaţii a

conducerii UTM în cursul anului 1948 şi a deciziei luate la plenara CC al PMR

social-democrat de către tineretul comunist, în UTM, la „Congresul de

excepţionale, Conferinţa naţională. Între congrese, Uniunea era condusă de

exercitată de Biroul Executiv (format din 11 membri) şi, mai precis, de

Secretariatul Biroului (5 membri), condus de un prim-secretar. Organismele

de conducere erau alese de organizaţiile UTM, însă alegerile erau formale,

În timpul regimului totalitar comunist din România, funcţia de prim-

secretar al CC al UTM/UTC a fost exercitată succesiv de: Gheorghe Florescu

(1954-1956, electrician), Virgil Trofin (1956-1964, ajustor mecanic şi cazangiu

de locomotivă), Petru Enache (1964-1967, strungar), Ion Iliescu (1967-1971,

socialism ştiinţific), Ion Traian Ştefănescu (1972-1979, jurist, doctor în drept),

temporar chiar secţie), Secţia de Propagandă şi Agitaţie (care răspândea

mesajele în interiorul şi în afara organizaţiei, coordonând şi sectorul presei),

Secţia Administrativă sau Gospodărie (care gestiona fondurile şi patrimoniul

organizaţiei), Secţia de Pionieri (care coordona organizaţia elevilor), Secţia de

Relaţii Internaţionale (care asigura contactul cu Federaţia Mondială a

alte organizaţii de tineret străine sau internaţionale), Secţia Tineret

Studenţesc, Secţia Tineret Muncitoresc, Secţia Tineret Sătesc.

anumite perioade erau chiar secţii) precum: Aprovizionare (şi Desfacere),

Construcţii (Şantiere), Personal, Registratură, Contabilitate, Planificare,

(Securitate/Paznici), Meseriaşi, Frizeri, Şoferi, Dactilografe, Cantine - Bufete,

dialectic, economie politică, cultură generală (adică noţiuni de limba română,

limba rusă, matematică, fizică, geografie, ştiinţe naturale), tehnici de

organizare şi propagandă. Membrii de rând ai organizaţiei erau supuşi

treceau sute de mii de persoane anual.

Tineretului” (apărută iniţial în 1944, seria a II-a din 1949),”Tineretul

Progresist” (1945-1946), „Tinereţea” (1945-1946), „Înainte” (1946), „Licurici”

1947; cu suplimentul „Brigadierul”), „Revista elevilor” (1948), „Revista

„Pionierul” (apărută în 1949, între 1953-1967 „Scânteia Pionierului”),

muncă, având ca organe conducătoare Congresul şi, în intervalele dintre

Executiv şi cei ai Secretariatului. Ca şi în cazul partidului, deciziile erau luate

la centru de aceste ultime două organisme şi, în final, de prim-secretarul CC al

UTM/UTC, la comanda conducerii PMR/PCR (Secretariatul, Biroul

secretarul/secretarul general), toţi liderii organizaţiei comuniste de tineret

fiind de fapt desemnaţi de conducerea restrânsă a partidului şi subordonaţi

La cererea PMR şi după modelul verificării membrilor partidului, în

UTM a început în anii 1949-1950 o campanie de epurare, desfăşurată iniţial

filialele UTM, inclusiv cele din instituţiile administrative şi culturale, facultăţi,

tineri, UTM ajungând să numere după terminarea operaţiunii 650.000 de

4% studenţi. În organismele de conducere erau 62,5% muncitori şi doar 12,7%